Moşteniri , . : . ¡ .

243
103. Principiul priorităţii clasei de moştenitori presupune că:
a) rudele defunctului vor veni la moştenire în ordinea claselor de moştenitori stabilite de lege;
b) dacă există moştenitori din clase diferite, pentru chemarea la moştenire, esenţial este criteriul
gradului de rudenie, şi nu al clasei;
c) nu pot fi chemate la moştenire două clase de moştenitori în acelaşi timp.

104. Venirea concomitentă la moştenire a rudelor din două clase diferite:

a) nu este posibilă;
b) este posibilă numai în caz de exheredare a moştenitorilor dintr-o clasă preferată, dacă aceştia
sunt rezervatari;
c) conferă moştenitorilor rezervatari exheredad dreptul Ia rezerva succesorală stabilită de lege.

105. Conform principiului proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii din

aceeaşi clasă:
a) copiii defunctului înlătură de la moştenire pe nepoţii acestuia;
b) părinţii defunctului înlătură de la moştenire pe fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii
acestora;
c) verii primari înlătură de Ia moştenirea defunctului pe: fraţii şi surorile bunicilor defunctului.

106. în cazul principiului egalităţii între rudele din aceeaşi clasă şi acelaşi grad de
rudenie:
a) dacă lipsesc moştenitori din clasa I şi la moştenire vin doi fraţi buni ai defunctului, aceştia
împart în mod egal moştenirea;
b) moştenirea se împarte în cote egale şi atunci când la moştenire vin doi sau mai mulţi fraţi şi
surori ai defunctului, care provin din părinţi diferiţi;
c) nu se aplică în raporturile dintre părinţi, pe de o parte, şi fraţi şi surori, pe de altă parte,
întrucât nu sunt rude de acelaşi grad, părinţii culegând o cota fixă stabilită de' lege, indiferent
de numărul colateralilor privilegiaţi cu care concurează.

107. Reprezentarea succesorală este admisă în cazul:

a) descendenţilor în linie directă ai defunctului;
b) descendenţilor colateralilor defunctului;
244 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat.
Drept civil
c) ascendenţilor privilegiaţi. > . . . ■ ■

108. Reprezentarea succesorală:

a) nu derogă de la principiile devoluţiunii legale a moştenirii;
b) derogă de la principiul proximităţii gradului de rudenie între rudele din aceeaşi clasă;
c) derogă de la principiul egalităţii între rudele din aceeaşi clasă.
 Moşteniri ,j , 245
110. Prin regula conform căreia reprezentarea succesorală operează Ia infinit, înţe-
legem că:
a) în linie directă descendentă operează indiferent de gradul de rudenie;
b) operează la infinit şi în privinţa descendenţilor colateralilor privilegiaţi;
c) este limitată în cazul descendenţilor colateralilor privilegiaţi, până la gradul al IV-lea,
exclusiv,

111. Pot fi reprezentate persoanele fizice:

a) decedate înainte de data deschiderii succesiunii;
b) dispărute;
c) dispărute, dacă prin hotărârea declarativă de moarte s-a stabilit ca moment al morţii
dispărutului o dată anterioară deschiderii succesiunii.

112. Reprezentarea succesorală operează dacă reprezentatul:

a) are vocaţie succesorală proprie la moştenirea defunctului;
b) este un frate sau o soră a defunctului care a fost exheredat;
c) este un moştenitor rezervatar exheredat.

113. Reprezentantul poate moşteni prin reprezentare:

a) dacă nu este nedemn faţă de reprezentat;
b) chiar dacă a renunţat la moştenirea reprezentatului;
c) chiar dacă reprezentatul nerezervatar este exheredat de către defunct.

114. în cazul reprezentării succesorale, reprezentantul:

a) trebuie să aibă aptitudinea de a culege moştenirea defunctului, nu şi a reprezentatului;
b) dobândeşte succesiunea lui de cujus ca pe un drept propriu;
c) dobândeşte moştenirea ca pe un drept care ar fi aparţinut reprezentatului şi i-a fost transmis
de către acesta pe cale succesorală.

115. Ca efect al reprezentării, reprezentantul:

a) va fi plasat în locul reprezentatului şi va culege partea ce ar fi revenit acestuia, dacă ar fi
fost în viaţă;
b) moşteneşte pentru reprezentat;
c) moşteneşte pentru sine.

116. Moştenitorii care vin la moştenire prin reprezentare:

a) dobândesc numai drepturi;
b) răspund pentru pasivul moştenirii în limita activului;
c) dobândesc şi drepturi şi obligaţii, indiferent dacă au acceptat sau au renunţat la moştenirea
reprezentatului.

117. Ca efect al admiterii reprezentării succesorale, moştenirea se împarte:

a) pe capete;
b) pe tulpini;
c) pe linii.
246 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat.
Drept civil
118, ;
Dacă sunt îndeplinite condiţiile reprezentării, atunci: .
a) reprezentarea operează de drept; : ::
b) este necesar şi consimţământul reprezentantului;
c) reprezentanţii pot stabili alte cote decât cele rezultând din regulile reprezentării..

119. Reprezentarea succesorală, operând de drept, înseamnă că:

a) reprezentantul nu este obligat să accepte moştenirea defunctului;
b) reprezentantul este obligat să accepte moştenirea defunctului;
c) în caz de pluralitate de reprezentanţi, este irelevant dacă moştenirea a fost sau nu
. : acceptată de către aceştia. . *

120. Dacă există obligaţia de raport, în cazul reprezentării succesorale, atunci:

a) reprezentantul obligat la raport va raporta donaţiile primite de el de la defunct fără scutire
de raport;
b) reprezentantul va fi obligat să restituie şi donaţiile nescutite de raport, primite de
reprezentat de la defunct;
c) reprezentantul nu este obligat la raportul donaţiilor primite de reprezentat de Ia defunct,
dacă a renunţat la moştenirea reprezentatului.

121. Persoanele care pretind drepturi prin retransmitere trebuie să probeze:

a) existenţa moştenitorului legal sau testamentar în momentul deschiderii primei moşteniri;
b) existenţa lor la momentul deschiderii primei moşteniri;
c) propriile drepturi succesorale asupra moştenirii lăsate de moştenitorul legal sau
testamentar.

122. Iii cazul moştenirii prin retransmitere există:

a) o singură moştenire;
b) două sau mai multe moşteniri;
c) reciprocitate â vocaţiei succesorale între primul defunct şi beneficiarul celei de-a doua
moşteniri.

123. Nedemnitatea succesorală:

a) funcţionează atât în cazul moştenirii legale, cât şi testamentare;
b) produce efecte identice cu exheredarea, confundându-se cu aceasta;
c) este o sancţiune civilă.

124. Nedemnitatea succesorală:

a) uneori operează de drept;
b) poate fi înlăturată dacă, înainte de deces, de cujus l-a iertat pe nedemn;
c) conduce atât la pierderea calităţii de moştenitor legal, cât şi la revocarea liberal ităţilor
consimţite în favoarea nedemnului.

12Şn Atentatul^ la viaţa celui care lasă moştenirea atrage nedemnitatea succesorală
dacă moştenitorul:
' a} j^ ^pştjCondamnat pentru omor sau tentativă la această infracţiune; ..
a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului;.
247 Teste-grilă pentru admiterea Ia INM, avocatură şi notariat. Drept civil

c) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, chiar dacă, ulterior,
intervine amnistierea sau graţierea.

126. Efectul relativ al nedemnităţii presupune că nedemnul:

a) este înlăturat de Ia orice moştenire;
b) faţă de un frate, poate veni Ja moştenirea unui alt frate;
c) faţă de un părinte, poate veni la moştenirea bunicului.

127. Ca efect al nedemnităţii:

a) nedemnul este decăzut din dreptul de a moşteni în puterea legii sau ca moştenitor
testamentar;
b) desfiinţarea titlului de moştenitor al nedemnului se produce din momentul săvârşirii faptei
care atrage nedemnitatea; ;
c) desfiinţarea titlului de moştenitor al nedemnului se produce din momentul deschiderii
succesiunii.

128. Nedemnul este obligat:

a) să restituie toate fructele şi veniturile moştenirii de la data deschiderii acesteia;
b) să plătească dobânzi pentru sumele încasate de la debitorii moştenirii, din ziua chemării în
judecată;
c) să restituie bunurile moştenirii, dacă. a intrat în posesia lor înainte de constatarea
nedemnităţii.

129. în cazul nedemnităţii succesorale:

a) restituirea bunurilor de către nedemn se face, în principiu, în natură;
b) dacă restituirea în natură a bunurilor nu mai este posibilă, nedemnul va plăti despăgubiri,
numai după punerea sa în întârziere;
c) restituirea bunurilor de către nedemn se face fără punerea în/ întârziere, întrucât nedemnul
este posesor de rea-credinţă şi este de drept pus în întârziere de Ia data intrării în folosinţa
bunurilor.

130. Dacă nedemnul are calitatea de soţ, atunci:

a) este înlăturat de la moştenirea soţului faţă de care a comis fapta de nedemnitate;
b) are dreptul Ia rezervă;
c) este exclus şi de la cota-părte din comunitatea de bunuri.

131. Nedemnitatea poate fi invocată:

a) numai de persoana faţă de care s-a comis fapta de nedemnitate;
b) de orice persoană interesată;
c) chiar de nedemn.

132. Fac parte din clasa î de moştenitori:

a) descendenţii defunctului, dacă sunt din aceeaşi căsătorie;
b) descendenţii din afara căsătoriei, cu condiţia să aibă stabilită filiaţia faţă de defunct, potrivit
legii;
c) descendenţii adoptaţi cu efecte restrânse, chiar dacă adopţia este făcută de un copil al
defunctului.
şi notariat. Drept civil
i/ocabilă, chiar dacă,
gii sau ca moştenitor n
momentul săvârşirii
momentul deschiderii
lerii acesteia; mirii, din
ziua chemării
înainte de constatarea
iră;
inul va plăti despăgubiri,
i în .întârziere, întrucât
ârziere de la data intrării
de nedemnitate;
tă filiaţia faţă de defunct,
este făcută de un copil ăl
248 Teste-grîlă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil
133. Ca efect al nedemnităţii, copiii nedemnului:
a) pot veni la moştenire numai în nume propriu, dacă nedemnul este unchi al defunctului; :
b) pot moşteni numai prin reprezentare; <
c) pot veni Ia moştenire prin reprezentare, dacă nedemnul este descendent al defunctului.
134. Descendenţii defunctului pot moşteni:
a) în nume propriu;
b) în cote egale, chiar dacă vin la moştenire prin reprezentare;
c) în mod egal, dacă moştenesc în nume propriu.
135. Există obligaţia de raport pentru descendenţii defunctului dacă:
a) vin la moştenire doi sau mai mulţi descendenţi şi donaţia s-a făcut de către defunct fără
scutire de raport;
b) unul sau mai mulţi descendenţi ai defunctului concurează cu soţul supravieţuitor şi donaţia
nu este scutită de. raport;
c) unul sau mai mulţi descendenţi concurează cu ascendenţii ordinari.
136. Dacă sunt întrunite condiţiile reprezentării succesorale, atunci:
a) descendenţii pot veni Ia moştenire, numai dacă sunt de acelaşi grad cu defunctul;
b) pot veni la moştenire descendenţii de grade diferite; L
c) este posibil ca descendenţii, rude de acelaşi grad cu defunctul, să primească cote inegale
din moştenire.
137. Descendenţii defunctului sunt moştenitori:
a) rezervatari;
b) obligaţi să raporteze donaţiile primite de la defunct fără scutire de raport;
c) nesezinari, ei având nevoie, în prealabil, de atestarea calităţii lor de moştenitor.
138. Categoria ascendenţilor privilegiaţi include:
a) numai părinţii fireşti ai.defunctului;
b) numai adoptatorii defunctului, indiferent de felurile adopţiei;
c) atât părinţii fireşti, cât şi adoptatorii, indiferent de felurile adopţiei. ..
139. Ascendenţii privilegiaţi:
a) pot veni la moştenire, atât în nume propriu, cât şi prin reprezentare;
b) sunt moştenitori rezervatari;
c) ' nu sunt moştenitori sezinari.
140. Atunci când ascendenţii privilegiaţi vin în concurs cu colateralii privilegiaţi, partea
lor de moştenire se stabileşte astfel:
a) dacă există un singur părinte, acesta va primi 1/2 din moştenire, 1/2 revenind colateralilor
privilegiaţi;
Moştenirir .»siu:;« -. •■ - 249

b) dacă sunt. în viaţă ambii părinţi, ei vor culege 3/4, restul de 1/4 revenind colateralilor
privilegiaţi;
,c) dacă există un singur părinte, acesta va primi 174, 3/4 revenind colateralilor privilegiaţi,
indiferent de numărul lor.
250 Teste-grîlă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil
141. Ascendenţii privilegiaţi:
a) sunt moştenitori sezinari;
b) pot moşteni şi prin reprezentare;
c) sunt obligaţi să raporteze donaţiile primite de la defunct în timpul vieţii acestuia.

142. Sunt colaterali privilegiaţi:

a) fraţii buni ai defunctului;
b) fraţii ai căror părinţi sunt căsătoriţi, chiar dacă nu au niciun părinte comun; .
c) fraţii consagvini şi fraţii uterini.

143. Dacă un copil este adoptat cu efecte restrânse, atunci:

a) adoptatul devine rudă numai cu adoptatorii, nu şi cu rudele acestora, astfel că moştenirea în
linie colaterală a acestuia este exclusă faţă de colateralii privilegiaţi ai adoptatorilor;
b) adoptatul cu efecte restrânse poate moşteni rudele colaterale ale adoptatorilor, întrucât, ca un
efect al acestei adopţii, devine rudă şi cu rudele adoptatorilor;
c) se menţine posibilitatea moştenirii în raport cu rudele sale fireşti.

144. în cazul în care adoptatorul a adoptat mai mulţi copii, atunci:

a) dacă toate adopţiile au fost cu efecte depline, va funcţiona principiul reciprocităţii vocaţiei
succesorale legale între fraţi şi surori;
b) dacă toate adopţiile au fost cu efecte restrânse, cei adoptaţi nu vor avea vocaţie succesorală
în calitate de colaterali privilegiaţi;
c) dacă unele adopţii au fost cu efecte depline, iar altele cu efecte restrânse, va funcţiona
principiul reciprocităţii vocaţiei succesorale între cei adoptaţi cu efecte depline şi cei adoptaţi
cu efecte restrânse, în calitate de colaterali privilegiaţi.

145. Adoptatul, din adopţia cu efecte restrânse, are vocaţie legală:

a) la moştenirea fraţilor şi surorilor sale din familia firească;
b) şi la moştenirea adoptaţilor cu efecte restrânse de către părinţii fireşti;
c) la moştenirea adoptaţilor cu efecte depline de către părinţii fireşti.

146. Cotele colateralilor privilegiaţi, în concurs cu ascendenţii privilegiaţi, sunt:

a) 1 /3 din moştenire, dacă vin în concurs cu ambii părinţi ai defunctului;
b) 1/2 din moştenire, dacă există ambii părinţi;
c) 1/4 din moştenire, dacă există un singur părinte, ;

147. Dacă la moştenirea defunctului sunt chemaţi, în puterea legii, un frate bun, un frate
consagvin şi doi fraţi uterini, atunci cotele acestora sunt:
a) fratele bun -1/2; ,
b) fratele consagvin - 1/4;
c) , fraţii uterini - 1/6, fiecare.

148. Colateralii privilegiaţi care concurează cu ambii părinţi ai defunctului, primesc:

a) 1 /4 din moştenire, indiferent de numărul lor; ,.'
b) . l/2:din moştenire, indiferent de numărul lor;
c) 3/4 din moştenire, indiferent de numărul lor.
si notariat. Drept civil Moşteniri ,-;,; _____ - - . :■■■ -. . ______ .■______________________ 249
149. împărţirea pe linii a moştenirii se face, dacă la moştenire vin: -
a) fraţii buni împreună cu fraţii consangvini;
b) fraţii uterini împreună cu fraţii consangvini;
ieţii acestuia. c) numai fraţii consangvini sau uterini.

150. Colateralii privilegiaţi:

a) vin la moştenire în nume propriu sau prin reprezentare;
comun; b) pot moşteni şi prin reprezentare, dacă nu sunt fraţi sau surori cu defunctul;
c) sunt moştenitori sezinari.

151. Din clasa a IlI-a de moştenitori fac parte:

a) rudele în linie directă ascendentă ale defunctului, fără limită de grad, altele decât părinţii ,
a, astfel că moştenirea
defunctului;
;iaţi ai adoptatorilor;
b) numai bunicii şi străbunicii;
adoptatorilor, întrucât,
r; c) ascendenţii părinţilor fireşti ai adoptatului cu efecte restrânse.

i: 152. împărţirea moştenirii între ascendenţii ordinari se face:

irincipiul reciprocităţii a) pe capete;
b) pe tulpini şi subtulpini, dacă vin prin reprezentare;
nu vor avea vocaţie c) pe-capete şi atunci când sunt chemaţi la succesiune alături de soţul supravieţuitor.

restrânse, va funcţiona 153. Drepturile succesorale ale ascendenţilor ordinari, în concurs cu soţul supra-
ÎU efecte depline şi cei vieţuitor, sunt:
a) 1/4 din moştenire, dacă există un singur ascendent ordinar;
b) 1/2 din moştenire, dacă sunt doi sau mai mulţi ascendenţi ordinari;
i: c) 1/4 din moştenire, indiferent de numărul soţilor în viaţă cu care vin în concurs.

:eşti; 154. Caracterele juridice ale dreptului de moştenire al ascendenţilor ordinari sunt
următoarele:
a) pot veni la moştenire atât în nume propriu, cât şi prin reprezentare;
rivilegiaţi, sunt: b) sunt moştenitori rezervatari;
tului;
c) nu sunt moştenitori sezinari.

155. Din clasa a IV-a de moştenitori fac parte:

legii, un frate bun, un t: a) unchii şi mătuşile defunctului;
b) străbunicii defunctului;
c) fraţii şi surorile bunicilor defunctului.

15&’Dacă la moştenirea unei persoane fizice decedate vin doi unchi, un văr primar şi un
frate al bunicului său, atunci moştenirea va fi culeasă de către:
defunctului, primesc: a) cei doi unchi, care o vor împărţi în cote egale;
b) vlrul primar şi tratele bunicului defunctului, care o. vor împărţi în mod egal;
c) vărul primar al defunctului.
250 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil

157. Colateralii ordinari:

a) pot veni la moştenire numai în nume propriu;
b) sunt moştenitori sezinari;
c) sunt obligaţi la raportul donaţiilor.

158. Soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul decedat:

a) dacă are capacitate succesorală;
b) şi dacă este nedemn, în acest caz pierzând doar cota-parte din comunitatea de bunuri;
c) chiar dacă în momentul deschiderii moştenirii nu mai avea calitatea de soţ

159. în caz de divorţ, calitatea de soţ se păstrează atunci când decesul soţului intervine:
a) în cursul procesului;
b) după pronunţarea divorţului;
c) în cursul procesului sau după pronunţarea divorţului, dar înainte ca hotărârea de divorţ să
fi devenit definitivă.

160. în cazul nulităţii sau anulării căsătoriei, soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul
decedat:
a) dacă a fost de bună-credinţă, caz în care îşi păstrează calitatea de soţ d intr-o căsătorie
valabilă;
b) dacă a fost de bună-credinţă, iar decesul soţului intervine până la rămânerea definitivă a
hotărârii prin care s-a desfiinţat căsătoria;
c) dacă a fost de bună-credinţă, iar decesul soţului intervine după rămânerea definitivă a
hotărârii de desfiinţare a căsătoriei.

161. Drepturile conferite de lege soţului supravieţuitor sunt:

a) un drept de moştenire în, concurs cu oricare dintre plasele de moştenitori;
b) un drept de abitaţie asupra casei de locuit, chiar dacă mai are o locuinţă în proprietate;
c) un drept de moştenire asupra mobilierului şi obiectelor de uz casnic indiferent de clasa cu
care concurează.

162. Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor cu fiecare clasă de moştenitori

sunt:
a) 1/4 în concurs cu descendenţii defunctului;
b) 1/2 din moştenire în concurs cu un părinte şi cu un frate al defunctului;
c) 3/4 în concurs cu clasa a IlI-a sau clasa a IV-a de moştenitori.

163. Soţul supravieţuitor:

a) nu face parte din nicio clasă de moştenitori, dar concurează cu fiecare dintre ele;
b) poate fi înlăturat de la moştenire de anumite rude ale defunctului;
c) are stabilite cote fixe din moştenire, care pot fi modificate de numărul moştenitorilor
chemaţi la moştenire dintr-o clasă.

164. Dacă soţul supravieţuitor concurează cu descendenţii defunctului şi doar unul sau
unii sunt exh cred aţi, atunci:
a) soţul supravieţuitor primeşte o cotă de 1/4 din moştenire;
 notariat. Drept civil Moşţepjri , . .- . 251
b) descendenţii neexeheredaţi primesc 3/4 din moştenire;
c) descendenţii exheredaţi nu primesc nimic.

165. Dacă toţi descendenţii cu care concurează soţul supravieţuitor sunt exheredaţi,
atunci:
a) soţul supravieţuitor concurează şi cu clasa a Il-a de moştenitori, dacă defunctul lasă i
părinţi şi bunici;
b) cota soţului supravieţuitor va fi de 1/3 în raport cu clasa a Il-a de moştenitori;
¡itatea de bunuri; ie c) cota soţului supravieţuitor va fi de 1/4, calculată în raport cu clasa descendenţilor, chiar
soţ. dacă aceştia sunt exheredaţi.

1 soţului intervine: 166. Dacă soţul supravieţuitor concurează doar cu ascendenţii privilegiaţi şi aceştia sunt
exheredaţi, atunci:
a) există posibilitatea ca la moştenire să vină şi ascendenţii ordinari;
a hotărârea de divorţ b) cota soţului va fi de 3/4, raportată la ascendenţii ordinari;
c) cota soţului va fi stabilită în raport cu clasa cea mai apropiată cu care concurează, chiar
dacă ascendenţii privilegiaţi sunt exheredaţi, şi va fi de 1/3 din moştenire.
or ii moşteneşte pe
167. în caz de bigamie a soţului decedat:
; soţ dintr-o căsătorie a) soţul din căsătoria valabilă va culege singur cota care i se cuvine;
b) se atribuie fiecărui soţ supravieţuitor câte o cotă integrală;
ămânerea definitivă a c) cota. cuvenită soţului din căsătoria valabilă se împarte în mod egal cu soţul de bună-
credinţă din căsătoria nulă.
âmânerea definitivă a 168. Soţul supravieţuitor:
a) poate veni Ia moştenire numai în nume propriu;
b) nu este moştenitor sezinar;
c) este moştenitor rezervatar.
nitori;
169. Soţul supravieţuitor beneficiază de dreptul de moştenire asupra mobilierului şi
uinţă în proprietate; nic
obiectelor de uz casnic dacă:
indiferent de clasa
a) nu concurează cu descendenţii defunctului;
b) concurează cu moştenitori din clasele a Il-a şi a IV-a, chiar dacă defunctul a dispus de
j
clasă de moştenitori aceste bunuri prin testamentul întocmit;
c) soţul supravieţuitor şi defunctul au convieţuit neîntrerupt până la decesul celui din urmă.

170. Intră în categoria mobilierului şi obiectelor de uz casnic următoarele categorii de

tului;
bunuri: ;i ;

care dintre ele; numărul

moştenitorilor

Tunetului şi doar unul

252 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil
a) cele care, prin natura şi afectaţiunea lor, au fost destinate folosinţei în gospodăria Casnică;
b) imobilele şi autoturismele; ■■'.
c) bunurile destinate exercitării profesiei, dacă soţii au avut aceeaşi profesie.

171. Prin sintagma „obiecte de uz casnic” legiuitorul a avut în vedere: *

a) bunurile care se folosesc exclusiv în casă; ri
b) bunurile care se folosesc în gospodăria unei familii;
c) bunurile de uz personal al soţilor. ■■ ^
notariat. Drept civil Moşţepjri , . .- . 253

172. Intră în categoria mobilierului şi obiectelor de uz casnic:-

a) bunurile mobile care, prin natura şi afectaţiunea lor, sunt destinate gospodăriei casnice;
b) bunurile imobile prin destinaţie;
c) bunurile de valoare obişnuită.

173. Mobilierul şi obiectele de uz casnic:

a) se cuvin soţului supravieţuitor, numai dacă soţul defunct nu a dispus de ele prin acte între
vii sau pentru cauză de moarte;
b) revin soţului supravieţuitor, dar acesta poate opta diferit, acceptând dreptul de moştenire
principal şi renunţând la cel special;
c) revin soţului supravieţuitor în virtutea unui legat prezumat de lege.

174. Ca natură juridică, dreptul soţului supravieţuitor asupra mobilierului şi obiectelor

de uz casnic:
a) este un legat prezumat de lege;
b) este un drept de moştenire legală cu o destinaţie specială;
c) nu poate fi înlăturat de către defunct.

175. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor asupra casei de locuit:

a) este un drept de creanţă;
b) este un drept real;
c) ’ îi conferă soţului supravieţuitor dreptul de a percepe fructele produse de imobilul care
formează obiectul dreptului-de abitaţie.

176. Soţul supravieţuitor beneficiază de dreptul de abitaţie asupra casei de locuit, numai
dacă:
a) locuinţa este proprietatea exclusivă a soţului defunct;
b) locuinţa este proprietatea exclusivă a soţului supravieţuitor;
c) defunctul a dispus, prin legat, de acest drept în favoarea sa.

177. Soţul supravieţuitor poate pretinde dreptul de abitaţie asupra casei de locuit dacă:
a) la data decesului soţului, locuia împreună cu acesta;
b) avea domiciliul în locuinţa care formează obiectul acestui drept;
c) avea reşedinţa în locuinţa respectivă.

178. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor este:

a) permanent; ' ,. , .; , ,
b) strict personal;
c) cesibil.

179. Comoştenitorii soţului supravieţuitor:

a) pot cere restrângerea dreptului de abitaţie, în situaţia în care locuinţa nu este necesară în
întregime soţului supravieţuitor;
b) nu pot restrânge dreptul de abitaţie, întrucât soţul supravieţuitor are vocaţie la întreaga:
locuinţă;
i şi notariat. Drept civil
gospodăriei casnice;
ispus de ele prin acte d
dreptul de moştenire
ipra mobilierului şi
locuit:
oduse de imobilul care
supra casei de locuit,
isupra casei de locuit
uinta nu este necesară m
>r are vocaţie la întreaga
Moşteniri : .; , . . _________________ 253
c) pot obliga soţul supravieţuitor la un schimb, urmând să-şi exercite dreptul de abitaţie asupra
unei alte locuinţe decât cea care face parte din moştenire... -
180. Soţul defunct:
a) poate înlătura dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor, dacă a constituit un drept de
uzufruct în favoarea unui terţ, care are ca obiect casa de locuit;
b) nil poate înlătura dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor, întrucât acesta este
moştenitor rezervatar;
c) nu poate înlătura dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor, întrucât este rezervat de lege
pentru soţul supravieţuitor.
181. Potrivit legislaţiei locative:
a) dacă ambii soţi au calitatea de chiriaşi, soţul supravieţuitor va avea un drept de folosinţă
asupra locuinţei, derivat din contractul de închiriere;
b) dacă numai soţul decedat a fost titularul contractului de închiriere, soţul supravieţuitor
poate invoca beneficiul contractului;
c) dreptul de abitaţie este desfiinţat.
182. Soţul supravieţuitor va fi obligat să plătească chirie:
a) dacă la partaj locuinţa a fost atribuită altui comoşteriitor, dar va continua să locuiască cu
acordul proprietarului;
b) de la data deschiderii moştenirii; ■ ' *
c) de la data încetării dreptului de abitaţie.
183. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor încetează prin:
a) realizarea partajului, chiar mai devreme de un an de la data deschiderii succesiunii;
b) consolidare, atunci când partajul se face înainte de, împlinirea termenului de un mi de Ia
f,data deschiderii succesiunii, iar locuinţa este atribuită soţului supravieţuitor;
c) recăsătorirea.soţului supravieţuitor, chiar înaintea.împlinirii termenului de un an de la data
deschiderii succesiunii.
184. Comuna, oraşul, municipiul culeg moştenirea vacantă în calitate de:
a) legatari;
b) moştenitori legali;
c) titulari ai bunurilor fără stăpân.
185. Dacă defunctul exheredează pe toţi succesorii săi, inclusiv comuna, oraşul,
municipiul, atunci:
a) în concepţia statului suveran, acesta, nefiind inclus în categoria moştenitorilor, nu va fi
exheredat, iar comuna, oraşul sau municipiul va culege moştenirea defunctului;
b) clauza care prevede exheredarea statului în calitate de putere suverană este nulă;
c).;comuna, oraşiţlsau municipiul nu mai culege patrimoniul succesoral.
254 Teste-grilă pentru admiterea Ia INM, avocatură şi notariat. Drept civil

186. Dacă moştenitorul legal renunţă la moştenire, iar apoi, în termenul de opţiune
succesorală, retractează renunţarea, atunci:
a) în concepţia statului moştenitor, retractarea renunţării nu mai este posibilă, atunci când
comuna, oraşul sau municipiul a acceptat moştenirea;
b) în concepţia statului suveran, comuna, oraşul sau municipiul nefiind moştenitor,
retractarea nu este posibilă, atunci când comuna, oraşul sau municipiul a fost pus în
posesie;
c) în concepţia statului suveran, retractarea este posibilă, chiar şi în situaţia în care comuna,
oraşul sau municipiul a fost pus în posesie.

187. Constatarea vacanţei succesorale se poate face:

a) de către notarul public, la cererea organului fiscal teritorial;
b) numai în termenul de opţiune succesorală;
c) oricând.

188. Comuna, oraşul sau municipiul dobândeşte moştenirea de la data:

a) deschiderii acesteia;
b) eliberării certificatului de vacanţă succesorală;
c) acceptării moştenirii.

189. Acceptând moştenirea vacantă, comuna, oraşul sau municipiul:

a) moşteneşte doar activul, nu şi pasivul;
b) răspunde de datoriile şi sarcinile moştenirii, dar numai în limitele activului moştenit;
c) răspunde de datoriile şi sarcinile moştenirii peste limita activului primit.

190. După eliberarea certificatului de vacanţă succesorală notarul public:

a) poate elibera un alt certificat de moştenitor succesorilor care nu au putut accepta
moştenirea din motive de forţă majoră;
b) poate elibera un alt certificat de moştenitor, numai după ce moştenitorii cu pretenţii au
obţinut prin justiţie anularea certificatului de vacanţă succesorală;
c) eliberează un alt certificat de moştenitor pe baza declaraţiei de acceptare a succesiunii,
făcute de moştenitori, peste termenul de exercitare a dreptului de opţiune succesorală.

191. Răspunderea comunei, oraşului sau municipiului pentru pasivul moştenirii este:
a) limitată la activul moştenirii;
b) nelimitată;
c) limitată la activul succesoral, numai dacă s-au inventariat bunurile moştenirii.

192. Comuna, oraşul sau municipiul, ca orice moştenitor:

a) poate renunţa Ia moştenire;
b) este obligat faţă de creditorii moştenirii, dar numai în limita activului moştenit;
c) poate să accepte moştenirea.

193. Nedemnitatea succesorală se caracterizează prin următoarele:

a) domeniul de aplicare a sancţiunii nu poate fi extins la alte moşteniri;
b) se aplică şi produce efecte în privinţa autorului faptei, descendenţilor şi ascendenţilor
autorului;
c) instanţa se pronunţă cu privire la cazurile de nedemnitate succesorală judiciară.
şi notariat. Drept civil
ermenul de opţiune
posibilă, atunci când
moştenitor, retractarea
în posesie;
tuaţia în care comuna,
data:
iul:
activului moştenit;
primit.
ii public:
3 nu au putut accepta
ftenitorii cu pretenţii au
acceptare a succesiunii,
opţiune succesorală.
isivul moştenirii este:
le moştenirii.
vului moşţenit;
relé:
miri;
ideriţilor şi ascendenţilor
sorală judiciară.
Moşteniri \ 255
194. în cazul concursului soţului supravieţuitor cu două clase, cota acestuia se calculează
în raport cu:
a) clasa cea mai apropiată;
b) media aritmetică a cotelor ce îi revin soţului supravieţuitor în raport cu fiecare clasă;
c) clasa cea mai îndepărtată.
195^împărţirea pe linii se aplică în acele cazuri în care:
a) în calitate de colaterali privilegiaţi, avem fraţii şi surorile defunctului care nu sunt din
aceiaşi părinţi; '' .j = -
b) în calitate de colaterali ordinari vin la moştenire fraţii şi surorile părinţilor defunctului, care
au doar un ascendent comun;
c) în calitate de colaterali privilegiaţi, avem fraţii şi surorile defunctului care au aceiaşi
părinţi. , ■ .iţî...
196. Nu intră în categoria mobilierului şi obiectelor de uz casnic:
a) bunurile aparţinând gospodăriei ţărăneşti;
b) automobilul;
c) maşina de gătit. -,■
197. Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului care provin:
a) din căsătorie; ' ' ;‘ :
b) din afara căsătoriei;
c) din adopţia ce efecte restrânse. ' *1 .
198. Atunci când donatorul nu a prevăzut scutire de raport, acesta este obligatoriu:
a) , pentru cel care vine cu dreptul său propriu la succesiunea donatorului, în condiţiile în
care părintele său a primit donaţia, iar el a acceptat şi succesiunea părintelui său;
b) pentru, cel care yine prin reprezentare la succesiunea donatorului, în condiţiile în care îl
reprezintă pe donatar, indiferent dacă a acceptatsau nu succesiunea donatarului;
c) pentru soţul donatar al descendentului donatorului.
199. Au calitatea de moştenitori sezinari:
a) şi'copiii celui despre a cărui moştenire este vorba; ;
b) şi fraţii şi surorile celui despre a cărui moştenire este vorba; :
c) numai părinţii:celui despre a cărui moştenire este vorba, ■
200. Vânzarea de către testator a obiectului legatului:
a) nu constituie o revocare a legatului, atunci când înstrăinarea nu este valabilă că urmare a
unui consimţământ viciat al testatorului;
b) nu conştiţuie o revocare a legatului, deoarece executorul testamentar este obligat să procure
obiectul legatuiui şi să-l încredinţeze;
c) nu constituie o revocare a legatului, dacă,mlterior vânzării, obiectul legatului se întoarce
> îp patrimoniul testatorului. • ; .. ;
256 Teste-griJă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil
201; Intră în categoria celor care pot cere raportul donaţiilor:
a) moştenitorii în linie dreaptă descendentă;
b) moştenitorii moştenitorilor rezervatari;
c) creditorii moştenitorilor nerezervatari.

202. Petiţia de ereditate:

a) e o acţiune prescriptibilă în termenul de 6 luni de prescripţie al dreptului de opţiune
succesorală; ... . ..■ - ^
b) e o acţiune divizibilă, în sensul că fiecare pretins moştenitor trebuie să acţioneze în nume
propriu;
c) e o acţiune reală, întrucât au ca efect naşterea în sarcina celui care deţine fără titlu bunurile
din patrimoniul succesoral a obligaţiei de restituire a acestora.

203. Împărţeala moştenirii poate fi cerută:

a) de moştenitorii în drepturi ai coindivizarilor;
b) de creditorii personali ai coindivizarilor;
c) numai de către coindivizari.

204. Dacă în urma împărţelii unul dintre moştenitori suferă o evicţiune atunci:
a) comoştenitorul care a beneficiat de cea mai mare parte din moştenire îl garantează pe cel
evins;
b) fiecare dintre ceilalţi comoştenitori suportă câte o parte egală din paguba suferită de
comoştenitorul evins;
c) fiecare dintre ceilalţi comoştenitori suportă paguba, proporţional cu partea care li s-a
cuvenit din moştenire, în condiţiile în care toţi moştenitorii sunt solvabili.

205. Dacă cel despre a cărui moştenire este vorba lasă, la moartea sa, un soţ supra-
vieţuitor, un copil în Viaţă, doi nepoţi, fii ai unui copil predecedat, şi un părinte, fără
să fi lăsat testament, atunci:
a) soţul are dreptul la o doime din moştenire şi părintele la o optime din moştenire;
b) copilul are dreptul la trei pătrimi din moştenire, iar părintele este exclus de la moştenire;
c) nepoţii au dreptul, fiecare, Ia câte trei şaisprezecimi din moştenire.

206. Poate fi reprezentată succesoral:

a) persoana predecedată, care este nedemnă faţă. de cel despre a cărui nioştenire.este vorba,
numai de către un reprezentant care nu este nedemn faţă de cel din urmă;
b) persoana predecedată, care nu este nedemnă faţă de cel despre, a cenui, moştenire, este
vorba, numai de către un reprezentant care a acceptat succesiunea reprezentatului;
c) persoana predecedată, chiar nedemnă faţă de cel despre a cărui moştenire este vorba, de
către un reprezentant care a renunţat la moştenirea reprezentatului.

207. Renunţarea la moştenire trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de formă:

a) declaraţia de renunţare trebuie făcută numai la biroul notarial de la locul deschiderii
succesiunii;
b) declaraţia de renunţare trebuie să fie înscrisă în registrul special de renunţare la succesiune;
c) declaraţia de renunţare poate fi şi expresă, rezultând din declaraţia succesibilului făcută în
acest sens.
notariat. Drept civil
208. Regula cu privire la calcularea termenului de exercitare a dreptului de opţiune
succesorală din momentul deschiderii succesiunii comportă următoarele excepţii:
a) în cazul declarării judecătoreşti a morţii celui care laşă moştenirea, termenul începe să
curgă de la data stabilită de instanţă ca fiind aceea a morţii;
b) în cazul stabilirii legăturii de rudenie cu defunctul pe cale judecătorească, termenul începe
să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
reptului de opţiune c) în cazul copilului conceput înainte de dată deschiderii moştenirii, dar nenăscut ulterior,
termenul curge de la data înregistrării copilului în registrele de stare civilă.
aie. să acţioneze în
209. Executarea testamentară încetează prin:
tre deţine fără titlu a) punerea sub interdicţie a executorului testamentar;
b) moartea executorului testamentar; ^
a.
c) executarea integrală sau parţială â dispoziţiilor testamentare.

210. Locul deschiderii moştenirii prezintă importanţă, pentru că, în funcţie de el:
a) se stabilesc persoanele care pot culege din succesiunea defunctului;
b) se stabileşte legea aplicabilă devoluţiunii moştenirii;
c) se soluţionează cererile legatarilor împotriva vreunuia dintre creditorii acestora.
unc atunci:
î îl garantează pe cel 211. Sunt excluşi de la succesiune:
a) persoana condamnată penal pentru că a omorât sau a încercat să omoare pe defunct;
i paguba suferită.de b) moştenitorul culpabil pentru delicte, cruzimi sau injurii grave, făcute la adresa
defunctului; . . . . . .
cu partea care li s-a c) moştenitorul care a făcut în contra defunctului o acuzaţie calomnioasă.
rabili.

212. Dacă cel ce lasă succesiunea dispune prin testament ca jumătate din averea sa să
îa sa, un soţ supra-
:edat, şi un părinte, revină terţului X, iar cealaltă jumătate terţului Y, atunci cei doi copii ai defunctului
solicită instanţei reducţiunea liberali taţilor, considerându-le excesive. Instanţa
n moştenire; clus de la decide că:
moştenire; a) terţul X va dobândi o treime din moştenire;
b) terţul Y va dobândi o şesime din moştenire;
c) cei doi copii vor dobândi, împreună, jumătate din moştenire.

213. Dacă cel despre a cărui moştenire e vorba lasă, la moartea sa, trei fraţi primari,
moştenire, este vorba,, doi nepoţi ai altor doi fraţi consangvini predecedaţi, un văr primar şi un părinte, fără
urmă; ? :
. să fi lăsat testament, atunci: s

i -cărui, moştenire este. a) fraţii primari iau, fiecare, câte 1/5;

•eprezentatului; nştenire b) părintele culege 1/2; ' '
este vorba, de c) vărul primar culege 1/40. . ' :

214. Data deschiderii moştenirii este importantă, pentru că, în funcţie de ea:
le condiţii de formă: a) se stabileşte data de la care începe, întotdeauna, curgerea termenului de exercitare a
le la locul deschiderii dreptului de opţiune succesorală;
b) se stabilesc compunerea şi valoarea masei succesorale;
enunţare la succesiune; c) se stabileşte momentul transmiterii moştenirii la succesori.
ia siiccesibilului făcută
258 Teste-grilă pentru admiterea Ia 1NM, avocatură şi notariat. Drept
civil 2X5. Au capacitate succesorală:
a) persoanele fizice decedate în acelaşi timp şi aceleaşi împrejurări;
b) persoanele concepute, dar nenăscute la data deschiderii succesiunii;
c) persoanele dispărute.

216. Caracterele juridice ale nedemnităţii succesorale sunt:

a) se aplică numai în cazul săvârşirii faptelor expres şi limitativ prevăzute de lege;
b) produce efecte numai în privinţa autorului sau autorilor faptei;
c) domeniul de aplicare al sancţiunii poate fi extins şi la alte moşteniri.

217. Codul civil stabileşte următoarele clase de moştenitori:

a) clasa I — clasa descendenţilor şi a soţului supravieţuitor;
b) clasa a Il-a - clasa ascendenţilor privilegiaţi şi colateralilor privilegiaţi;
c) clasa a IlI-a - clasa colateralilor privilegiaţi.

218. Excepţiile de la principiul egalităţii între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad
sunt:
a) împărţirea pe tulpini a moştenirii;
b) împărţirea pe linii a moştenirii;
c) reprezentarea succesorală.

219. Reprezentarea succesorală se aplică:

a) în cazul descendenţilor din fraţi şi surori ai defunctului până la gradul al IV-lea inclusiv;
b) în cazul descendenţilor din fraţi şi surori ai fraţilor tatălui defunctului până la gradul al IV-
lea inclusiv;
c) în cazul descendenţilor defunctului.

220. Reprezentarea succesorală:

a) operează în toate cazurile;
b) este admisă la infinit;
c) operează în temeiul unei hotărâri judecătoreşti.

221. Descendenţii:
a) sunt moştenitori rezervatari;
b) sunt moştenitori sezinari;
c) sunt obligaţi să raporteze, între ei, donaţiile primite de la cel care lasă moştenirea, nu şi
atunci când sunt chemaţi alături de alţi moştenitori.

222. Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii acestora

până la gradul al IV-lea inclusiv din:
a) căsătorie;
b) afara căsătoriei;
c) adopţie cu efecte restrânse.
tură şi notariat. Drept civil
mu;
svăzute de lege;
miri.
llegiaţi;
îeaşi clasă şi de acelaşi
gradul al IV-lea inclusiv;
onctului până la gradul al
;are lasă moştenirea, nu şi
şi descendenţii acestora
Moşteniri 259
223. Ascendenţii ordinari:
a) vin la moştenire în nume propriu;
b) vin la moştenire prin reprezentare;
c) sunt moştenitori rezervatari.
224. Colateralii ordinari:
a) vin la moştenire în nume propriu;
b) nu sunt moştenitori rezervatari;
c) sunt moştenitori sezinari.
225. Drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor sunt:
a) un drept general de moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori;
b) un drept de moştenire special asupra mobilierului şi obiectelor aparţinând gospodăriei
ţărăneşti şi darurilor de nuntă;
c) un drept temporar de abitaţie, de cel mult un an de zile, asupra casei de locuit.
226. Soţul supravieţuitor, când vine în concurs cu ascendenţii ordinari, are dreptul la o
cotă de:
a) 1/3;
b) 1/2;
c) 3/4.
227. Soţul supravieţuitor moşteneşte mobilierul şi obiectele de uz casnic dacă:
a) vine în concurs cu descendenţii;
b) defunctul nu a dispus de partea sa din aceste bunuri prin Iiberalităţi inter vivos sau pentru
cauză de moarte;
c) vine în concurs cu ascendenţii şi colateralii defunctului.
228. în categoria mobilierului şi obiectelor de uz casnic nu intră:
a) bunurile care au fost afectate folosinţei comune în cadrul gospodăriei casnice;
b) bunurile aparţinând gospodăriei ţărăneşti;
c) bunuri care, potrivit cu natura lor, nu pot fi şi nu au fost folosite în cadrul gospodăriei
casnice.
229; Soţul supravieţuitor se bucură de un drept de abitaţie dacă:
a) are o altă locuinţă;
b) casa face parte din moştenire;
c) nu devine proprietar exclusiv al locuinţei.
230. Caracterele juridice ale dreptului de abitaţie sunt:
a) e un drept de creanţă;
b) e un drept cu titlu oneros;
c) e un drept real şi temporar.
260 Teste-grilă pentru admiterea la JNM, avocatură şi notariat. Drept civil

231. Caracterele juridice ale dreptului de moştenire al soţului supravieţuitor sunt:

a) vine la moştenire prin reprezentare;
■
b) e moştenitor rezervatar;
c) e moştenitor sezinar.

232. Cota succesorală a unui părinte, în concurs cu un colateral privilegiat, este de:
a) 1/3;
b) 1/2;
c) 1/4.

233. Comorienţii sunt două sau mai multe persoane;

a) care au murit în acelaşi timp,_ dar în împrejurări diferite;
b) care au murit în aceiaşi timp şi în aceleaşi împrejurări;
c) care au murit în aceleaşi împrejurări, dar la diferenţă de o secundă una de alta.

234. Nedemnitatea succesorală:

a) poate fi invocată şi de comoştenitorii legali sau moştenitorii legali subsecvenţi;
b) influenţează eficacitatea liberalităţilor prin acte inter vivos sau morţiş causa, făcute în
favoarea nedemnului de către cel ce lăsa moştenirea;
c) operează şi produce efecte de drept.

235. Reprezentarea succesorală:

a) operează de drept şi imperativ;
b) este admisă numai în privinţa descendenţilor copiilor defunctului;
c) operează numai din grad în grad vacant.

236. Descendenţii copiilor defunctului şi descendenţii din fraţi şi surori pot beneficia de
reprezentare dacă:
a) cel reprezentat, dacă ar fi fost în viaţă la data deschiderii moştenirii, ar fi avut vocaţie
generală la moştenire;
b) reprezentantul îndeplineşte toate condiţiile pentru a putea veni la moştenirea legală a
defunctului;
c) reprezentantul renunţă la legatul cu titlu particular făcut de reprezentat.

237. Fac parte din clasa I de moştenitori:

a) numai copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă, la infinit, dacă sunt din aceeaşi
căsătorie;
b) şi copiii defunctului ori ai urmaşilor lui din afara căsătoriei, chiar dacă filiaţia nu a fost
stabilită potrivit legii;
c) şi copiii adoptaţi, pentru că adoptatul şi descendenţii lui dobândesc, prin efectul adopţiei,
aceleaşi drepturi pe care le are copilul din căsătorie faţă de părinţii săi.

238. Descendenţii fraţilor şi surorilor defunctului:

a) nu sunt moştenitori rezervatari;
b) pot veni la moştenire numai în nume propriu;
c) au vocaţie succesorală generală, indiferent de gradul de rudenie cu defunctul.
ră şi notariat. Drept civil,
>ravieţuitor sunt:
îrivilegiat, este de:
i una de alta.
i subsecvenţi; mortis
causa, făcute în
şi surori pot beneficia
enirii, ar fi avut vocaţie i
la moştenirea legală a
zentat.
it, dacă sunt din aceeaşi
iar dacă filiaţia nu a fost
ÎSC, prin efectul adopţiei, ţii
săi.
cu defunctul.
Moşteniri
239. Dacă la o moştenire legală sunt chemaţi tatăl defunctului, un frate consangvin al
defunctului şi doi fraţi buni ai defunctului:
a) fratele consangvin va lua 1/8;
b) . fiecare moştenitor legal va culege 1/4;
c) fiecare frate bun va culege 5/16.
240. Colateralii ordinari:
a) pot veni la moştenire în nume propriu şi prin reprezentare;
b) pot fi din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopţie; -
c) sunt chemaţi la moştenire în ordinea gradelor de rudenie.
241. împărţirea pe linii este o modalitate specială de împărţire a moştenirii în care:
a) în calitate de colaterali ordinari, sunt chemaţi la moştenire numai fraţi şi surori buni şi
uterini ai defunctului;
b) în calitate de colaterali privilegiaţi, sunt chemaţi la moştenire fraţi şi surori ai defunctului
care nu sunt din aceiaşi părinţi;
c) în calitate de colaterali, sunt chemaţi la moştenire numai fraţi uterini şi consangvini ai
defunctului.
242. Ascendenţii privilegiaţi:
a) sunt obligaţi la raportul donaţiilor;
b) dacă vin la moştenire în concurs cu colateralii privilegiaţi, atunci vor culege împreună 1/2
din moştenire, dacă există doi sau mai mulţi părinţi;
c) sunt părinţii defunctului numai din căsătorie şi din afara căsătoriei.
243. Persoanele juridice au capacitate succesorală anticipată de a dobândi prin
moştenire legală:
a) de la data actului de înfiinţare, în măsura în care bunurile din masa succesorală sunt
necesare pentru ca persoana juridică să ia fiinţă în mod valabil;
b) de la data înregistrării, dacă sunt supuse înregistrării;
c) de la data actului de dispoziţie care le înfiinţează.
244, Au capacitate succesorală:
a) persoane fizice în viaţă la data deschiderii procedurii succesorale;
b) persoanele concepute, dar nenăscute la data deschiderii succesiunii, cu condiţia să se
"nască vii şi viabile;
c) .persoana dispărută, indiferent că a intervenit sau nu o hotărâre judecătorească declarativă
a dispariţiei şi indiferent de timpul care a trecut de la dispariţia ei.
^45. Nu au capacitate succesorală;
a) persoanele juridice care au încetat să aibă fiinţă la data deschiderii succesiunii;
b) persoanele care au murit în acelaşi timp şi în aceleaşi împrejurări cu defunctul;
c) persoana declarată dispărută la mai mult de 4 ani de la data ultimelor ştiri din care rezultă
că era în viată.
262 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat.. Drept civil
246. Au vocaţie succesorală legală la moştenire:
a) numai rudele în linie directă, fără limită de grad,ale defunctului;
b) rudele în linie colaterală până la gradul al IV-lea exclusiv;
c) rudele defunctului din căsătorie, din afara căsătoriei, din adopţie şi, alături de 'acestea,
soţul supravieţuitor al defunctului.

247. Nedemnitatea succesorală:

a) decade din dreptul de a culege o moştenire numai pe moştenitorul legal;
b) se aplică şi produce efecte doar în privinţa autorului faptei;
c) poate fi invocată de orice persoană interesată care urmează să profite de înlăturarea de la
moştenire a nedemnului sau a copiilor săi.

248. Este nedemn de a moşteni, moştenitorul:

a) care, cu rea-credinţă, a ascuns, alterat sau a falsificat testamentul defunctului;
b) care, având cunoştinţă de omorul celui care lasă moştenirea, nu denunţă omorul organelor
competente;
c) condamnat penal pentru săvârşirea infracţiunii de privare de libertate.

249. Nedemnitatea succesorală produce efecte:

a) faţă de nedemn;
b) şi faţă de copiii nedemnului şi alţi descendenţi care nu sunt copiii Iui;
c) numai în privinţa drepturilor succesorale, iar nu şi în privinţa altor drepturi ale nedemnului,
care nu-şi au ca temei de dobândire moştenirea.

250. în puterea legii, moştenitorul nedemn:

a) nu va putea reclama partea din moştenire ce i s-ar fi cuvenit ca moştenitor legal, ci numai
rezerva succesorală;
b) dacă a intrat în posesia bunurilor moştenirii, va fi obligat să le restituie persoanelor
îndreptăţite;
c) va avea dreptul la restituirea cheltuielilor necesare, utile şi voluptorii făcute,cu privire la
bunurile din moştenire.

251. Dacă în perioada dintre deschiderea moştenirii şi constatarea nedemnităţii succe-

sorale moştenitorul nedemn încheie cu terţii acte juridice, atunci:
a) actele de dispoziţie care au ca obiect un bun mobil corporal se menţin şi dacă dobânditorul
este de rea-credinţă;
b) plata făcută cu bună-credinţă de debitor moştenitorului nedemn, posesor al creanţei, este
valabilă;
c) numai actele de conservare a bunurilor moştenirii, nu şi cele administrare, se menţin,
pentru că ele profită adevăraţilor moştenitori.

252. Sunt excepţii de la principiul proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii

din aceeaşi clasă:
a) împărţirea pe tulpini;
b) împărţirea pe linii; 1

c) clasa a D-a de moştenitori legali.


ură şi notariat. Drept civil
ţie şi, alături de acestea,
al legal;
-ofite de înlăturarea de la
[ defunctului;
ea, nu denunţă omorul
irtate.
ii lui;
vinţa altor drepturi ale
t ca moştenitor legal, ci i le
restituie persoanelor iptorii
făcute cu privire la
irea nedemnităţii succe-
atunci:
îoral se menţin şi dacă i,
posesor al creanţei, este
administrare, se menţin,
idenie între moştenitorii
Moşteniri , — , ____ ■ _________________ 263
253. Poate fi reprezentată persoana:
a) care a decedat în acelaşi timp şi aceleaşi împrejurări cu defunctul;
b) care a renunţat la moştenire;
c) . predecedată la momentul deschiderii succesiunii.
254. Dacă un frate al defunctului este decedat la data deschiderii succesiunii şi
exheredat, atunci:
a) descendenţii moştenitorului exheredat vor putea culege, prin reprezentare, numai partea din
moştenire care reprezintă rezerva;
b) descendenţii moştenitorului exheredat vor putea veni, prin reprezentare, culegând doar cota-
parte ce i se cuvenea reprezentatului;
c) descendenţii exheredatului pot veni în nume propriu la moştenirea defunctului.
255. Dacă descendenţii de gradul al II-lea şi următoarele vin la moştenire prin
reprezentare:
a) împărţirea se va face pe tulpini şi subtulpini;
b) împărţirea se va face pe capete;
c) împărţirea se va face numai pe tulpini.
256. în cazul în care ascendenţii privilegiaţi vin la moştenire în concurs cu colateralii
privilegiaţi, atunci:
a) dacă există un singur părinte, el va culege 1/4 din moştenire, iar 3/4 se va împărţi în mod
egal între fraţii buni, uterini şi consangvini;
b) dacă trăiesc ambii părinţi, ei vor culege 1/2 din moştenire, cealaltă jumătate împărţindu-se
în mod egal între fraţii şi surorile defunctului care provin din aceiaşi părinţi;
c) dacă trăiesc şi părinţii adoptatori, atunci aceştia culeg 3/4 din moştenire, iar colateralii
privilegiaţi 1/4, care se va împărţi între ei în mod egal.
257. Venirea concomitentă la moştenire a rudelor din două clase deosebite este posibilă:
a) dacă au fost exheredad moştenitorii din clasa I şi există moştenitori din clasa a Il-a;
b) dacă au fost exheredad colateralii privilegiaţi şi există moştenitori din clasa a III-a;
c) dacă au fost exheredad părinţii defunctului şi există soţ supravieţuitor şi fraţi.
258. Soţul supravieţuitor culege din moştenirea soţului defunct dacă:
a) decesul soţului a intervenit după pronunţarea hotărârii de divorţ;
b) decesul soţului a intervenit la 5 zile după introducerea acţiunii de divorţ; -
c) hotărârea judecătorească prin care s-a constatat nulitatea căsătoriei a intervenit ulterior
decesului unuia dintre soţi.
259. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:
a) , este un drept temporar, care durează cei mult un an de la deschiderea moştenirii;
b) este un drept strict personal, deci alienatul;
, c) este conferit de lege cu titlu gratuit.