Sunteți pe pagina 1din 13

GOSPODARIREA APELOR SI PROTECTIA IMPOTRIVA

INUNDATIILOR

CONTINUTUL TEMEI
1. Obiectul si principiile generale ale gosodaririi
apelor.
2. Amenajarea resurselor de apa.
3. Clasificarea tipurilor de impact asupra mediului
inconjurator produs de lucrarile de amenajare a
cursurilor de
apa.
4. Inundatiile in Romania.
OBIECTIVE:
1. Cunoasterea obiectivelor si principiilor generale ale
gospodaririi apelor.
2. Prezentarea principalelor lucrari de amenajare a
resurselor de apa.
3. Intelegerea influentei determinate de amenajarile
resurselor de apa asupra mediului inconjurator .
4. Cunoasterea masurilor de aparare impotriva
inundatiilor.

1.Obiectul si principiile generale ale gospodaririi apelor


Gospodarirea apelor reprezinta totalitatea lucrarilor si masurilor
tehnice si organizatorice avand ca obiect repartitia si utilizarea rationala
a resurselor naturale de apa, conform intereselor economiei nationale
(navigare, pescuit, energie, irigatii, alimentare cu apa),si protectia calitatii
apelor; acest domeniu de activitate include si masurile ce se iau
impotriva efectelor determinate de inundatii, eroziunea si saraturarea
solului, alunecarile de teren.
Apa este indinspesabila vietii si constituie pentru multe organisme
mediul lor de viata, permanent sau temporar.
Cerintele de apa ale populatiei umane depind de dezvoltarea
economica si sociala,dar folosirea(folosintele) propiu-zisa a apei este
reglementata prin masuri specifice, astefel incat sa fie in concordanta cu
cantitatea si calitatea rezervelor exploatabile.
Cantitatea de apa disponibila la un moment dat depinde de
desfasurarea circuitului hidrologic:fenomene naturale ca seceta ori
inundatiile pot modifica atat cantitatea, cat si calitatea apei naturale.
Totodata, multe dintre folosinte determina scaderea calitatii apei,
prin fenomene de poluare sau intervin in circuitul apei, modificandu-
l(irigatiile, regularizarile de rauri, desecarea terenurilor mlastinoase).

Gospodarirea apelor are ca obiective:


 asigurarea apei potabile pentru populatie;
 asigurarea apei pentrul consumul din industrie si agricultura;
 refacerea rezervelor de apa;
 mentinerea calitatii biologice a apei;
 mentinerea si imbunatatirea capacitatii de autoepurare a
bazinelor acvatice;
 mentinerea conditiilor de viata din ecosistemele acvatice.
Astfel, gospodarirea apelor este o activitate strategica care se
bazeaza pe:
 functionarea retelei de monitorizare a rezervelor de apa;
 colectarea de date privind cantitatea si calitatea resurselor de apa,
ca si a consumului;
 actiuni tehnice de refacere a rezervelor naturale;
 introducerea si perfectionarea tehnologiilor de epurare si refolosire
a apei;
 aplicarea principiilor economiei de piata, apa fiind o resursa cu
valoare economica ce trebuie pretuita la fel ca celelalte resurse
naturale;
 cunoasterea relatiilor dintre apele de suprafata, apele subterane si
folosirea terenurilor;
 educatia pentru pastrarea si economisirea apei.

Problemele gospodaririi apelor in Romania sunt foarte dificile,


deoarece:
 cerintele de apa sunt in crestere;
 resursele sunt limitate si distribuite neuniform pe teritoriul tarii;
 se extind fenomenele de poluare a bazinelor acvatice;
 creste exigenta in privinta calitatii apei pentru populatie.
Domeniul gospodaririi apelor cuprinde cateva subdomenii:
Gospodarirea apelor meteorice: are ca obiect precipitatiile si
colaboreaza cu meteorologia aplicata.
Gospodarirea apelor de suprafata, cu urmatoarele subdiviziuni,
referitoare la:
• scurgerea apelor pe versanti;
• apele curgatoare;
• ape statatoare;
• ape oceanice si maritime;
• ape subterane de mica adancime(freatice) sau de mare adancime.
Gospodarirea depozitelor de apa in forma solida(gheata): ape de
suprafata sub forma de ghetari.
Gospodarirea cantitativa urmareste satisfacerea necesitatilor
cantitative ale activitatii umane (de exemplu,gospodarirea debitelor medii
ale raurilor ), protectia cantitativa a apelor si regenerarea cantitativa a
apelor.
Gospodarirea calitativa urmareste aspectele calitative ale
satisfacerii nevoilor de apa,combaterii unor efecte daunatoare, protectiei
si regenerarii apelor.
Gospodarirea debitelor solide are ca obiect materialele antrenate de
apa (particule de diferite dimensiuni), care determina starea de
turbiditate a apei; o apa foarte tulbure necesita masuri speciale de
prelucrare inainte de a fi folosita.

Reiese ca in domeniul gospodaririi apelor exista doua preocupari


majore:
1. satisfacerea cerintelor de apa si combaterea efectelor
distructive ale apei;
2. protectia apelor si conservarea resurselor de apa.
Orice actiune de gospodarire a apei se bazeaza pe existenta si
functionarea ecosistemelor acvatice: apa nu trebuie inteleasa ca un
simplu lichid inert depozitat in rezervoare mai mari sau mai mici si pe
care il folosim fara restrictii; un rau ,un lac de acumulare sau o panza de
apa freatica sunt ecosisteme cu o alcatuire complexa care, o data
deteriorate, nu mai pot mentine, prin procese biologice, calitatea apei.
Protectia apelor este astfel o parte a protectiei mediului si
urmareste:
 mentinerea rolului apei in ecosistemele terestre si acvatice;
 asigurarea calitatii si cantitatii rezervelor de apa pentru viitor.
2. Amenajarea resurselor de apa.
Resusele de apa ale Romaniei sunt clasificate astfel:
1.ape de suprafata;
1.1 ape curgatoare;
1.1.1 Dunarea;
1.1.2 raurile interioare;
1.2 ape statatoare;
1.2.1 Marea Neagra
1.2.2 lacuri si balti;
1.2.3 Delta Dunarii si lacurile litorale ;
1.2.4 apele suprasarate;
2.ape subterane;
2.1 ape freatice ;
2.2 ape de adancime ;
2.2.1. carpatine ;
2.2.2 din depresiuni intracarpatice si pericarpatice.
Realizarea obiectivelor de gospodarire a apelor presupune
executarea de lucrari hidrotehnice in cadrul unor scheme de amenajare
pe bazine hidrografice. Orice lucrare de acest fel nu se face la
intamplare, ci tinandu-se seama de legaturile dintre raul amenajat ori
lacul de baraj construit si reteaua de ape ,paduri,pajisti sau terenuri
agricole a zonei.
Totodata, se tine seama ca cerintele de apa sa fie rationale,pentru a
nu duce la consumuri exagerate sau chiar inutile, iar resursele de apa sa
fie cat mai bine folosite.
Amenajarea resurselor de apa cuprinde doua tipuri de lucrari:
1. lucrari(constructii)ingineresti de utilizare a apelor;
2. lucrari hidrotehnice de combatere a efectelor distructive ale
apelor (inundatii, eroziuni,seceta).
Lucrarile in vederea utilizarii pot fi clasificate in doua categorii:
1. captare, transport, inmagazinare si tratare a apei;
 Baraje pentru realizarea lacurilor de acumulare;
 Puturi de apa subterana;
 Conducte pentru transportul de apei;
 Statii de pompare;
 Rezervoare de apa;
 Statii de tratare a apei in vederea consumului populatiei;
 Statii de epurare.
2. regularizare de rauri ,obtinere de energie electrica,
transporturi:
 canale si derivatii;
 amenajari hidroenergetice (hidrocentrale);
 cai de navigatie;
 porturi.
Lucrarile de combatere a efectelor distructive ale apelor urmaresc:
1. irigarea terenurilor care duc lipsa de apa;
2. prevenirea si combaterea excesului de apa;
 regularizari de cursuri de apa;
 indiguiri;
 desecari si drenaje;
3. prevenirea si combaterea eroziunii solului prin amenajarea
terenurilor agricole in panta, amenajarea torentelor sau lucrari
silvice;
4. combaterea inundatiilor prin acumulari , derivatii si indiguiri;
5. intretinerea cursurilor de apa prin protejarea malurilor,
combaterea alunecarilor de teren, taierea meandrelor.
Prin toate aceste lucrari se imbunatateste atat aprovizionarea cu
apa, cat si situatia provocata de inundatii ori de secetele prelungite.
Pe de alta parte insa, are loc o supraexploatare a resurselor de
apa de suprafata si subterane.Urmarea este scaderea cantitatii de apa
care poate fi folosita in mod direct ,fara prea multe operatiuni preliminare
de epurare. Cum se explica aceasta situatie?
Amintiti-va felul in care se desfasoara circuitul apei in natura :
evaporarea apei din lacuri, rauri si oceane duce la formarea norilor, care,
in anumite conditii,se condenseaza,iar apa se intoarce sub forma de
precipitatii.
Circuitul nu este insa atat de simplu: el este accelerat sau incetinit de
actiunea ecosistemelor de padure sau calitatea apei oceanului (care
poate fi mai calda sau mai rece, in functie de variatiile de temperatura
ale aerului produse din ce in ce mai mult ca urmare a poluarii
industriale).
In tarile situate in zone temperate, deci si in Romania, 50-80% din
circulatia apei intre atmosfera si bazinele acvatice terestre se desfasoara
intr-un interval scurt de timp, primavara. Iata deci ca circuitul hidrologic
local prezinta fluctuatii. De aici a aparut necesitatea ca, o data cu
dezvoltarea economica, sa se construiasca si mari rezervoare de apa,
mai ales sub forma lacurilor de acumulare, care sa asigure consumul in
perioadele sarace in precipitatii.
Amenajarile hidrotehnice au modificat starea naturala a
ecosistemelor:
 raurile au fost indiguite si regularizate;
 mari suprafete de padure au fost inlocuite de lacuri de baraj;
 solul a fost batatorit de utilajele grele care au lucrat la aceste
constructii.
Din punct de vedere ecologic, barajele si lacurile de acumulare
determina o multime de schimbari in ecosistemele naturale:
 raurile sunt ,,rupte” in doua si in aval de baraj debitul scade, de
multe ori nemaiasigurand supravietuirea organismelor acvatice;
 au loc multe modificari si in amonte de baraj, suspensiile
transportate de rau se depun si asteapta micile spatii in care se
adapostesc animalele marunte care traiesc pe fundul apei;
 se intrerupe migratia unor specii de pesti;
 variatiile de debit in aval, determinate de folosirea apei din lacul de
baraj, afecteaza negativ flora si fauna acvatica; vara, cand din lac
se elibereaza brusc o cantitate de apa rece, organismele acvatice
din aval sufera un adevarat soc termic;
 se schimba microclimatul zonei in care este amplasat lacul.
In cazul regularizarii cursurilor de apa, raurile pierd o buna parte din
arborii de pe mal, care asigura umbrirea in sezonul calduros , mentinand
astfel temperatura apei la valori potrivite pentu organismele acvatice.
Sa ne amintim de la lectiile de chimie ca oxigenul se dizolva mult
mai bine intr-o apa rece decat intr-una calda.
Indiguirile, necesare pentru evitarea dezastrelor produse de inundatii
sau pentru cresterea suprafetelor destinate agriculturii , au determinat
insa multe efecte negative.
In momentul de fata cunoastem foarte bine ce urmari a avut
desecarea luncii inundabile a Dunarii:
 pierderea functiei de filtru biologic a luncii care, in perioada de
viitura asigura curatirea apelor sosite din amonte incarcate in
suspenii ;
 pierderea productiei de peste care, in baltile Dunarii, atingea valori
foarte mari;
 Delta Dunarii a fost afectata de disparitia filtrului biologic amintit,
ecosistemele deltaice luand contact direct cu aluviunile Dunarii ;
 terenurile agricole castigate prin desecare au avut nevoie de lucrari
de irigatii, ceea ce a insemnat cheltuieli mari si deteriorarea solului
prin saraturare .
Toate aceste efecte negative pot fi controlate si diminuate printr-o
gospodarire corecta a resurselor de apa si prin prognozarea felului in
care aceste resurse vor satisface cerintele in viitor.
In acest fel se poate asigura atat protectia ecosistemelor acvatice, cat
si folosirea apei in activitati cu caracter social sau economic.
Principalele tipuri de folosire ale apei
 alimentare cu apa potabila ;
 alimentare cu apa industriala;
 irigatii;
 piscicultura;
 amenajari hidroenergetice;
 navigatie si plutarit ;
 instalatii hidromecanice;
 ape curative si pentru agrement.
Alimentarea cu apa potabila
Alimentarea cu apa potabila presupune efectuarea mai multor
lucrari cu caracter tehnic:
 captarea apei ;
 transportul apei (aductiunea);
 imbunatatirea calitatii apei;
 inmagazinarea apei;
 pomparea si distibutia apei.
Necesarul de apa potabila se stabileste in functie de urmatoarele
tipuri de consum:
 nevoi gospodaresti (apa de baut, prepararea hranei, spalat,
curatenia locuintei, evacuarea reziduurilor);
 nevoi publice (apa pentru institutii, scoli, hoteluri, restaurante, sali
de spectacol);
 stropitul spatiilor verzi si al strazilor ;
 nevoi ale industriei locale (paine, carne, lapte, conservarea
fructelor si legumelor etc.);
 stingerea incendiilor;
 nevoi legate de sistemele de alimentare cu apa si canalizare;
 pierderi din sistemele de alimentare.
Necesarul de apa se calculeaza in raport cu numarul de locuitori
stabili si flotanti si normele de consum.
Alimentarea cu apa industriala
Industria necesita o cantitate foarte mare de apa, ceea ce a dus la
o alta strategie de alimentare in comparatie cu consumul casnic:
 retele proprii de alimentare, mai ales pentru termocentrale, uzine
siderurgice, uzine metalurgice, industria chimica, industria
extractiva;
 recircularea permanenta a apei, economisind astfel resursa de
alimentare; recircularea presupune unele masuri de tratare a apei
murdarite, dar nu pana la o cantitate prea ridicata;
 obtinera unei calitati diferite, in functie de utilizare: ape de racire,
ape de spalare a minereurilor, ape pentru industria alimentara.
In industrie, cerintele de apa sunt urmatoarele:
 racirea agregatelor, producerea aburului, spalare, transport
hidraulic;
 cerinte igienico-sanitare ale salariatilor;
 stingerea incendiilor;
 cerintele unitatilor social-administrative (birouri, cantine, spalatorii);
Consumul de apa se calculeaza in functie de procesele tehnologice
si de pierderi.

3. Clasificarea tipurilor de impact asupra mediului inconjurator


produs de lucrarile de amenajare a cursurilor de apa.
Modificarea resurselor de apa prin activitati umane implica cateva
aspecte majore de care trebuie sa se tina seama in actiunile de
protectie:
 exista diferite categorii de folosinte ceea ce determina o anumita
repartitie in timp si spatiu a resurselor de apa;
 modificarea regimului precipitatiilor;
 modificarea conditiilor de curgere a raurilor;
 consumul propiu-zis de apa;
 scaderea calitatii apei, mai ales prin fenomene de poluare.

Se pot deosebi cateva tipuri majore de influente determinate de


amenajarile cursurilor de apa:
1. Influenta amenajarilor asupra reliefului si climei
1.1 Influenta asupra reliefului:
 Schimbarea configuratiei reliefului din bazinul acvatic;
 Inlocuirea unor suprafete de teren cu suprafetele da apa ale
lacurilor;
 Rectificarea albiilor de rauri;
 Modificari in structura vegetatiei;
 Dezvoltarea sau, dimpotriva, disparitia unor sate si drumuri de
acces.
1.2 Influenta asupra climei:
 modificarea microclimatului datorita construirii lacurilor de
acumulare.
2.Influenta amenajarilor asupra calitati apelor
 Modificarea continutului in suspensii: colmatarea albiei in amonte
de lacul de baraj, crestera fortei de eroziune a apei in aval;
 Modificarea temperaturii apei: in functie de temperetura apei din
lac, au loc variatii termice in rau, in aval de baraj.
 Influenta amenajarilor asupra ecosistemelor naturale:

-Pierderi de biodiversitate;
-Intreruperea rutelor de migratie pentru unele specii;
-Modificarea compozitiei in specii a biocenozelor.

4.Inundatiile in Romania
Apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice
periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice reprezinta o
activitate de protectie civila a populatiei, de interes national.
In sensul prezentei legi, prin apararea impotriva
inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si
accidentelor la constructii hidrotehnice se intelege:
a) masuri de prevenire si de pregatire pentru interventii;
b)masuri operative urgente de interventie dupa
declansarea fenomenelor periculoase cu urmari grave;
c) masuri de interventie ulterioara pentru recuperare si
restabilire.
Elaborarea strategiei si conceptiei de aparare impotriva
inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si
accidentelor la constructii hidrotehnice revine Ministerului
Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
Detinatorii cu orice titlu de constructii hidrotehnice ale
caror avarieri sau distrugeri pot pune in pericol vieti omenesti si
bunuri sau pot aduce prejudicii mediului sint obligati sa doteze
aceste lucrari cu aparatura de masura si control necesara
pentru urmarirea comportarii in timp a acestora, sa instaleze
sisteme de avertizare-alarmare in caz de pericol si sa
organizeze activitatea de supraveghere.
Pentru coordonarea, indrumarea si urmarirea activitatii de
supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare si a altor
lucrari hidrotehnice, in vederea exploatarii in siguranta a
acestora, pe linga Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului functioneaza Comisia Nationala pentru Siguranta
Barajelor si Lucrarilor hidrotehnice, constituita din reprezentanti
ai ministerelor, regiilor autonome si institutiilor publice
interesate.
Structura, atributiile specifice, competentele si dotarea
Comisiei nationale pentru siguranta barajelor si lucrarilor
hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare si
functionare, care se elaboreaza de catre Ministerul Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului si se aproba prin hotarire a
Guvernului.
Organizarea si conducerea la nivel national a actiunilor de
prevenire si aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile
hidrotehnice se realizeaza, potrivit legii, de catre Comisia
centrala de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile
hidrotehnice, denumita in continuare Comisia centrala, care
functioneaza pe linga Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului. Comisia centrala este constituita din reprezentanti ai
ministerelor, regiilor autonome si institutiilor publice interesate.
Comisia centrala conlucreaza permanent si se
subordoneaza, in caz de dezastre, Comisiei guvernamentale de
aparare impotriva dezastrelor, instituita potrivit legii.
Structura, atributiile specifice, competentele si dotarea
Comisiei centrale se stabilesc prin regulament de organizare si
functionare care se elaboreaza de catre Ministerul Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului, avizat de Comisia
guvernamentala de aparare impotriva dezastrelor si aprobat
prin hotarire a Guvernului.
Actiunile operative de aparare impotriva inundatiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la
constructii hidrotehnice se organizeaza de comisiile judetene,
respectiv a municipiului Bucuresti, de aparare impotriva
dezastrelor, care functioneaza pe linga prefecturi, si de
comisiile comunale, orasenesti si municipale de aparare
impotriva dezastrelor, conduse de primari.
Comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de
aparare impotriva dezastrelor sint constituite prin ordin al
prefectului care indeplineste si functia de presedinte al comisiei.
Secretariatul permanent al acestor comisii se asigura de Regia
Autonoma "Apele Romane".
Comisiile comunale, orasenesti si municipale de aparare
impotriva dezastrelor, se subordoneaza comisiilor judetene,
respectiv a municipiului Bucuresti, de aparare impotriva
dezastrelor si au in componenta un reprezentant al Regiei
Autonome "Apele Romane".
La obiectivele care pot fi afectate de inundatii, de
fenomene meteorologice periculoase sau de efectele
accidentelor la constructii hidrotehnice, indiferent de forma de
proprietate, se organizeaza comandamente de aparare conduse
de conducatorul acestora. Aceste comandamente sint
subordonate direct comisiilor comunale, orasenesti si
municipale de aparare impotriva dezastrelor.
Persoanele fizice sau juridice, care au in proprietate sau in
folosinta obiective in zone ce pot fi afectate de actiunile
distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase
sau de accidentele la constructiile hidrotehnice, au obligatia sa
asigure intretinerea si exploatarea corespunzatoare a lucrarilor
de aparare existente.
In cazul distrugerii sau deteriorarii lucrarilor de aparare
impotriva inundatiilor sau a unor constructii hidrotehnice
datorita viiturilor, detinatorii cu orice titlu ai unor astfel de
lucrari au obligatia sa refaca sau sa repare aceste lucrari in cel
mai scurt timp posibil.
Cheltuielile pentru actiunile operative, de interes public, de
aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice
periculoase si accidentelor la constructii hidrotehnice, precum si
cele pentru constituirea stocului de materiale si mijloace de
aparare, se prevad si se finanteaza, dupa caz, din bugetul de
stat, din bugetele locale si din surse proprii ale persoanelor
fizice si ale persoanelor juridice.
In cazul in care sumele prevazute in bugetul local al
unui judet sau al unei localitati, in care au avut loc inundatii,
fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca
urmare a unor accidente la constructii hidrotehnice, sint
insuficiente pentru combaterea si inlaturarea efectelor acestora,
ele urmeaza sa fie asigurate din Fondul de interventie prevazut
in bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului si cu
avizul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.
Regulamentul de aparare impotriva inundatiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la
constructii hidrotehnice si Normativul-cadru de dotare cu
materiale si mijloace de aparare operativa impotriva
inundatiilor si gheturilor se elaboreaza de catre Ministerul
Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu consultarea Comisiei
centrale si a comitetelor de bazin, se avizeaza de Comisia
guvernamentala de aparare impotriva dezastrelor si se aproba
prin hotarire a Guvernului.
Aplicarea masurilor operative de aparare se realizeaza in
mod unitar, pe baza planurilor de aparare impotriva
inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase sau
accidentelor la constructii hidrotehnice, care se elaboreaza pe
bazine hidrografice, judete si localitati, precum si la obiectivele
care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente.
Elaborarea planurilor de aparare prevazute se va face cu
luarea in considerare a planurilor de amenajare a teritoriului si
a restrictionarii regimului de constructii si cu consultarea
persoanelor fizice si persoanelor juridice interesate.
Coordonarea operativa a activitatii de aparare impotriva
inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si
accidentelor la constructii hidrotehnice revine Regiei Autonome
"Apele Romane".
Prefectul judetului in care se afla sediul filialei bazinale a
Regiei Autonome "Apele Romane" are atributii de coordonare a
activitatii de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase si accidentelor la constructii
hidrotehnice pe bazinul hidrografic respectiv.
Pentru a evita producerea unor calamitati in perioadele de
ape mari sau de accidente la baraje, functionarea acumularilor
nepermanente la parametrii pentru care au fost construite este
obligatorie, iar Comisia centrala poate aproba inundarea dirijata
a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de aparare,
precum si a incintelor indiguite, realizate lateral unui curs de
apa.
Detinatorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin
planurile bazinale de aparare, ca si ai celor situate in incinte
indiguite sint obligati sa permita inundarea temporara, in mod
dirijat, a acestora.
Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporara a
terenurilor, proprietarii acestora vor fi despagubiti din fondul de
asigurare, in conditiile legii. Valorile despagubirilor se propun
de prefecti, se avizeaza de Comisia centrala si se aproba prin
hotarire a Guvernului.
In scopul asigurarii stabilitatii si integritatii
digurilor, barajelor si a altor lucrari de aparare impotriva
actiunilor distructive ale apelor, se interzic:
a) extragerea pamintului sau a altor materiale din diguri,
baraje sau din alte lucrari de aparare, ca si din zonele de
protectie a acestora;
b) plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje si pe
alte lucrari de aparare;
c) pasunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau in albii
minore, in zonele in care sint executate lucrari hidrotehnice si
in zonele de protectie a acestora;
d) realizarea de balastiere sau lucrari de excavare in albie,
in zona captarilor de apa din riu, a captarilor cu infiltrare prin
mal, a subtraversarilor de conducte sau alte lucrari de arta.
Cu acordul Regiei Autonome "Apele Romane" sint
permise:
a) depozitarea de materiale si executarea de constructii pe
diguri, baraje si in zona altor lucrari de aparare;
b) circulatia cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri
sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de
actiuni;
c) traversarea sau strapungerea digurilor, barajelor sau a
altor lucrari de aparare cu conducte, linii sau cabluri electrice
sau de telecomunicatii, cu alte constructii sau instalatii care pot
slabi rezistenta lucrarilor sau pot impiedica actiunile de
aparare.

http://www.cdenitescu.ro/images/gospodarirea_apelor.doc