1

MECANISMUL BIELĂ-MANIVELĂ (MECANISMUL MOTOR)

ROL Mecanismul bielă-manivelă (numit şi mecanismul motor) transformă mişcarea de translaţie a pistonului,
obţinută prin arderea amestecului carburant, în mişcare de rotaţie a arborelui cotit
PĂRŢILE COMPONENTE ale mecanismului bielă-manivelă sunt:
- Organele fixe: baia de ulei, blocul motor, chiulasă, cilindrii, garniturile băii de ulei şi a chiulasei.
-Organele mobile : pistonul cu segmenţii şi bolţul pistonului, biela, semicuzineţii lagărului de bielă , arborele
cotit, volantul
BLOCUL MOTOR constituie scheletul motorului la care se fixează organele mobile ale mecanismului bielă-
manivelă, organele mecanismului de distribuţie şi alte organe ale instalaţiilor motorului.
Blocul este turnat din fontă cenuşie sau aliaj de aluminiu. Părţile inferioare şi superioare sunt prelucrate pentru
ajustarea prin garnituri a băii de ulei şi a chiulasei. Blocul printr-o despărţitură orizontală este divizat în două
compartimente: în cel superior sunt executate locaşuri pentru instalarea cilindrilor, iar cel inferior constituie
semicarterul cu locaşuri paliere ale arborelui cotit.
La unele motoare cilindrii sunt turnaţi împreună cu blocul. În cilindri se desfăşoară ciclul motor, în interiorul
lui deplasându-se liniar pistonul. Partea inferioară a blocului este de asemenea prelucrată, pentru asamblarea
prin şuruburi a băii de ulei cu garnitura de etanşare. Caracteristica de bază a blocului este rigiditatea lui.
CHIULASA acoperă cilindrul, realizând cu pistonul spaţiul în care se desfăşoară ciclul motor. Se
confecţionează prin turnare din fontă aliată sau din aliaje de aluminiu. Ea poate fi comună pentru toţi cilindrii la
motoarele cu dispunere lor în rând sau pentru fiecare rând la motoarele în V. Ultimele pot avea chiulasa pentru
fiecare cilindru. Între bloc şi chiulasă se instalează garnitura de chiulasă care evită scăpările de gaze în afară sau
a lichidului de răcire în cilindri. Chiulasa este prevăzută în partea inferioară cu cavităţi, care formează împreună
cu pistonul la PMI camerele de ardere.
La MAC chiulasa are găuri pentru plasarea injectoarelor iar la unele motoare găuri filetate pentru bujiile
incandescente. La MAS chiulasa are găuri pentru bujii iar la cele cu injecţie de benzină sunt prevăzute găuri
pentru injectoare. Partea superioară este prelucrată şi prevăzută cu găuri filetate pentru asamblarea suporturilor
axei culbutoarelor, locaşurilor pentru montarea arborelui de distribuţie. În chiulasă sunt prevăzute cămăşi pentru
asigurarea circulaţiei lichidului de răcire care coincid cu cele din bloc. Lateral chiulasa se prelucrează şi permite
montarea colectoarelor de admisie şi evacuare. La motoarele răcite un aer chiulasă este prevăzută cu nervuri
pentru a mări suprafaţa de contact cu aerul.
GARNITURA DE CHIULASĂ asigură etanşarea între blocul cilindrilor şi chiulasă pentru evitarea
scăpărilor de gaze, apă, ulei. Se confecţionează din materiale termoplastice cu o conductibilitate termică bună
şi rezistentă la presiunea gazelor. Are forma inversată a suprafeţei chiulasei.
COLECTOARELE DE ADMISIE ŞI EVACUARE sunt destinate pentru a conduce amestecul carburant sau
aerul prin chiulasă în cilindri şi pentru evacuarea gazelor de eşapament. La colectorul de admisie este racordat
carburatorul sau injectorul benzinei, la cel de evacuare printr-o garnitură termică sunt racordate ţevile de
recepţie ale amortizorului de zgomot. Ambele colectoare pot fi montate pe aceiaşi parte a chiulasei sau pe părţi
diferite.
BAIA DE ULEI este numită partea inferioară a carterului motorului, închide blocul cilindrilor în partea de jos.
Baia protejează de impurităţi piesele mecanismului bielă-manivelă şi serveşte ca rezervor de ulei. În baie sunt
executate compartimente de amortizarea şocurilor uleiului la deplasarea automobilului. La fund are un dop
filetat care închide gaura de golire a uleiului. Rigiditatea motorului o constituie şi băile de ulei turnate din aliaj
de aluminiu (MERCEDES-BENS, BMW, WOLKSVAGEN etc.) cu diferite nervuri de consolidare interioare şi
exterioare de răcire. Dezavantajul acestor băi este deteriorarea lor la lovituri.
PISTONUL Temperatura de lucru a pistonului variază între 300…500ºC în partea lui superioară şi 150…
250ºC în partea inferioară. El se încălzeşte şi de la forţele de frecare cu cilindru. La motoare mai frecvent se
utilizează pistoane din aliaje de aluminiu, din cauza că sunt destul de rezistente, uşoare, cu capacităţi bune
antifricţionale şi au conductibilitate termică bună. Durabilitatea pistoanelor se poate mări prin tratamente
termice, iar rezistenţa la uzare prin protejare suprafeţei exterioare (cositorire, grafitare) cu un strat poros care
reţine uleiul. Părţile componente ale pistonului sunt: capul pistonului, corpul (regiunea portsegmenţior), umerii
(bosajele) şi mantaua.
Forma pistonului este tronconică, cu diametru mai mic în partea capului pentru că dilatarea este mai mare
datorită temperaturii mai ridicate în timpul funcţionării. Capul pistonului poate fi plată, concavă convexă.
 2

Motoarele MAC au în genere camerele de ardere în capul pistonului. Pe partea exterioară al corpului pistonului
sunt executate canele pentru segmenţii de compresie şi de răzuire. Mantaua serveşte ca partea de ghidare a
pistonului la deplasarea în cilindru şi transmite forţa laterală a bielei la peretele cilindrului. Umerii pistonului
servesc pentru instalarea bolţului.Între piston şi cilindru este necesar un joc pentru deplasarea lui liberă. Jocul
optim este de 0,03..0,06mm.(MAS) şi 0,11..0,18mm.(MAC). Pentru evitarea blocării pistonului în cilindru la
funcţionarea motorului se folosesc diferite soluţii constructive. La turnarea pistonului sunt incorporate inele sau
plăcuţe din oţel. Aceste pistoane se numesc autotermice.
SEGMENŢII sunt piese elastice care apasă asupra cilindrului, asigurând etanşarea cu pistonul. Ei sunt de
compresie 1 şi de răzuire 2 cu rolul de etanşare între piston şi cilindru şi de evacuare a excesului de ulei de pe
cilindru. Sunt confecţionaţi din fontă aliată sau oţel. Se instalează în canelele pistonului. Segmenţii au fante
drepte, oblice sau în trepte. Mai preferate sunt segmenţii cu fante drepte. În stare liberă segmenţii au diametru
mai mare ca a alezajuli cilindrului. La instalarea pistonului în cilindru ei se extind şi se apasă la cilindru. Jocul
în fante permite dilatarea lor la încălzire. Ca formă segmenţii de compresie pot fi cu secţiunea dreptunghiulară
(primul) şi cu secţiunea tronconică (al doilea). Pentru a reduce gradul de uzare al primului segment, care
funcţionează în condiţii ale temperaturii şi presiunii înalte, el se cromează. Segmentul răzuitor este amplasat
mai jos de cei de compresie (nu mai mult de doi).Constructiv răzuitorul se deosebeşte de cel de compresie prin
prezenţa tăieturilor inelare sau a găurilor pentru scurgerea uleiului. La montaj segmenţii se aşează cu fantele
decalate (de obicei 120º), pentru a evita pierderile de compresie, iar pistonul cu segmenţii se asamblează în
cilindru cu ajutorul unui colier special.
BOLŢUL PISTONULUI face legătura articulată dintre piston şi bielă . Are formă cilindrică tubulară şi se
confecţionează din oţel aliat sau oţel carbon. Pentru a majora rezistenţa de uzare şi duritate se aplică tratament
de cementare şi călire, iar pentru a obţine o suprafaţă netedă se rectifică. În bosajele pistonului bolţul este fixat
cu inele de siguranţă , care limitează deplasarea lui axială. El este liber în bosaje şi în bucşa de bronz al bielei.
Acest bolţ poartă numirea de bolţ “flotant”. El se uzează mai uniform. Sunt şi bolţuri care sunt libere în bosaje
şi presate în capul mic al bielei.
BIELA. Pistonul este articulat la arborele cotit prin biela . Ea transformă mişcarea liniar-alternativă a
pistonului în mişcarea de rotaţie a arborelui cotit. Părţile componente de bază sunt: capul mic, tija, capul mare.
În capul mic poate fi presată o bucşă de bronz (numai pentru bolţul flotant). Biela este supusă solicitărilor
termomecanice de încovoiere, flambaj, de aceea trebuie să fie rezistentă şi uşoară pentru a micşora forţele de
inerţie. Este ştanţată din oţel şi tratată termic prin călire şi revenire. Capul mare este secţionat (detaşabil).
Secţiunea poate fi dreaptă sau oblică. Partea detaşabilă numită capac, prin şuruburi se prinde la fusul maneton
al arborelui cotit. Cuzineţii de biela sunt formaţi din două semicarcase de oţel cu grosimea de 1,5…3 mm, cu
material de antifricţiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de staniu, plumb, aluminiu, cupru cu plumb,
bronz cu plumb. Pentru fixarea cuzineţilor, capul şi semicuzineţii sunt prevăzuţi cu pinteni, care împiedică
deplasarea lor în timpul funcţionării. Montarea corectă a capacelor este asigurată de ştanţarea numărului de
ordine al cilindrului (pe cap de capac). Unele biele sunt prevăzute cu canale verticale pentru ungerea bucşei de
bronz al capului mic (bolţul “flotant”), iar altele în capul mare au gaură înclinată pentru ungerea alezajelor
cilindrilor prin împroşcare.
ARBORELE COTIT primeşte mişcarea de la piston prin intermediul bielei, o transformă în mişcare de
rotaţie şi o transmite pentru antrenarea diferitor organe ale motorului şi la transmisia automobilului pentru
autodeplasare. Părţile componente de bază ale arborelui cotit sunt: fusurile paliere şi manetoane , braţele
manetoane, pentru legătura dintre fusuri, masele de echilibrare, capătul anterior , capătul posterior cu flanşă de
fixare a volantului (cu locaşul pentru arborele primar al cutiei de viteze). Arborele cotit se confecţionează din
oţel aliat prin forjare sau din fontă cu grafit nodular prin turnare. La capătul anterior se montează prin pene:
pinionul de acţionare a distribuţie, roata de antrenare a pompei lichidului de răcire, iar la unele motoare se
montează amortizorul de vibraţii. Racul înfiletat la capătul arborelui antrenează manual arborele cotit. În partea
posterioară, la flanşa se montează prin şuruburi volantul. Numărul fusurilor paliere, de obicei este egal cu
numărul cilindrilor plus unul. Fusurile paliere sunt plasate pe o linie iar lăţimea lor diferă. Numărul fusurilor
manetoane este egal cu numărul cilindrilor la motoarele în linie şi se reduc la jumătate la motoarele în „V”. În
interior arborele cotit are canale de ungere pentru circulaţia uleiului. Lagărele paliere au construcţia
asemănătoare cu cele de bielă fiind cu cuzineţi sau rulmenţi. Numerotarea lagărelor se face ca la cilindri.
Semicuzineţii au suportul din oţel cu grosimea de 1,5..3,0mm, iar interiorul este placat cu aliaj de antifricţiune
 3

din Sn-Pl-Cu-Al sau din aliaj de bronză cu plumb. La capătul anterior al arborelui cotit se montează amortizorul
de oscilaţii.
AMORTIZORUL DE OSCILAŢII se utilizează la motoarele cu mai mulţi cilindri (peste 5). Constă din
butucul 1, masa de inerţie 2 şi masa cauciucată 3, turnată împreună cu butucul sau cu un disc aparte. La
funcţionarea motorului oscilaţiile sunt amortizate de elasticitate de deformaţie mare a masei cauciucate.
Oscilaţiile arborelui cotit la deteriorarea amortizorului pot provoca ruperea arborelui cotit (primul fus maneton).
Acelaşi rezultat are loc dacă este uzat, supraîncălzit primul fus maneton. Amortizorul poate fi montat în
interiorul sau exteriorul roţii de curea.
VOLANTUL este destinat pentru înmagazinarea energiei pe parcursul timpului util, rotirea arborelui cotit pe
parcursul timpurilor auxiliare, pentru uniformizarea turaţiilor arborelui cotit, atenuarea şocurilor în punctele
moarte, uşurarea pornirii motorului şi pornirea din loc al automobilului. Volantul este turnat din fontă cenuşie
sau oţel. Pe circumferinţă se montează prin presare la cald coroana dinţată care se foloseşte la pornirea
motorului cu demarorul. Suprafaţa frontală posterioară este prelucrată pentru discul condus al ambreiajului. La
volant se prinde caseta ambreiajului. În partea centrală este prevăzut cu găuri pentru fixare la flanşa arborelui
cotit. Pe volant sunt marcaje de punere la punct a distribuţiei şi aprinderii sau injecţiei. Un reper este pentru
instalarea pistonului în PMI şi altele pentru avansul prescris.

DIAGNOSTICAREA ŞI ÎNTREŢINEREA MECANISMELOR MOTORULUI

Simptoamele dereglărilor mecanismelor bielă-manivelă şi de distribuţie sunt:

- reducerea puterii motorului;
- majorarea cheltuielilor de carburant şi ulei;
- reducerea presiunii uleiului;
- funcţionarea instabilă a motorului şi apariţia fumului
Diagnosticarea mecanismelor motorului se poate executa direct la motor, utilizând mijloace speciale. La
diagnosticare se execută examinarea motorului prin proba de pornire, vizual se depistează prelingerile de ulei,
carburant sau lichid de răcire. Bătăile şi zgomotul anormal se determină prin ascultarea funcţionării motorului
cu ajutorul stetoscopului.
Stetoscopul electronic constă din tija de ascultare 4, telefonul 1, traductorul cristalin, tranzistorul 3 de
amplificare şi elementul de alimentare.
După caracterul bătăilor şi zgomotului şi a locurilor de apariţie se apreciază dereglările motorului.
Bătăile în zona chiulasei şi capacului supapelor indică dereglarea jocurilor termice în supape şi dispozitivelor
de comandă cu supapele. Uzarea bolţului de piston şi a bucşelor de bielă provoacă bătăi ; se manifestă printr-un
zgomot metalic acut la accelerări sau deaccelerări şi la mersul în gol. Bătăile în zona inferioară a blocului indică
uzarea lagărelor arborelui cotit; se manifestă şi prin scăderea presiunii uleiului de motor în instalaţia de ungere.
Controlul presiunii în cilindri se face cu ajutorul compresimetrului sau compresografului.
 4

Fig Compresimetre:
a-pentru motoare MAS; b-pentru motoare MAC.
1-ventil; 2-manometre; 3-capete cu con cauciucat; 4-maneta;
5-scara de măsurat; 6-tub cilindric.
Compresimetrul este un manometru special, racordat la ţeavă, prevăzut la un capăt cu un con de cauciuc 3
pentru a se adapta în locul bujiei sau injectorului.
Compresograful este prevăzut cu un dispozitiv pentru imprimarea presiunii în cilindri.
Ordinea de control a compresiei constă în:
- încălzirea motorului;
- oprirea motorului şi demontarea bujiilor;
- racordarea conului de cauciuc în gaura bujiei;
- acţionarea motorului cu demarorul până la deplasarea maximă a acului indicator;
- descărcarea compresimetrului, apăsând supapa;
- racordarea la cilindrii următori.
Presiunea în fiecare cilindru la timpul de compresie trebuie să corespundă cu datele din fişa tehnică a motorului
şi să nu difere mai mult de 100 kPa. Dacă compresia este mai mică, se toarnă în cilindru 25 cm 3 ulei de motor şi
se repetă controlul. Dacă compresia se majorează înseamnă că grupul piston-cilindru este în stare tehnică
insuficientă. Dacă compresia nu se schimbă, apoi cauzele pot fi: deteriorarea garniturii de chiulase sau supapele
nu sunt etanşate.