UNIVERSITATEA “PETROL- GAZE” DIN PLOIESTI

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMIE

SPECIALIZAREA: TEHNOLOGIA AVANSATE IN INGINERIA PROTECTIEI MEDIULUI

Energia geotermală

Profesor coordinator: Masteranzi:

Conf. dr. ing. Dragomir Raluca Bratu Larissa

Vladescu Andra

1
 CUPRINS

Introducere
1.Aspecte generale privind energia geotermală ………………………………………………3

2.Potentialul energetic geotermal ……………………………………………………………..5

2.1 Tipuri de surse geotermale (Sisteme geotermale) ………………………………...6

2.2 Potențialul energetic geotermal pe teritoriul României …………………………..9

3. Energia geotermală de potenţial termic ...............................................................................12

4.Pompele de caldura ...............................................................................................................14

5. Tipuri de colectori ………………………………………………………………………….16

6.Avantajele si dezavantajele energiei geotermale ……………………………………………..17

7.Concluzii ……………………………………………………………………………………...17

Bibliografie

2
 INTRODUCERE
1.Aspecte generale privind energia geotermală

Energia geotermală reprezintă căldura acumulată în roci și în fluidele ce umplu porii

acestora. Energia geotermală este energia termică conținută de materia anorganică din interiorul
Pământului sub formă de căldura sensibilă și produsă în cea mai mare parte din descompunerea
lentă a substanțelor radioactive naturale existente în toate tipurile de rocă.
Căldura provine din energia care se propagă radial de la centru către exteriorul
Pământului și este furnizată continuu. Temperatură înaltă de la centrul Pământului se explică prin
originea Pământului, prin existența izotopilor radioactivi de uraniu, thorium şi potasiu în Pământ
(Fig. 1, 2 şi 3.).
Procesul de propagare se desfășoară în permanență și se poate spune că energia
geotermală este o sursă de energie inepuizabilă. Energia geotermală este una din alternativele
care pot satisface nevoia omului pentru energie, minimizând impactul asupra mediului.
În zona în care rocile se găsesc în stare topită (de magmă), din cauza temperaturii
ridicate, căldura se transmite în cea mai mare parte prin convecție datorită mișcării masei topite
şi prin conducție în proporție mai redusă. În zonele cu temperaturi mai scăzute, caracterizate prin
faptul că materia se găseşte în stare solidă, căldura se transmite numai prin conducție.

3
 Este interesant de remarcat că 99% din interiorul pământului se găseşte
la o temperatură de peste 1000°C, iar 99% din restul de 1%, se găseşte la o temperatură de peste
100°C. Aceste elemente sugerează că interiorul Pământului reprezintă o sursă regenerabilă de
energie care merită toată atenția și care trebuie exploatat într-o măsură cât mai mare.
Energia geotermală este utilizată la scară comercială, începând din jurul anilor 1920, când a
început să fie utilizată în special căldura apelor geotermale, sau cea provenită din gheizere,
pentru încălzirea locuințelor sau a unor spații comerciale.
Necesitatea asigurării unei dezvoltări energetice durabile, concomitent cu protejarea
mediului înconjurător a condus, în ultimii 10 – 15 ani, la intensificarea preocupărilor privind
promovarea resurselor regenerabile de energie și a tehnologiilor industriale suport, printre care se
numără și energia geotermală. Politica UE în acest domeniu, exprimată prin Directiva Europeană
2001/77/CE privind producerea de energie din surse regenerabile, prevede ca, pană în anul 2020
Uniunea Europeană lărgită să îşi asigure necesarul de energie în proporție de circa 20 % prin
valorificarea surselor regenerabile. În acest context, în multe țări europene dezvoltate (Franţa,
Italia, Germania, Austria), posesoare de resurse geotermale similare cu cele ale României
(Călimăneşti, Felix, Cozia, Caciulata etc.), preocupările s-au concretizat prin valorificarea pe
plan local sau regional, prin conceperea și realizarea unor tehnologii eficiente și durabile, care au
condus la o exploatare profitabilă, atât în partea de exploatare a resurselor (tehnologii de foraj și
de extracție din sondele geotermale), cât și în instalațiile energetice de suprafață.

Tipuri de Centrale Geotermale:

Exista trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la aceasta data pe glob pentru
transformarea puterea apei geotermala in electricitate: ‘uscat'; 'flash' si 'binar', depinzand dupa
starea fluidului: vapori sau lichid, sau dupa temperatura acestuia.

 Centralele 'Uscate' au fost primele tipuri de centrale construite, ele utilizeaza abur din
izvorul geotermal.
 Centralele 'Flash' sunt cele mai raspandite centrale de azi. Ele folosesc apa la temperaturi
de 360° F(182° C), injectand-o la presiuni inalte in echipamentul de la suprafata.
 Centralele cu ciclu binar difera fata de primele doua, prin faptul ca apa sau aburul din
izvorul geotermal nu vine in contact cu turbina,respectiv generatorul electric. Apa
folosita atinge temperaturi de pana la 400° F(200 °C).

4
 2.Potentialul energetic geotermal

Fluxul Fluxul termic mediu de căldură dinspre interiorul Pământului: 58 MW/km2.

termic: Fluxul termic mediu de căldură pentru Europa: 62 MW/km2

Cantitatea de căldura conţinută în interiorul

Pământului este estimată la 126 x 1030
Joule.

Acest lucru echivalează cu

3.5 x 1025 kWh = 3.5 x 1022 MWh.

Dacă toată căldura ar fi degajată pe durata

unui singur an ar rezulta o putere
echivalentă de 4 x 1017 MW.

Source: © 2000 Geothermal Education

Office

Sistemele geotermale pot fi găsite în zone cu un gradient geotermal

normal sau aproape normal şi în regiuni joase, unde gradientul geotermal poate fi semnificativ
mai ridicat decât media. În primul caz sistemele vor fi caracterizate de temperaturi scăzute, de
obicei ajungându-se până la 100°C pentru adâncimi optime din punct de vedere economic. În al
doilea caz temperaturile se pot situa într-o plajă largă, de la foarte scăzute până la foarte înalte,
atingând 400°C.Un sistem geotermal poate fi descris ca un sistem în care apa este folosită ca
agent de transport, prin intermediul căruia căldura este preluată de la sursa din subsol şi
transmisă la suprafaţa către un consumator.

Un sistem geotermal este compus din 3 elemente principale:

 sursă de căldură,
 un rezervor
 fluid.

5
 Sursa poate fi o intruziune de rocă magmatică de temperatură foarte
înaltă (> 600°C), situată la adâncimi relativ mici (5-10 km).

Rezervorul este un volum de roci fierbinţi, permeabile, de la care

fluidele transportoare extrag căldura. Rezervorul este de obicei acoperit de un strat de roci
impermeabile şi conectat cu o zonă de încărcare de suprafaţă, prin care apa din precipitaţii poate
înlocui total sau parţial fluidele ce se pierd din rezervor prin izvoare sau sunt extrase prin sonde.

Fluidul geotermal este apa, în majoritatea cazurilor din precipitaţii, în

stare lichidă sau vapori, funcţie de temperatură şi presiune. Această apă transportă de asemenea
elemente chimice şi gaze precum CO2, H2S etc.

Sistemele geotermice se clasifica in functie de temperatura si presiunea sistemului si de modul in

care energia termica este transferata spre sol. Se identifica urmatoarele tipuri de sisteme
geotermice :

2.1 Tipuri de surse geotermale (Sisteme geotermale)

Se disting patru categorii de surse geotermale:

a) Surse hidrotermale

Aceste surse se bazează pe circulaţia apelor meteorice (de suprafaţă) care se infiltrează în scoarţa
Pământului până la adâncimi cuprinse în intervalul 100 m – 4,5 km. Circulaţia este asigurată în
mod natural pe baza diferenţei dintre densitatea apei reci, respectiv a apei fierbinţi sau a
vaporilor de apă.

Fig. 4 Secţiune simplificată printr-o sursă hidrotermală

(Sursă : Boyle, 1998).

6
O sursă hidrotermală necesită trei elemente principale:

•sursă de căldură ;

•un rezervor de apă alimentat cu apa de suprafaţă ;

•un strat de roci impermeabile care să susţină rezervorul de apă.

În mod uzual o sursă hidrotermală este exploatată prin executarea

unor foraje până la rezervorul de apă şi extragerea apei fierbinţi sau a vaporilor de apă. Apa din
rezervor poate ajunge la suprafaţă şi prin mijloace naturale cum ar fi izvoarele calde (fumarolele
si gheizerele).

Din punct de vedere al nivelului termic se disting :

•Surse hidrotermale de înaltă temperatură (temperaturi cuprinse în intervalul 180 – 350 °C):
încălzirea apei se datorează contactului cu roci fierbinţi.

•Surse hidrotermale de joasă temperatură (< 180 °C): încălzirea apei se realizează prin contactul
cu roci fierbinţi, dar şi datorită altor cauze cum ar fi fisiunea unor substanţe radioactive.

În funcţie de starea de agregare a apei din rezervorul hidrotermal se întâlnesc următoarele

situaţii:

•Rezervoare în care apa se găseşte predominant sub formă lichidă;

•Rezervoare în care apa se găseşte predominant sub formă de vapori.

Sursele hidrotermale sunt cvasi-regenerabile. O exploatare neraţională a acestora poate conduce

la diminuarea potenţialului rezervoarelor subterane de apă.

b) Surse sub presiune

Apa continuta in aceste rezervoare are salinitate scazuta si în compozitia sa se găseşte metan
dizolvat. Apa şi metanul sunt ţinute captive de straturi de roci impermeabile în rezervoare
existente la mari adâncimi (3 – 6 km) caracterizate prin valori deosebit de ridicate ale presiunii.
Temperatura apei se situează în general în intervalul 90 – 200 °C.

Sursă geotermală sub presiune se caracterizează prin trei forme de energie :

•Căldură ;

•Energie chimică datorată gazului metan dizolvat în apă ;

•Energie hidraulică (într-o mai mică măsură) datorată presiunii existente în rezervor.

7
Sistemele geopresurizate pot fi exploatate atat termic, cat si hidraulic. Cele mai importante surse
geotermale sub presiune au fost descoperite în partea nordică a Golfului Mexic.

c) Roci fierbinţi

Acest tip de sursă constă din straturi de roci fierbinţi existente în scoarţa terestră. Spre deosebire
de sursele hidotermale în acest caz nu există rezervoare subterane de apă sau posibilităţi de
infiltrare a apelor de suprafaţă.

Exploatarea se realizează prin forare. In zona rocilor fierbinţi, se pompeaza apa rece în scopul
constiturii unui rezervor. Apa preia căldura de la roci şi este adusă ulterior la suprafaţă printr-un
put de extractie.

Tinand cont de aceste aspecte, aceasta resursa este practic nelimitată şi este mai accesibilă decât
resursele hidrotermale. Pănâ în prezent se menţionează preocupări în acest sens in Marea
Britanie şi in Statele Unite.

d) Magma

Magma reprezintă cea mai mare resursă geotermală, fiind formată din roci topite situate la
adâncimi mai mari de 3 – 10 km. Temperatura magmei se situeză în general în intervalul 700 –
1200 °C. Nu au fost realizate cercetari privind utilizarea acestei resurse, în principal şi datorită
accesului anevoios la adâncimile la care se găseşte magma.

8
2.2 Potențialul energetic geotermal pe teritoriul României

Pe teritoriul României, un număr de peste 200 foraje pentru hidrocarburi au întâlnit la adâncimi
situate între 800 şi 3500 m resurse geotermale de joasă și medie entalpie (40-120ºC). Exploatarea
experimentală a circa 100 de foraje în cursul ultimilor 25 ani a permis realizarea unor evaluări a
potențialului energetic al acestui tip de resursă.

Aceste foraje s-au realizat în următoarele perimetre geotermale din România:

Nr.
Aria estimat Numărul
crt. Sistemul geotermal
ă (kmp) de sonde

Crișul Negru - (Săcuieni, Marghita, Ciumeghiu, Salonta -

1 3570 18
județele Bihor și Satu Mare)
2 Borș - (Orașul Borș - județul Bihor) 13 4
3 Oradea - (Municipiul Oradea - județul Bihor) 77 12
Mureș - Crișul Negru - (Curtici, Macea, Municipiul Arad -
4 1060 113
județul Arad)
Banatul de Vest - (Nădlac, Sânnicolau Mare, Saravale,
5 Tomnatic, Lovrin, Jimbolia, Periam, Teremia Mare, Comolosu 2790 20
Mare, Grabat, Beregsaul Mic - judetele Arad și Timiș)

Utilizarea enegiei geotermice extrase este folosită în proporție de 37% pentru încălzire, 30%
pentru agricultură (sere), 23% în procese industriale, 7% în alte scopuri. Dintr-un număr de 14
sonde geotermale săpate în intervalul 1995-2000 la adâncimi de 1500 - 3000 m, numai două
sonde au fost neproductive, înregistrându-se o rată de suces de 86%.

Distribuția resurselor geotermale

Prospecțiunea geotermică realizată prin măsurători ale temperaturii a permis elaborarea unor
hărți geotermice pentru întregul teritoriu al României, evidențiind distribuția temperaturii la
adâncimi de 1, 2, 3 şi 5 km.

Aceste hărți indică ca zone favorabile pentru concentrarea resurselor geotermale suprafeţele
circumscrise de 60-120ºC (pentru exploatarea apelor geotermale, pentru producerea de energie
termică) și suprafețe în care temperatura la 3 km adâncime depășește 140ºC (zone posibile pentru
exploatarea energiei geotermice în vederea generării de energie electrică).

9
Pentru primul tip de resurse (sisteme geotermale dominant convective) sunt caracteristice ariilor
din Câmpia de Vest, în timp ce pentru cel de-al doilea tip sunt caracteristice sistemele geotermale
dominant conductive situate în aria de dezvoltare a vulcanismului neogen-cuaternar din Carpaţii
Orientali: Oas – Gutai - Tibles şi, repectiv, Călimani – Gurghiu - Harghita.

Harta geotermala a României

Surse geotermale în România

Depresiunea Panonică ce cuprinde zona de vest a ţării noastre, incluzând Banatul şi vestul
Munţilor Apuseni şi teritoriul Ungariei şi al fostei Iugoslavii este o zonă bogată în zăcăminte
geotermale. În jurul municipiului Oradea s-au făcut foraje şi s-au exploatat în scopuri terapeutice
apele geotermale de peste 100 de ani. În ultimul sfert de veac s-au iniţiat acţiuni sistematice de
prospectare şi evaluare atât a zăcămintelor geotermale, cât şi a zăcămintelor de hidrocarburi din
această parte a ţării. Prin acestea s-a constatat că în Câmpia de Vest, în toate formaţiunile
geologice se găsesc straturi acvifere cu capacităţi şi proprietăţi termofizice foarte variate.
Fluxurile termice la suprafaţă au valori de ordinul a 85 MW/m2, mai mari decât acelea din alte
zone. Cel mai important sistem acvifer termal al Depresiunii Panonice îl constituie sistemul din
baza panonianului superior, evidenţiat prin foraje. Apele din acest sistem se manifestă în general
eruptiv, datorită conţinutului ridicat de gaze dizolvate.

10
 Nivelul termic al apelor geotermale din zona de vest a ţării este redus: 30 – 90 0C. Din
această cauză, acestea pot fi utilizate în special în scopuri terapeutice, prepararea apei calde
menajere etc. În judeţul Bihor, respectiv în municipiul Oradea se furnizează apă caldă menajeră
pentru 800 de apartamente, se încălzesc 12 apartamente, băi, sere legumicole, ştranduri, piscine,
hoteluri. În judeţul Timiş, apa geotermală este utilizată pentru topitorii de în, pentru încălzire,
pentru scopuri terapeutice, pentru prepararea apei calde menajere.

Exploatarea surselor geotermale din ţară cu scopul producerii energiei electrice este
imposibilă, întrucât un generator geotermal presupune o presiune iniţială foarte mare şi
temperaturi ale fluidului de lucru de peste 150 0C.

Este interesant de remarcat că 99% din interiorul Pământului se găseşte la o temperatură

de peste 1000°C, iar 99% din restul de 1%, se găseşte la o temperatură de peste 100°C. Aceste
elemente sugerează că interiorul Pământului reprezintă o sursă regenerabilă de energie care
merită toată atenţia şi care trebuie exploatată într-o măsură cât mai mare.

Energia geotermală este utilizată la scară comercială, începând din jurul anilor 1920, când
a început să fie utilizată în special căldura apelor geotermale, sau cea provenită din gheizere,
pentru încălzirea locuinţelor, sau a unor spaţii comerciale.

11
 3. Energia geotermală de potenţial termic
Din punct de vedere al potenţialului termic, energia geotermală poate fi clasificată în două

categorii:

- Energie geotermală de potenţial termic ridicat;

- Energie geotermală de potenţial termic scăzut.

Energia geotermală de potenţial termic ridicat

Acest tip de energie geotermală este caracterizată prin nivelul ridicat al temperaturilor la
care este disponibilă şi poate fi transformată direct în energie electrică sau termică. În figură 4
este prezentată o schemă de principiu a unei centrale electrice geotermale, iar în figură 5 este
prezentată o asemenea centrală electrică geotermală.

Fig. 5. Părţile componente ale unei centrale electrice

geotermale

1 – foraj pt. injecţia apei şi pompe de injecţie;

2 – zona de joncţiune între foraje;
3 – foraje de producţie;
4 – schimbător de căldură;
5 – turbinele şi generatoarele electrice;
6 – sistem de răcire;
7 – stocare energie de potenţial termic ridicat în sol;
8 – sistem de monitorizare seismică;
9 –consumatori electrici

12
Energia geotermală de potenţial termic scăzut

Acest tip de energie geotermală este caracterizată prin nivelul relativ scăzut al
temperaturilor la care este disponibilă şi poate fi utilizată numai pentru încălzire, fiind imposibilă
conversia acesteia în energie electrică.

Energia geotermală de acest tip, este disponibilă chiar la suprafaţa scoarţei terestre, fiind mult
mai uşor de exploatat decât energia geotermală de potenţial termic ridicat, ceea ce reprezintă un
avantaj. Începând de la adâncimi foarte reduse, temperatura solului poate fi considerată relativ
constantă pe durata întregului an:

- La 1m temperatura solului variază între 5…15°C;

- La 1,5…3m temperatura solului variază între 7…13°C;

- La 4,5m temperatura solului variază între 8…12°C;

- La 6…10m temperatura solului variază între 9…11°C;

- La 10…18m temperatura solului variază cu mai puţin de 1°C în jurul valorii de 10°C;

- La peste 18m temperatura solului este constantă, având valoarea de 10°C.

Exploatarea energiei geotermale de potenţial termic scăzut necesită echipamente special

concepute pentru ridicarea temperaturii până la un nivel care să permită încălzirea şi/sau
prepararea apei calde, ceea ce reprezintă un dezavantaj faţă de energia geotermală de potenţial
termic ridicat. Echipamentele menţionate, poartă denumirea de pompe de căldură şi au acelaşi
principiu de funcţionare ca al maşinilor frigorifice, funcţionând cu energie electrică.

13
 4.Pompele de caldura

Principii de baza ale pompele de caldura

Pompa de caldura geotermala este o tehnologie de energie regenerabila foarte eficienta,

care este folosita atat pentru cladiri de locuit cat si pentru cele comerciale. Pompele de caldura
geotermale sunt folosite pentru incalzirea sau racirea spatiului, precum si pentru incalzirea apei.
Sistemul contine trei componente principale:

· Sistemul de conectare de suprafata;

· Sistemul de pompare de caldura geotermal;

· Sistemul de distributie a caldurii.

Pompele de caldura geotermale se pot folosi in zone fara ape freatice sau cu aparitii
intamplatoare si neglijabile ale acestora. Adancimile de sonda tipice sunt cuprinse intre 100 si
200 m. Cand este necesara o capacitate termica mare, forarea se realizeaza inclinat, pentru a
obtine un volum mai mare de roca exploatata.

Acest tip de pompa de caldura este de obicei conectat prin intermediul unor conducte de
plastic, care extrag caldura din roca. Unele sisteme destinate cladirilor comerciale utilizeaza roca
pentru acumularea caldurii si frigului. Datorita costului relativ ridicat al forarii, aceasta solutie
este rareori atractiva din punct de vedere economic pentru uz casnic.

O pompa de caldura functioneaza ca un racitor, unde fluidul de lucru este vehiculat intr-
un circuit inchis. Fluidul de lucru preia caldura din interiorul racitorului si o elimina in mediul
inconjurator. In pompa fluidul de lucru extrage caldura de la sursa prin evaporare si o cedeaza
ulterior prin condensare. Functionarea pompei implica o sursa de energie externa, un compresor
antrenat de un motor electric, dar se pot folosi si alte metode precum absorbtia chimica,
compresia gazului etc.

Raportul intre energia furnizata si cea consumata pentru functionare, este o masura de
baza a eficientei pompei de caldura, care este un parametru foarte important in economicitatea
pompei. Acest raport este cunoscut drept „coeficient de performanta” COP. Acest indicator este
foarte atractiv pentru surse de caldura cu temperaturi intre 20 si 40 °C. Spre exemplu daca
resursa geotermala are 30 °C si este racita la 20 °C, iar apa pentru incalzirea spatiului are 55 °C,
atunci COP poate fi in jur de 4.

Aceasta inseamna ca energia obtinuta pentru incalzirea spatiului este de 4 ori mai mare ca
cea consumata pentru antrenarea compresorului.

14
Limitarile tipice de performanta ale pompelor de caldura geotermale sunt:

· temperatura sursei geotermale in gama 18 °C – 65 °C;

· debitul de apa geotermala intre 50 si 300 m3/h;
· temperatura apei de incalzire de la 50 °C la 90 °C;

· capacitatea de incalzire de la 0.5 la 30 MW.

Fig. 6 Variatia temperaturii in sol, in zona de la suprafata scoartei terestre

15
 5. Tipuri de colectori

Tipuri de colectori care pot fi utilizaţi în circuitele intermediare de preluare a căldurii din sol:

 colectori orizontali (fig.7), care se montează la adâncimi de cca. 1,2…1,5m; costuri de

montaj reduse dar suprafeţe mari.

Fig. 7. Colectori orizontali

(tuburi de polietilenă – metalul se corodează)

 colectori verticali (fig.8), denumiţi şi sonde, care se montează în orificii practicate prin
forare, la adîncimi de până la cca. 100m; suprafeţe reduse dar costuri mari la realizarea
forajelor (80 ... 100 Euro/m).

Fig. 8. Colectori verticali (tuburi de polietilenă)

Utilizarea energiei geotermale este posibilă doar în anumite condiţii şi anume:

Din considerente economice sursa geotermală trebuie să fie accesibilă prin foraje până la 3km şi
doar în condiţii favorabile se poate exploata de la adâncimii de până la 7 km.
Sursa geotermală trebuie să aibă un potenţial suficient de ridicat pentru a se putea exploata în
condiţii avantajoase.
Distanţa până la care poate fi transportată căldura prin intermediul agentului termic este limitată în
consecinţă consumatorii trebuie să fie amplasaţi în apropierea surselor geotermale.

16
 6.Avantajele si dezavantajele energiei geotermale

Avantajele energiei geotermale sunt următoarele:

1. Este o sursă locală de energie primară care poate reduce consumul de combustibili fosili.

2. Are un impact pozitiv asupra mediului înconjurător prin înlocuirea unor combustibili
puternic poluanţi cum ar fi cărbunele.

3. În comparaţie cu alte forme de energie regenerabilă (eoliană, solară) poate fi exploatată în

mod continuu indiferent de condiţiile atmosferice.

4. Nu necesită instalaţii de stocare.

Principalele dezavantaje ale energiei geotermale sunt:

1. Prin reducerea presiunii în sol cauzată de extragerea apei sau a aburului creşte riscul seismic.

2. Poluarea aerului cu gaze rezultate din exploatarea aburului.

3. Poluarea apei cu diferite substanţe reziduale ale apei extrase.

7.Concluzii

1. România are surse geotermale semnificative,demonstrate de 250 de sonde cu temperaturi de

până la 120ºC

2. În România există informații despre resursele geotermale şi o expertiză tehnică rezonabilă

3. Legislaţia actuală prevede unele facilităţi pentru dezvoltarea utilizări energiei geotermale

4. Utilizarea energiei geotermale din roci fierbinţi nu este în prezent reglementată în românia

5. Doar o mică parte a potenţialului hidro-geotermal al româniei este utilizată în prezent,mai

ales pentru termoficare şi pentru balneologie şi agrement.

17
 Bibliografie

http://www.referat.ro/referate/Energia_geotermala_20f2c.html

http://www.termo.utcluj.ro/regenerabile/3_1.pdf

http://www.ecoplay.ro/potentialul-energetic-geotermal-al-romaniei.html

http://www.econet-romania.com/files/documents/ee2011/pre_ro/04_Rosca_Tehnologii.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_geotermic%C4%83

18