264 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat.

Drept civil

260. Soţul supravieţuitor beneficiază de un drept de abitaţie dacă:

a) nu vine în concurs cu descendenţii;
b) prin moştenire devine proprietarul exclusiv al locuinţei;
c) la data deschiderii moştenirii a locuit în casa care formează obiectul dreptului de abitaţie.

261. în categoria mobilierului şi obiectelor de uz casnic intră:

a) bunurile destinate a servi în gospodăria casnică, dar a căror dobândire a fost făcută în scop
de investiţie;
b) bunurile care, prin natura lor, sunt destinate a servi gospodăriei ţărăneşti;
c) bunurile care serveau la mobilarea locuinţei soţilor.

262. Dacă două persoane pretind drepturi succesorale în calitate de soţi supravieţuitori,
atunci:
a) fiecare soţ va culege cota integrală ce i se cuvine, în funcţie de clasa cu care vine în concurs;
b) cota-parte din moştenire, prevăzută de lege în favoarea soţului supravieţuitor în concurs cu
diferitele clase de moştenitori, se împarte în mod egal între cei care au calitatea de soţi în
viaţă;
c) soţii în viaţă, indiferent de numărul lor, vor culege 1/2 din moştenire, iar restul se va împărţi
între moştenitorii cu care vin în concurs.

263. Dacă la moştenirea legală vin soţul supravieţuitor, mama, doi fraţi buni şi un frate
uterin ai defunctului, atunci:
a) fratele uterin va culege 1/8 din moştenire;
b) mama defunctului va culege 1/6, iar fiecare frate bun va culege 5/24 din moştenire;
c) mama defunctului va culege 1/2, iar fratele uterin 1/2 din moştenire.

264. Colateralii privilegiaţi:

a) vin la moştenire numai alături de ascendenţii privilegiaţi;
b) sunt obligaţi să raporteze donaţiile primite de Ia defunct;
c) nu sunt moştenitori sezinari şi nici rezervatari.

265. Colateralii ordinari:

a) pot fi din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopţie, indiferent de felul ei;
b) pot veni la moştenire numai în nume propriu, în schimb descendenţii lor pot beneficia de
reprezentare;
c) dacă vin în concurs cu soţul supravieţuitor, soţul va culege 3/4 din moştenire, iar 1/4 se va
împărţi în mod egal între colateralii ordinari.

266. Soţul în viaţă al defunctului:

a) face parte din clasa I de moştenitori;
b) nu înlătură de la moştenire niciun moştenitor şi nici nu este înlăturat, venind la moştenire în
concurs cu fiecare clasă de moştenitori;
c) este obligat să raporteze donaţiile numai când vine în concurs cu descendenţii şi ascendenţii
privilegiaţi ai defunctului.
şi notariat. Drept civil
ibiectul dreptului de
Moşteniri 265
267. Nedemnitatea succesorală:
a) este specifică moştenirii legale şi testamentare;
b) reprezintă o condiţie specială a dreptului de moştenire legală;
c) poate influenţa împărţirea moştenirii în cazul pluralităţii de moştenitori nedemni,
predecedaţi defunctului, care au un număr inegal de copii.

268. Legatul cu titlu universal:

idire a fost făcută în ieşti; a) conferă vocaţie succesorală la emolumentul care va fi cules de legatar;
b) urmează acelaşi regim juridic ca şi legatul universal;
c) conferă legatarului o cotă-parte determinată din moştenire.
ate de soţi supra-
269. Constituie legate cu titlu particular:
lasa cu care vine în a) legatul unor bunuri corporale certe;
b) legatul tuturor bunurilor mobile;
ivieţuitor în concurs care c) legatul nudei proprietăţi a unor bunuri determinate.
au calitatea de
270. Dacă legatul are ca obiect bunul altuia, iar testatorul a crezut că este al său:
a) legatul este nul;
lire, iar restul se va oi b) legatul este valabil, cu obligaţia celui însărcinat cu executarea liberalităţii să procure acel
bun;
c) legatul este perfect valabil, întrucât legatarul cu titlu particular se substituie în drepturile
fraţi buni şi un testatorului.

271. Caducitatea legatelor:

fin moştenire; a) intervine la cererea moştenitorilor rezervatari şi a celor care le înfăţişează drepturile lor;
b) intervine în caz de nerespectare a regulilor de formă prevăzute de lege;
c) intervine când executarea lor devine imposibilă, datorită unor cauze posterioare
momentului întocmirii testamentului.

272. Intervine nulitatea unui legat:

a) când bunul care formează obiectul legatului cu titlu particular a pierit în momentul
întocmirii testamentului;
b) când bunul care formează obiectul legatului cu titlu particular a fost vândut;
c) când legatarul a omorât sau a încercat să-l omoare pe testator.

273. Revocarea voluntară a legatelor:

a) este valabilă, dacă testatorul a avut capacitatea de a testa şi consimţământul neviciat;
ielul ei;
b) are loc numai dacă testamentul revocator îmbracă aceeaşi formă cu testamentul pe care-1
lor pot beneficia de revocă;
c) are loc şi în situaţia în care înscrisul autentic revocator este conţinut şi în cadrul unui alt
loştenire, iar 1/4 se actautentic.

274. Revocarea voluntară tacită a legatelor are loc:

a) dacă obiectuHegatului a pierit;
b) dacă testamentul este distrus de către testator sau distrus de un terţ cu ştirea lui;
ilăturat, venind la ;u c) prin întocmirea unui testament nou care, fără a-1 revoca pe cel anterior, conţine dispoziţii
contrare cu dispoziţiile testamentului anterior.
descendenţii şi
266 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil

275. Spre deosebire de revocarea voluntară a legatelor, caducitatea:

a) se datorează unor cauze existente în momentul încheierii testamentului;
b) se produce independent şi împotriva voinţei testatorului;
c) se datorează unor cauze determinate sau condiţionate de culpa legatarului.

276. Dreptul de acrescământ:

a) este specific legatelor cu titlu particular;
b) operează dacă legatul devine ineficace pentru unul dintre colegatari;
c) operează dacă vocaţia eventuală a colegatari lor se întinde asupra unei fracţiuni din bunul
testat.

277. Testamentul:
a) este revocabil prin esenţa sa;
b) se poate încheia şi prin reprezentare;
c) este revocabil numai în mod excepţional.

278. în cazul moştenirii testamentare:

a) capacitatea de a primi prin testament se apreciază în funcţie de data deschiderii moştenirii;
b) dacă testatorul nu a avut discernământ, nu se poate pune problema viciilor de voinţă;
c) poate interveni nulitatea legatului pentru naşterea unui copil, numai dacă testatorul a
cunoscut despre sarcina femeii.

279. Revocarea tacită prin înstrăinarea bunului care formează obiectul legatului:
a) are loc numai în cazullegatelor cu titlu particular;
b) are loc numai în cazul legatelor cu titlu universal;
c) produce efecte dacă legatul are ca obiect bunuri individual determinate.

280. Rezerva succesorală:

a) poate fi pretinsă numai de către cei care vin efectiv la moştenire;
b) înlătură obligaţia moştenitorilor rezervatari de a plăti datoriile moştenirii;
c) se calculează numai în raport cu activul net existent în patrimoniul defunctului la
momentul deschiderii moştenirii.

281. Dreptul de acrescământ operează:

a) dacă există unul sau mai mulţi legatari; *
b) dacă legatul făcut în favoarea legatarilor are acelaşi obiect;
c) în mod obligatoriu, de drept.

282. Dreptul la rezerva succesorală:

a) e un drept propriu născut în persoana moştenitorilor rezervatari la momentul deschiderii;
succesiunii;
b) numai în mod excepţional poate fi atribuit sub forma unui echivalent în bani;
c) şi obligaţia exercitării acestuia sunt stabilite imperativ de lege.
Moşteniri .■ ■. 267

283. Calitatea de moştenitor rezervatar:

a) o are soţul supravieţuitor, numai dacă vine la moştenire în concurs cu alţi moştenitori
rezervatari; .
b) o au ascendenţii defunctului; -
c) o au descendenţii defunctului de orice grad.

284. Dacă toţi descendenţii chemaţi Ia moştenire în calitate de rezervatari sunt rude de
gradul I cu defunctul, atunci cuantumul rezervei succesorale se stabileşte şi se
,, atribuie:
a) în mod individual;
b) după numărul tulpinilor;
c) după numărul subtulp inilor.

285. Rezerva succesorală a soţului supravieţuitor:

a) este 1/2 din cota succesorală, ce i s-ar fi cuvenit în calitate de moştenitor legal;
b) are caracter colectiv;
c) este de 1/2 din moştenire, în lipsa rudelor din cele patru clase de moştenitori legali, numai
dacă solicită reducţiunea Iiberalităţii făcute legatarului sau donatarului.

286. Dacă cei doi descendenţi, precum şi ascendenţii privilegiaţi ai defunctului sunt
exheredaţi, atunci colateralilor privilegiaţi li se cuvin:
a) 2/3 din masa succesorală;
b) 1/2 din masa succesorală;
c) 1/3 din masa succesorală.

287. Pentru stabilirea masei de calcul, în vederea calculării rezervei succesorale se are
în vedere:
a) reunirea fictivă la activul net a valorii donaţiilor făcute în timpul vieţii de către cel ce lasă
moştenirea;
b) stabilirea activului brut al moştenirii, care trebuie să cuprindă inclusiv bunurile existente în
patrimoniul defunctului la momentul dezbaterii procedurii succesorale;
c) stabilirea activului net prin scăderea din activul brut a obligaţiilor defunctului, a cheltuielilor
de înmormântare sau a celor de conservare şi administrare a patrimoniului succesoral.

288. Regula reducerii legatelor înaintea donaţiilor, în cazul reducţiunii liberalităţilor

excesive, se justifică prin faptul că:
a) are caracter dispozitiv;
b) legatele cu dată mai recentă aduc atingere rezervei succesorale;
c) sunt ultimele liberalităţi făcute de defunct şi, din cauza lor, s-a adus atingere rezervei
succesorale.

289. Raportul datoriilor:

a) presupune acceptarea moştenirii şi calitatea de debitor a moştenitorului, dobândită înainte
sau după deschiderea moştenirii;
b) operează în privinţa creanţei pe care un moştenitor ar avea-o împotriva moştenirii;
c) este aplicabil numai în raporturile dintre descendenţi şi soţul supravieţuitor.
268 Teste-grilă pentru admiterea la ÎNM, avocatură şi notariat. Drept civil

290. Atunci când există moştenitori rezervatari, liberalităţile se impută exclusiv asupra
cotităţii disponibile dacă:
a) beneficiarul liberalităţii este numai un ascendent ordinar;
b) beneficiarul liberalităţii este o persoană străină, care nu face parte din cele patru clase de
moştenitori;
c) beneficiarul liberalităţii este moştenitor rezervatar.

291; Dacă succesibilul ascunde bunuri din masa succesorală:

a) datoriile sau creanţele sale faţă de defunct se sting prin confuziune, dacă nu există alţi
moştenitori legali sau testamentari;
b) este decăzut din dreptul de a culege din succesiunea defunctului;
c) are posibilitatea să solicite instanţei păstrarea bunurilor dosite sau ascunse, numai dacă
acţiunea e introdusă în termen de 6 luni de Ia momentul ascunderii bunurilor.

292. Acceptarea voluntară a moştenirii poate fi:

a) tacită;
b) sub beneficiu de inventar;
c) afectată de modalităţi.

293. Constituie acte de acceptare tacită a moştenirii:

a) renunţarea gratuită la moştenire în folosul unui alt succesibil determinat;
b) folosirea de către soţul supravieţuitor a unor bunuri dobândite în timpul căsătoriei cu soţul
decedat;
c) mutarea definitivă a succesibilului în casa moştenită.

294. Ca urmare a renunţării la moştenire, renunţătorul:

a) pierde atât calitatea de moştenitor, cât şi beneficiul sezinei Ia care a avut dreptul în calitate
de rudă în linie directă descendentă sau ascendentă;
b) va fi obligat la raportarea donaţiei primite, indiferent dacă donaţia s-a făcut cu sau fără
scutire de raport;
c) este obligat să suporte datoriile şi sarcinile moştenirii.

295. Revocarea renunţării la moştenire:

a) este posibilă numai dacă moştenirea nu a fost acceptată până în momentul revocării de un
alt succesibil, comoştenitor sau moştenitor subsecvenţ cu vocaţie legală ori testamentară,
universală sau cu titlu universal;
b) este posibilă numai dacă legatarul cu titlu particular nu a acceptat succesiunea;
c) devine imposibilă din, momentul în care succesiunea nu mai este vacantă, total ori
parţial. ...

296. în cazul petiţiei de ereditate:

a) până în momentul introducerii acţiunii, reclamantul nu poate obţine de Ia moştenitorul
aparent, de bună-credinţă, fructele bunurilor succesorale dobândite;
b) reclamantul cere recunoaşterea calităţii sale de moştenitor;
c) reclamant poate fi şi legatarul cu titlu particular.
 ă şi notariat Drept civil
se impută exclusiv
din cele patru clase de
me, dacă nu există alţi
u ascunse, numai dacă i
bunurilor.
rminat;
în timpul căsătoriei cu
care a avut dreptul în ţia
s-a făcut cu sau fără
i momentul revocării de
cu vocaţie legală ori
t succesiunea;
, . este vacantă, total ori
ibţine de la moştenitorul
ite;
Moşteniri
297. în cazul în care acţiunea în petiţie de ereditateveste
- admisă: 269
a) reclamantul are dreptul la restituirea bunurilor succesorale;
b) reclamantul are obligaţia să restituie moştenitorului aparent cheltuielile necesare, utile şi
voluptorii făcute cu bunurile supuse înapoierii; .
c) reclamantul are dreptul la restituirea creanţelor încasate de moştenitorul aparent, cu
dobânzi, care curg din ziua plăţii, dacă a fost de rea-credinţă.
298. Spre deosebire de certificatul de moştenitor, certificatul de calitate de moştenitor:
a) se emite numai în cazul în care nu s-a făcut dovada existenţei unor bunuri în patrimoniul
.defunctului; - ■■■ -v - - : - ;■.
b) poate fi opus terţilor ca instrument de dovadă a proprietăţii;
c) este un mijloc de dovadă a dobândirii drepturilor pe cale de moştenire, în vederea
valorificării lor.
299. Partajul succesoral:
a) are efect constitutiv de drepturi reale; >;
b) nu poate avea loc dacă unul sau mai mulţi moştenitori nu au capacitate deplină de
exerciţiu;
c) poate avea ca obiect fructele naturale produse de bunurile succesorale după data
deschiderii moştenirii. -
300. împărţeala de ascendent:
a) se poate face numai între ascendenţii şi descendenţii dispunătorului;
b) trebuie să cuprindă pe toţi descendenţii care vin efectiv, numai în nume propriu, la
moştenire; / ;
c) are loc numai dacă este făcută de către ascendenţii privilegiaţi. .
301. Partajul succesoral:
a) are ca efect faptul că dreptul asupra cotei ideale din masa bunurilor indivize devine un
drept exclusiv asupra'unui anumit bun ori a unor bunuri determinate în materialitatea lor;
i-. -
b) produce efecte declarative, dacă are ca obiect proprietatea şi folosinţa bunurilor; ,
c) se poate realiza!prin buna*învoială.dacă toţi moştenitorii:.sunt prezenţi şi âu cel puţin
capacitate de exerciţiu restrânsă. ;r
302. Obligaţia de garanţie între copărtaşi operează dacă:;
a) nu a fost înlăturată printr-o clauză de negaranţie prevăzută expres în actul de împărţeală;
b) unul dintre copărtaşi a suferit o tulburare în exercitarea prerogativelor de proprietar;
c) tulburarea este imputabilă şi copartaşului care a suferit pierderea.
303. Riscul insolvabilităţii unuia dintre copărtaşi este suportat:
a) de toţi copărtaşii, inclusiv cel
r:
garantat;: ; >;.
b) numai de către copărtaşul care a devenit insolvabil;
c) exclusiv de către copărtaşul evins.
 270 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil

304. Constituie cauze speciale de ineficacitate a împărţelii de ascendent:

a) omisiunea unui descendent chemat efectiv la moştenire; ’ :

b) atingerea adusă rezervei succesorale; -

c) incapacitatea descendentului de a primi moştenirea.

305. Creditorii personali ai coindiviza iilor:

a) pot cere împărţeala moştenirii pe calea acţiunii oblice;
b) pot continua acţiunea de împărţeală; introdusă de coindivizarul debitor, dar numai pe
calea acţiunii revocatorii; ■ - ■ ’ ■■■■.* .
c) pot cere ieşirea din indiviziune în nume personal, întrucât aceasta are caracter exclusiv
personal. "■ ;T
-’ .^

306. Testamentul olograf:

a) fiind un act solemn, face dovada până la înscrierea în fals;
b) nu trebuie să arate locul unde s-a întocmit testamentul;
c) nu poate revoca legatul cu titlu particular dintr-un testament autentic anterior.

307. Renunţarea la succesiune:

a) poate fi făcută şi de un moştenitor rezervatar; 1
b) lovită de nulitate nu permite, în niciun caz, acceptarea ulterioară a moştenirii;.
c) făcută în favoarea tuturor comoştenitorilor, cu titlu oneros, constituie act de acceptare a
moştenirii.

308. Colateralii ordinari:

a) pot fi obligaţi la raportul donaţiilor;
b) nu sunt moştenitori rezervatari; r ;
c) pot veni la moştenire chiar dacă nu au vocaţie la succesiunea unui ascendent comun cu
defunctul.

309. Dacă o moştenire legală se dispută între fratele defunctului; mama defunctului şi
fiul surorii defunctului, aceasta din urmă fiind în viaţă şi nedemnă:
a) fratele defunctului culege 1/2 din moştenire; . .. - ; i^ >;
b) marnă defunctului nu este înlăturată, în niciun caz, de la moştenire, de ceilalţi doi care
pretind moştenirea; '. ./
c) fiul surorii defunctului va culege, prin reprezentare, partea din moştenirea cuvenită
mamei sale, cu condiţia ca el însuşi să nu fie nedemn. . - ;

310. Prin împărţeala de ascendent: ; -<. / •••;

a) se pune capăt stării de indiviziune între desceridenţiidispunătorului;,
b) se preîntâmpină naşterea stării de indiviziune între descendenţii dispunătorului, la data
deschiderii succesiunii;- \ . o.:, v > W; .-K.-
c) descendenţii dispunătorului dobândesc bunurile succesorale pe cote-părţi, iar nu în mod
individual. .

:um şi notariat. Drept
civil cendcnt:
îl debitor, dar numai pe
ista are caracter exclusiv
entic anterior.
i a moştenirii;, istituie act
de acceptare a
unui ascendent comun cu
ui, mama defunctului şi
nedemnă:
tenire, de ceilalţi doi care
din moştenirea cuvenită
rului; . \ -
iţii dispunătorului, la data
3 cote-părţi, iar nu în mod
Moşteniri- ,
311. împărţeala de ascendent se poate realiza:
a) numai prin donaţie;
b) numai prin testament;
c) atât prin donaţie, cât şi prin testament
312. împărţeala de ascendent rezultă din:
a) voinţa dispunătorului;
b) voinţa descendenţilor dispunătorului;
c) hotărâre judecătorească.
313. Persoanele care pot face împărţeala de ascendent sunt;
a) părinţii şi ceilalţi ascendenţi;
b) colateralii privilegiaţi între ei;
c) unchiul către nepotul său.
314. Donaţia-partaj:
a) presupune o succesiune deschisă;
b) conferă donatarilor calitatea de moştenitori, încă din timpul vieţii dispunătorului;
c) conferă copiilor gratificaţi calitatea de donatari.
315. Pot beneficia de donaţia-partaj descendenţii dispunătorului:
a) care vin la moştenire în nume propriu;
b) care vin la moştenire prin reprezentare;
c) . chiar nedemni sau renunţători.
316. Pentru a fi valabilă donaţia-partaj:
a) trebuie să cuprindă pe toţi descendenţii cu vocaţie utilă ai dispunătorului;
b) descendenţii dispunătorului trebuie, să aibă capacitatea de a primi o liberalitate în
momentul încheierii actului;
c) descendenţii dispunătorului trebuie să fie capabili de a primi liberalitatea la data
deschiderii moştenirii dispunătorului.
317. Nulitatea donaţiei-partaj poate fi cerută:
a) numai de descendentul omis de la împărţeală;
b) în termen de 6 luni de la data deschiderii moştenirii;
c) şi de ceilalţi descendenţi, în afara descendentului omis de la împărţeală.
318. Pot forma obiect al donaţiei-partaj bunurile:
a) prezente ale dispunătorului;
b) viitoare ale dispunătorului;
c) care aparţin exclusiv ascendentului dispunător.
319. Donaţia-partaj conjunctivă poate:
a) fi făcută, împreună, de tată şi mamă, în favoarea copiilor comuni;
j. b) cuprinde numai bunurile proprii ale părinţilor;
[ c) cuprinde şi bunurile comune ale părinţilor.
272 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil Moştenii
A

320. împărţeala de ascendent realizată prin donaţia-partaj: 328. Bui

a) poate cuprinde numai cotitatea disponibilă; a) sunts
b) poate cuprinde şi rezerva succesorală, cu respectarea părţii ce revine fiecărui descendent b) sunts
din aceasta; c) nu su
c) poate avantaja pe unul dintre descendenţi, dar numai în limitele cotităţii disponibile. ascen

321. Donaţia-partaj presupune: 329. Dac

a) o împărţeală efectivă, materializată în compunerea loturilor; a) păstre,
b) numai indicarea cotelor-părţi cuvenite descendenţilor; dispor
c) loturi egale valoric. b) pierde
c) va păs
322. în operaţiunea de formare a loturilor, în cazul donaţiei-partaj:
a) ascendentul este obligat să formeze loturi de valoare egală; • 330. Prin
b) ascendentul are libertate în fixarea loturilor; a) testato]
c) dacă limitele cotităţii disponibile au fost depăşite, ceilalţi copii pot cere reducţiunea I b) testatoi
iberal i t ăţi lor. c) ascend
vocaţie
323. Ca efect al împărţelii de ascendent realizate prin donaţia-partaj:
a) beneficiarii împărţelii au calitatea de moştenitori; 331. Pot fi
b) beneficiarii împărţelii au calitatea de donatari, până la deschiderea succesiunii; a) prezent
c) descendenţii, beneficiari ai împărţelii, au calitatea de copărtaşi între ei. b) aflate îr
c) aflate îr
324. în urma împărţelii realizate prin donaţia-partaj:
a) are Ioc transferul irevocabil al bunurilor care formează obiectul ei în patrimoniul fiecărui 332. Testai
donatar; a) poate ci
b) drepturile care formează obiectul partajului se dobândesc numai la data deschiderii b) se poate
succesiunii; c) se poate
c) drepturile care formează obiectul partajului se dobândesc de Ia data încheierii contractului. 333. Repar
325. Donaţia-partaj poate fi: a) serealizi
a) revocată pentru ingratitudine; 1
- b) nu trebui
b) atacată de creditorii ascendentului pe calea acţiunii pauliene, numai dacă dovedesc c) poate să
complicitatea la fraudă a descendenţilor donatari; testator.
c) atacată de creditorii ascendentului pe calea acţiunii pauliene, fără să probeze complicitatea 334. Ca efe<
la fraudă a descendenţilor donatari, întrucât actul este cu titlu gratuit. a) descende
326. Din momentul încheierii donaţiei-partaj, descendenţii donatari: b) bunurile
a) sunt copartajanţi ai succesiunii; dobândes
b) sunt copartajanţi ai bunurilor cuprinse în donaţia-partaj; c) bunurile'
c) îşi datorează garanţie pentru evicţiune. lor legale

327. După decesul ascendentului donatar, descendenţii donatari: 335. Prin tes
a) dobândesc calitatea de moştenitori; a) ascendent
b) nu-şi mai păstrează şi calitatea de donatari; b) ia naştere
c) care acceptă moştenirea răspund de pasivul acesteia, proporţional cu partea ce i se cuvine c) ia naştere
fiecăruia, în calitate de moştenitor. '■
iră şi notariat. Drept civil
rine fiecărui descendent
otităţii disponibile.
taj:
ii pot cere reducţiunea
irtaj:
a succesiunii;
tre ei.
;i în patrimoniul fiecărui
mai la data deschiderii
încheierii contractului.
, numai dacă dovedesc
fără să probeze compli-
;itlu gratuit.
ttari:
ţional cu partea ce i se
Moşteniri . : . __ 273
328. Bunurile cuprinse în donaţia-partaj:
a) sunt supuse reducţiunii;
b) sunt supuse raportului;
c) nu sunt supuse raportului, întrucât raportul ar echivala cu anularea împărţelii făcute de
ascendentul defunct.
329. Dacă descendentul donatar renunţă la moştenirea ascendentului donator, atunci:
a) păstrează bunurile donate, în limita rezultată din cumulul rezervei sale cu cotitatea
disponibilă;
b) pierde bunurile donate, întrucât păstrarea lor este condiţionată de acceptarea moştenirii;
c) va păstra bunurile donate, în limita cotităţii disponibile.
330. Prin testamentul-partaj:
a) testatorul instituie legatari cu titlu universal;
b) testatorul face, între copiii săi, partajarea bunurilor pe,care le va lăsa la moarte;
c) ascendentul împarte bunurile între descendenţii săi, care vin la moştenire în temeiul
vocaţiei legale,
331. Pot forma obiectul testamentului-partaj bunurile:
a) prezente; ;
b) aflate în proprietate comună;
c) aflate în proprietatea exclusivă a testatorului.
332. Testamentul-partaj:
a) poate cuprinde şi bunurile care au făcut obiectul unor donaţii raportabile;
b) se poate realiza şi printr-un testament-partaj cumulativ;
c) se poate realiza şi printr-un testament-partaj conjunctiv.
333. Repartizarea bunurilor prin testamentul-partaj:
a) se realizează prin voinţa ascendentului;
b) nu trebuie să cuprindă pe toţi descendenţii cu vocaţie la moştenirea testatorului;
c) poate să fie făcută şi printr-un act întocmit de o altă persoană, dar, obligatoriu, semnat de
testator.
334. Ca efect al testamentului-partaj:
a) descendenţii dobândesc bunurile atribuite prin testament în stare divizată;
b) bunurile care au format obiectul împărţelii se vor transmite descendenţilor, care le
dobândesc în calitate de legatari;
c) bunurile împărţite prin testament se dobândesc de către descendenţi, în temeiul vocaţiei lor
legale, şi nu testamentare.
335. Prin testamentul-partaj:
a) ascendentul împarte bunurile lăsate moştenire între descendenţii săi;
b) ia naştere o stare de indiviziune între descendenţi, în ceea ce priveşte rezerva succesorală;
c) ia naştere o stare de indiviziune între descendenţi, în ceea ce priveşte cotitatea disponibilă.
 274 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil
336. împărţeala realizată prin testamentul-partaj este nulă dacă:
a) bunul atribuit unui descendent nu mai există în patrimoniul succesoral la data deschiderii
succesiunii, acesta fiind considerat omis de la împărţeală;
b) nu se asigură rezerva succesorală unuia dintre descendenţi;
c) nu cuprinde pe toţi copiii în viaţă Ia data deschiderii succesiunii.

337. Prin testamentul-partaj:

a) ascendentul nu poate favoriza pe unii dintre descendenţi;
b) pot fi gratificaţi toţi descendenţii, fără a aduce atingere rezervei succesorale;
c) pot fi gratificaţi unii descendenţi, dar aceştia vor deveni legatari.

338. împărţeala de ascendent realizată prin testament:

a) produce efecte de Ia data deschiderii succesiunii;
b) produce efecte de la data întocmirii actului de împărţeală;
c) dă naştere unei obligaţii de garanţie între descendenţi, în calitate de copărtaşi.

339. în privinţa bunurilor transmise prin testamentul-partaj, descendenţii:

a) pot accepta moştenirea aşa cum le-a fost transmisă;
b) pot renunţa la moştenire;
c) având dublă calitate, de moştenitori legali şi de legatari, pot opta diferit.

340. Prin petiţia de ereditate, părţile aflate în conflict:

a) îşi dispută calitatea de proprietari asupra bunurilor succesorale;
b) îşi contestă calitatea de moştenitori universali sau cu titlu universal ai defunctului;
c) se pretind moştenitoare ale aceluiaşi autor.

341. Acţiunea în petiţie de ereditate aparţine:

a) moştenitorilor legali;
b) succesorului cu titlu particular prin acte inter vivos al celui decedat;
c) legatarilor cu titlu particular.

342. Petiţia de ereditate este o acţiune:

a) indivizibilă;
b) divizibilă;
c) personală.

343. Dovada calităţii de moştenitor, în cazul petiţiei de ereditate, se poate face prin:
a) certificatul de moştenitor sau certificatul de calitate de moştenitor;
b) testament;
c) dovedirea legăturii de rudenie cu defunctul, dar numai cu actele de stare civilă, nu şi prin
orice mijloc de probă.

344. Ca efect al petiţiei de ereditate, pârâtul de bună-credinţă este obligat să restituie:

a) bunurile succesorale, în starea actuală;
b) preţul încasat, dacă a înstrăinat bunurile cu titlu oneros;
c) fructele bunurilor succesorale, de la data cererii de restituire.
Moşteniri , . . . ,., 275

345. Caracterul divizibil al petiţiei de ereditate presupune:

a) puterea de reprezentare a succesorilor;
b) lipsa puterii de reprezentare a succesorilor; ■ ^
c) că hotărârea judecătorească eşţe opozabilă, numai moştenitorului care a acţionat în justiţie.
,

346. Au capacitate succesorală:

a) codecedaţii şi comorienţii;
b) , persoanele dispărute;
c) persoanele concepute, dar nenăscute încă.

347. în cazul reprezentării succesorale moştenirea se împarte pe: 1

a) subtulpini;
b) capete;
c) tulpini.

348. Condiţii speciale cerute soţului supravieţuitor pentru a putea moşteni sunt:
a) să aibă calitatea de soţ la data deschiderii succesiunii;
b) să aibă vocaţie succesorală;
c) să aibă capacitate succesorală.

349. împărţirea moştenirii între descendenţii de gradul I se face:

a) pe linii; ? - ■ ■■<

b) pe tulpini;
c) pe capete.

350. Reprezintă caractere juridice ale dreptului la moştenire al colateralilor ordinari;

a) nu sunt obligaţi la raportul donaţiilor;
b) vin la moştenire prin reprezentare;
c) sunt sezinari.

351. Dacă cel ce lasă succesiunea dispune prin testament ca jumătate din averea sa să
revină terţului X, iar cealaltă jumătate terţului Y, atunci cei doi copii ai defunctului
solicită instanţei reducţiunea liberalităţilor, considerându-le excesive. Instanţa
decide:
a) copiii vor dobândi trei pătrimi din succesiune;
b) terţul X va dobândi o treime din succesiune;
c) terţul Y va dobândi un sfert din succesiune.

352. Atunci când donatorul nu a prevăzut scutire de raport, acesta este obligatoriu:
a) pentru soţul donatar al descendentului donatorului; '
b) pentru cel care vine cu dreptul său propriu la succesiunea donatorului, în condiţiile în care
părintele său a primit donaţia, iar el a; acceptat şi succesiunea părintelui său;
c) pentru cel care vine prin reprezentare la succesiunea donatorului, în condiţiile în care îl
reprezintă pe donatar, indiferent dacă a acceptat sau riu succesiunea.
 276 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil
353. Poate fi reprezentată succesoral persoana:
a) care a renunţat la moştenirea defunctului;
b) predecedată care este nedemnă, faţă de cel despre a cărui moştenire este vorba, numai de
către un reprezentant care nu este nedemn faţă de cel din urmă;
c) predecedată, care este nedemnă, faţă de cel despre a cărui moştenire este vorba, şi de către
un reprezentant care a renunţat la moştenirea reprezentatului.

354. Dacă cel despre a cărui moştenire este vorba lasă, la moartea sa, un soţ supra-
vieţuitor, un copil în viaţă, doi nepoţi, fii ai unui copil predecedat, şi un părinte, iară
a fi lăsat testament, atunci:
a) nepoţii au dreptul, fiecare, la câte trei şaisprezecimi din moştenire;
b) soţul are dreptul la o doime din moştenire şi părintele la d optime din moştenire;
c) copilul are dreptul la trei pătrimi din moştenire, iar părintele este exclus de la moştenire.

355. Au calitatea de moştenitori sezinari:

a) şi copiii celui despre a cărui moştenire este vorba;
b) şi fraţii şi surorile celui despre a cărui moştenire este vorba;
c) numai părinţii celui despre a cărui moştenire este vorba.

356. Persoanele care dobândesc moştenirea în temeiul legii se numesc:

a) moştenitori universali;
b) moştenitori cu titlu universal;
c) legatari universali.

357. Prin moştenire ab intestat înţelegem moştenirea:

a) testamentară;
b) legală;
c) care se aplică în cazul persoanei decedate care nu a lăsat testament.

358. Nu se transmit prin moştenire:

a) dreptul de uzufruct;
b) dreptul de folosinţă a unei locuinţe; ;‘
c) sarcinile şi datoriile pe care cel despre a cărui moştenire este vorba le-a contractat în
timpul vieţii.

359. Spre deosebire de transmisiunea moştenirii, transmisiunea prin acte între vii:
a) implică o transmisiune de drepturi şi obligaţii în cazul vânzării unei moşteniri;
b) nu poate avea ca obiect obligaţii; . ,
c) poate avea ca obiect un patrimoniu. v ;

360. Data. deschiderii moştenirii este importantă pentru că în funcţie de ea se stabilesc:

a) momentul transmiterii moştenirii către moştenitori; ■ , 1

b) instanţa competentă să soluţioneze cererile privitoare la moştenire; .■.

c) compunerea şi valoarea masei succesorale.
şi notariat. Drept civil
T
este vorba, numai de
lire este vorba, şi de
ea sa, un soţsupra-
cedat, şi un părinte,
in moştenire; tclus de
la moştenire.
iese:
t.
/orbâle-ă contractat în
nctie de ea se
prin acte între vii:
stabilesc:
iei moşteniri;
Moşteniri . -■ ;
- 277
361. Locul deschiderii moştenirii este important pentru că în funcţie de el se stabilesc:
a) legea care va cârmui devoluţiunea moştenirii în cazul conflictului de legi succesorale ■
succesive;
b) instanţa competentă să soluţioneze cererile care privesc mai multe moşteniri deschise
succesiv; '
c) instanţa competentă să soluţioneze cererile care privesc executarea testamentelor.
362. Au capacitate succesorală: ^1
a) persoanele care există în momentul deschiderii procedurii succesorale necontencioase;
b) persoanele care au aptitudine de a încheia singure acte juridice civile; ,
c) persoanele care sunt în viaţă la momentul deschiderii moştenirii.
363. Dacă moştenirea lui D s-a deschis la 5 martie 2012 şi a fost acceptată de fiul său CI,
iar ceilalţi doi fii ai lui D au decedat, C2 pe 8 martie 2012, iar C3 pe 20 februarie
2012, atunci NI şi N2, fiii lui C2, care au acceptat moştenirea bunicului, vor culege
moştenirea:
a) prin reprezentare; .
b) prin retransmitere;
c) în nume propriu.
; . ■! ; , i ■ , . t „ ■ ■. _ ; . . ,
364. Au capacitate succesorală persoanele:
a) juridice în temeiul legii;
b) dispărute;
c) : pare au murit în acelaşi timp cu cel ce transmite moştenirea..
365. Legea recunoaşte persoanelor juridice capacitatea succesorală anticipată de la data:
a) deschiderii moştenirii, în cazul fundaţiilor testamentare;
b) actului de înfiinţare;
c) dobândirii personalităţii juridice.
366. Nu are capacitate succesorală:
a) soţul de bună-credinţă la încheierea unei căsătorii nule, daca decesul celuilalt soţ s-a produs
înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de declarare a nulităţii;
b) soţul de rea-credinţă la încheierea unei căsătorii nule, dacă decesul soţului de bună-credinţă
367. Persoana
s-a produsdispărută
înainte de are capacitate
rămânerea succesorală:
definitivă a hotărârii de declarare a nulităţii;
a)c)dacă nu a intervenit
persoana o hotărâre
care a decedat declarativă
în acelaşi timp cudeceldispariţie, rămasă definitivă;
ce Iasă moştenirea.
b) fiind prezumată de lege a fi în viaţă, indiferent de timpul cât a trecut de la dispariţie;
c) dacă a intervenit o hotărâre judecătorească declarativă de moarte, rămasă definitivă, în care
data morţii este ulterioară momentului deschiderii moştenirii.
 278 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil

368. Au vocaţie legală potenţială la moştenire:

a) toate rudele defunctului;
b) toate rudele în linie dreaptă ascendentă şi descendentă ale defunctului, fără limită de grad;
c) toate rudele în linie colaterală, fără limită de grad.

369. Nedemnitatea succesorală:

a) se aplică în cazul faptelor prevăzute de legea penală;
b) produce efecte sancţionatorii în privinţa autorului faptei;
c) e o sancţiune civilă. '

370. în cazul constatării nedemnităţii succesorale:

a) titlul de moştenitor al nedemnului se desfiinţează de la data deschiderii procedurii
succesorale;
b) nedemnul va fi înlăturat de la moştenire, partea sa din moştenire fiind culeasă de
comoştenitori sau moştenitori subsecvenţi;
c) nedemnul va putea solicita partea sa de rezervă succesorală, daca este moştenitor
rezervatar.

371. Nedemnul:
a) este ţinut să restituie moştenitorului îndreptăţit să culeagă moştenirea sumele de bani
încasate de Ia debitorii moştenirii împreună cu dobânzile aferente;
b) nu are dreptul la restituirea sumelor de bani pe care le-a plătit pentru onorarea datoriilor
moştenirii;
c) dacă a intrat în posesia bunurilor moştenirii va fi obligat să le restituie celor îndreptăţiţi să
culeagă din moştenirea defunctului.