CL 3 1896

Apar la intii a fie-carei lttni
CONVORBIRI L1TERARE
No. 3. Bucuresti, 1 Mamie 1896. Anal XXX.
FILOSOFIA IN VIATA PRACTICA
Se vorbeste de regula, in cArtile, in care se

expun diferitele stiinte, de importanta sau utili-
tatea for pentru viata omeneasc5.. Acest obiceiu
este foarte respindit si din aceasta causa, foarte
banal; insa banalitatea, care discrediteaea mai
totdeauna un obiceiu in fata oamenilor super-
ficiali, il impune din contra atentiunii oamenilor,
care simt nevoea de a patrunde mai adinc in
firea lucrurilor. Csaci un obiceiu, care e banal,
fiind-ca e foarte raspindit, se poate sa fie foarte
raspindit, fiind-ca raspunde unei necesitati generale
sau unei Inclinari inherente naturii omenesti.
In realitate, obiceiul de a se arata, cu ocasiunea
expunerii unei stiinte, utilitatea ei, nu este numai
un simplu artificiu pedagogic, destinat sa cistige
atentiunea cititorilor, ci are un inteles cu mult
mai adinc, mai omeneste adinc, decit se pare
la prima vedere.
www.dacoromanica.ro
322 FILOSOFIA IN VIATA PRACTICA.
In adevar, stiinta, in totatitatea ei considerata,

nu este decit o vecinica Incercare a mintii ome-
nesti, de a-si explica lumea inconjuratoare. Asa
find insa, stiinta nu-si are ratiunea ei de a fi
decit numai in mintea omeneasca. Fenomenele
naturii nu arr nevoe de explicarile stiintei noastre
pentru a-si urma cursul lor; din contra, mintea
noastra are nevoe de acele explicari, pentru a
fntelege fenomenele naturii si a-si da seam& de
cursul lor. Atunci, find stiinta nu exista Inca, in
stravechile epoci de barbarie primitiva, soarele
rasarea si apunea ca si astazi pentru ochii ome-
nesti, ca si astazi planetele isi urmau neturbu-
rate drumurile lor in spatiile ceresti. Si daca un
"Cataclism social ar aduce acum peirea civilisatiii
timpului nostru, si cu ea si peirea stiintei, cu-
fundind din nou omenirea in starea de profunda
ignoranta din care de-abia a esit, soarele n'ar
inceta nicidecum sa rasara si sa apuna pentru
ochii omenesti, planetele si-ar urma ca si pina
acum, neturburate, cursul 1orT cu o desavirsita
indiferenta pentru tot ce se intimpla in omenirea
noastra paminteasca. --Great& de oameni, stiinta
nu exista dar decit numai prin oameni si pentru
oameni.
De ce a fost insa creata stiinta, si de ce
continua ea de a exista, desvoltindu-se necon-
tenit ?
A fost creata, si e fara Incetare, cu pretul
celor mai uriase sfortari, intretinuta, pentru a
satisface doua nevoi fundamentale ale firii ome-
nesti, una de natura ideala, cep.-l-alta." de na-
tura practica. Cea d'intii este nevoea de a inte-
www.dacoromanica.ro
FILOSOFIA IN VIATA PRACTICA 323
lege lumea, cea de-a doua, nevoea de a tat pe

lume
Sa ne oprim un moment asupra acestor doua
nevoi fundamentale ale fire omenest, pentru a,
exammindu-le st reducindu-le la p=puil for
comun, sä intelegem adevaratul punct de vedere,
din care trebue pnvita stnnta, ca forma de acti-
vitate omeneasca.
S'ar parea la prima vedere, ca nevoea de a
ir*lege lumea nu e general', ci particular' citor-
va capete mai emmente, care se st dedau, din
aceasta taus', la cercetan stnntifice E drept, ca
aceasta nevoe nu se arata cu o deopotriva putere
la toti oameni. E drept, ca sint oameni, care
cum zice Goethe cind vad frunzele cazind
nu se gindesc la mum alt, decit ca se apropie
earna, ca sint adica oameni, care, in faca fenome-
nelor naturn, nu slut chmuitt de nevoea de a si le
explica De unde nu result' ins', ca aceasta nevoe
nu ex-1sta si In ei Ea exist', insa adormrta si mai.
mult sau mai putin atrofiata prin hpsa de exer-
citare, flind-ca la marea' majontate a oamenilor
ea a fost satisfacuta Inca de la Inceputul mam-
festani ei, Inca din copilarie, pun mculcarea unor
explicari facute gata, de regula traditionale, prin
mcUlcarea explicarilor rehgioase Caci religiunile
sint in primul rind sisteme de explicare a lump
N'avem, in adevar, pentru a ne convinge de
aceasta, decit sa ne reammtim, ca toate religiu-
nile istorice pine acum studiate, cuprind o 'stone
a creatiunu, o Genes', adica o explicare a for-
mani universului. Si de aceea toti, dar absolut tote
oameni sint sau au trebuit sa fie ping la un mo-
www.dacoromanica.ro
324 FILOSOFIA IN VLATA PRACTICA.
ment al desvolarii for intelectuale, religiosi. Cei ce

nu mai sint religiosi, nu mai sint, pentru ca
desvoltarea for intelectuala i-a dus la alte expli-
cari mai bune, adica pdntru ei mai satis-
facatoare, decit explicarile religioase. Insa in lipsa
unor ast-fel de explicari, mai satisfacatoare, expli-
carile religioase sint indispensabile si inevita-
bile. Numai asa se explica universalitatea religiu-
nilor. Numai asa se explica, de ce n'a fost si nu
este popor, cu o suficienta desvoltare intelectuala,
care sa nu fi avut si sa nu alba o religiune. Caci
n'a existat si nu exista om, care sa nu fi simtit
nevoea de a-si explica lumea, cel putin in feno-
menele ei cele mai insemnate.
Sint, e drept, cite-va exceptiuni, foarte putine la
numar,. sint anume cite-va triburi salbatice,
care par a fi cu desavirsire lipsite de idei reli-
gioase. Dar aceste exceptiuni nu slabesc afirmarea
noastra de mai sus. Caci, pe de o parte, se poate
ca ele sa fie numai aparente, sa provina adica
dintr'o insuficienta patrundere, fie filologica fie
psichologica, a conceptiunilor, probabil foarte ru-
dimentare si cu desavirsire diferite de ale noastre,
ale acelor triburi salbatece iar pe de all& parte,
gradul for de desvoltare intelectuala poate sa fie
o causa explicabila suficienta a lipsei for de idei
religioase. In adevar, animalele nu au religiune.
E prin urmare firesc, ca in masura, in care oamenii
se apropie de animale, si ideile for religioase sa
se imputineze, sa-si piarda din ce in ce intinderea
si adincimea, pentru a disparea in cele din urma
cu desavirsire. Dar dintre popoarele ajunse la o
desvoltare intelectuala suficienta pentru a se ridica,
www.dacoromanica.ro
FILOSOFIA IIQ VIATA PRACTICA 325
on -cit de putin, deasupra animalitatii, istoria nu

cunoaste nici unul, care sa" nu fi avut o religiune.
Ceea-ce dovedeste, ca n'a fost om, in intelesul
propriu al acestui cuvint, care, in fata fenomenelor
naturii, sa nu fi simtit nevoe de. a si le explica.
Cu mult mai fundamental& dew_iza.
a intelege lumea, si in acelas timp cu mult
mai visibila, la toil oamenii, e .nevoea de a trAi
pe lume, de a-si conserva adica existenta lor.
Aceasta nevoe este a doua din causele de cape -
tenie ale existentei stiintei. CpS12_pentru a trai,
omul a trebuit sa se adapteze, intii, cu natura, si
sa caute sa si-o supunA apoi, sa si-o subordoneze,
pe cit posibil. Pentru aceasta insa,, omul a trebuit
sa cunoasca natura, sa descopere proprietatile o-
biectelor si legile fenomenelor ei. Asa, de exem-
plu, cunostinta proprietatilor si puterii de resis-
tent& a pietrei, lemnului si fierului, si cunostinta
legilor celor mai elementare ale mecanicei statice,
au fost indispensabile pentru cladirea unei case,
care era asa de necesara existentei omenesti. Si
tot asa, pentru a lua un alt exemplu, cunostinta
legilor fenomenelor electrice e indispensabila, fie
pentru a le putea produce in mod artificial, spre
folosul si usurarea vietei omenesti, fie pentru a
le putea evita atunci cind, producindu-se in mod
natural, ele pun in pericol viata omeneasca. Cu-
nostinta fenomenelor naturii e dar indispensabila
pentru conservarea existentei omenesti, pentru ca
ea singura.' da omului putinta de a le stapini,
adica de a lucre, asupra lor. De aceea si da filo-
soful frances Auguste Comte stiintei, din punct
de vedere practic, definitia aforistica : Iscience,
www.dacoromanica.ro
3 26 FILOSOFIA IN VIATA PRACTICA
d'ofi prevoyance, preVoyance, d'ofi action». Trebue

sa cunoastem fenomenele nature pentru a le pu-
tea prevedea, si trebue sa le putem prevedea pen-
tru a le putea stapini, inlatura sau modifica, in
mteresul conservarn si desvolttrn vietu noastre.
Acestea sint cele doua cause de capeteme, care
au dat nastere stnntei, care air intretmut-o si
au facut-o sa progreseze pint acum, si care o vor
intretmea si o vor face sa progreseze vecinic, cit
limp vor, exista oameni, si, cu ei, nevoile for de
a intelege lumea $i de a trai pe lume. Aceste
doua cause ne permit acum, sa gasun punctul
de vedere, din care trebue 'privita qtiinta in ra-
portul ei cu omenirea, fart care ea n'ar fi exis-
tat si n'ar putea exista niciodata.
Acest punet do vedere este punctul de ve-
dere al fericirn. Mobilul si deci scopul stnntei, in
general, este, in ultuna analisa, fericirea omeneasca.
i Cu aceasta afirmare atmgem inst una din
p'roblemele cele mai grele si mai discutate ale
filosofin contemporane, problema scopului final
sau efectului ultim al progresului, fie in stunta,
fie in activitatea practica omeneasca. Avea-va
oare stunta de resultat ultim realisarea efectiva a
fericirn in omenire, asa incit sa fim in drept sa
afirmam, ca scopul stir atei este in adevar fericirea
omeneasca P Si, in general vorbind, avea-va oare
progresul omenirii, progresul social, de erect ultim
realisarea celei mai man fericiri pe pamint, asa
ineit sa putem zice, ca scopul progresului este
in adevar fericirea P
Daca scopul, data ache& tinta, catre care se
indreapta efectiv progresul, in innamtarea lui ne-
www.dacoromanica.ro
intrerupta din generatie in generatie, printre ne-

numaratele veacuri ale nemArginitului viitor, va fi
sau nu realisarea celei mai mari fericiri e o in-
trebare, care se poate discuta, care se discuta si
care, probabil nu se va putea deslega asa de
curind. Trebue insk sa facem aci o deosebire, in-
dispensabila pentru intelegerea lamurit5, a lu-
crurilor.
Este de discutat, dad, scopul catre care
se indreaptA progresul social va fi sau nu feri-
cirea , dar este indiscutabil, cb, scopul activita-
tilor individuale, care alatuesc acest progres, este
in adevar fericirea. Si tot asa, e de discutat, data
scopul, catre care se indreapta stiinta si pe care
it va atinge intr'un timp nedeterminat, va fi *sau
nu fericirea , dar este indiscutabil, ca scopul,
pentru care a fost create si pentru care e culti-
vatA stiinta, este in adevar fericirea.
Aceste afirmAri se pot dovedi in cite-va cu-
vinte, prin cite-va analise foarte simple. Feri-
cirea, ideea si dorinta fericirii, este marele mo-
tor al activiatii omenesti, atit in viata practid.,
cit si in viata teoreticA. Indiferenta nu e un prin-
cipiu de activitate, ci o stare de echilibru su-
fletesc, care exclude on -ce activitate, excluzind
on -ce inclinare, on -ce pornire intr.)) directie sau
alta. Un exemplu, din istoria psichologiii clasice
francese, ne va lamuri mai bine acest lucru. Una
din problemele, de care s'a ocupat mai ales psi-
chologia clasia francesA, a fost aceea a libertAtii
vointei. Pentru A se putea salva la un moment
dat, acest moment era pe la 1320-1330,-1V
bertatea vointei, pentru a se putea dovedi, cti.
www.dacoromanica.ro
3 28 FILOSOFIA IN VIA TA PRACTICA.
omul poate lucra si nedeterminat de motive, s'a

admis existenta unei libertati de indiferenta, adica
a unei sari de constiinta, in care omul poate
lucra intr'un chip oare-care, fara nici un motiv
pentru a lucra in acel chip, Hind adica cu de-
savirsire liber, cu desavirsire indiferent fata de
motivele actiunii sale. Si pentru a se dovedi
acest fel de indiferenta se lua urmatorul exemplu:
Un magar, pus intre doua gramezi de fin absolut
egale ca marime si ca. forma, trebue, sau sa
moara de foame fara sa se apuce sa manince
din nici una din cele doua gramezi, flind-ca nu
era nici un motiv care sa-1 determine sä se in-
drepteze in spre una si nu in spre cea-l-alta, sau
trebue sa manince, pentru a nu muri de foame
si atunci el alege una din cele doua gramezi
taxa nici un motiv, care sa-1 fi facut sa o pre-
fere celei-l-alte, caci amindoua sint perfect iden-
tice.E o observare justa si o argumentare gre-
sita, in acest exemplu. Daca magarul, de care e
vorba, ar fi in adevar indiferent, el ar trebui, Ma
indoeala, sa ramina vecinic nemiscat, nehotarit,
intre cele doua gramezi de fin. Insa in adevar
indiferent nu ar putea fi decit un magar, care
si-ar fi propus in filosofica lui inteligenta sa jus-
tifice teoria libertatii de indiferenta. Un magar
real, pus intre doua gramezi de fin reale, nu e
niciodata si nici de cum indiferent; caci, ab-
stractie facind de la.comia fireasca a animalelor,
magarului trebue sa i se faca in cele din urma
foame, si atunci dorinta de a minca devine un
motiv foarte puternic, care-1 face sa nu mai stea
www.dacoromanica.ro
FILOSOFIA tN VIATA PRACTICA. 329
la indoeala, ci sa intre imediat in activitate si sa

manince fara alegere amindoua grAmezile de fin.
Se vede lamurit, din acest exemplu, ca indi-
ferenta nu e un principiu de activitate, ci din
contra exclude activitatea, cind este posibila.Si
e, in adevAr, evident, ca un om, chruia OHIO
ii e indiferentA, care nu asteapta nimic, nu sperA
nimic de la qtiintei, nu va cultiva aciodata
stiinfa. SA comparAm, din acest punct de vedere,
un copil din clasele primare cu un om de stiinta
format. Copilul trebue sa fie sitit sä se ocupe de
stiinta cite-va ceasuri pe zi, pe cind savantul,
Inchis in cabinetul sau laboratoriul sau, trebue sa
fie shit sa nu se mai ocupe de stiinta, cite-va
ceasuri pe zi, pentru a-si indeplini datoriile fisio-
logice ale vietii. De unde aceasta diferenta ?
De acolo, ca copilului stiinta ii e indiferentA : el
nu si-a pus Inca Intr'insa speranta fericirii; pentru
copil, fericirea exists Inca in jocurile si petrece-
rile copilAresti. Savantului, din contra, tocmai viata
cu jocurile si petrecerile ei ii este indiferenta, si
toata fericirea si-o cauta si si-o gaseste el in cer-
cetArile lui stiintifice, care-i satisfac4' dorinta lui
de a sti, care-i potolesc setea lui de adevar.
Si tot asa, ca sa trecem acum la viata prac-
ficA, un om, caruia ii e indeferenta starea socialA
a contemporanilor sai, nu va face niciodatA nimic
pentru ca sa o schimbe, nu va fi niciodatA un
reformator social, pentru CA ii lipseste motivul,
pentru care ar prefera o alts stare socials celei
existente, si piin urmare si mobilul de actiune
in aceasta directie. Si de asemenea, un om, cAruia
i-ar fi indiferenta viata pe care o duce, n'ar putea
www.dacoromanica.ro
330 FILOSOFIA IN VIATA PRACTICA
. .
face nici odata nimic pentru ca sa duca o viat'a

mai bung, pentru ca i-ar lipsi motivul si impul-
sul de actiune. Cuvintul «mai bine» nici nu poate
avea inteles, pentru un om pe care 1-am presu-
pane absolut indiferent. Caci «mai bine» insem-
neaza Ipreferabil >> si on -ce preferenta, implicind
o inclinare sufleteasca Intr'o anume directie mai
mult decit intr'alta, exclude perfectul echilibru
al indiferentei absolute. Pentru oamenii absolut
indiferenti, cuvintul «mai bine» . nu poate dar
avea absolut nici un inteles. Si totusi, acest
cuvint este cuvintul de .ordine al progresului. 'De
ac.eea, data toti oamenii ar fi indiferenti, pro-
gresul in omenire ar inceta, pentru ca ar inceta
activitatile individuale care il alcatuesc. Caci, pro-
gresul general nu e decit insumarea activitatilor
individuale. Dupa cum fluviul, ce-si misca cu ma-
estate apele intinse si adinci, e alcatuit din Im-
preunarea microsCopicelor picaturi de ploae ca-
zute pe pamint, tot asa progresill general al ome-
nirii e alcatuit din impreunarea activitatilor infi-
nitesimale, ale microscopicilor indivizi, ce se succed
din generatie in generatie. Daca dar toti oamenii
ar. fi indiferenti, progresul omenirii ar inceta,
fiind-ca ar inceta activitatile individuale, in lipsa
Motivului si impulsului de actiune. Tar data
oamenii nu sint indiferenti, causa este, ea ei
privesc totdeauna lucrurile sub specie felicitatis,
privesc adica' totul totdeauna din punctul de
vedere al fericirii. Si acest punct de vedere nu e
Voluntar ales, ci e impus oamenilor de organi-,
sarea for fisiologica.' : motorul fisiologic al tendintei
dire fericire este durerea.
www.dacoromanica.ro
Putem dar traduce formula noastra psicholo-

gica de adineauri, in aceasta formula, fisiologica,
mai expresiva si mai precis'a: durerea este ma-
rele motor al progresului.
N'avem in adevar, decit sa consideram una, si
cea mai curate, cea mai desinteresata, dintre
activitatile omenesti, activitatea stiintifica in forma
ei pur speculative. Punctul de plecare al acestei
activithti este, dupe cum am vazut, nevoea de a
intelege lamea; si nesatisfacerea acestei nevoi, ca
. nesatisfacerea on -carei nevoi, produce in cel ce o
incearca, o suferinta., o forma adica a durerii. lar
aceasta durere, rapind omului linistea si impa-
carea sufleteascA, ii rapeste prin aceasta chiar
odihna si-1 sileste sa se agite necontenit, sa lu-
creze necontenit pentru descoperirea adevaxului.
Cit de puternica e aceasta forma a durerii ne-o
poate ayata admirabila creatiune a lui Goethe,
Faust, care intrupeaza tocmai nefericirea omului
setos de adevar, ajuns la convingerea, ca adevarul
nu -1-a gasit si nu-1 poate gasi.
Habe nun ah ! Philosophie,
Juristerei and Medizin,
Und leider auch Theologie
Durchaus studiert mit heissem Bemiihn.
Da steh' ich nun, ich armer Thor,
Und bin se klug als wie zuvor 1
.... Darum ist mir auch alle Freud'entrissen

Bilde mir nicht ein, was rechts zu wissen!1)
1) Studiat-am ah! filosofia,
Legile §i medicina,
Si vai ! qi ologia
Ping'n adinc, cu trudg Infocatg,.
Si-acuma stau, sgrman nebun.
Si-s' input ca §i mai 'nnainte!
www.dacoromanica.ro
jar ceva mai departe adaoga:

0 glticklich wer noch hoffen kann
Aus diesem Meer des Irrtums aufzutauchen! 1)
Si data speranta nuinai de a gasi adevarul e

o fericire, ce fericire trebue sa fie certitudinea
posesiunii adevarului, si, mai ales, ce durere cer-
titudinea imposibilitatii acestei posesiuni !
Idea, ca durerea, pe care o produce convingerea,
ca.* adevarul in toga plenitudinea lui nu poate fi
gasit, se poate ilustra si cu un exemplu`.ain istoria
filosofiii germane contimporane. Caci este evident,
ca una din causele de capetenie ale pesimismului
lui Schopenhauer e criticismul kantian, e convin-
vingerea, ca realitatea lumii cunoscute e o ilusiune,
ca aceasta fume nu e decit o nalucire a creerului
nostru, si ca, totusi, dincolo de aceasta nalucire
nu putem niciodata strabate, pentru a da de fondul
adevarat, de esenta ultima si real a lumii. 2)
1) Fericit cel ce poate spera inch'

SA ease din aceasta mare a nestiintell
2) Aceasta afirmare va contrazicelioate cunoOntele elemen-
tare ale acelora, care vor fi cetit sau vor fi auzit zicindu-se, ca fi-
losofia, lui Schopenhauer este o cmetafisic6.», §i ca ea i§i pro-
pune tocmai, ca atare, sa ne dea cuno0inta esentei ultime si reale
a lumei, care ar fi avointa,. Filosofia lui Schopenhauer nu e ins&
decit in aparentl o metafisica, in intelesul propriu al acestui cu-
vint. Cad ea nu ne da cunWinta clucrului in sine», in realitatea
lui obiectiva independents de noi, ci numai in manifestarea lui
subiectiva cea mai imediatI care este vointa. Ca atare, vo-
inta nu e decit un simplu simbol subiectiv al esentei objective a
lumii, care ne ramane in sine tot as de necunoscuta in filosofia
lui Schopenhauer ca §i in filosofia lui Kant. Cum zice Schopen-
hauer insuii : Vointa este pur §i simplu manifestarea cea mai
imediatAa realitAtii objective in constiinta noastrA subiectiva».
cDar, in afarl de aceasta manifestare, noi nu mai putem cunoa0e
comic, fiind-ca nu putem strabate dincolo de cor.qtiinta noastra. S i
www.dacoromanica.ro
Aceasta convingere trebuea sa produca, in primele

momente ale aparitiii ei, o descurajare profunda,
caci ea lua mintii omenesti on -ce sperantalasindu-i
totusi intreaga dorinta de a sti totul. Mai tirziu,
aceasta descurajare a trecut, fiind-ca s'au deprins
oamenii cu ideea kantiana, cum se deprind cu
toate in viata, dar la Inceput ea a fost foart reala.
0 gasim in adevar la contimporanii lui Kant,
Innainte de Schopenhauer, in unele creatiuni ale
lui Goethe, in multe creatiuni ale lui Byron. 0
regasim in sfirsit in timpul nostru, sub forma ei
primitiva, in unele poesii ale lui Eminescu. Asa e
strofa cunoscuta :
A fi, nebunie si trista si goala!
Urechea ne minte si ochiul ne 'nsala:
Ce-un secol ne zice, cei-l-alti o deszic,
Decit un vis searbad, mai bine nimic!
Causa pesimismului in aceasta strofa este evi-
denta : este scepticismul pur intelectual isvorit de-a
dreptul din filosofia kantiana. Cind omul, a carui
da aceea, dacl ne intreldm, ce poate sl fie realitatea obiectivA, in
afar. de manifestarea ei In constiinta noastra (Ca voint5.), ce poate
sg. fie adica ea absolut vorbind sau in sine, ne punem o intre-
bare, pentru care nu exists rdspuns posibilp. (Lumea ca V. si R.,
trad. Cantacuzene, vol. II, p. 750). Cb.ci as fi cunoscut e in con-
tradictie cu a fi in sine, cum zice Schopenhauer in alt parte :
etot ce e cunoscut, e prin aceasta chiar fenomenal.. In fine, si
mai categorise sint urmAtoarele lui cuvinte: RAm dat esentei um-
versale a fenomenelor numele manifestarii, In care ea ni se arata
sub forma ei cea mai desvaluitil, adica numele de vointa; ins&
prin acest cuvint not nu indicam nimic alt-ce-va decit un X necu-
noscut..., (L. ca V. si R., vol. II, p. 48U). Misterul existentei amine
dar tot asa de Intreg, tot asa de neatins, in jilosofiia lug Schonen-
hauer, ca si in aceea a lui Kant. Gaci, cu tot numele de metafi-
sicd, pe care aceasta filosofie si-1 atnbue, ea nu ne poate face mci-
decum s5. strabatem dincolo de aparentele subjective ale constiintei
noastre, care sint si famin vecinic aparente subjective, oH-cit ar fi
ele de eimediatev.
www.dacoromanica.ro
334 FILOSOFIA 1w VIATA PRACTICA
minte e framintata de problema arzatoare a exis-

tentei, ajunge dupa indelunga truda, sa se incre-
dinteze, ca nimic nu se poate sti cu siguranta,
fiind-ca ceea-ce un secol ne zice, cei-l-alli o deszic»,
ca nimic din ceea ce aude si vede nu exista,
in realitate, fiind-ca «urechea it minte si ochiul
it inseal'a», ca dar intreaga lume, impreuna cu
propria-i viata care se desfa sura inteinsa, e un
vis al creerului lui, atunci, e firesc, ca in do-
co tirea dureroasa a simtirii lui revoltate, sa ex-
dame : decit un asa vis searbad, neluminat de
nici o licarire de adevar, de nici o raza de spe -
ranta in adevar, mai bine nimic !
Se vede lamurit din aceste exemple, ca nesa-
tisfacerea nevoii, inherente mintii omenesti, de a
intelege lumea, constitue o reala durere, si deci
un real impuls de activitate intelectuala ; e prin
urmare adevarata, cu toga aparenta ei parado-
xala, afirmarea noastra de adineauri, Ca durerea
este marele motor al activitatii stiintifice in omenire.
Ce sa mai zicem de cele-l-alte activitati ome-
nesti, care pureed deadreptul din pasiuni de na-
tura mai putin ideals, si deci cu mult mai puter-
nice, decit pasiunea adevarului ? Pasiunea ono-
rurilor, de exemplu, pasiunea bogatiilor.... sint
foarte puternice imbolduri de actiune, pentru ca
nesatisfacerea for produce dureri intolerabile in cei
stapiniti de ele. Si, find puternice mobile de acti-
vitate, sint si puternice mobile .de progres, caci,
desi nu on -ce activitate este un progres, -dar
on -ce progres este o activitate. Citi oameni po-
litici nu se devoteaza neamului lor, pentru ca
neamul for sa-i onoreze ! Citi industriali nu se
www.dacoromanica.ro
.s
silesc sa realiseze toate perfectionh'rile posibile in
ramura for de productiune, pentru a-si asigura
succesul material ! Si ast-fel se fac, adesea, in
omenire, actiuni bune cu motive rele, si progrese
generale cu porniri individuale, care nu au in ve-
dere progresul. Asa este de adevarat, ca durerea
e pirghia de capetenie a intregei activitati ome-
nesti, in toate formele ei de manifestare.
De unde result& acum, ca scopul activitatii
omenesti scop adesea on inconstient, dar nu
mai putin real este inlAturarea durerii, adica
realisarea fericirii.
Si dar, e firesc, sa se vorbeascA, in Cartile in
care se expun diferitele stiinte, de utilitatea lor,
adid de importanta for special& pentru fericirea
omeneasca. Obiceiul acesta, care se pare la prima
vedere un simplu artificiu pedagogic, are un in-
Ieles adinc omenesc, de care era necesar s& ne
dam seama.
II
'§tim, mai mult sau mai putin, care e utilita-

tea diferitelor still* particulare, precum sint : ma-
tematica, astronomia, fisjca.... etc. Care e ins&
utilitatea filosofiii ?
La aceasta intrebare se pot da doua raspun-
suri : unul privitor la utilitatea filosofiii din punct
de vedere pur stiintific, altul la utilitatea ei din
punctul de vedere al vietii practice.
De utilitatea filosofiii din punct de vedere pur
stiintific, nu ne ocupam in acest studiu. 0 putem
totusi indica in treacat, spre completarea ideilor
www.dacoromanica.ro
cetitorilor nostri. Filosofia are in viata intelectuala

a omenirii un indoit rol. Ea are sä, verifice, intii,
primele principii ale tuturor celor-l-alte stiinte si sa
le legitimeze din punctul de vedere al adevarului ;
ea are sa impreune, al doilea, ultimele conclusii
ale tuturor celor-l-alte stfinte, intr'o sintesA unica
si superioarA. Din acest punct de vedere, utilita-
tea filosofiii este evidentA: ea este o completare
generala a tuturor celor-l-alte stiinte, si contribue
prin aceasta la unificarea totala a cunostintei ome-
nesti, contribue adicA la satisfacerea pe cit po-
sibil deplinA, a nevoii mintii omenesti de a in-
telege lumea.
Care e insa utilitatea filosofiii pentru viata
practicA omeneasca ?
Sa vedem mai intii, in cite-va cuvinte, ce in-
semneaza viata practica, in deosebire de viata
asa numitA teoreticA sau pur speculative. Viata
teoreticA este totalitatea cugetArilor, viata practicA
totalitatea faptelor, unui om. Si una si alta din
aceste vieti sint activitati in intelesul cel mai
strict al cuvintului, caci cugetarea e o activitate
ca si faptuirea. De aceea un om, care primeste
numai pasiv ideile inconjuratoare, ideile mediului
ambiant, MIA sa reflecteze, fdra, sa cugete el insu-si
nimic, faxa, ca o reactiune personalA se se pro-
duck adicA in mintea lui lath' de acele idei, nu
are o viata intelectualA sau teoreticA propriu zisa.
Si tot asa 1111 om, care ar trAi isolat, care ar su-
feri numai pasiv efectele actiunilor celor-l-alti oa-
meni, dar nu ar lucra el insu-si nimic, nu ar in-
treprinde, nici executa nimic, nu ar avea o viata
practica., in intelesul propriu al cuvintului.
www.dacoromanica.ro
FILOSOFIA IN VIATA PRACT1CA 337
Din aceastd analogie Intre viata teoreticd si

viata practicd, resulta acum o consecintd foarte
important& ; resulta anume, pentru viata practica,
necesitatea de a se supune in desfasurarea ei,
unor principii regulatoare.
In adevar, viata teoreticd este efectiv supus&
unor legi, care reguleaza desfasurarea ei. Aceste
legi, sint legile consecventei ideilor, adica legile
logice. Numai intrucit se supune acestor legi,
viata intelectuald a unui om normal se deose-
beste de viata intelectuald a unui nebun, sau, dac'a
se poate zice, de viata intelectuald a unui animal.
Caci si in mintea animalului se succed imagini,
si in mintea nebunului se succed imagini si idei,
ca si in mintea omului normal; dar in mintea
animalului si nebunului, imaginile si ideile se
succed fard nici o ordine, dupd intimpla..toarele
asociatii ale momentului, pe cind in mintea omu-
lui normal ele se succed intr'o ordine strict de-
terminatd de raporturile for logice.
i dup. cum succesiunea ideilor, ce alcatuesc
viata intelectuald, e supusd unor legi regulatoare,
tot asa trebue sa fie supusd unor principii con-
ducatoare si desfasurarea faptelor, ce alcatuesc
viata practica. Mai simplu si mai precis : in viata
practicd, Ca si in viata intelectuald, omul are ne-
voe de un indreptar de activitate, care sa dea
lucrdrilor lui o unitate coherentd.
Un om, care lucreaza dup. impresiile momen-
tului, care isi schimbd felul lui de a lucra dupd
imprejurdri, estt, dupa parerea general& a lumii,
un om inferior. De ce ? Pentru ca ii lipseste in-
dreptarul general de activitate, care singur poate
www.dacoromanica.ro
sa-1 faca sa lucreze consecvent, sa lucreze adica

in acelas fel in toate imprejurarile. Si tot asa este
considerat ca o forma inferioara de activitate di-
letantismul. Un diletant in arty nu este un artist,
un diletant in stiinta nu este un savant, un di-
letant in filosofie nu este un filosof. De ce ? Pen-
tru ca nici in arta, nici in Vinta., nici in filosofie,
diletantul nu lucreaza consecvent, nu lucreaza siste-
malic, nu-si coordoneaza adica activitatea lui dupa
un plan hotarit, ci se las& in.voea impresiilor zilnice,
care-1 fac sa se ocupe azi de una, mime de alta,
si niciodata de nimic cu o suficienta seriositate.
Necesitatea unui indreptar general in viata prac-
tick este asa de fundamentals, incit o gasim
indeplinita pink si in viata oamenilor, care cu
constiinta, cu deplina vointa, lucreaza totdeauna-
Idupa imprejurkri». Acestia sint oportunigtii
nu numai in politica, ci in general, in viata de
toate zilele. Si totusi, la oportunisti, existenta unui
principiu de activitate e incontestabila. Ckci opor-
tunistii lucreaza totdeauna dupa imprejurari, dar
totdeauna asa, incit sa se foloseasca de impre-
jurari, in interesul for propriu ; ceea-ce constitue,
evident, un principiu de activitate; De aceea si
are viata unor oportunisti o asa de uimitoare
consecventa si unitate. Asa e, de exemplu, viata ce-
lebrului om de stat german, Bismarck. Ca Bis-
marck era oportunist, pare a ne-o dovedi, pe linga
purtarea lui in diferite momente istorice, urma-
toarea lui declaratie : «Wenn ich mit Grundsatzen
durchs Leben. gehen soil, so komme ich mir vor,
als wenn ich durch einen engen Walweg gehen
sollte and miisste eine lange Stange im Munde
www.dacoromanica.ro
FILOSOFIA IN VIATA PRACTICA. 339
haltem> 1) Si totusi, ce admirabil de consecventa

si de unitara, e viata lui Bismarck De ce ' Pen-
tru ca toata viata lui, in toate actiumle lui, Bis-
marck a fost condus de o idee unick a urmarit
un scop unic, s'a luptat pentru reahsarea unui
unic ideal. Si de aceea, cu toata declaratia lui
oportumsta vials; lui Bismarck poate fi conside-
rate ca o ilustratae a cugeVani filosofului frances
Auguste Comte : «la vie de tout homme est, ce
qu'elle a ete concue dans sa jeunesse» ur-
meaza adica, mai mult sau mai putm, hula ideala
trasa de la, inceput ,
Ce hotarAste acum aceasta lime idealk a cares.

necesitate, ca indreptar de actlune, pentru viata
fie-carui om, am dovedit-o in deajuns 2 0 hota.-
raste scowl, pe care fie-care om si-1 pune in viata.
Prin acest scop nu trebue sa intelegem lush' rum
una din multiplele tinte particulare ale diferitelor
actluni omenesti, ci scopul unic si genera' al in-
tregei vieti, si. deci al intregei activitali, a unui
om, scop, fava de care, toate acele tinte parti-
culare nu sint decit nujloace Acest scop unic si
general este idecaul.
Si fund-ca acest cuvint e cam discreditat asta.zii
cind oamenn cu idealuri sint considerate ca un
fel de ramasite istorice interesante de alt-fel
din vremea. «descreeratului»,romantism, de aceea,
sa incercam a reabilita cuvintul, aratind impoy-
tanta lucrului Se intelege, 'ca nu vom rePeta din
nou consideraple de. mai sus, prin care am do-
1) M B ?wer Bei Bismarck, 5 Aufl , s 49 .A Merge in
vibta dup6. principn 1pu pare a merge printe0 strimf5, poted, de
0.dure, Imlnd o prajm5. lung5. in gull v
www.dacoromanica.ro
340 FILOSOFIA iN VIATA PRACTICA
vedit necesitatea unui indreptar de actiune in

viata practica. \Torn recurge la o simply compa-
ratie, destinata sa puny sub o forma mai con-
crete acele consideratii abstracte. Sa ne inchi-
puim un om ratacit in mijlocul marii, pe o co-
rabie, careia furtuna i-a rupt busola, lasindu-i insa
intacte prin acea ironie a naturii, care e cu
atit mai crude, cu cit e inconstienta catarturile,
pinzele si cirma. E noapte si ceru] e acoperit cu
nori; un intunerec nepatruns se intinde de toate
partile in jurul nenorocitului, rapindu-i on -ce pu-
tinta de orientare. In aceasta, situatie, el e liber
sa-si indrepteze corabia in on -ce directie, dar nu
si-o indrepteaza in realitate in nici una, fiind-ca
nu stie in cotro sä si-o indrepteze, fiind-ca nu are
nici un motiv, care sa-1 hotarasca sa si-o indrep-
teze intr'o anume directie si nu intfalta. Cu pin-
zele strinse, el se lase desnadajduit in voea va-
lurilor si rataceste fara tinta in mijlocul lor, chi-
nuit de ideea, ca si el va pieri, si bogatille co-
rabiii lui vor fi inghitite de mare, profit MIA pentru
nimeni. Dar WA*, 6', in mijlocul intunerecului
rasare, indepartata, lumina unui far; ca impins
de o forty supra-omeneasca, omul isi indrepteaza
indata corabia in spre ea. PIM de speranta, cu
pinzele intinse, omul alearga acum pe un drum
hotarit, mingiiat de ideea, a nici el nu va pieri,
nici boggiile corabiii lui nu se vor pierde in za-
dar pentru lume.
Fie-care om, la inceputul vietii lui, e in si-
tuatia marinarului ratacit in mijlocul marii. Fie-care
om, la inceputul vietii lui, se intreaba, pe ce drum
va apuca, in care parte isi va indrepta pasii si
www.dacoromanica.ro
FILOSOFIA QN VIATA PRACTICA. 341
activitatea, pentru a nu trai in zadar pentru el

si in zadar pentru lume. 4r.a'spunsul la aceastd
intrebare it va cauta omul Tara preget, dar fara
isbindd, cit timp lumina unui ideal nu-i va rdsdri
in minte, pentru a-i arata drumul si a-i da pu-
terea sa -1 percurgd ping la capdt, invingind toate
dificultAtile lui. Caci idealul nu e o tint& pasiva.',
ci o forty activa, care atrage pe om in directia
sa, prin speranta fericirii, pe care o desteaptd
intr'insul.
Si acum, dupd ce am vdzut necesitatea idea-
lului in viata practica, sa vedem si cum se for-
meaza el in mintea omeneasca.
Se formeazd, printr'o reflexiune generald asu-
pra intelesului vietii. Caci, de chipul cum intelege
fie-care om viata, atirnd si scopul, pe care si-1
pune el in viata, adica idealul lui. Ca oamenii
inteleg in chipuri diferite viata, nu mai incape
indoeald. Cum zice poetul :
Until cauta, 'n oglinda, de-si bucleaza al sati par,
Altul cauta in lume si in vreme adevar,
Tara altu 'mparte lumea de pe scindura tarabii,
Socotind cit our mares. poarta 'n negrele-i corabii.
Unii inteleg viata ca o vindtoare de pldcere,
si inchizindu-se in egoismul acestei conceptii,
isi pun ca ideal satisfacerea cit mai deplind, sa-
tisfacerea netarmuitd, a individualitatii proprii ;
inteleg viata ca o vindtoare delojte si se
altii
arunca cu sete in valurile lumii, urmarind cu
indirjire cucerirea acelei bdsici de spumy, care se
chiama. opinia .publicd; citi-va inteleg viata ca o
vindtoare de ddevdr, si, punindu-si idealul intr'o
bibliotecd, se isoleazd cu hotarire de lume, cum
www.dacoromanica.ro
fac savants umlaterah, pentru care poata. sa piara

lumea, numai ecutnle for sa nu fie deranjate ;
alts citi-va, in sfirsit, inteleg viata ca un echilibru
Intre cugetare si actiune, Intre cercetanle stnntifice
iudividuale si fericirea generala pentru acesta
idealul este realisarea fencini generale cu ajutorul
activitatilor mdividuale, fie teoretice, fie practice Iar
marea majoritate a oamemlor, a oamemlor religlosi,
considerind viata ca un fel de incercare, instituita de
fiinta supra-naturala care Fa treat in scopul
de a ma" sura valoarea for morale, isi pun idealul
in dobindirea recompenselor, pe care acea fiinta
supranaturala le reserve dupe moarte celor ce an
trecut cu succes incercarea acestei vied, si dar
isi intocmesc viata asa, incit sa mente in adevar
acele recompense, cautind, pe cit posibil, sa se
conduce in activitatea for de invatatunle religioase
Iata cum modul de a intelege viata, determine Cu
necesitate, pentru fie-care om, idealul actrvita-
ln lw.
Idealul se formeaza dar in mintea omeneasca,
prin intreban si reflectmm generale asupra inte-
lesului mai mciodata o forma clara s' sistema-
tick argumentative, ci sint si famin, la cei mai
multi °amen', simple intreveden fragmentare, simple
intugium, intregite de regula cu sentimente si inch-
Tian afective corespunzatoare
Din aceste anahse resulta acum, ca idealul, asa
de indispensabil in viata practice, nu-1 da si nu -1
poate da omului nic" una dm shintele propriu
zise, precum sint matematica, astronomia, fisica,
chimia... etc , pentru ca mci una din aceste stunte
nu se ocupa cu reflectiuni generale asupra inte-
www.dacoromanica.ro
lesului vietii omenesti, ci i-1 da si nu i-1 poate

da decit sau religiunea sau filosofia.
Religiunea si filosofia sint cele doua mari
isvoare de idealuri, la care s'a ad'apat in tot timpul
amenirea. Din acest punct de vedere, importanta filo-
sofiii pentru' viata practica se poate pune aproape
pe aceasi linie cu aceea a religiunii, si va dep.' si,
probabil, pe aceea a religiunii, in decursul timpu-
rilor viitoare, dad., precum se pare, religiunea va
continua s'a decaransforiniffchi-se incetul cu
incetul intr'un fel de metafisid, dreia disparitia
antropomorfismului ii va slabi cu mult eficaci-
tatea moral'.
Dar, lh'sind la o parte on -ce hipotesA asupra
viitorului, e incontestabil, ca., in present, filosofia
singurA e capabila sa procure un ideal de acti-
vitate acelora, pe care idealul religios nu-i mai!
poate satisface. Din acest punct de vedere, impor-
tanta filosoflii pentru progresul omenirii poate fi
incalculabila. /Caci o modificare a activitatilor indi-
viduale, ce alatuesc progresul, nu se va putea
opera niciodata, cu o suficienta, adincime si si-
guranta, decit numai prin modifica.ea idealurilor
individuale. Prin legi si regulamente, activitgile
omenesti nu se iior puted niciodata modifica, de-
cit numai in mod superficial si nestatornic bupa.
cum curentul impetuos al unui riu nu poate fi
abatut din drumul salt, cu diguri si parapete, de-
cit numai in mod provisoriu, iar in mod definitiv
nu poate fi abatut, decit numai prin s'aparea
adind a albiii lui, pentru a-i schimba directia si
inclinarea, t6t asa progresul general al omenirii
nu poate fi modificat in vitesa si directia lui, de-
www.dacoromanica.ro
344 FILOSOFIA IIN VIATA PRACTICA
cit numai printr'o transformare adinca a mintilor

omenesti, pentru a schimba felul activitate for
printr'o schimbare a idealurilor for de activitate.
Si aceasta transformare adinca a mintilor ome-
nesti, nu va putea fi decit opera filosofiii, a unei
filosofii intemeiate, se intelege, pe totalitatea da-
telor stiintelor speciale, Prin ele insi-le, stiintele
speciale ar fi incapabil4 de o asemenea transfor-
mare, caci resultatele for sint prea marginite, prea
fragmentare, prea technice, prea streine de viata
omeneusa..A -umai intervenirea fflosofiii, care din
resultatele stiintelor speciale ale tuturor im-
preun5. scoate o conceptie unitara, privitoare
la rostul si scopul vietii omenesti in general, poate
opera o schimbare a idealurilor omenirii, schim-
bare, care sa impinga." cu putere omenirea in di-
rectia celei mai deseivhOte perfectiuni intelectuale
si celei mai sublime puritali morale.
P. P. NEGULESCU.
www.dacoromanica.ro
SO NET
De-un singur dor mi-am prins vieata 'ntreaga
Si calea lui ma duc cercetator.
Lasati-ma sa trec nepasator,
De cite sint nimic nu mai ma leaga.
in mintea mea din vremi un vis se 'ncheaga.
Sub raza calda-a sfintului arnor ;
Ca un copil, atept, nerabdator,
S'apara clar wind din umbra-i vaga.
In sufletu-mi altar eu i-am cladit,
Din inima-mi icoana i-am cioplit,
Tamiie-i and isvoarele gindirii.
Si singur eu aici in templu-mi sfint
Uitat de to/4 tihnit ca 'ntr'un mormint,
Ma 'nchin 5i himnuri tint in el iubirii.
DEM. S. DEMETRESCU.
www.dacoromanica.ro
ILINCA
«A$a e. Nu $tii d-ta, pomu' fara coaja se usucg $i
51 f5r5 crangi n'are nici un D-zeu. Da' eu n'am fost a$a
Am avut $i eu rostu' meu. D-zeu, care e mare, incearc5
pe om in fel $i 'n chip.
«Aveam doi copii, un b5iat si o fat5. Pe b5iat
mi 1-a luat in pustiu' de rasboiu $i de, ce-a fricut ce-a
dres, a sapat, mi-a venit acas5 $i cind I-am vrizut
par'cg mi s'a ridicat o piatra dupa inim5, ca mult dert
am dus $i eu $i mä-sa, ca scrisorile lui, dup5 acolo diva
unde era, i le sada mg-sa in lacr5mi $i eu i le uscam
purtindu-le in sin.
«Cu voea lui D-zeu toate se fac. Ne-am pomenit in-
Leo zi cu baiatu"n biltatur5, $i cum venise ? Vesel, cu
inima bun5,ei, $i mindru ce era cind $1-a dat man-
taua la o parte $i ne-a argtat pieptu' lui cu dou5 cA-
vAlarii, una de our $i una de argint. Noi nu $tiam ce
s'a mai facem, ma-sa s'a apucat, dupa cum e pe la noi
a 'ntins plticinte $i eu m'am dus pe la tori vecinii $i
www.dacoromanica.ro
ILINCA 347
i-am poftit la mash. 'Elite, nu-mi mai aduc aminte sa

mai ft fost asa vesel, doar la nunta mea.
«Da' cind a vazut oamenii ce a dobindit Mau' ?
a Ce bucurie era pe noi, ne venise flack', mina
dreapta ; de acum in colo nu era sä mai avem grip',
o sa-1 insuram, sa bagam in cash o nora buns, sa-i dam
tot si 4 traim si noi pe ling dinsii. Soru-sa era mai
mica, cu vremea era sä se duca si ea la rostu' ei. Da'
Matti' 0' se 'nsoare, sa ia o fats de aci din sat, va-
zilta de noi, cunoscuta..
«Osaptamina 'ntreaga ne-a tot povestit baiatu' ce-a
vazut p'acolo. $i eu ascultam, da' ma-sa par'ca sta sa-i
manince 'vorbele si asa-1 asculta, a o auzeam noaptea
in somn : «Piteste-te'n sant, Ionics, trinteste-te jos, Ionics,
a te 'npusca, bun, bun, scoal', fugiti !. Vezi, Doamne,
ce-i povestea baiatu' ziva, ea visa noaptea.
«L-am lasat pe baiat in voea lui vre-o doua sup-
thmini ca sa se mai desmeticeasea si el, si pe urma
i-am zis : d Ei, ce-ai de gind ? trebue sa te apuci de treaba,
ca uite hi de seama to au casa lor, au rostu' lor. Bine,
to 'esti mai cinstit intr'un fel, da' de, trebue sa intri in
rindul oamenilor.. Asa-i spuneam, da-i intra pe o ure-
che si-i esea p'ailanta. Cit e ziulica de mare umbla
hoinar prin sat si seara on minca on nu minca, se lun-
gea cit e patul in casa mare, ca acolo sa culca de cind
venise. Sri ma cart cu el, nu-mi venea, ca nu-1 mai va-
zusem d'atita vreme. In sfirsit ce sa fac ? II iau ca pe
copii : «Ma Ionia ia vino incoa sa impletim un cos de
carat pae.Uite, iei crangi de salcie, alegi nuelusile, tai
www.dacoromanica.ro
348 ILINCA
nodurile cu un cutit, bati nuele mai groase in phmint,

cum ai face un oboras, si dupg ce ai inchis garduletu'
numai cu nuele infipte, te apuci si impletesti p'ale mai
subtiri ; si impletesti asa ping SLIS...10 El se uita lung la
mine, si dup ce ispraveam, ma 'ntreba : cEi, si pe urmg,
ce mai faci ?,si nici n'astepta sa-i spun, ca incepea sh
fluere s'o lua rasna. Si cite si cite d'astea. Vezi, d-ta,
el venise cam capiu dup' acolo.
«In sfirsit, si:eu si mg-sa am dat zor si l-am insurat,
ne era fried sg nu bage lumea de seama ce fel e. Si
par'ca se mai asezase nitel, cind vedem a se imbolna-
veste. Si ce crezi ca avea ? Nu stiu, te uitai la el unde
se usca d'anpicioarele, n'avea chef de nimic, si umbla
de colo ping colo; seara trebuea on eu, on ma-sa, sh ne
ducem sa -1 catam si sa -1 aducem acash, ca pe copii.
Ce nu-i am descintat, pe unde n'am dat cu cartile, ca
biata noru-mea, sgraca, n'am ce zice, a fost bung, umbla
cu not prin toate phrtile, si sa-i dam de leac, n'a fost
chip. De, asa i-a fost scris, ce sa-i faci. Numai trei luni
a trait cu nevasta.
elute° zi, mi-aduc aminte ca acuma, ciopleam un
lemn pe prispa afarg, era pe la namiezi, cind ma po-
menesc cu vre-o trei WO din sat ca venea sa-si rupa
picioarele si striga : (Sari, tata Gheorghe, ca se 'nneaca
nea Ionia,. Am inghetat cu cutitu' intr'o mina si cu
lemnu' intr'ailanta, si n'am putut sa mai zic nimic, mi-se
uscase limba 'n gura, par'ca mi se frinsese picioarele,
ca n'am putut sa fac un pas atuncea. 111a-sa si cu no-
ru-mea alearga la girla. Pe urma m'am dus si eu. Ce
www.dacoromanica.ro
ILINCA 349
folos ? Muse de mal in tgeturg, hl luase ochiu' si-1

invirtise apa, $i numai de trei on i se mai vazuse
capu'...
cVezi, d-ta, de la un cird de vreme luase obiceiu'
sa se dna la malu' girlei $i se punea jos pe marginea
malului, si fluera, fluera, $i picioarele $i le baltinganea
dupa fluer $i cum o fi facut in ziva aia ca a cgzut in
girlg. Barem nu murea prin rasboiu p'acolo, nu mai
vedeam ce-am vazut.
cRemasesem numai cu fata. De, imbatrinisem $i noi,

ca tineam minte cam de mutt. Ce ne-am gindit ? Sa ne
maritam fata, sa-i dam batitura 'ntreagg, s'aducem pe
ginere aci $i sa traim si noi pe lingg ei, cum o da
D-zeu, ping ce ne-o erta al de sus.
di dup'in sat care ne mingles, ne stia ce fel de
oameni sintem, dupa ce am rgmas numai cu fata, au
inceput sä ne-o ceara. Da' tine venea ? al care 'n vatra
lui n'avea nici cu ce chiori un soarece. Gindea c'o sa
inchidem ochii, ca sintem doritori de ginere.
aa altii ne era noun gandu', da' aia nu venea. Si azi
pititori, mime pititori, ping cind intr'o zi, ce ne-am gin-
dit ? cum o vrea al mare $i am dat-o dupa un flacau
din satul vecin. Erau mai multi frati la parinti $i din
neam de oameni.
Anul d'intii n'a vrut sg vie nici prin sat pe in
noi, da' noi facus,em cgrare de la casa noastra pina la
a lui, cind eu chid baba ne duceam. 5i-I luam pe el
si-1 descoseam si-1 descintam, c'o fi, c'o drege, c'o Ai,
www.dacoromanica.ro
350 ILINCA
vino, cg lute ne-e urit §i noug, cg sintem singuri §i mime

pounime o sg ne ducem §1 nor p'aict incolo la D-zeu
§1 cg tot ce avem e al nostru si dupd ce-om mum not
al bgiatuluica dobindise §1 un bgiat ,§t in sfir§it, cind
s'a implinit anu' s'a mutat in cash, 1-am dat toate ros-
turtle pe mini §i 1-am spas ca ping 'orn putea §t nor,
n'o sg ne dgm inlitun, de la treabg Da' baba cam imi
§optea mie 4Mg gsta-1 omu' dracului, n'o eo ducem bine
cu el, nn-se pare eh' nu trge.§te bine cu Ilincuta. Fata
nu vrea sg spue nimic, o ispitea ma -sa, da' de geaba.
Tocmai dupg ce s'au a§ezat in cash, am vgzut not cum
le e trawl Ce crezi d-ta ? clinele o chinuea, §1 o ne-
cinstea, cg de ce nu seamgng bgiatu' cu el ?
,Da' bine cre§tme de D-zeu, to n'ai mai vgzut 7
Sint cope care nu seamgna nici cu tat'so, nici cu.
mg-sa..
iTaci, si nu spui nici o vorbg.. $1 se repezea
la ea p o gluontea in fata noastrg.
«Riga bababiatg sä nu fie, unde e nu usca oche
nici zitia, nici noaptea. Barem dud bea §1 el cite-un pic,
par'eg 1§i bea mint& Atuncea O. fi fugit, i se sburlea
pgru', i se row ochry, Doamne, Doamne, parcg-1 apuca
alte alea, cu ce apuca da in ea.
eAm dus-o ash vre-o dm am, cind baba s'a dus cu
D-zeu la local ei sr am Minas numai eu.
eLa bilat mci nu vrea si cate chnele. Cind venea
de unde-va, se luta la el ca dracu' It tgmlie. Ba de
multe on eu ii spuneam bgiatului . 4Gheorghitg, vezi cd
vine tat'to, qi-1 innaintex. A§i, par'cg ar fi lost al satului
www.dacoromanica.ro
ILINCA 351
nu al lui. Nu 1-am vazut o data sa-1 to in brake, on

sa-1 dea uta pe picioare, cum fa'ceam not cu cowl' nostril.
Avea si o broascii de filth' , de, o carne cu oclii acolo,
st toata ziva, cind sta acasa, o plimba si o saruta, zicea
ca ala-i copilul In Doamne, si sä fi vazut pe Grheor-
gluta, cum punea miinele in buzunar, esea pe prispa la
fruntele cases, se 'nth pe ultta st fluera, un nodulet de
baiat de-ti venea sa-1 mininci, nu alt-ce-va. De geaba,
thnele, par'ca met nu stia cum II cluama.
allincuta se uscase ca o poama, ea nu mai vazuse
lumea cu oclm, nu film vazuse Nora, mime Eu n'am
pomenit-o rizind in patru am de zile i cum era sa
mat fie vesela cu un asa om 9
fiTe uitai la ea cum se topeste. Ba de la un cird
de vreme incepuse sa tuseasca. Nu minca mat mimic,
1111 schimba ma o vorba cu el. Daca o intrebam .Ce at
Ilincutu, tats %da n'am nme, da' par'ca mi s'a urit
pe lame si in toate noptile visez pe nenea si pe mama».
«Nu eta bine N'o sa sfIrseasca bine Hitt Ilincuta,
ma gindeam eu M'am luat cu bunsorur pe linga el. Asi,
to puteat lip ?
«Niel vorba bung, mci vorba rea nu-1 schimba
dinteale lul -tia una si bung copilu' nu-i al tut, fata
mea n'a fost unstita, el e foarte cum se cade om, ca
d'ar fi altul t-ar lua sufletu' Ce n'am %cut ? Am pus
oameni mai batrini sa se lege de capu' Itn, sa se mat
poctleasca, sa traeasca si el in casa ornenesteca ease
tot satu' cum era el cu nevasta-sa Asil Am pus preotit
sa-i ma de la obraz. Nimic.
www.dacoromanica.ro
352 ILINCA
,Ilincuta slabea din zi in zi mai tare si tusea rau

de tot.
(Daduse in primavara. Ilineua zacea in pat de vre-o

doug luni. De o saptamina nu mai vorbea debt, nu
baga in gura nimic, doar cind ma vedea arata cu degetu'
sa-i dau oala cu apa dupa fereastra, si cind o apuca
cu miinile amindoua si se uita speriata la mine, o
ducea la gura si pe urma mi-o intindea, nici «na-o»
n'am auzit-o o saptamina intreaga-intregulita. Ei, ce
fats era ea, cind s'a maritat I grass ca malu' de par'ca
sta sa sfarime pietre in miini si acuma ajunsese numai
pielea si osu', i se gogonase ochii ca margelele si i se
dusese in fundu' capului, de par'ca era alta aia. Innainte
cind mai sta de vorba cu mine, par'ca vorbeam cu
dusii dupa lume.
eEi, tats, azi noapte am vazut pe nenea ; se facea,
ca se scalda intr'o apa si eu ma uitam la el dupa mai
si o data se da afund si pe urma scotea mina d'asupra
apei si-mi facea semn sa ma due la el, pe urma scotea
si capu' si se uita rau la mine, ca de ce nu ma due
mai curind ?»
(Alta data : «Thick am visat pe mama, par'ca venise
intr'o caleasca cu patru cai albi si a tras in batatura,
s'a dat jos rizind, a venit la mine si mi-a zis : aside,
ace, tot nu te-ai mai gatit ? sa-$i iei si baiatu', sa nu-I
elasi pe mina strainilor, ca tat'to n'o sa traiasca cit
alumea...»
«Pe urma o afurisita de cucuvea isi Meuse obiceiu'
www.dacoromanica.ro
ILINCA 353-
ca pe inserate esea din clopotnita si venea de se cocota

in paru' gardului dinnaintea casei si tipa si tipa pina
luam un lemn, si svirleam in ea ; asi, fugea de acolo si
se popota in virful cosarului, o goneam si de acolo si
s'aseza pe crestetul casei. Asa am dus-o vre-o cinci zile
cu pirdalnica-asta de cucuvea. $tiam eu, ca unde se duce
ea, nu e bine si unde se jaleste, miroase a pustiu.
«Entr'o zi, era intr'o Vineri. Ilincuta zacea dusa.
Barbatu-silu era la plug. Mincasem cu copiii, pe fetita
o trimisesem la copiii vecinului sa se joace prin gra-
dina. Era sa trimit si pe Gheorghita, da' ma -sa, cind
nu-I vedea un teas, se punea pe plins si plingea stii,
pe infundate, de nimeni nu-i mai sta in voe.
«Iau pe Gheorghita de mind, es cu el pe prispa si
ne uitam asa pe drum. De la o vreme 1-am luat in
brate ; si se juca cu barba mea ; lua cite un fir, 11 infa-
sura pe degetel si ma 'ntreba : Tata mosule, da' unde-i
tata ?E la plug.Da ce face ? Ara. $i cind o sa vie ?
Milne seard.Da' mama de ce sta culcata ?E bolnava ?
Da' ce are ? Tusaste.Da' de ce tusaste, tata mosule ?
0 doare in git.
«Cind vorbeam cu baiatu' asa, auz pe Ilincuta :
«Tata! tata !>)
N'o mai auzisem de o saptamina vorbind. Credeam
ca-i in ceasu' din urmd si s'a speriat. Dau fuga 'n cask
da ea : «Tata da-mi pe Gtheorgliita, culca-1 Bugg mine,
puisoru' mamiip. De, eu ce sa bdnuesc ? Am culcat pe
Mid linga ea, am stat nitel la usa, sa vedem ce face ?
cind colo ea-I minglea, isi -plimba mina prin perisorul
www.dacoromanica.ro
354 ILINCEL
lui si-1 saruta si-1 saruta de par'ca nu -1 mai vazuse de

un an.
«Tata, lass pe Gheorghith sa stea ping diseara
ling' miner. Ce sa-mi dea mie prin gird ? Par'ca se mai
inveselise, mai ales ca ridea la mine, da' stii ris d'ala
prefdcutif, casnitu', sa zica ca ride.
cM'am dus si m'am dat mai dupti una, mai dupti alta,
prin prejuru' casei, ca de, multe sint de facut la o tirla.
Si m'am intorspret, de vre-o doua ceasuri, sa 'fi trecut.
aDa', vezi, D-zeu, mi s'a facut un semn: cind (Willi
sa intru in tinda, m'am impedicat de prag de era
s a caz.
«M'apropii de usa, n'aud nimic, intru in tinda, as-
cult la usa casei, nimic. Au adormit. Am plecat iar prin
curte si iar am venit la usa, sa ascult, sa vedem s'au
sculat ? nu s'auzea nimic, par'ca n'ar fi fost nici tipe-
nie de om in cash. Am stat eu mull in tinda, imi ti-
neam resuflarea si ascultam, de geaba.
«Pui mina binisor pe clantti, deschiz usa si nurnai
n virful degetelor intru ping in mijlocul casei. Ma uit
la ei, dormeau. Ma-sa cu mina in capul baiatului, cum
o lasasem, adormise. M'asez pe pat in fata for si stau :
nu se misca nici unul. Ce sa fac ? Sa-i destept, mi-era
lag, ca prea dormea bine ; sa-i las, ma gindeam la
alte alea.
«Odata ma hotarasc sa ma due sa-i scol ; d'atuncea
par'ca mi s'a thiat picioarele, nu puteam sa ma ridic
dupa pat, mi-era frica.
cM'am inchinat, am zis lath' nostru, doamne depar-
www.dacoromanica.ro
ILINCA 355
teaza gindurtle rele st par'a am mat Ruts nitteti

putere
eM6 scot d'acolo, ma due lingi pat st pm mina pe
bthat, rind colo ce s'a vezi. mina ma -su in beregata IA-
tatului, put mina pe mina mgsn, rece st incle$tatil ...
Pe urma nu stm ce-a mat fost. Warn trent in odaea
mare. A. doua zt 1-am ingropat p'amindot.
MARIN STROESCU.
www.dacoromanica.ro
SONET
Nu ma framinta dor de vremi traite,
De amintiri ce anii 'ncet brodeaza:
Cu 'ncetul peste toate se 'nopteaza:
Si inima ma 'ndeamna, tot 'nnainte.
In sufletu-mi o strung atit vibreaza ;
Ascult usoare acorduri, himnuri sfinte,
Ce-mi leagana sim ;irea ; nu-s cuvinte
Sa spun ce farmec ma infloreaza.
As sta privind la clipe 'n nepasare,
Ca la un stol de pasari calatoare,
Coprins de dulcea vraja viga. 'ntreaga.
De caut a 'nIelege-ascunsa-i fire
Ma prind mereu spunindu-mi far' de stire
Aceleasi vorbe dulci: Cit mi-e de draga!
DEM. S. DEMETRESCU.
www.dacoromanica.ro
Ca numArul acesta al Convorbirilor, Incepem o serie de tra-
duceri din sirbeste, sub titlul de Scene din viola, sirba, in care
vor intra treptat, treptat cite-va din cele mai frumoase povestt ale
literaturii sirbesti.
Scopul acestor traduceri e de-a face cunoscutl publicului nostru
literatura sirbA, cu alit mai mult, cu cit in acelas timp In Serbia,
vr'o doi cunoscatori ai limbei romine, au inceput a da la luminA
traduceri din romineste.
Innainte d'a pasi la Ins Asi traducerea novelei ce o imparIA-
sim azi publicului, credem de datoria:_noastrA a spune cite-va cuvinte
asupra vietii si operii autorului.
*
Doctorul Laza K. Lazarevici, fiul unui mic negustoras din

orasul Schabatz, s'a nIscut in anul 1851. Cursul primar si liceal
1-a acut in orasul natal. Dupl ce a terminat facultatea de drept
la Belgrad a fost trimis ca bursier al statului la Berlin, oa sl fad.
medicina pentru care avea o vocatie deosebitl. In anul 1879 obtinu
doctoratul pe basa unei tese, care atrase atentia binevoitoare ai
intregei prese medicale germane. Intors in tarA s'a stabilit la Belgrad,
unde In scurt timp isi fact' un nume strAlucit ca medic. Lovit de
tuberculosa insg., mud la virsta de 39 ani, In 1890, llsind in urml
numeroase scrieri medicale si abia opt novele.
Dacl scrierile sale medicale au fost primite cu cAldurg, in
lumea cunoscatoare,cele literare, cum vAzuram putine la numAr,
i-au deschis un loc de onoare in rindul marilor scriitori sirbi, ba
cbiar ai intregei familii slave, cAci mai toate scrierile lui au fost
traduse in cele-l-alte .11mbi slave. Un mare critic rus 1-a supranumit
eTurghenief al Serbiii2.
Insemnatatea lui Lazarevici In literatura sirbA. e cu atit mai
www.dacoromanica.ro
3 58 INTRODUCERE
mare, cu cit el a treat scoala, dind un fel de sablon pentru scrie

rile multor auton ce-au vent dupA dinsul Si am cei mai multi
din novelistu shin, sub influenta scnerilor lui Lazarevici, pun ac-
tiunea povestirilor lor, in acea parte a Serbui, cunoscuta sub nu-
mele de llfatchva
Lazarevici n'a lost cel d'intii care a ales de obiect al poves-
hlor sale, viata taranului sirb, dar de bunl seams, e eel Sloth
care n'a privit-o ca ce-va idiUc, ci mai mult a pnvit-o din punct
de vedere realist Totusi realismul lui Lazarevici nu-i rece ca cel
francez, ci e mai mult combinat cu o buns parte de sentimen-
talism, cum e cel rusesc sau englezesc Acest realism al lui se
observa si in forma novelelor lui El e eel d'intit in adevar care a
introdus in dialog, grand de la taxa, asa cum 11 auzi, cu farmecul
sau pitoresc st cu familiaritatea sa respectoasa
Criticn skin au laudat in , primul toe la dinsul partea
psichologica Ceea-ce insa dupa not it deosibeste cu mult de cei-l-alti
scroton sirbi, e acel spirit fin de observatie insotit de acea bon-
homie umonstica, ce se gaseste in scrierile lui Dickens sau Daudet
In primta stilului, el n'are in adevar toga corectitudinea
proses clasice sirbesta, dar in schimbl se deosibeste pr in vioiciunea,
usunnta si mai ales prin scoaterea in relief a graiului firesc Laza-
revici a lost un stralucit causeur §1 n'a facut alt decit salt astearna
eauseriele pe hirtie
D N SVILOKOSSITCH
www.dacoromanica.ro
SCENE DIN VIATA SIRBA
LA PUT DE
Dr Laza K Lazarevitch.
Vintul sun turbat, tar peste brasdele cimpultu, plu-

tesc ca niste stain albe, mart pilcurt de ceatd, duse de
vint De barbd st de mustAtt ti se prind turturi, tar
pe coama calului par'ca-1 un stol de fluturt albs Pt-
cloarele-tt degerd, °chit ldcrameazd Met cluar rachtul
nu-ti mat poate incAlzt sufletul st mereu te tut], doar
de-1 vedea o casa cu un stdpin primitor
Cit despre mine, stm incotro merg. Ma duc in gaze%
la nea Mate' Genadict. Iatd.-1 si casa. lnnamtea et e un
prun, de care std. zt st noapte atirnata o ploscd plind cu
racluu Clue o trece, sd bea, c'asa-1 place lut nea Matem.
lar cind it intri in casa, te pruneste cu bratele deschise
Trebue sä vezt ce fel de neam, e aceasta veche
zadruga 1) o armata intreagd Du-te acolo intr'o zi, pe
1) Zadruga .este o asociape de mai multe fatruln, avind un

ascendent comun §i. puse toate sub ordimle celui mai capabil bar
bat din famihe (Nota trad )
www.dacoromanica.ro
360 LA PUT
inserate, si numai sa stie ca vii, o sa-ti easa tocmai in

drum cu luminarea in mina, una din nurori. Alta sta in
prunarie, a treia d'innaintea prispei, a patra goneste ciinii,
a cincea in bucatarie curat ca la nunta.! Si toti sint
veseli, fericiti si multumiti. Sa te pazeasca D-zeu insa.
sa te certi cu vr'unul d'ai lor, ca, ai patit-o. Sease din
ei sunt soldati liberati, iar al seaptelea e chiar acum, sub
drape], la Belgrad.
De miini cu plata nici ca au nevoe la ce ar
avea cind sint atitea mlini ? Trei pluguri ara intr'una,
iar cind negustorii de porci o pornesc in cumparatoare,
chhnirul lui nea Mateiu se umfla binisor.
Pe Arsenie al for 11 stiu de pe cind era flacau. Isi lua

fluerul de la briu si tot cinta pe linga ulucile lui Bur-
mazovici. Vezi ca Burmazovici avea o rata si ce rata!
De treceai calare pe linga dinsa, era destul sa-ti arunce
o cautatura din pustiii cei de ochi, ca sa-ti pierzicumpatul
si abia sa to mai tii pe sea.
Da' pe Arsenie nu-1 mai sperie ochii ei, c. s'a obici-
nuit cu dinsii. hi pune piciorul pe o scindura a ulucilor,
iar cu cotul se reazima, intr'alta, si tinindu-si rata in
palma, graeste letei :
Zau, mi-e rusine, la Anoca, sa-i zic tatei, iar
bunicului nici p'atit 1 Chiar de as sti ca nu te-oi mai lua!
AnocaAzu se rusina, cum ar ii lost cu tale, ci it
privi pe sub gene, 1e15%. nadu-se, si ascunzindu-si necazul,
ii zise :
Bine, nu-i spune! Ca eu m'oi marita dupa Filip
Maricici I
Ce face ?! Crezi ca o sä las sa hi a altuia! Ehe,
www.dacoromanica.ro
LA PUT 361
nici o coasts nu i-ar Amine Ia loc, celui cue te-ar atinge

macar cu degetul al mic!
Anoca, trInti cu piciorul in pamint, isi umfla piep-
tul, ridica capul semet si cu ochii pe jumatate inchisi :
Ba ca zau! boar n'ai vrea sa imbatrinesc Ia
mama ? Ian vezi, ma rog!
Dar Arsenie n'o mai asculta. 0 saruta pe git si
apucindu-i minile o trase spre dinsul. Ea se apara dar
cu moliciune. tin foe ascuns o strabatu din crestet pind
in talpi, cind simtl mina lui barbateasca in lurul miilocului.
Bunn, fats, Anoca asta, numai de n'ar fi rasgiiat-o
atita tatina-sau. Dar ce sa faca, bietul om ? Cind cu
pia de holera i-a murit atita odrasla, c'apoi se uita
la Anoca ca la ochii din cap. Nu-i bine totusi sa ras-
feti un copil si sa-i faci toate in voe, chiar de-i numai
unul. Da' de loc!
In seara aceea Arsenie se 'ntoarse pe gInduri acasa
In potriva obiceiului, se abatu mai intii prin camara,
unda scoase din butoi o ulcica cu rachiu si trase pe
git o (fused, sdravana, cu toate ca de obiceiu nu bea. Apoi
sezu pe o buturuga si raminind singur in Intunerecul
serii, privea la miscarea din ograda. Prin usa deschisa
a bucatariii se vedea focul palpaind in vatra, iar fla-
cara rosiatica lingea pirostriile si caldarea. Pe Arsenie
insu-si it cotropea caldura, fa.cindu-I sa se mire cum de-I
ajunge tocmai acolo para focului din vatra. Pe dinnaintea
focului se vedeau trecind umbre de oameni si cilni. In
grajd se auzea tropaiala tailor, iar dinnaintea surii cine-va
dejuga boii, cu care tocmai picase Nenad din tirg. Din
cind in cind o gains sarea din dud si batind din aripi,
Isi lua locul intre tovarasele ei. Abia cite o vorbI mai
strabatea tacerea s'erii, iar un soarece indrasnet prinse
a roade chiar sub buturuga Iui Arsenie.
www.dacoromanica.ro
362 LA PUT
Incepu a i se invirti in cap. Dintr'un 'ntii auzi. bataile

inimei sub tita stings si se speria. D'odata apoi se puse
pe un ris, necugetat, nebun to miri de eel Apoi incepu
a plinge iar !Ara de rost. Doar ca si prin ris si prin
plins vedea c 'p Anocei, si asa it ardea la suflet ca i
se parea ca m are. rezema de butoiul din care bause
mai adineaori si incepu a atipi, asa de dulce, ca-i pArea
ca-.1 imbratiseaza Anoca sau ca-i purtat prin nori de
armasarul lui Ostoici. Asa-i omului cind se imbata intii.
Abia adormise, cind Velinca intra in camara cu
opaitul in mina, catind ce-va. Cind it vazu pe Arsenie
linga butoi pe buturuga, si cu ulcica in mina, se speria.
Apoi se apropia Cu griia de dinsul si-1 atinse pe
umar:
Badie, ma badie!
Arsenie deschise ochii turburi si singerosi.
-- Esti beat, badie!
Lui Arsenie par'ca i se lumina', si zise aproape vesel:
Beat, da!
*i de ce, maiculita ?
Iac'asa, fiind-ca vroi sa ornor pe Filip Maricici!
Zicind astea, ridica ulcica d'asupra capului, o dete apoi
de pa.mint, facind-o lr jucAlele si incepu sa riza.
i pe Velinca o umfla risul.
- Da de ce, badie ? ce ti-a gresit bietul Filip ?
Ia, vrea sa ia pe Anoca!
Ei si ? Las s'o ia!
Ba, nu las zaul
Vru sa se ridice apoi, dar nu putu, ci cazu iar pe
buturuga.
Velinca se tavalea de ris:
l i de ce, badie ? Vrei to s o iei ?
Pai cum!
www.dacoromanica.ro
LA PUT 363.
Dar cind zise asta, se zapAci, isi ascunse fata In

mimi, incepu sa piing si prin plinset zise
El, da nenea cum s'a nsurat ? Vroi si eu . dal
Vru drept intarire sa, loveasca cu pumnul in ge-
nunchi,. dar pumnul, fara voea lui, love de buturuga
Drept pedeapsa it Ilia in gura si-I musca..
Vehnca se tavalea tot mai mult de ris
Vai de mine, marculita I 0 s'o lei tu, bathe, nu
te teme I 0 sa vorbesc diseara cu taica, iar taica cu bu-
mca, care va sti O. pue cu bunicul lucrurile la tale.
Staff, sa to due in odaea ta, O. nu te vaza bunicul in
halul asta Aide de te &Ica Nu-ti he teams iti vom
lua not o fata he chiar Anoca de o vrei
Vreau, lele, pal cum I
Si cumnata 'si duse cumnatul beat prin intunerec
piny in odae, unde-1 culca acoperindu-I cu o patura,
si se duse apoi in bucatarie sa povesteasca suratelor
cele petrecute
Dar nici una nu se bucura la auzul acestora Ili-
deau ce-i drept, dar risul nu le mergea din inuna-
Nu-i ea pentru casa noastra I
0 fudula I
Asta treaca mearga, dar rasfatata, Doamne
fereste l
0 sa aduch zizania in casa noastrA I
*
* *
Mateiu Genadici e bb.trin de tot Pe frunte i se vede

semnul unei rane ce a capatat in santul lui Haiduc
Velco 1) Nu numai neamul lui, da' intreg satul ii zice
...
1) Haiduc Velco, locotenentul lui Kara George, una din

cele mai populare figuri, din 'storm revolutiunn sirbe din 1804
www.dacoromanica.ro
364 LA PUT
bunicul. Nevasta i-a murit de mult, pe cind fugeau de

turci. De la (rate -sau mai mare i-a ramas cumnata,
care imparte cu dinsul stapinirea intregului neam o
cheama Radoica. La mash. sta de-a dreapta lui 111atei,
iar in casa nimic nu se face mai de seama, pina nu-0
dA si ea parerea, sau pinA n'o intreaba bunicul. Ea-
si pricepe foarte bine insemnAtatea, dar nu abuseaza
de ea. Asa de pilda bunicul intreaba :
Ce zici, tato, de padurea lui Maricici ? S'o Warn ?
Cum ii crede, d-ta, nene, d-ta esti pus sA
hotaresti I
Ea sarut( mina bunicului, iar toti cei-l-alti, ceea-
ce de alt-fel nu-i obiceiu in sat, barbat on femee, ii
saruta mina, ei.
Pe ling Mateiu si Radoica mai face parte din
sfatul familiii si baiatul mai mare al bunicului, Blagoie,
tatal lui Arsenie. Mara de Asti trei, nimeni din casa
nu-i intrebat sl-si dea parerea, ci toti se supun orbeste,
la hotaririle sfatului. DacA s'a dus Mateiu sA plateascb.
birul, Radoica la biserica, iar Blagoie la cimp buni-
oar6,casa searnana cu o scoala, din care a esit dasca-
lui. Toti sunt uniti, veseli si voiosi si He-care cauta, cu
prilejul acesta, sA faca cite o giumA si sA mai riza.
Cum se iveste insa vr'unul -din cei trei in poarta, de
'ndata se face liniste. Cei trei intr'adins se dau cite o
data inlAturi doar s'o mai juca copiii, iar bArbatii sA
mai tragA cite-va fumuri din lulea.
Bunicul era_era,.. cum sA spun ? Stiti omul ba-
trin curat copill Citeodata se sup'arA pentru nimicA,
ocareste, injurA, bufneste, ba cite o data vrea sA si lo-
veascA. Alta data insa e moale ca bumbacul, mingiie copiii,
le da cite cinci parale, si din nimic ii vine sA plingA.
Citeodata zice bunioara :
www.dacoromanica.ro
LA PUT 365
Lica, ramasei ca un porn uscat pe deal! si plingi.

Tineretenebunie, batrtneteslabiciunel
* * 2
A doua zi dupa betia lui Arsenie, veni Blagoie la

Radoica, cu lata serioasa :
Matusa ! Arsenie al nostru, earta-ma, a indragit
pe lata lui Burmazovici ?
Arsenie.?... carui abia in vara asta i-am pus be-
tele la briu ?
Chiar el!
Si zici ca p'aia a lui Burmazovici ?
Da!
Pe Anoca ?
Da I
-- Ea nu-i pentru casa noastra!
- Nu-i zic si eu! Dar el, earta-ma, a indragit-o rau
fit.
d et. Imi spune Velinca, ca aseara a facut ce-va urt
i ce ?
Nu-i spune bunicului, to rog!
Fereasca D'-zeu I
Leta, Velinca 'mi spune, eh s'a imbatat, si iniura
§i ameninta de moarte pe Filip Maricici, hind-ca stii...
se invirteste si el pe linga Anoca.
I'auzi, i'auzi!
Batrina se gindi putin. Apoi zise:
Bine, o a-I pomenesc bunicului; sa vedem ce
o sa zica. dinsul!
-- Da nu-i spune, rogu-te, nimic despre ce s'a
'ntimplat de asearg !
Nu, fereasca D-zeu!
www.dacoromanica.ro
366 LA PUT
Cind Radoica, apoi, ii povesti bunicului, el cazu pe

ginduri. Apoi incruntind din sprincene:
Stii cumnata, asa-i cum zici tul Dar am auzit
din batrini. ca nu-i bine sh strici copiilor voea. Caas
noastra, pultAinesc celui de sus, e mare! MA tem, ca.
sintem mai mult de opt-zeci do suflete aci.
i mai mult, cumnate!
Asa-i cumnatA ! Daca s'o da si ea dupA copiii
nostril!
SA. dea D-zeu 1
* * *
Cite-va zile mai in urma, zicea Anoca unei surate

d'a ei : cStiam eu, ca toate or sa se facl dup . voea meal
Nu-i, fa, asa lata ca nine, cale de z'ece poste!, Apoi
scoase din sin o cutioarb." cu oglindA si incepu a-si rasuci
cirliontii.
Din pacate, ea, si cind intrA in casa lui Genadici,
ramase rAslAtata, cum fusese la tata-sau.
Ea -stia tct_tilai bine! Pururi trebuea sA rAmiie cum
a zis dinsa!
Nu vrea sA fad, ce i se spune. Numai ce zice :
cN'am fAcut eu asta nici la taica I, iLa ce sA framint
pine ca pentru o militie intreagA 2 Mie si Li Arsenie
ne aiunge cite o piine!*
Femeile cele-l-alte nu indrasnesc sA zicA Aimic. Bar-
batilor tot, se mai jalesc, dar RadoichAi si bunicului tine
ar indrasni sa le pomeneasca ceva?
Vreme indelungata au suferit, ascunzind necazurile.
FAceau totul pentru ea si dupA vrerea ei. In firea ,ei
era ceva poruncitor, tiranic, ca cum trebuea; musai,
s'o ascult. Poate ca frumusetea ei impunea celor-
l-alte femei. SuratelA V n vorbeau de rAu intre dinsele,
www.dacoromanica.ro
LA PUT 367
dar o apArau latA de bAtrini sau de strAini. Si D-zeu

stie ping undo ar fi mers rAbdarea tor, data Anoca,
care nici Base luni nu implinise in noua casa nu
'ncepea sA lie din-ce-in-ce mai nesuferitA. E chiar
urit O. vorbesti de unele lucruri, rasa de "o pilda, ce
spunea ea, cind au chemat-o sA sadeascA varza, sau cind
a rugat-o vr'o cumnatA sA-i tie copilul. Mai apoi incepu
a cere sA se imbrace mai alt-fel si mai bine / cele-l-alte.
Bietul Arsenie ii snu/e, cA bunicul si Ra oica cumpArA
tale de trebuinta, si ca as-nTeis nu indrasneste sa le po-
meneascA cA numai ei sA -i cumpere un mintean nou
impodobit cu fir. Dar ea ii rAspunde cA nu s'a mAritat
dupA bunic, si c'o sA meargA, la tAtina-sau sa-i cearA, caci
bArbatu-i e un rnototol, care nu indrasneste sA-i cumpere
nici cit negru sub unghie, ping nu intreabA pe mosneagu'
acela. Arsenie biet, nu mai stia ce sA zica. De nu s'ar
uita la el numai, cu pustiii cei de ochi, ar sti el s'o judice.
Ba chiar une-ori si pune mina pe Al ciomag, dar cit se
uitA ea 1a dinsul, se indreaptA si stA smirna ca dinnaintea
vlAdicai.
dzrt
`'
Si asa ea din- ce -in -ce tot mai rau se purta, si
par'cA inadins cAla ceartrlasA ciinii in bucAtArie, de
scot tog& carnea din call. Nu se uitA bine cind intoarce
canaua la butoi. Piinea o rAscoace si o arde de nu-i
bung, de dat nici ciinilor. Se imbraca in zi de lucru cu
hainele de sarbAtoare. Nici ca, se uitA. la copii sA vazA
ce lac, si din pricina ei copilul Ioanei a cAzut in varnitA.
N'a rAmas nici o cumAtrA neporeclitA de dinsa. Radoichi
ii zice muma padurii, bunicului olticA. Din ce merge tot
mai rau si mai rau, iar cind cine-va ii mai zice ce-va,
amenintA. c5. se intoarce la tatA -sAu.
Femeile nu mai puteau rAbda, si cind Anoca, intr'o
zi se duse la tirg, ele se adunarA la slat.
www.dacoromanica.ro
368 LA PUT
Nu stiu, fa suratelor, ce am pacdtuit lui D-zeu

ca sg induram toate astea.
Nici eu, zau.
E chiar ndpastea lui D-zeu !
Numai Al de sus ne poate scapa !
Asa nu mai merge. Nu zau !
SA, spunem tusii, ca ea i-o spune bunicului!
Pai, spune-i tu, Sileno !
Da de ce eu si nu tu ?
Pal, nu ti-a spus tie ca i-ai furat conciul.
D'apoi, tie nu ti-a zis ca ti-i barbatu' un urs
salbatic ?
Da, Mirianii nu i-a zis ca-i fugita din foame I
*i Velincd-i ca a nascut un copil din flori 1
*i cu greu s'ar fi hotarit muerile sä spun& ce-va lad-
trinei, dacd Radoica n'ar fi stiut si vazut toate astea de
demult, si dacd Arsenie chiar a doua zi, cind a vazut
pe Anoca ca -si tae minteanul cel nou bucdtele de necaz,
nu s'ar ii dus bunicului sa -i spue.
Arsenie era omul lui DIA Din copildrie t invatat
sa. asculte cu supunere. N1.104-4f1 stare nice un car cu
buturugi sa vinza, in tirg, ping nu-i spun,- d'acasa cit sa
ceara pe el.
Bunicul, cind intro Arsenie la dinsul, sedea singur
in odae. Ne mai putind face nimic alt ce-va,colea niste
nuci.
Arsenie isi scoase caciula si dete sd-i sarute mina.
Bunicul, se 'ncrunta numai, fard, sd-si ridice capul si
nu-i intinse mina, ci numai spuse :
SA traiesti Mete !
Bunicule, rogu-te, iaca..... nu stiu ce sii mai zic...
Bunicul cats, la el incruntat.
laca, ingind Arsenie,... ce-i de facut.... nu to supara!
www.dacoromanica.ro
LA PUT 369
Bunicul ridica capul, dete in laturi necaiit cosul cu

nuci, si din gura-i stirba zise:
§tin eu. tot I Da' ce fel de om esti tu ma, a 1
Tu ai gasit-o pe aia, aia
Tam nitel.
Pe una ca aial... Ce, vrei ma sa-mi strici casa ?
Arsenie bietul, auzind ca bunicu' stie tot, inlemni,
glasu' i se stinse:
Rogu-te, bunicule, nu stiu ce sa ma mai fac ?
Earta-ma!
vru sa-i sarute mina.
Bunicul isi trase mina indarat.
Fugi de aici, nu-mi spurca miinile ! Barbat esti
tu, ma!
Arsenie 'si intoarse capul la perete, si frecindu-si
ochii cu mineca, zise :
Fa cu mine si cu ea, or ce-i vrea ! Pe mine
omoara -ma, pe ea goneste-o. Sa-ti fie ertat de la
v. Dar nu ma goni de la tine, to rog ca pe D-zeu!
Bunicului incepu tremure barba. Vru sa-si
ascunza a ia. a indrepta, ridica capul in pod si ple-
cindu-1 intr'o parte :
Vezi, Mete, singur tu ai ales-o. Ti-am zis eu
oare da on ba ?
Nu, fereasca D-zeu 1 Eu singur sint de vina,
la toate.
Barba bunicului tremuea din nou. Din nou se ig-
drepta ca sa par& solemn. ---
acu', vrei sa dreg eu, ce ai stricat tu ? Ai ?
D-zeu si tu
Ei, iaca, da' eu nu stiu cum ?
Cum te-o Invata al de sus! zise Arsenie.
Da'... tu... pe ea, hai.... on ti-e ea asa de urita, ha ?
www.dacoromanica.ro
370 LA PITT
Arsenie se incurca rau de tot. Ar fi vrut sa taca,

dar bunicul isi infipse privirea in ochii Iui.
E tare ciudata. 1
tiu, stiu t Dar eu to intreb : ti-e draga on ba ?
Arsenie iar tacu. Dar bunicu' nu-I slabeste din ochi.
Trebue, zise Arsenie, a Burmaz a rasgiiat-o rail!
tii, i-e singurul copil
Bunicul par'cb."-si perdu rabdarea :
Auzi tu, ma, ce to 'ntreb eu ?... Te 'ntreb sa-mi
spui, ti-e drag Anoca, or ha ?... Asta vreau sa stiu!
Arsenie isi pleacaEll la pamint, se scarping la
ceafa, dete de vr'o doll& trei on din umeri. Tusi, si
zise ingaimat :
Ia, stiu si eu!...
Apoi, tu trebue sa stiff, caci eu dupa asta of
judeca ce am de facut. Sa nu-ti pars pe urrna, rau si
sa zici una sau alta!
Nu, Mu!
Bine! i acu du-te, ca sa ma Biiisgindesc.
Daca ai fi privit bine Ia bunic, ai fi vazut indata,
ca-i si hotarit de ce are sa faca si ca-i multumit de
planul lui.
* * *
In aceeasi sears, cind sezura Ia masa, se asezara

barbatii dupa virsta, ca de obiceiu. Afars de Radoica,
nici o alts femee nu era. Ele mincau basca. Doar nu-
mai doua trei erau in odaea unde mincau barbatii,
servindu-i 1),
rieZii data era si rindul Anocai.
1) In Serbia, la tars, prin casele chiaburilor sau prin Zadruget

niciodatl bArbatii nu mg.ninc5. la un loc cu femeile. (N. Tr.)
www.dacoromanica.ro
LA PUT 371
In tim p ce alte doua surate aduceau sau duceau

vasele cu mincare si turnau de Mut, Anoca statea re-
zemata cu spatele de use si-si scobea nasul.
Bunicul nici macar sa se uite o data la ea. Toti
tac. Radoica-i ii bate inima cu putere. Iar Anoca nici
ca viseaza macar ce-va.
Duptt ce se ispravi masa, oamenii incepura a se
inchinLsi apoi asteptara ca bunicul O. se scoale intii.
Bunicul impinse dinnaintea sa bucata de piine, lin-
gura si furculita, iar cutitul il puse in teaca din briu.
Rezemindu-se apoi in coate, se uita, de iur inprejur si-si
opri privirea asupra Anocai.
Pe ea o strabatu un for. Lase miinele in los, se
indrepta si porni sa ease.
Ian asteapta, fate! striga batrinul cu un glas
neobicinuit de tare.
Toti tresarira.
Cu acelas glas urma batrinul :
Tu, draga mea... aud... ca nu esti tocmai mul-
tumita in casa mea! Ai ?
Cine a mai vazut cap de muere O. raspunza ?
Anoca tacu deci, dar isi inclesta degetele in pulps, iar
unghiile ii intrara in came.
Batrinul urma linistit :
Eu nu vreau asa, cit of fi eu in viata! Nu vreau
eu ca pentru nici un copil d'al meu, casa asta sa fie
robie... Aud ca muerile astea , arata el catre bud.-
tarie , aud ca muerile astea, to batjocoresc si-ti lac In
necaz I Dar eu sint stapin aci!
Anoca vazu ce-va rautacios pe fata brasdata a ba-.
trinului. i pe linga ura, pentru intiia oars simti ea p
teams ,,, - are.
Pe tine 1 mai lase in pace. Tot ar vrea ca
www.dacoromanica.ro
372 LA PUT
tu sä munce.sti pentru ele. Par'ca ai h vend, din cast

de calici 1
El se prelacu ca e asa de blind si de bun, ca
Ameba incepu a i se ridica parul in cap.
Dar eu nu vreau astal Sint Marin si taxa pu-
ten, si mi-i greu sä multamesc pe toti Dar lac& nu
mai vreau.
Fata i se hal, iar buzele incepura sa tremure.
Incepu sa sbiere cu glas tare si ragusit
Voua tutulor, asculta si tu Radoicai si tu Bla-
goie, si tott cei-l-altil Voua tutulor si nevestelor voastre
Ira poruncesc, ca in toate cele s'o ascultati pe asta
si cu mina subtire ca un bitt aratA spre Anoca si nu
vreau sä lucreze =lc in casa, sa nu-si strice miinile
de cocoana Blestemat de D -zeu sa he al care nu r-a
da ascultare sau o necaii-o intru ce-va
Sari in sus. Bietul mosneag 1 Maret, sr cu toate as-
tea asa de ridicol 'Area. Tremura ca pilule intr'o larhine,
trod esi afar&
Tot' se inchmara Se sculara de la masa si trecura
tacind pe ling& Anoca, par'ca se temeau sa se atinga,
de ea
0 lune salbateca cuprinse pe Anoca
Ca esita din multi, trecu in bucatane unde erau
femeile
7 Ati auzit voi, et")
Femet, si sa n'auza
Vroi sa mi se_ast.44olo sub tern Sit mi se
aduca salteaua bunicului, perna Radoicai, plapuma lui
Blagoie, iar tu, Petrio, care ai un Irate la puscane, ea
jet ciomagul sr sa gonesti gamete din tem, s'apoi toata
noaptea sa -mi sta.i la capatii. Cute n'o Fscultaati auzit
blestemat de D-zeu asa he 1
www.dacoromanica.ro
LA PUT 373
Doamne 1 Adevarat ca une-on omu-i mai rau ca do-

bitocul
N,nnem nu zise o vorbA macag. In totl mtrase ,
fried, sr mai presus de or-ce vorbele b4trinulm i1 sta-
pinea.
Arseme lugise tocmai in surd Se trinti pe fin, sr
,cerc6 s'adoarma. Zadarnic ins& cacr somnul nu-1 ca
o plapuma, cind pofta s'o tragi peste ochi
Asternura AnocAl sa doarmA
Da, dar nu-i asa de usor s'adorrm, cum-crezuse eat,
Ca mciodata, acum se sirnll singura, strAina. Si
inc. Iara acoperisl d'asupra capulm, ca pe un cal nii-
prasmc fara friu sau ca pe o corabie latuta de vint sj
lAra pill. Furia proprth e1 ;mime, se intorcea iii potriva
et sr nu avea cane s'a apere. Parea ca, S'd intors iumea
pe dos si ca ea umblA cu capul in pamint.
Dar, ca sa dea 'napol mei vorbA
Ce dorm], vierme, cind iti poruncesc eu ? Au
vrel sa to blesteme D-zeu ?
Sub razele de luna, era cald ca 'n millocul

Toate dormeau duse sr aveau in curind sa se destepte
dar Anoca simlea ca si cum 1 se stringe ce-va in 1mml
Asa nu mai 'poste 'Amine dar ce s'a fad.?
SA Se intoarca la taica ce o sa -i ? (Bunicul
a poruncit sa m'asculte totil, Nu, la taica nu se- putea
duce Si noaptea din-ce-in-ce trece, o sa se crape. de
mg, soarele o sa, rasara, si ea, sarmana, ce-o sa se
faca ? SA fie tot mai rea, era cu putantA oare? SA se'
impace cum ? SA se inloseascA 9 NiemdatA 1
Gindurile se iffipletese ca firele in rasbor, s'aratA
tot mai limpezi, sr n'o lass sa doarma ; dar oboseala
Invinge tot, pasmne, mbire orr ura, foame orf seta
www.dacoromanica.ro
374 LA PUT
Cind pe ploape i se last ca un munte- de greu, !aril ca

sa poata totusi sA inehida ochii, atunci ii fu asa de
greu si de urit, ca ar fi vrut, de i-ar fi stat in putintk,
sa rastoarne lumea, sA-si vire capul sub piatra morii
si s'adoarma chiar de somnul mortii !
Dar somnului nu-i porunceste nimeni, nisi chiar
bunicul, nisi se teme el de blestemul cui-va I
Anoca se scula. Linga capatii vazu umbra posomo-
ritA a Petriii.
I se rasuci par'el ce-va in piept. Deodata, fart voe,
o cuprinse o mill nespusa :
Petrio ! du-te de to culca 1
Petria nu zise o yorba, arunca ciomagul si porni.
Petrio !
Petria statu locului ca o piatra.
Doamne, ce dulceata! ce ginduri I De unde yin ele,
unde pornesc ?
Petrio, surioara, earta-ma I
Sufletul femeei se muia, tremura, se reyarsa.
Anoca, suflete, sa to erte D-zeu I
Petrio, sora mea...
0 apuca de mina, o trase linga ea, si imbratisind-o
incepura amindouksaplingel,
Plingeau ca doi copii de tits.
Totul tace, nimic sub cerul intunecat nu se aude ;
numai ele doua, strinse la piept, piing si se saruta.
Anoca unde apuea, Petria pe frunte si pe git. Luna
insa-si par'ea holbase ochii la privelistea asta.
Petrio, suflete, o sa. mor ! o sa ma scalzi to
surioarl I Sa-rni pui mult busuioc la cal:IA-11i. SA musti
si dintr'un mar si sl mi-1 pui in racia ! Nimeni alt nu
ma iubeste mai mult ca tine !
Taci, nebuna ce esti, cum nu to iubeste? Toti to iubesc!
www.dacoromanica.ro
LA PUT 375
Nu, nu, stiu eu!

Cum stii, pjg..4tirca, ttnd pinA acum nici n'ai
vorbit cu not ? Mai bine as muri, decit sa las sa-ti zicA
cine-va vr'un cuvint de ocarl 1
i iar pling si se saruta.
Da bunicul ?
Bunicu',e-paSe, e bAtrin si bun. Du-te tu numai
la dinsul asa, si o sa vezi!
Bine, mA duc!.. RAmii cu bine, drag surioara,
de oi muri...
Petria ii inchise gura cu mina.
Anoca ii lua mina si o petrecu pe duph git:
De oi muri, sa nu mA p omenesti de rail! *i acu
du-te, to rog !
Nu to las singurA, nici moarta!
Dar to rog eu, to rog ca pe D-zeu!
i tu unde mergi ?
Lasa-ma! Mi-e asa de bine, acu'! Lasa-ma, lasa-mA!
Nu stii cum mi-i!
Petria se dete dup'o surd, ca sl vada ce o A. faca
Anoca. Dar fiind incA, noapte nu putu sa vada pe Anoca,
ca s'a dus la Lisa bunicului si ca savzat pe prag.
*
* *
Bunicul nu putuse afipi de fel. ToatA noaptea s'a

svircolit in pat.
Cocosii, vestitori ai zilei si vietii, cintara. Anocai i
se pAru cintecul for nespus de frumos.
Bunicul se scull. Dete plapoma de o parte, se in-
ching. apoi indoinctu-si picioarele sub trup, sezu pe in-
tuneric, cu capu' intre miini gindindu-se.
Cocosii cintara din nou.
www.dacoromanica.ro
376 LA PUT
BAtrinul- se dete los din pat si porni spre put.

Pe prag, zari prin intuneric, o umbra omeneasca.
Cine esti tu, acolo ?
Eu sint, bunicule, Anoca I Vreau sa mor. Ear-
ta-ma, daca poti!
Batrinul incremeni, apoi tremurind zise:
Petit°, e pacat sa graesti asa I Vezi pb.rul asta ?
E mai alb ca Tina.
Anoca apuca un colt al zeghei cu care se infasu-
rase mosneagul, si-1 sarutd :
Am pacatuit tare fata de d-ta, am vrut sa-ti
stric chiar linistea casei. Earta-ma, daca stii de numele
lui D-zeu!
Nimic mai usor decit O. faci pe un mosneag sa
plinga. Il podidira lacramile. Ii apuca cu amindoud mii-
nile capul si o saruta :
Vino incoa !
Ea infra dupa dinsul in odae.
---; ezi aci!
Ea sezu pe lavita, mosneagul pe pat.
Ian coleste nitel ale nuci I
Ea incepu sa coleasca, iar bunicul privea multumit
la ea. Amindoi tac, numai inimile bat cu putere; pe
cind afar% se crapa de ziva.
. Vino acum incoa I
Ea porni dupd dinsul in graid, si asternu cum ii
arata .el, cailor. Nici o teams nu arata, nici chiar fat/
de armasarul lui Blagoie, care vrea sa asvirle ba to si
musca..
Acu' vino dincoace!
0 duse la cocina. Ea sfarma noua dovleci si-i a-
runca la porci.
Cei-l-alti ai casei, se sculasera si ei, si acum se
www.dacoromanica.ro
LA PUT 377
uitau cu ochii holbati si gura cascata, dupa batrin si

Anoca, ferindu-se insa sa nu fie vazuti. Arsenie atita se
spariase si se incurcase, incit se urcase in nuc si privea
printre frunze.
Bunicul intinerise par'ca. Tot topaia mergind.
Hai acu' la put!
Sosira si la put!
Scoate o galeata!
Anoca se supuse.
Toarna-mi.
Anoca turna cu o tinichea, iar mosneagul se spalti
bine pe ochi si pe cap.
Sterge-ma I
Anoca ii resfirA parul ca sa se usuce. Apoi incepu
sal stearga. Lesne se sterge apa, dar ochii mosneagului,
sint slabi, si lacramile curg siroi.
Batrinul vazu pe citi-va in curte.
Veniti incoace, ma! De ce nu NI spalati ? Nu
vedeti ca Anoca va asteapta la put!
0 bucurie copilareasca se arata pe fata lui.
Toti, toti! La toti va va turna ea saraca! Dar
ea sä zica cui-va sa-i toarne, v'ati supara!
Cu Erica se apropia toti, barbati si femei, si ca
niste boeri, dupa ce le toarna Anoca, ii zic : «mul-
tumesc!)
Lui Arsenie i se lumina f ata. Se apropia si el de
put, si plecindu-se sa-i toarne, zise :
fa 'n toarna-mi si mie!
Ea incepu sa-i toarne. Arsenie parea in al non-
lea cer.
Da' ce fel imi torni ? Imi uzi minicile I
Nu, nu! zise ea, sumecindu-i cu stinga minecile,
iar cu dreapta turnind.
www.dacoromanica.ro
378 LA PUT
E, sa taesti 1
Petria alerga de Ia o suratA Ia cea-l-altb., si plin-
gind le spunea ce-va, dind din miini si bblindu-se in piept.
Batrinul intra leganindu-se in odae. Deschise Pada
si scoase niste margele. Puse margelele si un mic ster-
gar in sin si esi in curte.
Toti se spalasera in vremea asta si la toti le,
turnaSeAnoca.
Totul in aer pa'rea sArbatoresc. Veseli si bine dis-
, pusi ca intr'o zi de chef mare. Dacl ar fi pocnit o
pusel unde-va, s'ar li inchinat cu totii ca in ziva intii
de Pasti.
Mosneagul se uita de jur in prejur. Bietul mosneag
ce aer maret avea.
Da' ei nimeni nu vrea sä-i toarne, ai ?
Toti se repezira la galeata.
Aha, acum dupa ce v'am adus eu aminte. Acu'
pot si eu turna. Ian tine fetito, sa-ti torn.
Nu stiu daca lui ii tremurau mai tare miinile or
Anochii inima.
0 sterse cu stergarul, apoi ii puse margelele pe
dupa git.
Tot ea saraca! Da', eu vä zic, tineti minte ce
v'am zis si asearb.: (Cine i-o face vr'un neajuns, bles-
temat de D-zeu s5. fie!»
*
* *
Oameni buni I Adevarat e, ca uneori pare c6, si
cerul e vesel si suride. Omul it priveste, deschide mii-
nile, soarele-1 arde sub tita sting, iar sufletul i se
ridica ca un lum nevazut de tamiie si se pierde in
bolta cereasca. Asa zau !
Anui nou, 1881.
www.dacoromanica.ro
PAPUSICA, PAPUSICA !
Se zice cg era o date, o cash de oameni gospodari,

cu traiul tihnit §i multumit. Numai de una se in-
tristau, cgci le dgruise §i for D-zeu o fatg, $i -un bgiat,
dar fata cam se trecuse §i remgsese nemaritata, cu toatg
boggtia pe care o aveau. Se vede cg asa-i fusese ei scris
sg 'npleteascg cositg. albs, cg de vrednicg, de harnicg
dar de tirguitoare, nu era fats, care s'o 'ntreacg. Toatg
ziva nu-i mai sta mlinele. Cusgturi i chilimuri ca ale
ei nu se pomenea in toatg lumea.
Acu', sta in pridvorul casei §i lucra la niste cusgturi
de gherghef, gindindu-se la multe $i de toate ca or-ce
fatg, mare.
Cind iatg cb,", deodatg, o pgsgricg. se lass, din senin,
pe ghergheful ei iii zice cu glas limpede i lamurit:
t Feticg, feticg,
Ce tot co§i §i chindiseqti
$i de nuntI to gate§ti ?
Ursitul tgu e mort de noun ani, i std, intr'un
palat pustiu §i vremuit. Dar de Lai pazi trei zile §i trei
nopti, atunci o s 'nviezep. Apoi pasarica sburg in
vgsduh.
Fata, fuga la ml -sa §i-i spune : cUite mama, a
www.dacoromanica.ro
380 PAPU§ICA, PAPWCA !
venit o pgsgrica la mine si mi-a ziss asta si asta. Dar

mg-sa de colo:
Lasg mama, a asa cintg pgsgrile.
A doua zi, fata lucra iar in pridvor, cind pgsgrica
mgeastrg veni iar si asezindu-se pe pinza gherghefului
ii cintg, iar :
«Feticg, feticg,
Ce tot cqi qi chindisqti
i de nuntA, to gatqd ?
CI ursitul tau, zace mort de noug ani intr'un
palat pustiu si vremuit. Ala ti-e ursitul...) Si shirr_
Fata iar dete fuga la mg,-sa §i-i spuse. Mg-sa i
zise iar:
Lasg, mama, cg asa cintg pgsgrile.
Dar fata incepuse sg se is de ginduri, iar mg-sa
intrase si ea la grijg. Mai ales cind fata veni si a treia
zi §i-i spuse a pasgrea maeastrg a venit din nou
§i i-a cintat ca §i alte dgti, nu §tia biata femee ce sg,
creazg.
Se gindi si ea ea, ce i-e scris nu i se mai schimbg.
Asa petrecurg multg creme, dar pasgrea nu mai veni.
Intr'o zi se duserg, cu totii la plimbare. Tot umblind
mereudeterg de niste curti magi si pustii. Par'cg de cind
lumea nu stgtuse nimeni in ele. Merserg, ei pe lingg ale
curti i ggsirg poarta de fier, vremuitg Si ruginitg. Dete
tatgl fetei cu piciorul, nu s'a deschis poarta; dete ma-sa,
iar nu s'a deschis ; dete frate -sau tot nu ; dete §i ea §i
numa 'ndatg se dete poarta de pgrete. Intrarg cu totii
in curte. Acolo bglgriile erau cit omul, nici o vietate,
nimic, nimic, nimic. Dupg ce s'au plimbat cit s'au plim-
bat au pornit cu totii. Cind, la poarta, iar nu s'a deschis
ping ce n'a dat fata cu piciorul. A exit tat'sgu, a exit
mg-sa, a esit frate-sau; cind sg, easa §i ea tranc ! poarta,
www.dacoromanica.ro
PAPU.5ICA, PAPWCk I 38I
s'a 'nchis ; plinsete, jale, smuceli, trudd, degeaba au

fost ; poarta rgmase neclintitg.
S'a intors biata fata singurg in pustiimea aea de
curti, si a inceput sg cerceteze si sg, scotoceascg toate,
cg doar o ggsi vr'un mijloc de esire. Intr'o odae im-
podobitg numa cu aur, un Domn intins in pat, zgcea,
mort de noug ani. Atunci a podidit-o un plins amarnie
pe biata fatg si a vgzut cg i s'a 'mplinit ursita, si cg
nu poti sg to lupti cu ea.
Asa legaserg ursitoarele, a daca-1 va pgzi o fatg
mare trei zile si trei nopti, fgrg sa atipeasca, atunci
mortul va invia si o sg-i fie ei bgrbat. A vegheat fata
in plinsete, in dor si in oftgri, trei zile si trei nopti,
lingg mort ; si, cind a fost sa se destepte, s'a robit o
clipealg somaului, sfirsitg de atita veghere, iar o tigancl
gginareasg (c5, am uitat sg vg, spun cg, 'n toatg pustie-
tatea aea de curti nu era decit o tigancg hida, care
ingrijea de ggini) tiganca a alergat si a stat de fatg cind
a inviat Domnul. Atunci el crezind cg, ea-i ursita lui, a
luat-o de nevastg, iar pe fatg a pus-o la ggini.
i multg vreme au halIduit ei intru fericire. Dar
Domnul cu toate cg, avea de nevastg pe tiganca, Linea
grozav la ggingreasg. 0 data s'au hotgrit sa se duel
la tirg sg cumpere d'ale casei, si au intrebat pe fatl
ce vrea sg-i cumpere de la tirg. Ea le-a rgspuns cg
sg-i is trei lucruri : o pgpusg, o sfoarg, s'un cutit, dar
le-a mai zis ca nu cum-va sg, facg si sg uite.
Ducindu-se ei la tirg si luindu-0 ce au avut de cum-
pgrat, au purees sg vie acasg. Dar in mijlocul drumului
deodatg s'a innImolit caii si cu carita intr'un noroiu. 1
si hi, la cai, dar degeaba ; nici nu se clinteau. Atunci c 1-
tird. ei cg au uitat 'sg mai cumpere ce-va de la tirg. Tocmai
uitaserg sg cumpere ce le zisese fata. S'au intors din
www.dacoromanica.ro
382 pApusicA, ipkausicA!
nou la oral pi-i au cumpgrat lucrurile. Ajungind

acasa cu bine ii deterg cumpargturile si ea le lug si se
duse intr'o odae dosnicg. Acolo atirng funia de grindg,
lug. pgpusa si cutitul in ming si incepu, scgldatg de 16-
crgmi, cgtre papusg.: a Am fost si eu la pgrintii mei, si
eram linistitg. si tihnitg, papusicl, pgpu§ical i ()data
cind coseam la gherghef, a venit o pgsgricg., pgpusicg,
papusicg! i mi-a cintat ursita mea, spunindu-mi cg o
sg am de sot pe un Domn mort de uoug. ani, care zace
inteun palat vremuit si pustiit, pgpusicg pg.pusica! *i
dacg am venit aici, cu tata si cu mama si cu frg.tiorul
meu, poarta nu s'a deschis ping ce n'am dat eu cu
piciorul, papusicl, papusicg! Dacg am intrat innguntru
toti au esit afarg, numai eu n'am mai putut, siam
rgmas intemnitatg doar eu, pgpusicg, pgpusica! *iLam
dat peste Domnul mort, in fundul palatului, si 1-am
pgzit trei zile s,i trei nopti, papusicg, papusicg! Tar cind
era sg 'nvieze, a venit o tiganca si s'a pus in locul meu,
pApusicg, pgpusica! Doar o clipg am adormit, si cu toatg
viata mea o am plg.tit. Ca in loc de impgrgteasg, am
ajuns ggingreasg., pgpusicg papusicg! Fi-mi-ar soarta
blestematg., cg nu stiu de ce mi-a fost asa ciinoasg. $i
acum cu sfoara s. mg spinzur si cu cutitul sg mg injun-
ghiu, ca n'am zile sg mai trgesc, papusica, pg.pusicg!n
Dupg ce s'a spovedit cu atita jglanie, ca plingeau si
peretii, a aggtat funia de grindg, si a pus-o de git, si
cind era sg-si dea drumul, deodatg nIvgleste ca o vijelie
Domnul care auzise toata povestea bietei fete
A luat-o in brate, a imbracat-o ca pe o impgratitg
si s'a cununat cu ea.
Afurisitei de tiggnci, Domnul vre-a sg-i tae capul
dar fata s'a rugat de el sg se 'ndure, si s'o erte ca p'o
pgcgtoasa ce este, si n'a flcut Domnul alt-ce-va tignncii;
www.dacoromanica.ro
rxpusta, pApusicA! 383
doar a dat-o pe poartg afarg, dupg ce a desbrIcato

de toate podoabele.
i amindoi au petrecut fn pace, §i fericici, c de
numele for a mess svon in tot pgmintul, ajungind §i
ping la noi.
(Povestith, de mama.
AL. ANTEMIREANU.
www.dacoromanica.ro
ANTIGONA
TRAGEDIE
DE
SOFOCLES
ANTIGONA
Ismena, sora mea de singe si de chin,

stii tu vre un necaz ramas de la Oedip
urmasilor, cu care Zeus sa nu ne fi
lovit ? Caci n'a fost cruda soarta, nici amar,
nici desonoare 'n care noi sä nu fi fost
impinse, fir' de vina, nemilos.
i-acuma chiar, ce-am auzit ca. regele
a pus sa buciume pe la raspintii ?
tii tu ce-va ? ai auzit ? on nici nu stii
cum clumanii ptndesc pe-amicii nostri !
ISMENA
Eu, Antigona, n'am aflat nimic; nimic

placut sau dureros, de cind noi am pierdut
pe fratii nostri amindoi, co s'au luptat
si intre dinsii s'au ucis ca doi vrajmasi.
Armatele din Argos au fugit in zori :
atita stiu. Dar asta nici nu scade, nici
mihnirea mea n'o mai mareste.
www.dacoromanica.ro
ANTIGONA. 385
ANTIGONA
tiam : de-aceea to -am chemat la porti afar',

ca sä-ti vorbesc in taina numai tie.
ISMENA
Dar ce-i ? to vAd fierbind sA spui ce-va ...I
ANTIGONA
Cum sa nu fierb, cind Creon a 'ngropat

pe unul numai dintre fratii nostri ; iar
pe cela-l-alt n'a vrut. Lui Eteocle, el
i-a dat local de veci, la cei de jos, precum
e datina de la stramosi.
Lui Polinice n'a voit. A poruncit
poporului sa nu-1 ingroape, nici
sa -1 plinga cine-va, si trupul lui neplins
si ne 'ngropat, sa -1 lase prada dulce IA--
comiii pinditoare-a pasArilor.
Si-am auzit, ca blindul Creon va veni sa Iii
le spunA nouAacestea...ai auzit ? A. nil
le sputa mie ! Va veni aci sA. dea
porunci acelora ce nu le stiu, si sa
proclame iar, ca cine va cAlca
porunca lui, on -cine ar fi, va fi ucis
cu pietre 'n mijlocul cetAtii de popor.
Acuma stii; acuma poti s'arati de te-ai
nascut din singe nobil sau inisell
ISMENA
Si ce-as pufea, nenorocito, ce-as putea

SA fac sau sa desfac aci cu voea mea ?
www.dacoromanica.ro
386 ANTIGONA
ANTIGONA
Poti to lucra §i suferi cu mine ?

ISMENA
In ce imprejurare ? Ce-ai de gind ?
ANTIGONA.
Ajuta mina mea, ca sd ridice mortul.

ISMENA
Ce, s5A ingropi, cind tot ora§ul e oprit ?
ANTIGONA
Pe frate-meu, §i de nu vrei, pe frate-tau,

§1 cine Imi -mi va zice c'am greOt ?
ISMENA
Nefericito, 'nfrunti pe Creon 1
ANTIGONA
Cine-i el,
SI ma opreasca de la fratii mei iubiti ?
ISMENA
Vai, sora mea, gindete-te,

a 0.01 nostru a pierit in blestem §i 'n
necinste : insu-§i el, vazindu-§i crima lui,
cu mina lui §i-a suns lumina ochilor;
*i muma lui, femeea lui, s'a spinzurat;
§i fratii no§tri, intro zi ucisu-s'au,
luptindu-se nenorocitii intre ei.
www.dacoromanica.ro
ANTIGONA 387
Si mai gindeste-te, o sora mea, cum noi,

ramase fara sprijin, vom pied grozav,
de vom nesocoti porunca regelui.
Si iara§i cugeta, ca ne-am nascut femei,
ca pe barbati nu vom putea sa-i biruim
cind cei puternici poruncesc, vom suferi
§i-acestea §i-altele mai dureroase!...
Vointa mea e 'n lanturi; deci ma voiu ruga
de zeii maxi, sa erte fapta mea si voiu
urma sa ma supun poruncilor rege§ti.
A te 'ncerca sa faci aceea-ce nu poti
e nebunie!
ANTIGONA
Nici nu te silesc, §i chiar

de-ai vrea, cu drag pe-acela4 drum, acum
sa mergem, n'am putea. Tu fl ce vrei.
Dar eu am sa-1 ingrop, caci mi-e placut sa mor
facind aceasta crima sfinta. Moarta, voiu
zacea iubita linga cel pe care 1 -am
iubit; caci voiu trai cu cei de jos cu rnult
mai mult decit Cu cei de-aci, Acolo voiu
trai de-apururi, Tara tu de vrei acum
infringe sfinta lege-a zeilor!
ISMENA
Eu nu nesocotesc pe zei; dar n'am puteri

vointa 'ntregului popor sa fring.
ANTIGONA
Cu vorbe apara-te, tu; la rindul meu

eu merg sa 'ngrop pe fratele-rni iubit.
www.dacoromanica.ro
388 ANTIGONA
ISMENA
Vat, ml cutremur, cind gindesc la soarta ta

ANTIGONA.
N'at teama mea, la soarta ta gindeqte te
ISMENA
Dar cel putin, ce fact nu spune =Attu' ,

a pe fury, ce-at de filcut, eu vont tacea
ANTIGONA
0, putt sä sput Te votu uri mat mult de vet

tacea qt nu vet spune tuturor
ISMENA
Ce =mg, de foc in fapte ce te 'ngheata I
ANTIGQNA
act, Attu ca plac la cet ce este drept sA plac

ISMENA
0 de-at putea 1 Dar vad, ca nu e cu putmca
ANTIGONA
Cit timp lint in puten, nu vom sä stau

ISMENA
NU se cuvme sl vinez). ce nu se poate
www.dacoromanica.ro
ANTIGONA. 389
ANT1GONA
Iar de vorbe§ti a§a, te mu uri §1 en,

cu drept te va uri §i mortul, cind vei A
alaturea de el Dar lasa-ma
sa sufer eu si nebunia area, acest
necaz, cam nu your sufen alit, incit
,
8a nu mor fericita
ISMRNA
Mergi de vrei, dar merge

nebun5, mil neburna to e sfiritl
CHORUL
a)
Raza de scAre, ea azi lumuloasa,
n'ai spart nictodata bo)ta larga de-asupra
Teber batrine
Ivindu -te peste isvoarele Direct
pnve§te acuma deschis, to ochiq do our al zilei,
prive§te Wile albe de scuturi,
o§tirile din Argos, fugare
De ,certurt aprins, Po hruce
le-adtse in. tail la not
Ca vultur din non repezita,
cu aelpi ca neaua de albe,
cu armele 'n mini,
cgzuse pe 5ara urgia de coifuri,
cu coame ce flutura ''n aer
.ii)
Se repezise sa caza spre turnuri,

scri§nind la cele §apte ports impretnte
cu ument 'n ziduri
www.dacoromanica.ro
390 AN TIGO$A
Dar fuge 'nnainte de-4 umple

§i pliscul §i ghearele sale din singele nostru,
nu puse pe ziduri coroana de flacari,
caci Ares strigind-o goni !
Caci Zeus pe semet it ura§te,
i cind ii vazu ca s'avinta,
puhoiu uri4 cu tarie
§i fall de our §i sgomot,
lovWe trasnind
cu fulgerul frint infocat pe cel ce striga'
cu fall pe ziduri eisbinda!,
a')
Cade trintit, rabufnit de pamint
purtatorul de foc, nebunul care 'n avintu-i
de fiara, spumind,
suflase virtejuri vrajmae de abur.
Iar Ares, prielnic prieten, intro parte-i sdrobWe-
intr'alta-i incurca", le sparge aripa
de arme i coifuri, i-i pune pe fuga.
Caci §efii cei apte
la §apte porti fur'a§ezati in zadar!
Fugira, lasara trofee
chiar armele for de arama,
afara de doi
nascuti dintr'un tat i-o mama,
ce s'au ucis intre ei.
1)
Iata Isbinda, cu gloria larga,

veni innaintea Tebei, cea plina de call,
cefata de raze.
www.dacoromanica.ro
ANTIGONA 391
Deci, dupa rasboae, sä vina Uitarea

apol sa p'ashin impreuna in templele toate,
cintind si jucind toata noaptea,
iar Bachus, al Tebei sguduitor, sä conduca!
Dar ,iata si Creon soseste,
Creon al Tebei, al nostru stapin,
pe care ni-1 deters zeii.
Nu stim ce framinta in minte
atit de adinc,
caci puse deodata pristavii sa cheme
la sfat pe batrinii cetatii.
CREON
Barbati, acuma zeii dupa ce-au stirnit

furtuna peste noi, au linistit din nou
cetatea noastra. Deci, tramis-am dupa voi,
si numai dupa voi, ca sa veniti aci:
stiam ca voi ati respectat necontenit
puterea tronului lui Laios; si stiam,
ca 'n vremea cit Oedip a fost stapin, ati fost
supusi, iar, dupa ce muri si el, ati fost
ramas statornici si copiilor.
Dar ei luptindu-se 'ntre dinsii au pierit,
in chiar aceeasi zip prin insa-si mina lor,
si-atunci, prin dreptul de 'nrudire, eu luai
puterile si drepturile tronului.
Dar nu se poate sti puterea gindului
cui-va, si nici simcirea, nici vointa lui,
decit atunci cind pune 'n fapta. legile.
Caci mie-mi pare, ca barbatul, care-a fost
mai mare 'n Stat si care nu s'a folosit
de drepte hotariri, si-a carui limbs i-a
'ngradit-o frica,un ast-fel de barbat a fost
www.dacoromanica.ro
392 ANTIGONA
§i este vecinic un mi§el. Despretuesc

pe cel ce pune mai pre jos de Cara sa
pe cel mai bun amic al sau! E martur Zeus,
ce vede §i 'ntelege tot, ca n'am sa tac,
cind voiu vedea, ca ameninta vr'un necaz
cetatea mea, §i n'am sä 'ngaduesc la vr'un
amic al meu, on -cit de mult eu 1-a§ iubi,
sä stea in preajma mea vra'jma§ cetatii. Ea
e mintuirea noastra-a tuturor. In ea,
la sinul ei crescind, vom dobindi amici.
Cu aceste legi innalt puterea Statului,
de-aceste legi am pus pristavi 51 buciume
in tot ora§ul, Vreau sä §tie toti acum
ce-am hotarit cu fiii lui Oedip. Am zis,
ca Eteocle ce-a murit luptind, viteaz,
pentru cetatea sa, sa fie 'nmormintat
facindu-i-se, dupa legi §i obiceiu,
tot ce se cade celor. ce-au trait cinstiti
in viata lor. bar din potriva.-am poruncit,
pe Polinice, care a fost gonit de-aci,
§i care s'a re'ntors cu gindul de pustiu,
sa arda pina 'n temelii cetatea sa
§i zeii stramo§e§ti, sa soarba singele
fratesc §i-apoi sä duca robi pe-ai tarii fii,
sa nu-1 ingroape, nici sa.-1 plinga cine-va,
iar trupul lui desgustator ramie 'n cimp
pustiu, spre hrana pasarilor, ciinilor.
A§a mi-e gindul. Raii nici ()data n'au
sä tread. 'n fata mea, 'naintea bunilor;
§i cei ce sint cu dor de tam for vor fi
cinstiti, din voea mea, §i vii §i morti.
www.dacoromanica.ro
ANTIGONA 393
CHORUL
Acestea, Creon, tt-a placut sA hotAra§tt

de cei ce slut amici sau du§mant patrni,
t §tim el pot'. §i-at dreptul de a pune legs
§1 pentru morci §1 pentru noi care tratm
CREON
De-ati fi acuma paza celor ce am zis I
CHORUL
DA altora, mat Wien asta sarcina
CREON
A, pentru mort eu rinduit -am pazitonl
CHORUL
Atuncea, ce mat at de poruncit ?
CREON
Pe cel ce mica voea mea, to s1-1 opre§ti,

CHORUL
Dar clue e nebun O. vrea sA moara ?

CREON
i chtar aceasta e pedeapsa, dar de multe on

nadejdea de cl§tig perdu pe mul;t
www.dacoromanica.ro
394 ANTIGONA
PAZNICUL
Stapine, nu-ti voiu spune, ca sosesc abia

suflind, din pricina iutelii pasului;
caci dese on am stat in loc sä ma gindesc,
si m'am intors din drumul meu de multe ori.
Caci gindul imi vorbea, zicind mereu:
Sarmane, cum te duci sä ti-o gasesti
vtu singur ?. ori tnenorocite ce mai staff?
« ce crezi ca Creon n'o sa afle tot
«din alta parte ? cum ai to sa-mi scapi atunci ?.
Rostogolind acestea 'n cap, de-abia sosiiu
si-asa un drum ori-cit de scurt se face lung.
La urma, gindul ca sä viu aci a 'nvins,
si am sa-ti spun, desi chiar eu nu stiu nimic,
caci yin hranit de cugetul, ca n'am sa pat
decit ce soarta mi-a ursit.
CREON
Dar ce e ? ce te-a turburat at:t ?
PAZNICUL
Sa-ti spun intii de mine : nici n'am savirsit

eu faptul, nici pe cel ce-o facu nu 1-am
vazut, si pe nedrept as suferi pedeapsa eur
CREON
Dar bine te 'ngradesti si bine stii

s'amestici toate. Dar te vad ca ai de spus
ce-va.
PAZNICUL
Grozava fapta-mi da fiori 1
www.dacoromanica.ro
ANTIGONA 395
CREON
Dar ai sa spui oche! Ci spune si to du.

PAZNICUL
Ci iaca spun ! Venit-a cine nu o stiu

si mortul a 'ngropat: a presarat pe el
nitica pulbere, si-apoi s'a dus.
CREON
Ce zici ? i care dintre oameni a 'ndrasnit ?

PAZNICUL
Nu stiu, cad n'am gasit la fata locului

nici taetura de topor, nici gaura
de tirnacop, ci pamintul sanatos,
salbatic, fara rani in sinul sau;
nici urma de vre-o roata n'am gasit ;
faptasul n'a lasat in urina.4 nici un semn.
Cind paznicul intii de zi ne-a aratat,
am fost cuprinsi de groaza toti.
E-adevarat, ca mortul nu era 'ngropat,
dar pe de-asupra lui era un strat de praf
subtire, ca si cum faptasul ar fi vrut
sa-1 scape numai de pacat. i nu era
in juru-i urme nici de dobitoace, nici
de dine ce 1-ar fi tirit pe cimp.
Indata pazitorii atunci au inceput,
sa. schimbe vorbe grele intre ei : iBa tu
. . . ba tu 1-ai ingropat, ba tu., Era p'aci,
p'aci chiar sa se 'ncaere, si nimeni nu era
sa-i tie 'n fVu ; si fie-care dintre ei
era tinut ci -i vinovat, de cei-l-alti,
dar nimeni nu era vadit si toti scapau.
www.dacoromanica.ro
396 ANTIGONA
Dar not eram cu tote gafa s'apucam

in mina fierul ros, pnn foc sa, trecem st
sä ne pram pe zei, ca mei not n'am facut
st nici nu am vazut pe cel ce-a plantut
on dus la 'ndeplinire fapta In sfirsit,
cind ispravirarn cercetatul, se gam
sä spuna unul dintre not ce-va ce ne-a
facut, de teams, sa plecam pnvirea 'n jos,
caci rum n'avearn ce zice in potriva-1, mei
n'am fi putut sa facem alt-ce-va mai bun
Ne slatuea sa-V spunem totul, st mmtc
sa nu-ft ascundem Am primit, si acum, pnn sort',
nenorocitul, eu am fost ales sä gust
dulceata-aceasta titi ca mi vine greu
sa stau in fata ta sl to cu gren m'auzi,
caci cm sa-t plaza purtatorit de vests rele ?
CHORITL
Stapine, ma gmdesc mereu st banuesc,

ca fapta-aceasta vine poate de la zei
CREON
SA tact its spun, ca nu cumva 0, ma mini

cu vorba ta st sa precept ca.' esti batrin
st esti nebun I Nu vezi ca split nemernicu,
mind, ca zeu au ingript p'un calcator
de legs ? Ar fi putut sa 'ngroape el, ar fi
cinstit, pe cel ce v'ru O. arza templele
inconjurate de coloane, Cara for
st darunle for st sa sdrobeasca legea for ?
Cind oare zeit au cinstit pe pacatost ?
www.dacoromanica.ro
ANTIGONA 397
Nu, nu. Dar sint aci 'n ora§, barbati

ce-au murmurat in contra mea, §i-au clatinat
in taina capul lor. Ace lora li-i greu
sub jug §i ma urasc din rasputeri.
Aceia au plait cu bani; ei au trimis
pe-acel faptuitor. Caci nu e pe pamint
.descoperire mai mir§ava decit banul. El
darima State le, Eone§te pe barbati
din casa lor, tot el sminte§te gindul bun
§i-1 svirle 'n fapte ru§inoase, ratacit ;
tot el to 'nvata cum sä fii viclean §i far'
de lege 'n on -ce fapt. Dar citi vor fi facut
pe bani acestea, toti i§i vor lua la timp pedeapsal
i, daca Zeus in fata mea e Inca Zeus,
sa §tii, ti-o spun cu juramint, de nu mi-aduci
aci, sub ochii mei pe vinovat, yeti fi
nu numai omoriti, dar pins cind
yeti lamuri ocara-aceasta, voi yeti fi
pe uliti spinzurati de vii, ca sa vedeti
de unde A. va 'mbogatiti, §i sa 'nvatati
ca nu-i folositor s'alergi dupa ci§tig
pe on -ce cal Ai §ti atuncea, ca mai multi
cazut-au dupa urma banului mi§el
§i mai putini scapat-au.
PAZNICUL
Eu mai am de spus
ce-va, on sä ma 'ntorc §i sä ma duc ?
CREON
Nu §tii, cit chiar aceste vorbe imi displac ?
www.dacoromanica.ro
398 ANTIGONA
PAZNICUL
Ti-am suparat urechile on inima ?

CREON
Ce trancanesti sa stiff unde ma doare ?

PAZNICUL
aci vinovatul te-a isbit in inima,

eu to -am isbit doar in urechi.
CREON
0 zei, nesuferit flecar te-ai mai nascut !

PAZNICUL
Asa-i! Dar vinovat nu sint deloc acum

CREON
Nevinovat, dar stii sa mi to vinzi pe bani!

PAZNICUL
0 ce pleat, sa-ti pars-adevarat. neadevarul!

CREON
Discuta-acum despre pareri 1... dar daca voi

nu dati pe fata vinovatul, va voiu da
prilej sa spuneti, ca din bani se nasc necazuril
PAZNICUL
De s'ar descoperi! Dar daca-o fi sau nu

descoperit norocul tie cum ar fi,
pe mine n'ai sa mai ma vezi deloc pe-aci.
Chiar astazi am scapat cum nu credeam, si deci
voiu da umila multumire zeilor.
www.dacoromanica.ro
ANTIGONA 399
CHORUL
a)
In lume sint multe minuni,
ca omul nu este nici una.
El vine pe mare, impins
de vintul ce naste furtuni;
Corabia-i tae mariri
de negre talazuri ce salts
mugind pe sub ceruri.
El sparge si sinul manos
al marei zeite.
al Gheei, cea fara de moarte,
neobositkcu plugul,
tras peste cimpuri.
f3)
El prinde in mreje popoare

de pasari cu sborul usor,
salbatice turme de flare;
cu iscusinta-i de om,
el prinde 'n navoadele sale,
in sinul for impletit,
lighioanele marii.
Cu mintea-i puternic stapin
pe bestii de cimp,
pe flare din muntii riposi,
supune si caii salbatici,
si tauri la jug.
a')
El are ..buvintul si gindul
ce sboara ca vintul ; el are
tocmirile ce statele misca.
www.dacoromanica.ro
400 ANTIGONA
El stie sa scape de vinturi,

de plesnetul umed de ploae,
de aprigul ger, §i mintea-i
spre tot e deschisa
Spre vutor el pa§a§te
stapin pe mijloace,
invinge chiar boale cumplite
invinge dar una-1 invinge
e Moartea I
1,)
'stet peste fire in toate,

el merge odata spre bine,
°data spre rat', el incurca
orinduiri pgmlnte§ti
cu cele 'ntemeeate de zei
Si-acela ce din semetie
pa ate spre rele,
nu-i vrednic sa-mi fie vecin,
nici vrednic nu e
de pilnea oraului sau
Acel ce-ameninta cetatea
departe de mine!
Dar e cu putinta aceea

ce vadi Cum putea -voiu sA zic cä
nu e§tt chiar tu, tu Antigona 1
Vastar de regi nefericiti,
o nefencita copila,
ce este ? ce este ?
0 negre§it, negre§it nu tu
fecioara-ai infrint
www.dacoromanica.ro
ANTIGONA 4or
porunca regeasca, si nu
pe tine to -au prins vinovata,
facind nebunia!
PAZNICUL
Aceasta-i vinovata. Chiar acum

o- prinseram asupra faptului... dar unde-i Creon ?
CHORUL
Soseste din palatul sau la timp.

CREON
Cu ce s'a potrivit O. viu la timp ?

PAZNICUL
Stapine, cu temeinicie n'ai putea

nimic sa juri, caci cugetarea birue
parerea. Eu m'am laudat sä nu mai viu
deloc pe-aci; amenintarea to
ma turburase prea de tot. Dar sint acum
asa de fericit cum nici n'as fi crezut in veci ;
si yin, calcindu-mi juramintul, yin aci
s'aduc copila ce o vezi, pe care not
am prins-o tocmai cind vroea O. 'ngroape mortul.
Dar de-asta-data n'am mai tras la sorti, ci eu,
eu singur am descoperit pe vinovat.
0 ai in mina-acum; tu fa ce vrei cu ea
intreab'o, mustr'o, pedepseste-o cum poftesti,
eu sint in drept sä cred ca am scapat !
CREON
Dar cum, de unde-ai prins-o si-ai adus-o tu ?
www.dacoromanica.ro
402 ANTIGONA
PAZNICUL
Ea a 'ngropat pe mort... incolo, ce mai vrei ?

CREON
Dar tu pricepi ce spui ? e drept ce spui ?

PAZNICUL
Am prins-o ingropind pe mortul care-a fost

oprit din voea ta. Nu-i lamurit ce spun ?
CREON
Cum ai vazut-o tu §i cum ai prins-o ?

PAZNICUL
SI spun. Cum am sosit la post infricopti

de vorba ta, noi maturaram praful de
pe mort §i-I curatiram bine, iar apoi
ne traseram din drumul vintului, pe deal
la adapost, ca sa nu vie catre noi
duhoarea lui. i foci, colto§i, ne aficam
mereu sa fim de§tepti cu ochii 'n patru.
Staturam ast-fel pin'ce roata soarelui
ajunse 'n dreptul cerului de-amiazi. Era
grozav de cald. De-odata-atunci, de la Om int,
se scoala un virtej de pulbere, umplind
vasduhul pins 'n cer §i framintind in sbor,
pe dealuri, coama codrilor. i bolfa se 'nneca.
Iar noi, cu ochii 'nchiO, cu greu am suferit
minia zeilor §i pin' se potoli
am adastat cam mult. Atunci vazui pe cimp
copila-aceasta: ea plingea, sfa§ietor
ca pasarea ce-§i vede cuibul fara pui.
www.dacoromanica.ro
ANTIGONA 403
A3a 3i ea, zarind a mortu-i gol, gemu

3i suspina amar 3i blestema grozav
faptuitorul. i luind cu mina ei
farina presara; apoi dintr'un urcior
frumos lucrat, turns de-asupra de trei ori.
Iar noi vazind, am alergat 3i-am prins-o : ea
nu s'a mirat de loc. i toti noi o certam
de ce-a facut, de ce facea acum, 3i ea
nici n'a tacut, nici n'a tagaduit nimic,
3i ce spunea mi-era placut 3i dureros :
caci este dulce O. to scapi de un necaz,
dar este greu 's'asvirli in ef pe-amicii tai.
t totu3i toate-acestea, drept vorbind, sint mai
pre jos de mintuirea mea de-acum.
CREON
Cu tine, care-ti pleci privirea 'n jos vorbesc :

facut-ai tu ce zice paznicul, ori nu ?
ANTIGONA
i le-am facut 3i nici tagaduesc, ca le-am

facut.
CREON
E3ti slobod tu, mergi unde vrei... Dar tu

respunde scurt 3i respicat, 3tiai ca e
oprit... ?
ANTIGONA
:iam, cum O. nu 3tiu, to;i o 3tiau.

CREON
i-ai indrasnit sa calci porunca mea ?
www.dacoromanica.ro
404 ANTIGONA
ANTIGONA
.11Tict Zeus nu-mt poruncise mie, ma

zetta, care sta cu zest cei de jos,
Ilreptatea ,titt, .si stiu ca mu= et au pus
legs vecinice la oamem N'am crezut el tu, i
un muritor, putea-vet sa sdrobestt
au Vorba ta orinduirea zetlor
Ilescnsa st deplina, ea a stat st sta
de-apurun, st nu tie nimenea de cind
lumina ei a fulgerat in nai Nu m'am
temut de rum un om st n'am, crezut, ca votu
pram pedeapsa pentru-aceasta de la zee
Steam de mutt, cum sä nu stiu ? ca voiu muri,
chiar daca nu ti-as fi calcat porunctle
Dar daca mcr st mat de vreme, eu cistig
Acela ce, ca mme,. n'a trait, decit
o viata de ,necaz, de ce n'.ar astepta
cu veselie moartea ? Eu ca..mor n'am nict
o teams, dar de ar fl ramas ne 'nmormtntat
coptlul main mele, o, m'as fi mihnit
adinc 51 daca crezt ca. 'n fata ta eu fac
acurn o nebunie, tu sa stu, ca slut
crezuta poate de nebuna, d'un neburi
CHORIII,
Nestramutata fire-a tatalut o vezi

§I 'n fitca lut, nu se' 'mladie in riecaz1
CREON
Dar tu sa stu, ca tocmai sufletele tan

s'abat mat lesne 51.-at putea. sa vezi,
el tetful tare,, ars in foc, de multe on
www.dacoromanica.ro
ANTIGONA 405
se rupe §1 se sfarma, can indirytt,

cu nWe frine de rumic, it fact cuminti,
§1 nu-1 permis sä fit semet cind tu WI rob
Ea, cind a 'nfrint porunca mea, §tta ca m'a
lova, t dupa ce-a calcat porunca, ea
§tta ca ma lovqte, laudindu se
cu ce-a facut Si n'as mat fi barbat eu re-
gele, dar de-ar Scapa fara pedeapsa, ea
ar fi Dar fie fitca sore mele, fie cluar
§1 mat de-aproape ruda, ea §t sora et,
nu vor scapa de soarta cea mat grea
act negrqrt ele 'mpreuna-au planutt
inmormintarea fratelut Chematt o dart
Mat admeaurt o zaru, schimbat4, prin palat,
§t nu putea sa-§t sapineasca sufletul
act cel ce se gindeste la vre-o cruna in
ascuns, ades' se da pe fats mat curind
.*t mat ales urasc pe-un vmovat ce vrea,
lest e prins, sa mi se dea drept 'Mint!
ANTIGONA
Vret tu ce-va mat mutt ca moartea mea ?
CREON
0 da, mimic Am moartea ta, am totul

ANTIGONA
De ce mat zabove§tt atunct? 1\11ct vorba ta

nu-mt place mte, met nu mt va placea cindvat
rum tie grand meu nu-tt place! 'Totu§t eu,
de unde as fi-putut sä dobindesc acum
o glone mat straluctta pe pannint,
decit inmormintind pe fratele-mt tuba?
www.dacoromanica.ro
406 ANTIGONA
i tuturor de-aci placut-a fapta mea,

si-ar spune-o ei, dar teama leaga limba lor.
Dar regii sint mai fericiti ca cei-1-alti,
caci pot sa faca si sputa tot ce vor.
CREON
Tu, numai tu, din toti Tebanii vezi asa.
ANTIGNNA
Ba toti o vad, dar frica 'nchide gura lor.

CREON
Cum, nu roseti sa cugeti alt-fel decit toti ?

ANTIGONA.
Caci nu-i rusine sa cinstesti pe frate-tau.
CREON
Dar cel, cu care s'a luptat, nu-ti fuse frate?

ANTIGONA
Acelas tata, aceeasi mama ne-a nascut.

CREON
De ce-1 isbesti afunci, cinstind pe ce11-1-alt ?
ANTIGONA
De-aceasta mortul niciodata nu s'o plinge.
CREON
Si totu§i ai cinstit, ca si pe el, pe-un pacatos.
www.dacoromanica.ro
ANTIGONA 407
ANTIGONA
El nu-i fusese rob, cind a murit, ci frate.

CREON
Dar unul vrea sa.-§i prade Cara; celal-alt

vroea s'o apere.
ANTIGONA
Tu zici, dar legile

lui Hades astea sint.
CREON
Dar nu se cade O.
cinste§ti pe buni §i pe netrebnici de-o potriva.
ANTIGONA
tii to ca legea to e sfinta i la zei ?

CREON
Vrajmaul nu ne poate fi amic, nici mort.

ANTIGONA
Eu m'am nascut spre a iubi, nu spre-a uri.

CREON
Spre a iubi!? Ci mergi la mortii tai atunci!

Dar cit traesc, aci femei nu vor domni!
(SFIRSITUL IN NUMXRUL VIITOR)
Trad. libeil de MIHAIL DRAGOMIRESCU.
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIUL EVOLUTIUNII
(ROspuns Lordului Salisbury)
La intrunirea din Oxford a Asociatiunii britanice pen-

tru progresul stlintelor, in luna August 1894, presedintele
Lord Salisbury, a atacat in discursul sau de deschidere
teoria evolutiunii. Membrii Asociatiunii neaparat nu puteau
sa protesteze pe fata in contra afirmarilor aceluia
pe care ei it chemasera sa-i presideze. Din causa aceasta
aceste atacuri, raspindite in toate stratele de presa zil-
nica, au trecut necomentate. Aces, mare parte a publi-
cului, despre care putem admite, fara teams de a gresi,
ca socoteste de adevarate, oracolele unui om care e, si
prim-ministru, si cancelar al unei Universitati, si repre-
sentant ales at stiintei,cu incintare a luat de hotari-
toare, rationamentele Lordului Salisbury.
Biologii si-au continuat totusi studiile si discutiunile
fara a se ocupa de ideile Lordului Salisbury ; caci
li se pareau de o slabiciune asa de evident& incit so-
coteau de prisos a le mai combate. Dupa parerea mea
n'au tinut in destul seams de efectele acestui discurs pus
prin presa sub ochii a 2 milioane de cititori. i nimeni
n'ar Li facut poate nimic pentru a neutralisa acele efecte,
data nu se intimpla un incident recent.
www.dacoromanica.ro
PRINCIPRIL EVOLUTIUNII 409
Fac alusie la aprobarea data de unii membrii ai

Academiii tiintelor din Franta, cind s'a presintat acestei
adunari, o traducere francesa a discursului Lordului Sa-
lisbury. Acest incident, reprodus de ziarele francese cu
comentarii elogioase, a intarit prima impresiune. Pe de
o parte, invAtatii englezi nu ziceau nimic, pe de alta, unii
invatati francesi aduceau laude; neaparat ca, cea mai
mare parte a publicului trebuea sa, creaza, ca primirea
parerilor Lordului Salisbury se impune.
Datoria parea dar a-mi impune sa, nu prelungesc ta-
cerea, cu toate acestea am intrerupt numai cu parere de
rau alte lucrari pentru a arata slabiciunea argumentelor
Lordului Salisbury.
Aceasta e origina scrierii de fata. Mi s'a parut ca
e bine sa fie raspindita in Franta si in Germania, ca si
in Anglia, deoarece in acele tali ca si la noi, se simte
nevoea de a lupta in contra ideilor reactionare.
Unii sustinatori infocati ai teoriii evolutiunii au pus-o

pe aceeasi treapta cu teoria gravitatiunii. Comparatiunea
nu e intemeeata. Mai intii, selectiunea naturala e departe
de a avea, in acelas grad ca gravitatiunea, valoarea unui
adevar fundamental al stiintei. *i apoi, selectiunea natu-
ral& nu este singura causa a fenomenelor la explicarea
carora serveste. Darwin insu-si a admis aceasta cind a
recunoscpt transmiterea prin mostenire a efectelor in-
trebuintarii si neintrebuintaxii. Cu aceste reserve, consimt
sa primesc pentru un moment comparatiunea, pentru
ca-mi va servi sa scot la lumina firea unei greseli foarte
respindite.
Sa ne intoarcem cu mintea la epoca cind Newton
publicase de curind teoria sa si sa vedem ce afla despre
ea un cititor de ziare, sau deoarece acestia erau putini
www.dacoromanica.ro
410 PRINCIPIUL EVOLUTIUNII
pe atunci o persoana care-care. I se arata ca., dupa

Newton, corpurile se -atrag in ratiune directs cu masele
for si in ratiune inversa cu patratul distantei, si ca
lenomenele7sistemului solar se explica, pentru ca se supun
acestei legi. I se mai zicea ca nu toga lumea admite
acea explicare, ca, Clairaut, de exemplu, a gasit ca unele
miscari ale lunii nu se puteau explica ca efecte ale gra-
vitatiunii, si ca, prin urmare, teoria, prin care Newton re-
presinta miscarile planetelor, nu era admisibill. Iar daca
persoana noastra ar li conchis din acestea ca trebue sa
respinga totdeodata si teoria gravitatiunii si acea a siste-
mului solar si ca, si unele idei ale lui Copernic si Kepler
de care auzise erau asemenea resturnate, ce am Ii zis
not ? Evident, am Ii zis, ca acel om cade in cea mai
mare eroare, conlundind teoria gravitatiunii cu aceea a
sistemului solar ; ca sint motive deosebite pentru a
admite sistemul lui Copernic si legile lui Kepler, si ca de
s'ar dovedi ca e gresita legea gravitatiunii, teoria sistemului
solar istoriceste anterioara ei, chiar lipsita de interpre-
tarea rationala ce i-ar Ii dat acea lege, nu raminea mai
putin intemeeata pe fapte hotaritoare.
Generalitatea publicului admite Para a se indol el
doctrina lui Darwin, hipotesa selectiunii naturale, si aceea
a evolutiunii organice sint unul si acelas lucru. Cu toate
acestea, exists intre ele o deosebire analog& cu cea care
desparte teoria gravitatiunii de teoria sistemului solar,
si precum aceasta din urma, admisa pe vremea lui
Newton, ar fi putut sa ramie in fiinta, chiar daca se
respingea legea lui Newton, asemenea rasturnarea selec-
tiunii naturale ar lasa intacta hipotesa evolutiunii or-
ganice. Daca s'ar dovedi ca, selectiunea naturala este
lara, elect sau ca nu e decit causa a unei parti a elec-
telor, si ca ast-lel poate explica toate faptele, deoarece
www.dacoromanica.ro
PRINGIPIUL EVOLUTIUNII 411
transmiterea prin mostenire, a modificdrilor de ori-

gin& functional& este si ea o causa activa, dac6 s'ar
dovedi chiar el nici una din causele pin& acum invocate
nu e suticienta, teoria care face sl easa organismele
de tot felul dintr'o urmare neintrerupta de modificari
acumulate, n'ar mai gasi atita sprijin in aceste cause,
dar tot ar sta pe base temeinice. Aceasta nu e parerea
Lordului Salisbury; ca si imensa maioritate a oame-
nilor, el crede ca, hipotesa evolutiunii organice trebue
s& stea sau sa caza impreund cu causele care i se a-
tribue. Este, ce e drept, o parte in discursul sau, unde
deosibeste selectiunea:naturala, luata drept causl a evo-
lutiunii, de faptele considerate ca probe ale evolutiunii,
pentru eh evolutiunea le explica; la sfirsit ins& afirma
c& selectiunea natural& si evolutiunea sint asa de strins
unite incit nu se pot separa, si ca, daca una .e rastur-
natg, cade si cea-laltd, incit faptele rtimin far& expli-
care natural& si trebue absolut s& le privim ca supra-
naturale. «Admit, zice el, facind alusiune la profesorul
Weismann, cl daca respingem selectiunea naturala, nu
ne mai ramine all,/ cale decit de a recurge la actiunea
mediatl sau imediat& a unui principiu, lucrind dupl un
plan*. Isi insuseste deci ideea vulgar& care face din dar-
winism si evolutiune termene sinonime.
Desi profesorul Huxley, care a vorbit in numele
biologilor din care nu e unul care sä nu cunoasca
deosebirea celor cloud teorii pentru a motiva votarea
de multumiri oratorului, a respins aceasta confusiune 1),
frasa ce am citat, se regaseste in noua publicare reva-
zuta, a discursului Lordului Salisbury.
1) In putinile cuvinte pronuntate de Mixley, acesta repet&

de mai multe on distinctiunea dintre Darwinism sau selectiune
naturala, i teoria evolutiunii In genere. Nota tract.
www.dacoromanica.ro
4I2 PRINCIPIUL EVOLUTIUNII
Lord Salisbury insist& cu staruinta asupra faptului

ca selectiunea naturals e lipsita de probe directe. «Nu
este nici o persoana zice el nici o succesiune de per-
soane, care sa fi observat mersul complect al selectiunii
naturale intr'un singur cas macar, si de sigur nimeni
n'a inscris asemenea observatiuneD . Apoi, vazind ca
proba directa a hipotesei nu apare in eausa, admite tacit
el trebue O. se primeasca cel-l-alt termen al alternativei,
pentru care asemenea nu se aduce proba directs. Citi-
torul va binevoi sa ma scuse clack cu ocasiunea aces-
tei logici, reproduc unele parti dintr'un studiu p.ublicat
innainte de ivirea lui Darwin, atunci cind 'hipotesa des-
voltarii, cum era numita, era luata in ris de toata lumea:
«Inteo discutiune asupra teoriii desvoltarii ce-mi
povestea un amic scriam eu unul din adversari pre-
indea ca, deoarece experienta noastra nu ne ofera nici
un exemplu de transformare a spetelor, e anti-filosolic
de a crede ea asa ce-va s'a putut petrece. Dac' as fi
Post de fats, cred ca, Para a discuta aCeasta pretentiune
foarte criticabilg, as fi ra' spuns ea deoarece cursul ex-
perientei noastre nu ne-a facut niciodata sä cunoastem
crect(iunea unei spete, argumentatorul era obligat prin
propriul Om rationament sa declare de anti- filosofica
hipotesa creatiunii on -carei spete la on -ce epoca.
«Acei care resping cu usurinta teoria evolutiunii pe
motivul ea nu e asezata pe fapte, par a uita el teoria
for insa-si, nu se intemeeaza pe nici un rap. t. Ca maio-
ritatea oamenilor, crescuti de la nastere in credinte pri-
mite d'a gata, ei cer 'ca partasii unei credinte opuse sa
aduca probele cele mai tari, pe cind cred ca a for n'are
nevoe de nici una. Gasim imprastiate pe glob, organisme
animale si vegetale in numar de 320,000 de spete dupa
Humboldt, de 2 milioane, dupa Carpenter; sa adaogam
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIUL EVOLUTIUNII 411
la acest numAr spetele aninaale si vegetale stinse, st nu

vom exagera socotind numdrul spe %elor ammale si ve-
getale care au trait sau traesc Inca pe parnint, la a-
aproape 10 milioane Dar care e explicarea cea mai
rationald a tvirn acestor 10 milioane de spete 2 E mai
probabil c'au lost 10 milioane de creatium speciale, im-
plicind he-care existenta unui plan cugetat si a actelor
necesare pentru a-1 aduce la indeplinire ? Nu e mai pro -
babil ca cele lb milioane de spete s'au produs prin
modificari continue, isvorite din schimbarea imprept-
rdrilor ?
Ni se va respunde lard indotald ca mat usor se pot
concepe 10 milioane de creatiurn speciale decit produ-
cerea celor 10 milioane de spete prig modthcan trep-
tate Dar gIndeasca-se cine-va §i va vedea ca e inselat
d'o ilusiune Se supue adversarii mei unei cercetan a-
tente propria lor ahrmare si vor recunoaste ca cuge-
tarea for nu le-a presintat rum o data inchipuirea pre-1
clod a creatiunet unei singure spete Daca au putut
salt lacy o idee lamunta de aceastd operatmne, bine-
voeasca ei sa ne spue cum e constrund o spetd noun
M cum awe, Cade din non sau ese cu marl mimic
din sinul pdmintulth Membrele si viscerele noel crea-
turn sa Adunl ele din cele patru ,puncte cardinale la
acelas lac pentru a o forma ? S. adoptam antica idee
a Ebreilor §i sa zicem ca Dumnezeu is lut si plasmueste
noun Inntd 9 .
aDacd parta§iloi creatunulor speciale, 11 se pare exor-
bitant, ca nal sä le cerem sa ne descrie mersul acestor
creatium, le voiu respunde ca aceastd pretentume este
Inca cu mult mai pre jos de ceea-ce reclama ei de la
partasu hipotesei desvoltani Tot ce le cerem este ca sa
ne arate o procedere concepaild Et ins& nu se mul-
www.dacoromanica.ro
tumesc cu o procedere conceptibilci, ei ne cer procederea

actualci. Ei nu zic: aratati-ne ce poate sa se petreaca,
ci : aratati-ne ceea ce se petrece. Departe de a depasi
dreptul nostru cu intrebarea ce facem, n'ar fi citusi
de putin ce-va neinteme-at din partea noastra, end le-
arn cere nu numai o procedere posibila de creatiuni
speciale, ci chiar o procedere cOnstatatet, aceasta cerinta
nu ar fi mai mare decit aceea ce impun ei adversarilor).
In aceste rinduri, nu era Inca vorba de teoria ori-
ginei spetelor prin selectiunea natural& care, la acea
epoca (1852), nu se ivise Inca ; aveam in vedere teoria
evolutiunii organice, privity independent de on -ce taus
anumita, sau mai bine zis privity ca efectul unei cause
generale : adaptarea la conditiunile firii. Acel rationa-
ment isi pastreaza toata puterea, on -care ar fi teoria
care se opune aceleia a creatiunii speciale, fie aceea a
evolutiunii, fie aceea a selectiunii naturale. Celor care
cer fapte in sprijinul selectiunii naturale se poate opune
cererea de fapte care sä sprijine teoria contrarie.
Poate ca Lordul Salisbury va raspunde citind lap-
tele mentionate de Genesd. Dar chiar de n'ar cunoaste
,indoeille produse de criticele istoriilor Mill, acele ale
profesorului Cheyne, de exemplu, si ar primi cu o cre-
dint& absoluta traditiuni admise de triburi nomade de
pastori, acum trei mil de ani, totusi ar trebui sa recu-
noasca, ca faptele transmise prin aceste traditiuni nu
sint de clasa acelora pe care le cere -de la partasii hipo-
tesei selectiunii naturale : ele nu sint fapte constatate
prin observatiuni directe.
Daca dar e necesar ca cele clour hipotese, creatiunea
special& si evolutiunea prin selectiune naturals, sa se
intemeeze pe fapte direct observate si data trebue sa
respingem pe cea din urma pentru ca nu sint fapte
www.dacoromanica.ro
-direct observate care ar dovedi-o, trebue sl respingem

si pe cea d'intii pentru acelas motiv. Nimeni n'a vazut
evoluind o spew. si nici creindu-se o spetd. ..-
SA trecem acum de la proba directs la cea in-

directd. SA vedem dad. sint fapte positive, observate,
care tind a indreptati una din aceste hipotese si dacd
sint altele care tind a sprijini pe cea-l-altd. Compara-
tiunea .ne va duce la resultate foarte diferite. Faptele
sint foarte vulgare, voiu fi scusat ca le insir, lordul
Salisbury nu le cunoaste.
MArturiile geologice sint distruse in cea mai mare
parte, cele ramase sint strAmutate din loc sau stricate;
numai o slabA, o infinitesimald parte a for au lost cer-
cetate, de aceea nu ne dA paleontologia decit fragmente
de proba. Cu toate acestea, cu cit se studiazd stratele
scoartei pamintesti, cu atit se vede ca formele organice
sint produse de modificari acumulate. Descoperiri recente,
mai ales cele care arata, prin forme millocitoare, ea tipul
pasarii deriva din tipul reptilei si cele care aratd cum
seria care incepe cu orohippus cu patru degete din te-
renele eocene, trece prin mesohippus, miohippus, proto-
hippus si pliohippus pentru a ajunge la calul modern,
au adus dovezi tari pentru hipotesa evolutiunii, asa de
tari in cit Huxley care altd-datd nu o primea fa,"ra reserve,
n'a mai facut nici una dupa ce a vAzut fosilele profeso-
rului Marsh. Aci si in alte casuri fosilele nu numai
ca ne dau directiunea ce a urmat evolutiunea pentru
a ajunge la formele actuate, dar ne desfasura totde-
odatd un fapt general de o mare valoare, adicA ca ti-
purile cele mai vechi din on -ce class presinta caracte-
rele de structura cele mai comune sau mai generale si
ca tipurile mai thoderne de aceeasi class, slut mai spe-
-cialisate intr'un fel sau altul. Cea-ce arattt inrudire, im-
www.dacoromanica.ro
plicind necesar un procesus evolOonar de divergenta

si de redivergentg, care insoteste modificgrile.
Principiile clasificarii aduc si ele o proba in acelas
sens. Vulgul si chiar naturalistii de scoalg veche lash
la o parte, ca lipsite de valoare, remarcabilele rapoarte
care in lumea animalg ca si in lumea vegetalg leagg
clasele, sub-clasele, ordinele, genurile, spetele si varie-
tatile. Aceste imp.rtiri se despart in grupuri, acestea la
rindul lor in alte grupuri si infatiseaza ast-fel o serie,
in care fie-care grup are un volum mai mic decit cel
precedent, cea-ce se impacg perfect cu presupunerea ori-
ginei for cornune. SA presupunem cit s'a Ingropat in
pamint o craca mare a unui copac, asa incit sg nu se
vaza decit virful ramurelelor, si cg un indigen din in-
sulele Feroe care nu stie ce e un copac, ar lua una
din acele ramurele care rgsar, drept o plantg separath
si ar cauta s'o smulgg; el va descoperi cg sub supra-
fata solului, ramurica se impreung cu allele pentru a
forma o ramurg mid. si cercetgrile lui in apropiate ii
vor argta ca, pretutindenea grupurile de ramurele se
unesc ast-fel, in cite o ramura. Sapind mai departe, Fe-
roeanul va vedea cg micile ramure apropiate, alcatuite
de un grup de ramurele, se impreung si formeazg o ramurg
mai mare ingropatg mai adinc si cg ele nu sint decit sub-
impartiri ale unei craci de grosime millocie. Sgpind apoi
si mai departe, ar descoperi ca acele craci sint iargsi pre-
lungiri ale unei craci si mai groase si asa mai departe, ping
cind ispravind cu sgpatul, ar vedea cg crAcile mari, mij--
locii, mici, ramurile si rgmurelele, cu grupgrile for res-
pective, pleacg toate cu diverge* de la o cracg princi-
pala, care ea insa-si se desprinde din trunchiu si cg for-
ineaza ast-fel grupuri care se ramilica in alte grupuri,
tot mai putin voluminoase, in proportie cu distanta de
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIUL EVOLVTIUNII 417
la tulpina comuna. Observati Ca acest exemplu simboliseaza

si inrudieta spetelor, genurilor, ordinelor, etc., acum in
fiinta, si inrudirea care in limitele cunostintei noastre
uneste resturile continute in scoarta pamintului, ce ne-au
ramas de .
la spetele pierdute; cele doua sisteme de fem-
mene stau in legatura.
Impartirea formelor organice in spatiu repeta inva-
tatura ce ne da impartirea for in timp. In diferite re-
giuni exista o inrudire intre fauna actuala si cea losila;
cu toate deosebirile lor, ele se aseamana mult. ,Aceasta
surprinzatoare rudenie, pe acelas continent, intre mort
si viu,, a inspirat mai mull decit on -ce alta causa,
lui Darwin credinta in filiatiunea spetelor prin modifi-
earl de structura. Owen aratase mai 'nnainte existenta
acestei inrudiri intre spetele existente ale Americei de
Sud, si spetele moarte, represintate prin fosile. In Aus-
tralia, continent despartit de mull de toate cele-l-alte
toate mamiferele indigene erau marsupiale si fosilele ga.-
site acolo sint asemenea numai marsupiale; iata o apro-
piere care arunca lumina asupra inrudirii acestor spate.
Asemanarea faunelor 4ctuale cu cele trecute, in aceleasi
regiuni, ne duce la niste conclusiuni, care se potrivesc
exact cu cele care le-am obtinut piny acum.
Mai yin si faptele descoperite de embriologie; ele ne
repeta continuu aceeasi istorie.
Baer a descoperit ca on -ce organism, in primele sale
momente, seamana in cele mai multe caractere ale
sale cu cele-l-alte organisme aflatoare in aceeasi lasa;
ce-va mai tirziu structura sa seamana cu aceea care o
arata la o epoca corespunzatoare, un numar mai mic
de organisme, la fie-.gare treapta ulterioara dobindeste Ca-
racterele care deosibesc prin lase succesive embrionul
in desvoltare de grupele de embrioane cu care sernana
www.dacoromanica.ro
418 PRINCIPIUL EVOLUTILINII
mai 'nnainte, asa incit la fie-care treapta, clasa embrioane-

lor cu care seamana, scade, si acea a formelor asema-
nate se restringe, ping ce nu mai confine decit speta din
care face parte acel embrion.
E evident el aceste grupuri, care se impart si se
sub-impart in altele din ce in ce mai mici, pe masura
ce se departeaza intro ele, corespund perfect cu grupu-
rile care se resolva si ele in altele din clasificari, cu
grupurile esite din alte grupuri ale cracei ingropate care
simboliseaza legaturile lor, si cu acele ale formelor fo-
sile asa cum le cunoastem. Cu alto cuvinte, arborele em-
briologic corespunde cu acel al clasificarii si cu partite
cele mai moderne ale arborelui paleontologic pe care nu
l'am putut inca desgropa pe deplin. Mai mult; cu hipo-
tesa evolutiunii, straniile preschimbari prin care trece des-
voltarea embrionului se pot intelege, fara ea, ramin nein-
telese. Ori-ce animal superior incepe printr'o celula cu
nucleu, forma comuna a fiintelor celor mai mici si mai
simples protozoarele. Pe cind la protozoare, celula cu
nucleu da nastere altor celule care se despart (si fie-care
din celulele despartite trece la rindul ei prin aceeasi sci-
siune urmata de despartire), caracterul comun al meta-
zoarelor este ea celulele formate prin succesive scisiuni,
in loc de a se separa, ramin unite si formeaza un grup.
Partile acestui grup se desprind in doua strate, intro
care se formeaza la tipurile superioare, un al treilea
§i din aceste trei strate se alcatuesc toate organele
interne si externe. .In toate clasele maxi de meta-
zoare, desvoltarea unui tip superior este recapitularea
caracterelor distinctive ale tipurilor inferioare. De exem-
plu in despartamintul vertebratelor, embrionul unei pa-
sari sau al unui iepure infatiseaza la unele momente
caractere care-1 fac sa semene cu embrionul unui
www.dacoromanica.ro
peste, bunioara niste incretituri care represinta grosso

-modo branchiile. Embrionul omului nu ia, la sfirsitul
evolutiunii sale, forma propria omului decit dupti, ce a
trecut prin stari in care seamana cu al mamiferelor in-
ferioare. Aceasta minunata repetire de caractere, care
tin de tipuri inferioare, se impacit foarte bine cu teoria
evolutiunii si sugereaza ideea unei hereditati transcen-
dente. Pare chiar necesar sa admitem ca, data fie-care
din tipurile actuale nu s'a realisat decit trecind printr'q
-succesiune de tipuri anterioare, desvoltarea acestor ti-
puri actuale trebue sä paAreze urine de istoria stramo-
silor Ior si nu poate sä semene cu desvoltarea tipurilor
care au avut o altA serie de stramosi. Cum s'ar putea
ca diferitele spete sa, aiunga la diferite puncte dad. au
facut aceeasi tale ?
Faptelor trase din embriogenie, trebue sa adaogam
altele, cu oare-care afinitate cu acestea: cele care ni
le ()fell fiintele cu organe rudimentare. La acestea, or-
ganele proprii stramosilor se formeaza la inceput, nu
intirzig insa a dispare, de exemplu mugurul dintal al
balenei, care dispare dupe putin timp ; alte-ori din contra
vedem organe proprii stramosilor (stramosi putin depar-
tati in arborele filogenetic), care nu dispar, ci inceteaz1
de a se desvolta si ramin in stare de schip. Ast-fel sint
unii serpi care au, ascunse sub piele, membre poste-
rioare rudimentare, indite retrospectiv di origina for ii
leaga de sopirle. Unele crustacee oarbe care traese
in grotele din Kentucky poarta un pedicul ocular, lipsit
tusk de ochiu. In exemplele acestea, partite in parte re-
produse sint ILA de lobos pentru animal; sint altele lug
unde aceste parti ,sint aunatoare, cum e casul cu a-
pendicele vermicular al cecului la om, mic rudiment in--
www.dacoromanica.ro
testinal cu totul far. lobos, nu insa si fara pericol, de-

oarece nu e rar sa he alectat de boale, adesea mortale
Acestor cinci ordure de Iapte care toate indica. a-
ceasi 'stone, nu li se atribue mci o causa Cum s'au pro-
dus aceste mothball. progresive 2 De ce aceasta lega-
tura care uneste in acelas fel unele cu allele formele
orgamce modificate, in paleontologie, clasificatie, em-
briologie si organe rudimentare 2 N'avem decit sä pri.-
virn in lurul nostru pentru a vedea pretutindeni lucrind
o causa generals care aiunge pentru a explica aceste
mistere, admitind ca actiunea ei a lost neincetata Luati o
plants sau un animal si puneti le intr'un mediu nou, atola
numai daca nu cum-va difera de cel precedent asa, incit sa
be primeldios organismului, hinta vie va mcepe sa se
schimbe prin modificArt, care se adapteaza noilor condi-
%iuni Pentru exemplele trase din plantele cultivate si
arnmalele domestice, se va obiecta de sigur ca selec-
tiunea artthciala e causa schimbarn, din momentul insa
ce selectiunea artificiala poate sa produca variatiuni, tre-
bue admis a influentele exterioare au modihcat cutare
plant& si cutare animal §1 ca modibarile s'au transmis
prin motentre 51 s'au acumulat Daa insA avem nevoe
de un exemplu in care selectiunea artificiall n'a pat
rum un rol, pea omeneasa ne da unul destul de tare
Daca nu se adrnite hipotesa respinsa de sigur de cre
dmtele Lordului Salisbury ca varietgile spate], ome-
nWi slut resultatul unoi creatiuni independente, nu se
poate inlatura conclusiunea di, deosebirele for proven din
deosebiri ale traiului sau ale mediului Aceste deosebiri,
sau nu au cause, ceea-ce este absurd, sau au lacut
he-care varietate impropria sa trasasca in mediul ei,
ceea-ce iarasi este absurd, sau au facut he care varietate
apta sa traeasa. in conditiunile impuse de mediu, in
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIUL EVOLUTIUNII 42I
acest din urma cas, zisele deosebiri alcdtuesc reaciunea

firei omului fat& de medal singura hipotesd care nu este
absurd&
Ea e si explicatiunea necesard, dovad& sint exem-
plele de adaptari , extraordinare resultind sau din peirea
indivizilor neadar;tabili, sau din efectele obicinuintei, sau
din ambele cause Printre multe alte exempla putem
cita acel al Fuegienilor, care traesc goi in nefericitele
for insule, sub zApada care se topeste pe corpul Tor,
al Yacutilor, acei °ameni de ter cum sint numiti, care
dorm sau vegheazd la aer Tiber acopenti de hruma , al
Indienilor (Hindoos), a caror constitutie este asa de
bine adaptat& clime' tropicelor incit pot sa-i bat& ra
zele unui soare arzatoi pe cind dorm, in fine al tribu-
rilor muntoase din India, care traesc foarte bine in re-
gium pestilentiale, ucigatoare nu numai pentru Europa,
ci chiar pentru cei-l-alti Indieni Mai mutt pe masura ce
se deprind cu module Tor, of ganismele suler& diferen-
tianle si re diferenti&rile care aleatuesc rasele si varlet&
file Unn oameni au plecat din aceasi tat& pentru a se
intinde in alte tinuturi in toate directiunile, din aceastd
miscare au resultat mai multe familn foarte diferite,
adaptate lacasunlor for si rase mai putin neasemanate
care se deosibesc intre ale, precum de exemplu popoarele
arcane din Europa Ce s'a petrecut pentru speta °me-
neasca, se petrece si s'a petrecut totdeauna cu on-ce
fel de organisme Vedem pe de o parte o caus& gene-
ral& care adund modihcari peste modificari de la in-
ceput 'si pe de altd parte, cum se formeaza, in mod con-
comitant, o clasa inlauntrul altei clase Causa, a caret
actiune o prinderne de felul celor de care avem nevoe
pentru a explica remarcabilele legatun descrise mai sus
Tata dar cinci mart grupurl de fapte observate, care
www.dacoromanica.ro
toate arata acelas trecut si tind impreuna la aceeasi

conclusie: valoarea doveditoare a fie-caruia din ele pro-
duce, unindu-se cu cele-l-alte, o valoare demonstrative
imensd. In fine, adaptarea directs sau indirecia a orga-
nismelor la mediile lor ne dovedeste presenta unei
cause care face intelese aceste grupuri de fenomene.
Hipotesa evolutiunii sta pe aceste grupuri de probe care
se verified, reciproc, si se poate lipsi de conclusiunile
care s'ar trage cu privinta la causele sale speciale.
Eats ce am voit sä zicem mai sus, cind am afirmat ca,
chiar dace toate teoriile asupra causelor speciale ale
evolutiunii ar fi distruse, teoria evolutiunii ar raminea
neatinsa.
Dupe ce am cercetat faptele constatate, care sprilina
indirect hipotesa evolutiunii, sä vedem cele care spriiind.
indirect hipotesa ce i se opune. /Vu exists asemenea
fapte. Nici in aer, nici in ape, nici in pamint nu se
descopera nimic, care ar implica o creatiune specials.
Fapte de asa nature, nu numai ca nu gasim, ci gasim
multe care contrazic aceasta hipotesa. In loc de probe
indirecte, dam de obiectiuni indirecte. Sint de cloud, clase:
unele speciale, allele generale.
Cele speciale rees din cercetarea grupurilor de
fapte citate mai sus ca dovezi indirecte ale hipotesei
evolutiunii; aceste fapte slabesc in acelas timp hipotesa
creatiunii speciale, pentru ca, ridica chestiuni care ramin
fare raspuns. De ce arborele clasificatiunii, arborele pa-
leontologic si cel embriologic ofera ele o asezare de
parti divergente si redivergente asemanata cu aceea a
unui arbore genealogic in care, din generatie in generatie
ne ridicam pine la un stramos departat ? A voit Dum-
nezeu sa product ast-fel ilusiunea unei inrudiri embrio-
logice ? Daca desvoltarea embrionului ar fi efectul unui
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIUL EVOLUTIUNII 423'
plan divin, ar merge !Ara indoeala, in linii drepte de la

germene pins la forma definitive; n'ar infatisa meta-
morfosele variate ce descoperim intr'insul si care n'au
nici o legatura, fie cu nevoile momentului, fie cu struc-
tura si cu modul de traiu la care se opresc. Pentru ce
aceste productiuni care ramin neterminate si ne dau
ideea unei filiatiuni cu modificari ? Aceste miriade de
organe care se desvolta partial, si dispar apoi prin re-
sorptiune, fac ele parte din plan sau. au de stop sa, dea
omului idei false despre origina lucrurilor ? Inca o data,
dad, organe rudimentare au lost create precum 'pretind
unii, cu scopul de a pastra simetria in planul general,
cum am face sa concordeze acest motiv (care pentru noi,
din punct de vedere omenesc, nu este decit un curat capri-
ciu) cu fapte ca acestea: o speta de balena are rudimente de
membre inferioare, si alta un rudiment de basin, sau cu
lapte analoage care se observa, la unii serpi, fapte care ne
lac sa credem el pretinsa idee creatoare n'a lost adusa pe
deplin Ia indeplinire ? Sint oameni care cred ca indoeala
revelata prin cercetarile asupra adevarului unei credinte
transmisa din generatie in generatie va atinge curiosilor
o aspra pedeapsa. Poate ca unii din acesti credinciosi
isi represinta un Dumnezeu capabil de a grabi probe
ilusorii pentru a rataci pe cei care le cerceteaza si sg-i
ispiteascit Ia greseli. Despre acestia nu se poate zice
decit cuvintul calauzei lui Dante : priveste si treci mai
departe.
Obiectiuni indirecte sint acele fapte care arata.
existenta legilor naturale la fenomene. Incidentele din
toate momentele, aratindu-ne raporturile constante ale
causelor si efectelor, produc in spiritul nostru o convin-
gere care, asa nu §e poate impaca cu ideea de creatiune
speciala, incit afirmarea unui cas de creatiune speciala
www.dacoromanica.ro
introun moment dat de fata, nu ar intimpina decit necredintA.

Dad. ar veni cine-va sa ne zicA, ca lilt-11d in camera sa
un vas care nu continea decit apA curate, a vazut de-
odata ivindu-se acolo un peste, sau cA a vAzut aproape
de pamint o masa de nori contractindu-se, condensin-
du-se si luind in cele din urma forma unui animal ne-
cunoscut, ce am zice ? Pur si simplu ca s'a inselat sau
ca vrea sa ne insele. Am dovedi prin risul nostru, 0,
ideea unei creatiuni speciale, cind ni se infatiseaza lA-
murit, sub forma unui !apt actual, e prea absurda spre
a. fi primita..
Ce deosebire! de o parte hipotesa evolutiunii orga-
nice, avind de basA indirect& o masa foarte considera-
bilA de fapte constatate, de alta, hipotesa creatiunilor
speciale !Ara nici un sprilin indirect in faptele de ob-
servatiune, ba contrazisa de aceeasi mas6 de fapte si
de enorma acumulare de observatii care alcatueste ex-
perienta noastrA de toate zile.
Oricit e de puternica este aceasta antitesa, totusi ea

mai cistiga tArie cind examinam cele douA hipotese din-
tr'un alt punct de vedere. Lordul Salisbury presupune, c&
nu se poate admite hipotesa selectiunii naturale, din lipsa
de fapte constatate, dovedind direct formarea unei spete
prin aceastA cause. «Cred, zice el, ca profesorul Weissmann
are dreptate clad afirm5 ca nu putem sA ne inchipuim,
nici cu inlesnire, nici cu greutate, actiunea selectiunii
naturale* si admite apoi cA lipsindu-i proba positive,
hipotesa unei selectiuni naturale nu este decit «o purA
coniectura,. SA mi se permitA de a arata. ca, Lord Sa-
lisbury altereaz& in mod gray intelesul textului profeso-
rului Weissmann. In pasagiul citat, Weissmann zice des-
pre selectiunea naturala : 40 admitem, nu pentru c&
www.dacoromanica.ro
sintem in stare de a demonstra actiunea ei cu ama-

nuntul, nici chiar ca, am putea sa ne-o inchipuim mai
mull sau mai putin usor (in amanuntele ei), ci numai pen-
tru 0 trebue, etc. Acesta e intelesul cuvintelor pro-
fesorului Weissmann; dovada -e textul unui pasagiu la
care se refer& cu cuvintele ,citat mai 'nnaintez. WA, acel
pasagiu: «caci e loarte greu sa ne inchipuim operatiunea
selectiunii naturale in amanuntele sale.. E de sigur o
deosebire imensa- intre sensul dat de profesorul Weis-
smann cuvintelor sale si acela ce a inteles Lord Sa-
lisbury. E foarte usor sa ne inchipuim ca o ghiulea de
tun care trece sburind dinnaintea noastra, va cadea si
va face stricaciuni, e insa poate xfoarte greu de a-si
inchipul amanuntitD stricaciunile ce va face. Sa trecem
innainte si sa cercetam dace in lipsa de fapte constatate,
dovedind formarea unei spete prin seleciiiune naturals,
avem motive sigure de a admite aceasta causa. .
Am regretat totdeauna 0 Darwin a ales cuvintele

de selecfiune naturald pentru a tfenumi hipotesa sa. Aceste
cuvinte desteapta ideea unei operatiuni conViente si
implica prin urmare o personificare tacita a agregatului
de forte ambiante ce numim natura ; acest cuvint intro-
duce intru citva in spirit, ideed ca natura poate, dupe
asemanarea unui zootecnician, sa aleaga si sa desvolte o
anume calitate, ceea-ce nu e adevarat decit in certe
conditii. Acest cuvint mai desteapta si ideea de alegere
si eugereaza gindul ca natura are libertatea sä voeasca
sau sa nu voeasca sa lucreze in felul indicat.
Sentimentul 0 aceste cuvinte ar putea destepta idei
gresite, m'a indemnat in mare parte sa intrebuintez in
Principiile de biologic, expresiunea de supraviquirea
celor mai adapati, in parte zic, pentru ca se poate
vedea la paragralu1164 al acelei carti, 0 aceasta expre-
www.dacoromanica.ro
siune se presinta de la sine cind privim din punct

de vedere pur fisic fenomenele vietei si ale mortei
in legaturile for cu fortele anibiante. Cred ca data
Darwin s'ar ti servit de aceasth expresiune, multe idei
gresite despre teoria sa nu s'ar li ivit niciodata si multe
obiectiuni aduse conclusiunilor sale ar fi lost inlaturate.
Printre acestea se afla si aceea a Lordului Salisbury, anume
ea, din causa ca nu se intemeeaza pe fapte stabilite,
hipotesa selectiunii naturale e lipsita de bash. In adevar,
dach inlocuim expresiunea de «selectiune naturala* prin
aceea de «supravietuire a celor mai apti), e evident ca
acest resultat e necesar. Pentru a impune convingerea,
ailing° a exprima contrariul si a spans ea legea naturii
este supravietuirea celor mai putin apti, ch fiintele tale
mai proprii sh traiasca au murit, si au supravietuit nu-
mai tale care nu erau proprii pentru viata. Aceste afir-
mari implica contrazicere. Supravietuirea celor mai apti
se impune deci cu aceeasi certitudine ca o axioma de
matematica, pe care o primim pentru ea nu se poate
concepe negatiunea ei.
Hereditatea, a chrei certitudine depinde de alts probe,
deoarece e atestath prin experienta crescatorilor de
vite, ne vine in *tor. Supravietuirea celor mai apti
implich necesar, ea indivizii, ale chror organs sint mai
bine adaptate cu mediul lor, vor avea in termen mediu
o posteritate mai bine adaptath, decit aceea a celor-l-alti,
si ast-fel adaptarea en mediul se va phstra. Un alt co-
rolar necesar este ch, dach se schimba caracterele locu-
lui de vietuire, sau dach ffinta vie isi cauth alt lot, cei
care sint mai neadaptati vor dispare in numar mai
mare decit cei ce-va mai adaptati; in fine, ch distrugerea
celor mai neadaptati in decursul generatiunilor succe-
sive va avea de resultat o descrestere neintrerupth a
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIUL EVOLUTTUNII 427
neadaptarei cu noua regiune locuitA, pinA la realisarea

adaptArei complecte. E imposibil de a scapa de aceste
conclusiuni.
Va produce adaptarea, perpetuarea si cresterea unei
variatiuni particulare ? Aceasta 6 o cestiune cu totul
deosebita. Raspunsul ce i se poate da, depinde de cel
dat unei alte intrebAri, anume intrebArii, care e forta
cu care, ceteris paribus, acea variatiune particularA
contribue la conservarea ietii. Dar dacA, supravietuirea
si inmultirea indivizilor care presintA, vre-o modificare
folositoare a structurii nu este un resultat necesar,
supravietuirea si Inmultirea fiintelor inzestrate cu o
constitutiune sau un complex de caractere care le
adapteazA mai bine cerintelor traiului lor, este un re-
sultat necesar ; infine aceast6, supravietuire, Insotita de
inmultire, implicA fixarea unei structuri modificate, cind
acea structure e de un lobos eminent pentru fiintele
mai bine inzestrate si le alutA a satisface cerintelor vi-
tale ale existentei lor.
SA vedem acum cum puternicul contrast al celor douA
teorii expuse mai sus e intArit de aceste not conside-
ratiuni. Am vazut ca hipotesa evolutiunii primeste spri-
jinul indirect a cinci mari clase de lapte constatate, si
ca adaptarea si readaptarea constitutiunii fiintelor vii, la
conditiunile mediilor, este o cause generalA de felul ce-
lor de care trebue se dispunem pentru a explica aceste
fapte. Acum vedem c6, din causele speciale, cea princi-
palA carp produce adaptareasupravietuirea celor mai
adaptati nu e numai o cause a cArei actiune o putem
concepe clar, ci o causA care nici nu putem s'o conce-
pem alt-fel decklucrfnd. De altA parte, am recunoscut
ca. nu existA, nici un !apt observat care ss intareascA,
indirect hipotesa creatiunii speciale; ci cA, din contra,
www.dacoromanica.ro
toate faptele de observatiune care alcatuesc experienta

zilnica dovedesc existenta unei rinduiri constante in fe-
nomene si neaga prin urmare acea hipotesa. Si in sfirsit,
data nu ne putem face o idee rational, de procederea
prin care se face creatiunea special, negatiunea ei se
poate foarte bine concepe. Am scos dar pe deplin la
lumina contrastul celor doua hipotese, si din ele reese ca
sint motive, si a posteriori, si a priori de a crede una,
precum si altele de aceste doua feluri pentru a nu avea
nici o incredere in cea-l-alts. Nu se poate inchipul, in
ce priveste credibilitatea, un contrast mai mare.
Nici una din eXpuberile facute piny acum de invatati

cu autoritate, cu privire la selectiunea natural, nu indrep-
tateste parodia acelei teorii, cu care Lord Salisbury a .
amusat publicul. Orijinea spetelor nu face o necesitate

din intimplatoarea unire a fiintelor care presinta aceleasi:
variatiuni de structure. In capitolele III si VI ale operei
sale, intitulata Darivinismul, d-1 Wallace adung probele
acumulate de cind a scris Darwin, si vorbeste de
selectiunea natural, cu totul alt-fel ca Lord Salisbury.:
Dupa ce reaminteste selectiunea artificial si recunoaste;
ce succesul crescatorilor de a produce rasa dorita de-
pinde de dibacia de «a imperechea indivizii care trebue»,
se intreaba «in selectiunea natural., tine load. rolul
crescatorului ?»... «Sintem oare siguri», adaoga el, «ca
cei doi indivizi de sex diferit care traesc in aceeasi
padure primitive, si sint din intimplare favorisati amin-
doi cu aceeasi folositoare variatiune de structure, se
vor imperechea si vor transmite prin mostenire aceasta
variatiune urmasilor for ?».
Chiar cind nu s'ar cunoaste nimic din exptinerile la
care am lent alusiune, ar fi de aiuns cunoasterea unor fapte
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIUL EVOLUTIUNII 429,
familiare pentru a respinge acest mod de a infatisa con-

ditiunile selectiunii naturale. Putem chiar crede cA, stud-
book si herd book') ailing pentru aceasta. N'avem decit
sa ne amintim ingrijirea cu care crescatorii specificA acolo
o filiatiune, plecind de la un stramos cunoscut, care a trait
. cu mai multe generatii innainte de cea actualk ca sa con-
statam cl printre ei domneste credinta c& o variatiune
in fiintA, la un anume animal sa transmite mai mult sau
. mai putin posteritAtii sale, si ca, nu e nevoe pentru
aceasta, ca animalul cu care a lost imperecheat O. OA
si el aceeasi variatiune. Tata ce cred niste oameni, care au
tras mari foloase, in specialitatea lor, din acest adevar.
Cum dar se poate zice ca, WA unirea a doi indivizi
inzestrati cu variatiuni analoage enoua rasa nu s'ar fi
format niciodata, ceea-ce face inutilA cestiunea per-
petuarii ei dupA ce a inceput a exista» ? Pentru a mai
arata pin& la ce punct experienta contrazice presupu-
nerea Lordului Salisbury, iau libertatea de a arAta cite-
va fapte trase, nu din viata animalelor noastre domes-
tice, ci din aceea a omului insu-si. Cu ocasiunea unei
controverse pe care am sustinut-o, nu de mult, cu prole-
sorul Weissmann, doctorul Lindsay Johnson, oculist, se
declara convins de transmiterea miopiii dobindite, la mai
multe generatiuni, si adaogA, cA, experienta confratiior sai
verifies pe a sa. a Am v'ezut, zice el, (il citez cu voea 4a),
un foarte mare numAr de miopi, nascuti din parinti si
mosi cu vedere bunk dar care au dobindit, prin studiile
sau ocupatiunile lor, o miopie si un astigmatism pro-
nuntat; si care au avut de la femei cu vedere bunk nas-
cute ele insasi din parinti si mosi cu vedere bunk copii
1) Registre in care se inscrie genealogia animalelor de pret,

precum cai pur-singe, tauri, vaci, of selectionate, etc. .
www.dacoromanica.ro
dintre care mai multi erau miopi si au transmis la

rindul for miopia copiilor for *. Ca intemeeere a acestei
constatari, doctorul Lindsay Johnson mi-a trimes un ar-
bore genealogic, din care se poate vedea ca" intr'o fami-
lie de Base copii, cu stramosi in ambele linii inzestrati
cu vedere buns, patru se bucura si ei de o vedere nor-
mala, pe cind doi, miniaturisti de profesiune, au deve-
nit miopi. Unul din cei doi s'a insurat cu o femee cu
vedere normall si a avut doi copii, din care unul miop;
cela-l-alt care a luat si el o femee cu vedere bunk a avut
trei copii, cite si trei miopi. Din acesti copii doi s'au
insurat cu femei cu vedere normala si fie-care a avut
printre copii sai, unul la care s'a aratat miopia, cei-l-alti
find Inca prea tineri ca sa presinte aceasta infirmitate,
care nu prea se arata decit de la 8 ani in sus. Carac-
terul transmis prin hereditate este in casul de Tata un
produs al functionarii organului, nu efectul unei cause spon-
tanee, aceasta impreiurare nu schimba insa, intru nimic
resultatul. Avem dovada ca o modificare de structure
existind la unul din parinti, se poate mosteni de copii,
pe cind cela -I -alt parinte nu o avea, precum si, ca aceasta
modificare poate sa fie din nou transmisa, tot IAA. aju-
torul celui-l-alt parinte. Aceste fapte rastoarna presupu-
nerile Lordului Salisbury. . .
SA vedem acum urmarile mostenirii varatiunii in

ceea-ce priveste modificarile varietatilor si spetelor. Ca-
latorii ne spun ca Bosimanii (din sudul Africei) au vederea
asa de puternica, Inca vAd cu ochiul liber la aceeasi distanta
ca Europeul cu un telescop. Facind partea exageratiunii,
putem fAra teama conchide ca acei Africani au o mi-
nunata putere de a vedea obiectele la distante marl.
Cum au dobindit aceasta deosebita putere ? Mici de sta-
tura, ratacind in familii separate, sint nevoiti sa se pa-
www.dacoromanica.ro
PRINCIP1UL EVOLUTIUNII 431
zeasca de dusmanii lor, oameni sau animale, si sa, fie

totdeauna gata sd, ucida, sau sd, prinzd in cursd, animalele
cu care se hranesc. 0 conditiune esentiala a conservarii
vietei e deci pentru ei de a putea deosebi si recunoaste
lucrurile care se miscd in depdrtare. Tata un individ
care, poate gratie unei variatiuni folositoare a formei cris-
talinului sau, a muschilor care determine adaptarea
visuals, sau a elementelor retiniane, are o vedere asa
de pdtrunzatoare incit recunoaste un om, un leu, Q
antilopd, la o jumdtate de mild mai departe de cit cei-l-alti
Bosimani. Ce va resulta de aci ? Va fi capabil de a lua
mai curind decit cei-l-alti masurile impuse de siguranta
sa, sau de a se pregAti la vinatoare, intr'un cas ca si
in cela-l-alt, are mai multe probabilitati de a-si mintui
viata. Cu nevastd sa care nu are decit taria obicinuita
a vederii, va avea copii din care, unii, dacd nu toti,
mostenesc privilegiul sau, pentru acelas motiv, acestia la
rindul lor, au in conditiuni egale o mai mare probabi-
litate de supravietuire decit altii. Daca printre cohort-
torii lor, sint unii care posedd intr'un grad si mai tare
acea folositoare variatiune si dacd unii o mostenesc in
acelas grad si altii in grad mai slab prin electul incru-
cisdrilor, supravietuirea mai frecuenta a indivizilor care
posed& in parte sau in total variatiunea, produce in trib
o tendinta Ia cresterea cimpului visual. Si se va desvolta
o rasa care se va lati mai mult decit allele. Asa in
cit, chiar de n'ar exista altd taus de Exare a unei varia-
tiuni decit mostenirea ei de la un individ care pentru
prima data a posedat-o, concepem cd ea se fixeaza, cu con-
ditiune numai ca sä serve in adevdr Ia conservarea vietei.
Dar mai este si alta causa. Gasim un exemplu pentru
aceasta Ia un animal, care locueste in aceleasi regiuni
ca Bosimanii. Structura generala a girafei nu se poate
www.dacoromanica.ro
432 PRINCIPJUL EVOLUTJUNIT
intelege decit ca resultatul cooperarii a doi factori in

alcd,tuirea spetei selectiunea variatiunilor si moste-
nirea caracterelor dobindite. Gdsim insd in acest exemplu
un caracter care nu se poate atribui decit selectiunii
singure. Girafa are o limbd prinzeitoare, aproape in
forma de sarpe, o incolaceste in lurul ramurelelor si le
trage ast-fel in gurd. Cele-l-alte conditiuni rdminind egale,
acea girafd care are o limba esceptional de lung, poate
sa prinza ramure si grupuri de frunze la care nu alung
cele care nu au acelas avantagiu; lucru de folos cind
nutretul e rar. Ceea-ce s'a petrecut cu Bosimanul cu
vederea esceptionala, se petrece cu girafa cu limba lungd,
coboritorii ei, mostenind totalitatea sau o parte a varia-
tiunii, vor forma o rasa prospers si din- ce -In -ce mai
numeroasd. Observati acum cd, pe 1ing. variatiunile
extraordinare, sint si allele ordinare, ca acele de exemplu
ce le of era volumul miinilor la om. S. presupunem ca
lungimea millocie a limbii girafei e de un picior si ca
sint unele la care limba, mai mare, alunge pin. la 13
degete'), precum ar fi si allele cu limba numai de 11
degete, si c. numdrul girafelor cu limbd mai mare de
un picior e egal cu al girafelor a caror limba e numai
de 11 degete. Va resulta .de aci ca un oare-care numar
de girafe cu limba scurta nu vor isbuti sd:prinza ramu-
rele mai innalte, pe cind un oare-care numar de girafe
cu limba lung vor putea sa fad. aceasta. Ori-ce fiinta
inmultindu-se ping. la limitele impuse de miiloacele de
traiu, se va intimpla cu necesitate cd turmele de girafe
vor gasi une on hrand insuficienta. Atunci cele cu
1) Un picior, mIsura englezeasa echivaleazI cu 304 mili-

metri, gi un deget cu 25.399 milimetri. Un picior se Imparte In 12
degete.
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIUL EVdLUTIUNII 433:
limba scuri6, se vor iautn mai ran decit cele cu limba

lung/ Se poate ca deosebirea, sa, nu fie destul de mare
pentru a produce direct o mortalitate mai mare intr'un
grup decit intr'altul, ea poate ins/ sa, se arate inch-
rect Si anume, vor muri in mai mare proportuine adultu
mai slain si pun for mai putin voimci cind turn a va fi
atacatti de carnivore Codasu, care vor rb.mine numai cu
cite 1 metru sau 2 inapoi de turma, vor pierde viata
Un defect neinsemnat in starea constitutional/ a adul-
tilor sau a animalelor tinere, poate produce o mica
diferentii in iuteala animalelor. i asp, in conditmni egale,
vor muri mai multe girafe co. limba seurta, sau pui de
di lor, decit girafe cu [limbo. lung, sail pm, cu aceasta,
variatiune Deci, MTh alegere special/ in imperecheri,
generatiunea urm/toare va, avea in genere o limb/ mai
lung/ Aceasta, folositoare variatiune se va laiii si va
creste in decursul unei, sem de generatu pin/ la o 11-
mita, cind inconveniente *or opri sau cind alto inlesnin
pentru conservarea spetei, produse de o alt/ variatiune-
o vor covirsi prin importanta lor
Exist/ prin urmare, afar/ de evenimentele nepro
babile, pe care Lord Salisbury be crede necesare, dou/
milloace concordrinte prin care supravietuirea celor mai
apt hxeazA, intr'o speta o modjhcare folositoare
Lord Salisbury crede, c/ marele interval de limp

necesar pentru producerea unei spete prin evolutiune
este un motiv de a respinge aceasta hipotesa El spripna
rationamentul sau pe plrerea lordului Kelvin, care con-
Chide din calculele sale, ca viata nu poate s/ h existat
pe pamint decit cel mult de o suta de milioane de am
Adevarul unei conclusium depinde ins/ mai intii de toate
de caracterul premiselor sale, si matematicele nu prea
www.dacoromanica.ro
-434 PRINCIPIUL EVOLUTIUNII
aluta la alegerea premiselor. Nici un matematician,

oricit de transcendent ar fi geniul sau, nu poate sa traga
conclusii adevarate din premise incomplete sau neco-
recte ; e dar permis, chiar dind o credinta absoluta ra-
tionamentelor lordului Kelvin, de a avea oare-care indoeli
in privinta datelor de la care a plecat. Dar sa lasam
aceasta critics, sa primim far& multa, vorba cele o suta
de milioane de ani si sa vedem ce va esi .de acolo. (Data
indreptam cugetarea noastra, zice lord Salisbury, asupra
enormei distante ce ne face Darwin sa, percurgem, 4 la
medusa intinsa pe tarmul marl primitive pins la omul
pe care-1 vedem, data cugetam, ca enorma schimbare
necesara pentru a transform prima hint& in cea de a
doua se intinde peste un lant de generatiuni, din care
fie-care n'a progresat fata de cea precedent& decit cu o
variatiune minima; daca in fine, lam in seams, ca aceste
succesive schimbari sint asa de slate, incit in decursul
periodei noastre istorice de cel mutt trei mii de ani,
aceasta progresiva variatiune n'a facut nici un pas per-
ceptibil ochilor no§tri, cu privinta la om, la animale
si la planter familiare omului, trebue sa admitem ca
pentru un lant asa de lung, al carui cel mai mic inel
intrece durata timpurilor istorice, biologii nu exprima o
dorinta exagerata, chid cer eel pun mai multe sute de mi-
lioane de ani pentru indeplinirea prodigioasei operatiuni,.
Nu ma voiu opri sa critic hipotesa CO. medusa este
un stramos departat al omului, dar primind toate datele
Lordului Salisbury, voiu cerceta intrucit ele intaresc
conclusiunile sale. Dintru'ntiiu, nu pot face mai bine
decit sa extrag un alt pasagiu din studiul citat la ince-
putul acestui articol, observind numai CO. fisiologul indicat
ca adversar la 1852, nu mai poate fi socotit acum
ast-fel.
www.dacoromanica.ro
Dupa ce se ardtd, ca cei care nu stiu nimic din

_stiinta vietei pot neapdrat: tsd gaseasca ridicola hipotesa
dupa care toate spet.ele de iiinte, impreund cu omul, au
putut cu vremea, sa easa prin evolutiune, din cea mai
simply monada), continua precum urmeaza: cFisiologul,
1E10., care stie, cit on -ce flint& individuals este produsul
unei evolutiuni, care mai stie, ca in forma for primitivii
germenele tutulor, plante si animate, on -care ar fi, se
aseamand asa de mutt incit nu e intre ele o diferenta
apreciabild, dupa care am putea spune dace o anume
molecule e germenele unei conterve, unui stelar, unui
zoofit sau al unui om, acel fisiolog nu e de scusat, dace
gaseste o diticultate in aceasta cestiune. Neaparat ca
dacd o singurd, celula poate, sub oare-care conditiunil
sa devie un om, in timp de doudzeci de ani, nu e deloc
-absurd de a presupune ca o oare-care celuld poate in
decurs de milioane de ani, sä dea nastere spetei o-
menesti.
Presupuneti ca continuum comparatiunea aratata
in ultima frasa. Lord Salisbury ne indeamna sa cugetam
ce «enorma schimbare, 0 necesara pentru a face din
medusa sa un om. Dinsul insa, n'a cugetat niciodata
la « enorma schimbare t care in cite-va luni schimbk un
ou oraenesc in copil. Diferenta dintre om si copil nu e
tocmai asa de putin mare, deoarece in desvoltarea de la
copildrie la etatea mature nu e numai o crestere dB
volum, ci si o desvoltare a structurii. Cu toate acestea,
in partite for esentiale, cele cloud organisatii se aseamana.
Sa compardm deci schimbarile embriologice cu schim-
barite evolutionare, atit dupa cantitate, cit si dupd timpul
ce le trebue. Cele 9 luni ale gestatiunei omenesti sau
mai exact cele 280 de zile, lac 6720 de ore, sau 403200
minute. Schimbarea totald a celulei cu nucleu care a-
www.dacoromanica.ro
eAtueste oul omenesc in structura desvoltata a copilului

la nastere, se poate dar imparti in 403200 de schimbari
ocupind fie-care un minut. Nici una din aceste schimbari
nu este apreciabila cu ochiul iliber, sau nici chiar .cu
rnicrometrul. SA trecem la cela-l-alt termen de comparatie
SA WAR schimbarea totala, care face din protozoarul
priniitiv; din o celula cu nucleu, fiinta omeneasea care
ese dinteinsa si s'o impartim in atitea adaose de schimbare
cite sint acelea prin care trece fatul. Pentru aceasta trebue
sa impartiM 100000000 de ani prin 403200. Care e
resultatul? Ajungem la vre-o 250 de ani pentru inter-
valul ce trebue O. admitem pentru o sums de schim-
bari egale cu aceea prin care embrionul trece intr'un
minut. Mai e un alt mod de a presinta faptele, care elk
un resultat si mai isbitor. Sint multe animale de tipuri
superioare cAror le trebue mai bine de un an pentru a
ajunge la starea de reproductiune si chiar printre insects
sint unele care ramin si mai mult timp in stare de larva.
Cu toate acestea, chiar la vertebrate, imensa maioritate
a spetelor dobindeste facultatea de reproductiune intr'un
an, si rozatoarele inferioare se reproduc si mai de vreme;
in fine la inipartirile inferioare ale seriii filogenetice ne-
determinate: care precedeaza vertebratele, impartiri corn-
puse din fiinte mici si simple, suceesiunea generatiunilor
a lost de sigur si mai repede. In totalitatea seriii, puteru
admits ca- termenul de un an de zile echivaleaza cu
o generatiune. Urmeaza de aci, ca pentru a indeplini
transformarea unni protozoariu in om, *Inge ca in spatiul
de 250 de. generatii, schimbarile O. fie asa de mari ca
cele car6 se indeplinesc intr'un minut in fatul omenesc
sau dupa o alta formula., ajunge ca fie-care generatiune
sa difere de cea precedents atit cit difera fatul de el
insu-si dupa un sfert de secunda.
www.dacoromanica.ro
PRINC]PIUL EVOLTJTIUNII 437
Be va) obiecta poate ca treptele succesive ale trans-

-fermara sulerite de copil nu represinta exact treptele
transformarn indeplunte de la celula cu nucleu pins, la
om, ca an lost perioade de modincari aberante, altele
unde nu s'au facut de Joe progrese, st larast altele unde
.evolutrunea a retrogradat Nu va ramine mai putin ade-
varat ca, dacO, intr'o generatie se fac atitea schimbiri
de format cite sufera fatul inteun minut, ramie '2.40 de
generate care nu produc resultate sau care se pot lAsa
in socotealao sclumbarilor neprogresive, ceea-ce aringe
in tot casul pentru a rasturna obiectiunea
t
r
Ne mai ramine sä semnalarn o idee fats O pe care o
gitsim in discursul Lordului Salisbury Aceasta eroare nu
es .e esclusw a lui personals, ci e in genere respindrta
-rDescoperirea, zice el, cu privinta la grupurile de ele-
mente chimice, a acelor familn coordonate, arata in chip
obscur, o oare-care comunitate de origins, fail a ne pune
pe calea genesu lor, provenita din causa naturh inrudira
for Dac ar .11 chestiunea de finite organisate, teat& greu-
tatea ar dispare, ar aiunge sit se prowl.* comodul cuvint
de evolutiune, unul din acele cuvinte vagi, cum si le face
omul si care au privilegiul de a; usura
atitea greutati si de a ascunde atitea lipsuri in cunos-
Luta noasta Dar lannhile de atome elementare nu au
posteritate, nu putem prin iirmare sa atribuim deosebirea
for naturals la intimplatoare variatann, transmise in
vecn vecilor prin mosterare sub influenta selectiumi na-
turale,
Dupa acest pasagiu, trebue sa credem ca, dupa Lord
Salisbury, teoria e,volutiuna nu se aplicit decit obiectelor
care au o aposteritate, Daca moleculele de materie ar
fi hinte organisate, zice el, cuvintul inlesnitor evolutiNne,
www.dacoromanica.ro
ar f indicat de sigur o solutiune; deoarece insa, nu sint

liinte organice, evolutiunea nu are ce auto. aci. Evident
ca pentru Lord Salisbury, evolutiunea nu ioacA un rol
decit fate de animale si vegetale. Stiind, cit de bine el e
inlormat de starea actuate a stiintei, e greu de a crede,-
cit vrea in adevar ss zicA ceea-ce insemneaza cuvintele
de care se serveste. Sintem chiar aproape indatorati sA-i
imputam o negligenta in expresiuni sau un lapsus al cu-
getarii. Totusi, cuvintele si credinta care se pare ca o are
find cunoscute de un milion sau doll/ de cititori, cred
cu cale se imprastiu eroarea ce respindesc ele. MA voin
limita se arat ce trebue se intelegem prin cuvintul de
evolutiune, exact inteles.
Cosmos, in intregul sau si in partile sale, a aiuns
la starea sa actuala, pe cale sau supranaturalk sau na-
turalA; dad. calea a lost cea naturals, trebue ca, nu numai
vietuitoarele, ci toate lucrurile sA f *ins in chip frese
la starea for de astAzi. 0 doctrinA care ar admite evolu-
tiunea pentru lumea aniinatA, si creatiunea pentrti cea
neanimata, ar fi absurda. Dad', se admite evolutiunea, ea
trebue se fie consideratA ca aplicindu-se la on -ce exis-
tenta, afarA numai de aceea care a inceput a fi supusA.
operatiunii inverse, a disolutiunii.
Cei care -AA, cA interpretarile noastre nu pot sA nu
ve lase in necunostinta pentru ceea-ce priveste datele
prime ale operatiunii, precum sint spatiul si timpul,
materia si miscarea, si energia primordiala care se mani-
fests prin aceste date,pot inse se caute sA dea in mod
rational o interpretare apropiata. Dacs existentele de
tot lelul, inorganice, organice si supraorganice au devenit
ceea-ce pint, nu pe calea supranaturalA, ci pe cea na-
turals, trebue ca starea for de latA se lie resultatul sts-
rilor de mai 'nnainte si ca genesa schimbArilor for in
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIUL EVOLUTIUNII 439.
trecut s. fi lost de acelas fel ca si genesa schimbArilor

actuale. Care este dar caracterul comun succesiunelor
de schimbari si dominant ?
Un lucru care sufera continuu modificari si remo-
dificAri, se depArteazA din- ce -In -ce mai mult de con-
ditiunea sa originaTh.: schimbAri acumulate produc o
transformare. Care este natura generall a transformarii
care alcatueste evolutiunea ? Observarea schimbarilor
oferite de desvoltarea plantelor si animalelor a suggerat
primul raspuns dat acestei cestiuni. Desi diferintele care
deosibesc unele de altele multimea Eintelor organisate sint
de asa fel incit nu pot fi masutate, se recunoaste totusi, ca
desvoltarea for se face prin miiloace asemanate. Schim-
Wile in amAnunt variaxa !Ara sfirsit, schimbarea gene-
rals insa, e aceeasi pentru toate. In urn* s'a recunos-
cut cs formula abstractA, care exprimA aceasta tran-
sformare pentru toate fiintele vii, exprima de asemeni
si transformarea care se face si s'a facut in toate di-
rectiunile. Sistemul solar, de la starea sa primitivA pinA.
la starea sa actual., este un exemplu despre aceasta, si
daca admitem conclusiunea Lordului Kelvin privitoare
la imprastiarea energiii, si prin urmare la soartea finalA
a sistemului solar, formula aceasta se va verifica si pe
viitor. Transformarea pamintului, din vremurile primi-
tive cind suprafata sa a inceput a se consolida, piny in
epoca actual., s'a conformat asemenea legei generale.
Pentru fiintele vii, transformatiunea se conforma asemenea
acestei legi, nu numai in desvoltarea lie-carui organism, ci
chiar, dupa conclusiunea trasA mai sus, si in lumea or-
ganica in genere, consideratit ca un agregat de spete.
Fenomenele spiritului, de la forma sa cea mai joasa, la
fiintele inferioare, pia. la aceea ce o are la om, si mai
departe de la forma omeneasca cea mai inferioarA pink
www.dacoromanica.ro
440 PRINCIPla EVOLUTYUNn
la cea mai 4100,, sint alte exemple ale et Mai gamin

exemple in treptele succesive ale progresulut social, care
incepe cu 11,12 grup de saibaticr pentru a Nunge Ia constitui-
rea natrundor civilisate Vedem in tine aceeasi lege gene-
ICA relevata in toate faptele produse de via1a sociala, in
lim,bkatteindustriale, desvoItarea literature, genesa stuntei
E susceptiblla de verificare kleductiva aceastA. gene-
raliare. anductiva Resultb uniformitatea operatumilor
din nniformitatea.causei 9 Da Precum sclumbArile ince-
pute acum peste tot, ca si cele din trecut, au Nuns la
transforniari, care au, trasaturi comune, asemenea si in
actiuntle, care pretutindeni le dau nastere, suit uncle
aractere &Mune Mari sau mice, toate agregatele se
aseaman& in aceea, Ca sint supuse actiunn lucrurilor din
afarA si ca au WO, care lucteazA uncle asupra altora
Fie sistexnul solar; in miscaiSle arms vedem influenta
ainwersului stela/. care .1 inconloaa, precum si neea ce o
exercttA miele asupra altord corpurile care -1 -cornpun, he
infusgriul exptis curentilor si actiunit fiintelor vtetuitoare
in apa in care e asezat, si format el insu si de organe
dapendinre uncle de allele, toate lucrurile se arata afec-
tate de forte uicidente din afar p, si de accumea niutuala
a partilor for 'DacA exists insA o mutate fundamentals
in relapurule agregatelor cu media/ for, si a elementelor
for intre ele trebue sa fie si o unitate fundathentalg in
actimule modifichtoare rare lucreazA, in toate casurile
Aceasta si qd n oare-care commutate de caracter trans-
formAmlor produse treptat Qeneralisarea empiric sem-
i:I-Oata mai sus, pe care, o arata studlul fenomenelor de
diferike categorii,. devina o ,generalisare matiOnala indata-
ce se descopere, ea, in toate categoriele de fertomene, o
cooperare analoaga a eauselor aduce neaparat efectele
-psemilhate,ce se observA Nu din intimplare,Ci Cu necesItate,
www.dacoromanica.ro
PRINCIPIiTL EVOLUTIUNB 441
acele trans formal.' de tot f elul, infatiseazd caractere comune

Nu e act locul de a expune si de a exemplihca cu
tapte aceastd lege universals st aceste cause universale
de transfoi mare Tot ce-nn propun, este de a arata do-.
memul lor, st de a zice ca teoria evolutiunn, bine in-
leleasa, are de obiect, nu numai sclumbarile infatisate
de lumea organics, ci si cele petrecute de cind viata a
realisat forma sa cea mat innalta, de cind omul insult,
mtrind in starea de asociatmne, a dat nastere produc-
telor de o Inhnita varietate, a vietet sociale Aceastd
teorie imbratiseaza totalitatea procesului cosmic, de la
condensarea nebuloaselor pind la fransformarea amm-
tinlor fixate prat picturd in forma de limb& scrisd, sau
pind la formarea dialectelor, in sfirsit, ca resultat ge-
neral, ea arata ca toate transformarile mai mice, in ne-
Wmurita lor vanetate, sint tot atitea parts ale unei
vaste transformari, aratind pretutindeni aceeast lege si
aceeast causd, anume ca Energia, Intinita si eterna, se ma-
snVesta pretutindeni st totdeauna in moduri care diferd prat
resultatele lor, dar sint nestramutat aceleasi in principm
Acum se vede cit (lifer& ideea ce-si face vulgul de
evoluttune de ideea cea adevaratd Credintadommantd, e de
cloud, on gresitd, contme cloud greseli imbinate Pe nedrept
se admite ca teoria selectiunu naturale e tdentica cu
aceea a evolutnum organice, iarasi pe nedrept se admite
ca teoria evolutumn organice este identicd cu evolu-
tffinea in genere Transformatiunea intreaga e conside-
rata ca contmutd in una din partile et, st aceea parte
ca redusd la unul din factors sal Cu superioritatea si-
tuatumn sale, Lord Salisbury ar h putut contribui mult
a imprastua aceste erori, din nenorocire, cuvintele, ca si
argumentele sale au exercitat o actaune in sens contrarm
(Trad de Fr B) HERBERT SPENCER
www.dacoromanica.ro
FIORI
Tu vezi de-acum naluci trecind
Si stai, usor pierduta 'n gind,
Frumos pleoapele cobori,
Zimbesti si din senin te sbati,
Ca.--ti trec prin suflet fermecati
Fiori.
Doar ai crescut. Si-acum respiri

Din sin miros de trandafiri,
Si pieptul finar ti-a crescut ;
Rosesti privindu-1 plin *si nins,
Iubirii paeca dinadins
Facut.
Ca -i prim'avara calda.-arum,
In cer senin, in cring parfum,
Toti pomii 'n floare, lunca 'n flori
Si fara, voe blind te sbati,
Ca-ti trec prin suflet fermecati
Fiori.
G. MURNU-
www.dacoromanica.ro
CRONICE LITERARE
DE LA ROMINII DIN TURCIA EUROPEAN,

de IOAN NENITESCU
Supt titlul de mai sus, d-1 Ioan Nenitescu,

fostul inspector scolar, a publicat o carte de peste
600 de pagini, In care descrie calatoria sa la
Romlnii din Macedonia, studiaza obiceiurile si
cerceteaza numarul atit de desbatut al poporului
rominesc din Macedonia. In darea noastra de
seams asupra acestei carti vom urma pe autor
mai intli in calatoria sa ca sa vedem despre ce
localita/i ne vorbeste din experienta personals,
apoi vom face aprecierile noastre asupra scrierii
sale.
Prin luna Tillie 1892, «spre ravarsat de zoriD,

d-1 Joan Nenitescu, mergea spre Orsova si de
acolo cu vaporul in susul Dunarii spre Semen-
www.dacoromanica.ro
444 CRONICE LITERARE
dna si Belgrad, tar de aci la Nib, cu drumul de

fier In on-ce loc din calea sa se intereseaza de
numarul Armim lor, acesta este numele ce-si dau
Rominn macedonem s" ast-fel trebue sa, numim
si noi, le cerceteaza starea si. profesiunea Ast-fel
in Nis sint 13o de Armin" din care go zic ca
sint Greci, Grecomani, cum numesc «Arminn cu-
rap.» pe ce" ce greciseaza «Seara la hotel», sin-
tem tot in Nis, ma" multi Armin" yin la d-1 Ne-
nilescu 51 cu tow. la olalta fac politica innalta,
schimba harta Europe', civiliseaza popoarele 51
critics oamenu, incit «discutia ar fi mers departe»
data «d-1 Paligora n'ar fi condus intre noi dona
femei armine tocma" de la Strumnita» In, socie-
tatea acestor «cunoscaton ai Macedonw, Eprrulur,
Tesalui. si Albanm», a acestor femei, carora le
amergea gura» si «raspundeau repede la toate in-
trebarile cite li se faceau», era «greu sa se re-
siste "spite]. de a nu incerca o statistics a popo-
rului. Armin' lor in genere» Aci aflam dar ca po-
porul arminesc se compune din mai multe ramuri
dupa «unii» cinci, dupa aaltii» case, sapte 51
chiar opt Nu intrebam cane sint aceSti «unit»
«altu», urmam insa pe autor in descrierea ramu-
rilor arminesti
Gramo,steanti, pastor]. 51 chirign, cu sefi nu-
milt Celnici se socotesc intre 6o-70000 de
suflete
Faqerotti, care dupa o tradrtie a lo" s'ar fi nu-
mind ast-fel find -ca sint descendent"' legionarilor
lui Pompeiu dupa infringerea de la Pharsalus,
oamern nalli, mladlosi, svelte, ale carol femei
poarta pe cap o podoaba numita Ciceraana, cu
www.dacoromanica.ro
CRONICE LITERARE 445-
adlnca patrundere puss de d-1 Caragiani In lega-

tura cu numele oratorulut roman, stilt in numar
de 320000 de suflete Et sint locuttorit mun-
It lor, si «cu privire la sentimentul religios shit
mat mult liberi cugetatori, de aceea preot Farse-
rot este rara alms in terrisx.
Arnduchenit, locuesc in Albania, se ocupa cu
argintaria, cu crottoria si se socotesc Intre 220000-
1 240000 de suflete
Voscopolenii, se socotesc Intre 150000 si I 60000
cu centre la Gheorgea, Gopes, Molovistea, Mo-
nastir, Crusova
Epirtatti, in numar de 180000, locuesc sudul.
Albaniii
Meglenit, 25000 pina la 30000, din care o parte
a trecut la Mohamedism, locuesc aproape de
Vardar
Olimpianit, locuesc pe planuale muntelui Olimp
si se radica de la 3 6000 la 40000
De la Nis spre Vrania, d-1 Nenitescu stl la
vorba cu dot studen.#t sirbi, si urmatoarele cu-
vmte 1 se par spuse cu glas profetic «PIna la
PerlepeD (voeau et sa se Intinda hotarele Serbni)
«unde se gasesc si azi rumele cetatet eroului nos-
tru Marcu Cralea I D
La Zebefce d-1 Neni/escu ultra In Turcia
In trenul turcesc un capstan turc admira tu-
Teala masinu, care ar face intr'o ora calea de
treisprezece ore pina la Salonic, tar d-1 Nenitescu
face observatiunea «batrInul capstan nu era Inca
lamurit, ca masiniqtul e %mut a conduce dupa un
orar anume, chiar cind masina ar fi avut aript
de vulture
www.dacoromanica.ro
.446 CRONICE LITERA RE
, In Iuskiup, oral cu 24000-27000 de locuitori

se gasesc 188o suflete armlnesti. Mai departe,
tot cu drumul de fier ajunge d-1 Nenitescu la
Kiupriuiu, cu cel mult i6000 de suflete, din care
227o Armini.
De la Gradsco, un sat bulgaresc, d-1 Neni-
tescu calatoreste cu trasura spre Perlepe in to-
varasie de oameni buni care-1 Insotesc prin aceste
locuri, cuib de tIlhari. Cind voea sa intre In ha-
nul de la Kamendol este oprit de un binevoitor,
care-i spune ca hanul este plin de bandi ;i. In a-
devar, /nnauntru se aprinde lumlnarea, caci ince-
puse a Insera, 5i se vad «veo opt sau zece ca-
pete in care, de sigur ca nu locuise niciodata un
gind buns. La alta fereastra se mai vad Inca
zece sau cincisprezece indivizi, care insa de a-
ceasta data au avut gindul bun sa lase In pace
pe calatorul nostru. La ora 2 din noapte ajunge
la Topli ;a, unde hangiul la intrebarea, cum si-a
ales un loc asa de greu, raspunde «vezi, dom-
:
nule, unde e locul greu, plinea se clstiga mai

usor, iar unde e bine de trait plinea se clstiga
greu, pentru ca toti se vira acolo, alergind dupa
pline cu totiis calatorul nostru exclama :
5i
-«era in acest raspuns o adInca si fireasca pre-
stiinta a legilor de la basa ale economiii po-
litices.
Oraselul Perlepe cu r 0000I I000 de locuitori,
5i cu wooI zoo de Armini, are o 5coala pri-
mara armlneasca de baeti si alta de fete. Arminii
sint boga ;i, destepti 5i respectati de catre locui-
-torii de alte natiuni. Aci In Perleap a auzit d-1
Nenitescu din gura unui bulgar ce Insemneaza
www.dacoromanica.ro
CRONICE LITERARE 447
cuvintul Tintar : Sin Tzar, fiu de Imparat flu

al Imparatesei lumei, fiu al Romei eterne».
Tot In Perleap II surprinde pe calatorul nos-
tru asemanarea ciorapilor la copiii din scoala 5i
intreba pe Invatator cca ce fel de ciorapi slut
aceia» 5i afla ca ace5ti ciorapi a cu vriste albe
in jurul pulpei, taeate de liniute mai mici, tot
albe, pe un fund trandafiriu on negru sau al-
bastru lnchis» se deosibesc de ciorapii bulgare5ti
«cu mult ros,.5i cu ni5te inflorituri colorate in
impletituri» 5i de ciorapii Grecilor, care a acolo
unde vor fi, am auzit, zice invatatorul, ca. umbla
5i cu picioarele goale». Ace5ti ciorapi, la fel in
Perleap, in Bitolia slut nici mai mult nici mai
putin decit «vechile pulpare ale Tracilor». Cum
de au mo5tenit Armlnii 5i nu Albanezii aceste
pulpare, zice autorul «este o Intrebare ce nu
voi Incerca a deslega» iar not credem ca aceasta
purtare este foarte prudenta. Ciorapii au Insem-
natate In obiceiurile arminesti : pe lista de fuzes-
trare a miresii ciorapii se scriu Intl", clnd mi-
rele vine sa-_5i is mireasa s'o duca la altar, tatal
miresii una sau mai multe perechi de ciorapi li
darue5te....
In ziva plecarii sale din Perleap, d-1 Nenitescu
mai face o incercare statistics Impreuna cu clti-va
Armlni 5i se mai urca cu cite-va zeci de mii nu-
marul Armlnilor.
De la Perleap spre Crusova, drumul trece prin
sate bulgare5ti 51 arminesti cu positiuni grele, cu
hoti multi 5i cu multe pove5ti de omoruri ho-
te5ti. Crusova ark la 158000 de locuitori, toti
Armlni afara de moo de Bulgari, care se numesc
www.dacoromanica.ro
Miact st slut deosebiti de Bulgaria din principat

Case le Arminilor shit curate Obiceiurile simple
acu Io sau 15 am In urma exista obiceml ca
femeea sa spele picioarele oaspelm» iffemeea nu
maninca cu soTul si cu oaspetitn, ca serveste ,
«pentru 25 si chiar pentru 20 de barn munceste
un om o zi de vara» Arminii au in acest oras-
o scoala primard de bae ;i, alta de fete si o a
treia mixta Programul scoalelor for se aseamana
cu al nostru, numai ca este mai, incarcat cu
limba turca, francesa si greaca De la Perleap spre
Bitule, drumul duce prin sate bulgaresti cu cerse-
tort periculosi In acest drum calatorul nostru a
aflat un obiceiu foarte necrestin la Bulgaria a-
cestor locuri «la Bulgain on Sirbu de pe cim-
pia dintre Perleap si Bitule, ca si la cei dintre
Perleap 51 Crusova este obiceiul, ca parintele and.
isi Insoara fiul cel mai mare, intre ;14 51 16 ani,
1.1 alege o soTie de cel putin 3o sau 32 de am.
Aceasta fats batrIna, in anti d'intli e de. fapt '
sotia parintelui so-0.11m, deoarece sopa. lin pro-
prie e prea batrina Peste vr'o doi ani ea de-,
vine sop amindurora» Fiul cel mai mare, la
aindul sau face tot ast-fel cu copilul sau d'intii,
Autorul n'a studiat Insa acesti oameni spre a
vedea nu cumva ei traesc pe o proprietate CQ-
mund supt conducerea mai batrinnlui, in care cas,
am avea mirul slay sau Zadruga sirba cu obiceiurile
lui, resturi (le paginism, dupa care, in adevar tatal
nu respecta virtutea nurorilor sale a Satele bul-
garesti n'au 5coale 51 societatea panbul.s,ranca, nu
se gindeste sa le faca, caci ii considers de «came
sigurao
www.dacoromanica.ro
Cind ajunge In Bitule (Monastir), era tocmai

inaugurarea consulatului rominesc, si dupa ce
drapelul se desfasoara, un vint violent incepe sa
batA : «se cleating cumplit inceputul de astazi.
zice un secretar de la consulatul grecesc; dar
dupa vint vine o ploae manoasa, care racoreste
cimpiile uscate de o seceta mare, si lumea vo-
ioasa zicea: tinceput cu berechetD.
Din Bitule calatorul merge la Tarrnova, co-
muna armineasca apropiata, unde fuSese poftit
la o nunta. Obiceiurile de la nunta se aseamana
cu ale noastre, gratios este insa raspunsul fetei
la intrebarea preotului, daca cu voea ei se marita,,
pe cind baiatul zice- (chi fata nu raspunde, ci is
mina preotului si i-o saruta, si ast-fel este rdao
al ei. In Tarrnova, Arminii an cite o scoala de
baeti si de fete, prima condusa de meritosul lup-
tator pentru cultura armineasca, Dimitrie Ata-
nasescu. .
Din Tarrnovala Gopes, dace pe nu*
si pe plaiuri cu positiuni minunate. Orasul este
dminesc cu biserica si scoala, numarul locuitorilor
cu Grecomani la un loc se ridica. la 467o de
suflete.
In apropiere de Tarrnova, Molovistea are
insemnatatea sa in lupta Arminismului in contra
grecismului. Orasul are 488o de suflete,, cu o
scoala de baehi si alta de fete.
In Bitule d-1 Nenibescu sta la vorba de mai
multe on cu parintele Faveyrial, preot din or-
dinul Lazaritilor francesi, batrin venerabil, a carui
rubire de Armini Irebue sa-1 puny In admiratiunea
5i recunostinta noastra alaturi de acei Francesi,
www.dacoromanica.ro
450 CROislICE LITERARE
care In tara, la Constantinopole si in Franta, au

avut un rol atit do covIrsitor la constituirea
«Principatelor Unite)).
In Bitule se face o noua statistics a Arminilor,
de rindul acesta de catre «trei consuli, trei se-
cretari de consulate, un profesor turc, un dra-
goman de consulat, un profesor roman si patru
ingineri din cei Insarcinati cu construirea caei
ferate de la Salonic la Bitule, dintre care doi
frarjcesi si doi arrnini,,. Numerile variaza intre
65000o si 1200000. Unul rnai batrin se ridica
si arata neajunsurile directiunii arminesti : 10 lipsa
de bani spre a se crea scoale : «nu 7o sau 8o de
scoli trebuesc Arminilor, ci peste 300)) ; 20 lipsa
de cler national; 30 lipsa de cunostinte asupra
numarului Arminilor, lipsa imputabila directiii din
-Bitule : adirectia scolara lucreaza de 25 de ani,
si Inca nu s'a Invrednicit sa trimita un ches-
tionar statistic pe la dascalii for de la scoalele
armlnesti, multe-ImIine cite au.... Atunci ar zice :
atitia sintem pentru ca iata citi sintem aici, citi
acolo, clti la mare, citi pe cutare munte, si iata
citi sintem In total. Eu i-am numarat de mult,
dar nu e chemarea mea sa le deschid ochii ; pot
sa stea ei asa mult si bine. Bulgarii se numara
necontenit, si necontenit devin tot mat indrasnetiv.
Populalia Turciii din Europa a fost socotita
la 5300000 de locuitori din care Turci 1300000,
Armini 1200000, Greci 500o0 in Macedonia si
17000o In toata Turcia, Bulgari 300000 in Ma-
cedonia si 700000 in toata Turcia, Albanezi
14.00000, Sirbi 175000....
Calatorul, nostru paraseste Bitule pe la orele
www.dacoromanica.ro
CRONICE 1,11ERARE 45'
patru de climineata 51 dupa un drum lung ajunge
In Gheorgea sau Korita, oral cu 18000 ping la
20000 da locuitoti, dm care 5000 ArmIm Ple-
cind dm frumosul oral albanez ajunge In alta-
data frumosul 5i bogatul oral Voscopole Innainte
de -rascoala lui Ali din Tebeleni, Votcopole avea
la 50000 de locuitori, care faceau comert cu ora5e
Indepartate 51 din tate se trage mitropolitul Sa-
guna al Transilyanni, familia Dumba din, Viena
Astazi are 12 biserici si ruinele a altor 12, are
3200 de Armim, o 5coala de baeti si una de fete
Iii Ohrida numarul Airninilor este socotit la 235o
de suflete, se gasesc trey 5Coale st doua biserici;
in care se cire5te limba armineasca De la Ohrida
Thapoi spre Bitule slut comunele armlne,sti Ian-
covat si Resna, cu scoli armlnesti
Din Bitule d-1 Nerulescu pleaca spre Salonic,
oral oNreesc In mare parte, In care Iocuesc Insa st
125oo de Arn-iini, merge apoi la muntele Atos, trece
pe linga frumoasele insule ale mare Egee, prin
Daidanele, ajunge In ConstantInopol, 51 de-acolo
se 'ntoarce la Bucure5ti
Dupa turn se vede din resumarea calatorni
sale, autorul nu a calatorit la RomIng din Tur-
cia, a a fatut o partida de vara pitta la Bitule,
a visitat, cite-va locuri frumoase de pe linga
acest ora5, apoi admirind coastele Tuiciii euro-
pene 51 insulele masa Egee a venit la Constan-
tinopole si de acolo in taxa In mintea noastra
alt-fel se face o calatorie de caracter 5tiintific
mergi: pe jos din sat in sat, to opresti mar mult tamp
intr'un loc, vezi cri oche tai caselei oainenn, cercetezi
la fata loculut obiceiurile, cultura, uiti pentru cit-va
www.dacoromanica.ro
timp via ;a si deprinderile mai rafinate, to faci

amicul nu numai al connationalului ci si al adver-
sarului, ale carui observari le notezi si le judeci,
caci observarile vrajmasului shit adInci. 0 ast-fel
de calatorie reclama multe calitati de la cel care
o Intreprinde, reclama si timp mult, dar si In
cite-va zile nu se poate face o calatorie de un
caracter stiintific serios.
Dace insa n'a visitat toate localitatile armi-
nesti, autorul vorbeste despre mai toate aratInd
numarul Arminilor din ele, si acest merit al lu-
crarii ar fi foarte mare, daca acele numere ar fi
documentate, caci interesant nu este ca sa 5tim,
ca d-1 Nenilescu ne spune aaci. &intern atiti, din-
colo slntem atiti...D, ci interesant era ca tine -va
s'o spund aceasta intemeiat pe probe. Se Intelege,
ca daca numele autorului ar fi fost cunoscut prin
vre-o lucrare istorica, filologica sau etnografica,
innainte de intreprinderea calatori, spusele cartii,
In afara de forta for demonstrative, ar fi avut va-
loare, pentru ca ar veni de la un om, a carui iu-
bire de adevar este cunoscuta si a carui seriositate
a lost /ncercata. Cum Insa autorul nostru n'avea
asemenea reputatiune, trebuea cu atit mai mult
sa cistige convingerea cititorilor prin puterea de-
monstratiunii.
El nici nu se sileste sa convinga, ci ne spune
scurt de tot: in orasul cutare sint atiti, in satul
cutare atiti, dar de unde tines acele tifre nu ne
spune, si lumea va putea pune la Indoeala nume-
rile sale, precum a pus pe ale altora, pe ale lui
Spiridon Gopcevici de es., care totusi vazusera sin-
guri 5i aveau si reputatiunea lucrarilor anterioare.
www.dacoromanica.ro
Ne pare cu atit mai ran Ca nu dovedeste Tifrele

sale, cu cit un merit al lucrarii sta in aceasta
numaratoare. Autorul nu se mulcumeste cu soco-
telile din Belgrad 5i din Bitule, ci is fie-care pro-
vincie, fie-care Tinut, Macedonia, Albania, Olimp...
si da numele satelor, oraselor 5i oraselelor cu
numarul sigur sau aproximativ de Armini. Este
imposibil sä dau cititorilor un resumat at acestei
parti, caci tifrele nu se pot resuma, daca insa ele
or fi adevarate, teama d-lui &rard 1) : «venim in Ma-
cedonia spre a gasi Bulgari, si s'ar putea sa desco-
perim alte popoare necunoscuteD, va parea citito-
rului foarte intemeeata.
Planul lucrarii este apoi gre5it : in calatorie
ne vorbeste la fie-ce Jocalitate despre orasele si
comunele vecine, mai revine asupra unora, se
mai repeta asupra altora, amesteca anecdota cu
istoria, statistica cu etnografia 5i mai gaseste loc
si pentru critica altor autori. Un plan mai simplu
ar fi fost mult mai potrivit : sa fi descris mai
intli calatoria sa, sa ne fi presentat locurile,
persoanele, suggerarile sale, sa ne fi povestit
anecdotele, care, fie zis in treacat, n'au nici un
.haz ;In partea a doua sä ne fi dat numarul Ar-
mlnilor 5i in partea a treia sa se fi ocupat cu
studiul etnografic al poporului. In Crusova el
ne vorbeste insa despre obiceiurile de la nunta
ale tutulor Arminilor, in Bitule descrie obiceiu-
rile de la nastere, de la moarte, si feluiite alte
credit*. .
Valoarea acestor studii etnografice, de alt-fel,
1) Victor Berard : La Turquie et L'Hellenisme contemporain, p. 85.
www.dacoromanica.ro
nu este asa de caractenstica, obiceiunle seamana

cu ale noastre sau se deosibesc foarte putm ca
de es mama creste pe fata cu ideea marinsului,
ca.-1 zice chiar de la vIrta de ro ant «ct nu V-
veti lea hilie 7 ci numa va s'liai di la vicine
si ci casa va s' dischzi ?)) este nu numal rOinl
nese, ci universal omenesc, si toatt comentarhle
autorului sint de prisos Mai necunoscut poate
este obiceiul de a nu vent fetele in fala oaspe-
plot decit la zile man, si de a nu raspunde la
salutanle ce 11 se adreseaza, cum si obiceiul for
de a nu merge la biserica dear de trei on pe
an Un obicem barbar aveau Armirth dm Gope5,
ca gynetile sa se convinga, cu cite -va Die Innai'ite
de nunta despre castitatea logodmen A.cest obi-
ceiu a pent de tilt -va am si autorul, in terment
cam exagerati, scree «Obieeml acesta s'a desfitn-
Tat acum, spre onoarea, bravilor Gopesem, care
s'au aratat atit de vrednici in lupta pentru re
desteptarea nationala a ArmInilor.D Obiceiunle de
la nastere se aseamana lards' cu ale Rominilor
in cea mai mare parte De la Greet au Impru-
mutat ArmInn obiceiul de a pune la, u5a lehuzei un
fir de ling Povesule despre trimeare sint de ace-
east natura cu ale noastre despre ursiton Vorbind
despre valoarea unet asemenea literatun d-1 Ne-
mtescu se cam umfla eaceasta minunata litera-
ture, care ar da, bogate volume fie filosofie 51
psichologie populara 51 care s'ar putea chema 11-
teratura Mirelor, sta Inca inmormintata si la ca-
pul e1 sta 51 tot prohodeste marele preot al ma-
relut pacat de moarte, care se cluama nepasareav
www.dacoromanica.ro
Daca insa am putea acusa de nepasare pe cine-va,

nu am gasi anevoe un culpabil !
Arminii, ca si Romtnii, nu lasa, afara scuticele
copilului In timpul noptii, caci amuntii aurla».
Intre obiceiurile de la inmormintare, cel mai
original este tinguirea sau jelirea meritelor ra-
posatului, obiceiu, care se &este si la noi, unde
nu numai asupra corpului se jeleste, ci si la mor-
mint patru-zeci de zile de-a rindul si In toate zi-
lele de sa.rbatori.
Consideratiunile istorice, de care cartea este
plina, sl t alit de gresite, incit dela prima paging
a introducerii indispun pe cititor In contra stiintei
istorice a autorului. Acolo citim : «Grecia care
eta cucerita Inca dela 146 d. Chr., and consulul
L. Mummius sfarlma Corintul fusese, la anul
27 Innaintea erei noastre, declarata de' provincie
romana sub numele de Achaia», pe cind in clasa, I
secundard se spune copiilor, ca sa li se ajute me-
moria, ca Achaia a fost declarata provincie romana
la 146 °data cu darimarea Cartaginei I
Autorul, amintind faptul ca gistele o:au gigiit,
cind capitolul era amenintat de Gali», 5i au mintuif
Roma din mare primejdie crede, ca, deoarece Armini
au obiceiul de a rasplati gistele si de a pedepsi,
clinii, acesta dovedeste ca ei sint de origina ro-
mana, mai bine decit s'ar putea dovesii prin ctoate
gramaticele cite s'au scris 5i cite se vor scri asu-
pra graiului lor». Ast-fel autorul dovedeste oare-
care nepricepere In aprecierea insemnatatii pen-
tru istorie a stuchilor filologice: obiceiurile si cre-
dintele popoarelor celor mai deosebite se pot ase-
mana, pe cind de alta greutate este insemna-
www.dacoromanica.ro
tatea Istorica a filologiii1). Cine s'ar fi asteptat,

ca se va dovedi istoricgte, ca Arminii sint
castanii si chiar blonzi? In adevar, faptul este po-
sibil, caci a Tracii,. poporul in care a fost altoit
cel arminesc, au fost blonzi si chiar rosii. 0
insemnata dovada despre aceasta aduce filosoful
Xenofanes nciscut pe la 57o in. de Chr.y care,
combatInd antropomorfisarea zeilor, zicea, ca fie-
care 15i infatiseaza zeii dupa cum este el Insu-si,
c Tracii cu ochii albastri si cu parul rosu».
Parintele Faveyrial face o disertatie istorica
si autorul nostru o reproduce, deli ea este mai pe
jos decit declamatiunile din uncle romane. Dupa
aceasta diserta ;ie Rominii au jdcat rolul de cd-
petenie in primul regat bulgar, in contra for s'a
luptat Imparatul Constantin IV, de ei erau cis-
tigate 4toate victoriile arata.te ca cistigate de
Crumb 5i Bulgarilor le-a mers- bine numai cit
timp 4u fost uniti cu Rominii. Si In focal pe-
roratiunii cade o frasa ca aceasta: «Observa
istoria si to vei incredinTa, ca oamenii maxi au
fost entusiasti cu firea, chiar clnd nu se pareau.
is pe recele calculator, pe positivist si data vrei
pe egoist : acesta strange cloud la un loc ,Fi isbu-
te,ste a se asigur a contra valurilor vietei, i,si Tinge
lini,stit blgele dupd ce gusty buncitatile in gramddite
pe masa lui, se intinde fericit ca Ali facd mis-
tuirea . . . ? §.i atit» .
La cestiunea, de ce Arminul iubeste muntii
si locurile greu de straba.tut, autorul nostru nu
t) Vezi aseinInKrite Mexicanilor si Europenilor In W. Prescot,

Istoria cuceririi Mexicului.
www.dacoromanica.ro
se multume5te cu raspunsul scos din ocupa ;iunea

pastoriii, caci zice «dragostea turmei ar fi tre-
buit sa-1 tie in lunci 5i In vai pe sesurile intinse
5i bogate, sau cel mult pe plaiuri, unde pa5unele
slut Imbelsugate, iar nu pe piscuriu, respingind
insa aceasta explicare, autorul nu se explica, daca
acele piscuri slut absolut neroditoare, 5i neexpli-
cindu-se, ai dreptul sa to Intrebi ce fel de turme slut
cele arminesti de traesc prin locuri fart pa5uni, caci
turme trebue sa existe, fiind-ca «Vlah 5i pastor slut
sinonime D .
Explicarea autorului nostru este mai adinca
eae natura psichologico-morala : iubirea de fami-
lie la Armin» si cititorul ar fi dispus sa creaza,
ca Arminul find mai slab decit cele-l-alte po-
poare din peninsula 5i, iubindu-5i familia, n'a voit
sa stea in cimp si sa se amestece cu alte natiuni.
Ast-fel de raspuns ar fi fost insa prea natural, 5i
apoi s'ar fi marturisit prin el, ca Arminul a fost
slab, pe cind «Armlnul nu e de un curaj indoios,
ci e ostean din fire» 5i de aceea araspunsul vine
in mod fatal : pentru ca 5i-a iubit familia mai
mult decit contraitorii lui pe fata peninsulei 5i
pentru ca sentimentul curateniii morale e mai
adinc la el decit la Albanez, decit la Grec, decit
la. Slav». Acesta o nume5te el «defensiva moralau.
«Mirat, uimit de vederea 5i asezarea Crusovei,
cugetasem : un oral in dafensivii. Acum vazusem
si Gopes 5i Molovistea, 5i Terrnova 5i Nijopole 5i
Magarova 5i ajunsesem a zice : un near intreg do
defensiva moralax Frumos, dar nu destul de dal-.
5i consecvent.
Pala de autorii, care s'au ocupat de peninsula
www.dacoromanica.ro
balcanica Si mai ales fata de d-1 Victor Berard 5i

de d-1 Weigand, este de o violenta nejustificata..
Cartea celui d'intli, fara multi 5tiinta, deli face
parte din aceea5i biblioteca cu opera fundamen-
tal& a lui Sybel 5i Istoria Revolutiunii Franceze
de Cary le, este /nsa, o placuta serie de impresiuni
din Turcia, scrisa cu spirit 5i nu prea favorabila
nici Grecilor, nici Rominilor, nici Bulgarilor, ale
caror pretentiuni autorul le priveste cu oare-care
ironie din virful innaltimii unde crede ca se afla.
0 cite5te cine-va spre a -si trece timpul, iar nu
spre a cauta convingeri 5i a o combate. Alt-fel
sta. cestiunea cu lucrarile d-lui Weigand, care a de-
terminat cercul cercetarilor sale ca un adevarat
savant, a invatat limba armlneasca, a facut co
lectiuni de cintece 5i a trait mai mult timp in-
tre Armini. Ast-fel de lucrari nu pot fi calificate
prin oare-care butade 5i insinuari, care-5i gresesc
directiunea mergind In contra for In5i-le. In adevar,
autorul nostru sau Intelege gre5it pe d-1 Weigand,
sau ii atribue intentiuni, care n'ar fi trebuit sa apara
intr'o carte serioasa. Rau inteleasa este frasa ur-
matoare a d-lui Weigand : «Prin staruinta, econo-
mia, inteligenta 5i prevederea tor, calitati in care
se aseamana cu Evreii, multi din ei au strins
averi considerabile»; care revolta pe autorul nos-
tru : aMijloacele, cu care Evreul din Peninsula
face avere, le cunoa5te Peninsula foarte bine 5i
nu mai putin bine le cunosc calatorii 5i scriito-
rii. Tot a5a se imbogate5te Armlnul ? El care si -a
ales pe veci drept locuinta piscurile inconjurate
de nori 5i stincele mai salbatice ? El care sta de
veacuri armat 5i gata de lupta ? El...» 5i termini
www.dacoromanica.ro
zicind, ca judecata d-lui Weigand este egresita, ca sä

n'o numim u5urateca Si copilaroasa» Insa, chiar
data Evreit din Peninsula ar fi a5a cum crede
autorul nostril, d-1 Weigand a in ;eles calitaple atri-
butte de toat5. lumea neamului evreesc in genere, in
nu cahtaple Evreilor din Peninsula, 5i &dui nu 1-a
fost sa birfeasca despre Romini, atribuindu-le calita-
rile cele mai alese ale unui neam dese -ori biruitor in
lupta pacinica pentru tram
Tot din nein ;elegere provine $i acusatiunea ca
a inventat o ortografie neconforma cu limba armi-
neasa, scrligcl cuviritul Przcazma ast-fel Prikazma
i Prikazma, cuvintul galma goliTno, jar batrin
.-0
botrian, pentru ca sunetele a 51 i, care ne par noun asa
0 0
de naturale cu semnul scui tarn 51 cu Semnul cir-
cumflex, nu par tot ast-fel strainilor, la care acele
semne au alte inseronan , iar cele doua variante
de scnere ale cuvintului Pricazma se explica foarte
simplu pun faptul, ca autorul german a volt sa
indite accentul cuvintului intim oara (pag 66)
51 la a doua oara n'a mai crezut necesara acea
aiatare (pag 74), caci presupunea lucrul in/eles
Acura, ca d-1 Weigand 151 intituleaza un ca-
pitul, cum am giisit eu Meglenuz, ca-5i recomanda
lucrarea sa ca cel mai suprilqator resultat al unez
fungi calatoriz , acestea tot nu data drept unui
autor sa reproduca mihalagisme de acestea «Multi
dintre nor surld cind vorbesc de d-sa 51 11 nu-
me5te reclamagiu Apol pi ea facea °Liu dulci
Bulgarilor, 51, lucru curios, Bulgarit ii inTelegeau_
bini5o1 ocheadele Si nici cu Grew 51 Grecomanu
nu prea era in neintelegere) D-1 Weigand zice
c5 in Meglenia sInt 14000 de suflete, autorul
www.dacoromanica.ro
nostru si Arminii sus/in ca sint 27000-30000,

Insa chiar adevarat de-ar ft tot nu trebuea sa se
scrie ast-fel: «Cum? adica not nu-1 In/elegem ? I
D-sa a vrut sa poata zice, ca a vazut totul cu

ochii sai 5i ca deci, nimeni nu are dreptul a-1 con-
trazice. Si ceea-ce va zice nu va displace Grecilor».
Ori-clt de mare rol s'ar atribui si in Apus
argumentului sunator In formarea convingerilor
unui om cult, trebue Insa sa ne intarim in cre-
dinta, ca un popor este cu atit mai civilisat, cu
cIt asemenea acusa/iuni slut mai rani 5i yin de la
persoane mai plc/in Insemnate.
Alta suparare contra autorului german este
motivata de vorba lui, ca poesia populara arming
este aproape stinsa : «Dr. Weigand e departe
de a sim %i o poesie populara, nu cunoaste
legile ce presideaza la nasterea, traiul, desvol-
tarea 5i evolutia poesiii populare a unui neam»
si totusi Doctorul are dreptate, el cunoaste
legile literaturii populare, din care cea mai im-
portanta este aceasta : literatura populara se.stinge,
cind litearatura culta Incepe. Arminii sint in a-
cest cas.
Inca o obsetvare asupra tonului ce-1 is au-
torul fa/a de popoarele din Peninsula balcanica.
Amic al Turcilor 5i Albanezilor, critica aspru pe
Sirbi, Bulgari, 5i mai ales pe Greci. Grecilor le
contesta multe, Bulgarilor le acorda cultura, dar
le refusa civilisatiunea, Sirbilor le recunoaste en-
tusiasm dar 5i lipsa de staruin/a. Cind trece prin
Belgrad, populatia ii face «impresia indoioasa pe
care o fac toate popula/iile orasenesti, ce se in-
doapa silnic cu frInturi de-ale civilisa ;iii din Apus,
www.dacoromanica.ro
importata de-a gata 5i fara munca, civilisatie ce

se aseamana cu o planta resadita. pripit 5i fara
sa se cerceteze natura pamlntului in care se pune,
cu o brand ce umfla». Dac4 un scriitor, In timpul
and scrie cartea sa, ar medita serios, cum fie-ce
cuvint scris de el pe hlrtie poate provoca la un
numar foarte mare de oameni de toate vIrstele
5i de toate inteligen ;ele idei, adica /nceputuri de
actiuni, toIi scriitorii of scrie numai lucruri de
pace, caci pacatul de a de5tepta in atl;i cititori
inceputuri de actiuni vrajrnasesti li s'ar 'Area mai
mare decit on -ce alt pacat: scriitorii prepara,
jurnali5tii trimbiteaza., iar armatele incep a se su-
praveghea. In mai toata istoria noastra nu se po-
mene5te de vre-un ra.sboiu intre Romini 5i Bul-
gari sau Sirbi, 5i ceea-ce credem ca ne diviseaza
poate oare schimba ideea noastra despre ei sau pe
a for despre not ? Cine scrie ar trebul sa se gin-
deasca la aceasta.
In fine o intrebare pentru Rom/11H din Ma-
cedonia: ei sint numero5i, ei sint boga ;i, cum se
face ca nu dobindesc de la Turci lnvoirea de a_
avea episcopi ca 5i Bulgarii ?
I. S. F._
www.dacoromanica.ro
II
0 ISTORIE A POLITICEI VAMALE ROMINE
D4 Constantin I Baicoianu, elev al cele-
brului economist german, Brentano, a publicat
de curind, in editura lui Cotta din Stuttgart, un
volum asupra «istoriu politicLi vamale lomineD 1)
Aceasta opera este de un mare interes pen-
tru not Act ni se presinta pentru prima card o
"stone amanuntita a poltticet noastre vamale, ni se
arata ce influenta au avut evenimentele poll:me
asupra mersului economic al Rommin
Innainte de a arata Intru cit cartea cl-lui Balza-
ianu arunca lumina asupra multor fapte din is-
toria Rom Inin, este necesar sri caracterisez in
cite-va cuvinte, metoda de care autorul a fost
condus In cercetarile sale
D-sa este aderentul coalei istorico-realiste in
economia politica, representata astazi in Germania
de Lujo Brentano Dup'a aceasta coal5 economia
politicl trebue, ca st on -ce alta stnnta, sa se 0
cups numai cu societatea a5a cum este, nu cum
1) Vezt Die Geschichte der runattenischen Zollpohtik -von Dr
Constantin 1 Baicoianu Munchener Volkwirtschaftiche Studien, he-
rausgegeben von Lujo Brentano and Walter Lott, Stuttgart 1896
www.dacoromanica.ro
ar trebui sa fie Ea trebue sa excluda din dome -

niul ei on-ce preocupa ;iuni asupra modului cum
societatea va fi organisata economiceste in victor
Pentru a ajunge la cunoasterea obiectiva a lu-
crurilor, explicindu-ne st raTiunea for de a fi,
ea nu trebue sa negligeze nici studiul 'storm ma
acel al statisticei Istoria, basata pe cercetari do-
cumentare, ne da explicatium asupra mersului
evolutiv al faptelor sociale 51 ne lnlesneste pri-
ceperea starn actuale de lucruri Economia poli-
tica deci, trebue sa faca studii istorice on -cit de
minutioase
Convms de adevarul metodei scoalet istonco-
realiste, D 1 Baicoianu a cautat sa dea la iveala
un studiu serios Daca, cu toate astea, cartea sa
lasa in uncle privinte de dorit, aceasta provine
credem din faptul ca a avut de Intimpinat multe
greutaIi cu adunai ea mateiialului
In rindurile urmatoare ne propunem sa anali-
sam aceasta lucrare
Mai Intl' vom schita starea politico-econo-
mica a principatelor pina la regulamentul orga-
nic Apoi vom cerceta momentele economice,
care au precedat uniunea Muntenm cu Moldova,
precum 51 ce pohtica au urmat domnii romInt ca
sa se emancipeze de sub tutela Turcin
Se stie ca piincipatele romine n'au cazut

direct sub domnlatiunea turceasca Domnn romim
au Incheeat in secolul XIV, XV si XVI cunoscutele
www.dacoromanica.ro
capitulatiuni, prin care ei se obligau sa plateasca

tribut Turcilor. In acest mod, ei si-au pastrat
independenta politica si economica. Pina in se-
colul XV independenta economica n'a fost Intru
nimic atacata. Aceasta reese chiar din tratatele
de comerciu ce Turcia Incheease cu Venetia si
cu alte orase-republice italienesti. Vamurile impuse
la import 5i export, cit si pentru comerciul in-
terior, erau regulamentate direct de domni. Ve-
niturile curgeau In casa for privata. Aci, ca si
in tarile apusene, predomnea Inca idea statului pa-
trimonial.
Din secolul XVI Incoace, toate conventiunile
Turciii cu statele europene, au fost aplicabile si
pentru principatele romine. Prin aceste conven-
tiuni se loveste In independenta for economica,
deoarece ele nu aveau dreptul ca sa se. deptr-
teze de la stipulatiunile coprinse inteinsele: Asa,
se stipulase, Ca taxa vamala sa nu treaca peste
5 0/0 (mai pe urma 3 O/). Apoi se luase masuri
ca sa Impedice taxarea mai mult decit o data a
marfurilor la import sau la export.
Totusi, in limitele impuse de aceste conven-
ventiuni, se putea face on -ce schimbari. Aga,
Anglia si Austria au stiut sa °blind multe fa-
vorisari de la domnii 'principatelor. .
Ceea-ce insa a contribuit mult la aservirea

principatelor si la desvoltarea suzeranitatii Turciii
a fost masura economica convenita cu domnii
romini : ca Turcia sa aiba dreptul sa cumpere
producte, cu preturi stabilite Intr'un mod ar-
bitrar, pentru satisfacerea trebuintelor sale. Numai
dupa ce pietile Constantinopolului erau Indestu-
www.dacoromanica.ro
late, se perrnitea e4ortul In alts parte Toate

masunle ce ar fi volt sa is Doran'', relativ la ex-
port, fie ca sa rprotejeze industrule, fie ca sa
impedice foametea, interzicind exportarea griului,
nu-si gasiau aplicattune In fata Turcul In acest
nod on-ce masura economica relativa la comert,
devenea cu total ilusorie
Fa;a de desastroasele efecte ale acestei invoeli,
ar fi fost de dorit ca d-1 Baicolanu sa ne fi
aratat cum se lace, ca Domnil principatelor din
secolul XVI null au dat seamy de angajamentul
in care intrase Or fost-au toate acestea impuse
pun forta de Turcia ?
De-altminten not ctedem, ca conven;iunile
Turcui cu Statele europene au avut un bun efect ,
deoarece numai pun ele s'a putut crea putina
°reline In desordmea de vamun interioare 51 de
vamun percepute la import 51 export Cit pr."-
veste Lisa, dreptul de prioritate, ce-51 luase Tur-
cia, n'a putut sa aiba decit resultate funeste
pentru desvoltava economica a principatelor Si
cu cit Tara devenea mai saraca, cu atit pierdea din
resistenta fata cu cerintele din-ce-In-ce crescinde
ale Turcilor Ast-fel s'a pregatit epoca fananotilor
In aceasta perioada (din secolul XVI pina la
regulamentul organic) comertul romin avea mult
de suferit Mai Intl', In urma capaulatiumlor In-
cheeate de Turcia cu statele europene, precum
51 din causa pnvilegulor acordate de domnu ro-
mini stramilor, se creease o class priveligiata de
comercianti straini Pentru aces-a comercianti se
percepea numai,.taxele vamale convenite, Pentru
comerciautn romini, Domnn aveau drept sa faca..
www.dacoromanica.ro
on -ce schimbari. Afara de acestea, vamurile erau

arendate, si comerciantii indigeni, care nu se bu-
curau de protectia vre-unui consul sau a vre-
unui functionar, erau expusi la multe nedreptati.
Aceasta stare de lucruri a avut de efect, ca
comercian ;ii, pentru ca sa se bucure de privile-
,giile acordate strainilor (intre altele si de scu-
tirea de imposite) se faceau supusi statelor straine.
De sigur, neglijarea intereselor economice ale
principatelor, si exploatarea inaugurate de era
fanariotilor, nu puteau decit sa nemultumeasca
Tara. Si, incetul cu incetul, se pregati terenul
pentru revolutiunea de la 1821.
II
Asa stateau lucrurile ping la regulamentul

'organic din 1831. Acest regulament insemneaza
un mare progres pe terenul politic si economic.
Regulamentnl organic a adus multe modifi-
catiuni in organisarea comerciului. Intre altele,
putem cita si restringerea privilegiilor acordate
strainilor si interzicerea statelor straine, de a mai
primi indigeni ca supusi de-ai lor. Prin aceasta,
dispositiune se creeaza o egalitate tntre straini si
indigeni. Apoi vamurile interioare stet inlaturate,
iar veniturile ce provin de la taxele de import
si export, intra In casa Statului.
Dreptul de prioritate ce avea Turcia de a nu
Termite exportarea produselor din Principate, in-
mainte de a-si fi satisfacut trebuin ;ele sale, ince-
www.dacoromanica.ro
tase Inca de la tractatul de la Andrianopoli

din 1829.
Regulamentul organic, precum si tractatul
de la, Adrianopoli, au impus Insa Principatelor res-
pectarea, tractatelor incheeate de Turcia cu statele
europen e.
Cum s'au einancipat Principatele de sub aceasta
tutela pernicioasa? Iata ce vom avea de cercetat
arum.
Innainte de a respunde la aceasta chestiune,
este nemerit, credem, sa aratam care au fost re-
Iajiunile vamale Intre Moldova si Muntenia.
Pins la regulamentul organic, Principatele
nu-si acordase reciproc mai nici un privilegiu.
Granitile vamale dintre dinsele erau pazite cu
aceeasi rigoare ca si graniiile Invecinate: nici o
scutire de vama .nu se facea la import sau la
export. Dupa regulamentul organic 5i pins la
conventiunea din 1835, se permite importa-
rea libera si reciproca a obiectelor necesare
consumatiunii directe ; Insa nu si a obiectelor
ce se debitau in comerciu. Aceasta dispositiune
a dat nastere, In generalitatea ei, la abusuri si
certuri, ceea-ce a impins pe ambele gu-
verne la convenIiunea de la 1835, pe care d-1
Baicoianu o considers, cu drept cuvint, ca primul
pas spre uniunea politica a Principatelor.
Conventiunea reguleaza ce cantitaTi de pro -
.ducte pot fi importate sau exportate, fara a se
plati vre-o vam.a. Apoi, fie-care Principat iii is
1.ndatOarea de d. acorda supusilor celui-l-alt drep-
tul de a se stabili In on -ce parte a teritoriului
sau, de a cumpara imobile, etc.
www.dacoromanica.ro
Relatiunile comerciale Intre ambele Principate

iau, in urma acestor dispositiuni, un mare avint.
Se simte apoi nevoea unei uniuni vainale, care sa
lnlature granitile dintre dinsele, Priniul Bibescu
is initiativa. Si la 1847 negociatiunile iau un
bun sfir5it,
Ast-fel se puse o basa solida uniunii politice.
Uniunea vamala de la 1847 a mentinut Insa
sistemul de arendare al vamurilor, ce ramasese
din trecut. El n'a fost Inlaturat decit in 186o,
clnd ambele Principate I5i creaza o administra-
tiune centrala.
Acum sa revenim la chestiunea de mai sus
5i sa vedem cum au scapat Principatele de obli-
gatiunea ce -li se impusese prin tractate, ca $i pe
viitor sa respecte conventiunile incheeate de Turcia.
In urma tratatelor de mai 'nnainte, Principatele
nu puteau s5 perceapa mai mult de 30/0 din va-
loare, atit Ia import cit $i la export. Asa stau
lucrurile ping la tratatul din 1838, numit Pos-
souby-tratat, pe care Anglia it incheease cu Tur-
cia. Prin acest tratat, Turcia, care avea de luptat
cu multe nevoi financiare, I5i reserva dreptul de
a ridica taxa de import cu 5 0/0 $i cea de export
la 120/0. Lisa aci se face deosebire lntre taxa
vamala, care famine ca $i pina acum de 30/0, $i
taxa aditionala de 2 0/0 pentru import $i 9 0/0
pentru export. In acest mod numai taxa vamala
de 3 0/0 ramlne aplicabila pentru Principate.
Turcia, spre a-5i usura nevoile financiare, pro-
fita de notificarea acestui tratat $i Incerca, con-
trariu tutulor dispositiunilor de ping acum, ca.
sa-5i apropie o mare parte din veniturile vamale-
www.dacoromanica.ro
ale Principatelor. Poarta luase hotarlrea de a

supune toate marfurile destinate pentru Rominia
la taxa vamala 5i chiar la acea aditionala ; iar
marfurile ce veneau din Rominia, la 1 2 0/0. Prin-
cipatele au protestat energic in contra acestei
masuri arbitrare ; 5i Turcia a fost nevoita sa
cedeze. De aci vedem ca. Principatele devenisera
con5tiente de interesele lor. De atunci se Indru-
meaza emanciparea economics a Romlniii.
Apoi, la Inceputul deceniului 184o, ambele Prin-
cipate, dar mai cu seams Muntenia, simt trebuinta
de a-si mari veniturile din vamuri. Priniul Bi
bescu, domnul Munteniii, a 5tiut sa °blind de la
Poarta dreptul de a ridica taxele vamale la 5 0/0.
Aceasta displace Austriii, care protesteaza. Printul
Bibescu nu se descuraja ; el se arata un diplomat
foarte iscusit, care 5tie sa profite de imprejurari
ca sa ridice prestigiul tarii sale.
Asa, printul Bibescu profits de bunele dis-
positiuni ale Rusiii 5i reu5este, ca in tratul de
comerciu, ce imperiul de Nord inches cu Turcia,
sa se prevada aplicarea dispositiunilor relative la
taxa de 5 0/0 i pentru Muntenia.
Printul mai dobinde5te Inca. 5i simpatiile lui
Metternich, care se arata foarte binevoitor Mun-
,teniii. In urma incidentului relevat mai sus, se
na5te la Viena o discutie relativa la positiunea
de drept public a principatelor romine. Hume-
lauer, un om de incredere al lui Metternich, se
Incearca sa probeze, ca de la regulamentul or-
ganic Incoace, in urma schimbarilor constitutiO-
nale 5i administrative, Principatele au devenit cu
mult mai independente fats de Turcia 5i de sta-
www.dacoromanica.ro
tele streine. Din aceasta causa., el consiliaza ca,

in interesele comerciului austriac, sa se reguleze
relatiunile comerciale direct cu Principatele.
La aceasta dreapta interpretare a noii stari
de lucruri, se opune energic consiliul Cur ;ei, Hof-
hammer. Metternich insa, care invapse a aprecia
mult pe principele Bibescu, nu inceteaza de a sustine
Ca, In vederea noilor condiIiuni, Austria n'are alt-
ce-va mai bun de facut decit sa recunoasca taxa
de 5 010 si sa. Inthee tratate directe cu Principatele.
In cele din urma Metternich nu mai Tinu seama
de consiliul Curtii i incepu trative directe cu Bucu-
re$tii. Revolu ;iunea de la 1848 impedica Insa rea-
lisarea acestui proiect.
Prin revolutia de la 1848 Muntenia a pierdut
simpatiile Rusiii si ale Turciii. Austria se incerca
pima la 1856, sä negolieze cu Muntenia, insa
fara nici un resultat, deoarece tratativele se rup,
in urma retragerii prirrolui Stirbey.
La conven ;iunea de la Paris, din 1858, Prin-
cipatele n'au isbutit sa dobindeasca dreptul de a
incheea direct tratate de comerciu.
Cu venirea lui Cuza, cu uniunea personala i,
mai pe urma, reala a Principatelor, Rominia intra
lute° noud fasa politica i economica. Cuza face
declaratiuni liber-schimbiste, ceea-ce ii atrage
simpatia oamenilor mari liber schimbiti din Apus.
D-1 Baicoianu, intr'o expunere foarte clara i
documentata, ne arata causele pentru care poli-
tica econornica a lui Cuza nu putea fi realisata.
Aceasta declara ;iune liber-schibista nu displacu
nimanui. Mai intii, industria na/ionala mai ca nu
;xista ; apoi, proprietarii sperau sa traga profit din
www.dacoromanica.ro
lnlaturarea taxelor de export. Totusi nici o schim-

bare imediata nu s'a adus. Insu5i taxele de 5 0/0 pe
productele agricole ramln In vigoare.
D-1 Baicoianu arata ce rol decisiv a jucat
momentul financiar in Inlaturarea taxelor de export.
Ma, in anul 1861, in urma agitatiunii dince-In
ce mai mare In contra acestor taxe, Camera le
desfiinTeaza cu totul. Aceasta masura se resimte
In budget. Guvernul se hicearca,, de mai multe
ori, ca sa le reintroduce. Camerile Insa fiind
compuse In mare parte din proprietari, se opun.
Dar, in urma loviturii de Stat din 1864, Cuza
decreteaza iarasi taxe de 40/0, a caror reducere
succesiva ping la '0/0 a fost posibila numai Intre
1864-1868. Ast-fel, vedem ce influenta pot avea
considerniunile financiare chiar asupra masurilor
economice foarte necesare.
Cit priveste dreptul de a incheea tratate di-
recte de comerciu, una din preocupa;iunile de
capetenie ale lui Bibescu nu s'a facut nici un
progres cit timp a domnit Cuza. Causa acestei
stagnari o putem cauta in curentele politicei in-
ternalionale de atunci, precum si In faptul ca
Cuza era prea ocupat cu administrafiunea interns.
La 1866 se ridica taxele de import de la 5 la
71/2 0/0, cu toate protestarile Austriii. Rominia
avea cu atit mai mult drept la aceasta, cu cit In
noile tratate ale Turciii se prevedea taxa de 80/0.
Intre 1866-1875 guvernul roman se preocupa
mult, afara de reorganisarea administratiunii va-
male, si cu olninerea acelui drept necesar, com-
pliment al independentei politice, al dreptului de a
incheea tratate de comerciu.
www.dacoromanica.ro
Cu reorgamsarea administratiumi vamale, nu

s'a facut mai comic pina la 1875, cu toate ca
defectuositatile ei se iesimteau Inca la. i866
Cum a ajuns Romania la tratatul de comerciu
de la 1875, lucheeat direct cu Austria ?
SA recapitulam pulin progresele facute de
Rominia
Cu reorg,anisarile politice 51 administrative
din 1831, 1848, 1856, 1866, se creeaza treptat-
treptat acea stabihtate politica, care a contribuit
mult la desvoltarea economics a tarn_ Pas cu
pas cu aceasta se Imbunatatesc 51 caile de comu-
nicatiune, ease la rindul lor dau un avInt consi-
derabil activitatu economics Rominia, o Tara
mai numai agricold., devine nn important debu-
seu pentru produsele industriale, Austria nu
pierde aceasta dm vedere, 51 on de cite on se
exiprima dorin ;a de a se trata direct, cu Rominia,
guvernul austriac 51 ungar, precum 51 opiniunea
publics, se aratau favorabrle
Dupa cum foarte bine observa d-1 Baico-
ianu, Austria se arata atit de binevoitoale Ro-
mlnin, caci se temea mult de concurenta Anglin
La 1871, contele Andrassy Incepe tratative
directe cu Roraima Tuicia protesteaza intr'o nota
adresata Puteriloi, prin care contesta Rominni
dreptul ca sa Inchee tratate de comerciu An-
drassy voea sa cistige si pe Englitera de partea
sa, insa fara reusita , caci aceasta putere nu privea
cu Incredere politica A.ustrin Fran ;a era de ase-
menea de partea Turciu Atunci Andrassy se
adreseaza Rusiii 51 Prusui, care la rindul for se
www.dacoromanica.ro
declara gata ca sa inchee conveniium directe cu

Rominia
In fata declargiunii energice a Austrin, Ru-
sin 51 Prusiii, Anglia nu mai persists In oposi-
Tiunea sa Iar Ronal= piofita de aceste circon-
stante 51 inchee tratatul de la 1875 cu Austria
De atunci incepe o noua era pentru desvoltarea
economics a Rom Iniii
Din toate acestea reese clar ca. Austria n'a
fost condusa decit de interesele sale economice
ca sa inchee acest tratat
Cartea d-lui Baicoianu se opreste la tratatul
de la 1875 Dupa .clt stim, istoria va.mala
de la 1875 incoace va face obiectul unui alt volum
Daca judeca,m dupa modul constunpos cu care
d-sa lucreaza, nu ne putem Indoi, ca vom avea
din nou a face cu. lucrari, care vor constitui niste
preTioase ImbOgaciri ale literature economice
ATHANASE D DAMIANOMs.
www.dacoromanica.ro
POESII POPULARE
I
TREI FETE SURORI
Verde trei bujori, Doar cucu' cinta,
Trei fete surori, Dar ea ce-mi zicea ?
Pleca dupa flori, Cucu, cucule,
Flori ca sa-mi gaseasca, Cuculetule,
$i sa-mi logodeasca. N'ai vazut pe taica ?)
Sora cea mai mare, aBa eu 1-am vazut,
Mi-apuca la vale, L-am si cunoscut,
Pe cimpia mare ; De coarne tinind,
Sora mijlocie, Boisori minind,
Mi-apuca prin vie, $i pe cimp arind,
De nu se mai stie ; Din ochi lacramind
Sora cea mai mica De tine 'ntrebinth.
Mi-apuca la munte, -- a Cucu, cucule
Pe clean marunte, Cuculetule,
Prin brazi inverziti N'ai vazut pe maica ?»
$i prin vai adinci. «Ba eu am vazut-o
Verde si-o lalea $i-am si cunoscut-o,
Ea flori nu gasea Mincare ducind
Si se ratacea, La plugari la cimp,
Si mereu plingea, Din ochi lacramind,
Lumea n'o stia De tine 'ntrebind).
Incotro era ; .--- 4Cucu, cucule,
Pe" nimeni n'auzea Cuculetule,
www.dacoromanica.ro
POESII POPULARE 475
N'ai vazut pe leica ?, SA-0 fiu sotioara,,

«Ba eu am vazut-o Cucu ce-mi facea ?
Si-am si cunoscut-o, Atunci o-asculta,
Altite cosind, In spre ea sbura,
Din ochi lacramind, La ea se lasa,
De tine 'ntrebind., Si mi-o saruta ;
, «Cucu, cucule, Pe aripi. mi-o lua,
Cuculetule, Devale-o ducea,
Ia-ma 'n aripioare Spre lume-o indruma ;
Si ma du la vale, La ma-sa-mi sosea,
Spre lumea a mare Si asa-i zicea :
SA-0 fiu surioara., «Maiculita mea,
Cucu n'o-asculta De azi incolea
Si mereu cinta. Fetisoara ta
Dar ea ce-mi zicea? Mi-e sotia mea.,
Din gura-mi graea, Ma-sa ce-i zicea ?
Pe cuc it ruga: «Fetisoara mea
«Cucu, cucule, Nu-i sotia ta.'
Cuculetule, Cucu ce-mi zicea ?
Ia-ma 'n aripioare «Maiculita mea,
Si ma du devale, Fetisoara ta,
In spre lumea mare De n'o fi a mea,
Sa-ti fiu maicusoara,. Sa-i gatesti mormint
Cucu n'o-asculta S'o bagi in pamint,.
Si mereu cinta. Si cucu-mi pleca,
Dar ea ce-mi zicea ? Si ea-mi raminea,
-,--- «Cucu, cucule, Si dup. cuvint,
Cuculetule, Mi-i gati mormint,
Ia-ma 'n aripioare Mi-o baga 'n pamint.
Si ma du devale, De legatura cuvintului,
In spre lumea mare, De blestemul cucului.
(Com. Pietrari, Jud. Dimbovica).
Culeasl de
CONST. N. MATEESCU
www.dacoromanica.ro
476 POESII POPULARE
II
FATA BSI CUCUL
Foae isms creata. nici cline latrind,
Joi de dimineata.' nici toba batind,
pe roua, pe ceata, nici pops tocind,
si pe negureata nici cucu cintind!...
mare, mi-a plecat Ea se jeluea,
si s'a departat mult mi se 'ntrista
departe de sat: si cum mai mergea,
trei surori ea ca-mi auzea,
la flori ea ca mi-§i vedea
sä se 'nflorareasca, un cuc ce cinta
O. se 'mpodobeasca, si jalea-si spunea.
ca sa 'nveseleasca. *i cum ea plingea
si-amindoi mergea :
Foae de naut, cuc pe sus cintind,
Dumnezeu n'a vrut ea pe jos plingind,
si-a dat ploae 'n vint, ea ca-'mi incepea,
de le-a despartit de cuc se ruga,
si le-a risipit: si mult se plingea
fata a mai mare si se jeluea,
lua pe drum la vale, din gura-i zicea :
nici-un habar n'are; cuculetule,
a mai mijlocie mititelule,
apuca p'in vie, mitel de trup,
nici nu se mai stie; spornic la cuvint,
a mai mitotea (sic) scoate-mä la tail,
lira p'o potecea la frati, la surori,
si fu vai de eal... la gradini cu flori;
scoate-ma la %ark
Ea se departa, sa-ti fiu verisoara.
mult se 'nstreina, Cucu' mi-auzea,
pe uncle mergea; dar nu se oprea
si se jeluea, si fetei spunea,
ca nu-'mi auzia din gura-i zicea :
nici cocos cintind, . Fata, fetisoara
nici topor taind, nu to scot la tail,
nici vite mugind, la frati, la surori,
www.dacoromanica.ro
POESII POPULARE 477
la gradini cu flori; iar mi se pornea

nu te, scot la tail, mult mi se plingea,
sä-mi fii verisoara! cs or-cit mergea,
cl am verisori, si cit asculta,
cit e vara flori nimic n'auzea
si stele pe cer. doar cucu' cinta.
i cum mai mergea :
Ea iar se pornea cuc pe sus cintind,
si se jeluea, ea pe jos plingind,
iar cucu cinta. ea iar incepea
i cum mai mergea : de cuc se ruga
cuc pe sus cintind, si se jeluea,
ea pe jos plingind, din guru -i zicea :
ea iar incepea Cuculetule,

de cuc se ruga mititelule,
si se jeluea, mititel de trup,
din gura-i zicea : cu cuvintu' scamp,
Cuculetule, stoate-ma la tars
mititelule, . la frati, la surori,
mititel de trup, la gradini cu flori;
cu cuvintu' scump, scoate-nia la tars,
scoate-mä la tars sa-ti fiu socioara.
la frati, la surori,
la gradini cu flori; Foae si-o lalea,
scoate-ms la tars, cum mi-o auzea
sl-ti fiu surioara. cucu' miNs'oprea
Cucu' auzea pe loc s'aseza,
dar nu se aprea glasu-si imblinzea
'si fetei zicea : si fetei zicea:
Fats fetisoara, Fats, fetisoara,
nu te scot la tars pune-te pe pans
sA-mi fii surioara, sä te scot la tarp,
cl am suriori la frati, la surori, ,
si am fratiori, la gradini cu flori.

cit e vara flori Pune-te pe pans
si stele pe cer. O. te scot la tall,
sl-mi fii socioara.
Ea cum mi-auzea'
Culeasit de
RADULESCU-CODIN.
www.dacoromanica.ro
REVISTA PUBLICATIUNILOR
In l'S'tranger (revistii lunara din Paris) *Raoul Lamouche,

un bun cunoscator at limbii romine, a publicat in mai multe nu-
mere ale anului trecut, WO din discursul de intrare la Academie,
al D-lui Al. Xenopol, cu indoitul scop, dice d-1 Lamouche, de a
face pe cititorii sal sa eunoasca pe Cogalniceanu, unul din cei mai
insemnaii oameni politici ai Hominid de eri si pe unul din cei
mai buni scriitori ai Rominiii de azi.
*4 *
Serviciul statistic at Sirbiii a publicat la finele anului 1895
pentru prima data un Anuar (Godin ac) statistic at Regatului, ale
cgrui .cifre se refers la anul 1893. La rubrica »populatiunea dung
limbi' (pag. 43) vedem ca 143648 de locuitori vorbesc limba
romina sl 2230 limba romina-macedonean'a, impreung 144914. Din
acestea numai 15558 sint in erase, iar 138356 locuese la Cara.
Cifrel6 acestea sint mai eurind un minimum decit expresiunea
exacta a realitaiii, cu toate acestea arata ea limbo romina are un
rol destul de mare in, Sirbia, undee vorbitri mai mult decit toate
cele-l-alte bine infeles afara de cea sirbeasea. Anuarul 6 bogat
in materii si are rubrici si tabela de materie intr'o limba aproxi-
mativ francesa, zicem aproximativ, cad dam de' expresiuni ca
mauling artificiels, apoi : officiers des poste, pantouffliers, bait-
bouilleurs, etc. pentru a desemna profesiuni.
*
* *
Le 1Vlonde dcJnomique (revista saptaminala din Paris) are in
numarul sou din 7 Martie o coresponden0 din Bucuresti, privi-
toare la agricultura romineasca..Printre rellexiunile fricute acolo,
cea mai exacta e aceea, ea e o mare greseala de a nu arenda
mosiile decit pe termene scurte, cum se obieinueste la noi.
In numarul de la 15 Fevruarie, aceasi revista anunfg cg
Ministrul Franciii in Bucuresti cauta sa organiseze o camera fran-
cesa de comerciu ; iar in eel de la 8 Fevruarie expune intr'un
articol mai larg (pag. 178 si 179) situaiiunea principalelor Wei
.si societaci industriale de la noi.
*
* *
www.dacoromanica.ro
REVISTA PUBLICATIUNELOR 479
Bulletin de la Soc. de geographic commerciale din Paris

(1896, No. 2) la pag. 149 anunta moartea, in Dahomey, a admi-
nistratorului Liebrecht d'Albeca, d'origine roumaane, zice acea
revista. Acest d'Albeca era fiul belgianului Liebrecht, care sub
domnia lui Cuza a facia intreprinderi marl in Cara si de care isi
mai aduc multi aminte.
*
* *
In anul trecut a aparut in Bucuresti, la tipografla Lazareanu,
fare nume de autor, un volum de 170 pag. intitulat : Cite-va
fapte din viata lui D. C. Butculesc2t. Prima frasa din acel volum
este cea urmatoare : Pe falnicele redute turcesti, fiutura incd
vesel tricolorul mindrei Bominii, faima neamului rominesc se
respindise de la Oceanul Glacial pind la Oceanul Atlantic.
Legatura dintre aceste imprejurari si eroul scrierii e poate cam
departata I
Mai estragem numai citatiunea acestea, pe care o gasim cu
della pagini mai departe : A organisat (D-1 D. B.) in 24 dile 45
grupe simbolice. Cromblitografiele acestor grupe simbolice au
retm,as fi vor ramine pururea sintesa idealului pur.
*
-4.
Dupe Viertel jahrshefte zur Statistik des D. Reichs (public.

oficiala, trimestrul I, 1896 pag. 82) in cursul anului 1895 au emi-
grat prin Hamburg si Brema 6d4 de Romini. Prin cele-l-alte portur,
germane n'au trecut emigranti din Rominia. Din acesti emigranti
600 se duceau in Statele-Unite, 30 in Canada. 3 in Argentina,
unul in Antile. Din aceste destinatmni, precum si din alte indicatiunii
se poate conchide, ca acei emigrant' din Rominia slat Israeliti.
* * * - R.
Cel mai vechiu ziar german. Pe temeiul cercetarilor archi-
vistice, se considera piny acuma ca cel mai vechiu jurnal german,
«Frankfurter Journal», fundat la 1650 de catre tipograful Emmet
si aparind o data pe saptamina. Dupe informatia Archivei Postelor
insa, se &este in biblioteca universitatei dip Heidelberg un vo-
lain bine pastrat al unui ziar tinarit in 1609. Numele locului unde
a Post tiparit nu se cunoaste. Titlul ziarului suns : «Relatia tuturor
istoriilor insemnate si memorabile, care se intimpla in acest an
1609, in Germania de sus si cea de jos, Francia, Italia, Scotia,
Anglia, Spania, lingerie, Polonia, Transilvania, Valachia, Moldova,
Turcia, etc. Toate le voiu tipari op de fidel, cum le voiu fi alai».
X.
www.dacoromanica.ro

CL 3 1896

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CL 3 1896

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apar la intii a fie-carei lttni

FILOSOFIA IN VIATA PRACTICA

Se vorbeste de regula, in cArtile, in care se

In adevar, stiinta, in totatitatea ei considerata,

lege lumea, cea de-a doua, nevoea de a tat pe

ment al desvolarii for intelectuale, religiosi. Cei ce

on -cit de putin, deasupra animalitatii, istoria nu

d'ofi prevoyance, preVoyance, d'ofi action». Trebue

intrerupta din generatie in generatie, printre ne-

omul poate lucra si nedeterminat de motive, s'a

la indoeala, ci sa intre imediat in activitate si sa

face nici odata nimic pentru ca sa duca o viat'a

Putem dar traduce formula noastra psicholo-

.... Darum ist mir auch alle Freud'entrissen

jar ceva mai departe adaoga:

Si data speranta nuinai de a gasi adevarul e

1) Fericit cel ce poate spera inch'

Aceasta convingere trebuea sa produca, in primele

minte e framintata de problema arzatoare a exis-

'§tim, mai mult sau mai putin, care e utilita-

cetitorilor nostri. Filosofia are in viata intelectuala

Din aceastd analogie Intre viata teoreticd si

sa-1 faca sa lucreze consecvent, sa lucreze adica

haltem> 1) Si totusi, ce admirabil de consecventa

Ce hotarAste acum aceasta lime idealk a cares.

vedit necesitatea unui indreptar de actiune in

activitatea, pentru a nu trai in zadar pentru el

fac savants umlaterah, pentru care poata. sa piara

lesului vietii omenesti, ci i-1 da si nu i-1 poate

cit numai printr'o transformare adinca a mintilor

i-am poftit la mash. 'Elite, nu-mi mai aduc aminte sa

nodurile cu un cutit, bati nuele mai groase in phmint,

folos ? Muse de mal in tgeturg, hl luase ochiu' si-1

cRemasesem numai cu fata. De, imbatrinisem $i noi,

vino, cg lute ne-e urit §i noug, cg sintem singuri §i mime

nu al lui. Nu 1-am vazut o data sa-1 to in brake, on

,Ilincuta slabea din zi in zi mai tare si tusea rau

(Daduse in primavara. Ilineua zacea in pat de vre-o

ca pe inserate esea din clopotnita si venea de se cocota

lui si-1 saruta si-1 saruta de par'ca nu -1 mai vazuse de

teaza gindurtle rele st par'a am mat Ruts nitteti

Doctorul Laza K. Lazarevici, fiul unui mic negustoras din

mare, cu cit el a treat scoala, dind un fel de sablon pentru scrie

Vintul sun turbat, tar peste brasdele cimpultu, plu-

1) Zadruga .este o asociape de mai multe fatruln, avind un

inserate, si numai sa stie ca vii, o sa-ti easa tocmai in

Pe Arsenie al for 11 stiu de pe cind era flacau. Isi lua

nici o coasts nu i-ar Amine Ia loc, celui cue te-ar atinge

Incepu a i se invirti in cap. Dintr'un 'ntii auzi. bataile

Dar cind zise asta, se zapAci, isi ascunse fata In

Mateiu Genadici e bb.trin de tot Pe frunte i se vede

1) Haiduc Velco, locotenentul lui Kara George, una din

bunicul. Nevasta i-a murit de mult, pe cind fugeau de

Lica, ramasei ca un porn uscat pe deal! si plingi.

A doua zi dupa betia lui Arsenie, veni Blagoie la

Cind Radoica, apoi, ii povesti bunicului, el cazu pe

Cite-va zile mai in urma, zicea Anoca unei surate

dar o apArau latA de bAtrini sau de strAini. Si D-zeu

Nu stiu, fa suratelor, ce am pacdtuit lui D-zeu

Bunicul ridica capul, dete in laturi necaiit cosul cu

Arsenie se incurca rau de tot. Ar fi vrut sa taca,

In aceeasi sears, cind sezura Ia masa, se asezara

1) In Serbia, la tars, prin casele chiaburilor sau prin Zadruget

In tim p ce alte doua surate aduceau sau duceau