Sunteți pe pagina 1din 143

TEST 1

1. În funcţie de mecanismele interne prin care se realizează,


imaginaţia cuprinde niveluri funcţionale, printre care:
a. nivelul fanteziei;
b. nivelul reveriei;
c. nivelul ideal-fantastic;
d. imaginaţia reproductivă.

2. Care dintre următorii termeni are statut de derivat şi


subordonat celorlalţi doi:
a. comunicarea;
b. limba;
c. limbajul;
d. nici unul.

3. Printre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe


excitaţia şi inhibiţia
proceselor nervoase superioare întâlnim:
a. indicele impulsivităţii;
b. intensitatea fenomenelor psihice;
c. capacitatea de relaţionare interumană;
d. frecvenţa reacţiilor psihice.
4. Răspunsul primordial al omului la stimulii externi este:
a. senzorial;
b. perceptiv;
c. emoţional;
d. cognitiv.

5. Interpretarea naturii şi locului motivaţiei în SPU are la baza


principiul:
a. internalist-determinist;
b. externalist-determinist;
c. interacţiunii circulare subiect-mediu;
d. activismului intern.

6. Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care mijloceşte


ajungerea mesajului la destinaţie este:
a. emiţătorul;
b. canalul;
c. semnalul;
d. codul.

7. Dintre operaţiile gândirii fac parte:


a. transformările;
b. conţinutul comportamental;
c. clasele;
d. evaluarea.
8. Reactualizarea planurilor ce vor fi realizate în viitor
defineşte următoare
caracteristică a memoriei:
a. diversitatea;
b. eterogenitatea;
c. implicarea în prezent;
d. dimensiunea prospectivă.

9. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:


a. latura semantică;
b. latura instrumentală;
c. latura univocă;
d. latura calitativă.

10. Refularea este procesul de:


a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;
b. a unui conţinut motivaţional neplăcut;
c. stopare din conştiinţă a dorinţelor care nu pot fi satisfăcute;
d. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;
e. stopare a satisfacerii unei trebuinţe.

11. În funcţie de durată, formele memoriei se împart în:


a. voluntară şi involuntară;
b. mecanică şi logică;
c. senzorială şi de lungă durată;
d. fidelă şi completă.
12. În sens larg, termenul de caracter este sinonim cu:
a. aptitudini;
b. fire;
c. temperament;
d. personalitate.

13. Dintre produsele gândirii fac parte:


a. memoriile;
b. relaţiile;
c. comportamentele;
d. cuvintele.

14.Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea


nivelului de dezvoltare şi eficienţă a memoriei face parte:
a. contextualitatea;
b. fidelitatea;
c. selectivitatea;
d. mijlocirea.

15. De regulă extravertiţii se întâlnesc printre:


a. actori;
b. vânzători;
c. politicieni;
d. profesori;
e. copii.
16. Menţinerea timp îndelungat a efortului caracterizează:
a. perseverenţa;
b. tăria şi fermitatea;
c. independenţa şi iniţiativa;
d. autocontrolul.

17. Conştiinţa de sine se formează la:


a. vârsta de 3 ani;
b. vârsta de 6 ani;
c. pubertate;
d. adolescenţă.

18. Manifestările temperamentale caracterizează:


a. limbajul şi gândirea;
b. motivaţia şi afectivitatea;
c. voinţa şi atenţia;
d. întreaga personalitate.

19. Imaginea de sine, în cadrul sistemului de personalitate, aparţine:


a. subsistemului instrumental;
b. subsistemului perceptiv;
c. subsistemului de orientare şi proiecţie;
d. subsistemului de comunicare şi relaţionare.

20. Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre


următorii indicatori:
a. latura cantitativă;
b. latura calitativă;
c. promptitudine;
d. limbă.

21. Pentru a învăţa mai uşor şi mai bine, intensitatea


impulsului motivaţional
trebui să fie:
a. foarte mare;
b. foarte s1abă;
c. moderată;
d. dublată de afectivitate.

22. Funcţia reglatoare a afectivităţii în raport cu activitatea


intervine în momentul:
a. final;
b. de proiectare;
c. de sistematizare;
d. de organizare.

23. Mecanismul atenţiei îndep1ineşte rolul de:


a. activare centralizată;
b. selectare şi combinare;
c. filtrare şi activare;
d. activare focalizată.
24. Deprinderea devine abilitate în:
a. faza învăţării analitice;
b. faza articulării şi sistematizării;
c. faza perfecţionării şi desăvârşirii;
d. faza automatizării.

25. Definiţia ,,un sistem de semne şi reguli logico-gramaticale


elaborat istoric ce serveşte ca instrument de codificare şi
transmitere a informaţiei procesul real al comunicării" este a:
a. limbii;
b. limbajului;
c. semnalului;
d. semanticii.

26. Aptitudinile muzicale cuprind componente ale:


a. memoriei;
b. voinţei;
c. imaginaţiei;
d. motivaţiei.

27. Respectul faţă de ceilalţi reprezintă o atitudine:


a. faţă de sine;
b. fată de activitate;
c. faţă de muncă;
d. faţă de societate.
28. După traiectoria pe care o urmează procesul gândirii
raţionamentul ia trei forme, printre care:
a. inductivă;
b. productivă;
c. de desemnare;
d. de decizie.

29. Când un individ mănâncă tot timpul:


a. starea obiectivă de necesitate se menţine permanent;
b. starea subiectivă de necesitate nu se manifestă;
c. starea de necesitate obiectivă a fost satisfăcută şi cea subiectivă
continuă;
d. starea obiectivă de necesitate nu s-a produs.

30. Teoria activistă a formării deprinderilor este reprezentată


de:
a. R. Descartes;
b. A. Comte;
c. Aristotel;
d. Platon.

31. Printre trăsăturile proceselor afective, întâlnim:


a. convertibilitatea;
b. tăria;
c. ritmul;
d. perseverenţa.
32. Funcţia limbajului prin care formulele verbale pot
substitui, în anumite situaţii, obiecte, fenomene şi relaţii
concrete este funcţia:
a. de comunicare;
b. de reprezentare;
c. dialectică;
d. expresivă.

33. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile


dezvoltării intelectului
inteligenţa:
a. operatorie concretă;
b. logico-matematică;
c. naturală;
d. orientării spaţiale.

34. Sentimentul dreptăţii reprezintă un sentiment:


a. social;
b. moral;
c. al adevărului;
d. estetic.

35. Curba uitării a fost trasată, în urma experimentelor, de către:


a. Ebbinghaus;
b. Freud;
c. Piaget;
d. Allport.

36. Distraţii se întâlnesc mai mult printre:


a. oameni de ştiinţă;
b. copii;
c. artişti;
d. oameni în vârstă.

37. Locul central ocupat de gândire în SPU constă în faptul că:


a. reglează comportamentul;
b. asigură adaptarea la mediu;
c. integrează informaţiile venite din mediul intern şi extern;
d. funcţiile conştiinţei îşi găsesc expresia în dinamica gândirii.

38. Factorul G cuprinde, printre alţi factori:


a. memoria;
b. afectivitatea;
c. atenţia;
d. voinţa.

39. Sentimentul Eului este, după Ribot:


a. emoţie inferioară;
b. emoţie superioară;
c. emoţie primară;
d. emoţie complexă.
40. Orice problemă are o latură:
a. generală şi particulară;
b. obiectivă şi subiectivă;
c. simplă şi complexă;
d. concretă şi abstractă.

41. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:


a. funcţia de reglare a conduitei;
b. funcţia de susţinere-potenţare;
c. funcţia de optimizare a efortului;
d. funcţia de restabilire a echilibrului biologic şi psihic.

42. Cele doua forme ale operaţiilor instrumentale ale gândirii


sunt:
a. generalizarea şi abstractizarea;
b. algoritmica şi euristica;
c. concretizarea şi abstractizarea;
d. analiza şi sinteza.

43. Tipul temperamental somatoton se caracterizează prin:


a. nevoia de somn;
b. plăcerea relaxării;
c. plăcerea de a munci;
d. agresivitate.
44. Voinţa este un proces psihic complex prin intermediul
căruia omul:
a. încheie o acţiune;
b. se abţine de la o acţiune;
c. reactualizează un act;
d. relatează o acţiune.

45. În funcţie de poziţia motivului în raport cu activitatea,


formele motivaţiei se împart în:
a. intrinsecă şi extrinsecă;
b. înnăscută şi dobândită;
c. primară şi secundară;
d. simplă şi complexă.

TEST 2

1. După posibilitatea reală de satisfacere a stărilor de


necesitate, există:
a. stări motivaţionale imposibil de satisfăcut;
b. stări de motivaţie satisfăcute continuu;
c. stări motivaţionale satisfăcute intermitent;
d. stări motivaţionale nerelevante.
2. Comunicarea se defineşte ca fiind o relaţie de schimb:
a. de mărfuri;
b. de obiecte;
c. de experienţă;
d. de informaţie.

3. Afectivitatea este condiţionată de:


a. deficitul de informaţie despre stimul;
b. surplusul de informaţie despre stimul;
c. cantitatea optima de informaţie despre stimul;
d. diversitatea informaţiilor despre stimul.

4. Teoria determinismului supraindividual consideră că voinţa este:


a. o forţă spirituală în sine;
b. modalitatea de a depăşi orice obstacol;
c. determinată de personalitatea fiecăruia;
d. un instrument subordonat destinului.

5. În funcţie de gradul de structurare există:


a. trebuinţe biologice şi fiziologice;
b. de cunoaştere;
c. interne şi externe;
d. simple şi complexe.

6. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:


a. latura statistico-matematică;
b. latura fizică;
c. latura calitativă;
d. latura socială.

7. Imaginaţia reproductivă se realizează prin obţinerea unor


imagini care:
a. îşi au corespondenţa în memorie;
b. îşi au corespondenţa în conţinuturile învăţate;
c. îşi au corespondenţa în experienţa anterioară a individului;
d. îşi au corespondenţa în trăiri anterioare ale subiectului.

8. Dintre operaţiile gândirii fac parte:


a. sistemele;
b. unităţile;
c. memoria;
d. conţinutul semantic.

9. Eterogenitatea ca trăsătură a memoriei se referă la:


a. legătura ei cu alte procese psihice;
b. legătura ei cu operaţiile gândirii;
c. dimensiunea prospectivă;
d. diversitatea tipurilor de informaţii.

10. Lapsusurile reprezintă reacţii ,,aberante" produse de:


a. neselectarea comportamentului de satisfacere;
b. nesemnalizarea conexiunii inverse la blocul de comandă conştient;
c. neconştientizarea motivului;
d. neprelucrarea semnalelor în blocul de comandă conştient.

11.Funcţia limbajului care constă în asigurarea transmiterii


informaţiei de la o
persoană la alta este funcţia:
a. de comunicare;
b. de reglare;
c. ludică;
d. dialectică.

12. Dintre tipurile temperamentale descrise de Hippocrates şi


Galenus fac parte:
a. atletic;
b. astenic;
c. sangvinic;
d. endomorf.

13. Printre calităţile voinţei se numără:


a. ambiţia;
b. independenţa şi iniţiativa;
c. autocunoaşterea;
d. hotărârea.
14. Tipului somatic ectomorf descris de Sheldon îi corespunde
temperamentul:
a. sangvinic;
b. cerebroton;
c. limfatic;
d. introvertit.

15. Asociaţia rebelă a ideilor caracterizează oamenii:


a. creativi;
b. preocupaţi;
c. fantezişti;
d. distraţi.

16. Atunci când un om trece de la iubire la ură, se manifestă:


a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. convertibilitatea proceselor afective.

17. Minciuna reprezintă o atitudine faţă de:


a. muncă;
b. familie;
c. lume şi viaţă;
d. ceilalţi.

18. Dintre trăsăturile principale ale procesului global al


gândirii face parte, după Guilford:
a. cursivitatea;
b. integralitatea;
c. unitatea informaţională;
d. dinamica.

19. În structura Eului putem identifica:


a. Sinele;
b. Conştientul;
c. Inconştientul;
d. Eul material şi social.

20. În funcţie de prezenţa sau absenţa controlului voluntar


formele memoriei se împart în:
a. mecanică şi logică;
b. fidelă şi infidelă;
c. voluntară şi involuntară;
d. de scurtă şi de lungă durată.

21. Jean Piaget consideră că inteligenţa este:


a. un complex de aptitudini intelectuale;
b. o relaţie de adaptare a organismului la mediu;
c. integrarea informaţiei în sistemul cunoştinţelor;
d. aptitudinea de a rezolva exerciţii matematice şi a utiliza
cuvinte.

22. Sistemul de personalitate cuprinde printre subsisteme:


a. subsistemul bioenergetic;
b. subsistemul perceptiv;
c. subsistemul intelectual;
d. subsistemul de comunicare şi relaţionare.

23. În SPU, caracterul reprezintă latura:


a. dinamico-energetică;
b. relaţional-valorică;
c. instrumental-operaţională;
d. de orientare şi finalizare.

24. După traiectoria pe care o urmează procesul gândirii,


raţionamentul ia trei forme, printre care:
a. proiectivă;
b. deductivă;
c. de decizie şi control;
d. de negare.

25. Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea


nivelului de dezvoltare şi eficienţă a memoriei face parte:
a. selectivitatea;
b. logica;
c. completitudinea;
d. activismul.

26. Principalul instrument de comunicare cu noi înşine este:


a. limbajul extern;
b. limbajul scris;
c. limbajul oral;
d. limbajul intern.

27. Immanuel Kant a clasificat emoţiile în:


a. simple şi complexe;
b. inferioare şi superioare;
c. stenice şi astenice;
d. primare şi secundare.

28. Formarea unui model mintal al acţiunii se întâlneşte în:


a. faza iniţială a formării deprinderii;
b. faza învăţării analitice;
c. faza articulării şi sistematizării;
d. faza automatizării.

29. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile dezvoltării


intelectului
inteligenţa:
a. academică;
b. preoperatorie formală;
c. operatorie senzorială;
d. operatorie motorie.

30. Reprimarea este procesul de:


a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional
inacceptabil social.
b. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;
c. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;
d. îngrădirea satisfacerii unei trebuinţe.

31. Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:


a. veriga verbală;
b. veriga nonverbală;
c. veriga conexiunii inverse;
d. veriga instrumentală.

32. În funcţie de gradul de implicare a subiectului,


deprinderile pot fi:
a. active şi pasive;
b. statice şi dinamice;
c. simple şi complexe;
d. verbale şi intelectuale.

33. Trăirile emoţionale se manifestă prin răspunsul emoţional:


a. primar;
b. secundar;
c. global;
d. persistent.

34. Starea de necesitate devine o condiţie a normalităţii dacă:


a. este menţinută continuu;
b. este înlăturată;
c. este provocată;
d. este intermitentă.

35. Spiritul de observaţie este o componentă a aptitudinii:


a. muzicale;
b. tehnice;
c. matematice;
d. pedagogice.

36. Rezolvarea unei ecuaţii de gradul doi este rezolvarea unei


probleme:
a. bine definite;
b. slab definite;
c. nedefinite;
d. de matematică.

37. Voinţa este un proces psihic complex prin care omul:


a. execută o acţiune;
b. proiectează o acţiune;
c. reactualizează o acţiune;
d. finalizează o acţiune.

38. Corectitudinea transmisiei mesajului poartă denumirea


de:
a. semantica;
b. completitudine;
c. fidelitate;
d. promptitudine.

39. Pentru un cercetător, interesul pentru cunoaştere


reprezintă o motivaţie:
a. înnăscută;
b. dobândită;
c. biologică;
d. intrinsecă.

40. Dintre cauzele uitării face parte:


a. nesolicitarea îndelungată a materialului;
b. memoria mecanică;
c. memoria logică;
d. volumul memoriei.

41. Avariţia reprezintă:


a. un sentiment;
b. o dispoziţie;
c. o stare de afect;
d. o pasiune.

42. Gândirea le conferă celorlalte procese psihice


dimensiunea:
a. integralităţii;
b. raţionalităţii;
c. propensiunii;
d. adecvării la realitate.

43. Reamintirea unei bucurii este un act de atenţie:


a. voluntară;
b. involuntară;
c. instinctivă;
d. interioară.

44. O succesiune strict determinată de paşi pentru


rezolvarea unei probleme poartă denumirea de:
a. algoritmica;
b. euristica;
c. generalizare;
d. abstractizare.

45. Temperamentul cerebroton se caracterizează prin:


a. voce puternică;
b. plăcerea relaxării;
c. tendinţa de izolare;
d. extraversie.
TEST 3

1. Atenţia intelectuală presupune participarea următoarelor


procese psihice:
a. reprezentarea;
b. afectivitatea;
c. memoria;
d. motivaţia.

2. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei exprimă


legătura dintre mesaj şi obiectul sau evenimentul despre care
se informează:

a. latura semantică;
b. latura utilitară;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.

3. Dintre operaţiile gândirii fac parte:


a. cunoaşterea;
b. relaţiile;
c. simbolistica;
d. implicaţiile.
4. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:
a. funcţia de selectare, activare, declanşare;
b. funcţia de dinamizare a personalităţii;
c. funcţia homeostatică;
d. funcţia de stabilizare şi echilibrare.

5. Printre verigile sistemului de comunicare se numără:


a. cele două sau mai multe persoane între care se face transferul de
informaţie;
b. codul;
c. blocajele;
d. atmosfera în care se desfăşoară comunicarea.

6. În funcţie de gradul de complexitate, deprinderile pot fi:


a. active şi pasive;
b. statice şi dinamice;
c. simple şi complexe;
d. verbale şi intelectuale.

7. În funcţie de efectul reglator al sistemului personalităţii


formele motivaţiei pot fi:
a. homeostatică, de optimizare şi dezvoltare;
b. înnăscută, dobândită;
c. extrinsecă şi intrinsecă;
d. biologică şi fiziologică.
8. Frecvenţa într-o unitate de timp a manifestărilor psihice
caracterizează:
a. ritmul reacţiilor psihice;
b. tempoul reacţiilor psihice;
c. expresivitatea reacţiilor psihice;
d. adâncimea şi tăria reacţiilor psihice.

9. Cea mai complexă formă a imaginaţiei este:


a. reveria;
b. imaginaţia productivă;
c. imaginaţia artistică;
d. imaginaţia politică.

10. Interpretarea naturii şi locului motivaţiei în SPU are la


baza principiul
a. internalist-determinist;
b. externalist-determinist;
c. interacţiunii circulare subiect-mediu;
d. activismului intern.

11. După Guilford, printre trăsăturile principale ale procesului


global al gândirii se numără:
a. integralitatea;
b. dinamica;
c. unicitatea;
d. elaborarea.

12. Rolul afectivităţii poate fi:


a. de alertă şi activare energetică;
b. de susţinere şi orientare a comportamentului;
c. iniţiere şi finalizare a comportamentului;
d. de iniţiere şi susţinere a comportamentului.

13. Caracterul este:


a. înnăscut;
b. dobândit;
c. ereditar;
d. atât înnăscut, cât şi dobândit.

14. Proprietatea păstrării ,,urmelor" stimulilor aparţine:


a. numai memoriei;
b. memoriei şi altor procese psihice;
c. întregului sistem psihic uman;
d. întregii materii.

15. Ca nucleu al personalităţii, Eul are origine:


a. biologică;
b. socială;
c. înnăscută;
d. dobândită.
16. Extravertiţii sunt oameni care:
a. au o mare mobilitate a atenţiei;
b. au atenţie distributivă;
c. sunt distraţi;
d. au atenţia orientata spre lumea externa.

17. Cele două variante ale limbajului verbal, oral şi scris, sunt
caracteristice limbajului:
a. extern;
b. intern;
c. pasiv;
d. activ.

18. Jocul de şah este rezolvarea unei probleme:


a. bine definite;
b. nedefinite;
c. slab definite;
d. de gândire.

19. Utilizarea limbajului în cadrul efortului voluntar se face prin expresii ca:
a. ,,îmi place să fac";
b. ,,trebuie să fac";
c. ,,fă aşa/ aşa se face";
d. ,,n-am ce face".

20. Funcţia limbajului de obţinere a informaţiilor prin


dirijarea operaţiilor de analiza şi sinteza poarta denumirea de
funcţie:
a. de comunicare;
b. de cunoaştere;
c. expresivă;
d. de reprezentare.

21. După traiectoria pe care o urmează procesul gândirii,


raţionamentul ia 3 forme printre care:
a. de afirmare;
b. de negare;
c. analogică;
d. imaginativă.

22. Interesele reprezintă:


a. stări de necesitate;
b. trebuinţe de supravieţuire;
c. stări motivaţionale simple;
d. suma motivaţiilor.

23. Deprinderea de a aprinde chibritul este:


a. o deprindere intelectuală;
b. motorie;
c. de învăţare;
d. simplă.

24. Memoria involuntară înregistrează îndeosebi:


a. mijloacele şi scopurile acţiunii;
b. evenimente care impresionează;
c. date interesante;
d. situaţii încărcate emoţional.

25. Gelozia reprezintă ca trăsătură a proceselor afective:


a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. ambivalenţa;
d. durata.

26. Printre calităţile voinţei se numără:


a. autocontrolul;
b. rezistenţa la frustrare;
c. decizia;
d. ambiţia.

27. Dintre operaţiile gândirii fac parte:


a. sistemele
b. unităţile
c. memoria
d. conţinutul semantic.

28. În tipologia lui Kretschmer intră tipul:


a. astenic;
b. coleric;
c. endomorf;
d. extravertit.

29. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:


a. latura socială;
b. latura pragmatică;
c. latura fizico-matematică;
d. latura unilaterală.

30. Comportamentul de surpriză face parte din


comportamentele:
a. globale;
b. secundare;
c. persistente;
d. fiziologice.

31. Inteligenţa senzorio-motorie se bazează pe:


a. acţiunea externă directă cu obiectele;
b. utilizarea limbajului;
c. stabilirea de relaţii interpersonale;
d. combinarea imaginilor în categorii.

32. Inteligenţa socială reprezintă:


a. capacitatea de a înţelege comportamentul celorlalţi;
b. operarea eficientă cu obiecte materiale;
c. aptitudinea de a utiliza cuvinte;
d. aptitudinea de a te folosi de relaţii.
33. Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea
nivelului de dezvoltare şi eficienţă a memoriei face parte:
a. volumul;
b. selectivitatea;
c. mijlocirea;
d. contextualitatea.

34. Rapiditatea emiterii şi transmisiei mesajului poartă denumirea de:


a. pragmatism;
b. promptitudine;
c. fidelitate;
d. completitudine.

35. Stima de sine reprezintă:


a. o stare de afect;
b. o dispoziţie afectivă;
c. un sentiment;
d. o pasiune.

36. Noţiunea de frustrare a fost elaborată de:


a. Sigmund Freud;
b. Rene Descartes;
c. August Comte;
d. Carl Jung.

37. Când alcătuiţi scheme şi rezumate, utilizaţi:


a. gândirea convergentă;
b. gândirea divergentă;
c. evaluarea;
d. limbajul.

38. Temperamentul reprezintă în sistemul de personalitate,


subsistemul:
a. fiziologic;
b. bioenergetic;
c. instrumental;
d. de autoreglaj.

39. Atitudinea faţă de sine este o componentă a:


a. imaginii de sine;
b. stimei de sine;
c. conştiinţei de sine;
d. respectului de sine.

40. Dintre cauzele uitării face parte:


a. insuficienta consolidare în etapa memorării;
b. contextul;
c. absenţa imperativului ,,trebuie";
d. lapsusul.

41. În funcţie de criteriul formal-cantitativ, procesele afective


se împart în:
a. stenice, astenice şi indiferente;
b. primare, complexe şi superioare;
c. complexe, secundare, inferioare;
d. intense, lente, de durată.

42. Operaţia instrumentală a gândirii prin care subiectul


analizează, compară şi alege dintr-o mare varietate de căi
posibile poartă denumirea de:
a. euristică;
b. algoritmică;
c. raţionalizare;
d. concretizare.

43. Faţă de capacitate, aptitudinea este:


a. un rezultat;
b. o condiţie;
c. o cauză;
d. un efect.

44. Firea omului se refera la:


a. atitudini;
b. aptitudini;
c. temperament;
d. caracter.

45. Atenţia involuntară poate fi provocată de:


a. experienţă anterioară;
b. o durere;
c. iniţiativa proprie;
d. mişcarea stimulilor.

TEST 4

1. Dintre operaţiile gândirii fac parte:


a. clasele;
b. relaţiile;
c. unităţile;
d. gândirea divergentă.

2. ,,Nevoia îl învaţă pe om" exprimă:


a. rolul negativ al frustrării;
b. relaţia dintre motivaţie şi învăţare;
c. relaţia dintre motivaţie şi activitate;
d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltării personalităţii.

3. Punctul de vedere nihilist în psihologie se refera la:


a. emoţiile negative;
b. rolul perturbator al afectivităţii;
c. neadoptarea unui anumit punct de vedere;
d. controlul afectivităţii.

4. Starea de atenţie se poate constata:


a. orientarea privirii;
b. poziţia picioarelor;
c. poziţia mâinilor;
d. poziţia ridurilor de pe frunte.

5. Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre


următorii indicatori:
a. fidelitatea;
b. latura pragmatică;
c. latura semantică;
d. bilateralitate.

6. Ca fază a actului voluntar, execuţia este compusă din:


a. operaţii reflexe;
b. operaţii mintale;
c. operaţii materiale;
d. operaţii concrete.

7. Funcţia limbajului care constă în facilitarea exteriorizării


unor trăiri subiective complexe prin intonaţie, ritm, pauze,
accente este funcţia:
a. de reprezentare;
b. expresivă;
c. ludică;
d. de reglare.
8. Stările de necesitate umane prezintă laturi:
a. exclusiv obiective;
b. exclusiv subiective;
c. obiective şi subiective;
d. externe şi interne.

9. Identitatea de sine se formează până la:


a. vârsta de 3 ani;
b. vârsta de 6 ani;
c. pubertate;
d. adolescenţă.

10. Viteza cu care vorbim caracterizează:


a. adâncimea şi tăria fenomenelor psihice;
b. intensitatea fenomenelor psihice;
c. ritmul şi viteza fenomenelor psihice;
d. expresivitatea psihică.

11. Nivelul de dezvoltare a unei aptitudini se poate evalua


după indicatorii:
a. originalitate;
b. stabilitate;
c. pricepere;
d. deprindere.

12. Printre formele memoriei întâlnim:


a. memoria biologică;
b. memoria faptelor;
c. memoria acţiunilor;
d. memoria datelor.

13. Inteligenţa socială reprezintă:


a. capacitatea de a stabili relaţii umane;
b. operarea eficientă cu obiecte materiale;
c. aptitudinea de a utiliza cuvinte;
d. aptitudinea de a te folosi de relaţii.

14. Printre fazele actului voluntar întâlnim:


a. apariţia impulsului şi stabilirea prealabilă a scopului;
b. informarea asupra acţiunii;
c. identificarea unui interes;
d. renunţarea la acţiune.

15. După Guilford, printre trăsăturile principale ale procesului


global al gândii se numără:
a. structurarea;
b. flexibilitatea;
c. dinamica;
d. integralitatea.

16. Termenul de ,,persoană" reprezintă:


a. un om obişnuit;
b. orice om normal;
c. un om cu personalitate;
d. o exprimare statistică.

17. Caracterul se formează:


a. la naştere;
b. la maturitate;
c. în copi1ărie şi la adolescenţă;
d. la adolescenţă.

18. Atributul de ,,involuntar" poate fi aplicat următoarelor


procese ale memoriei:
a. memorării şi păstrării;
b. păstrării şi reactualizării;
c. memorării, păstrării şi reactualizării;
d. memorării şi reactualizării.

19. Optimismul, ca trăsătură a proceselor afective reflectă:


a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. ambivalenţa proceselor psihice.

20. Fidelitatea transmiterii unui mesaj e condiţionată de:


a. valorile semnalelor - intensitate, frecvenţa, durata;
b. completitudine;
c. promptitudine;
d. utilitarism.

21. După natura însuşirilor pe care le reflectă, noţiunile se


împart în:
a. empirice şi ştiinţifice;
b. concrete şi abstracte;
c. primare şi secundare;
d. generale şi particulare.

22. Legea optimului motivaţional se asociază cu:


a. legile percepţiei;
b. legile sensibilităţii;
c. legea intensităţii moderate a afectivităţii;
d. legile memoriei.

23. Temperamentul are un caracter:


a. dobândit;
b. înnăscut;
c. parţial înnăscut, parţial dobândit;
d. educat.

24. Ca şi calitate a voinţei, originalitatea conduitei


caracterizează:
a. perseverenţa;
b. tăria şi fermitatea;
c. independenţa şi iniţiativa;
d. autocontrolul.

25. Dintre trăsăturile esenţiale ale memoriei, cea care


reorganizează logic materialul şi îi stabileşte legătura cu
stările de necesitate ale subiectului este:
a. faptul că e activă;
b. volumul;
c. trăinicia;
d. promptitudinea.

26. Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:


a. veriga de execuţie, motorie;
b. veriga de reglare;
c. veriga de autocontrol;
d. veriga ludică.

27. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:


a. funcţia de echilibrare şi autocontrol;
b. funcţia de orientare şi direcţionare;
c. funcţia de semnalizare şi conştientizare;
d. funcţia de integrare şi sistematizare.

28. Intelectul poate fi întâlnit:


a. numai la fiinţele dotate cu sistem nervos;
b. atât la animale cât şi la oameni;
c. numai la oameni;
d. la fiinţele superioare.

29. Euforia suporterilor unei echipe de fotbal reprezintă:


a. o trăire de esenţă organică;
b. o stare de afect;
c. o emoţie stenică;
d. o emoţie superioară.

30. În funcţie de conţinutul şi specificul activităţilor umane


există forme ale imaginaţiei ca:
a. visul de perspectivă;
b. imaginaţia ştiinţifico-tehnică;
c. imaginaţia managerială;
d. imaginaţia creatoare.

31. Extravertiţii se caracterizează prin:


a. plăcerea de a munci;
b. sociabilitate;
c. calm;
d. stabilitate afectivă.

32. Lapsusurile şi blocajele temporare fac parte din


următoarea formă a uitării:
a. totală;
b. parţială;
c. situaţională;
d. normală.

33. În funcţie de criteriul genetic formele motivaţiei se împart


în:
a. biologice şi fiziologice;
b. înnăscute şi dobândite;
c. intrinseci şi extrinseci;
d. simple şi complexe.

34. Inteligenţa preoperatorie se bazează pe:


a. consolidarea limbajului;
b. acţiunea directă cu obiectele;
c. combinarea imaginilor obiectuale;
d. combinarea reprezentărilor.

35. Mobilitatea este o calitate a atenţiei care exprimă:


a. concentrarea simultană asupra mai multor sarcini;
b. sfera de cuprindere a atenţiei;
c. durata de menţinere a concentrării la nivel optim;
d. concentrarea succesivă de la un obiect la altul.

36. În tipologia lui Sheldon întâlnim tipul:


a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.

37. Veriga care include secvenţa de elaborare şi stocare a


schemelor mişcărilor articulatorii corespunzătoare fiecărui
sunet este veriga:
a. motorie;
b. de decodificare;
c. de recepţie;
d. a conexiunii inverse.

38. După psihologul american Abraham Maslow, efectul


perturbator al nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu
atât mai mare cu cât trebuinţa se află mai aproape de:
a. vârful piramidei;
b. baza piramidei;
c. mijlocul piramidei;
d. extremităţile piramidei.

39. Subordonarea faţă de unele principii morale reprezintă o


deprindere:
a. de învăţare;
b. de muncă;
c. intelectuală;
d. de conduită socială.

40. Motivele homeostatice au rol de:


a. restabilire a echilibrului biologic sau psihic;
b. transformare şi evoluţie;
c. schimbare şi perfecţionare;
d. perfecţionarea organizării personalităţii.

41. Gândirea convergentă este utilizată îndeosebi în:


a. rezolvarea de probleme;
b. descoperirea ştiinţifică;
c. formarea noţiunilor;
d. crearea unei opere literare.

42. Descrierea tipului temperamental introvertit stabil


aparţine lui:
a. Pavlov;
b. Galen;
c. Eysenck;
d. Kretschmer.

43. Ataşamentul reprezintă:


a. un sentiment de cunoaştere;
b. o dispoziţie;
c. o stare de afect;
d. un sentiment obiectual.

44. Aroganţa reprezintă o atitudine faţă


a. muncă;
b. viaţă;
c. sine;
d. realitatea socială.

45. După modul în care se fixează, atenţia voluntară poate fi:


a. relaxare;
b. întindere;
c. concentrare;
d. contemplaţie / preocupare.

TEST 5

1. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei exprimă


legătura mesajului cu
stările de necesitate ale receptorului:
a. latura semantică;
b. latura logico-matematică;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.

2. Mila reprezintă:
a. o dispoziţie;
b. o stare de afect;
c. o emoţie situaţională;
d. un sentiment legat de valori morale.

3. Tipologia personalităţii se formează ca urmare a


apartenenţei:
a. la o anumită zodie;
b. la o anumită grupă sangvină;
c. la un anumit tip de caracter;
d. la un anumit grup social sau cultură.

4. Printre calităţile voinţei se enumeră:


a. perseverenţa;
b. imboldul;
c. creativitatea;
d. decizia.

5. Reamintirea unei bucurii este un act de atenţie:


a. voluntară;
b. involuntară;
c. instinctivă;
d. interioară.

6. Atitudine este o modalitate de a reacţiona la problemele


de viaţă:
a. afectiv;
b. intelectual;
c. comportamental;
d. temperamental.

7. Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre


următorii indicatori:
a. completitudine;
b. latura semantică;
c. latura pragmatică;
d. închiderea sau nu a conexiunii inverse.

8. Mobilitatea este o calitate a atenţiei care exprimă:


a. concentrarea simultană asupra mai multor sarcini;
b. sfera de cuprindere a atenţiei;
c. durata de menţinere a concentrării la nivel optim;
d. concentrarea succesivă de la un obiect la altul.

9. Conştientizarea unui ideal caracterizează:


a. perseverenţa;
b. tăria şi fermitatea;
c. independenţa şi iniţiativa;
d. autocontrolul.

10. Limbajul pasiv, faţă de cel activ:


a. este mai vast;
b. este mai redus;
c. este asimilat mai greu;
d. este caracteristic vârstei adulte.

11. Legea Yerkes şi Dodson se referă la:


a. corelaţia dintre motivaţie şi performanţă;
b. corelaţia dintre motivaţie şi dificultatea sarcinii;
c. corelaţia dintre optimul motivaţional şi creşterea dificultăţii
sarcinii;
d. corelaţia dintre intensitatea motivaţiei şi învăţare.

12. Consolidarea structurii integrale a activităţii face parte


din:
a. faza iniţială a formării deprinderii;
b. faza învăţării analitice;
c. faza articulării şi sistematizării;
d. faza automatizării.

14. Dintre verigile funcţionale ale limbajului, cea care


adaptează caracteristicile comunicării curente la
particularităţile situaţiei este veriga:
a. nonverbală;
b. de execuţie;
c. conexiunii inverse;
d. de decodificare.

15. Printre fazele actului voluntar întâlnim:


a. analiza şi lupta motivelor;
b. cultivarea răbdării;
c. evaluarea obstacolului de depăşit;
d. declanşarea unei acţiuni motorii.

16. Adâncimea şi tăria caracterizează îndeosebi următoarele


fenomene psihice:
a. memoria şi gândirea;
b. voinţa şi motivaţia;
c. senzoriale şi afective;
d. atenţia.

17. Funcţia limbajului care constă în comenzi de optimizare a


propriilor stări interne este:
a. funcţia de reglare;
b. funcţia expresivă;
c. funcţia dialectică;
d. funcţia ludică.

18. Analiza fenomenologică a expresiilor emoţionale este de


natură:
a. psihologică;
b. filosofică;
c. biologică;
d. lingvistică.

19. În ,,Gulliver în ţara piticilor", autorul a utilizat următorul


nivel al imaginaţiei:
a. completarea realităţii cu elemente de fantezie;
b. schimbarea raporturilor cauzale;
c. amalgamarea;
d. schimbarea proporţiilor.

20. Dintre operaţiile gândirii face parte:


a. semantica;
b. simbolistica;
c. gândirea convergentă;
d. sistemele.

21. Printre formele memoriei întâlnim:


a. memoria psihică;
b. memoria faptelor;
c. memoria acţiunilor;
d. memoria datelor.

22. Inteligenta practică a fost descrisă de:


a. Thorndike;
b. Thorstone;
c. Piaget;
d. Gauss.

23. Atenţia intelectuală presupune participarea următoarelor


procese psihice:
a. reprezentarea;
b. afectivitatea;
c. memoria;
d. motivaţia.

24. Împărţirea temperamentelor în extravertit şi introvertit


aparţine lui:
a. Sheldon;
b. Hippocrates;
c. Jung;
d. Freud.

25. Relaţiile extrapersonale se referă la:


a. relaţii din afara familiei;
b. relaţii din afara profesiei;
c. relaţii din afara grupului de prieteni;
d. relaţiile de transcendenţă.

26. După Guilford, printre trăsăturile principale ale procesului


global al gândirii se numără:
a. esenţialitatea;
b. dinamica;
c. originalitatea;
d. unicitatea.

27. Funcţia de mediere a analizei situaţiilor contradictorii şi


conflictuale este
funcţia:
a. de reglare;
b. de reprezentare;
c. dialectică;
d. de comunicare.

28. Trebuinţa de alcool ca formă a motivaţiei reprezintă:


a. o motivaţie intrinsecă;
b. o motivaţie dobândită;
c. o motivaţie negativă;
d. o motivaţie de intensitate ridicată.

29. Jocul reprezintă:


a. o emoţie superioară;
b. o stare de afect;
c. o emoţie integrată activităţii;
d. o emoţie stenică.

30. Gândirea divergentă este utilizată îndeosebi în:


a. formarea noţiunilor;
b. clasificarea noţiunilor;
c. elaborarea de scheme şi rezumate;
d. descoperirile ştiinţifice.

31. După modul în care se fixează, atenţia voluntară poate fi:


a. relaxare;
b. întindere;
c. concentrare;
d. contemplaţie/preocupare.

32. Tipul comportamental puternic neechilibrat a fost descris de:


a. Pavlov;
b. Eysenck;
c. Galen;
d. Kretschmer.

33. Raportul dintre volumul informaţiei emise şi volumul


informaţiei ajunse la destinatar poartă denumirea de:
a. promptitudine;
b. bilateralitate;
c. completitudine;
d. fidelitate.

34. Imperativul ,,trebuie" este caracteristic:


a. reactualizării;
b. memorării;
c. păstrării;
d. memoriei voluntare.

35. Pesimismul reflectă, ca trăsătură a proceselor afective:


a. polaritatea;
b. intensitatea;
c. durata;
d. ambivalenţa proceselor psihice.

36. Orientarea persoanei către exterior caracterizează


temperamentul:
a. puternic echilibrat;
b. puternic neechilibrat;
c. extravertit;
d. instabil.

37. Intelectul presupune prezenţa unor procese psihice ca:


a. reprezentările;
b. afectivitatea;
c. motivaţia;
d. memoria.

38. Dintre trăsăturile esenţiale ale memoriei face parte:


a. selectivitatea;
b. potenţialitatea;
c. proiectivitatea;
d. reactualizarea.

39. Inteligenţa operatorie concretă se bazează pe:


a. acţiunea directă cu obiectele;
b. formarea operaţiilor în raport cu obiectele concrete sau
imaginile lor;
c. consolidarea limbajului;
d. apariţia limbajului interior.
40. Ca fenomen normal, natural, uitarea se manifestă în mai
multe forme:
a. situaţională;
b. normală;
c. interesată;
d. obiectuală.

41. Trăsăturile voluntare de caracter sunt:


a. atitudini conştiente;
b. atitudini esenţiale;
c. eforturi conştiente pentru realizarea unui scop;
d. eforturi pentru satisfacerea trebuinţelor.

42. Afectivitatea reflectă raportul dintre:


a. stările de motivaţie şi situaţia obiectivă externă;
b. trebuinţe şi stimuli;
c. stimuli şi răspuns;
d. cognitiv şi emoţional.

43. Fidelitatea transmiterii unui mesaj e condiţionată de:


a. prezenţa şi intensitatea zgomotului de pe canal;
b. promptitudine;
c. utilitate;
d. caracter deschis sau închis al comunicării.
44. Aptitudinile muzicale sunt:
a. simple;
b. complexe;
c. speciale;
d. generale.

45. În funcţie de forma de activitate în care se utilizează,


deprinderile pot fi:
a. de joc şi învăţare;
b. simple şi complexe;
c. statice şi dinamice.

TEST 6

1. Afectivitatea este un mecanism de:


a. satisfacere a unei trebuinţe;
b. adaptare la mediu;
c. echilibrare a personalităţii;
d. orientare a comportamentului.

2. Atitudinea cuprinde elemente:


a. perceptive;
b. afective;
c. de atenţie;
d. de învăţare.

3. Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care produce


şi transmite mesaje este:
a. canalul;
b. semnalul;
c. codul;
d. emiţătorul.

4. Mecanismul atenţiei îndeplineşte rolul de:


a. activare centralizata;
b. selectare şi combinare;
c. filtrare şi activare;
d. activare focalizată.

5. Dintre produsele gândirii face parte:


a. gândirea divergentă;
b. gândirea convergentă;
c. relaţiile;
d. conţinutul figurativ

6. Memoria psihică este un atribut exclusiv al:


a. fiinţelor vii;
b. omului;
c. creierului;
d. omului şi animalelor.

7. Reprimarea este procesul de:


a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional
inacceptabil social;
b. limitare a satisfacerii unei trebuinţe;
c. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;
d. îngrădirea satisfacerii unei trebuinţe.

8. Utilizarea limbajului caracterizează:


a. atenţia postvoluntară;
b. atenţia involuntară;
c. atenţia instinctivă;
d. atenţia voluntară.

9. Comunicarea se defineşte ca fiind o relaţie de schimb:


a. de mărfuri;
b. de obiecte;
c. de experienţă;
d. de informaţie.

10. După modul în care satisfac criteriile esenţialităţii şi


necesităţii, noţiunile se împart în:
a. empirice şi ştiinţifice;
b. generale şi particulare;
c. simple şi complexe;
d. primare şi secundare.

11. Frecvenţa într-o unitate de timp a manifestărilor psihice


caracterizează:
a. ritmul reacţiilor psihice;
b. tempo-ul reacţiilor psihice;
c. expresivitatea reacţiilor psihice;
d. adâncimea şi tăria reacţiilor psihice.

12. Agitaţia unui om acuzat pe nedrept reprezintă:


a. o trăsătură de personalitate;
b. o reacţie la o anumita situaţie;
c. o manifestare a temperamentului;
d. o manifestare a caracterului.

13. Motivele de optimizare au ca rol în sistemul de personalitate:


a. restabilirea echilibrului biologic sau psihic;
b. îmbogăţirea şi perfecţionarea organizării existente;
c. trecerea de la inferior la superior;
d. evoluţia de la simplu la complex.

14. Adâncimea şi tăria caracterizează îndeosebi următoarele


fenomene psihice:
a. memoria şi gândirea;
b. voinţa şi motivaţia;
c. senzoriale afective;
d. atenţia

15. Cele trei criterii pe baza cărora au fost definite simultan


patternurile modelului lui Guilford sunt:
a. operaţional, de conţinut şi rezultativ;
b. informaţional, de conţinut şi operaţional;
c. rezultativ, de produs, de conţinut;
d. de produs, de informaţie, de conţinut.

16. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei este


condiţionată de numărul evenimentelor la care se refera
mesajul şi de frecvenţa lor de apariţie:
a. latura semantică;
b. latura utilitară;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.

17.Imaginaţia îndrăgostitului utilizează ca procedeu predilect:


a. personificarea naturii;
b. schimbarea raporturilor cauzale;
c. schimbarea proporţiilor;
d. completarea realităţii cu elemente de fantezie.

18. Noţiunea de frustrare a fost elaborata de:


a. Carl Jung;
b. Rene' Descartes;
c. August Comte;
d. Sigmund Freud.

19. W. Wundt a clasificat procesele afective utilizând criteriul:


a. cantitativ-calitativ;
b. gradului de evoluţie;
c. influenţei asupra organismului;
e. conţinutului.

20.Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care


mijloceşte ajungerea mesajului la destinaţie este:
a. emiţătorul;
b. canalul;
c. semnalul;
d. codul.

21. Politeţea reprezintă o deprindere:


a. simplă;
b. complexă;
c. intelectuală;
d. de conduită socială.

22.Printre trăsăturile voluntare de caracter se numără:


a. spiritul de iniţiativă;
b. ambiţia;
c. perseverenţa;
d. luarea deciziei.

23.Pentru un cercetător, interesul pentru cunoaştere


reprezintă o motivaţie:
a. înnăscută;
b. dobândită;
c biologica;
d. intrinsecă

24. Memoria voluntară se asociază îndeosebi cu următorul


proces psihic:
a. atenţia;
b. fermitatea;
c. reprezentările;
d. limbajul.

25. Printre procesele afective complexe întâlnim:


a. dispoziţiile;
b. sentimentele;
c. pasiunile;
d. stările de afect.

26. Dintre tipurile temperamentale descrise de Hippocrates şi


Galenus fac parte:
a. atletic;
b. astenic;
c. sangvinic;
f. endomorf.

27. Intelectul cuprinde şi o componentă:


a. afectiv-motivaţională;
b. volitivă şi decizională;
c. imaginativă;
d. senzorială.

28. În funcţie de criteriul genetic formele motivaţiei se împart


în:
a. biologice şi fiziologice;
b. înnăscute şi dobândite
c. intrinseci şi extrinseci;
d. simple şi complexe.

29. Materialul care îndeplineşte rolul de scop al activităţii se


reţine mai bine decât:
a. un material nou;
b. un material interesant;
c. un material vast;
d. cel care îndeplineşte rolul de mijloc al activităţii.

30. Operaţia gândirii caracterizată prin descompunerea


mintală a unui obiect în elementele componente poartă
denumirea de:
a. analiză;
b. sinteză;
c. generalizare;
d. comparare.

31. Disonanţa cognitivă reprezintă:


a. o dispoziţie;
b. o stare de afect;
c. o pasiune;
d. un sentiment legat de valori spirituale.

32. Tipul reprezintă:


a. un individ simpatic;
b. un anume individ;
c. asemănările unor grupuri de persoane în comparaţie cu
altele;
d. un fel de a fi.

33. După posibilitatea reală de satisfacere a stărilor de


necesitate există:
a. stări motivaţionale imposibil de satisfăcut;
b. stări de motivaţie satisfăcute continuu;
c. stări motivaţionale satisfăcute intermitent;
d. stări motivaţionale nerelevante.
34. Frica însoţită de micţiune este determinată de intrarea în
funcţiune a sistemului nervos:
a. simpatic;
b. parasimpatic;
c. ambele de mai sus;
d. central.

35. Inteligenţa operatorie formală se bazează pe:


a. constituirea şi consolidarea gândirii interne desprinse de
suportul obiectual;
b. acţiunea directă cu obiectele;
c. formarea limbajului;
d. consolidarea limbajului.

36. De regulă extravertiţii se întâlnesc printre:


a. actori;
b. politicieni;
c. profesori;
d. copii.

3 7. Ca fenomen normal, natural, uitarea se manifestă în mai


multe forme:
a. totală;
b. carenţială;
c. sistemică;
d. naturală.
38. Expresivitatea facială face parte din:
a. răspunsul emoţional imediat;
b. răspunsul emoţional secundar;
c. efectele persistente ale emoţiilor;
d. manifestările fiziologice.

39. Teoria liberului arbitru consideră că voinţa:


a. nu posedă atributul deciziei;
b. omul este supus destinului;
c. are libertate absolută;
d. este o forţă spirituală în sine.

40. Pentru un psiholog, spiritul de observaţie poate:


a. asigura succesul activităţii;
b. fi indiferent faţă de performanţă;
c. asigura succesul în combinaţie cu alte însuşiri:
d. constitui o piedică în creativitate.

4l. Gândirea divergentă este o componentă de bază a:


a. inteligenţei generale;
b. inteligentei senzorio-motorii;
c. creativităţii;
d. memoriei.

42. Asociaţia rebelă a ideilor caracterizează oamenii:


a. creativi;
b. preocupaţi;
c. fantezişti;
d. distraţi.

43.În accepţie psihologică, termenul de aptitudine semnifică


însuşiri psihice care permit:
a. adaptarea la mediu;
b. adaptarea la o meserie;
c. obţinerea unor performanţe în activitate;
d. învăţarea cu uşurinţă.

44. În exercitarea funcţiei reglatorii, afectivitatea se


aseamănă cu:
a. percepţia şi gândirea;
b. motivaţia şi voinţa;
c. aptitudinile şi caracterul;
d. limbajul.

45. Metodele de rezolvare a problemelor pot fi:


a. algoritmice;
b. euristice;
c. algoritmice şi euristice;
d. simple şi complexe.
TEST 7

1. Atitudinea cuprinde elemente:


a. cognitive;
b. de comportament;
c. de învăţare;
d. de intenţionalitate.

2. Executarea integrală a activităţii face parte din:


a. faza iniţială a formării deprinderii;
b. faza învăţării analitice;
c. faza articulării şi sistematizării;
d. faza automatizării.

3. Extravertiţii sunt oameni care:


a. au o mare mobilitate a atenţiei;
b. au atenţie distributivă;
c. sunt distraţi;
d. au atenţia orientată spre lumea externă.

4. După psihologul american Abraham Maslow satisfacerea


trebuinţelor se
subordonează:
a. legii consonanţei;
b. legii disonanţei;
c. legii alternanţei;
d. legii consecvenţei.

5. Dintre produsele gândirii fac parte:


a. sistemele;
b. simbolica;
c .memoria;
d. limbajul.

6. Rapiditatea engramării şi încadrarea în timp util a


reactualizării exprimă:
a. volumul memoriei;
b. completitudinea memoriei;
c. promptitudinea memoriei;
d. fidelitatea memoriei.

7. După obiectele la care se refera, atenţia voluntară poate fi:


a. perceptivă;
b. senzorială;
c. instinctivă;
d. voluntară.

8. Din punct de vedere calitativ, Wundt distingea, ca procese afective:


a. groaza şi frica;
b. surpriza şi uimirea;
c. mânia şi furia;
d. plăcerea şi neplăcerea.

9. Personalitatea poate fi definită ca:


a. un sistem bio-psiho-social;
b. un ansamblu de comportamente;
c. o trăsătură a sistemului psihic uman;
d. un sistem de însuşiri psihice.

10. Limbajul pasiv, faţă de cel activ:


a. este mai vast;
b. este mai redus;
c. este asimilat mai greu;
d. este caracteristic vârstei adulte.

11. După sfera de cuprindere, noţiunile se împart în:


a. concrete şi abstracte;
b. particulare şi generale;
c. primare şi secundare;
d. esenţiale şi neesenţiale.

12. În funcţie de efectul reglator al sistemului personalităţii,


formele motivaţiei pot fi:
a. homeostatice, de optimizare şi dezvoltare;
b. înnăscute, dobândite;
c. extrinseci şi intrinseci;
d. biologice şi fiziologice.
13. Dispoziţiile sunt stări afective de intensitate:
a. puternică;
b. medie;
c. slabă:
d. de fond.

14. Premisa esenţială a conştiinţei continuităţii existenţei


noastre în timp este
constituită de:
a. memoria de lungă durată;
b. selectivitatea memoriei;
c. volumul memoriei;
d. faptul că memoria este organizată logic şi sistemic.

15. ,,Nevoia îl învaţă pe om" exprimă:


a. rolul negativ al frustrării;
b. relaţia dintre motivaţie şi învăţare;
c. relaţia dintre motivaţie şi activitate;
d. rolul pozitiv stimulator al dezvoltării personalităţii.

16. Intelectul cuprinde, şi o componentă:


a. proiectivă;
b. memorativă;
c. afectivă;
d. motivaţională.
17. Entitatea fizică prin care se obiectivează mesajul este:
a. semnalul;
b. codul;
c. canalul;
d. receptorul.

18. Printre formele memoriei psihice întâlnim:


a. memoria unui popor;
b. memoria colectivă;
c. memoria datelor;
d. memoria informaţiilor.

19. Utilizarea limbajului caracterizează:


a. atenţia postvoluntară;
b. atenţia involuntară;
c. atenţia instinctivă;
d. atenţia voluntară.

20. Motivele antientropice (de dezvoltare) au ca rol în sistemul de


personalitate:
a. îmbogăţirea organizării existente;
b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare;
c. restabilirea echilibrului biologic şi psihic;
d. evoluţia de la simplu la complex.

21. Funcţia limbajului prin care formulele verbale pot


substitui, în anumite situaţii, obiecte, fenomene şi relaţii
concrete este funcţia:
a. de comunicare;
b. de reprezentare;
c. dialectică;
d. expresivă.

22. Operaţiile de clasificare, măsurare şi comparaţie


exprimate în propoziţii caracterizează stadiul inteligenţei:
a. operatorie concretă;
b. preoperatorie;
c. operatorie formală;
d. senzorio-motorie.

23. Refularea este procesul de:


a. împingere în inconştient a unui conţinut motivaţional;
b. a unui conţinut motivaţional neplăcut;
c. stopare din conştiinţă a dorinţelor care nu pot fi satisfăcute;
d. limitare a satisfacerii a unei trebuinţe;
c. stopare a satisfacerii unei trebuinţe.

24. Prin afect se înţelege o stare de:


a. tresărire interioară;
b. tulburare psihică;
c. criză;
d. atenţionare.
25. Zânele reprezintă un rezultat al utilizării procedeului
imaginativ de:
a. personificare a naturii;
b. amalgamare;
c. schimbare a proporţiilor;
d. completare a realităţii cu elemente de fantezie.

26. Motivele antientropice (de dezvoltare) au ca rol în sistemul de


personalitate:
a. îmbogăţirea organizării existente;
b. trecerea de la un nivel inferior la unul superior de organizare;
c. restabilirea echilibrului biologic şi psihic;
d. evoluţia de la simplu la complex.

27. Fiecare persoană posedă gândire:


a. convergentă şi divergentă în diferite grade de dezvoltare;
b. îndeosebi convergentă;
c. îndeosebi divergentă;
d. convergentă şi divergentă în proporţii egale.

28. Manifestările temperamentale caracterizează:


a. limbajul şi gândirea;
b. motivaţia şi afectivitatea:
c. voinţa şi atenţia;
d. întreaga personalitate.
29. Aptitudinile, ca sisteme operatorii, sunt formate din:
a. spirit de observaţie;
b. stabilitatea atenţiei;
c. percepţie spaţială;
d. însuşiri psihice şi fizice.

30. În învăţare, memoria este susţinută de trăsături ale


voinţei cum sunt:
a. ambiţia;
b. fermitatea;
c. perseverenţa;
d. hotărârea.

31. În tipologia lui Kretschmer intră tipul:


a. astenic;
b. coleric;
c. endomorf;
d. extravertit.

32. Fermitatea caracterului presupune:


a. voinţă şi perseverenţă;
b. ambiţie şi performanţă;
c. convingere şi iniţiativă;
d. insistenţă.
33. Dintre aspectele fiziologice studiate prin metoda
poligrafică face parte:
a. tensiunea arterială;
b. minciuna;
c. mişcările musculare necontrolate;
d. salivaţia.

34. În funcţie de procesul psihic căruia i se subsumează,


deprinderile pot fi:
a. active şi pasive;
b. statice şi dinamice;
c. simple şi complexe;
d. intelectuale şi motorii.

35. Oamenii care ,,despică firul în patru" au un tip de gândire:


a. analitic;
b. sintetic;
c. analitico-sintetic;
d. creativ.

36. Atitudinile, ca parte a sistemului de personalitate, aparţin:


a. subsistemului relaţional-valoric şi de autoreglare;
b.subsistemului de orientare şi proiecţie;
c. subsistemului de comunicare şi relaţionare;
d. subsistemului instrumental.
37. Printre factori obiectivi care influenţează optimizarea
memoriei întâlnim:
a. prezenţa unor elemente interesante;
b. prezenţa interesului de a reţine;
c. recurgerea la conţinuturi cu semnificaţie afectivă;
d. gradul de noutate al materialului.

38. Temperamentul cerebroton se caracterizează prin:


a. voce puternică;
b. plăcerea relaxării;
c. tendinţa de izolare;
d. extraversie.

39. Timiditatea face parte din:


a. efectele primare ale emoţiilor;
b. răspunsurile emoţionale secundare;
c. efectele persistenţe ale emoţiilor;
d. manifestările fiziologice ale emoţiilor.

40. Principalul instrument de comunicare cu noi înşine este:


a. limbajul extern;
b. limbajul scris;
c. limbajul oral;
d. limbajul intern.

41. Aptitudinile au un caracter:


a. înnăscut;
b. dobândit;
c. atât înnăscut cât şi dobândit;
d. ereditar.

42. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei este


condiţionată de numărul
evenimentelor la care se refera mesajul şi de frecvenţa lor de
apariţie:
a. latura semantică;
b. latura utilitară;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.

43. În sistemul personalităţii, motivaţia are rol de:


a. reglare - stabilizare;
b. interacţiune şi semnalizare;
c. analiză şi sinteză;
d. stimulare şi dinamizare.

44. Operaţia gândirii care presupune evidenţierea pe plan


mintal a asemănărilor şi deosebirilor esenţiale ale obiectelor
şi fenomenelor poartă denumirea de:
a. comparaţie;
b. generalizare;
c. abstractizare;
d. concretizare.

45. Sentimentul naţional reprezintă un sentiment:


a. social;
b. estetic;
c. moral;
d. valoric.

TEST 8

1. În analiza psihologică afectul semnifică:


a. o trăire emoţională explozivă;
b. un fior;
c. o vibraţie;
d. o reverberaţie.

2. Dintre produsele gândirii fac parte:


a. unităţile;
b. gândirea convergentă;
c. conţinutul figurativ;
d. cunoaşterea.

3. Intenţia de a acţiona, ca fază a actului voluntar


caracterizează:
a. luarea hotărârii;
b. apariţia impulsului şi stabilirea prealabilă a scopului;
c. analiza şi lupta motivelor;
d. evaluarea şi corecţia.

4.
Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:
a. veriga de recepţie şi decodificare;
b. veriga semantică;
c. veriga limbajului activ;
d. veriga limbajului pasiv.

5. Firea omului este o noţiune care se referă la:


a. atitudini;
b. aptitudini;
c. temperament;
d. caracter.

6. După psihologul american Abraham Maslow satisfacerea


trebuinţelor se subordonează:
a. legii consonanţei;
b. legii disonanţei;
c. legii alternanţei;
d. legii consecvenţei.

7. Temperamentul are un caracter:


a. dobândit;
b. înnăscut;
c. parţial înnăscut, parţial dobândit;
d. educat.

8. Unitatea informaţională de bază a gândirii este:


a. senzaţia;
b. percepţia;
c. noţiunea;
d. reprezentarea.

9. Pentru a învăţa mai uşor şi mai bine, intensitatea


impulsului motivaţional ar
trebui să fie:
a. foarte mare;
b. foarte slaba;
c. moderata;
d. dublată de afectivitate.

10. Talentul reprezintă:


a. o combinaţie originală de aptitudini;
b. dezvoltarea accentuată a unei aptitudini;
c. combinaţia dintre aptitudini şi atitudini;
d. dezvoltarea puternică a unei capacităţi.

11. Individul reprezintă:


a. orice om obişnuit;
b. orice organism viu;
c. o persoana oarecare;
d. un om lipsit de personalitate.

12. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:


a. latura statistico-matematică;
b. latura fizică;
c. latura calitativă;
d. latura socială.

13. În sistemul personalităţii, motivaţia are rol de:


a. reglare-stabilizare;
b. interacţiune şi semnalizare;
c. analiză şi sinteză;
d. stimulare şi dinamizare.

14. Împărţirea temperamentelor în extravertit şi introvertit


aparţine lui:
a. Sheldon;
b. Hippocrates;
c. Jung;
d. Freud.

15. Încrederea în sine exprimă:


a. fermitatea caracterului;
b. stăpânirea de sine;
c. spirit de disciplină;
d. gradul de organizare al acţiunilor voluntare.

16. Funcţia limbajului care constă în comenzi de optimizare a


propriilor stări
interne este:
a. funcţia de reglare;
b. funcţia expresivă;
c. funcţia dialectică;
d. funcţia ludică.

17. Operaţia gândirii care presupune extinderea rezultatului


sintezei asupra tuturor cazurilor particulare care posedă
proprietăţile date poartă denumirea de:
a. generalizare;
b. abstractizare;
c. comparaţie
d. concretizare.

18. Sentimentele sunt procesele afective de intensitate:


a. puternică;
b. medie;
c. slabă;
d. de fond.
19. Manifestarea în comportament a atitudinii se realizează
prin:
a. reacţii verbale;
b. componente afective;
c. acţiuni voluntare;
d. satisfacerea trebuinţelor.

20. Printre verigile sistemului de comunicare se numără:


a. cele două sau mai multe persoane între care se face
transferul de informaţie;
b. codul;
c. blocajele;
d. atmosfera în care se desfăşoară comunicarea.

21. Tradiţiile reprezintă un exemplu de memorie:


a. a unui popor;
b. colectivă;
c. a datelor;
d. a evenimentelor.

22. Dintre nivelurile cuprinse în piramida noţiunilor, face parte


nivelul noţiunilor:
a. individuale;
b. simple;
c. complexe;
d. secundare.

23. Tipul comportamental puternic neechilibrat a fost descris de:


a. Pavlov;
b. Eysenck;
c. Galen;
d. Kretschmer.

24. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:


a. funcţia homeostatică;
b. funcţia de dinamizare a personalităţii;
c. funcţia de selectare, activare, declanşare;
d. funcţia de stabilizare şi echilibrare.

25. Memoria voluntară susţine:


a. gândirea;
b. caracterul;
c. procesul învăţării;
d. atitudinile.

26. Theodule Ribot a clasificat procesele afective în:


a. trăiri intense şi lente;
b. emoţii inferioare şi superioare;
c. emoţii stenice şi astenice;
d. emoţii simple şi complexe.

27. Intelectul cuprinde şi o componentă:


a. logico-raţională;
b. volitivă;
c. afectivă;
d. emoţională.

28. Legea Yerkes şi Dodson se referă la:


a. corelaţia dintre motivaţie şi performanţă;
b. corelaţia dintre motivaţie şi dificultatea sarcinii;
c. corelaţia dintre optimul motivaţional şi creşterea dificultăţii
sarcinii;
d. corelaţia dintre intensitatea motivaţiei şi învăţare.

29. Efortul de a descoperi într-un material elemente interesante reprezintă:


a. un factor obiectiv al optimizării memoriei;
b. un factor subiectiv al educabilităţii memoriei;
c. o condiţie a memoriei voluntare;
d. o condiţie a păstrării informaţiei.

30. Oamenii care se bazează pe percepţii şi reprezentări au o


gândire de tip:
a. abstract-concret;
b. intuitiv-formal;
c. intuitiv-concret;
d. senzorio-motorie.

31. Exersarea fiecărei componente a activităţii face parte din:


a. faza iniţiala a formării deprinderii;
b. faza învăţării analitice;
c. faza articulării şi sistematizării;
d. faza automatizării.

32.Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre


următorii indicatori:
a. fidelitatea;
b. latura pragmatică;
c. latura semantică;
d. bilateralitate.

33. Stabilitatea este o calitate a voinţei care exprimă:


a. gradul de intensitate a atenţiei;
b. concentrarea simultană pe mai multe activităţi;
c. concentrarea succesivă de la un obiect la altul;
d. durata de menţinere a concentrării la nivel optim.

34. Efectul reglator exercitat de afectivitate depinde de:


a. conţinutul trăirii afective;
b. intensitatea şi durată;
c. calitatea trăirii afective;
d. nivelul trăirii afective.

35. În tipologia lui Sheldon întâlnim tipul:


a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.

36. Expresia: ,,Nu înţeleg" reflectă:


a. necunoaşterea unor noţiuni;
b. lipsa cunoştinţelor anterioare;
c. disonanţa cognitivă;
d. imposibilitatea de a explica ceva.

37. Procesul de acomodare este, potrivit lui Piaget:


a. integrarea noilor cunoştinte la cele vechi;
b. prelucrarea informaţiilor;
c. combinarea informaţiilor;
d. asocierea informaţiilor.

38. Descrierea tipului temperamental introvertit stabil


aparţine lui:
a. Pavlov;
b. Galen;
c. Eysenck;
d. Kretschmer.

39. După modalitatea informaţională preferenţială, memoria


se împarte în:
a. vizuală, auditivă, tactilă, chinestezică, gustativă;
b. voluntară şi involuntară;
c. mecanică şi logică;
d. de scurtă şi de lungă durată.

40. Caricaturiştii utilizează ca procedeu al imaginaţiei:


a. completarea realităţii cu elemente de fantezie;
b. personificarea naturii;
c. schimbarea raporturilor cauzale;
d. contrastul.

41. Ca răspuns emoţional secundar al fricii putem întâlni:


a. apatia profundă;
b. agitaţia moderată;
c. sincopa;
d. accelerarea ritmului cardiac.

42. Mediul social cuprinde următoarele tipuri de relaţii:


a. interpersonale;
b. de comunicare;
c. profesionale;
d. politice.

43. După psihologul american Abraham Maslow, efectul


perturbator al nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu
atât mai mare cu cât trebuinţa se afla mai aproape de:
a. vârful piramidei;
b. baza piramidei;
c. mijlocul piramidei;
d. extremităţile piramidei.

44. Gradul de corespondenţă calitativă dintre materialul


memorat iniţial şi cel
reprodus este exprimat de:
a. fidelitatea memoriei;
b. educabilitatea memoriei;
c. volumul memoriei;
d. promptitudinea memoriei.

45. Caracterul mijlocit al gândirii constă în:


a. utilizarea limbajului;
b. operarea cu informaţia furnizată de percepţii şi
reprezentări;
c. utilizarea operaţiilor formale;
d. utilizarea noţiunilor.

TEST 9

1. Rezolvarea unei probleme reprezintă o deprindere:


a. intelectuală;
b. motorie;
c. de învăţare;
d. de muncă.
2. În funcţie de mecanismele interne prin care se realizează,
imaginaţia cuprinde niveluri funcţionale, printre care:
a. nivelul fanteziei;
b. nivelul reveriei;
c. nivelul ideal-fantastic;
d. nivelul imaginaţiei reproductive.

3. Distraţii se întâlnesc mai mult printre:


a. oamenii de ştiinţă;
b. artişti;
c. oameni în vârstă;
d. copii.

4. Dintre produsele gândirii fac parte:


a. transformările;
b. gândirea convergentă;
c. evaluarea;
d. cunoştinţele.

5. Dintre verigile sistemului de comunicare, cea care produce


şi transmite mesaje este:

a. canalul;.
b. semnalul;
c. codul;
d. emiţătorul.
6. Spre deosebire de computer, creierul uman:
a. poate stoca mai multe informaţii;
b. mai puţine informaţii;
c. posedă un singur bloc de memorare;
d. posedă mai multe blocuri memorative.

7. Printre fazele actului voluntar întâlnim:


a. luarea hotărârii;
b. reflectarea adecvată a obstacolelor;
c. declanşarea unei acţiuni mintale;
d. dirijarea conduitei.

8. Dintre nivelurile cuprinse în piramida noţiunilor, face parte


nivelul noţiunilor:
a. particulare;
b. simple;
c. complexe;
d. terţiare.

9. Potrivit lui Allport, trăsăturile individuale de caracter pot fi:


a. primare;
b. cardinale;
c. complexe;
d. simple.

10. După obiectele la care se referă, atenţia voluntară poate


fi:
a. perceptivă;
b. senzorială;
c. instinctivă;
d. voluntară.

11. Printre calităţile voinţei se enumeră:


a. răbdarea;
b. tăria şi fermitatea;
c. rezistenţa la frustrare;
d. insistenţa.

12. Stările de necesitate umane prezintă laturi:


a. exclusiv obiective;
b. exclusiv subiective;
c. obiective şi subiective;
d. externe şi interne.

13. Comunicarea se poate analiza şi evalua după unul dintre


următorii indicatori:
a. completitudine;
b. latura semantică;
c. latura pragmatică;
d. închiderea sau nu a conexiunii inverse.

14. Habitudinile emoţionale constituie o componentă


esenţială a:
a. voinţei
b. caracterului;
c. atitudinii;
d. motivaţiei.

15. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile


dezvoltării intelectului
inteligenţa:
a. operatorie formală;
b. preoperatorie concretă;
c. senzorială;
d. emoţională.

16. Memoria involuntară funcţionează după principiul:


a. realităţii;
b. plăcerii;
c. importanţei;
d. ierarhiei trebuinţelor.

17. Trebuinţa de alcool ca formă a motivaţiei reprezintă:


a. o motivaţie intrinsecă;
b. o motivaţie dobândită;
c. o motivaţie negativă;
d. o motivaţie de intensitate ridicată.
18. Tipului somatic ectomorf descris de Sheldon îi corespunde
temperamentul:
a. sangvinic;
b. cerebroton;
c. limfatic;
d. introvertit.

19. Principalul schelet şi suport al activităţii mintale este


limbajul:
a. extern;
b. intern;
c. pasiv;
d. activ.

20. Caracterul general-abstract al gândirii constă în:


a. evidenţierea însuşirilor generale şi esenţiale ale
obiectelor
b. utilizarea operaţiilor formale;
c. utilizarea operaţiilor concrete;
d. utilizarea limbajului şi a noţiunilor.

21. După gradul de complexitate, aptitudinile se împart în:


a. speciale şi generale;
b. simple şi complexe;
c. înnăscute şi dobândite;
d. simple şi generale.
22. Funcţia limbajului de obţinere a informaţiilor prin dirijarea
operaţiilor de
analiză şi sinteza poartă denumirea de funcţie:
a. de comunicare;
b. de cunoaştere;
c. expresivă;
d. de reprezentare.

23. Condiţia principală a educabilităţii memoriei este:


a. efortul voluntar;
b. perseverenţa şi fermitatea;
c. motivaţia şi atenţia voluntară;
d. exerciţiul sistematic şi permanent.

24. Lapsusurile reprezintă reacţii ,,aberante" produse de:


a. neselectarea comportamentului de satisfacere;
b. nesemnalizarea conexiunii inverse la blocul de comandă
conştient;
c. neconştientizarea motivului;
d. neprelucrarea semnalelor în blocul de comandă conştient.

25. În înţelegere, sunt implicate ca procese:


a. asimilarea;
b. acomodarea;
c. asimilarea şi acomodarea;
d. interpretarea.
26. Expresia ,ne este frică pentru că fugim" poate aparţine:
a. teoriei Cannon-Bard;
b. teoriei Arnold-Lindsley;
c. teoriei James Lange;
d. teoriei Shaver.

27. Motivele homeostatice au rol de:


a. perfecţionare a organizării personalităţii;
b. transformare şi evoluţie;
c. schimbare şi perfecţionare;
d. restabilire a echilibrului biologic sau psihic.

28. Formularea unei opinii reprezintă un segment al atitudinii


la nivel:
a. decizional;
b. direcţional;
c. intenţional;
d. executiv.

29. Potrivit teoriei Cannon-Bard, rolul central în producerea


emoţiei îl deţine:
a. sistemul nervos parasimpatic;
b. SN simpatic;
c. SNC;
d. SN vegetativ.
30. În funcţie de gradul de structurare există:
a. trebuinţe biologice şi fiziologice;
b. de cunoaştere;
c. interne şi externe;
d. simple şi complexe.

31. Veriga care include secvenţa de elaborare şi stocare a


schemelor mişcărilor articulatorii corespunzătoare fiecărui
sunet este veriga:
a. motorie:
b. de decodificare;
c. de recepţie;
d. a conexiunii inverse.

32. Relaţiile erotico-sexuale cuprind componente:


a. caracteriale;
b. senzoriale;
c. perceptive;
d. tactile.

33. Durata de păstrare activă, reactualizabilă, a celor


memorate face parte din:
a. trăinicia memoriei;
b. volumul memoriei;
c. completitudinea memoriei;
d. fidelitatea memoriei.
34. Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:
a. veriga de execuţie, motorie;
b. veriga de reglare;
c. veriga de autocontrol;
d. veriga ludică.

35. Printre fazele rezolvării unei probleme întâlnim:


a. reactualizarea cunoştinţelor;
b. iluminarea;
c. reformularea problemei;
d. găsirea soluţiei.

36. Printre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe


excitaţia şi inhibiţia
proceselor nervoase superioare întâlnim:
a. indicele impulsivităţii;
b. intensitatea fenomenelor psihice;
c. capacitatea de relaţionare interumană;
d. frecvenţa reacţiilor psihice.

37. Trebuinţa de mişcare este o trebuinţă:


a. inconştientă;
b. secundară;
c. înnăscută;
d. dobândită.
38. Filosofii pot avea un tip de gândire:
a. intuitiv-concret;
b. abstract-formal;
c. operator-concret;
d. operator-formal.

39. Extravertiţii se caracterizează prin:


a. plăcerea de a munci;
b. sociabilitate;
c. calm;
d. stabilitate afectivă.

40. După gradul de înţelegere a lucrurilor memorate,


memoria se împarte în:
a. voluntară şi involuntara;
b. mecanică şi logică;
c. de lungă şi de scurtă durată;
d. simplă şi complexă.

41. Printre cele trei laturi ale informaţiei se numără:


a. latura semantică;
b. latura instrumentală;
c. latura univocă;
d. latura calitativă.

42. Operaţia gândirii caracterizată prin reconstituirea mintala a


unui întreg din
elementele sale izolate poartă denumirea de:
a. analiză;
b. sinteză;
c. generalizare;
d. abstractizare.

43. Printre funcţiile motivaţiei întâlnim:


a. funcţia de reglare a conduitei;
b. funcţia de susţinere-potenţare;
c. funcţia de optimizare a efortului;
d. funcţia de restabilire a echilibrului biologic şi psihic.

44. Nivelul de cultură generală reprezintă, în sistemul de


personalitate:
a. subsistemul instrumental;
b. subsistemul perceptiv;
c. subsistemul intelectual;
d. subsistemul de comunicare şi relaţionare.

45. Coeficientul de inteligenţă se exprima prin următorul


raport:
a. QI = vc/vm* 100;
b. QI= vm/vc*100;
c. QI=mv/vc*100;
d. QI=cv/mv*100.
TEST 10

1. Dintre produsele gândirii fac parte:


a. implicaţiile;
b. evaluările;
c. conţinuturile comportamentale;
d. simbolurile.

2. Definiţia ,,un sistem de semne şi reguli logico-gramaticale


elaborat socioistoric ce serveşte ca instrument de codificare şi
transmitere a informaţiei în procesul real al comunicării" este a:
a. limbii
b. limbajului
c. semnalului
d. semanticii.

3. Cantitatea de unităţi mnemonice care se reţin după o


singură prezentare
exprimă:
a. volumul memoriei;
b. selectivitatea memoriei;
c. caracterul logic şi sistemic;
d. fidelitatea.

4. Printre trăsăturile voluntare de caracter se numără:


a. spiritul de iniţiativă;
b. ambiţia;
c. perseverenţa;
d. luarea deciziei.

5. Interesele reprezintă:
a. stări de necesitate;
b. trebuinţe de supravieţuire;
c. stări motivaţionale simple;
d. suma motivaţiilor.

6. Care dintre următorii termeni are statut de derivat şi


subordonat celorlalţi doi:
a. comunicarea;
b. limba;
c. limbajul;
d. nici unul.

7. Dintre nivelurile cuprinse în piramida noţiunilor, face parte


nivelul:
a. categoriilor;
b. reprezentărilor;
c. percepţiilor;
d. senzaţiilor.

8. Expresia ,,vreau cutare lucru" caracterizează că fază a


actului voluntar:
a. luarea hotărârii;
c. apariţia impulsului şi stabilirea prealabila a scopului;
d. analiza şi lupta motivelor;
d. evaluarea şi corecţia.

9. Printre particularităţile dinamicii activităţii bazate pe


excitaţia şi inhibiţia
proceselor nervoase superioare întâlnim:
a. indicele impulsivităţii;
b. intensitatea fenomenelor psihice;
c. capacitatea de relaţionare interumană;
d. frecventa reacţiilor psihice.

10. Cea mai complexă formă a imaginaţiei este:


a. reveria;
b. imaginaţia productivă;
c. imaginaţia artistică;
d. imaginaţia politică.

11. Distraţii se întâlnesc mai mult printre:


a. oamenii de ştiinţă;
b. artişti;
c. oameni în vârstă;
d. copii.

12. Ca răspuns emoţional secundar al furiei putem întâlni:


a. starea de oboseală;
b. starea de stupoare;
c. starea de frică;
d. starea de agitaţie.

13. Imaginea de sine se formează pana la vârsta de:


a. 3 ani;
b. pubertate;
c. 6 ani;
d. adolescenţă.

14. Corectitudinea transmisiei mesajului poartă denumirea


de:
a. semantică;
b. completitudine;
c. fidelitate;
d. promptitudine.

15. Stabilitatea este o calitate a voinţei care exprimă:


a. gradul de intensitate a atenţiei;
b. concentrarea simultană pe mai multe activităţi;
c. concentrarea succesivă de la un obiect la altul;
d. durata de menţinere a concentrării la nivel optim.

16. Psihologul Jean Piaget a identificat printre stadiile


dezvoltării intelectului inteligenţa:
a. emoţională;
b. interpersonală;
c. senzorio-motorie;
d. intrapersonală.

17. Manifestările temperamentale caracterizează:


a. limbajul şi gândirea;
b. motivaţia şi afectivitatea;
c. voinţa şi atenţia;
d. întreaga personalitate.

18. Memoria este legată îndeosebi de:


a. afectivitate;
b. limbaj;
c. senzaţii
d. percepţie, reprezentare şi gândire.

19. Atenţia involuntară poate fi provocată de:


a. experienţa anterioară;
b. o durere;
c. iniţiativa proprie;
d. mişcarea stimulilor.

20. Starea de necesitate devine o condiţie a normalităţii dacă:


a. este menţinută continuu;
b. este înlăturată;
c. este provocată;
d. este intermitentă.

21. Expresiile emoţionale pot avea o funcţie:


a. adaptativă;
b. reglatorie;
c. de echilibrare;
d. de autocontrol.

22. Când un individ mănâncă tot timpul:


a. starea obiectivă de necesitate se menţine permanent;
b. starea subiectivă de necesitate nu se manifestă;
c. starea de necesitate obiectivă a fost satisfăcută şi cea
subiectivă continuă;
d. starea obiectivă de necesitate nu s-a produs.

23. Locul central ocupat de gândire în SPU constă în faptul că:


a. autoreglează comportamentul;
b. integrează informaţiile venite din mediul intern şi extern;
c. acţionează ca un mecanism de comandă control asupra
proceselor psihice;
d. serveşte la înţelegerea evenimentelor şi a fenomenelor.

24. Viteza cu care vorbim caracterizează:


a. adâncimea şi tăria fenomenelor psihice;
b. intensitatea fenomenelor psihice;
c. ritmul şi viteza fenomenelor psihice;
d. expresivitatea psihică.

25. Sfera de cuprindere a memoriei voluntare faţă de


memoria involuntară este:
a. mai mare;
b. mai mică;
c. egală;
d. interconectată.

26. Tipul temperamental somatoton se caracterizează prin:


a. nevoia de somn;
b. plăcerea re1axăni;
c. plăcerea de a munci;
d. agresivitate.

27. Rapiditatea emiterii şi transmisiei mesajului poarta


denumirea de:
a. pragmatism;
b. promptitudine;
c. fidelitate;
d. completitudine.

28. Rezolvarea problemelor reprezintă:


a. depăşirea unei neînţelegeri;
b. depăşirea unei situaţii dificile de viată;
c. găsirea unei soluţii la o problemă;
d. depăşirea unui obstacol de ordin informaţional-cognitiv.

29. După psihologul american Abraham Maslow, efectul


perturbator al nesatisfacerii cronice a unei trebuinţe este cu
atât mai mare cu cât trebuinţa se afla mai aproape de:
a. vârful piramidei;
b. baza piramidei;
c. mijlocul piramidei;
d. extremităţile piramidei.

30. Pentru un pictor, spiritul de observaţie poate:


a. asigura succesul activităţii;
b. fi indiferent faţă de performanţă;
c. asigura succesul în combinaţie cu alte însuşiri;
d. constitui o piedică în creativitate.

31. Dintre verigile funcţionale ale limbajului face parte:


a. veriga de recepţie şi decodificare;
b. veriga semantică;
c. veriga limbajului activ;
d. veriga limbajului pasiv.

32. Dintre formele limbajului care susţin memoria voluntară


întâlnim:
a. limbajul interior;
b. limbajul scris;
c. limbajul non-verbal;
d. verbal.

33. Motivele de optimizare au ca rol în sistemul de personalitate:


a. restabilirea echilibrului biologic sau psihic;
b. îmbogăţirea şi perfecţionarea organizării existente;
c. trecerea de la inferior la superior;
d. evoluţia de la simplu la complex.

34. Fidelitatea transmiterii unui mesaj e condiţionată de:


a. valorile semnalelor - intensitate, frecvenţă, durată;
b. completitudine;
c. promptitudine;
d. utilitarism.

35. Teoria lui Arnold-Lindsley poate fi denumită:


a. a stimulării;
b. a excitaţiei;
c. a activării;
d. a inhibiţiei.
36. Atitudinea faţă de muncă face parte din:
a. atitudinea faţă de sine;
b. atitudinea faţă de realitatea socială;
c. atitudinea faţă de ceilalţi oameni;
d. atitudinea faţă de lume şi viaţă.

37. Gândirea se situează în sistemul de personalitate în


cadrul:
a. subsistemului bioenergetic;
b. subsistemului perceptiv;
c. subsistemului intelectual;
d. subsistemului cognitiv şi de comunicare.

38. Afirmarea inteligenţei presupune:


a. funcţiile intelectuale;
b. procesele cognitive;
c. procesele cognitive şi reglatorii;
d. întreaga personalitate.

39. Trebuinţa de alcool ca formă a motivaţiei reprezintă:


a. o motivaţie intrinseca;
b. o motivaţie dobândită;
c. o motivaţie negativă;
d. o motivaţie de intensitate ridicată.

40. Dintre parametrii folosiţi pentru investigarea şi evaluarea


nivelului de
dezvoltare şi eficienţă a memoriei face parte:
a. reactualizarea;
b. promptitudinea;
c. fixarea;
d. păstrarea.

41. Reformularea problemei, ca fază a rezolvării de probleme,


facilitează:
a. perceperea problemei;
b. formarea unui model;
c. verificarea rezultatului;
d. alegerea metodei de rezolvare.

42. Care dintre următoarele laturi ale informaţiei exprimă


legătura mesajului cu stările de necesitate ale receptorului:

a. latura semantică;
b. latura logico-matematică;
c. latura cantitativă;
d. latura pragmatică.

43. În tipologia lui Sheldon întâlnim tipul:


a. atletic;
b. somatoton;
c. melancolic;
d. bilios.
44. Teoria mecanicistă a formării deprinderilor este
reprezentată de:
a. R. Descartes;
b. A. Comte;
c. Aristotel;
d. Platon.

45. Relevarea şi reţinerea unor însuşiri sau relaţii şi


eliminarea sau trecerea cu vederea a altora face parte din
următoarea operaţie a gândirii:
a. concretizarea;
b. sinteza;
c. generalizarea:
d. abstractizarea.

SOLUŢIE TEST 1

ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL


1 B IMAGINAŢIE
2 C LIMBAJUL
3 A TEMPERAMENTUL
4 C AFECTIVITATEA
5 C MOTIVAŢIA
6 B LIMBAJUL
7 D GÂNDIREA
8 D MEMORIA
9 A LIMBAJUL
10 C MOTIVAŢIA
11 C MEMORIA
12 D CARACTERUL
13 B GÂNDIREA
14 B MEMORIA
15 E ATENŢIA
16 A VOINŢA
17 D PERSONALITATEA
18 D TEMPERAMENTUL
19 C PERSONALITATEA
20 C LIMBAJUL
21 C MOTIVAŢIA
22 A AFECTIVITATEA
23 D ATENŢIA
24 C VOINŢA
25 A LIMBAJUL
26 A APTITUDINI
27 D CARACTERUL
28 A GÂNDIREA
29 C MOTIVAŢIA
30 C VOINŢA
31 A AFECTIVITATEA
32 B LIMBAJUL
33 A GÂNDIREA
34 B AFECTIVITATEA
35 A MEMORIA
36 B ATENŢIA
37 D GÂNDIREA
38 A APTITUDINI
39 A AFECTIVITATEA
40 B GÂNDIREA
41 B MOTIVAŢIA
42 B GÂNDIREA
43 D TEMPERAMENTUL
44 B VOINŢA
45 A MOTIVAŢIA
77
SOLUŢIE TEST 2
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL
1 A MOTIVAŢIA
2 D LIMBAJUL
3 A AFECTIVITATEA
4 D VOINŢA
5 D MOTIVAŢIA
6 A LIMBAJUL
7 C IMAGINAŢIE
8 C GÂNDIREA
9 D MEMORIA
10 C MOTIVAŢIA
11 A LIMBAJUL
12 C TEMPERAMENTUL
13 B VOINŢA
14 B TEMPERAMENTUL
15 D ATENŢIA
16 D AFECTIVITATEA
17 D CARACTERUL
18 A GÂNDIREA
19 B PERSONALITATEA
20 C MEMORIA
21 B APTITUDINI
22 D PERSONALITATEA
23 B CARACTERUL
24 B GÂNDIREA
25 C MEMORIA
26 D LIMBAJUL
27 C AFECTIVITATEA
28 A VOINŢA
29 B GÂNDIREA
30 A MOTIVAŢIA
31 C LIMBAJUL
32 A VOINŢA
33 B AFECTIVITATEA
34 B MOTIVAŢIA
35 D APTITUDINI
36 A GÂNDIREA
37 A VOINŢA
38 C LIMBAJUL
39 D MOTIVAŢIA
40 A MEMORIA
41 D AFECTIVITATEA
42 B GÂNDIREA
43 D ATENŢIA
44 A GÂNDIREA
45 C TEMPERAMENTUL

SOLUŢIE TEST 3

ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL


1 C ATENŢIA
2 A LIMBAJUL
3 A GÂNDIREA
4 A MOTIVAŢIA
5 B LIMBAJUL
6 C VOINŢA
7 A MOTIVAŢIA
8 B TEMPERAMENTUL
9 B IMAGINAŢIE
10 C MOTIVAŢIA
11 Dunăre GÂNDIREA
12 A AFECTIVITATEA
13 Dunăre CARACTERUL
14 Dunăre MEMORIA
15 B PERSONALITATEA
16 Dunăre ATENŢIA
17 A LIMBAJUL
18 C GÂNDIREA
19 B VOINŢA
20 B LIMBAJUL
21 C GÂNDIREA
22 A MOTIVAŢIA
23 B VOINŢA
24 A MEMORIA
25 C AFECTIVITATEA
26 A VOINŢA
27 C MEMORIA
28 A TEMPERAMENTUL
29 B LIMBAJUL
30 A AFECTIVITATEA
31 A GÂNDIREA
32 A APTITUDINI
33 A MEMORIA
34 B LIMBAJUL
35 C AFECTIVITATEA
36 A MOTIVAŢIA
37 A GÂNDIREA
38 B PERSONALITATEA
39 C CARACTERUL
40 A MEMORIA
41 B AFECTIVITATEA
42 A GÂNDIREA
43 B APTITUDINI
44 C TEMPERAMENTUL
45 C ATENŢIA

SOLUŢIE TEST 4
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL
1 D GÂNDIREA
2 D MOTIVAŢIA
3 B AFECTIVITATEA
4 A ATENŢIA
5 A LIMBAJUL
6 D VOINŢA
7 B LIMBAJUL
8 C MOTIVAŢIA
9 B PERSONALITATEA
10 D TEMPERAMENTUL
11 A APTITUDINI
12 A MEMORIA
13 A APTITUDINI
14 A VOINŢA
15 B GÂNDIREA
16 D PERSONALITATEA
17 C CARACTERUL
18 C MEMORIA
19 C AFECTIVITATEA
20 A LIMBAJUL
21 B GÂNDIREA
22 C MOTIVAŢIA
23 B TEMPERAMENTUL
24 C VOINŢA
25 A MEMORIA
26 A LIMBAJUL
27 B MOTIVAŢIA
28 B GÂNDIREA
29 B AFECTIVITATEA
30 C IMAGINAŢIE
31 B TEMPERAMENTUL
32 C MEMORIA
33 B MOTIVAŢIA
34 A GÂNDIREA
35 D ATENŢIA
36 B TEMPERAMENTUL
37 A LIMBAJUL
38 B MOTIVAŢIA
39 D VOINŢA
40 A MOTIVAŢIA
41 C GÂNDIREA
42 C TEMPERAMENTUL
43 D AFECTIVITATEA
44 C CARACTERUL
45 D ATENŢIA

SOLUŢIE TEST 5

ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL


1 D LIMBAJUL
2 D AFECTIVITATEA
3 D PERSONALITATEA
4 A VOINŢA
5 D ATENŢIA
6 C CARACTERUL
7 A LIMBAJUL
8 D ATENŢIA
9 D VOINŢA
10 A LIMBAJUL
11 C MOTIVAŢIA
12 D VOINŢA
13 C PERSONALITATEA
14 C LIMBAJUL
15 A VOINŢA
16 C TEMPERAMENTUL
17 A LIMBAJUL
18 D AFECTIVITATEA
19 D IMAGINAŢIE
20 C GÂNDIREA
21 A MEMORIA
22 C APTITUDINI
23 C ATENŢIA
24 C TEMPERAMENTUL
25 D PERSONALITATEA
26 C GÂNDIREA
27 C LIMBAJUL
28 C AFECTIVITATEA
29 C MOTIVAŢIA
30 D GÂNDIREA
31 D ATENŢIA
32 A TEMPERAMENTUL
33 C LIMBAJUL
34 D MEMORIA
35 C AFECTIVITATEA
36 C TEMPERAMENTUL
37 D GÂNDIREA
38 A MEMORIA
39 B GÂNDIREA
40 A MEMORIA
41 C CARACTERUL
42 A AFECTIVITATEA
43 A LIMBAJUL
44 C APTITUDINI
45 A VOINŢA

SOLUŢIE TEST 6
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL
1 A AFECTIVITATEA
2 B CARACTERUL
3 D LIMBAJUL
4 D ATENŢIA
5 C GÂNDIREA
6 C MEMORIA
7 A MOTIVAŢIA
8 D ATENŢIA
9 D LIMBAJUL
10 A GÂNDIREA
11 B TEMPERAMENTUL
12 B PERSONALITATEA
13 B MOTIVAŢIA
14 C TEMPERAMENTUL
15 A GÂNDIREA
16 C LIMBAJUL
17 D IMAGINAŢIE
18 D MOTIVAŢIA
19 A AFECTIVITATEA
20 B LIMBAJUL
21 D VOINŢA
22 A CARACTERUL
23 D MOTIVAŢIA
24 A MEMORIA
25 A AFECTIVITATEA
26 C TEMPERAMENTUL
27 C GÂNDIREA
28 B MOTIVAŢIA
29 D MEMORIA
30 A GÂNDIREA
31 D AFECTIVITATEA
32 C PERSONALITATEA
33 A MOTIVAŢIA
34 C AFECTIVITATEA
35 A GÂNDIREA
36 D ATENŢIA
37 A MEMORIA
38 A AFECTIVITATEA
39 C VOINŢA
40 C APTITUDINI
41 C GÂNDIREA
42 D ATENŢIA
43 C APTITUDINI
44 A AFECTIVITATEA
45 C GÂNDIREA

SOLUŢIE TEST 7
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL
1 A CARACTERUL
2 C VOINŢA
3 D ATENŢIA
4 C MOTIVAŢIA
5 A GÂNDIREA
6 C MEMORIA
7 B ATENŢIA
8 D AFECTIVITATEA
9 D PERSONALITATEA
10 A LIMBAJUL
11 B GÂNDIREA
12 A MOTIVAŢIA
13 B AFECTIVITATEA
14 A MEMORIA
15 D MOTIVAŢIA
16 B GÂNDIREA
17 A LIMBAJUL
18 B MEMORIA
19 D ATENŢIA
20 B MOTIVAŢIA
21 B LIMBAJUL
22 C GÂNDIREA
23 C MOTIVAŢIA
24 A AFECTIVITATEA
25 B IMAGINAŢIE
26 B MOTIVAŢIA
27 A GÂNDIREA
28 D TEMPERAMENTUL
29 D APTITUDINI
30 C MEMORIA
31 A TEMPERAMENTUL
32 A CARACTERUL
33 A AFECTIVITATEA
34 D VOINŢA
35 A GÂNDIREA
36 A PERSONALITATEA
37 D MEMORIA
38 C TEMPERAMENTUL
39 C AFECTIVITATEA
40 D LIMBAJUL
41 C APTITUDINI
42 C LIMBAJUL
43 A MOTIVAŢIA
44 B GÂNDIREA
45 D AFECTIVITATEA
SOLŢIE TEST 8

ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL


1 A AFECTIVITATEA
2 A GÂNDIREA
3 A VOINŢA
4 A LIMBAJUL
5 C TEMPERAMENTUL
6 C MOTIVAŢIA
7 B TEMPERAMENTUL
8 C GÂNDIREA
9 C MOTIVAŢIA
10 A APTITUDINI
11 B PERSONALITATEA
12 A LIMBAJUL
13 A MOTIVAŢIA
14 C TEMPERAMENTUL
15 D CARACTERUL
16 A LIMBAJUL
17 A GÂNDIREA
18 B AFECTIVITATEA
19 C CARACTERUL
20 B LIMBAJUL
21 B MEMORIA
22 A GÂNDIREA
23 A TEMPERAMENTUL
24 C MOTIVAŢIA
25 C MEMORIA
26 B AFECTIVITATEA
27 A GÂNDIREA
28 C MOTIVAŢIA
29 B MEMORIA
30 C GÂNDIREA
31 B VOINŢA
32 A LIMBAJUL
33 D ATENŢIA
34 B AFECTIVITATEA
35 B TEMPERAMENTUL
36 C GÂNDIREA
37 B APTITUDINI
38 C TEMPERAMENTUL
39 A MEMORIA
40 D IMAGINAŢIE
41 A AFECTIVITATEA
42 A PERSONALITATEA
43 B MOTIVAŢIA
44 A MEMORIA
45 B GÂNDIREA

SOLUŢIE TEST 9

ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL


1 A VOINŢA
2 B IMAGINAŢIE
3 D ATENŢIA
4 A GÂNDIREA
5 D LIMBAJUL
6 D MEMORIA
7 A VOINŢA
8 A GÂNDIREA
9 B CARACTERUL
10 B ATENŢIA
11 B VOINŢA
12 C MOTIVAŢIA
13 A LIMBAJUL
14 D AFECTIVITATEA
15 A GÂNDIREA
16 B MEMORIA
17 C MOTIVAŢIA
18 B TEMPERAMENTUL
19 B LIMBAJUL
20 A GÂNDIREA
21 B APTITUDINI
22 B LIMBAJUL
23 D MEMORIA
24 C MOTIVAŢIA
25 C GÂNDIREA
26 C AFECTIVITATEA
27 D MOTIVAŢIA
28 D CARACTERUL
29 C AFECTIVITATEA
30 D MOTIVAŢIA
31 A LIMBAJUL
32 B PERSONALITATEA
33 A MEMORIA
34 A LIMBAJUL
35 C GÂNDIREA
36 A TEMPERAMENTUL
37 C MOTIVAŢIA
38 B GÂNDIREA
39 B TEMPERAMENTUL
40 B MEMORIA
41 A LIMBAJUL
42 B GÂNDIREA
43 B MOTIVAŢIA
44 A PERSONALITATEA
45 B APTITUDINI

SOLUŢIE TEST 10
ÎNTREBARE RĂSPUNS CAPITOLUL
1 A GÂNDIREA
2 A LIMBAJUL
3 A MEMORIA
4 A CARACTERUL
5 A MOTIVAŢIA
6 C LIMBAJUL
7 A GÂNDIREA
8 B VOINŢA
9 A TEMPERAMENTUL
10 B IMAGINAŢIE
11 D ATENŢIA
12 A AFECTIVITATEA
13 C PERSONALITATEA
14 C LIMBAJUL
15 D ATENŢIA
16 C GÂNDIREA
17 D TEMPERAMENTUL
18 D MEMORIA
19 C ATENŢIA
20 B MOTIVAŢIA
21 A AFECTIVITATEA
22 c MOTIVAŢIA
23 C GÂNDIREA
24 D TEMPERAMENTUL
25 A MEMORIA
26 D TEMPERAMENTUL
27 B LIMBAJUL
28 D GÂNDIREA
29 B MOTIVAŢIA
30 C APTITUDINI
31 A LIMBAJUL
32 D MEMORIA
33 B MOTIVAŢIA
34 A LIMBAJUL
35 C AFECTIVITATEA
36 B CARACTERUL
37 D PERSONALITATEA
38 D APTITUDINI
39 C MOTIVAŢIA
40 B MEMORIA
41 D GÂNDIREA
42 D LIMBAJUL
43 B TEMPERAMENTUL
44 C VOINŢA
45 D GÂNDIREA
PRETESTAREA EXAMENULUI
DE BACALAUREAT 2003
Proba scrisa la PSIHOLOGIE (o ora
saptămana1)

VARIANTA A

1. Ca organizare distinctă a structurilor de adaptare la mediu,


personalitatea:
a. se formează începând de la naştere;
b. se formează începând cu vârsta şcolarităţii, sub influenţa
factorilor educaţionali;
c. există încă de la naştere, fiind un dat genetic;
d. apare abia în adolescenţă, o dată cu maturizarea operaţională a
gândirii.

2. Perioada caracterizată prin menţinerea unui bun


randament intelectual, prin echilibru afectiv şi prin afirmarea
în plan profesional este:
a. maturitatea;
b. pubertatea;
c. bătrâneţea;
d. adolescenţa.

3. Ca factor al personalităţii, ereditatea determină în mod


hotărâtor:
a. deprinderile;
b. temperamentul;
c. caracterul;
d. aptitudinile.

4. Ansamblul schimbărilor bio-psiho-sociale evidenţiate de


evoluţia vieţii
fiecărui om constituie dezvoltarea:
a. interindividua1ă;
b. ontogenetică;
c. antropogenetică;
d. filogenetică.

5. Interdependenţa dintre gândire şi limbaj este evidenţiată


de:
a. legăturile strânse existente între normele gramaticale şi
normele logicii formale;
b. posibilitatea exprimării unor stări afective prin mijloace
nonverbale de comunicare;
c. independenţa operaţiilor gândirii faţă de conţinuturile
comunicării;
d. dependenţa operaţiilor gândirii de funcţiile limbajului.

6. Funcţia limbajului care este evidenţiată prin alăturarea de


cuvinte: ,,Ala, bala, portocala" este funcţia:
a. de cunoaştere;
b. de comunicare;
c. dialectică;
d. ludică.

7. Domeniul performanţial de lucru al gândirii este:


a. algoritmica;
b. rezolvarea de probleme;
c. înţelegerea;
d. formarea noţiunilor.

8. Ca ansamblu de procedee rezolutive, euristica desemnează


un ansamblu de:
a. modalităţi de lucru bazate pe reguli precise, cu eficienţă
sigură;
b. strategii standardizate de rezolvare a problemelor;
c. strategii antirutiniere de lucru a gândirii;
d. modalităţi de rezolvare a unor tipuri bine precizate de
probleme.

9. Faţă de achiziţiile anterioare, stadiul operaţiilor formale,


atins în dezvoltarea intelectului la adolescenţă permite
realizarea de:
a. operaţii cu noţiuni;
b. raţionamente ipotetico-deductive;
e. raţionamente inductive;
f. operaţii concrete cu clase şi relaţii.

10. Înclinaţia către egocentrism şi antropomorfism


caracterizează în mod
preponderent:
a. maturitatea;
b. copilăria;
c. adolescenţa;
d. bătrâneţea.

11. Reacţia în faţă autorităţi, caracteristică primilor ani ai


adolescenţei este:
a. independenţa, opoziţia, respectul reciproc;
b. atitudinea protestatară, dorinţa de afirmare, inconsecvenţa;
c. atitudinea împăciuitoare, încrederea în sine, ironia;
d. frustrarea, dependenţa, furia.

12. Pasiunile sunt trăiri afective:


a. foarte intense, stabile, de lungă durată, care antrenează
întreaga personalitate;
b. difuze şi generalizate, de intensitate redusă, care dau o
anumită tonalitate întregii noastre vieţi psihice;
c. de scurtă durată, de intensitate variabilă, care exprimă
reacţiile noastre la situaţiile cu care ne confruntăm;
d. complexe, de lungă durată, de intensitate moderată.

13. Distributivitatea, ca una dintre însuşirile atenţiei, constă


în:
a. posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli şi de a
oscila între ei;

posibilitatea de a selecta din mediu o parte din stimuli şi de a


oscila intre ei;
b. capacitatea de a selecta din mediu un singur element,
ignorându-i pe ceilalţi;
c. posibilitatea comutării intenţionate a atenţiei de la o
activitate la alta;
d. capacitatea de a comuta alternativ şi rapid atenţia de la o
sarcină la alta, pentru optimizarea activităţii desfăşurate.

14. Comportamentul prosocial exclude comportamentul:


a. agresiv;
24.de încurajare;
25.altruist;
26.de ajutorare.
15. Este adevărat enunţul conform căruia:
a. motivaţia exprimă orientarea activă şi relativ stabilă a
personalităţii spre anumite domenii de activitate;
b. limbajul reprezintă trăirile subiective de scurtă durată şi cu
intensitate variabilă care exprimă reacţiile noastre la situaţiile
cu care ne confruntăm;
c. gândirea este un proces cognitiv superior, având rol central în sistemul
psihic uman;
d. nivelul de aspiraţie desemnează ansamblul factorilor care
declanşează şi coordonează combinatorica imaginativă.

16. Din punct de vedere psihologic, inteligenţa este abordată


ca:
a. latura relaţional-valorică a personalităţii;
b. ansamblu de aptitudini practice şi generale;
c. ansamblu de trăsături de voinţă;
d. latura energetică a personalităţii.

17. Între conştient şi inconştient:


a. sunt posibile relaţii, unele conţinuturi ale inconştientului
pot deveni conştiente în condiţii speciale;
b. există treceri numeroase, conştientul valorifică în câmpul
actual al conştiinţei acumulările inconştientului;
c. în condiţiile unei vieţi psihice sănătoase nu există nici o
relaţie, inconştientul e inaccesibil conştiinţei;
d. sunt posibile treceri reciproce doar în condiţiile de boală
psihică.
89
18. Cele patru temperamente de bază, cunoscute încă din
antichitate, sunt:
a. flegmatic, apatic, melancolic, coleric;
b. sangvinic, flegmatic, melancolic, coleric;
c. coleric, sentimental, nervos, amorf;
d. extravertit, introvertit, coleric, sangvinic.

19. Nu reprezintă o particularitate a proceselor afective:


a. polaritatea;
b. durata;
c. independenţa;
d. intensitatea.

20. Capacitatea de a menţine atenţia asupra aceluiaşi obiect


un timp mai
îndelungat desemnează:
a. stabilitatea atenţiei;
b. mobilitatea atenţiei;
c. concentrarea atenţiei;
d. volumul atenţiei.

21. Nu reprezintă o relaţie interpersonală:


a. dragostea;
b. căsătoria;
c. limbajul;
d. prietenia.

22. Atenţia constă în:


a. concentrarea şi focalizarea energiei psihonervoase înspre
realizarea optimă a relaţiei om-lume;
b. dirijarea şi concentrarea energiei psihonervoase în vederea
atingerii scopurilor conştient propuse;
c. activarea selectivă, concentrarea şi orientarea energiei
psihonervoase;
d. activarea selectivă, concentrarea şi orientarea voluntară a
energiei fizice.

23. Ca element din structura motivaţiei, trebuinţele:


a. constau într-un set de mecanisme biofizice înnăscute,
prezente la toţi oamenii;
b. reprezintă efectul tuturor acţiunilor umane;
c. sunt dobândite de-a lungul existentei omului, fiind diferite de la individ la
individ;
d. sunt atât înnăscute, cât şi dobândite, iar nesatisfacerea lor
prelungită este dăunătoare.

24. Funcţia imperativ-persuasivă a limbajului constă în:


a. transferul unor conţinuturi informaţionale de la o persoană
la alta;
b. influenţarea voinţei destinatarului mesajului;
c. contribuţia la descărcarea tensiunii nervoase a
emiţătorului;
d. sublinierea trăirilor emoţionale ale emiţătorului.

25. Afectivitatea reprezintă un ansamblu de:


a. fenomene complexe prin intermediul cărora activitatea
umană este stimulată constant;
b. fenomene având rol de declanşare şi susţinere energetică a
activităţi.
c. procese referitoare la concentrarea şi focalizarea
distributivă a efortului mintal;
d. procese care reflectă relaţiile om-lume, sub formă de trăiri.

26. Din punct de vedere psihologic, motivaţia reprezintă:


a. un proces de sensibilizare selectivă faţă de realitatea
externă;
b. un proces reglator cu rol esenţial în declanşarea, orientarea
şi modificarea conduitei, independent de factorii externi;
c. un ansamblu de factori şi mecanisme psihice care
declanşează, orientează şi susţin energetic activitatea
umană;
d. o activitate psihică reglatorie care declanşează activitatea
şi o susţine energetic.

27. Deliberarea se regăseşte în etapa (faza) actului voluntar


denumită:
a. lupta motivelor;
b. elaborarea planului de acţiune;
c. prefigurarea intenţiei;
d. luarea hotărârii.

28. Voinţa este considerată ca fiind un proces:


a. reglatoriu realizat prin mijloace verbale care rezultă din
ciocnirea dintre posibilităţile subiectului şi caracteristicile
realităţii;
b. de autoreglaj superior prin care se mobilizează energie
psiho-nervoasă în vederea atingerii scopurilor şi depăşirii
obstacolelor;
c. de autoreglaj superior, ce constă în concentrarea şi
orientarea energiei psiho-nervoase;
d. de orientare a resurselor psiho-fizice ale persoanei în
vederea adaptării la mediu.

29. Optimul motivaţional este expresia unei relaţii adecvate


între:
a. gradul de dificultate al sarcinii şi mărimea intensităţii
motivaţiei;
b. de dificultate a sarcinii şi imaginea de sine a subiectului;
c. voinţa şi posibilităţile reale ale subiectului de a face faţă
unei cerinţe;
d. imaginea de sine a subiectului şi nivelul său de aspiraţii.
30. În sfera afectivităţii umane intră:
a. afecte, sentimente, pasiuni, interese, dispoziţii;
b. dispoziţii, afecte, emoţii, sentimente, pasiuni;
c. emoţii, idealuri, pasiuni, afecte, interese;
d. emoţii, pasiuni, dispoziţii, interese, idealuri.

31. Produsul imaginaţiei se caracterizează prin:


a. noutate şi originalitate faţă de datele de la care porneşte;
b. caracter riguros şi logic;
c. fidelitate faţă de informaţiile din experienţa anterioară;
d. caracter abstract-generalizator.

32. Caracteristica definitorie pentru memorie este aceea de proces:


a. cognitiv-intelectiv de întipărire, stocare şi reactuializare
selectivă a informaţiilor;
b. senzorial-cognitiv de întipărire, stocare şi reactualizare a
informaţiei;
c. cognitiv superior de întipărire şi stocare a experienţei de
cunoaştere;
d. psihic care asigură reţinerea informaţiei în funcţie de
nevoile activităţilor desfăşurate.

33. Memoria şi gândirea au ca element comun faptul că


ambele:
a. sunt activităţi psihice complexe, specific umane;
b. sunt procese intelectuale;
c. vehiculează informaţii esenţiale despre clase de obiecte şi
fenomene;
d. ilustrează capacităţi generale, specific umane.

34. Acuitatea vizuală este o aptitudine:


a. simplă;
b. complexă;
c. generală;
d. specială.

35. Pentru structurarea personalităţii, relaţiile interpersonale


reprezintă:
a. idealul;
b. rezultatul imediat;
c. fundamentul;
d. scopul final.

36. Un element caracteristic al temperamentului este


exprimat de faptul că:
a. trăsăturile temperamentale nu pot fi ierarhizate valoric;
b. omul nu este responsabil de reacţiile sale în diferite
împrejurări;
c. poate fi complet modificat prin educaţie;
d. temperamentele nu se exprimă în activitatea psihică şi în
conduita morală a subiectului.
37. Este întotdeauna un comportament agresiv acela manifestat de:
a. părintele care îşi pedepseşte fizic copilul;
b. poliţistul care imobilizează un infractor;
c. persoana care pătrunde prin forţă pe proprietatea altei
persoane;
d. medicul care provoacă durere pacientului.

38. Comportamentele prosociale sunt acelea care au:


a. urmări pozitive, în plan personal, pentru autorul lor;
b. efecte de atracţie interpersonală;
c. efecte pozitive asupra celorlalţi;
d. urmări benefice, întotdeauna recompensate de societate.

39. În calitate de componente de bază ale caracterului,


atitudinile se caracterizează prin:
a. exprimare variabilă, fiind influenţate de circumstanţe;
b. exprimarea automatizată în comportament a valorilor
asimilate prin învăţare;
c. raportare selectivă şi relativ stabilă, în funcţie de situaţie;
d. raportare constantă, stabilă, la realitate.

40. Conceptele sau noţiunile sunt produsele fundamentale


ale:
a. gândirii;
b. voinţei;
c. imaginaţiei;
d. limbajului.

41. Este un comportament prosocial acela manifestat de:


a. o persoană care donează bani unui azil de bătrâni;
b. o persoană care înapoiază un bun posesorului;
c. angajaţii cărora li se reţine un procentaj din salariu pentru
fondul de sănătate;
d. elevul care îşi ajută colegul la examen oferindu-i răspunsul
la test.

42. În sistemul de personalitate caracterul:


a. reglează conduita în vederea atingerii scopurilor propuse;
b. asigură relaţionarea cu semenii în vederea obţinerii unor
rezultate superioare mediei;
c. asigură tonusul necesar implicării în activitate;
d. reglează din interior concordanţa conduitei cu exigenţele
impuse de societate.

43. Aptitudinile se demonstrează în:


a. calitatea superioară a produsului realizat;
b. interesul manifestat de subiect pentru o anumită activitate;
c. cunoştinţele, experienţa deţinute într-un domeniu;
d. dotarea psihică deosebită de care dispune subiectul.

44. Pentru temperament, caracterul are rol de:


a. punct de plecare pentru manifestările temperamentale;
b. instanţă de valorizare a trăsăturilor temperamentale;
c. instanţă de control şi valorificare;
d. element de dinamizare, energizare.

45. În calitate de componente ale laturi relaţional-valorice a


personalităţii, atitudinile sunt:
a. formate din elemente dobândite şi înnăscute;
b. întotdeauna înnăscute;
c. întotdeauna dobândite prin învăţare;
d. formate uneori din elemente dobândite.

Grila de răspunsuri:
1 A
2 A
3 B
4 B
5 A
6 D
7 B
8 C
9 C
10 B
11 B
12 A
13 D
14 A
15 C
16 B
17 A
18 B
19 C
20 A
21 C
22 C
23 D
24 B
25 D
26 C
27 A
28 B
29 A
30 B
31 A
32 A
33 B
34 A
35 C
36 A
37 A
38 C
39 D
40 A
41 A
42 D
43 A
44 C
45 C

CUPRINS
Teste
Soluţii teste
Pretestarea examenului de bacalaureat 2003