140 Teste-Grilă Pentru Admiterea La INM, Avocatură Şi Notariat. Drept Civil

140 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat.
Drept civil
c) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt împuterniciţi să le locateze, cu excepţia situaţiei în

care a fost mandatat în acest sens.
41. Locatorul răspunde pentru viciile ascunse ale lucrului dat în locuţiune:
a) numai dacă a fost de rea-credinţă la data încheierii contractului;
b) chiar dacă a fost de bună-credinţă Ia data încheierii contractului;
c) indiferent dacă viciile ascunse existau înainte de încheierea contractului sau au apărut
ulterior.
42. Locatorul:
a) are obligaţia de a-1 garanta pe locatar pentru tulburările de fapt sau de drept aduse bunului
provenind din faptul său personal;
b) în anumite condiţii, răspunde şi pentru viciile aparente la data încheierii contractului;
c) răspunde pentru degradarea bunului în timpul folosinţei.
43. Locatarul:
a) poate încheia un contract de sublocaţiune, dacă această facultate nu-i este interzisă în mod
expres;
b) are obligaţia de a efectua reparaţiile privind părţile comune folosite de mai mulţi locatari;
c) are obligaţia de a permite locatorului examinarea bunului dat în locaţiune, la anumite
intervale de timp stabilite în raport cu natura şi destinaţia bunului.
44. Locatorul:
a) are acţiune directă împotriva sublocatarului pentru plata preţului locaţiunii;
b) poate obţine restrângerea folosinţei bunului dat în locaţiune, prin ordonanţă preşedinţială,
pentru efectuarea reparaţiilor urgente;
c) nu este obligat să îl garanteze pe locatar pentru tulburările cauzate de un terţ.
45. în materia sublocaţiunii:

a) sublocatarul beneficiază de o acţiune directă împotriva locatorului principal;
b) sublocatarul răspunde solidar cu locatarul pentru obligaţiile asumate faţă de locator, în
lipsă de altă stipulaţie;
c) părţile pot conveni încheierea contractului numai cu consimţământul locatorului.
46. Contractul de locaţiune încetează prin:

a) reziliere, dacă cealaltă parte nu îşi execută obligaţiile;
b) distrugerea în totalitate a bunului sau prin imposibilitatea totală a întrebuinţării lui potrivit
destinaţiei prevăzute;
c) moartea locatorului sau locatarului.
47. Contractul de locaţiune încetează în cazul înstrăinării bunului:

a) dacă părţile au consimţit astfel;
b) şi dacă dreptul de folosinţă al locatarului este opozabil terţului dobânditor în condiţiile
legii;
c) prin contractul de întreţinere, dacă nu s-a convenit altfel.
Contracte speciale. ^ 141
4$. în cazul substituirii dobânditorului în drepturile şi obligaţiile locatorului, acesta:
a) poate obţine rezilierea locaţiunii pentru neexecutarea unor obligaţii din trecut;
b) poate solicita chiria numai de la data înstrăinării bunului;
c) dobândeşte dreptul de creanţă cu toate garanţiile şi accesoriile care îl însoţesc. *
49. Contractul de locaţiune încetează prin: -

a) imposibilitatea folosirii totale a bunului;
b) denunţarea contractului; '
c) moartea locatorului sau a locatarului.
50. Rezilierea contractului de locaţiune poate fi solicitată:

a) pentru neexecutarea oricăreia dintre obligaţiile, născute din contract, în mod culpabil;
b) pentru orice neexecutare a obligaţiilor din contract; '; . - ■
c) pentru neexecutarea obligaţiilor prevăzute în contract, dacă părţile nu dispun altfel.
51. Evacuarea chiriaşului:

a) ca regulă generală, se dispune pe calea ordonanţei preşedinţiale;
b) ca regulă generală, poate fi dispusă prin hotărâre judecătorească;
c) se poate face împreună cu orice altă persoană care locuieşte cu titlu sau tară titlu, în
aceeaşi locuinţă cu el.
52. Contractul de arendare este un contract:,

a) solemn;
b) comutativ;
c) consensual.
53. Arendarea:
a) are ca obiect al prestaţiei părţilor bunurile agricole şi arenda;
b) este translaţi vă de proprietate;
c) spre deosebire de locaţiune este un contract solemn.
54. Arenda:
a) este preţul locaţiunii;
b) se stabileşte numai în bani; . ;; ,
c) dacă este stabilită în bani, cuantumul acesteia este fix, nedepinzând de recolta1 obţinută.
55. Arendaşul:
a) poate schimba categoria de folosinţă a terenului arendat numai cu acordul scris sau
verbal al proprietarului; r.
- ■ -• -
b) are obligaţia de a depune un exemplar din contractul de arendare la consiliul local în
vederea înregistrării în registrul special; :1 -
^ ;
c) suportă riscul pierderii recoltei culese.
56. Spre deosebire de locatar, arendaşul nu poate:

a) subarenda total sau parţial bunurile agricole arendate;
b) avea calitatea de arendator;
c) să cesioneze contractul de arendare.
142 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil
57. Contractul de arendare:
a) nu încetează prin decesul arendaşului;
b) are caracter intuitu personae;
c) poate fi cesionat soţului care participă la exploatarea bunurilor agricole.
58. Contractul de antrepriză este:

a) intuitu personae;
b) cu titlu oneros;
c) are ca obiect acte
materiale sau juridice. ¡
59. Spre deosebire de preţul din contractul de vânzare, preţul în contractul de

antrepriză:
a) poate consta într-o sumă de bani sau orice alte servicii;
b) trebuie să fie determinat sau ce puţin determinabil;
c) trebuie să fie serios. •
60. Obiectul contractului de mandat poate fi format din:

a) acte juridice şi, cu caracter accesoriu, fapte materiale;
b) actele juridice şi faptele materiale;
c) actele juridice, inclusiv cele cu caracter intuitu personae.
61. Mandatul cu reprezentare:

a) este anulabil când consimţământul mandatarului este viciat;
b) în principiu, este consensual;
c) poate înceta prin renunţarea mandatarului oricând, numai dacă este cu titlu gratuit.
62. în vederea încheierii contractului de mandat cu reprezentare:

a) mandantul trebuie să aibă capacitatea cerută de lege pentru încheierea actului pentru care
dă reprezentarea;
b) mandantul şi mandatarul trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
c) mandatarul, întotdeauna trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu.
63. Consimţământul părţilor în contractul de mandat:

a) trebuie dat în scris sub formă autentică; ;
b) poate fi dat în scris sau verbal;
c) poate fi dat în scris sub formă autentică sau sub semnătură privată.
64. Mandatul poate fi:

a) general, care are în vedere în mod exclusiv încheierea actelor de administrare şi conservare;
b) special, care are în vedere în mod exclusiv încheierea de acte de administrare şi de
dispoziţie;
c) poate fi probat prin orice mijloc de probă.
65. Mandatarul plăteşte dobânzi la sumele de bani întrebuinţate în folosul sau din ziua:
a) întrebuinţării acestor sume;
b) încheierii contractului;
c) punerii în întârziere.
tariat Drept civil Contracte speciale ,, . ; - x . ■ , 143.
66. Revocarea contractului de mandat:
a) este admisă numai în căzui mandatului cu titlu gratuit;
b) are ca efect exigibilitatea tuturor prestaţiilor datorate;
c) poate fi expresă sau tacită indiferent de forma în care s-a încheiat mandatul..
67. Renunţarea la mandat:

a) se poate face oricând de către mandatar în timpul executării acestuia; ;
b) dacă produce pagube mandantului, mandatarul este obligat în orice situaţie; să repare
prejudiciile;
c) face ca mandatarul să nu mai primească remuneraţie pentru actele efectuate pe seama
mandantului. , .
il de
antrepriză: 68. Contractul de depozit este un contract:
a) în principiu, netranslativ de proprietate;
b) real;
c) care trebuie încheiat în forma scrisă, cerută ad validitatem. . ...
69. Spre deosebire de împrumutul de consumaţie, depozitul:

a) este un contract real; ,,
b) este un contract netranslativ de proprietate;
c) prin natura sa, e un contract cu titlu gratuit.
70. Contractul de depozit:

a) poate avea ca obiect atât bunuri mobile, cât şi imobile; !
b) are ca obiect bunuri mobile individual determinate;
itlu gratuit. c) este de două feluri: depozitul propriu-zis şi sechestrul.
71. Culpa depozitarului se apreciază:

ctului pentru care a) de regulă, in concreto;
b) in abstracto, atunci când depozitarul este un profesionist;
c) de regulă, in abstracte.
72. Depozitarul:
a) nu datorează niciodată dobândă pentru sumele de bani depozitate;
b) e îndreptăţit să refuze restituirea bunului depozitat dacă bunul a pierit; -"
c) va fi obligat să restituie deponentului odată cu bunul şi fructele produse de acesta, dacă ie-
a perceput.
are şi 73; Sechestrul: : . ;

conservare; are a) este o varietate a depozitului propriu-zis: :-
şi de dispoziţie; b) are ca obiect atât bunuri mobile, cât şi bunuri imobile;
c) are ca obiect al contractului păstrarea unui bun aflat în litigiu până la soluţionarea acestuia
a folosul sau din
74. Deponentul:
a) poate' solicita restituirea bunului depozitat, numai la expirarea termenului contractual;'
b) poate solicita oricând restituirea bunului depozitat, chiar înăuntruftermenului prevăzut;
c) dacă decedează, bunul depozitat va fi restituit moştenitorilor la cerere.
75. Spre deosebire de contractul de rentă viageră, contractul de întreţinere:

a) e un contract aleatoriu;
b) nu poate fi supus urmăririi silite de către creditorii persoanei întreţinute;
c) se poate constitui cu titlu gratuit.
76. Contractul de întreţinere:

a) e generator al unei creanţe incesibile şi insesizabile;
b) se încheie pe durata vieţii creditorului întreţinerii;
c) e un contract solemn.
77. Obligaţia de întreţinere în contractul de întreţinere:

a) trebuie executată în natură;
b) este netransmisibilă morţiş causa;
c) e o obligaţie de a face.

a) încetează de drept la expirarea termenului contractual, în orice situaţie;
b) încetează prin reziliere, fiind un contract cu executare succesivă;
c) poate fi constituit pe durata vieţii mai multor terţi, în raport cu actul juridic prin care se naşte
întreţinerea.
79. Obligaţia de întreţinere în contractul de întreţinere:

a) poate fi înlocuită cu plata periodică a unor sume de bani;
b) este indivizibilă;
c) pe parcursul derulării contractului trebuie executată în natură, indiferent de situaţiile care
pot apărea, independent sau dependent de voinţa părţilor.
80. Contractul de rentă viageră e un contract:

a) solemn,
b) irevocabil;
c) prin care părţile pot conveni, printr-un pact comisoriu expres, de a cere rezoluţiunea pentru
neexecutare.
81. Spre deosebire de contractul de întreţinere, contractul de rentă viageră:

a) prin excepţie, poate fi cu titlu gratuit;
b) e consensual;
c) cu titlu oneros este lovit de nulitate dacă s-a constituit pe durata vieţii unei persoane, care Ia
data încheierii contractului suferea de o boală din cauza căreia a decedat, în cel mult 30 zile
de la acea dată.
82. în contractul de rentă viageră:

a) dacă renta a fost prevăzută în favoarea mai multor persoane, moartea uneia dintre ele atrage
după sine reducerea corespunzătoare a rentei;
b) debirentierul nu se poate libera de plata rentei prin restituirea lucrului sau sumei plătite;
c) credirentierul poate cere executarea silită dacă debirentierul nu plăteşte ratele de rentă.
Contracte speciale 145
83. Spre deosebire de contractul de întreţinere, contractul de rentă viageră:
a) dă naştere la o obligaţie de a da;
b) nu poate fi urmărit de către creditori;
c) poate forma obiectul unei cesiuni.
84. în contractul de întreţinere:

a) părţile trebuie să aibă capacitatea cerută de lege pentru a face acte de dispoziţie;
b) obligaţia de întreţinere trebuie executată permanent, zi cu zi; ,
c) întreţinerea se execută întotdeauna la domiciliul creditorului întreţinerii.
85. Spre deosebire de contractul de rentă viageră, contractul de întreţinere:

a) dă naştere obligaţiei de „a face”;
b) este, în principiu, un contract cu titlu oneros;
c) este consensual.
86. Debi rentierul:

a) are obligaţia de plată a rentei prevăzute, pe toata durata vieţii credirentierului;
b) dacă decedează, obligaţia de plată încetează către crédirentier, datorită caracterului intuitu
personae al contractului;
c) dacă nu-şi execută obligaţia de plată a rentei, credirentierul poate cerè rezoluţiunea
contractului sau executarea silită.
87. Credirentierul poate solicita rezoluţiunea contractului de rentă viageră:

a) pentru orice neexecutare a obligaţiei de plată a rentei de către debirentier;
b) dacă debirentierul nu depune garanţia promisă în vederea executării obligaţiei sale;
c) printr-un pact comisoriu expres.
88. Contractul de vânzare, în principiu, este:

a) consensual;
b) translativ de proprietate;
c) cu titlu oneros.
89. Contractul de vânzare:

a) ca excepţie, poate fi aleatoriu;
b) în cazul înstrăinării unui autoturism, este perfect valabil prin acordul de voinţă al părţilor;
c) este, în principiu, un contract solemn.
90. Contractul de vânzare este:

a) întotdeauna consensual; lf !
b) în principiu translativ de proprietate;

c) un act de dispoziţie raportat la Obiectul prestaţiei părţilor.
91. Obiectul contractului, în contractul de vânzare, îl reprezintă:

a) transmiterea dreptului de proprietate sau a altui drept real;
b) lucrul vândut şi preţul plătit;
c) fie numai lucrul vândut, fie numai preţul plătit.
92. Nu poate încheia contracte de vânzare:
a) minorul căsătorit la 16 ani;
b) minorul până în 14 ani;
c) persoana cu capacitate deplină de exerciţiu.
93. Pot încheia contracte de vânzare:

a) interzişii judecătoreşti, prin intermediul reprezentanţilor legali;
b) minorii între 14-18, dar numai cu autorizarea instanţei de tutelă;
c) minoriipânăîn 14 ani, dar numai cu autorizarea părinţilor.
94. Contractul de vânzare nu poate avea ca obiect al prestaţiei vânzătorului, dreptul de:
a) uz;
b) superficie;
c) uzufruct.
95. Nu poate forma obiectul prestaţiei vânzătorului, dreptul:

a) de abitaţie al soţului supravieţuitor;
b) moral de autor;
c) patrimonial de autor.
96. Vânzarea este un contract solemn, în cazul înstrăinării:

a) unei moşteniri, dacă este deschisă;
b) unui autoturism;
c) unui drept real imobiliar.
97. Constituie excepţie de la principiul transmiterii imediate a dreptului de proprietate

în contractul de vânzare:
a) vânzarea drepturilor tabulare;
b) vânzarea din autoservire;
c) vânzarea unui bun mobil, corporal.
98. Spre deosebire de promisiunea unilaterală de vânzare, promisiunea bilaterală de

vânzare este:
a) un act bilateral;
b) un contract sinalagmatic, bilateral;
c) un contract, prin care părţile se obligă în viitor să încheie un contract.
99. Spre deosebire de promisiunea bilaterală, promisiunea unilaterală:

a) reprezintă o propunere care conţine elementele necesare pentru a forma contractul;
b) este un act prin care beneficiarul primeşte promisiunea de a vinde un bun, rezervându-şi
facultatea de a-1 cumpăra;
c) este un contract unilateral.
Contracte speciale .: . ■■ ■- 147
100. în cazul promisiunii unilaterale de vânzare, dacă promitentul refuză încheierea
contractului de vânzare, atunci beneficiarul promisiunii are dreptul să solicite:
a) executarea obligaţiei de către promitent, dacă bunul se mai află în patrimoniul acestuia;
b) numai daune-interese, dacă bunul se află în patrimoniul promitentului;
c) desfiinţarea convenţiei, cu daune-interese. .
101. în cazul vânzării pe încercate:

a) după încercarea bunului vândut, cumpărătorul nu poate refuza bunul, dacă este
corespunzător destinaţiei prevăzute în contract;
b) dreptul de proprietate şi riscurile lucrului vândut se transmit în momentul încheierii valabile
a contractului;
c) după împlinirea condiţiei suspensive, operează transferul proprietăţii de la vânzător la
cumpărător. ^ - ^.
102. Vânzarea cu opţiune de răscumpărare este:

a) o vânzare sub condiţie rezolutorie;
b) o vânzare sub condiţie suspensivă;
c) un contract în care vânzătorul are calitatea de proprietar sub condiţie suspensivă, iar
cumpărătorul, sub condiţie rezolutorie.
103. în cazul vânzării cu opţiune de răscumpărare:

a) durata pentru care se poate stipula opţiunea de răscumpărare este de maximum cinci ani;
b) exercitarea opţiunii de răscumpărare are ca efect restituirea de către vânzător, cumpără-
torului, numai a preţului primit;
c) exercitarea opţiunii va avea ca efect atât desfiinţarea contractului dintre vânzător şi
cumpărător, cât şi desfiinţarea eventualelor acte prin care cumpărătorul transmisese dreptul
de proprietate.
104. Spre deosebire de vânzarea în bloc, vânzarea bunurilor de gen:

a) este perfect valabilă din momentul acordului de voinţă;
b) are ca obiect o cantitate de bunuri generice dintr-un lot determinaţ; ...
c) are ca obiect o cantitate de bunuri generice determinată prin masa ei.
105. Spre deosebire de vânzarea bunurilor de gen, în cazul vânzării în bloc:

a) dreptul de proprietate trece asupra cumpărătorului din momentul încheierii contractului;
b) dreptul de proprietate trece asupra cumpărătorului din momentul individualizării bunului;
c) preţul este stabilit global pentru întreaga cantitate de bunuri. <
106. Spre deosebire de vânzarea pe gustate, vânzarea pe încercate:

a) este o vânzare sub condiţie suspensivă;
b) este valabil încheiată din momentul acordului de voinţă;
c) nu este o vânzare sub condiţie.
107. Vânzarea unei moşteniri:

a) este acel contract prin care se transmite un drept succesoral cu titlu oneros;
b) este valabilă din momentul acordului de voinţă al părţilor;
c) se poate încheia numai după deschiderea moştenirii.
108. în cazul vânzării unei moşteniri:
a) vânzătorul poate fi moştenitor alături de alţi moştenitori, caz în care dobândeşte cu titlu
universal o cotă din moştenire;
b) vânzătorul garantează calitatea sa de moştenitor, care afectează existenţa contractului;
Contracte speciale , ^ ■ ■ , .■ v 149
c) cumpărătorul este ţinut să ramburseze vânzătorului sumele pe care acesta le-a plătit pentru
109. în cazul vânzării pe încercate:

a) durata încercării poate fi stabilită în lipsă de stipulaţie contrară, potrivit uzanţelor;
b) este valabil încheiată, după îndeplinirea condiţiei încercării bunului;
c) riscurile şi dreptul de proprietate se transmit de la data îndeplinirii condiţiei încercării
bunului.
datoriile şi sarcinile moştenirii, precum şi sumele pe care moştenirea le datorează acestuia
din urmă.
Contracte speciale , ^ ■ ■ , .■ v 151
116. Nulitatea donaţiei pentru lipsa formei autentice:
a) nu poate fi confirmată de către succesorii universali şi cu; titlu universal ai donatarului
decedat; -
b) poate fi confirmată după decesul donatorului de .către succesorii săi universali şi cu titlu
universal;
c) confirmarea sau ratificarea produce efecte şi faţă de succesorii care n-ău consimţit la
confirmare sau ratificare.
117. Conform Codului civil, obligaţia de înregistrare în Registrul Naţional al Donaţiilor

revine:
a) donatorului; ^ .
b) donatarului; ■ f
- ■ -‘ ’ ^
c) notarului care autentifică contractul de donaţie, care îl -înscrie în registrul naţional notarial,
în format electronic.
118. După decesul destinatarului ofertei de donaţie, aceasta:

a) devine caducă; * -■
b) poate fi confirmată de către moştenitorii destinatarului; ’
c) poate fi comunicată de către moştenitorii destinatarului, dacă a fost acceptată de către
acesta înainte de deces. -'
119. în cazul donaţiei între absenţi:

a) acceptarea trebuie făcută în timpul vieţii donatorului; ;
b) aceasta produce efecte din momentul acceptării ei de către destinatar;

c) donaţia produce efecte din momentul în care acceptarea donaţiei este comunicată
donatorului.
120. Pot forma obiectul material al darului manual:

a) bunurile viitoare; ^ .
b) bunurile mobile şi imobile;
c) bunurile mobile corporale cu o valoare db peste 25.000 lei. ’
121. în cazul donaţiei de bunuri mobile:

a) bunurile donate trebuie trecute într-un act estimativ semnat de către donator şi donator;
b) actul estimativ trebuie să fie cuprins obligatoriu în chiar actul de donaţie;
c) lipsa actului estimativ se sancţionează cu nulitatea relativă.
122. Irevocabilitatea donaţiei:

a) este una specială, întrucât priveşte atât efectul contractului, cât şi esenţa lui;
b) permite părţilor contractuale să includă în. contract clauze care permit donatorului să
revoce donaţia prin voinţa sa;
c) permite părţilor contractante stipularea unei clauze de întoarcere a bunurilor dăruite în caz
de predeces al donatarului.
123. Sunt clauze premise în contractul de donaţie;
a) cele prin care donatarul îşi rezerva dreptul de a dispune de bunul donat;
I b) condiţiile cazuale şi mixte;
c) plata datoriilor viitoare nedeterminate.
124. în contractul de donaţie cu sarcină:

a) sarcina poate fî stipulată în favoarea dispunătorului; ‘
b) sarcina nu poate fi dispusă în favoarea gratificatului însuşi;
c) aceasta poate fi stipulată în favoarea unui terţ,
125. In caz de neexecutare a sarcinii de către donator, atunci;

a) donatorul sau succesorii săi în drepturi pot cere nulitatea absolută a donaţiei;
b) donatarul şi predecesorii săi în drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea
donaţiei;
c) donatarul se poate libera de sarcină, abandonând bunurile dăruite.
126. în cazul sarcinii stipulate în favoarea unui terţ, donatorul poate cere:
a) nulitatea absolută a donaţiei pentru neexecutarea sarcinii;
b) executarea sarcinii de către donatar;
c) rezoluţiunea contractului pentru neexecutarea sarcinii de către donator.
127. Donaţia se revocă pentru ingratitudine dacă donatarul:

a) a atentat la viaţa donatorului sau a unei persoane apropiate donatorului;
b) a fost condamnat penal pentru fapta comisă;
c) a pus în pericol viaţa donatorului din culpă.
128. Săvârşirea de către donatar a unor fapte penale, cruzimi sau injurii faţă de donator
atrage revocarea donaţiei pentru ingratitudine:
a) numai dacă faptele s-au comis asupra donatorului sau a bunurilor sale;
b) dacă faptele s-au comis asupra soţului donatorului sau bunurilor sale;
c) faptele au fost comise asupra altor rude ale donatorului, întrucât sunt îndreptate asupra
donatorului însuşi.
129. Revocarea donaţiei pentru refuzul donatarului de a da alimente donatorului

operează:
a) dacă donatarul refuză nejustificat cererea donatorului aflat în nevoie;
b) chiar dacă existau alte persoane obligate la întreţinerea donatorului;
c) dacă nu există alte persoane obligate la întreţinerea donatorului.
130. Acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine:

a) poate fi îndreptată împotriva donatarului vinovat;
b) nu poate fi îndreptată împotriva moştenitorilor donatarului vinovat;
c) poate fî îndreptată împotriva moştenitorilor donatarului vinovat, dacă donatarul a decedat
înainte de introducerea acţiunii.
r
Contracte speciale : i ... • . . 151

131. Acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine:
a) poate fi introdusă în termen de un an din ziua în care donatorul a cunoscut că donatarul a
săvârşit fapte de ingratitudine;
b) dacă este admisă, produce efecte retroactive faţă de terţi;
c) poate fi intentată împotriva donatarului sau a moştenitorilor acestuia.
132. Dacă donaţia a fost revocaţă pentru ingratitudine, iar restituirea în natură a
bunului donaţiei nu mai este posibilă, atunci:
a) donatarul va plăti valoarea bunului donat din momentul soluţionării cauzei;
b) donatarul va plăti valoarea bunului donat din momentul încheierii contractului de donaţie; !
c) donatarul nu va fi obligat să restituie şi fructele produse de bunul donat.
133. Datorită caracterului gratuit al donaţiei, donatarul:

a) nu răspunde pentru evictiune;
b) datorează garanţie contra cvicţiunii dacă s-a obligat prin contract; ri
c) datorează garanţie contra evicţiunii, dacă evicţiunea provine din fapta sa personală/
134. Donaţia între soţi poate avea ca obiect:

a) numai bunurile proprii ale soţului donator; ;
b) şi bunuri comune; ;; !; ;;oi

1
c) atât bunurile proprii, cât şi bunurile comune.
135. Revocarea donaţiei între soţi: .

a) se poate realiza prin voinţa unilaterală a soţului donator;: ■ ; /
b) trebuie făcută prinlr-o acţiune injustiţie;
c) poate fi exercitată numai în timpul căsătoriei. :
136. Revocarea donaţiei între soţi se poate face:

a) numai printr-o acţiune injustiţie;
b) prin cererea de restituire a bunului; ¡.
c) prin act notarial. .
137. Revocarea donaţiei între soţi:

a) se aplică donaţiilor indirecte; /
b) se aplică donaţiilor simulate;
c) nu se aplică darurilor manuale.
138. Sunt incapabili de a dispune prin donaţie:

a) interzişii judecătoreşti;
b) minorii, chiar cu încuviinţarea părinţilor şi cu autorizarea instanţei de tutelă;
c) minorii căsătoriţi.
139. Sunt anulabile donaţiile făcute: '

a) medicilor care acordă îngrijiri donatorului în boala care i-a cauzat decesul;
b) medicului care este soţul dispunătorului;' ■ -
r
Contracte speciale : i ... • . . 152

c) persoanelor care practică ilegal medicina.
152 . Ţeste-grilă penţru admiterea ,1a INM, avocatură şi notariat Drept civil
140. Incapabilitatea medicilor de a primi donaţii vizează:
a) numai pe medicii care l-au îngrijit şi tratat pe dispunător de boala care i-â cauzat decesul;
b) pe medicul care i-a acordat asistenţă medicală ocazională dispunătorului;
c) şi pe medicul care esté rudă în linie dreaptă cu dispunătorul.
141. Sancţiunea aplicabilă în cazul încălcării incapacităţii de a primi donaţii de către

medici este:
a) nulitatea absolută a donaţiei;
b) nulitatea relativă a donaţiei;
c) nulitatea relativă care se aplică şi donaţiilor deghizate sau celor făcute prin interpunerea de
persoane.
142. în cazul finanţării partidelor politice şi campaniilor electorale:

a) identitatea donatorului poate rămâne confidenţială indiferent de suma donată;
b) identitatea donatorului poate rămâne confidenţială, Ia cererea expresă a acestuia, dacă
donaţia anuală nu depăşeşte zece salarii minime brute pe economie;
c) suma totală prevăzută care poate fi primită de un partid politic ca donaţie confidenţială nu
poate depăşi echivalentul a 0,006% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul
respectiv.
143. Partidele politice:

a) pot primi donaţii din partea altor state;
b) pot primi donaţii din partea sindicatelor şi cultelor religioase;
c) nu pot primi donaţii din partea persoanelor fizice sau juridice străine.
144. Donaţia deghizată:

a) este o donaţie simulată;
b) în principiu, este valabilă şi nesancţionată;
c) este sancţionată cu nulitate, dacă nu îmbracă forma autentică.
145. în cazul donaţiei prin interpunere de persoane:

a) forma contractului încheiat de persoana interpusă nu este autentică, întrucât beneficiarul
donaţiei este necunoscut;
b) prin actul secret se precizează adevăratul donator;
c) ceea ce se simulează este persoana donatarului, şi nu operaţiunea juridică efectuată de părţi.
146. Donatorul:
a) în cazul donaţiei cu sarcină, răspunde pentru vicii ascunse, în limita valorii aceste
b) în orice situaţii, este tinut să repare prejudiciul cauzat donatarului prin viciile bun
Contracte speciale. 153
notariat Drept, civil |
147. în materia donaţiei:
ala care i-â cauzat 1 a) este lovită de nulitate absolută donaţia care conferă donatorului dreptul de a denunţa
unilateral contractul;
ilui; I b) nu se poate prevedea în niciun caz întoarcerea bunurilor dăruite, deoarece aceasta
contravine principiului irevocabilităţii;
c) în cazul în care donatarul nu îndeplineşte sarcina la care s-a obligat, dacă sarcina a fost
ni donaţii de către 1 stipulată în favoarea unui terţ, acesta din urmă poate cere revocarea donaţiei. ■■■■.. . ,
148. în cazul vânzării unei moşteniri: -

a) vânzătorul răspunde pentru datoriile moştenirii vândute;
ite prin interpunerea 1 b) cumpărătorul dobândeşte drepturile reale asupra imobilelor numai după înscrierea lor în
cartea funciară;
c) vânzătorul garantează numai calitatea sa de moştenitor.
a donată; 1 esă a acestuia, 149. Pot face obiectul locaţiunii următoarele bunuri: ■
dacă I a) bunurile corporale;
b) ascensoarele şi casa scărilor; r . . .
ionaţie confidenţială 1 jgetul
de stat pe anul 1 c) toate bunurile, atât mobile, cât şi imobile, dacă nu se prevede altfel. 150. Contractul de
locaţiune:
a) poate.fi încheiat pe o perioada mai mare de 49 de ani;
b) e un contract consensual;
^1 c) încetează de drept la expirarea termenului convenit.
wr* 1 151. în cazul contractului de sublocaţiune:
a) interdicţia de a încheia contractul priveşte numai sublocaţiunea totală, nu şi parţială;
b) plata anticipată a chiriei de către locatarul principal poate fi opusă locatorului;
c) interdicţia de a încheia contractul o priveşte şi pe aceea de a cesiona.
152. Cesiunea contractului de locaţiune:

a) este permisă numai cu acordul scris al locatorului;
b) . este permisă numai cu acordul scris al locatarului principal;
c) poate avea loc ori de câte ori se încheie un contract de locaţiune în mod valabil.
i, întrucât beneficiarul
I 153. Contractul de locaţiune poate înceta prin:
I a) denunţare, chiar şi în cazul contractului încheiat pe o anumită perioadă de timp;
a juridică efectuată de 1 b) moartea locatorului sau locatarului;
1 c) desfiinţarea dreptului care permitea locatorului să asigure folosinţa bunului închiriat.
ia valorii acesteia; iui prin I 154. Pot fi arendate:

viciile bunului i a) terenurile ocupate cu instalaţii agrozootehnice; I b) orice bunuri mobile;
■ o) construcţiile de orice fel.
155. în contractul de arendare:
a) arendaşul are drept de preempţiune cu privire la bunurile agricole arendate;
b) este interzisă subarendarea totală sau parţială;
c) arendaşul poate obţine reducerea arendei, dacă a avut loc pieirea recoltei după ce a fost
culeasă.

a) încetează prin decesul arendatorului;
b) poate fi cesionat descendenţilor majori ai arendaşului, care participă la exploatarea bunurilor
arendate;
c) e un contract solemn.
157. Arendaşul:
a) nu poate schimba categoria de folosinţă a terenului arendat;
b) este obligat să asigure bunurile agricole pentru riscul pieirii recoltei din cauza unor calamităţi
naturale;
c) niciodată nu poate cere reducerea arendei.
158. Mandatarul:
a) poate renunţa oricând la mandat prin notificarea mandantului;
b) nu este obligat să ÎI despăgubească pe mandant pentru prejudiciile aduse prin renunţare;
c) poate revoca oricând mandatul indiferent de forma în care a fost Încheiat.
159. Renta viageră poate fi constituită:

a) numai cu titlu oneros;
b) pe durata vieţii mai multor persoane;
c) pe durata vieţii unui terţ.
160. în contractul de rentă viageră:

a) debirentierul este ţinut la plata rentei pană la decesul persoanei pe durata vieţii căreia a
fost constituită renta;
b) ratele de rentă se plătesc lunar, în fiincţie de rata de inflaţie, în lipsă de stipulaţie contrară;
c) obligaţia de plată a rentei este indivizibilă în privinţa credirentierilor.

a) e un contract solemn;
Contracte speciale ___________ ___________________________________________ 155
163. Forma autentică a contractului de întreţinere este cerută pentru;
a) eficacitatea contractului;
b) validitatea contractului;
c) protecţia terţilor faţă de eventualele efecte prejudiciabile.
164. Mandatul general îl autorizează pe mandatar;

a) să încheie orice fel de act sau fapt juridic;
b) să efectueze numai acte de conservare şi administrare;
c) să încheie tranzacţii.
165. Mandatul poate fi încheiat:

a) numai în forma scrisă;
b) printr-un înscris autentic numai când legea prevede expres;
c) în formă autentică, scrisă sub semnătură privată sau verbală.
166. E nevoie de mandat special pentru încheierea unui;

a) contract de locaţiune, pe o durată de trei ani;
b) contract de vânzare a unei moşteniri;
c) contract de donaţie.
167. Mandatul încetează:

a) numai prin punerea sub interdicţie a mandatarului;
b) prin revocare de către mandant;
c) prin moartea mandatarului ori a mandantului.
168. Dreptul legal de preempţiune:

a) se stinge prin moartea preemptorului;
b) poate fi cedat;
c) reprezintă o derogare de la principiul liberei circulaţii a bunurilor.
169. Obiectul contractului în contractul de vânzare îl reprezintă:

a) lucrul vândut şi preţul plătit;
b) transmiterea unui drept patrimonial în schimbul plăţii unui preţ;
c) numai transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun în schimbul plăţii preţului.
170. Contractul de vânzare nu poate avea ca obiect:

a) dreptul patrimonial de autor;
b) dreptul asupra unei universalităţi de bunuri;
c) dreptul de uz.
171. Nu pot forma obiectul contractului de vânzare:

a) drepturi corelative îndatoririlor de familie;
b) dreptul ia întreţinere rezultat din contractul de întreţinere;
c) dreptul de uzufruct.
156 Tesţe-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil
172. Spre deosebire de contractul de vânzare, donaţia este un contract:
1
a) translativ de proprietate;
b) real, în cazul darului manual;
s
c) consensual.
173. Spre deosebire de donaţie, vânzarea este un contract:

a) în principiu, consensual; :[;
b) prin excepţie, aleatoriu;
c) translativ de proprietate.
174. Vânzarea este un contract solemn în situaţiile în care se vinde:

a) dreptul asupra unei universalităţi de bunuri;
b) un drept real imobiliar; ... ;:
c) un drept moral de autor. ,
175. Operează principiul transmiterii imediate a dreptului de proprietate din momentul

încheierii valabile a contractului în cazul:
a) obligaţiilor facultative;
b) vânzărilor din autoservire;
c) în care părţile nu au convenit altfel.
176. Dreptul de proprietate în contractul de vânzare se transmite la o dată ulterioară

momentului încheierii contractului, în cazul vânzării:
a) drepturilor tabulare;
b) cu rezerva proprietăţii; ;
c) unui autoturism.
177. Promisiunea unilaterală de a contracta este:

a) un act unilateral şi un contract bilateral;
b) un act bilateral şi un contract unilateral;
c) o propunere care conţine elemente necesare pentru a forma un contract.
178. în cazul promisiunii unilaterale de vânzare:

a) dacă bunul piere, riscul îl suportă propiitentul; Jt . . ,;
b) dacă bunul a fost vândut unui terţ, beneficiarul promisiunii are. dreptul la daune;
c) dacă are ca obiect un drept tabular, pentru a opera opozabilitatea faţă de terţi nu e nevoie
de notarea lui în cartea funciară. ;f
179. în cazul pactului de opţiune:

a) promitentul îşi manifestă consimţământul la înclieierea contractului subsecvent;
b) promitentul se obligă să încheie în viitor un contract;
c) voinţa promitentului reprezintă consimţământul pentru contractul viitor.
180. Dreptul convenţional de preempţiune:

a) e instituit prin norme juridice imperative;
b) urmăreşte satisfacerea unui interes particular; . : i.
c) se stinge prin moartea preemptorului.
1
tariat. Drept civil
Contracte speciale, , 157
181. Spre deosebire de dreptul convenţional, dreptul legal de preempţiune:

a) reprezintă o limitare a principiului autonomiei de voinţă;
b) este reglementat prin norme juridice supletive;
c) are caracter de ordine publică.
182. Dreptul de preempţiune:

a) este indivizibil;
b) poate fi cedat; :
c) se instituie numai prin norme juridice imperative. .
183. în vederea încheierii contractului de vânzare în condiţiile exercitării dreptului de preempţiune:

a) :, vânzătorul are: drept, de opţiune.; între a notifica sau nu preemptorului cuprinsul
contractului încheiat cu un terţ;
b) preemptorul poate comunica către vânzător acordul său de a încheia contractul însoţit de consemnarea
preţului la dispoziţia vânzătorului;
c) clauzele contractului încheiat cu terţul nu produc efecte faţă de preemptor.
rietate din mo-
184. Dreptul convenţional de preempţiune:
a) care priveşte un imobil se notează în cartea funciară;
b) se stinge la expirarea termenului pentru care a fost constituit, indiferent de durată;
c) conferă titularului său posibilitatea de a cumpăra cu întâietate un bun supus vânzării la preţ şi condiţii
egale cu terţii.
dată ulterioară
185. Contractul de vânzare:
a) . este anulabil atunci când preţul e stabilit fără a se urmări să se plătească;
b) este1 lovit de nulitate absolută dâcă nu se încheie în formă autentică când se vinde o universalitate de
bunuri;
c) are ca obiect al prestaţiei vânzătorului transmiterea unui drept patrimonial.
186. Judecătorii:
a) nu pot cumpăra de la coproprietari drepturi litigioase care au ca obiect cota-parte din dreptul de
proprietate; ^ y ■ - v:'” ' ■ ■ '
b) nu pot cumpăra drepturi litigioase care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti unde ■ îşi desfăşoară
activitatea; ‘ ‘ : 1
c) nu pot cumpăra drepturi litigioase care sunt de competenţa curţii de apel la care este arondată instanţa în
a daune; : B terţi nu e
care îşi desfăşoară activitatea.
nevoie
187. Nu pot forma obiectul prestaţiei vânzătorului în contractul de vânzare:
a) o moştenire deschisă; : V T .
b) speciile protejate de plante şi animale pe cale de dispariţie;1 :
>secvent; ' r. c) o moştenire nedeschisă. . . .; ^ ^
i 188. Nu pot forma obiectul prestaţiei vânzătorului în contractul de vânzare:

; a) dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor; -
b) dreptul de uzufruct; : ; -
c) elementele corpului uman. ;
158 Teste-grilă pentru admiterea la INM,, avocatură şi notariat. Drept civil
189. Vânzarea este valabilă dacă obiectul prestatiei vânzătorului îl formează:

a) un bun viitor;
b) dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor; ‘
c) locurile de veci.
190. Preţul în contractul de vânzare:

a) este de natura contractului;
b) este de esenţa contractului;
c) reprezintă obiectul
prestaţiei cumpărătorului; 1 ■ ' ': ! ■■ '
191. Preţul în contractul de vânzare:

a) poate fi stabilit în bani sau orice altă prestaţie; ;
b) reprezintă echivalenţa valorică raportată atât la valoarea bunului vândut, cât şi la intenţia
părţilor;
c) trebuie să fie determinat sau cel puţin determinabil.
192. Când cumpărătorul nu plăteşte preţul, vânzătorul are posibilitatea să solicite:

a) rezilierea contractului;
b) rezoluţiunea contractului; :■
c) anularea contractului.
193. Plata preţului în contractul de vânzare poate fi suspendată:

a) când cumpărătorul cunoaşte pericolul evicţiunii în momentul încheierii contractul;
b) când cumpărătorul află de existenţa unei tulburări în exercitarea proprietăţii asupra
bunului; _ , _
c) până când vânzătorul.oferă o garanţie corespunzătoare în cazul în care cumpărătorul află-
de existenta unei evictiuni.
194. Cumpărătorul este ţinut să plătească dobânzi la preţ:

a) din ziua predării, dacă bunul nu produce fructe, însă îi procură alte foloase cumpărătorului;
; .. ;;
b) din ziua dobândirii proprietăţii, dacă bunul nu produce fructe, însă îi procură alte foloase
cumpărătorului; ,; : . . v,. ...
c) din ziua dobândirii proprietăţii, dacă bunul produce fructe civile, industriale;: sau
naturale. ;; : : .
195. Cumpărătorul, dacă a fost evins de întregul bun, poate solicita:

a) rezoluţiunea vânzării; > • •••.. \ .... ■ r . v:
b) înlocuirea bunului cu un bun de acelaşi fel; . .. - > . ,
c) şi cheltuielile de judecată efectuate de cumpărător‘în procesul cu cel ce.l-a evins,1 precum
şi în procesul de chemare în garanţie a vânzătorului. s-' ;
196. Donaţia: " ;v ^■

a) e un act bilateral care dă naştere la obligaţii în sarcina donatorului; ^ . -;
b) nu este lovită de nulitate, dacă este afectată de o condiţie pur potestativă; !
c) este revocabilă între soţi până în momentul morţii soţului donatar. > o ■
: civil Contracte speciale 159
197. în contractul de donaţie:

a) donatorul răspunde pentru evicţiune, în cazul donaţiei cu sarcini, în limita valorii bunului,
chiar dacă aceasta este superioară valorii sarcinii stipulate;
b) nulitatea căsătoriei atrage nulitatea relativă a donaţiei făcute soţului de rea-credinţă;
c) revocarea pentru ingratitudine operează de drept.
198. în contractul de donaţie:

a) donatorul răspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat, necircumstanţiat;
b) în executarea contractului, donatorul răspunde numai pentru doi şi culpă gravă;
c) nu pot fi prevăzute clauze care să cuprindă întoarcerea bunurilor dăruite.
199. în contractul de vânzare:

ntenţia a) preţul constă într-o sumă de bani şi alte prestaţii;
b) dacă în momentul vânzării unui bun individual, acesta piere în întregime, contractul nu
produce niciun efect;
c) toate bunurile pot forma obiectul prestaţiei vânzătorului.
te:
200. în contractul de vânzare:
a) cheltuielile pentru încheierea contractului, întotdeauna, sunt în sarcina cumpărătorului;
b) vânzătorul este de drept obligat să îl garanteze pe cumpărător împotriva evicţiunii;
c) fructele bunului vândut se cuvin cumpărătorului din ziua încheierii contractului.
201. în contractul de vânzare a unei moşteniri:

asupra a) vânzătorul garantează numai calitatea sa de vânzător;
b) cumpărătorul este ţinut să ramburseze vânzătorului sumele plătite de acesta pentru
Drul ii
datoriile şi sarcinile moştenirii; ü
c) nu răspunde pentru datoriile moştenirii vândute.
află
cumpa- s 202. Garanţia locatorului pentru tulburarea folosinţei liniştite a lucrului poate fi
unilaterală:
foloase a) numai dacă locatorul a fost de bună-credinţă;
b) numai dacă tulburarea provine din fapta unui terţ;
riale sau c) numai dacă s-a încheiat contractul pe durată nedeterminată.
203. Termenul de preaviz în cazul denunţării unilaterale a contractului de locaţiune:

a) poate fi stabilit convenţional, de către părţi;
b) este stabilit numai prin lege;
c) este stabilit numai de către instanţa de judecată.
s, precum
204. în caz de neplată a preţului în contractul de vânzare, vânzătorul poate să ceară:
a) ¡.executarea în natură a contractului;
b) rezilierea contractului cu daune-interese;
c) caducitatea contractului.
205. Pot forma obiectul prestaţiei vânzătorului, succesiunile:

a) nedeschise;
b) deschise cu cel puţin un an înainte de încheierea contractului de vânzare;
c) deschise. •
206. Donaţiile indirecte sunt:

a) supuse formei autentice a donaţiilor; . 1
b) exceptate de la principiul solemnităţiidonaţiilor;

c) liberalităţi efectuate pe calea altor acte juridice.
207. Renunţarea la un drept poate constitui o donaţie indirectă, dacă:

a) renunţarea este făcută cu intenţia de a gratifica;
b) renunţarea este pur abdicativă;
c) renunţarea este in favorem.
208. Renunţarea de datorie:

a) presupune renunţarea cu titlu gratuit a creditorului la valorificarea unui drept de creanţă
împotriva debitorului său;
b) este un act juridic unilateral;
c) este un contract, întrucât presupune acceptarea din partea debitorului.
209. Donaţia indirectă realizată prin intermediul stipulaţiei pentru altul:

a) trebuie acceptată de către donatar;
b) nu trebuie acceptată de către donatar, întrucât .dreptul stipulat în favoarea sa se naşte
direct şi nemijlocit în patrimoniul său;
c) trebuie notificată de către donatar, donatorului. J
210. Acceptarea donaţiei realizate pe calea stipulaţiei pentru altul:

a) are ca efect consolidarea dreptului în patrimoniul donatarului;
b) poate fi făcută numai de către donatar;
c) poate fi făcută numai de către succesorii în drepturi ai donatarului.
211. Pot forma obiect al darului manual bunurile: ~

a) imobile; ' ■. -
b) viitoare; . .. . . ■■■-;■, -...
c) mobile corporale cu o valoare de până la 25000 lei.
212. Pentru validitatea darului manual sunt necesare urmăţoarele condiţii: . ;

a) să îmbrace forma autentică prevăzută de lege pentru donaţie; „
b) să aibă ca obiect bunuri corporale cu o valoare de până la Í5.000 lei;
c) acordul părţilor să fie urmat de tradiţiunea bunului.
213. Nu pot forma obiect al darului manual:

a) bunurile viitoare, chiar dacă sunt corporale, întrucât predarea presupune existenţa
actuală a bunului; : '
b) titlurile la purtător şi biletele de bancă; .
c) drepturile de creanţă.
3pt Civil
Contracte speciale __________ _____________________________________ 161

214. Darul manual poate lua naştere prin:
a) deOlâfaţîă1 donatorului neurmată de tradiţiune, în situaţia în care bunul se afla deja în
posesia donatarului;
b) deplasarea fizică a bunului din mâna donatorului în mâna donatarului;
c) depunerea unei sume de bani la o bancă pe numele unei persoane cu intenţia de a o
gratifica.
215. Donaţiile între soţi:

a) derogă de la principiul irevocabilităţii donaţiilor;
b) pot fi revocate de către soţul donatar numai dacă îşi justifică hotărârea de revocare;
c) nu se pot revoca în mod tacit.
216. Revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii:

a) poate avea loc pe cale judiciară;
bj se realizează printr-o acţiune care are un caracter strict personal;
le creanţă c) se realizează printr-un act unilateral de revocare al donatorului.
217. Acţiunea în revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii poate fi introdusă:

a) numai de către donatar;
b) de către moştenitorii donatorului;
;a se naşte c) de creditorii donatorului împotriva donatarului sau moştenitorilor acestuia.
218. Obligaţia de predare a bunului donat:

a) se realizează prin transmiterea materială a bunului donat;
b) are loc întotdeauna în momentul încheierii contractului;
c) se poate realiza şi ulterior încheierii contractului, dacă părţile au convenit astfel.
219. Revocarea donaţiei pentru atentat la viaţa donatorului sau a unei persoane
apropiate lui operează:
a) dacă donatarul, cunoscând intenţia altor persoane de a atenta la viaţa donatorului, nu l-a
înştiinţat pe acesta;
b în cazul uciderii donatorului de către donatarul lipsit de discernământ;
c) dacă uciderea donatorului de către donatar a avut loc din culpă.
220. Contractul de donaţie:

a) este un contract bilateral şi un contract unilateral;
b) e lin contract prin care se transmite numai dreptul de proprietate asupra unui bun;
c) e un contract, în principiu, irevocabil.
221. Donaţia:
222. Actul estimativ:
a) cuprinde descrierea fiecărui bun care formează obiectul prestaţiei donatorului, precum şi
evaluarea fiecăruia;
b) poate fi cuprins în actul de donaţie sau întocmit separat printr-un înscris sub semnătură
privată; ,
c) are ca obiect numai bunuri mobile.
223. Promisiunea de donaţie:

a) se încheie în formă autentică sub sancţiunea nulităţii absolute;
b) poate fi numai unilaterală;
c) dacă nu este executată atrage obligarea promitentului la daune-interese către beneficiar.
224. Nulitatea donaţiei pentru lipsa formei:

a) poate fi invocată numai de părţi sau moştenitorii donatorului;
b) prin excepţie, poate fi acoperită după moartea donatorului, prin confirmare, de succesorii
universali sau cu titlu uniyersal;
c) nu poate fi înlăturată prin confirmare sau validare, dacă actul juridic iniţial este nul
absolut, nefiind încheiat în formă autentică.
225. Donaţia:
a) e un contract esenţialmente gratuit;
b) pentru a fi validă este necesar ca acordul de voinţă al părţilor în forma prescrisă de lege să
fie însoţit de predarea bunului donat;
c) va putea fi revocată numai în cazurile prevăzute de lege.
226. Donaţia:
a) trebuie înscrisă de notarul public în registrul naţional notarial, ţinut electronic;
b) nulă pentru nerespectarea condiţiilor de formă nu este susceptibilă de confirmare şi este
considerată că nu a fost încheiată niciodată;
c) pentru a produce efecte juridice faţă de părţi şi terţi trebuie înscrisă îh registrul naţional
notarial al donaţiilor.
227. Pentru încheierea valabilă a contractului de donaţie, între persoane absente:

a) donatorul trebuie să aibă capacitatea cerută de lege numai în momentul facerii ofertei de
donaţie şi al primirii comunicării acceptării;
b) donatarul trebuie să aibă capacitatea cerută de lege numai în momentul acceptării ofertei;
c) donatarul trebuie să fie în viaţă în momentul acceptării ofertei, pentru că în acel moment
se realizează acordul de voinţă.
228. Donatorul:
a) poate revoca oferta de donaţie până în momentul primirii comunicării acceptării;
b) minorul, indiferent de vârstă, poate dispune prin contractul.de donaţie prin .reprezentantul
lui legal;
c) răspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat în orice situaţie.
229. Contractul de donaţie încheiat între soţi:.
a) este revocabil până în momentul morţii soţului donator;
b) derogă de la principiul forţei obligatorii a contractelor;
c) poate fi revocat oricând, în timpul căsătoriei, de soţul donator.
230. Donaţia încheiată între soţi:

a) poate avea ca obiect cota-parte din bunurile dobândite în coproprietate de soţul donator;
b) derogă de lă principiul irevocabilităţii donaţiilor;
c) poate fi revocată numai printr-o acţiune în justiţie.
231. Pot forma obiectul prestaţiei donatorului:

a) succesiunile nedeschise;
b) bunurile viitoare;
c) bunuri care sunt în circuitul civil, determinate sau determinabile, posibile, licite şi care
există la momentul încheierii contractului.
232. Irevocabilitatea contractului de donaţie este:

a) de natura contractului;
b) de esenţa contractului;
c) de gradul doi, influenţând existenţa contractului.
233. Sunt clauze compatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiei:

a) condiţia mixtă;
b) condiţia pur potestativă;
c) termenul.
234. Donaţia între soţi poate fi revocată:

a) printr-un act notarial;
b) în mod expres sau tacit;
c) numai pe cale judecătorească.
235. Pot forma obiectul darului manual:

a) bunurile viitoare;
b) titlurile la purtător;
c) bunurile mobile corporale.
236. Darul manual:

a) este un contract real;
b) pentru a produce efecte juridice trebuie să îndeplinească condiţiile de fond şi formă ale
contractului de donaţie;
c) este o liberalitate între vii.
237. Contractul de locaţiune este:

b) translativ de folosinţă;
164 Teste-grilă pentru admiterea la 1NM, avocatură şi notarial. Drept civil 1
c) un contract de adeziune.
pt civil Contracte speciale 165
238. Contractul de locaţiune se poate încheia pe o durată: 1;

"
a) determinată;
b) veşnică (perpetuă); : -.:.; ; v
c) de maximum 49 ani. ’ 1
239. Contractul de locaţiune este un contract:

a) consensual, chiar dacă este obligatorie înregistrarea acestuia la organul fiscal pentru*
impozitarea veniturilor obţinute din chirie; ,, ... J
..
b) cu titlu oneros;
c) cu titlu gratuit.
240. Poate avea calitatea de locator:

a) numai proprietarul bunului dat în locaţiune; :.; '
b) şi locatarul; ■ ■/ .
c) şi uzufructuarul.
241. Dacă locaţiunea se încheie pe o perioadă mai mare de 5 ani, atunci:

a) numai locatarul trebuie să aibă capacitatea deplină de exerciţiu/dacă loCaţiurieă are ca
obiect un imobil;
b) locatarul trebuie să aibă capacitatea cerută pentru încheierea actelor de administrare;
c) atât locatarul, cât şi locatorul trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu. , . •
242. Pot forma obiectul locuţiunii bunurile:

a) mobile;
b) imobile; ;
1 ; ’
c) fimgibile. - •;
243. Nu pot forma obiectul locaţiunii:

a) bunurile viitoare;
b) persoana fizică;
c) bunurile dintr-o moştenire nedeschisă.
244. Preţul locaţiunii care este china:

a) se stabileşte numai în bani; -
b) poate fi stabilită şi sub forma altor prestaţii; .■ ; .-...
c) nu poate fi stabilită printr-o prestaţie unică. ; ;; .r t
245. Chiria plătită pentru folosinţa lucrului închiriat:

a) poate fi determinată de către părţi;
b) nu poate fi determinată de către una sau mai multe persoane desemnate potrivit
acordului părţilor; ^ : :
c) poate fi determinabilă prin raportare la cursul de schimb. ; 1 v;'

166 Teste-grilă pentru admiterea la 1NM, avocatură şi notarial. Drept civil 1
246. Noutăţile aduse de Codul civil cu privire la termenele de plată a chiriei se referă la
faptul că:
a) în lipsă de stipulaţie contrară locatarul este obligat să plătească chiria Ia termenele stabilite
potrivit uzanţelor;
b) în lipsa uzanţelor şi a stipulaţiilor contrare, locatarul va plăti chiria în avans pentru toată
durata contractului, dacă aceasta nu depăşeşte 2 luni;
pentru c) în lipsa uzanţelor şi a unor stipulaţii contrare, locatarul va plăti chiria în prima zi lucrătoare
a fiecărei luni, dacă durata locaţiunii nu este mai mare de o lună.
247. Dobândirea caracterului de titlu executoriu a contractului de locaţiune presupune:

a) încheierea locaţiunii prin înscris sub semnătură privată, înregistrat la organul fiscal
competent;
b) încheierea locaţiunii prin înscris autentic;
c) că locatorul poate cere executarea silită a locatarului, fără a mai fi nevoie de învestitură cu
formula executorie a contractului.
24$. Locatarul va suporta restrângerea locaţiunii dacă:

a) în timpul locaţiunii, bunul închiriat necesită reparaţii care nu pot fi amânate până la
încetarea locaţiunii;
i are ca b) reparaţiile nu durează mai mult de 40 de zile;
c) reparaţiile nu durează mai mult de 10 zile.
ire;
249. Dacă reparaţiile au caracter de urgenţă, atunci:
a) locatarul este obligat să-l notifice pe locator de îndată;
b) locatarul îl poate notifica pe locator şi după începerea reparaţiilor;
c) reparaţiile pot fi efectuate de către locatar, dar numai cu autorizarea instanţelor de
judecată.
250. Locatorul este responsabil faţă de locatar de:

a) viciile lucrului, numai dacă nu le-a cunoscut la încheierea contractului;
b) viciile lucrului, chiar dacă nu le-a cunoscut la încheierea contractului;
c) toate viciile lucrului închiriat, fără a ţine seama dacă ele existau dinainte ori au intervenit
în cursul locaţiunii.
251. în cazul obligaţiei de garanţie contra evicţiunii provenită din fapta unui terţ,
locatorul răspunde:
a) numai pentru tulburările de drept;
b) numai pentru tulburările produse după predarea bunului;
c) pentru tulburările începute înaintea predării lucrului care îl împiedică pe locatar să-l preia.
252. în cazul evicţiunii totale sau parţiale, locatarul deposedat de bunul închiriat poate
cere:
a) scăderea proporţională a chiriei, dacă a cunoscut tulburarea locatorului şi acesta nu a
înlăturat-o;
; potrivit
I
b) rezilierea contractului, dacă tulburarea este atât de gravă încât dacă ar fi cunoscut-o nu ar
fi contractat;
c) daune-interese, indiferent de buna sau reaua sa credinţă.
253. Locatorul este ţinut răspunzător contra evicţiunii:
a) şi atunci când nu a fost chemat în procesul dintre locatar şi terţ;
b) dacă locatarul l-a chemat în procesul dintre el şi terţul care pretinde un drept asupra
bunului închiriat;
c) dacă este înştiinţat în timp util despre tulburarea provenită de la terţ.
254. Garanţia contra viciilor se aplică:
a) numai dacă viciile sunt ascunse;
b) viciilor lucrului care împiedică sau micşorează folosirea bunului;
c) şi pentru lipsa conformităţii produsului dat în locaţiune.
255. Sublocaţiunea bunurilor mobile este:

a) permisă, dacă nu a fost interzisă prin contractul iniţial;
b) permisă numai cu acordul scris al locatarului;
c) este o continuare a contractului iniţial.
256. în situaţia interdicţiei sublocaţiunii sau cesiunii locaţiunii, interdicţia de a:

a) încheia o subîocaţiune o include şi pe cea de a ceda locaţiunea;
b) ceda o locaţiune o include şi pe aceea de a încheia o subîocaţiune;
c) încheia o locaţiune priveşte atât sublocaţiunea parţială, cât şi pe cea totală.
257. în cazul sublocaţiunii:

a) locatorul şi sublocatarul nu au acţiune directă unul împotriva celuilalt;
b) locatorul are la îndemână o acţiune directă împotriva locatarului pentru plata chiriei sau
pentru a-1 constrânge la executarea altor obligaţii asumate;
c) sublocatarul acţionează împotriva locatorului pe calea acţiunii oblice.
258. Cesiunea locaţiunii presupune:

a) acordul prealabil al locatorului;
b) transferul calităţii de contractant către un terţ;
c) transferul către cesionar numai a drepturilor locatarului.
259. Prin cesiunea locaţiunii:

a) cesionarul dobândeşte drepturile locatarului şi este ţinut de obligaţiile acestuia din
contractul de locaţiune;
b) este permisă numai cesiunea totală,'nu şi cea parţială;
c) locatarul este liberat de obligaţiile sale faţă de locator, din momentul notificării cesiunii
sau al acceptării acesteia de către locator.
260. Dreptul de folosinţă al locatarului este un drept:

a) real;
b) potestativ;
c) de creanţă.
168 Teste-grilă pentru admiterea lalNM, avocatură şi notariat Drept civil
261. Denunţarea unilaterală a locaţiunii poate avea Ioc:
a) în cazul contractelor încheiate pe o durată nedeterminată;
b) numai la cererea locatarului;
c) la cererea ambelor părţi, cu respectarea unui termen de preaviz.
262. Termenul de preaviz:

a) nu poate fi stabilit după uzanţe;
b) se poate stabili de către părţile contractante;
c) se poate stabili de lege.
263. în cazul denunţării unilaterale a locaţiunii:

a) notificarea denunţării trebuie făcută cu respectarea termenului de preaviz;
b) dacă notificarea s-a făcut fără respectarea termenului de preaviz, aceasta va produce efecte
de la data împlinirii termenului de preaviz;
c) contractul încetează la împlinirea termenului de preaviz, iar părţile sunt obligate să-şi
restituie prestaţiile executate.
264. în cazul încetării contractului de locaţiune prin expirarea termenului:

a) este necesar ca părţile sau legea să determine durata locaţiunii;
b) este necesară înştiinţarea locatarului despre încetarea contractului;
c) nu este necesară înştiinţarea locatarului, întrucât la expirarea termenului locaţiunea
încetează de drept.
265. Tacita reiocaţiune operează:

a) dacă după expirarea termenului contractual, locatarul continuă să folosească bunul, iar
locatorul nu se opune;
b) numai dacă locatarul şi-a îndeplinit obligaţiile apărute prin contractul iniţial;
c) chiar dacă locatarul nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul iniţial.
266. Locatarul poate împiedica tacita reiocaţiune;

a) dacă a fost exclusă printr-o clauză expresă prevăzută în contract;
b) prin notificarea locatarului despre refuzul reînnoirii locaţiunii făcută înainte de expirarea
termenului;
c) numai dacă notificarea a fost justificată de către locator.
267. încetarea locaţiunii prin reziliere este posibilă dacă:

a) nejustificat una dintre părţile contractante nu-şi execută obligaţiile asumate prin contract;
b) neexeCutârea contractului priveşte o obligaţie principală;
c) neexecutarea contractului priveşte o obligaţie mai puţin importantă, chiar dacă are
caracter repetat.
268. Rezilierea locaţiunii:

a) poate fi dispusă numai de către instanţa de judecată;
b) poate opera de drept în baza unui pact comisoriu expres stipulat de către părţi prin
contract;
c) nu poate fi declarată unilateral.
269. în caz de pieire totală a lucrului închiriat:

a) locaţiunea încetează de drept;
b) locatarul este obligat să înlocuiască bunul distrus sau să-I readucă în starea în care poate fi
folosit;
c) încetează de drept, numai dacă pieirea s-a datorat forţei majore, nu şi culpei părţilor.
270. In caz de pieire parţială a lucrului dat în Iocaţiune, locatarul:

a) poate cere o reducere a chiriei proporţională cu pierderea suferită;
b) poate cere rezilierea locaţiunii;
c) locatarul are dreptul la daune-interese, chiar dacă imposibilitatea parţială de folosire a
bunului este fortuită.
271. Locatarul răspunde:

a) pentru degradarea bunului închiriat în timpul locaţiunii, chiar dacă se dovedeşte că aceasta
a survenit fortuit;
b) pentru degradarea bunului dat în Iocaţiune cauzată de incendiu;
c) pentru degradările rezultate din uzul normal al lucrului.
272. Conform teoriei impreviziunii:

a) părţile sunt ţinute să-şi execute obligaţiile, chiar dacă ulterior încheierii contractului au
devenit mai oneroase;
b) părţile sunt obligate să negocieze adaptarea sau încetarea contractului;
c) dacă părţile nu ajung la un acord într-un termen rezonabil, instanţa nu poate interveni.
273. Locatarul este obligat să folosească bunul închiriat:

a) ca un bonuspater familias;
b) putând să schimbe destinaţia stabilită prin contract a acestuia;
c) după tipul abstract al omului prudent şi diligent.
274. Sunt în sarcina locatarului reparaţiile:

a) de întreţinere curentă, numite locative;
b) importante, capitale;
c) reparaţiile şi degradările provenite din uzul normal al lucrului.
275. Locatarul:
a) răspunde de degradarea cauzată bunului primit în Iocaţiune de membrii familiei sale;
b) nu răspunde de degradarea bunului locatat, cauzată de sublocatarul său;
c) de degradarea lucrului produsă din culpa sa.
276. Dacă locatarul nu efectuează reparaţiile locative, atunci locatorul poate cere:
a) daune-interese din momentul în care reparaţiile trebuiau efectuate;
b) daune-interese numai din momentul încetării locaţiunii;
c) oricând efectuarea reparaţiilor necesare.
1r
Drept civil Contracte speciale . ___________________ ___________________________________ 169

277. Dacă locatarul a făcut îmbunătăţiri lucrului închiriat, Ia încetarea locaţiunii,
locatorul poate păstra:
care poate a) numai lucrările adăugate;
b) numai lucrările autonome efectuate asupra lucrului;
irţilor. c) atât lucrările adăugate, cât şi cele autonome şi nu poate fi obligat la despăgubiri decât dacă
lucrările s-au efectuat cu acordul său.
278. Dacă lucrările efectuate de locatar asupra bunului închiriat s-au făcut fără acordul
locatorului, atunci:
Î folosire a a) locatorul poate cere locatarului aducerea bunului la starea iniţială;
b) locatorul poate cere şi despăgubiri pentru orice pagubă cauzată bunului închiriat;
c) locatarul poate invoca dreptul de retenţie în acest caz.
yvedeşte că 279. Dacă lucrările asupra lucrului închiriat au fost făcute de către uzufructuar, atunci:
a) acesta nu poate cere, la încetarea uzufructului, despăgubiri pentru lucrările adăugate,
efectuate asupra unui imobil, chiar dacă sunt necesare;
b) poate cere o indemnizaţie echitabilă pentru îmbunătăţirile făcute cu acordul proprietarului,
dacă au sporit valoarea bunului;
c) locatorul poate cere locatarului readucerea lucrului în starea iniţială, dacă lucrările s-au
itractului au făcut fără acordul său.
interveni. 280. în cazul închirierii locuinţelor, calitatea de locator o poate avea:

a) numai proprietarul locuinţei;
b) persoana fizică sau juridică de stat sau privată;
c) statul sau o unitate administrativ-teritorială,
281. Dacă locatorul solicită majorarea chiriei, în timpul derulării contractului, atunci:
a) locatorul trebuie să-l notifice pe locatar despre intenţia de majorare a chiriei;
b) chiriaşul este obligat să-şi dea acordul scris în termen de 60 de zile de la data notificării;
c) locatorul poate cere rezilierea sau evacuarea chiriaşului dacă acesta nu-şi dă acordul în
termenul de 60 de zile.
282. Forma scrisă a contractului de închiriere este:

a) cerută ad probationem;
niliei sale; b) cerută ad validitatem;
c) necesară pentru înregistrarea contractului Ia organul fiscal competent.
283. înregistrarea închirierii la organul fiscal competent:

>ate a) se face în termen de 30 de zile de la data semnării contractului;
cere: b) revine chiriaşului;
c) revine proprietarului locuinţei.
284. Dreptul de preferinţă al chiriaşului la încheierea unui nou contract de închiriere se

aplică:
a) numai pentru contractele de închiriere încheiate în legătură cu aceeaşi locuinţă;
b) după cel mult trei luni de la încetarea închirierii, dacă durata închirierii nu a fost mai . mare
de un an;
c) după cel mult trei zile de la încetarea închirierii, dacă durata acesteia a fost mai mică de o
lună.
285. în cazul închirierii fortate a locuinţelor:
*»
a) încheierea contractului are loc prin efectul legii;
b) contractul se încheie pe o durată nedeterminată;
c) trebuie ca între părţile contractante să fi existat râporturi de încheiere anterior.
286. Clauza din contractul de închiriere prin care chiriaşul este obligat să încheie o
asigurare cu un asigurător impus de locator este:
a) nulă absolut;
b) anulabilă;
c) considerată nescrisă.
287. Cesiunea contractului de închiriere:

a) este posibilă numai dacă nu a fost interzisă prin contractul iniţial;
b) este posibilă cu acordul prealabil, scris, al proprietarului;
c) presupune răspunderea solidară a cesionarului şi chiriaşului faţă de locator, în lipsă de
stipulaţie contrară.
288. Schimbul de locuinţe:
a) apare ca o dublă cesiune de contracte;
b) poate avea loc numai cu acordul scris al locatorilor;
c) este reglementat de Codul civil.
289. în cazul morţii locatarului:

a) contractul de locaţiune încetează;
b) dacă locaţiunea este, cu durată determinată, moştenitorii locatarului pot denunţa contractul
în termen de 60 de zile de Ia data la care au luat la cunoştinţă de moartea locatarului şi de
existenţa contractului;
c) în termenul prevăzut de lege, ascendenţii şi descendenţii chiriaşului pot opta pentru
continuarea contractului de închiriere până la expirarea duratei acestuia, numai dacă sunt
înscrişi în contract şi dacă au locuit cu locatarul.
290. Dacă optează pentru continuarea contractului de închiriere, atunci descendenţii şi

ascendenţii chiriaşului decedat:
a) trebuie să desemneze de comun acord persoana care va semna contractul de închiriere, în
termen de 30 de zile de Ia înregistrarea decesului chiriaşului;
b) dacă nu se înţeleg cu privire la desemnarea persoanei care va semna contractul de închiriere,
desemnarea acesteia se va face de către instanţă;
c) dacă nu se înţeleg cu privire la desemnarea persoanei care va semna contractul de
închiriere, desemnarea se va face de către locator.
Drept civil Contracte speciale _____ ___________ ______________________________________ 171
5 închiriere 291. Dacă locuinţa este deţinută în temeiul unui contract de închiriere, atunci, la decesul
soţului titular al contractului:
6 a) soţul supravieţuitor nu poate continua contractul, nefiind titular al contractului de
închiriere;
i a fost mai b) soţul supravieţuitor poate continua închirierea în baza unui drept locativ propriu, daca nu
renunţă expres la acesta;
mai mică de c) renunţarea la contract trebuie făcută în termen de 30 de zile de la data înregistrării
decesului soţului ei.
292. Chiriaşul poate cere rezilierea contractului de închiriere:

a) dacă locuinţa închiriată, prin structura sau starea sa, constituie o primejdie gravă pentru cei
care lucrează sau locuiesc în ea;
r. b) chiar dacă a renunţat la acest drept în mod expres;
c) numai dacă nu a renunţat expres Ia acest drept.
să încheie o
293. încetarea din orice cauză a contractului de închiriere, precum şi hotărârea jude-
cătorească de evacuare a chiriaşului:
a) sunt opozabile de drept;
b) se execută numai împotriva persoanelor care locuiesc fără titlu împreună cu chiriaşul;
c) se execută atât împotriva persoanelor care locuiesc cu titlu, cât şi a celor care locuiesc fără
titlu împreună cu chiriaşul.
294. Dacă închirierea s-a făcut pe perioadă nedeterminată, atunci:

r, în lipsă de a) numai locatorul poate cere denunţarea unilaterală a contractului;
b) numai chiriaşul poate cere denunţarea unilaterală a contractului;
c) ambele părţi contractante pot cere denunţarea unilaterală a contractului.
295. Chiriaşul poate denunţa unilateral contractul:

a) dacă este încheiat pe o perioadă nedeterminată;
b) numai dacă este respectat un termen de preaviz de 30 de zile;
c) cu respectarea unui termen de preaviz care nu poate fi mai mic decât sfertul intervalului de
timp pentru care s-a stabilit plata chiriei.
296. Locuinţele sociale:

pot denunţa ŞL a) aparţin domeniului privat al unităţilor administrativ-teritoriale;
de moartea b) aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale;
c) pot fi vândute chiriaşilor.
t opta pentru
mai dacă sunt 297. Contractul de închiriere a locuinţelor sociale:
a) se încheie de către primar sau persoana împuternicită de către acesta;
b) se încheie pe o perioadă de cinci ani; -
descendenţii c) nu poate fi prelungit după expirarea perioadei de cinci ani.
29$. Pot încheia contracte de închiriere care au ca obiect o locuinţă socială:

de închiriere,
a) tinerii cu vârsta de până la 30 de ani;
b) tinerii proveniţi din instituţiile sociale de ocrotire care au împlinit vârsta de 18 ani;
contractul de
c) persoanele care deţin în calitate de chiriaşi o altă locuinţă din fondul locativ de stat.
contractul de
172 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatura şi notariat. Drept civil
299. Contractul de închiriere care are ca obiect o locuinţa de serviciu:

a) este accesoriu al contractului de muncă;
b) încetează în momentul încetării contractului de muncă;
c) în cazul in care încetează, titularul contractului şi membrii familiei sale pot fi evacuaţi
condiţionat de atribuirea unei alte locuinţe.
300. în cazul locuinţelor de intervenţie:
a) acestea sunt amplasate în incinta unităţii sau în imediata apropiere;
b) pot fi vândute chiriaşilor;
c) încetarea contractului de muncă nu atrage şi încetarea contractului de închiriere, dacă
încetarea raporturilor de muncă s-a produs ca urmare a pensionării titularului de contract.
301. Locuinţele de necesitate:

a) se închiriază persoanelor şi familiilor ale căror locuinţe au devenit inutilizabile în condiţiile
Legii nr. 114/1996;
b) se atribuie pe durată nedeterminată;
c) se atribuie pe durată determinată.
302. Desfiinţarea titlului locatorului:

a) determină încetarea de drept a locaţiunii;
b) prin excepţie, locaţiunea continuă să-şi producă efectele pe durata stipulată de părţi, fără a
depăşi un an de la desfiinţarea titlului locatorului, dacă locatarul a fost de bună-credinţă;
c) nu încetează de drept. 1
303. în cazul înstrăinării bunului dat în locaţiune:

a) cumpărătorul este obligat să respecte locaţiunea în cazul în care contractul îi este opozabil;
b) locaţiunea încetează, dacă părţile au stipulat astfel în contract;
c) dacă s-a stipulat încetarea locaţiunii, atunci cumpărătorul* nu este obligat să notifice
locatarului vânzarea-cumpărarea realizată;
304. Contractul de arendare este:

a) solemn;
b) consensual; ' ■
c) translativ de proprietate. ..
305. Calitatea de arendator o poate avea:

a) numai proprietarul bunului agricol arendat;
b) uzuffuctuarul bunului agricol; ■;
c) alt deţinător legal al bunului agricol arendat. ::
306. Arendaşul:
a) poate subarenda bunurile agricole arendate dacă subarendarea nu a fost interzisă prin
contract;
b) poate subarenda cu acordul arendatorului;
c) nu poate subarenda, chiar dacă arendatorul îşi dă acordul.
riat. Drept civil Contracte speciale 173
307. Forma solemnă a contractului de arendare presupune:
a) întocmirea contractului în formă autentică în mod obligatoriu;
b) posibilitatea întocmirii contractului prin înscris sub semnătură privată;
c) înregistrarea unui exemplar al contractului la consiliul local în a cărui rază teritorială se află
pot fi evacuaţi bunurile arendate.
308. Neînregistrarea contractului de arendare la consiliul local în a cărui rază teritorială

se află bunurile arendate se sancţionează cu:
a) nulitatea absolută;
închiriere, dacă b)' nulitatea relativă;
ui de contract. c) amenzi civile stabilite de instanţă pentru fiecare zi de întârziere.
309. Arenda se plăteşte:

a) la termenele, locul şi condiţiile stabilite în contract;
inutilizabile în
b) la domiciliul arendaşului, fiind cherabilă;
c) la domiciliul arendatorului, fiind portabilă.
310. Arendaşul poate cere o reducere a arendei:

a) dacă din cauză fortuită a pierit întreaga recoltă sau cel puţin jumătate din ea;
b) numai dacă nu a fost asigurat şi despăgubit;
c) dacă pieirea recoltei are loc după ce a fost culeasă.
ată de părţi, fără
;arul a fost de 311. Dacă arenda se plăteşte în fructe, atunci:
a) în lipsa de stipulaţie contrară, arendaşul este de drept în întârziere pentru predarea lor la
data culegerii;
b) arendaşul este de drept în întârziere de la data notificării de către arendator;
c) arendaşul este de drept în întârziere pentru recepţia lor de la data la care a fost notificat de
ontractul îi este către arendaş.

Migat să notifice a) nu constituie titlu executoriu;
b) constituie titlu executoriu, dacă este încheiat în formă autentică;
c) constituie titlu executoriu dacă este încheiat prin înscris sub semnătură privată, înregistrat la
consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile arendate.
313. Arendaşul este obligat:

a) să asigure bunurile arendate numai dacă s-a stipulat în contract această obligaţie;
b) să asigure bunurile arendate, chiar în lipsa unei stipulaţii în acest sens;
c) să răspundă faţă de arendator pentru prejudiciul cauzat prin neasigurarea bunurilor.
314. în caz de înstrăinare a bunului arendat:

a) arenda va fi opozabilă dobânditorului, dacă nu s-a prevăzut încetarea arendării în caz de
înstrăinare;
b) arendarea este opozabilă dobânditorului dacă au fost respectate formalităţile de publicitate;
fost interzisă prin c) arendaşul nu are drept de retenţie cu privire la bunurile, agricole înstrăinate de către
arendator.
174 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat Drept civil
315. Arendaşul:
a) nu poate, chiar cu acordul scris ai arendatorului, să cesioneze contractul;
b) poate cesiona contractul cu acordul scris al arendatorului numai soţului care participă la
exploatarea bunurilor arendate;
c) poate cesiona contractul şi descendenţilor majori ai soţului care participă la exploatarea
bunurilor arendate.
316. Dacă arenda se plăteşte în lei, arendatorul:
a) va suporta riscul pieirii fructelor, după recoltarea lor;
b) nu va suporta riscul pieirii fructelor după recoltarea lor, nefiind proprietar al produselor
agricole;
c) nu va suporta riscul pieirii fructelor, după recoltare, întrucât este creditorul unei creanţe
băneşti.
317. Contractul de arendare se reînnoieşte de drept:
a) pe o durată nedeterminată;
b) pe o durată determinată;
c) dacă niciuna dintre părţi nu a comunicat cocontractantului, în scris, refuzul său cu cel puţin
6 luni înainte de expirarea termenului, iar în cazul terenurilor cu destinaţie agricolă, cu cel
puţin un an.
a) nu încetează la decesul arendaşului, întrucât continuă cu moştenitorii arendaşului decedat;
b) încetează prin incapacitatea arendaşului;
c) încetează prin falimentul arendaşului.
319. în contractul de antrepriză:
a) antreprenorul execută lucrarea contractată sub controlul clientului;
b) antreprenorul execută lucrarea, independent, pe propriul risc;
c) clientul nu răspunde pentru pagubele cauzate terţului de către antreprenor, întrucât acesta
nu este prepusul său.
320. Contractul de antrepriză poate fi încheiat:
a) fie de clientul cu capacitatea de a face acte de administrare (reparaţia unei case);
b) fíe de clientul cu capacitate deplină de exerciţiu (construirea unei case);
c) de minorul de 16 ani care poate încheia singur un contract de muncă.
321. Preţul antreprizei poate consta:

a) numai într-o sumă de bani; .
b) şi în alte bunuri;
c) şi în alte prestaţii.
322. Dacă prin lege sau contract nu s-a stabilit altfel:

a) antreprenorul poate executa lucrarea cu materialele sale;
b) este obligat să execute lucrările cu materialele sale;
c) antreprenorul răspunde de calitatea materialelor folosite, potrivit reglementărilor prevăzute
în materia contractului de vânzare.
)rept civil Contracte speciale _________ ______________________________________________ 175
323. Dacă antreprenorul execută lucrarea cu materialele clientului, atunci antre-
prenorul:
irticipa la a) este obligat să le păstreze şi să Ie întrebuinţeze conform destinaţiei lor;
b) nu este obligat să justifice modul de folosire a acestora, întrucât este răspunzător numai de
ploatarea realizarea lucrării contractate;
c) este obligat să restituie materialele folosite la executarea lucrării.
324. Antreprenorul:
a) nu este obligat să-i permită beneficiarului să controleze lucrarea în timpul executării ei, ci
roduselor numai cu ocazia recepţiei ei;
b) este obligat să-i permită beneficiarului controlul lucrării pe timpul executării ei;
si creanţe c) este obligat să ţină cont de observaţiile comunicate de către beneficiar.
325. Antreprenorul:
a) nu poate încredinţa lucrarea sau o parte din ea unor subantreprenori;
b) poate încredinţa lucrarea unor subantreprenori, dacă contractul nu a fost încheiat în
considerarea persoanei:
;ău cu cel c) răspunde pentru fapta subantreprenorului la fel ca pentru fapta proprie.
destinaţie
326. Dacă antreprenorul execută lucrarea cu materialele clientului, atunci:
a) antreprenorul rămâne proprietarul lucrării şi al materialelor folosite, până în momentul
recepţiei lucrării de către client;
endaşului
b) clientul rămâne proprietar;
c) clientul suportă riscul numai din momentul predării lucrării.
327. Daca lucrarea s-a executat cu materialele antreprenorului, atunci:

a) antreprenorul rămâne proprietar până în momentul recepţiei lucrării de către beneficiar;
b) are loc un transfer al proprietăţii către beneficiar în momentul recepţiei lucrării, când are
loc şi predarea bunului;
r, întrucât c) beneficiarul suportă riscurile, întrucât a devenit proprietar al lucrării din momentul
contractării lucrării, şi nu al recepţiei.
328. Dacă lucrarea este executată cu materialele clientului şi lucrarea piere înainte de
); recepţie, atunci:
a) riscul este suportat de către beneficiar dacă pieirea s-a datorat viciului materialelor;
b) riscul este suportat de antreprenor care nu şi-a executat obligaţiile de predare a lucrării;
c) clientul este obligat să furnizeze din nou materialele, dacă pieirea nu este imputabilă .
antreprenorului.
329. Dacă antreprenorul aduce la cunoştinţa clientului finalizarea lucrării, atunci

clientul:
a) are obligaţia să recepţioneze lucrarea de îndată;
b}- este obligat să recepţioneze lucrarea într-un termen rezonabil;
c) este obligat să recepţioneze lucrarea într-un termen stabilit potrivit uzanţelor.
;mentărilor
176 Tesţe-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil
330. Dacă beneficiarul, fără motive temeinice, nu comunicăr neîntârziat antrepre-
norului rezultatul verificării lucrării, atunci:
a) lucrarea se consideră recepţionată fără rezervă;
b) beneficiarul va putea invoca viciile aparente ale lucrării;
c) beneficiarul nu mai are dreptul să invoce viciile aparente ale lucrării îri situaţia recepţiei
acesteia fără rezerve. : ij
:
331. Dacă antreprenorul s-a obligat să execute lucrarea cu materialul clientului,

■ atunci: : r. ■ . :i
a) nu are dreptul să vândă bunul, chiar dacă nu a fost ridicat la termenul stabilit pentru
recepţie; .. .. \ /.
b) poate vinde lucrul, dacă clientul nu ridică bunul în termen de şase luni, socotiţi din ziua
stabilită pentru recepţie, fără punerea în întârziere a beneficiarului;
c) poate vinde bunul, numai după punerea în întârziere a beneficiarului.
332. în cazul în care preţui a fost estimat la momentul încheierii contracţului:

a) beneficiarul nu este obligat să plătească creşterea preţului solicitată de către antreprenor;
b) beneficiarul este ţinut să plătească creşterea de preţ numai dacă creşterea preţului rezultă
din lucrări şi servicii care nu puteau fi prevăzute de antreprenor la încheierea contractului;
c) antreprenorul trebuie să justifice orice creştere de preţ. . |;... ( :
333. în cazul preţului forfetar:

a) acesta se stabileşte la încheierea contractului într-o sumă globală, pentru întreaga lucrare;
b) acesta rămâne nemodificat chiar dacă s-au adus modificări la condiţiile de executare iniţial
prevăzute;
c) instanţa de judecată poate stabili pentru antreprenor un preţ majorat, dacă acesta este
stabilit prin expertiză, :
334. îri contractul de antrepriză:

a) decesul antreprenorului va atrage încetarea contractului, numai dacă a fost încheiat în
considerarea persoanei;
b) beneficiarul este obligat să recepţioneze parteia executată din lucrare, chiar dacă nu îi mai
este folositoare, în cazul decesului antreprenorului;
c) decesul beneficiarului nu determină încetarea contractului decât dacă decesul face
imposibilă sau inutilă executarea contractului. .
335. Dacă, în timpul executării contractului, antreprenorul constată greşeli sau lipsuri
în lucrările de proiectare, atunci:
a) antreprenorul este obligat să comunice'de îndată, beneficiarului şi proiectantului,
constatările sale;
b) beneficiarul, luând avizul proiectantului, nu comunică de îndată măsurile de remediere a
lipsurilor semnalate, atunci antreprenorul poate suspenda executarea lucrărilor, fată
înştiinţarea beneficiarului;
c) poate suspenda executarea lucrărilor, fiind obligat să-l înştiinţeze de îndată pe beneficiar.
•ept civil Contracte speciale. ____________ _____________ ____________________________ 177
336. în cazul antreprizei de construcţii, riscul:
itrepre-
a) este suportat de antreprenor până la recepţia finală;
b) trece asupra beneficiarului de la data recepţiei provizorii până la terminarea lucrării;
c) trece asupra beneficiarului de la data recepţiei finale.
recepţiei
337. în cazul contractului de antrepriză de construcţii:
a) este permisă încheierea unui contract de subantrepriză, dacă nu este interzisă prin
lientului, contractul iniţial;
b) dacă există subantrepriză, atunci se nasc raporturi directe între client şi subantreprenor;
lit pentru c) dacă există subantrepriză, atunci se nasc raporturi numai între antreprenor şi sub-
antreprenor.
;i din ziua
338. Prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile aparente în cazul antreprizei de
construcţii curge:
a) de la data recepţiei finale a lucrării;
b) de la data recepţiei provizorii la terminarea lucrării;
c) de la împlinirea termenului acordat antreprenorului prin procesul-verbal de recepţie finală
treprenor; pentru înlăturarea viciilor constatate.
lui rezultă
încheierea 339. în cazul antreprizei de construcţii:
a) antreprenorul răspunde pentru toate viciile ascunse ale construcţiei ivite în termen de 10
ani de la recepţia lucrării;
b) antreprenorul răspunde pentru viciile structurii de rezistenţă a clădirii, pe toată durata de
rezistenţă a construcţiei;
*u întreaga 3
c) nu sunt permise clauzele de agravare a răspunderii antreprenorului.
340. Prescripţia dreptului la acţiune pentru vicii ascunse începe să curgă:

executare a) în cazul unei lucrări executate, alta decât o construcţie, de la împlinirea unui an de la data
recepţiei provizorii la terminarea lucrării;
acesta este b) în cazul unei lucrări executate, alta decât o construcţie, de la împlinirea unui an de la data
recepţiei finale a lucrării;
c) de Ia data descoperirii viciilor, dacă acestea au fost descoperite mai înainte de împlinirea
termenului de un an de la data recepţiei finale.
[ încheiat în r
341. Lucrătorii din contractul de subantrepriză:
dacă nu îi a) nu au acţiune directă împotriva clientului întrucât nu intră în raporturi directe cu el, ci prin
contractul încheiat de antreprenor cu clientul;
iecesul face b) îl pot acţiona doar pe client, chiar dacă între ei nu există raport juridic direct;
c) pot reclama plata, direct de Ia client, numai dacă acesta ar fi dator faţă de antreprenor în
momentul cererii.
li sau lipsuri
342. Contractul de mandat poate fi încheiat:
roiectantului, a) numai în formă scrisă;
e remediere a b) verbal;
icrărilor, fără c) tacit.
pe beneficiar.
343. Poate avea calitatea de mandatar:

a) o persoană fizică;
b) o persoană juridică;
c) trimisul sau mesagerul.
344. Actul juridic încheiat de mandatar:

a) produce1 efecte faţăde reprezentat, ca şicum arfi parte în contract;
b) produce efecte faţă de mandatar, deoarece el este parte în contractul încheiat cu terţul;
c) nu produce efecte’ faţă de mandatar, întrucât acesta acţionează în humele şi pe seamă
reprezentatului. • ' •
345. In mandatul cu reprezentare, mandatarul:

a) se angajează personal faţă de terţul contractant;
b) acţionează în numele reprezentatului, exercitând drepturile acestuia;
c) acţionează pe seama reprezentantului, angajându-1 directs pe acesta faţă de terţii
contractanţi.
346. Pot forma obiectul mandatului cu reprezentare:

a) numai actele juridice;
b) faptele materiale;
c) actele juridice şi faptele materiale.
347. Mandatul general îl autorizează pe mandatar să încheie acte de:

a) administrare;
b) dispoziţie;
c) conservare.
348. Contractul de mandat:

a) poate fi încheiat pe o durată determinată sau nedeterminată;
bj în cazul în care părţile n-au stipulat un termen, încetează în trei ani de la încheierea lui; c) în
cazul în care părţile n-au stipulat un termen, încetează în termen de un an de Ia încheierea lui. :
,V:
349. îndeplinirea mandatului:

a) este o obligaţie de rezultat;
b) este o obligaţie de mijloace; . ‘
c) îl obligă pe mandatar să depună toată diligenţa pentru'perfectarea actului, chiar dacă
acest lucru nu s-a realizat. r ‘ ' ;;
'
350. Culpa mandatarului: ■~ '

a) se apreciază după tipul abstract al omului prudent şi diligent, în cazul mandatului oneros;
b) se apreciază în concret, dacă mandatul este gratuit;
c) îl obligă pe mandatar la despăgubiri, în cazul pieirii fortuite a lucrului încredinţat de
mandant, dacă l-ar fi putut salva sacrificând un lucru al său.
- - -ia* ■ -- -
Contracte speciale ________________________ 179

351. în cazul mandatului dat mai multor persoane, pentru a lucra împreună:
a) produce efecte, chiar dacă nu a fost acceptat de către toate aceste persoane;
b) actele încheiate de mandatar nu îl obligă pe mandant, dacă au fost întocmite numai de
către unele dintre ele;
c) actele încheiate numai de către unii dintre mandatari, îl obligă pe mandant, cu excepţia
cazului când s-a stipulat că vor lucra împreună.
352. în caz de pluralitate de mandatari şi în lipsă de stipulaţie contrară:

a) fiecare mandatar îşi execută independent obligaţiile asumate;
b) nu există răspundere solidară faţă de mandant; ,
c) există răspundere solidară faţă de mandant, numai dacă s-au obligat să lucreze împreună.
353. Mandatarul este obligat:

a) să dea socoteală pentru gestiunea sa; .
b) să înapoieze mandantului tot ce a primit în temeiul împuternicirii sale, numai dacă ceea ce
a primit este datorat mandantului;
c) să înapoieze mandantului tot ceea ce a primit, chiar dacă ceea ce a primit nu ar fi fost
datorat mandantului.
354. Mandatarul datorează dobânzi pentru sumele întrebuinţate în folosul său, din
ziua:
a) întrebuinţării lor;
b) încetării contractului;
c) în care a fost pus în întârziere, pentru sumele de bani cu care a rămas dator.
355. în lipsa unei stipulaţii contrare în contractul de mandat, mandatarul:

a) care şi-a îndeplinit mandatul, răspunde faţă de mandant, pentru executarea obligaţiilor
asumate de terţul cu care a contractat;
b) răspunde, numai dacă la încheierea contractului cunoştea insolvabilitatea terţului
contractant;
c) răspunde faţă de mandant, numai dacă la încheierea contractului insolvabilitatea terţului ar
fi trebuit să fie cunoscută.
356. Mandatarul:
a) este obligat să-şi execute personal obligaţiile asumate prin mandat;
b) nu-şi poate substitui o altă persoană, întrucât mandatul are caracter intuitu personal,
c) poate să-şi substituie o altă persoană, dacă este autorizat expres de către mandant.
357. Mandatarul poate să-şi substituie o altă persoană, chiar în lipsa autorizării
exprese, dacă:
a) împrejurări neprevăzute îl împiedică să execute mandatul;
b) l-a înştiinţat, în prealabil, pe mandant cu privire la substituire;
c) l-a înştiinţat în prealabil pe mandant de îndată ce substituirea s-a făcut.
180 . Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil
358. Dacă substituirea tăcută de mandatar s-a realizat, atunci acesta: '
a) nu răspunde pentru faptele persoanei substituite, dacă substituirea a fost autorizată;
b) răspunde numai pentru diligenţa cu care a ales persoana Care I-a substituit în cazul
autorizării substituirii; •'••••
c) răspunde pentru faptele persoanei substituite, ca şi pentru faptele proprii, 'dacă substituirea
nu a fost autorizată. ■ ,
359. în cazul contractului de mandat:

a) mandatarul are acţiune directă împotriva substituitului; ;
b) substituitul îl poate acţiona direct pe mandant; -
c) substituitul îl poate, acţiona pe mandant numai pe calea acţiunii oblice. ’
360. Mandantul este obligat:

a) să restituie mandatarului cheltuielile rezonabile avansate de acesta în executarea
. contractului; ,■
b) să-l despăgubească pe mandatar pentru prejudiciul suferit în executarea mandatului;
c) să plătească dobânzi la sumele cheltuite de mandatar de Ia data punerii sale în întârziere.
361. în cazul contractului de mandat:

a) mandantul este obligat să plătească mandatarului remuneraţia, dacă mandatul este oneros;
b) mandantul este obligat la plata unei remuneraţii parţiale în cazul mandatului oneros, dacă
neexecutarea mandatului este cauzată de culpa mandatarului;
c) mandatarul nu are drept de retenţie asupra bunurilor primite în timpul executării
mandatului, în cazul neexecutării obligaţiilor de către mandant. -
362. în cazul contractului de mandat cu reprezentare:

a) se nasc raporturi juridice între mandatar şi terţul contractant;
b) nu se nasc raporturi juridice între mandant şi terţul contractant, întrucât mandantul nu a
participat la încheierea actului încheiat de terţ cu mandatarul;
c) se nasc raporturi juridice directe între mandant şi terţul contractant, întrucât mandatarul a
încheiat actul juridic în numele şi pe seama mandantului.
363. Actele juridice încheiate de mandatar cu depăşirea limitelor împuternicirii;

a) nu îl obligă pe mandant;
b) îl obligă pe mandant, numai dacă acesta le ratifică;
c) îl obligă pe mandant, dacă le ratifica, însă ratificarea produce efecte numai pentru viitor.
364. Dacă părţile au declarat mandatul irevocabil, atunci:

a) mandantul nu-1 mai poate revoca; ^
b) revocarea este posibilă, dar este considerată nejustificată dacă nu este cauzată de culpa
mandatarului;
c) revocarea este posibilă, dar este considerată nejustificată dacă nu este cauzată de un caz
fortuit sau de forţa majoră.
¡at. Drept Contracte speciale ___________________ ______ _____________________________ 181
civil
365. Revocarea expresă a mandatului cu reprezentare poate fî făcută:
orizată; huit a) numai de către mandant;
în cazul b) numai de către mandatar;
c) atât de mandant, cât şi de mandatar.
, dacă substi-
366. Revocarea expresă a mandatului de către mandant:
a) nu este posibilă, dacă mandatul a fost declarat irevocabil de către părţi;
b) este posibilă şi în cazul în care mandatul a fost dat aceluiaşi mandatar de către mai multe
persoane pentru o afacere comună, chiar fără acordul tuturor mandanţilor;
c) pentru opozabilitatea faţă de terţi, trebuie adusă la cunoştinţa acestora.
367. Renunţarea mandatarului la mandat:

a) poate fi împiedicată printr-o clauză contrară;
în executarea b) trebuie notificată mandantului;
c) este posibilă numai în cazul mandatului gratuit.
udatului;
: în întârziere. 368. Dacă mandatul încetează prin renunţarea mandatarului, atunci:
a) mandatarul nu poate pretinde remuneraţia pentru actele încheiate pe seama mandantului
până la data renunţării, chiar dacă mandatul este oneros;
mandatul este b) mandatarul este obligat să-l despăgubească pe mandant pentru prejudiciile suferite prin
efectul renunţării;
latului oneros, c) mandatarul nu este obligat la despăgubiri faţă de mandant cu excepţia cazului când
continuarea mandatului ar fi cauzat mandatarului însuşi o pagubă însemnată, care nu putea
pul executării fi prevăzută la acceptarea mandatului.
369. în cazul decesului mandantului sau mandatarului:

a) contractul încetează;
b) moştenitorii sau reprezentanţii părţii decedate sunt obligaţi să informeze de îndată cealaltă
parte;
nandantul nu a it c) moştenitorii sau reprezentanţii părţii decedate nu sunt obligaţi să continue mandatul, chiar
dacă întârzierea riscă să pună în pericol interesele mandantului sau moştenitorilor
mandatarul a : acestuia datorită caracterului intuitupersonae al mandatului.
370.; Actele juridice încheiate de mandatar după moartea mandantului:

rnicirii: a) nu sunt valabile, întrucât contractul a încetat prin decesul uneia dintre părţi;
b) sunt valabile, dacă mandatarul nu a cunoscut moartea mandantului;
i pentru viitor. c) sunt valabile, dacă terţii contractanţi au fost de bună-credinţă.
371. Mandatul încetează:

â) prin incapacitatea uneia dintre părţile contractante;
luzată de culpa b) nu încetează în cazul incapacităţii uneia dintre părţile mandatului, întrucât normele '-
privind incapacitatea şi reprezentarea legală a incapabililor nu se opun continuării
uzată de un caz ' înriândatului; -
c) prin falimentul uneia dintre părţile contractante.
182 Teste-grilă pentru admiterea Ia INM, avocatură şi notariat. Drept civil
372. în cazul mandatului fără reprezentare:
a) dacă bunurile dobândite de mandatar sunt imobile, acesta este obligat să le transmită
mandantului;
b) mandatarul încheie actele juridice în numele mandantului;
c) obligaţiile faţă de terţi sunt asumate de către mandant.
373. în cazul mandatului fără reprezentare, mandatarul:

a) răspunde faţă de terţi, chiar dacă aceştia aveau cunoştinţă despre mandat; ;
b) mandatarul acţionează în nume. propriu;
c) mandatarul răspunde faţă de terţi, numai -dacă aceştia nu aveau cunoştinţă despre mandat.
374. în cazul mandatului fără reprezentare:

a) lipsind reprezentarea, contractul nu mai este mandat;
b) reprezentarea este de natura mandatului, astfel încât contractul este mandat;
c) reprezentarea este esenţa reprezentării.
375. Prin mandatul fără reprezentare: ,

a) se nasc raporturi juridice directe între mandant şi terţul cocontractant, întrucât mandatarul
acţionează pe seama mandantului; ‘ w;
b) părţile pot acţiona direct una împotriva celeilalte;
c) mandantul şi terţul cocontractant pot acţiona pe calea acţiunii oblice, dacă se subrogă în
drepturile mandatarului.
376. în cazul mandatului tară reprezentare:

a) dacă bunul dobândit de mandatar este imobil, acesta este obligat să îl transmită
mandantului;
b) creditorii mandatarului pot urmări bunurile dobândite de mandatar, în nunie propriu, dar
pe seama mandantului, întrucât sunt dobândite în nume propriu de către mandatar;
c) creditorii mandatarului nu pot urmări bunurile dobândite de acesta, dacă mandatul fără
reprezentare are dată certă anterioară luării măsurilor asigurătorii.
377. în mandatul fără reprezentare, mandantul:

a) nu se poate substitui mandatarului pentru exercitarea drepturilor de creanţă născute din
executarea contractului, chiar dacă şi-a executat propriile obligaţii;
b) poate revendica bunurile mobile dobândite pe seama sa de către mandatar, chiar de la
terţul de bună-credinţă;' ! ; ; • ' •'
c) nu poate revendica bunurile mobile dobândite pe seama sa de către măndatar de la terţul
dobânditor de bună-credinţă. : ,
378. în mandatul iară reprezentare:

a) drepturile dobândite prin actele încheiate de către mandatar.se nasc direct în;patrimoniul
mandantului; v. . ■
b) drepturile dobândite prin încheierea actelor juridice între terţul contractant şi mandatar
se nasc în patrimoniul mandatarului, care este obligat să le transmită în patrimoniul
mandantului; ^ .
c) mandatarul este atât debitor, cât şi creditor în raporturile cu tertul contractant.
379. Mandatul tară reprezentare presupune ca:
a) mandatarul isă: acţioneze în numele mandantului;
b) mandatarul să acţioneze pe seama mandantului;
c) terţul cocontractant să nu cunoască despre existenţa mandatului.
380. Mandatul tară reprezentare:

a) nu este un act simulat;
b) prezintă o situaţie neconformă cu realitatea;
c) este un act simulat numai dacă terţul contractant a cunoscut despre existenţa mandatului.
381. în mandatul fără reprezentare:

a) mandatarul este terţ faţă de actul secret;
b) actul secret îi este opozabil şi mandatarului;
c) mandatarul apare în faţa terţului cocontractant ca fiind adevăratul contractant.
382. Comodatul este;

b) translativ de folosinţă;
c) contract real.
383. Caracterul gratuit al comodatului:

a) ţine de natura contractului;
b) ţine de esenţa contractului;
c) rezultă expres din definiţia dată contractului,
384. Comddatul:
a) poate avea ca obiect atât bunuri mobile, cât şi imobile;
b) dă naştere la obligaţii atât în sarcina comodantului, cât şi a comodatarului;
c) încetează prin moartea comodatarului, în cazul în care contractul s-a încheiat în
considerarea persoanei acesteia.
385. Poate avea calitatea de comodant:

a) numai proprietarul lucrului;
b) uzufructuarul;
c) locatarul.
386. în contractul de comodat:

a) numai comodantul trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
b) numai comodatarul trebuie să fie deplin capabil;
c) ambele părţi trebuie să fie capabile să încheie acte de administrare.
387. Pot forma obiectul comodatului:

a) numai lucrurile mobile;
b) numai lucrurile imobile;
c) atât lucrurile mobile, cât şi lucrurile imobile, dacă sunt nefungibile şi neconsumptibile.
388. Nu pot forma obiectul comodatului:
a) bunurile fungibile prin natura lor, chiar dacă părţile contractului Ie consideră prin voinţa
lor nefungibile;
b) o locuinţă, chiar dacă se închiriază şi nu se percepe chirie;
c) bunurile proprietate publică, chiar dacă proprietarul locator are dreptul să renunţe Ia chirie.
& işliî
389. în contractul de comodat:

a) comodatarul este obligat să conserve bunul împrumutat, cu prudenţa şi diligenţa unui bun
proprietar;
b) diligenţa comodatarului în conservarea bunului se apreciază in abstracto;
c) comodatarul răspunde pentru pierderea sau deteriorarea bunului rezultată numai din
folosinţa care i-a fost dată prin contract.
390. Comodatarul este obligat:

a) să folosească bunul potrivit naturii sale sau modului stabilit de către părţi;
b) să răspundă pentru deteriorarea bunului, provenită din folosirea acestuia în scopul pentru
care a fost împrumutat;
c) să răspundă pentru deteriorarea bunului, când foloseşte bunul cu altă destinaţie decât cea
pentru care a fost împrumutat.
391. Comodatarul răspunde pentru deteriorarea bunului împrumutat:

a) dacă foloseşte bunul după scadenţa restituirii;
b) chiar dacă dovedeşte că bunul s-ar fi deteriorat oricum din cauza forţei majore şi
comodatarul l-ar fi putut salva întrebuinţând un bun al său;
c) deteriorarea bunului împrumutat s-a datorat forţei majore şi dacă comodatarul l-ar fi putut
salva, întrebuinţând un bun al său.
392. Comodatarul:
a) este obligat să restituie bunul împrumutat, în natura sa specifică;
b) nu este obligat să repare bunul deteriorat din culpa sa, pentru a-1 restitui în natură, datorită
caracterului gratuit al împrumutului;
c) nu este obligat la restituirea în natură a lucrului împrumutat, dacă comodantul dovedeşte
că executarea în natură nu îi mai foloseşte.
393. Restituirea bunului împrumutat de către comodatar se face:

a) numai comodantului;
b) moştenitorilor comodantului;
c) reprezentanţilor comodantului.

140 Teste-Grilă Pentru Admiterea La INM, Avocatură Şi Notariat. Drept Civil

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

140 Teste-Grilă Pentru Admiterea La INM, Avocatură Şi Notariat. Drept Civil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

140 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat.

c) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt împuterniciţi să le locateze, cu excepţia situaţiei în

45. în materia sublocaţiunii:

46. Contractul de locaţiune încetează prin:

47. Contractul de locaţiune încetează în cazul înstrăinării bunului:

49. Contractul de locaţiune încetează prin: -

50. Rezilierea contractului de locaţiune poate fi solicitată:

51. Evacuarea chiriaşului:

52. Contractul de arendare este un contract:,

56. Spre deosebire de locatar, arendaşul nu poate:

58. Contractul de antrepriză este:

59. Spre deosebire de preţul din contractul de vânzare, preţul în contractul de

60. Obiectul contractului de mandat poate fi format din:

61. Mandatul cu reprezentare:

62. în vederea încheierii contractului de mandat cu reprezentare:

63. Consimţământul părţilor în contractul de mandat:

64. Mandatul poate fi:

67. Renunţarea la mandat:

69. Spre deosebire de împrumutul de consumaţie, depozitul:

70. Contractul de depozit:

71. Culpa depozitarului se apreciază:

are şi 73; Sechestrul: : . ;

75. Spre deosebire de contractul de rentă viageră, contractul de întreţinere:

76. Contractul de întreţinere:

77. Obligaţia de întreţinere în contractul de întreţinere:

78. Contractul de întreţinere:

79. Obligaţia de întreţinere în contractul de întreţinere:

80. Contractul de rentă viageră e un contract:

81. Spre deosebire de contractul de întreţinere, contractul de rentă viageră:

82. în contractul de rentă viageră:

84. în contractul de întreţinere:

85. Spre deosebire de contractul de rentă viageră, contractul de întreţinere:

86. Debi rentierul:

87. Credirentierul poate solicita rezoluţiunea contractului de rentă viageră:

88. Contractul de vânzare, în principiu, este:

89. Contractul de vânzare:

90. Contractul de vânzare este:

b) în principiu translativ de proprietate;

91. Obiectul contractului, în contractul de vânzare, îl reprezintă:

93. Pot încheia contracte de vânzare:

95. Nu poate forma obiectul prestaţiei vânzătorului, dreptul:

96. Vânzarea este un contract solemn, în cazul înstrăinării:

97. Constituie excepţie de la principiul transmiterii imediate a dreptului de proprietate

98. Spre deosebire de promisiunea unilaterală de vânzare, promisiunea bilaterală de

99. Spre deosebire de promisiunea bilaterală, promisiunea unilaterală:

101. în cazul vânzării pe încercate:

102. Vânzarea cu opţiune de răscumpărare este:

103. în cazul vânzării cu opţiune de răscumpărare:

104. Spre deosebire de vânzarea în bloc, vânzarea bunurilor de gen:

105. Spre deosebire de vânzarea bunurilor de gen, în cazul vânzării în bloc:

106. Spre deosebire de vânzarea pe gustate, vânzarea pe încercate:

107. Vânzarea unei moşteniri:

109. în cazul vânzării pe încercate:

117. Conform Codului civil, obligaţia de înregistrare în Registrul Naţional al Donaţiilor

118. După decesul destinatarului ofertei de donaţie, aceasta:

119. în cazul donaţiei între absenţi:

b) aceasta produce efecte din momentul acceptării ei de către destinatar;

120. Pot forma obiectul material al darului manual:

121. în cazul donaţiei de bunuri mobile:

122. Irevocabilitatea donaţiei:

124. în contractul de donaţie cu sarcină:

125. In caz de neexecutare a sarcinii de către donator, atunci;

127. Donaţia se revocă pentru ingratitudine dacă donatarul:

Contracte speciale ___________________________ 161