V.

Echiparea Teritoriului
 V. Echiparea Teritoriului

1. Infrastructura rutieră şi feroviară

1.1. Reţeaua de căi rutiere
Reţeaua de drumuri publice a judeţului are o lungime de 1.517 kilometri, cu o densitate medie
de 27 km/km², inferioară mediei pe ţară de 33 km/km². Repartizarea drumurilor pe teritoriul
judeţului este determinată de formele de relief, densitatea maximă întâlnindu-se în zonele
joase, iar cea minimă în zona montană.

23% 28%

drumuri naţionale
drumuri judeţene
drumuri comunale

49%

Din lungimea precizată mai sus, 427 de kilometri sunt drumuri naţionale, 740 de kilometri sunt
drumuri judeţene iar 350 de kilometri drumuri comunale.
Drumurile naţionale au următoarele trasee:
ƒ trasee europene: E60 pe DN1 (Bucureşti - Braşov) şi DN13 (Braşov – Rupea -
Sighişoara);
E68 pe DN1 (Braşov - Făgăraş - Sibiu);
E574 pe DN11 (Târgu Secuiesc - Braşov) şi DN74 (Braşov -
Câmpulung),
ƒ trasee naţionale principale: DN1A (Braşov - Vălenii de Munte) şi DN10 (Hărman -
Prejmer - Teliu),
ƒ trasee naţionale secundare: DN73A (Predeal - Râşnov - Zărneşti - Poiana Mărului -
Şercaia) şi DN 73B (Cristian - Ghimbav).
Pe drumurile naţionale se circulă bine datorită lucrărilor de modernizare efectuate recent.
Ponderea tipurilor de drumuri naţionale

12% 8%

modernizate

cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară

pietruite
32% 48%
de pământ

Drumurile locale, având 44 de trasee judeţene şi 61 de trasee comunale, sunt modernizate

doar în procent de 8% faţă de media naţională de 10,44%. Din totalul drumurilor comunale,
12% sunt încă de pământ.
Lucrările de artă (pasaje, poduri, podeţe) aflate pe drumurile naţionale sunt într-o stare tehnică
bună. Cele de pe drumurile locale nu corespund în totalitate cerinţelor de capacitate portantă
pentru traficul actual. Mai mult, o mare parte a drumurilor judeţene şi comunale nu asigură o
suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea traficului de călători în condiţii optime
de siguranţă şi confort.
75
V. Echiparea Teritoriului
În perioadele când se înregistreazã mari cantităţi de precipitaţii, pe unele sectoare de drum se
produc inundaţii şi alunecări de teren ce fac dificilă circulaţia în zonele respective, spre exemplu
Hoghiz, Vama Buzăului etc.

Din punctul de vedere al traficului mediu zilnic anual, recensământul general al circulaţiei din
anul 2005 a înregistrat un număr de 5.363 de vehicule/zi pe drumurile naţionale, 1.160 de
vehicule/zi pe drumurile judeţene, respectiv 642 de vehicule/zi pe drumurile comunale. Centrul
de studii tehnice rutiere şi informatică al Ministerului Transporturilor (CESTRIN) prognozează
dublarea traficului până în anul 2025 atât pe drumurile naţionale, cât şi pe cele judeţene şi
comunale.

Creşterea continuă a numărului de autovehicule, viteza limitată de rulare în interiorul

localităţilor, precum şi starea tehnică deficitară a infrastructurii rutiere pe unele zone sunt cauze
ale accidentelor şi blocajelor create în circulaţie. Aceasta şi din cauza lucrărilor insuficiente de
reabilitare a actualului carosabil, lipsei traseelor ocolitoare pentru unele localităţi, precum şi
amânării lucrărilor pentru autostrada Bucureşti - Braşov - Făgăraş - Târgu-Mureş - Borş.

Pe o scară de la 1 la 5 se poate aprecia că drumurile judeţene se situează în jurul valorilor 2-3,

iar cele naţionale la valorile superioare de 4-5, limita maximă atingând-o drumurile modernizate
recent.

1.2. Reţeaua de căi ferate

Căile ferate de pe teritoriul judeţului sunt administrate de către Regionala de Căi Ferate Braşov.
Linia ferată cu ecartament normal are lungimea totală de 683 km, cu o densitate de 62
km/1.000 km², indicator superior mediei pe ţară de 46 km/km².

Datorită poziţiei judeţului, reţeaua de căi ferate este, în mare măsură, o reţea de tranzit.

Caracteristiceile reţelei feroviare

din care
Lungimea CF Electrificate Densitate
(km) Linii în staţii (km) (km/kmp)
Linie simplă Linie dublă
şi triaj
683 228 2 x 126 203 498 62

Teritoriul judeţului este deservit de următoarele trasee de cale ferată (vezi Harta situaţiei
existente a infrastructurii tehnice la nivelul judeţului Braşov):
ƒ Magistrala 200: Braşov - Făgăraş - Curtici (cale ferată simplă neelectrificată);
ƒ Magistrala 300: Bucureşti - Predeal - Braşov - Episcopia Bihorului (cale ferată dublă
electrificată). Tronsonul Bucureşti - Braşov - Sighişoara face parte din tronsonul 4 al
culoarului de transport paneuropean ce urmează a fi reabilitat în viitorul apropiat,
ƒ Magistrala 400: Braşov – Sfântu Gheorghe – Deda – Sighetul Marmaţiei (cale ferată
simplă electrificată).

Liniile curente şi staţiile sunt dotate cu instalaţii de centralizare electrodinamică, bloc de linie
automat, bariere şi semnalizări automate la trecerile de nivel cu calea ferată. În urma lucrărilor
de modernizare, staţia Braşov Călători a fost dotată cu instalaţie de centralizare electronică. În
cadrul lucrărilor de reabilitare a culoarului IV, studiul de fezabilitate prevede ca, pentru creşterea
vitezei de circulaţie pe tronsonul Azuga – Braşov, să se realizeze o nouă variantă de traseu prin
construcţia unui tunel de cale ferată dublă.

Linii secundare (trasee de cale ferată simplă neelectrificată) mai există între:
ƒ Hărman – Întorsura Buzăului,
ƒ Bartolomeu – Zărneşti,
ƒ Ucea – Victoria,
ƒ Şercaia – Şinca Veche (linie uzinală).
76
 V. Echiparea Teritoriului
Toate aceste linii fac parte din categoria liniilor neinteroperabile şi au fost închiriate pe o
perioada de 5 ani unor operatori de transport cu capital privat.

Activitatea feroviară pe teritoriul judeţului este deservită de 13 staţii şi 17 halte. Infrastructura de

telecomunicaţii feroviare este administrată de S.C. Telecomunicaţii S.A. Agenţia Regională de
Telecomunicaţii Braşov.

De asemenea, staţia de cale ferată Braşov va fi reabilitată şi modernizată prin programul

european Eurostaţii, cu finalizare în anul 2007.

2. Infrastructura tehnico-edilitară
2.1. Energie electrică
Judeţul Braşov este un producător mic de energie electrică, cea mai mare parte a necesarului
fiind preluat din sistemul electric naţional. Sursele proprii sunt cele 15 hidrocentrale mici, 2 pe
râul Olt şi 13 pe cursurile apelor interioare, precum şi centrala de termoficare a Municipiului
Braşov care produce atât energie electrică, cât şi agent termic primar pentru încălzirea unui
număr însemnat de apartamente.

Transportul în vederea utilizării energiei electrice de către consumatori este asigurat printr-o
reţea alcătuită din:
ƒ 4 magistrale de transport la 400 de KV cu o lungime de 277 km,
ƒ 5 linii de reţele de distribuţie la 110 KV cu o lungime de 407 km,
ƒ linii electrice de medie tensiune cu o lungime de aproximativ 2.800 km şi care, racordate
la staţiile de transformare, asigură legătura între surse şi consumatori.

Gestiunea energiei electrice până la consumatori este realizată de către societatea comercială
Electrica.
Consumul de energie electrică în judeţ, Numărul total de consumatori de energie
2000 electrică se ridică la 224.505, din care
Consumul consumatori mari (P
Categoria consumatorilor după 205
(Mwh) ≥ 100 KW)
puterea
Industrie 956.000 consumatori mici(P <
instalată 224.300
Consumatori casnici 255.000 100 KW)
Transporturi 157.000 casnici 212.505
Sectorul edilitar-comercial 110.000 după natura
terţiari 11.000
Agricultură 58.000 consumului
industriali 1.000
Total 1.536.000

Consumul cel mai ridicat pe cap de locuitor este înregistrat de sectorul terţiar (2.400 Kwh/loc.),
urmat de sectorul industrial (1.500 Kwh/loc.), în timp ce consumul casnic se situează la
valoarea de 400 Kwh/loc.

Din punctul de vedere al alimentării, în prezent nu există localităţi în judeţ care să nu

beneficieze de instalaţii pentru distribuţia energiei electrice. În schimb, există localităţi rurale
parţial electrificate şi oraşe unde este necesară extinderea reţelei.

Iluminatul public din interiorul localităţilor este asigurat de către administraţiile locale.

2.2. Energie termică

În prezent, în judeţul Braşov funcţionează două instalaţii de încălzire urbană în sistem
centralizat, în municipiul Braşov şi municipiul Făgăraş. Restul oraşelor şi municipiilor au trecut la
alte sisteme de încălzire, de tipul centralelor de bloc, de scară sau de apartament şi chiar la
încălzirea cu sobe pe gaz sau lemne.

79
V. Echiparea Teritoriului
Sistemul municipiului Braşov se bazează pe trei surse:
ƒ centrala de termoficare (43 de puncte termice) pentru zona de nord,
ƒ cazane cu apă fierbinte (20 de puncte termice) pentru cartierele
Răcădău, Noua şi o parte din cartierul Astra,
ƒ 31 de centrale termice de cvartal ce utilizează combustibil gazos,
pentru cartierele Astra, Bartolomeu şi Centru.

Municipiul Făgăraş a beneficiat, în perioada 2000-2004, de reabilitarea sistemului centralizat de

încălzire, printr-un credit al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi
fonduri nerambursabile din partea Guvernului României şi a Uniunii Europene. Sistemul de
încălzire şi de preparare a apei calde a fost în întregime reabilitat şi modernizat în 8 centrale
termice zonale dotate cu instalaţii performante, reţele preizolate, contoare de branşament,
sistem de reglare termică la consumator şi facturare pe apartament prin utilizarea
repartitoarelor.

De asemenea, monitorizarea întregului consum de la sursă până la consumator permite

evidenţierea abaterilor şi, în consecinţă, intervenţia rapidă pentru corectarea acestora. Totuşi, la
acest sistem sunt racordate, în prezent, doar jumătate din apratamentele municipiului.

O comparaţie între aceste două localităţi arată că, la acelaşi procent de debranşare de
aproximativ 50%, municipiul Braşov are o reţea cu instalaţii vechi şi izolări necorespunzãtoare,
contoare insuficiente sau cu deficienţe tehnice, în timp ce municipiul Făgăraş beneficiază de o
instalaţie performantă din toate punctele de vedere.

Această situaţie evidenţiază faptul că fenomenul debranşărilor este influenţat atât de

performanţa tehnică a sistemului, cât şi de capacitatea de plată a locatarilor, care, prin
debranşare, încearcă să-şi micşoreze cheltuielile de întreţinere.

2.3. Gaze naturale şi combustibili lichizi

Judeţul Braşov deţine resurse reduse de gaze naturale. Cantitatea cea mai mare furnizată
consumatorilor provine din exteriorul judeţului şi este adusă prin conductele magistrale
administrate de societatea comercială Romgaz S.A. Din aceste magistrale se desprind
conducte spre localităţi, unde, prin intermediul staţiilor de reducere a presiunii (SRM) şi a
reţelelor de distribuţie de medie presiune, gazele sunt furnizate utilizatorilor.

Gazele naturale sunt utilizate pentru uzul casnic, producerea energiei termice sau electrice, iar
în unele sectoare industriale ca materie primă.

În prezent, din totalul celor 58 de unităţi administrative, 33 deţin instalaţii care asigură distribuţia
gazelor naturale: 4 municipii şi 6 oraşe. În schimb, jumătate din comune nu au o astfel de
infrastructură.

Distribuţia în interiorul localităţilor este asigurată în proporţie de 99% de către Distrigaz Sud, iar
în cazul localităţilor Bran, Prejmer şi Recea, de către firma Vital Gaz.

În ultimul deceniu, reţeaua de gaze s-a extins continuu. Astfel, dacă în anul 2000 existau 53 de
localităţi (inclusiv sate) şi 1.100 de kilometri de reţea, în anul 2005 numărul localităţilor
utilizatoare a ajuns la 68, iar lungimea reţelei a crescut la 1.470 de kilometri. Cu toate acestea,
consumul de gaz metan a scăzut în aceeaşi perioadă, principalele motive fiind reducerea
activităţilor industriale consumatoare de gaz şi creşterea preţului de livrare.

80
 V. Echiparea Teritoriului
Evoluţia deservirii judeţului cu gaze naturale, 2000-2005

Volumul distribuit (mil. m³)

Lungimea conductelor
Pentru uz casnic (mil. m³)
de distribuţie (km)
1000
1600 900
800
1200 700
600
800
500
400 400
300
0 200
2000 2001 2002 2003 2004 2005 100
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005

Reţeaua de distribuţie a localităţilor este în proporţie de 65% din oţel. Din cauza vechimii şi a
gradului scăzut de etanşeitate, acest tip de infrastructură a generat accidente frecvente, explozii
şi incendii soldate cu pierderi umane şi materiale. Ca urmare, a fost demarat procesul de
înlocuire a conductelor din metal cu cele din polietilenă, însă procesul trebuie intensificat. (vezi
Harta situaţiei existente a infrastructurii tehnice la nivelul judeţului Braşov)

Asiguarea combustibililor lichizi pentru autovehicule (benzină şi motorină) se realizează fie prin
pompare de la rafinăriile judeţului Prahova, situaţie în care produsele ajung printr-o conductă în
depozitul situat în comuna Cristian, în apropierea municipiului Braşov, fie prin vagoane-cisterne
transportate pe calea ferată sau autocisterne, descărcate în depozite sau direct la beneficiari.
(vezi Harta ilustrativă a benzinăriilor din judeţ)

Combustibilul lichid uşor (CLU), utilizat în special de instalaţiile de termoficare pentru

producerea energiei termice, este transportat cu ajutorul cisternelor. Gazul petrolifer lichefiat
(GPL), necesar nevoilor casnice sau alimentării autoturismelor, este asigurat sub forma
buteliilor sau a cisternelor sub presiune.

2.4. Sisteme bazate pe energii regenerabile

Braşovul este un judeţ cu tradiţie în utilizarea şi dezvoltarea soluţiilor inovative pentru folosirea
energiilor regenerabile, cu precădere a energiei solare şi eoliene. Mai mult, 30% din potenţialul
hidrotehnic naţional pentru dezvoltarea sistemelor de micro-hidrocentrale este localizat în
judeţul Braşov.

În anii '70, au existat încercări de utilizare a sistemelor solar-termice pentru asigurarea

necesarului de agent termic în unele cartiere ale municipiului Braşov. Însă, sistemele existente
în România la acea dată nu atingeau performanţele actuale. Mai mult, implementarea, realizată
în limitele unui buget mic, nu a luat în considerare necesarul real al consumatorilor, prin urmare
aceste încercări nu au reprezentat un imbold de continuare a implementarii sistemelor bazate
pe energiile regenerabile.

Până în anii '90, Centrul de Cercetări pentru Energia Vântului a derulat proiecte care au vizat
dezvoltarea centralelor eoliene cu putere medie şi mică, aducând contribuţii deosebite în
dezvoltarea turbinelor eoliene cu ax vertical, de fabricaţie integral românească.

În ultimul deceniu, interesul pentru sistemele de energii regenerabile a continuat, la nivelul

judeţului Braşov existând preocupări concrete pentru energiile curate şi pentru utilizarea de
resurse energetice nepoluante şi regenerabile. Astfel, la staţia de epurare Braşov, funcţionează
un grup termoelectric care livrează energie electrică utilizând biogazul produs în procesul de
neutralizare a nămolurilor din apa uzată prelucrată.

81
V. Echiparea Teritoriului
Centrul pentru Energie Durabilă al Universităţii Transilvania din Braşov derulează proiecte de
cercetare, instruire şi educaţie în domeniile conversiei radiaţiei solare, a energiei apelor (studii
privind implementarea micro-hidrocentralelor) şi a tehnologiei hidrogenului. Centrul dispune de
o staţie meteo performantă, de un sistem solar-termic complex şi construieşte o Casă Solară
respectând principiile arhitecturii solare. Acest imobil va fi un centru de educaţie, consultanţă şi
cercetare a sistemelor bazate pe conversia radiaţiei solare şi un instrument de creştere a
gradului de conştientizare a populaţiei în privinţa necesităţii şi avantajelor utilizării sistemelor ce
au la bază energiile regenerabile.

O serie de firme private derulează activităţi de dezvoltare şi implementare în mediul construit a

sistemelor bazate pe conversia solar-termică, fotovoltaice şi a sistemelor care includ pompe de
căldură. Un astfel de sistem este utilizat ca bază de instruire şi dezvoltare pentru adulţi şi
studenţi.

Până în prezent, în judeţul Braşov nu se află în funcţiune instalaţii care să valorifice energia
eoliană.

82
REPARTIZARE TERITORIALĂ A JU
DE
BENZINĂRIILOR TU
LH
ES AR
2006 UL
M UR Ionesti
GH
ITA
T
JU DE Beia Drauseni

Roades
Crit Palos
Benzinării
BUNESTI
Jimbor

Mesendorf
CATA
LIMITE
Fiser
LIMITĂ JUDEŢ
IU
Mercheasa

B
SI
Viscri
LIMITE UNITĂŢI TERITORIAL-ADMINISTRATIVE
L
Granari
Augustin

TU
RUPEA
HOMOROD DE BAZÃ (MUNICIPII, ORAŞE, COMUNE)
E RACOS

UD
Mateias
LIMITĂ CONCENTRAŢIILOR DE UNITĂŢI
J JIBERT ORMENIS
TERITORIAL-ADMINISTRATIVE
Barcut Dacia
Selistat Lovnic
UNGRA HOGHIZ Dopca
Daisoara

Valeni
Bogata Olteana
CÃI DE COMUNICAŢIE
Fantana

Cobor
Caciulata APATA DRUMURI NAŢIONALE
Lupsa
SOARS Crihalma
Felmer
DRUMURI JUDEŢENE
Rodbav TICUSU VECHI COMANA
CINCU Ticusu
Nou DE JOS
Toarcla MAIERUS
CÃI FERATE
Boholt
Comana de Sus
Venetia de Jos Arini
Calbor Halmeag
JU
Venetia de Sus
DE
Sona PARAU
TU
FAGARAS Rotbav LC
OV
Cincsor
SERCAIA Cutus Colonia
AS
Rucar Grid Reconstructia
VOILA BECLEAN

Feldioara Sambata
Dridif Rausor MANDRA
Crizbav FELDIOARA
NA
de Jos
Oltet Hurez
VISTEA Luta Vad
DE JOS Ileni Toderita Persani
UCEA Voivodeni
DE JOS Satu Nou
Corbi Ludisor
Sambata Iasi Vladeni DUMBRAVITA
Sasciori SINCA VECHE BOD
de Sus HALCHIU Podu Oltului
Ucea Ohaba
de Sus Dragus Savastreni
Pojorta HARSENI Colonia Lunca
Vistea Bucium Bod Calnicului
de Sus Copacel Valcea
Berivoi Margieni Sercaita

LISA Gura RECEA Sebes SANPETRU

VICTORIA vaii Stupini
HARMAN PREJMER Stupinii
Dejani Prejmerului
Malinis
TELIU
St. Climaterica
Breaza Sinca Noua CODLEA
Vistioara Sambata
Colonia
1 Mai
GHIMBAV BUDILA
Paltin
Holbav BRASOV Carpinis

22
Purcareni
TARLUNGENI
VULCAN
Zizin Acris
CRISTIAN
POIANA
MARULUI SACELE
VAMA BUZAULUI
Poiana Brasov
RASNOV
Dambu Morii
Cabana
Postavaru Dalghiu
ZARNESTI Cabana
Cristianu Mare
Cabana
Cheia
Tohanu Nou

JUDETUL ARGES Predelut

Timisu de SUS Stana
Sohodol Paraul
JUDETUL
Magura Rece
Buzaiel
Pestera
MOIECIU
DE JOS
BRAN
BUZAU
PREDEAL
Sirnea
Cheia Simon
Drumul
Carului
Moieciu
de Sus

FUNDATA
Fundatica JUDETUL PRAHOVA

SCARA GRAFICA
10 0 10 km
JUDETUL Realizare ADDJB
SURSA : chestionar ADDJB
DAMBOVITA

2.5. Analiza SWOT
Puncte Tari
ƒ Braşovul este un important nod din punctul
de vedere al transporturilor rutiere şi
feroviare, interne şi internaţionale
ƒ traseele sunt asigurate cu mijloace de
transport de capacitate mică şi trenuri cu
viteză mare de deplasare (intercity)
ƒ toate localităţile judeţului sunt alimentate cu
energie electrică
ƒ există un număr mare de localităţi racordate
la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale
ƒ producerea şi distribuţia energiei termice în
Municipiul Făgăraş se realizează printr-un
sistem performant
ƒ există un număr mare de staţii pentru
distribuirea carburanţilor auto în mediul
urban
Oportunităţi
ƒ accesarea de fonduri externe pentru
finanţarea reabilitării drumurilor judeţene şi
comunale, a traseelor de cale ferată, a
reţelelor pentru distribuţia energiei electrice,
ilumunatului public, reţelelor de gaze
naturale şi energie termică
ƒ impulsionarea lucrărilor pentru realizarea
ocolitoarelor pentru localităţi, pentru
autostrada Bucureşti - Braşov - Borş,
precum şi pentru începerea construcţiei
aeroportului
ƒ dezvoltarea reţelei de distribuţie a ƒ amplasarea şi dezvoltarea necontrolată şi fără
carburanţilor, ca urmare a creşterii
numărului de autovehicule
ƒ potenţialul de dezvoltare în domeniul
cercetării şi producerii de energii
regenerabile şi nepoluante (hidro, eoliană,
solară, biomasă etc.)
85
V. Echiparea Teritoriului
Puncte Slabe
ƒ drumurile judeţene şi comunale sunt într-o
stare necorespunzătoare traficului auto
ƒ în 26 de localităţi mai sunt gospodării
neracordate la reţeaua electrică urmare a
construcţiilor neautorizate
ƒ unele investiţii începute pentru înfiinţarea de
noi distribuţii ale gazelor naturale stagnează
din lipsa fondurilor
ƒ există pierderi mari în reţelele de distribuţia
energiei termice, precum şi în unităţile de
producerea agentului termic din cauza vechimii
instalaţiilor
ƒ transportul de călători nu asigură necesarul în
toate localităţile judeţului sau între acestea iar
gradul de confort este scăzut
ƒ în zonele periferice ale judeţului, numărul de
staţii pentru distribuţia carburanţilor este mic
Riscuri
ƒ o parte din drumurile comunale riscă să
rămână nemodernizate din cauza posibilităţilor
financiare reduse ale localităţilor respective, cu
efecte negative asupra uzurii premature a
autovehiculelor
ƒ menţinerea tendinţei de debranşare de la
sistemul centralizat de furnizare a agentului
termic pentru încălzirea locuinţelor casnice
ƒ lipsa interesului transportatorilor de a promova
trasee în localităţile mici şi cu putere
economică scăzută
studii prealabile a centrelor pentru producerea
energiei eoliene poate să producă efecte
negative precum disconfort vizual şi auditiv,
afectarea traseelor păsărilor etc.
V. Echiparea Teritoriului

3. Servicii poştale, telecomunicaţii şi mass-media

3.1. Telecomunicaţii şi Internet
Telefonia fixă, liberalizarea pieţei şi apariţia unor noi companii precum RCS&RDS sau UPC au
fost primite de clienţi, în primă fază, cu mari aşteptări. Evoluţia ulterioară a pieţei cu competiţie
deschisă a dovedit că nu este uşor să creezi şi să menţii o reţea la standarde care să permită
dezvoltarea unor servicii interesante pentru clienţi. Din acest punct de vedere poziţia
Romtelecom pe piaţă nu a fost afectată semnificativ, compania continuând să deţină peste 90%
din piaţă.

Folosirea telefoniei fixe scade peste tot în lume, în cazul tuturor marilor operatori. Interesul
clienţilor se mută spre Internet şi conţinutul multimedia, iar operatorii urmează acest interes. În
viitorul apropiat, pe acelaşi cablu se va furniza Internet în bandă largă, IP-TV şi va fi disponibil
tot mai mult conţinut multimedia.

În anul 2005 s-au lansat primele produse de acces la Internet în bandă largă, bazate pe
tehnologia ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line), pentru companii (ADSL Express) şi
persoane fizice (ClickNet Express).

Până în anul 2008, Romtelecom intenţionează să devină lider de piaţă în domeniul Internet şi
date, cu peste 1,2 milioane de accese DSL (Digital Subscriber Line). Rata de creştere a xDSL
la nivel mondial este de aproximativ 120% anual, mai mare decât cea a telefoniei mobile. Pe de
altă parte, România este una dintre cele mai puţin dezvoltate ţari europene în privinţa accesului
în bandă largă, dar urmează tendinţele înregistrate în alte ţări, ceea ce înseamnă că există un
mare potenţial de dezvoltare în acest domeniu. Aşa cum arată situaţia pe plan
internaţional, xDSL va fi, până în anul 2010, tehnologia dominantă pentru asigurarea accesului
în bandă largă la Internet. Dial-up-ul este în continuare opţiunea principală pentru conectarea la
Internet în Braşov, însă conexiunile de tip broadband sunt în creştere evidentă, mai ales în
sectorul privat.

Numărul de abonaţi Romtelecom în judeţ era de aproximativ 139.000 în anul 2005, în uşoară
scadere faţă de anii anteriori datorită apariţiei concurenţei pe piaţa telecomunicaţiilor.

Ca şi acoperire, reţeaua de telofonie fixă se întinde pe întreg judeţul, fiecare locuitor al unei
comune, oraş sau municipiu având posibilitatea de conectare fie pentru convorbiri telefonice, fie
pentru accesul la Internet prin serviciul dial-up.

Numărul de abonamente telefonice la sfârşitul anului

2001 2002 2003 2004

Judeţul 131.000 137.000 140.000 141.000
Braşov 21% 23% 24% 24%
Regiunea 515.000 534.000 552.000 552.000
Centru 19% 21% 22% 22%
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

În ceea ce priveşte acoperirea GSM (Global System for Mobile Communications), la nivelul
judeţului există doar câteva zone populate care nu beneficiază în totalitate de semnal GSM.

3.2. Mass-media
Ultimul studiu realizat de Biroului Român de Audit al Tirajelor (BRAT) 2006, arată că în judeţul
Braşov există publicaţii locale, cotidiane şi săptămânale, generaliste sau tematice.

86
 V. Echiparea Teritoriului
Tipul publicaţiei Titlul publicaţiei
Transilvania Expres
Gazeta de Transilvania
Cotidiane
Monitorul expres
Bună ziua Braşov
Informaţia Braşovului
Săptămânale
Monitorul de Făgăraş
Zile şi Nopţi
Bilunare BV 24 Fun
Şapte seri
Brassoi Lapok
Publicaţii în limba maghiară
Lapde Brassoi
Kronstadter Zeitung
Publicaţii în limba germană
Karpaten Rundschau

Majoritatea titlurilor naţionale ajung în localităţile judeţului prin intermediul poştei sau al firmelor
de distribuţie a presei.
Alte modalităţi de răspândire a informaţiilor mediatice locale sunt reprezentate de radio şi
televiziune. Posturile de radio şi televiziunile locale au apărut după anul 1990 şi sunt în mare
parte studiouri teritoriale ale posturilor naţionale.
Abonamente radio, 1995-2004

1995 2001 2002 2003 2004

Judeţul
116.534 18% 182.960 29% 184.658 31% 185.565 31% 161.825 27%
Braşov
Regiunea
547.637 20% 397.716 15% 289.255 11% 710.869 28% 605.599 24%
Centru
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Abonamente TV, 1995-2004

1995 2001 2002 2003 2004

Judeţul
142.146 22% 113.129 18% 109.098 18% 142.434 24% 174.929 29%
Braşov
Regiunea
535.463 20% 437.253 16% 411.721 16% 580.501 23% 677.800 26%
Centru
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

3.3. Servicii poştale

În prezent, judeţul Braşov numără 159 de subunităţi poştale, dintre care: 38 de oficii, 33 de
ghişee, 82 de agenţii, 2 circumscripţii poştale, 3 oficii rurale poştale mecanizate, un punct de
distribuire centralizată, un punct de distribuire centralizată şi un punct judeţean de prelucrare
curierat rapid. (vezi Harta ilustrativă a serviciilor poştale de la nivelul judeţului Braşov).
Diferenţa dintre aceste centre poştale constă în numărul de angajaţi, precum şi în serviciile
oferite:
ƒ agenţia are un singur angajat şi este neinformatizată, informatizarea făcându-se la
nivelul oficiilor poştale,
ƒ ghişeul poştal reprezintă o subunitate poştală care are un angajat la sediu şi cel puţin un
factor poştal însărcinat cu distribuirea corespondenţei,
ƒ oficiul poştal este informatizat, are un diriginte de poştă, unul sau mai mulţi angajaţi la
ghişeu, un casier şi doi sau mai mulţi factori poştali.
În mediul urban există 32 de oficii poştale, ceea ce înseamnă un oficiu la aproximativ 14.000 de
locuitori. În schimb, în mediul rural există 127 de oficii poştale, adică un oficiu la aproximativ
1.100 de locuitori. Din cele 149 de sate ale judeţului, în 25 din cele 149 de sate ale judeţului nu
există oficiu poştal, ele fiind deservite totuşi de un factor poştal de la subunitatea de care
aparţine localitatea respectivă din punct de vedere al structurii reţelei poştale.
87
V. Echiparea Teritoriului

3.4. Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte Slabe

ƒ apariţia concurenţei pe piaţa telecomunicaţiilor ƒ standardele oferite de companiile de
şi Internetului a generat scăderea preţurilor telecomunicaţii şi Internet nu sunt
ƒ extinderea pieţei serviciilor Internet (la nivel întotdeauna ridicate
naţional s-a înregistrat o creştere cu aproape ƒ lipsa diversităţii ofertelor pe piaţa
400% în 2 ani – de la un număr total de telecomunicaţiilor şi Internetului în mediul
500.000 de conexiuni la sfîrşitul anului 2003 la rural
1.930.000 la sfîrşitul anului 2005) ƒ lipsa semnalului GSM în unele zone rurale
ƒ lansarea primelor produse de acces Internet în ƒ lipsa telefoniei fixe în unele sate
bandă largă, bazate pe tehnologie ADSL ƒ inexistenţa posibilităţii de conectare la
ƒ numărul mare de posturi de radio şi televiziune reţeaua de cablu TV în unele localităţi rurale
locale, al publicaţiilor în limba română, precum ƒ lipsa informatizării instituţiilor publice, mai
şi al celor în limbile maghiară şi germană ales în mediul rural
ƒ acoperirea mare a reţelei de cablu TV la nivelul
judeţului
ƒ preţul accesibil al abonamentului de cablu TV

Oportunităţi Riscuri
ƒ dezvoltarea în continuare a pieţei
telecomunicaţiilor şi Internetului ƒ apariţia marilor companii riscă să elimine
ƒ extinderea reţelei de cablu TV companiile mici de pe piaţa mediatică, a
ƒ mărirea numărului de publicaţii la nivel local telecomunicaţiilor şi Internetului
ƒ modernizarea şi extinderea punctelor de
difuzare a presei
ƒ extinderea şi dezvoltarea pieţei produselor
electronice de telecomunicaţii

88
REPARTIZARE TERITORIALĂ A JU
DE
SERVICIILOR POŞTALE TU
LH
Localitate fără oficiu poştal
ES AR
2006 L M UR Ionesti
GH
ITA
AG Agenţie poştală

ETU
JUD
Beia AG Drauseni OF Oficiu poştal
AG
AG
Roades
GH Ghişeu poştal
Crit
AG AG Palos
BUNESTI AG
AG
Jimbor
CR Circumscripţie poştală rurală
AG AG
CATA
AG
Mesendorf
Fiser
OF Două sau mai multe oficii poştale

B IU AG Mercheasa
GH Două sau mai multe ghişee poştale
SI
Viscri AG RUPEA
GH
L AugustinAG
Granari

U
ET
AG
O GH OF HOMOROD GH RACOS O Oficiu rural poştal mecanizat (ORPM)
UD
Mateias
AG AG
J JIBERT ORMENIS
Barcut Dacia
Selistat AG AG HOGHIZ GH Zonă locuită fără semnal GSM
Lovnic
GH OF
AG AG Daisoara
UNGRA
AG AG Dopca

Bogata Olteana
Valeni AG AG
AG
AG Fantana
GH
Cobor
Caciulata APATA LIMITE
AG AG Lupsa
SOARS
GH AG Crihalma
LIMITĂ JUDEŢ
OF Rodbav Felmer TICUSU VECHI AG COMANA
DE JOS
CINCU Ticusu
Toarcla AG
Nou
AG GH MAIERUS
LIMITE UNITĂŢI TERITORIAL-ADMINISTRATIVE
AG GH DE BAZÃ (MUNICIPII, ORAŞE, COMUNE)
AG Boholt
Comana de Sus
Venetia de Jos Arini
Halmeag LIMITĂ CONCENTRAŢIILOR DE UNITĂŢI
Calbor
AG
AG JU TERITORIAL-ADMINISTRATIVE
AG Venetia de Sus
DE
AG Sona PARAU AG TU
AGCincsor AG FAGARAS AG Rotbav AG LC
OV
Cutus
SERCAIA
Rucar AG O OF GH
GH Grid
Colonia
Reconstructia
AG OF AS CÃI DE COMUNICAŢIE
AGVOILA BECLEAN
AG
Feldioara AG Sambata
Dridif Rausor MANDRA AG FELDIOARA
NA
AG AG Oltet de Jos AG Crizbav DRUMURI NAŢIONALE
AGHurez AG
AG GH VISTEA Luta Vad
DE JOS Ileni Persani
Toderita DRUMURI JUDEŢENE
UCEA Voivodeni AG AG AG SINCA VECHEAG
DE JOS Iasi Satu Nou
Corbi
GH Sambata AG Ludisor
CRSasciori Vladeni DUMBRAVITA
AG
de Sus Ohaba GH AG GH HALCHIU
BOD
OF Podu Oltului CÃI FERATE
Ucea
de Sus Dragus AG Savastreni GH HARSENI OF AG Colonia AG OF
AG Vistea Pojorta
AG AG Lunca
GH Copacel
Bucium
Valcea Bod Calnicului
de Sus
AG
GH GH Berivoi
AG Margieni AG Sercaita
AG OF
LISA RECEA Sebes SANPETRU
VICTORIA Gura
vaii CR Stupini
HARMAN
OF AG GH OF PREJMER Stupinii
Prejmerului
Dejani Malinis OF OF TELIU
GH
St. Climaterica
Breaza Sinca Noua CODLEA
Sambata
Vistioara
AG GH
Colonia
AG 1 Mai
GHIMBAV AG BUDILA
Holbav BRASOV Carpinis
Paltin OF
AG
VULCAN O OF GH TARLUNGENI AG
Purcareni

AG
AG
OF Zizin Acris
OF CRISTIAN
POIANA
MARULUI OF SACELE

GH OF VAMA BUZAULUI
Poiana Brasov GH GH
RASNOV GH
Timisu de Jos
OF AG Cabana
Postavaru Dalghiu
ZARNESTI Cabana
Cristianu Mare
Cabana
OF Tohanu Nou
Cheia

JUDETUL ARGES Predelut

GHTimisu de SUS Stana
Magura Sohodol Paraul
OF Rece
Buzaiel
JUDETUL
Pestera BRAN OF BUZAU
MOIECIU AG
DE JOS
PREDEAL
AG
Sirnea
Cheia Simon
AG Drumul
Carului
Moieciu
AG de Sus

AG
FUNDATA
Fundatica JUDETUL PRAHOVA

SCARA GRAFICA
10 0 10 km
JUDETUL Realizare ADDJB
SURSA : C.N. Poşta Română - Direcţia Regională
DAMBOVITA de Poştă Braşov (direcţia de dezvoltare)