Sunteți pe pagina 1din 25

Dea Loher

BARB~ALBASTR~, SPERAN}A FEMEILOR

Personaje:

Heinrich Blaubart, Barba albastra


Iulia
Anna
Iudith
Tania
Eva
Christiane
Oarba

PRELUDIU. OARBA (I)

.
Heinrich si Oarba, pe o banca în parc

OARBA Tot aici sunteti.


HEINRICH Da, da, tot aici sunt.
OARBA Cautati pe cineva. Ca puneti întrebarile astea ciudate.
HEINRICH Nu. Nu. Dimpotriva.
OARBA Sunteti cautat.

1
HEINRICH Da. – Da.
OARBA Pentru ce.
HEINRICH Sunt un asasin.
OARBA {i acum. – O s` m` l`sa]i s` plec.
HEINRICH Da. Pleca]i.

Oarba se ridic` [i pleac`. Heinrich r`mâne un timp a[ezat, apoi se întinde


pe banc`, înf`[urat în pardesiu. Vânt (poate), frunze (poate). Adoarme.

PROLOG. PROFESIA

Dup` ce Heinrich [i-a încercat norocul printre altele ca ucenic ghinionist în


meseria de buc`tar [i în ramura înfloritoare a flor`ritului, el practic` acum profesia
simpl`, dar cumsecade [i întru totul mul]umitoare de vânz`tor de pantofi de dam` în
comer]ul cu am[nuntul. În cursul c`ut`rilor lui destul de îndelungate, se dovediser` a fi
nepotrivite toate acele profesii în care trebuia s` aib` grij` de un anumit lucru sau s`
se dedice cu toat` d`ruirea unui anumit lucru sau în care era nevoie de empatie fa]`
de un anumit lucru, [i care pe deasupra poate c` mai f`ceau apel [i la talentul lui de a
improviza, la sim]ul lui olfactiv, gustativ, ori al pip`itului ca [i la imagina]ia lui. S-ar
putea b`nui c` Heinrich era lipsit de fantezie.
Heinrich nu s-a f`cut vânz`tor de pantofi de dam` din cauz` c`-i pl`cea s` pun`
în valoare picioarele frumoase ale femeilor. El nu era genul c`ruia s`-i fac` pl`cere s`
[ad` vara pe terasele cafenelelor [i s` contemple mersul femeilor. Dac` ar fi fost
întrebat, nu ar fi fost în stare nici m`car s` spun` ce fel de picioare îi pl`ceau cel mai
mult. Cele sub]iri, dar temeinic antrenate, ale danezelor; cele îngrijite, dar
întotdeauna prea scurte ale italiencelor; cele spaniole, mici [i c`rnoase, ori acelea
pline de o voluptate lipsit` de scrupule ale grecoaicelor, la care coapsele se freac`
una de alta (astfel încât ele trebuie înf`[urate atent în fuste largi); acelea în form` de
coas` [i cu pielea sub]ire ale japonezelor sau acelea engleze[ti, albe [I pistruiate,
aproape lipsite de încheieturi [i de mu[chi; cele plinu]e [i bronzate ale americancelor,
care ar`tau, de parc` ar fi trecut deja printr-un lifting, [i la care po]i cu toate astea s`
recuno[ti deja, materializându-se încet [i inexorabil mo[tenirea viitoare a gr`simii
lipsite de contur. Heinrich poate s` vorbeasc` despre asta, f`r` ca subiectul s`-l
emo]ioneze.
La pantof, Heinrich este interesat de soliditatea me[te[ugului, de lucr`tura
temeinic`, f`r` s` fie grosolan sau greoi, îi place [i o linie avântat`, mic` [i elegant`,
numai c` aceasta nu ar trebui s` sar` în ochi prin cine [tie ce excese artistice, de fapt,
ar trebuie s` nici nu se vad`. În limbajul design-ului, asta se nume[te triplul F („form
follows function”). Despre asta, Heinrich nu [tie nimic. Altminteri poate c` ar aplica
acest motto în alegerea femeilor potrivite pentru el. Dac` în general ar fi con[tient de
nevoile [i de preferin]ele lui, [i dac` ar fi el acela care alege.
}inuta pe care o adopt` Heinrich la probarea pantofilor îngenunchind în fa]a
clientelor, ca într-o nerostit` cerere în c`s`torie -, [i gestul cu care scoate din cutie
pantoful ce urmeaz` a fi probat, îl extrage tandru din hârtia m`t`soas`, îl face s` se
roteasc` o dat` în palm` în jurul propriei axe, pentru ca apoi s`-l ofere, cu tocul
înainte, celei a[ezate în fa]a lui, ]inându-l deja grijuliu deschis cu trei degete de la

2
mâna cealalt`, l`rgindu-i chiar deschiz`tura atunci când e cazul, astfel încât aceasta s`
par` a se oferi [i deschide de la sine, un cuib comod, în care piciorul clientei nu
trebuie decât s`-[i ofere r`gazul de a se l`sa s` lunece, pentru ca de acum încolo s`
pluteasc` în el lipsit de orice motiv de nemul]umire, aceast` atitudine a lui le amintea
femeilor în mod obligatoriu de basmul cu Cenu[`reasa r`mas` prea mult pe nedrept
nerecunoscut`, c`reia cavalerul îi încal]` în sfâr[it pantoful potrivit,
Cine mai st` s` se gândeasc`, într-o astfel de situa]ie la faptul c`, înainte de
împlinire, trebuie s` se mai spun` [i
Guru-guru-gurrr
Guru-guru-gurrr
E sânge-n condur

I. IULIA. PRIMA IUBIRE

Prim`var`. Gr`dina englez`. Heinrich, a[ezat pe o banc` din parc, mâncând


înghe]at`. Iulia, mâncând [i ea înghe]at`, se apropie.

IULIA Se poate.
Arat` spre banc` cu un gest întreb`tor. Heinrich face un semn. Ea se
a[eaz`. Pauz`.
IULIA {i dumneavoastr` v` place înghe]ata.
HEINRICH E doar o-ntâmplare c` ling [i eu una ast`zi. Alte r`coritoare nu
mai aveau.
Pauz`.
HEINRICH În rest, m`nânc înghe]at` numai când merg la gr`dina zoologic`.
– Într-un fel, se potrive[te.
IULIA Merge]i des la gr`dina zoologic`.
Pauz`.
HEINRICH N-am mai fost de la vârsta de [apte ani.
IULIA A existat un motiv anume.
HEINRICH Nu s-a mai întâmplat.
T`cere.
IULIA Münchenul are o gr`din` zoologic` foarte frumoas*.
HEINRICH Münchenul are un parc zoologic. Hamburgul are gr`din`
zoologic`. [i Berlinul [i Frankfurtul au gr`dini zoologice. Cred c` pân` [i-n Elve]ia au o
gr`din` zoologic` pe undeva, dar Münchenul are un parc zoologic.
Pauz`.
IULIA Oricum, Münchenul are un parc zoologic foarte frumos.
HEINRICH Münchenul are [i o zon` pietonal` foarte frumoas`. Cu toate
astea nu-mi fac niciodat` cump`r`turile acolo.
IULIA De ce nu.
Pauz`.
HEINRICH Nu se întâmpl` niciodat`.
T`cere.
IULIA Dar în Gr`dina englez` v`d c` veni]i.
HEINRICH Uneori.

3
IULIA De ce.
HEINRICH A[a se întâmpl`.
IULIA Dar nu din cauza femeilor goale.
Heinrich scutur` din cap energic.
IULIA Eu am venit ast`zi în Gr`dina englez` special pentru flori.
T`cere.
IULIA {tii, ast`zi e ziua mea de na[tere.
HEINRICH Cum a[ putea s` [tiu, sunt doar cincisprezece minute de când
mânc`m înghe]at` împreun`.
IULIA Ast`zi e ziua mea de na[tere.
HEINRICH Orice femeie ar putea s` spun` asta.
IULIA - î[i scoate buletinul de identitate- Dovada. Iulia Ederhofer. N`scut`:
26. 11. 1980.
HEINRICH Ce coiniciden]`.
T`cere.
HEINRICH La mul]i ani.
Pauz`.
HEINRICH Pot s` v` invit la o înghe]at`.
IULIA [i acum închipui]i-v`, înc` nu am fost s`rutat` de ziua mea.
Pauz`.
HEINRICH Sunte]i cumva orfan`.
IULIA De ce.
HEINRICH A]i r`mas cumva orfan`. Sunte]i singur` pe lume [i solitar`.
IULIA {i am o situa]ie bun`.
HEINRICH Îmi cer scuze, am spus asta doar din cauz` c` a]i spus c` n-a]i
fost înc`…
T`cere.
HEINRICH Pot s` v` ofer un s`rut aniversar cu ocazia anivers`rii.
IULIA V` rog.
Heinrich o s`rut` prudent pe obraz. T`cere. Se s`rut` prudent pe buze.
T`cere. Le-a pl`cut destul de mult. O mai fac o dat`.
IULIA Pe mine m` cheam` Iulia.
HEINRICH {tiu. Scria în buletin.
IULIA {i pe tine…
HEINRICH Eu nu am buletinul la mine.
Se s`rut`.
HEINRICH Pe mine m` cheam` Heinrich.
T`cere. Se s`rut` din nou.
HEINRICH Ce u[or merge.
IULIA N-ai mai f`cut-o niciodat`.
HEINRICH Nu prea s-a întâmplat pân` acum.
Se s`rut`.
HEINRICH Am impresia c` cu tine e foarte u[or.
IULIA Am s` m` m`rit cu tine.
Pauz`.
IULIA În horoscopul meu scrie: Ast`zi ve]i întâlni pe cineva c`ruia îi ve]i
r`mâne credincioas` toat` via]a. – Heinrich!
HEINRICH Era scris numele meu ?
Iulia d` din cap c` da.

4
HEINRICH Horoscoapele astea sunt curat` escrocherie. Numai
escrocherie.
IULIA D`-mi mâna.
HEINRICH De ce. N-o s` mai accept acum [i escrocheria cu ghicitul în
palm`.
IULIA - îi ia mâna- Eu, Iulia, te iau pe tine, Heinrich, de so], în fa]a lui
Dumnezeu [i a lumii; jur s` te iubesc [i s` te respect, s`-]i fiu credincioas` [i s`-]i fiu
al`turi la bine [i la r`u, pân` când moartea ne va desp`r]i. - Acum spune dup` mine:
Eu, Heinrich …
HEINRICH Las` asta.
IULIA Trebuie s` spui dup` mine.
HEINRICH Ne cunoa[tem abia de– o or` [i cinci minute.
IULIA De-aia trebuie s` ne gr`bim. Cine [tie cât timp ne mai r`mâne.
HEINRICH Atâta cât vrem noi.
IULIA Spune dup` mine: Eu, Heinrich...
Heinrich roste[te dup` ea textul de mai sus, ca s`-l lase-n pace.
IULIA Acum suntem so] [i so]ie. Cum te cheam` de fapt pe numele de
familie.
HEINRICH Blaubart.
IULIA Iulia Blaubart.
T`cere.
IULIA Domnule Blaubart, pute]i s` s`ruta]i mireasa [i s-o conduce]i în
patul conjugal.
Heinrich o s`rut` prudent.
HEINRICH Frumos joc.
IULIA Nici un joc.
HEINRICH Doar un joc, dar frumos.
IULIA Dac` crezi c` nu suntem c`s`tori]i cu adev`rat, atunci te în[eli. În
caz de urgen]`, c`s`toria o po]i celebra [i singur, [i e perfect valabil`.
HEINRICH A [aptesprezecea ta aniversare e un caz de urgen]` ?
IULIA Am spus eu c` am [aptesprezece ani. Da, am 17 ani, sunt total
minor`, fat` mare [i bolnav` incurabil.
HEINRICH -râde -[i îndr`gostit`, [i so]ia mea…
O trage jos de pe banc`. Nu se mai v`d. Scurt` pauz`. Iat`-i din nou.
HEINRICH buimac Te iubesc.
IULIA {i eu te iubesc.
HEINRICH Hai s` mânc`m înghe]at`.
Se duc repede s` ia înghe]at`, se a[eaz` din nou pe banc`, m`nânc`.
IULIA Te iubesc.
HEINRICH {i eu te iubesc.
Se s`rut`. Pauz`.
IULIA Te iubesc peste m`sur`.
HEINRICH {i eu te iubesc.
IULIA Eu te iubesc peste m`sur`.
HEINRICH P`i [i eu te iubesc pe tine.
IULIA Peste m`sur`.
HEINRICH Acum ne cunoa[tem de – dou` ore cincisprezece minute [i 23
de secunde.
IULIA Iubirea nu cunoa[te timp.
Pauz`.

5
HEINRICH Asta a[a e.
Pauz`.
IULIA Eu te iubesc peste m`sur`.
HEINRICH {i eu te iubesc.
IULIA Vrei s`-]i dovedesc cât de mult te iubesc.
HEINRICH Nu.
IULIA M` iube[ti [i tu la fel de mult cât te iubesc eu.
HEINRICH Nu [tiu.
IULIA Peste m`sur`.
HEINRICH De fapt, ce înseamn` asta exact, peste m`sur`.
IULIA Atât de mult, c` a[ putea s` mor pentru tine.
HEINRICH Asta mi se pare o prostie.
IULIA O prostie ?
HEINRICH Se moare în r`zboi, de boal`, de b`trâne]e, fiindc` nu se poate
altfel, dar nu din dragoste.
IULIA Fiindc` nu se poate altfel ?
HEINRICH De ce vrei tu neap`rat s` mori?
T`cere.
IULIA Fiindc` nu se întâmpl` altfel.
Heinrich râde.
IULIA M` iube[ti [i tu a[a cum te iubesc eu.
HEINRICH Termin`, Iulia.
IULIA M` iube[ti [i tu a[a cum te iubesc eu.
HEINRICH Asta e întrebarea care ucide.
IULIA Hai s` murim împreun`.
HEINRICH A[ prefera mai degrab` s` nu.
IULIA scoate o sticlu]` din geant`, înghite con]inutul Am s`-]i dovedesc
cât de mult te iubesc.
HEINRICH Iulia, termin` cu jocul `sta, eu nu vreau s` mori.
IULIA Ast`zi ve]i întâlni pe cineva c`ruia îi ve]i r`mâne credincioas` tot
restul vie]ii.
HEINRICH Da. R`mâi. R`mâi cu mine.
IULIA Totu[I, pân` la urm`, a[a a fost s` se întâmple.
Se pr`bu[e[te, moare.

II. MONOLOG PE SC~RI

El intr` în cas`, urc` scara spre locuin]a lui. Primul alineat. De o sut` de ori
a venit acas` a[a. Dar asta nu e înc` de ajuns. El intr` în cas`, urc` scara spre locui]a
lui. Primul alineat: De o mie de ori a venit acas` a[a. Urcând scara spre locuin]a lui.
Dac` ar fi adus-o cu el acas`, imediat dup` ce-au mâncat înghe]at`, dup` prima, dar
cel pu]in dup` ce au mâncat a doua înghe]at` dac` ar fi adus-o cu el acas`. N-ai
avea chef de o cafea un ceai un sandvici. Primul alineat. În loc de jocul `sta. Atunci ea
nu ar fi moart` acum. Nu-i un joc. Nu ar fi moart` acum. Pe sc`ri în sus. Îndr`gostit ai
veni acas` acum. Îndr`gostit [i so]ia mea. Al doilea alineat. De o sut` de ori ai venit
acas` a[a. Sau de o mie de ori ai venit acas` a[a. Urcând scara f`r` o vorb` spre
locuin]a ta. Acum ai fi îndr`gostit. Îndr`gostit ca pe banc` în parc ai fi dac` ai fi.. Al

6
doilea alineat. E moart`. Cum s-a întâmplat una ca asta. Deodat`. A înghi]it praful `la
[i s-a pr`bu[it. Mai amenin]ase vreodat` înainte c` se va sinucide. Înainte. Nu [tiu. O
cuno[team numai de dou` ore jumate aproximativ. Dar a]i spus c` moarta era so]ia
dumneavoastr`. Da. Nu. Deci moarta nu [i-a anun]at ac]iunea. Nu. Da. Deci ce
anume a spus. A spus c` ar fi în stare s` moar` pentru mine. Ce s`-n]eleg din asta.
Din dragoste. Deci atunci sunte]i vinovat de moartea ei. Eu Criminal. Al treilea
alineat. Urcând scara spre locuin]a ta. Pragul u[ii tale. De mii de ori ai venit acas` a[a.

III. ANA. PRIETENA

HEINRICH M` g`se[ti – schimbat.


ANA Nu ne cunoa[tem de atâta timp.
HEINRICH Da. N-am [tiut la cine altcineva a[ putea s` m` duc.
T`cere.
ANA Dup` ce mi-am pierdut vocea, m-am temut c` o dat` cu vocea mi-
a[ pierde [i prietenii, din cauz` c` nu mai puteam s` vorbesc cu ei. Când colo
dimpotriv`. M-au vizitat din ce în ce mai mul]i oameni care afirmau c` îmi sunt
prieteni. În fond se sim]eau doar u[ura]i c` puteau s` vorbeasc` f`r` s` fie nevoi]i s`
asculte.
T`cere.
ANA Asta n-o spun ca s` te gonesc.
HEINRICH A[ vrea s` [tiu dac` lucrurile pe care le spunem se transform` în
realitate.
ANA Supersti]ii.
HEINRICH Dac` un lucru devine mai sigur, atunci când po]i s`-l spui.
Pauz`. Dac` lucrurile se schimb`, atunci când po]i s` le dai alte nume. Dac` eu unul
m` schimb, atunci când pot s` spun despre mine ceva, care nu [tiu înc` dac` se
potrive[te.
ANA Atunci când nu vorbeam, erau mul]i oameni care nici nu b`gau de
seam` c` nu vorbeam. Fiindc` ei nu sunt foarte aten]i ce anume spui, cât ca lucrurile
pe care le spui s` nu le provoace dureri la urechi. Ei nu vor s` fie r`ni]i de cuvinte. Sau
s` trebuiasc` s` se schimbe, fiindc` i-a atins un cuvânt.
HEINRICH Dac`-]i sare cumva în ochi vreo schimbare la mine trebuie s`
mi-o spui.
ANA Dar nu ne cunoa[tem chiar de atâta timp.
HEINRICH Nu.
ANA Dar suntem înc` tineri.
HEINRICH Mai avem înc` mult timp ca s` ne cuno[atem. Pauz`. Dar timpul
trece atât de încet.
ANA Am început s` fac o list` cu cuvintele frumoase [i una cu cuvintele
urâte. E o gr`mad` de munc`. Cuvinte frumoase de exemplu:
Alabama
Penne all’arabiata
Orizont de a[teptare
Cuvinte urâte sunt:
Corset
Tinichigerie
Ortopedie

7
G`sesc din ce în ce mai multe cuvinte urâte. Exist` zile în care cuvintele
urâte te fug`resc neîncetat. Cele frumoase se topesc pur [i ismplu. Vrei s` m-aju]i s`
g`sesc cuvinte frumoase.
HEINRICH Da.
T`cere.
HEINRICH {ireturi. Pauz`. {ireturi este, cred, unul dintre cuvintele mele
preferate. Pauz`. Imita]ie de piele este de asemenea un cuvânt cât se poate de
pl`cut, dup` p`rerea mea.
Ana noteaz`.
HEINRICH Deci, tu crezi c` dac` mai continu`m o vreme activitatea asta,
atunci s-ar putea s` devenim mai apropia]i.
ANA Sigur.
HEINRICH Deci, tu nu resim]i prezen]a mea ca fiind nepl`cut`.
ANA Nu.
Pauz`.
ANA -deodat`- Nu cumva te-ai îndr`gostit.
T`cere.
ANA- neîncrez`toare- Te-ai îndr`gostit. Pauz`. De mine.
T`cere.
HEINRICH Ast`zi am fost în Gr`dina englez`. [i acolo am întâlnit o femeie.
O femeie tân`r`, [i am mâncat înghe]at` A[a a început, cu faptul c` am mâncat
înghe]at`.
ANA {i atunci s-a-ntâmplat.
HEINRICH Mi se cite[te pe fa]`.
ANA Da. Ar`]i îndr`gostit.
HEINRICH Îndr`gostit. – Am vrut s-o fac fericit`.
ANA Înc` mai po]i.
HEINRICH Mi-ar pl`cea atât de mult s` fiu cu ea, mi-ar pl`cea atât de mult
s` m` trezesc cu ea, s` ne sp`l`m împreun` pe din]i, s` lu`m micul dejun împreun`, [i
s` ne culc`m împreun`, la sfâr[itul zilei. Presupun c` asta e ceea ce lumea nume[te
dragoste.
ANA Ai s-o cucere[ti tu.
HEINRICH Dac` a[ putea. – Dac` a[ putea s` m` trezesc cu ea, s` lu`m
micul dejun, s` citim ziarul, s` adormim împreun`, atunci c#nd nu a[ iubi-o.
ANA Ar avea o alt` semnifica]ie.
HEINRICH Da. T`cere. Înseamn` c` acum [tiu ce e dragostea.
ANA Cum arat`? Cum o cheam`?
HEINRICH E blond`. Ca tine. Dar altfel. Are o gur` minunat de moale. Ca
tine. Dar altfel. Ochii ei sunt alba[tri ca marea unde-i adânc` cu un voal auriu. În
general e cu totul altfel. Ar fi meritat s` poarte pantofii cei mai moi, care nu i-ar face
niciodat` b`[ici. În fiecare sear` i i-a[ scoate din picioare [i-n fiecare diminea]` i i-
a[ face cu crem`, i-a[ r`cori degetele umflate cu respira]ia mea [i la nevoie i-a[ face eu
bran]uri pe m`sur`.
ANA Odat` m-am îndr`gostit de unul pentru c` avea ni[te tâmple atât de
frumoase. Erau albe [i neatinse. Voiam s` le s`rut.
HEINRICH {i le-ai s`rutat.
ANA Pe urm` când eram împreun` nu am mai sim]it nevoia.
HEINRICH Deci înseamn` c` l-ai iubit numai pentru tâmplele lui.

8
ANA Mi se f`cea pielea g`inii numai când îi auzeam vocea. Când îmi
rostea numele, indiferent cum, imperativ, rug`tor, zâmbind, atunci îl iubeam foarte
tare.
HEINRICH Asta e tot, ni[te tâmple frumoase [i o voce.
ANA Nu o voce oarecare. Vocea lui.
HEINRICH Asta nu-i deloc dragoste, asta-i o chestie c`lâie, o [opotel`
c`lâie, asta e.
ANA E [i normal. La ce anume te-a[tep]i.
HEINRICH Eu, eu m` a[tept ca dragostea s` fie mare [i aprig`, [i s` devin`
din ce în ce mai mare [i mai aprig`, centrul a tot, centrul vie]ii mele, a lui Heinrich, [i
al vie]ii ei, a Iuliei, [i al vie]ii noastre comune, a l`i Heinrich [i a Iuliei.
ANA A[a. P`i atunci de ce nu e[ti cu ea.
HEINRICH Fiindc` s-a dus, [i eu i-am pus cap`t. Eu. Eu am f`cut-o. Eu.
ANA De ce?
HEINRICH Mi-a spus c` m` iube[te.
ANA Atunci înseamn` c` totul e bine.
HEINRICH Da. Dar m` iube[te peste m`sur`.
ANA Peste m`sur`. Peste m`sur`. Nu [tiu ce înseamn` asta, peste m`sur`.
HEINRICH Atât de mult, c` ar putea muri pentru mine, atât de mult, c` a
murit pentru mine, atât de mult, c` am l`sat-o s` moar` - iar eu n-am putut s-o
rostesc, n-am putut s-o rostesc …
ANA Peste m`sur` …
HEINRICH Astea sunt numai cuvinte, dar unde e sentimentul pe care-l
exprim`.
ANA Vine el pân` la urm`. Vine o dat` cu cuvintele. Mai întâi cuvintele, pe
urm` sentimentul. Pauz`. {i eu sunt bond`, [i eu am ochii alba[tri ca marea adânc`, [i
eu am o gur` moale - Pauz`. Spune Ana, spune-mi Ana, te rog, te rog, anagram`,
ananas, anabolice, anarhie …
HEINRICH Nu. Hai s` nu vorbim. S` nu vorbim acum. S` nu min]im
ANA Anaconda, analogie, anatomie….
El o sugrum` pe Ana. T`cere.
HEINRICH Nu am f`cut-o. A[ fi putut s-o fac, dar n-am f`cut-o. Iulia, nu eu
te-am ucis. Nu eu, n-am fost eu. Pauz`. Atunci, am s`-]i rostesc numele acum. Ana.
Dar tu e[ti alta. Alta. Tot blond`. Dar tu nu e[ti peste m`sur`, [i n-o s` fii niciodat`
peste m`sur`.
Se [terge cu mâna lui pe gur` [i pe ochi.

IV. OARBA (II)

Ea îl miroase. El s` fie? Acela[i [i totu[i altul. Îl pip`ie.

OARBA Dar ave]i barb`.


HEINRICH Da.
OARBA Dar nu mirosi]i ca [i când a]i avea barb`.
HEINRICH Dar cum miros.
OARBA Ca un altul.
HEINRICH Nu exist` un altul.

9
OARBA Ce culoare? Barba dumneavoastr`.
HEINRICH Albastr`.
OARBA Albastr` albastr`. Descrie]i-mi albastrul. Albastru cum e cerul
albastru turcoaz albastru m arin, albastru ca noapte albastru crocodil mai [tiu [i eu
albastru ca alb`streaua, albastru cenu[`, albastru ca moartea prin sufocare, albastru
ca blugii, albastru ca blugii presp`la]i sau cum?
HEINRICH Albastru ca Barb`albastr`.
T`cere`
OARBA Barb`albastr`. Dumneavoastr` sunte]i Barb`albastr`. Pauz`. Cred
c` am citit în ziar despre dumneavoastr`. Heinrich. Dumneavoastr` sunte]i `la.
Miroase. Da, cred c` v-am întâlnit o dat` într-o cafenea. Cu mult timp în urm`. Acum
[apte ani. Cred c` nu v` mai recunosc. Vrea s` plece.
HEINRICH Dac` a[ g`si cuvintele potrivite, a]i r`mâne cu mine atunci.
OARBA Nu.
HEINRICH A]i asculta ce spun.
OARBA Poate.
HEINRICH N-a]i mai vrea s` pleca]i ca ultima oar` în parc.
OARBA Dumneavoastr` m-a]i gonit.
HEINRICH Nu. Eu doar v-am l`sat s` pleca]i.
OARBA {i de ce ?
HEINRICH A[adar vre]i s` [ti]i cum a fost cu femeile, cu celelalte.
Pauz`.
OARBA Da. Povesti]i.
HEINRICH Gândi]i-v` bine. Pân` acum a]i fost în siguran]`, fiindc` nu voia]i
nimic de la mine. Dar eu sunt în continuare un criminal.
OARBA Ce mai e – Acum vre]i cumva s` m`... Da. Nu. Vre]i acum s` m`.
S` m` lua]i de mân`. Da. Nu. Vre]i acum s` m`. Lua]i în bra]e. Da. Nu. Vre]i acum s`
m` s`ruta]i. Da. Nu. Da...
Pleac` alergând.

V. IUDIT. INSOMNIACA

Sta]ia metroului de suprafa]`. Imediat dup` miezul nop]ii. Heinrich. Se


holbeaz` la linii. Ceva mai târziu o femeie cu o valiz`. A[teapt` amândoi în t`cere.

IUDIT E trecut de miezul nop]ii.


HEINRICH Da.
IUDIT La ora asta nu mai trece nici un tren.
HEINRICH Nu.
T`cere.
IUDIT Atunci ce anume a[tepta]i.
Heinrich o fixeaz` cu r`utate.
IUDIT Dac` nu a[ fi obligat`, nu a[ vrea s` înnoptez într-o sta]ie de
metrou.
Heinrich tace hot`rât.
IUDIT Am încercat deja de câteva ori s` dorm într-o sta]ie (de metrou de
suprafa]`) pe aceast` valiz`. Abia dac` apuc s` stau întins` un timp, c` începe deja s`
mi se par` c` aud de departe un huruit care se apropie [i-mi face valiza s` tremure;

10
apoi, zdruncinatul m` împinge încet într-o parte [i, înainte s` fiu împins` jos, trebuie s`
sar în sus [i s` v`d dac` vine vreun tren. Dar nu vine nici unul. {i asta ]ine a[a toat`
noaptea.
T`cere.
HEINRICH {i unde vre]i s` merge]i.
IUDIT În ora[.
HEINRICH P`i sunte]i deja în ora[.
IUDIT Dar vreau s` intru [i mai mult în ora[.
HEINRICH Dac` lua]i metroul în direc]ia asta, ajunge]i s` ie[i]i din ora[ pe
partea cealalt`.
IUDIT Dar undeva trebuie s` fie ochiul ora[ului, gara cu [inele pe care
trenurile au voie s` se odihneasc` [i unde poate [i omul s` doarm`. Cu toate c` toat`
noaptea totul se rote[te cu vitez` în jur [i cerul e plin de g`l`gie.
Pauz`.
HEINRICH Ave]i o idee ciudat` despre ora[.
IUDIT Iar dumneavoastr` nu p`re]i s` ave]i nici o idee despre încetineala
c`reia, din nefericire, îi sunt expus`.
HEINRICH Nu. Cum a[ putea s` am.
IUDIT Eu am crescut în satul `la, care începe acolo unde se termin`
Bergstrasse, (Strada Muntelui,) în satul care începe acolo unde se termin`
Bergstrasse, strada care se încol`ce[te ca un la] înconjurând aproape tot vârful
muntelui. De acolo de sus vedeam ora[ul [i [ina de cale ferat` care duce de la poalele
muntelui pân`-n ora[. Pauz`. De fiecare dat` când vedeam trenul plecând din ora[,
începeam s` alerg, alergam ,alergam, alergam pe munte în jos, dar de fiecare dat`
când ajungeam jos, trenul plecase deja din nou. N-am reu[it niciodat` s` alerg destul
de repede încât s`-l prind. T`cere. A[ vrea s` zbor o dat` cu Concorde-ul. Asta ar fi o
chestie. Dar cel mai mult a[ vrea s` zbor cu Concorde-ul dormind.
Heinrich se uit`.
HEINRICH Pingelele dumneavoastr` sunt f`cute praf.
IUDIT Da. [tiu.
HEINRICH Asta nu face o impresie bun`.
IUDIT Asta te face mai întâi de toate s` te uzi la picioare, a[a c` tremuri
de frig [i nu po]i s-adormi.
T`cere.
IUDIT Crede]i c` dragostea îl obose[te pe om.
HEINRICH ezit` Nu.
IUDIT Pân` acum, de fiecare dat` când eram îndr`gostit` m` cuprindea o
stare de agita]ie. Dar când trece starea de îndr`gostire,[i când ajungi la starea de
dragoste, ceea ce eu n-am reu[it înc`, atunci îmi doresc ca ea s` fie o obi[nuin]`
pa[nic`, ceva de încredere [i familiar, cam a[a cum o vac` st` în grajd lâng` alt` vac` [i
rumeg`.
HEINRICH Dar asta e cât se poate de obi[nuit.
IUDIT Mie mi-ar pl`cea. Da, vede]i dumneavoastr`, dac` ar fi s` se fac`
dragoste, la sfâr[itul unei zile, atunci, ca s` faci sângele cald [i lene[, ca s` nu mai
gânde[ti, ca s` po]i s` adormi mai bine [i s` visezi profund. Ar fi un mijloc împotriva
insomniei ca atunci când te plimbi de câteva ori în jurul casei sau bei lapte cald cu
miere.
T`cere.
IUDIT Dumneavoastr` sunte]i un om mai degrab` lini[tit, nu-i a[a.
HEINRICH Cam a[a ceva.

11
T`cere.
IUDIT Bunic`-mea era cus`toareas`, ma[in` de cusut Singer cu pedal`;
când lucra la ea, ma[ina se auzea ca r`p`itul egal al unui tren. - Ea a venit pe lume
într-un vagon de tren.
Heinrich se uit`.
IUDIT Eu a[ spune c` a fost la în`l]imea timpului ei.
T`cere.
IUDIT Mi-ar pl`cea s`fiu un om atât de lini[tit ca dumneavoastr`.
Heinrich încearc` un zâmbet. Iudit î[i deschide valiza, scoate din ea o
pern` din care cad fulgi.
IUDIT ~sta a fost cadoul ei de desp`r]ire. Numai c` a murit înainte s`
coas` [i a patra latur`. În fiecare noaptea, perna mea se face din ce în ce mai sub]ire.
Se întinde pe valiza ei ca s` se culce. Lini[te. Ea cânt`:
Nani-nani, puiu[or,
Fie-]i somnul lin,
Baiujki baiu,
Cai, glasuri aspre în noapte
R`sun` acu’.
Dar tu dormi, puiul mamii,
Ei se duc mai departe,
Baiujki baiu,
Într-o zi, la fel ca [i ei
Vei ajunge [i tu
Baiujki baiu...
HEINRICH Dar nu pute]i s` r`mâne]i aici.
El se întinde lâng` ea. Se întinde peste ea. O sufoc`.
HEINRICH Atunci am vrut s` n-o mai chinui [i s` nu-i mai las timp. N-am
mai vrut timp cu ea [i în general timp pentru ea. C`ci orice fel de timp avea s` fie
prea mult pentru ea. T`cere. Nu vorbesc despre izb`vire. T`cere. Cu toate c` – pentru
ea, timpul era ca o durere, de care trebuia s-o eliberez, c`ci continuarea vie]ii ar fi
fost oribil` [i lipsit` de sens în oroarea ei. T`cere. Nu este – bine. T`cere. Dar cine
poate s` spun`: e gre[it.

VI. OARBA (III). MONOLOG VIRGIN

A]i f`cut vreodat` sex cu o oarb`? Asta l`rge[te modul de a vedea lucrurile.
În cazul în care înc` nu a]i avut parte de o astfel de pl`cere, vi se ofer` acum ocazia
unic`, total lipsit` de riscuri, de a lua parte la destinul meu. DOAMNELOR {I
DOMNILOR, ACUM SUNTE}I PE CALE S~ AFLA}I POVESTEA DEZVIRGIN~RII MELE.
Pân` la vârsta de cincisprezece ani, nu cunoscusem înc` mul]i b`rba]i. Sunt [apte ani
de atunci, [i nici în ace[ti [apte an nu am cunoscut mul]i b`rba]i, din cauz` c` eu am
c`utat mai ales un b`rbat anume. De fapt, nu am cunoscut nici unul. Vreau s` spun,
nu am cunoscut pe nici unul de foarte aproape, în a[a fel încât, dac` nu m` sp`l, s`
port cu mine timp de dou` trei zile mirosul acestui b`rbat, într-un fel familiar. Atunci
îns` eram la mare nevoie, tocmai fiindc` aveam deja paisprezece ani [i trebuia
neap`rat s` scap de virginitatea mea, [i era al naibii de greu s` g`sesc un b`rbat pe
care s`-l pot mirosi bine. Situa]ia se ascu]ise foarte tare, fiindc` la mine în clas` nu
mai erau decât dou` fete în afar` de mine care nu fuseser` dezvirginate; una era

12
mormon`, cealalt` spunea c` ea era b`rbat, [i strângea în secret bani ca s`-[i schimbe
sexul. S` nu m` în]elege]i gre[it, nimic nu e mai u[or decât s` fii futut`, atunci când
e[ti oarb`. Încerca]i [i dumneavoastr`. Tipii sunt nebuni dup` asta. Ei se a[teapt` la o
experien]` senzorial` ie[it` din comun, ba chiar la o revela]ie, la revolu]ia sexual` pe
care n-au avut-o niciodat` Oarba în sine e toat` numai piele atunci când face sex – ei
î[i închipuie c`, cu tine, pot s` fac` toate porc`riile din lume, dar vor s` fie trata]i ca [i
când ei în[i[i ar fi ou`le crude ale lui Ghaddafi, în jurul c`rora e înf`[urat un fitil de
bomb` cu ceas. În principiu, eu una nu m` a[teptam la cine [tie, voiam pur [i simplu
s` scap o dat`. În fond, prima oar` nu e cine [tie ce experien]`. Experien]a începe abia
la a doua oar`. Deci nu aveam nimic împotriv` s` m` arunc, dar nu chiar cu primul
venit. Nu cu unul care dup` aia m-ar trece la capitolul curiozit`]i, dup` ce eu i-a[ fi
ar`tat ochii mei cei frumo[i: pot s`-i rostogolesc în a[a fel încât se mai vede doar
albul, care iese din orbite mare cât o minge de ping-pong, cu un zgomot ca un clef`it.
Ha. Scumpo, mai f` o dat` Halloween – p`cat c` nu pot s` m` v`d [i eu a[a. Pe scurt, la
urma urmelor nu mai eram un copil. Voiam un b`rbat sensibil, inteligent, în]eleg`tor,
experimentat, tolerant, cu sim]ul umorului, sportiv [i ar`tând cât mai bine cu putin]`,
care urma s`-[i fac` treaba [i dup` aia s` m` lase în pace.
Cât se poate de hot`rât`, m-am dus la Reinhold. Reinhold era un negostur de covoare
marocan, cunoscut din cauz` c` acosta fete pe strad` [i le invita în magazinul lui de
covoare, ca s`bea ceai. Un ceai atât de tare nu mai b`usem niciodat` pân` atunci. Cu
covorul moale la spate am [optit M` ia ame]eala, nu mai v`d nimic. Reinhold s-a l`sat
peste burta mea. M-am trezit cu o ame]eal` pl`cut`, dar nu-mi mai aduceam aminte
de nimic. Oare se întâmplase sau nu se-ntâmplase. Am început s` adulmec. Lâng`
mine Reinhold mirosea un pic a mosc, dar asta nu înseamn` nimic la un negustor de
covoare. Nu am îndr`znit s`-l întreb pe el, de team` s` nu-l jignesc în onoarea lui. Ca
s` merg la sigur [i s` mi se confirme rezultatul, am ales un ginecolog. Era primul
ginecolog din via]a mea [i corespundea întru totul a[tept`rilor mele, c`ci îl chema
doctor Puhl [i mirosea a ment`. Eu i-am expus situa]ia mea, el mi-a luat mâna [i a
spus: Închide]i ochii, într-o clip` a [i trecut. Eu i-am apucat mâna [i am strâns-o plin`
de speran]e. Îmi pare r`u, l-am auzit, pielicica dumneavoastr` e absolut intact`. Eu i-
am strâns mâna cât am putut de tare, dar nu s-a mai întâmplat nimic. Nu s-a mai
întâmplat nimic. El nu în]elesese gravitatea situa]iei. A[adar nu f`cusem nici un pas
înainte [i trebuia tot eu s` g`sesc o solu]ie. [i atunci – Atunci m-am îndr`gostit. [edeam
într-o cafenea, era început de toamn`, [i l-am auzit în trecere. I-am auzit pantofii, încet
[i u[or pe pietri[, a mers o dat` în semicerc în jurul meselor, apoi s-a întors [i s-a
a[ezat. S-a a[ezat la masa de al`turi [i a comandat înghe]at`. Vocea lui i-a dat
corpului meu un brânci. Dar înainte de toate era un miros, un miros tandru, lipsit de
griji, nou, sim]urile mele au început s` zboare. Înghe]at` de vanilie. Sim]eam mirosul
înghe]atei de vanilie, înainte de fiecare înghi]itur` auzeam linguri]a lovindu-se de
marginea cupei, pielea lui, [i ea mirosea a vanilie, din p`rul lui un miros slab de
l`mâie, costumul din lân` cu fibra groas`, care avea un pic de gust de talc – dar mai
era acolo [i un alt miros, ceva necunoscut, pentru care nu aveam nici un nume, nici o
no]iune. Niciodat` nu mi-a mai b`tut inima atât de tare ca în momentul acesta. M`
holbam la el, fa]a mea o singur` flac`r`, are s` plece, m-am gândit, are s` plece, [i
totu[i n-are voie s` plece, dac`-l scap din ochi ast`zi, cum am s`-l mai reg`sesc
vreodat`. Apoi am auzit o alt` voce, vocea a strigat Heinrich! {i înc` o dat` Heinrich! [i
el s-a ridicat într-adev`r [-i a plecat. Am alegrat dup` el cât am putut de repede, dar
erau atâ]ia oameni acolo, atâtea voci, atâtea zgomote, atâtea mirosuri, [i ele m-au
înconjurat, m-au derutat, m-au îmbrâncit [i m-au prins [i m-au ]inut strâns [i n-am
putut s` m` eliberez, nu înaintam, nu mai aveam aer, am strigat Heinrich! {i m-am

13
împiedicat [i am c`zut [i l-am pierdut. N-am mai vrut s` fiu cu nici un alt b`rbat decât
cu el; [i n-am vrut s` m` culc cu nici un alt b`rbat decât cu el. Dar mi-era team` c`,
dac` aveam s` ne întâlnim vreodat`, lui avea s`-i fie team` de mine. Nu din cauz` c`
eram oarb`, ci pentru c` înc` mai eram virgin`. {i mie avea s`-mi fie team` de el din
acela[i motiv. Nu e u[or s` fii înc` virgin`, atunci când îl întâlne[-ti pe b`rbatul pe care-l
iube[ti. Deci. În seara asta m-am dus acas`. Deci m-am dus în camera fratelui meu.
El era întins în pat [i citea. Frate, i-am spus, te rog ajut`-m` s` nu mai fiu virgin`. {i el
m-a ajutat. Atent, a[a cum o fac fra]ii. T`cere lung`. Dup` care am început s`-l caut.
Pe Heinrich. Mergeam prin ora[ [i-l c`utam, c`utam dansul u[or al pantofilor lui, vocea
lui, [i mirosul acela -. Uneori m` duceam în alt ora[ [i-l c`utam acolo, fiindc` nu [tiam în
ce ora[ locuie[te el. [i pe urm`, pe urm` l-am g`sit – Iese.

VII. TANIA. NU AI VOIE S~-I CEDEZI IUBIRII

Pe o strad` de specialitate. O vreme, Heinrich o observ` Tania [i bea cu


înghi]ituri foarte mici dintr-o pung` de hârtie.
HEINRICH Sunte]i mai degrab` genul sportiv, nu-i a[a.
TANIA Da.
HEINRICH Eu sunt mai degrab` un tip nesportiv, din p`cate.
TANIA Nimic nu vine din nimic.
HEINRICH Da din p`cate. De multe ori mi-ar pl`cea s` fiu ceva mai sportiv,
dar pe urm` uit s` m` antrenez.
TANIA {ti]i ce. Pute]i s` tr`nc`ni]i oricât vre]i. Dar degeaba, la mine, e
numa’ uitatu’. C` io-s acu’ în timpu’ serviciului.
HEINRICH Da. În]eleg. C` eu sunt vânz`tor de înc`l]`minte [i din cauza
asta am privirea format` când e vorba de picioare care se mi[c` mai sportiv.
TANIA E tare, hai c`-i tare. Ave]i chef de vorb` sau de gimnastic`?
Heinrich îi d` bani, vede c` nu-i destul.
HEINRICH F`r` gimnastic`.
TANIA Nici o diferen]` la capitolu’ monetar.
HEINRICH ?
TANIA Cost` la fel.
Heinrich îi mai d` bani, tot nu-i destul, a[a c`-i mai d` ni[te bani.
TANIA Încotro.
Heinrich ridic` din umeri.
TANIA Sus.
Heinrich aprob` din cap.
Pensiune. [ed unul l#ng` altul pe pat.
HEINRICH Vreau s` l`murim un lucru.
TANIA Da.
HEINRICH Asta aici e meseria dumneavoastr`, nu-i a[a? Vreau s` spun, o
face]i pentru bani.
TANIA Ai pl`tit deja. Po]i s`-i dai drumu’.
HEINRICH mai bea pu]in S` [tii c` eu chiar nu vreau decât s` vorbim.
TANIA P-orm` înseamn` c-o s` fie o sear` comod`. Pauz`. E-n regul`. Cu
toate astea mai face o încercare tandr`. Nu trebe s`-]i fie ru[ine.
T`cere. Heinrich soarbe.

14
TANIA Ce problem` ai.
HEINRICH N-a[ vrea s` v` îndr`gosti]i de mine.
Tania râde-n gura mare.
HEINRICH Nu-i nimic de râs la treaba asta. Femeilor care se îndr`gostesc
de mine eu le aduc pierzania [i dezastrul.
Tania râde mai departe.
HEINRICH A[ putea acum s` intru [i mai mult în detalii, dar cred c` s-ar
merge prea departe, mai mult, cred c` ar putea s` v` sperie din cale afar` de tare.
Tania înceteaz` s` mai râd`
TANIA serioas` A[a. Despre asta nu vrei s` vorbe[ti cu mine.
HEINRICH Nu, nu-mi propusesem asta. Dar dac` v` intereseaz`, putem s`
vorbim [i despre asta. Chiar dac`, a[a cum spuneam, nu a[ vrea s` v` introduc atât
de adânc în detalii, ar putea s` v` tulbure, [i singurul lucru pe care-l caut în seara asta
este – o persoan` cald`.
TANIA O persoan` cald`.
HEINRICH Dar dumneavoastr` nu ave]i voie s` nutri]i nici un sentiment.
Trebuie s` o face]i doar pentru bani.
Tania îi ia mâna.
HEINRICH Am a[a un dor în mine în seara asta.
TANIA Nu pot s`-mi închipui c` e[ti în stare s`-i faci unei femei ceva
îngrozitor, e[ti doar un pic timid [i ai o inim` moale. Sunt unele care se-nnebunesc
dup` a[a ceva.
HEINRICH bea Nu o fac inten]ionat, trebuie s` spun asta de la bun
început, fiindc` un observator din afar` ar putea foarte u[or s` presupun` c` asta mi-
e inten]ia. Ceea ce nu e cazul deloc. Mai mult chiar, se întâmpl` c` …
TANIA C` ce.
Heinrich cade pe gânduri absent.
TANIA Nu te gr`bi.
HEINRICH tresare Mai vre]i bani.
TANIA Totul e-n regul`.
HEINRICH Face]i asta ca profesie. Nu-i a[a. Sunte]i sut` la sut`
profesionist`. Nu sunte]i pl`tit` ca s` ave]i sentimente.
TANIA P`i da.
HEINRICH Eu sunt clientul dumneavoastr`.
TANIA Nu-]i face griji pui[or.
HEINRICH bea Da. Deci. La prima chiar am ]inut. Ba nu mint. Am – am
iubit-o. Da. Am iubit-o. Iulia. Bea.
TANIA {i dup` aia te-a p`r`sit.
HEINRICH Da. Exact. Fiindc` credea c` doar m` joc. Fiindc` nu puteam s-o
iubesc a[a cum m` iubea ea pe mine. Pauz`. [i cu asta a început totul.
TANIA Nu-i cazu’ s` te dai de ceasu’ mor]ii. To]i am trecut o dat` pân’ asta.
Sunt sigur` c-o s` g`se[ti alta. {i Iulia o s` moar` de oftic`.
HEINRICH Dar [i celelalte m-au p`r`sit. A doua m-a p`r`sit fiindc` am
înjunghiat-o, pe-a treia am sufocat-o.
TANIA }i-ar fi pl`cut ]ie, te-n]eleg. Fantezii d-astea mai am [i io câteodat`.
Mam` Doamne, da’ [tiu c` te-ai f`cut. Ia vino-ncoa.

15
Îl ia pe Heinrich în bra]e [i-l ]ine strâns la piept, îl leag`n` pu]in încoace [i-
ncolo, îl mângâie lini[titor. [i într-adev`r Heinrich se mai lini[te[te, s-ar putea crede c`
doarme, dar de fapt savureaz` îmbr`]i[area.

TANIA Io n-am iubit înc` niciodat`. T`cere. {i nici nu vreau s` iubesc


f’odat`. T`cere. Numa’ belele. T`cere. La-nceput, când e[ti îndr`gostit`, atunci te
schimbi, nu-i a[a.? Totul s` schimb` un pic, umbli ni]el mai altfel, te ui]i un pic altfel,
glasu’ ]i se face mai adânc, [i cred c` chiar [i miro[i altfel. T`cere. Poate po]i s`-mi ar`]i
[i mie un pic. Poate po]i s`-mi ar`]i gesturile. Ca s` nu joc fals cu clien]ii. Poate po]i s`
m`-nve]i cum arat` s` fii îndr`gostit.
HEINRICH Nu.
TANIA Toate colegele mele au pe câte unu’ stabil. M` rog, aproape toate
au pe câte unu’ stabil. Da’ io n-am p` nici unu’ stabil. {i nici n-am avut f’odat`.
Niciodat`. Pauz`. La început, îi l`sam s` m` s`rute contra cadouri, când aveam doi[pe
ani, finc` ziceam c` poate atunci o s`-i plac` lu’ unu’ d` mine [i-o s` devie stabil. Da’
unu’ dup` altu’ mi-au l`sat cadou’ [i s-au dus. Atunci nu i-am mai l`sat s` m` s`rute, [i
pentru restu’ am luat bani. {i unu’ dup` altu’ a pl`tit [i s-a dus mai departe. Pauz`. De
ce oare?
T`cere.
TANIA Oi avea io ceva resping`tor.
T`cere.
HEINRICH Nu.
TANIA Da’ [tiu c` te-ai gândit bine. Te-ai gândit bine finc` nu vrei s` m`
faci s` m` simt nasol. M-ai observat p` strad` [i m-ai ales, finc` ai zis c` cu mine nu-i
absolut nici un pericol ca s` m` îndr`gostesc d` ea [i s` r`mân ag`]at [i s`devin stabil.
E resping`toare.
HEINRICH {i doar ]i-am spus, ]i-am spus s` nu cedezi în fa]a
sentimentelor tale.
TANIA To]i spun tot timpul pove[ti care s`-i împiedice s` r`mân` ag`]a]i [i
s` devin` stabili. De ce tocmai la mine s` nu r`mân` ag`]at nici unul. De ce?
HEINRICH {i de ce s` fiu eu acela. De ce s` fiu tocmai eu acela. De ce. Eu
– un vânz`tor de înc`l]`minte absolut mediocru, [i nesportiv pe deasupra [i cu un venit
anual departe de a fi spectaculos.
TANIA {i tu încerci acum doar unul dintre trucurile astea pe care le crezi
rafinate.
HEINRICH Câtu[i de pu]in.
TANIA Deci nu m` g`se[ti resping`toare?
HEINRICH Nu.
TANIA Atunci s`rut`-m`.
HEINRICH A[-a ceva, a[a ceva nu se face.
TANIA Doar în joac`. Spune-mi ce nu fac bine. Arat`-mi prin gesturi.
Ea îl s`rut`.
HEINRICH Sunt sigur c` faci totul bine.
TANIA Nu a[tept nici un sentiment. Numai s` te prefaci.
HEINRICH Nu vreau. Nu mai vreau s` m` joc.
TANIA Oricum nu renun] la independen]a mea. Am s` am grij` de tine. N-o
s` trebuiasc` s` mai munce[ti niciodat`. Câ[tig destul pentru amândoi. Sunt
profesionist`.
Îl s`rut`.

16
TANIA S`rut`-m`. Îl s`rut`. }ine-m`. Îl s`rut`. Fii stabilul meu. Îl s`rut`.
Iube[te-m`.
Ea se lipe[te mai tare de el, la început, el îi r`spunde, înc` mecanic [i
speriat, apoi cuprins tot mai mult de pani`. El vrea s` scape de ea, nu reu[e[te. Totul
se transform` în lupt`, el încearc` s`-i dea cu ceva în cap, ea vrea s` fug`, el o
înjunghie.

VIII. OARBA (IV)

OARBA Cum ar`t eu de fapt?


HEINRICH Mic`, p`r negru, ten m`sliniu. Ar`ta]i un pic ca o m`slin` cu p`r.
Ar trebui s` v` cheme Olivia.
OARBA Sunt cumva – urât`.
HEINRICH Nu.
OARBA Dumneavoastr` [ti]i ce-nseamn` urât.
HEINRICH se gânde[te Posibil s` nu [tiu.
OARBA Deci s-ar putea totu[i s` fiu urât`, numai nu pentru
dumneavoastr`.
HEINRICH Posibil.
T`cere.
OARBA Femeile celelalte, cele pe care le-a]i ucis, ele vi se p`reau
dr`gu]e.
HEINRICH Dr`gu]e ?
OARBA Frumoase.
HEINRICH Ei da. Fiecare era altfel.
OARBA Atunci înseamn` c` nu erau frumoase. Despre asta nu vorbi]i
niciodat`.
HEINRICH Frumos ,nefrumos. Termina]i o dat` cu întreb`rile astea. Ce-i
mort e mort.
OARBA Atunci înseamn` c` nu le-a]i omorât pentru c` erau frumoase.
HEINRICH Nu.
OARBA {i nici pentru c` nu erau frumoase.
HEINRICH Nu.
OARBA Deci felul în care ar`tau nu putea s` le împiedice moartea [i nici
nu le-a influen]at-o în vreun fel.
HEINRICH Dar dumneavoastr` sunte]i oarb`, ce importan]` are pentru
dumneavoastr`, de ce v` bate]i capul cu felul în care arat` alte femei, dumneavoastr`
nu vede]i nici m`car cum ar`ta]i dumneavoastr` în[iv`.
OARBA Da. Tocmai. De-aia v-am [i rugat. De ce anume trebuie s` m` tem.
Pauz`. Spune]i-mi cum ar`t. Iese.

IX. EVA, FEMEIA CU COLTUL

17
Între patru [i cinci diminea]a. Începe s` se crape de ziu` Heinrich caut` un
punct de sprijin într-un bar non-stop. În afar` de el, înc` doi-trei in[i nocturni [i, dou`
scaune mai încolo, o femeie.
EVA Iubesc lumina asta.
Heinrich prive[te curios l`mpile galbene.
EVA Nu lumina asta. Întoarce]i-v`. Lumina aia de afar`, lumina de la
aceast` or`, lumina pe care a]i adus-o cu dumneavoastr`` de afar`, care a r`mas
ag`]at` de cutele paltonului dumneavoastr`. V` st` bine. V` d` a[a o anumit`
… str`ucire. Râde.
HEINRICH Ar fi mai bine s` nu intra]i în vorb` cu mine.
EVA Când eram la fel de tân`r` ca dumneavoastr`, [i eu îi uram pe
b`trânii `[tia, care nu [tiu când e timpul s` se opreasc*.- [i s` se duc` acas`, [i care
par s` a[tepte toat` noaptea s` vin` vreun ins singuratic, c`ruia s` înceap` s`-i
vorbeasc` f`r` nici o jen`, numai pentru c` acela e prea politicos ca s`-i fac` s` tac`.
HEINRICH Eu nu mai umblu cu femei.
EVA Ooh.
HEINRICH Pute]i s` crede]i ce vre]i despre mine.
EVA Eu nu mai caut nici un b`rbat.
HEINRICH Nici nu v-a[ aduce noroc. Lua]i mâinile de pe mine.
EVA {tiu doar c` nu sunte]i tipul care se omoar` dup` femei.
HEINRICH Nici dup` b`rba]i nu m` omor. În caz c` v` consoleaz`
T`cere.
EVA încet Nu vreau decât s` vorbesc pu]in. N-o s` v` deranjez. T`cere. Ia
uita]i-v` pu]in afar`. Vede]i cât e de t`cut. Auzi]i culorile, culorile acestei ore, care se
nume[te albastr`, din cauz` c` omul nu aude decât t`cerea oamenilor care dorm [i
zumzetul viselor lor.
Heinrich se uit` la ea.
EVA V` gândi]i c` sunt beat`. Sunt ani de când nu mai beau.
HEINRICH De ce.
EVA Uita]i-v` la mine. La ce mi-ar folosi.
HEINRICH Nu [tiu.
EVA Da. Nici eu.
T`cere.
EVA La orele astea ale dimine]ii, lumina e pu]in altfel în toate ora[ele pe
care le-am v`zut. Un voal albastru-fumuriu pe str`zile Parisului, la Roma un ro[u
deschis [i delicat, iar la Viena …
HEINRICH La Viena e tot mereu câte un tramvai nervos care-]i toac` cele
mai frumoase gânduri în drum spre cas`.
EVA Dar un lucru e pretutindeni la fel. Pot s` spun asta chiar dac` nu am
ajuns mai departe de Paris, Roma [i Viena –
HEINRICH ?
EVA Nu-]i vine s` te duci acas`. La ora asta pur [i simplu nu-]i vine s` te
duci acas` ca s`-]i deschid` u[a triste]ea pe care ai l`sat-o acas`.
HEINRICH Da. ..Da.
EVA {ti]i de câte ori am fost c`s`torit`?
HEINRICH Despre asta a[ prefera s` nu vorbim.
EVA De ce. De câteva ori. Destul de des. Atât de des, c` ajunge pentru
totdeauna. De patru ori divor]at`, de trei ori r`mas` v`duv`, nu conteaz`. De fiecare
din aceste d`]i blestemate am îndep`rtat din locuin]a mea [i am distrus toate
obiectele, toate catrafusele, fiecare brici în parte. Dar [ti]i ce n-am reu[it niciodat` s`

18
fac – n-am reu[it niciodat` s` îndep`rtez de pe u[` pl`cu]a cu numele respectivului
meu so]. A[a încât, când m` duc acum acas`, de pe u`a mea m` întâmpin` [apte nume
diferite str`lucitoare, unul sub altul. Iar eu bag cheia în broasc` [i descui un cavou.
T`cere.
EVA Veni]i cu mine pân` la mine acas`.
HEINRICH Cum?
EVA V` rog.
HEINRICH Dar cum au murit b`rba]ii care v-au murit.
EVA râde Veni]i cu mine s` ne plimb`m. V` rog.
Ies în strad`.
EVA Haide]i s` mergem pu]in prin parc. Imediat or s` amu]easc` p`s`rile
de noapte, [i pân` când încep s` ciripeasc` p`s`rile zilei, or s` fie dou` trei minute de
t`cere deplin`.
Intr` în parc. Heinrich r`mâne pe loc [i respir` adânc. Eva merge pu]in
înainte.
EVA Vre]i s` v` fac un serviciu.
HEINRICH Da.
EVA scoate un pistol din po[et`. Vre]i s` v` împu[c?
HEINRICH Nu. Da.
EVA Veni*i încoace.
Heinrich nu vine.
EVA Veni]i încoace.
Heinrich nu vine. Eva trage un foc în p`mânt. Heinrich se apropie.
EVA Poftim. Apuca]i-l.
HEINRICH Nu.
Ea îi ia mâna [i i-o strânge în jurul pistolului.
HEINRICH Se simte ca un gândac uria[ [i rece.
EVA Frumoas` senza]ie.
HEINRICH Da. Nu. Da. Lua]i-l înapoi.
Dar ea nu-l ia.
HEINRICH {i ce s` fac eu cu el acum.
EVA Împu[c]i-m`.
HEINRICH Cum ?
EVA Pur [i simplu ap`sa]i pe tr`gaci.
HEINRICH Nu !
Apas` din gre[eal` pe tr`gaci [i o împu[c`-n picior. Izbucnind într-un râs
sonor, Eva cade.
EVA Dar nu în picior. În inim` iubitule în inim` – râde, se ridic`-n capul
oaselor, se sprijin` de-un copac. Mi-ai g`urit dresul.
HEINRICH speriat Dar n-am vrut. Eva \[i aprinde o ]igar`. Îmi pare r`u de
dresul dumneavoastr`, s` m` duc s` v`, s` v` cump`r o pereche nou`, numai s`-mi
spune]i ce marc` …
EVA P`streaz`-]i banii [i împu[c`-m` mai bine. S` m` împu[ti.
HEINRICH Asta nu se poate. Trebuie s` termin`m o dat`. N-am voie s` v`-
mpu[c. Gata. Terminat. Precis o s` g`si]i dumneavoastr` pe cineva, cât sunte]i de
înd`r`tnic`.
EVA Sfâr[itul, sfâr[itul. În fiecare noapte ies [i caut sfâr[itul [i de fiecare
dat` mai vine câte un idiot [i aprinde lumina.
HEINRICH Eu merg cu tramvaiul, merg cu tramvaiul în cerc de fiecare
dat`, pân` când toat` lumea alunec` de pe valize, dar acum, acum am s` cobor…

19
EVA î[i scutur` ]igara în ran` Putain, je suis trop ridicule, moi, quelle
merde –
T`cere.
EVA Nu vre]i s` m` s`ruta]i?
HEINRICH În nici un caz
EVA Vino, p`s`ric`, vino …
HEINRICH Nici nu se pune problema.
EVA Vino .
HEINRICH Nu.
EVA Câine înc`p`]ânat, întâi îmi trage un glon] în picior [i-mi g`ure[te
dresul [i pe urm` nici m`car nu vrea s` m` s`rute, un s`rut mititel de împ`care –
Heinrich renun]`, se duce la ea, o s`rut`, ea îl re]ine, îl s`rut` din nou.
EVA î[i [terge gura Îîu, Doamne, rachiu de cartofi, cât îi ur`sc pe bol[evici.
Ea se ridic`, ia pistolul, îl îndreapt` spre Heinrich.
EVA Trage arma sau mori, Django –
HEINRICH ia pozi]ie cu picioarele desf`cute Da.
EVA Ce da.
HEINRICH S` mor.
EVA cu dispre] Urâciosule. Arunc` pistolul, resemnat`. Imediat o s` r`sar`
soarele. – Mai întâi trebuie s`-mi cump`r un dres nou.
Heinrich ia pistolul, ]inte[te agitat, dar imprecis, o love[te în um`r, ea
aterizeaz` în copacul urm`tor.
EVA Nu în um`r, în inim`, iubitule, în inim`, iubitule, în inim`
Heinrich ]inte[te.
EVA Stai – a[teapt` – Spune-mi cum te cheam`.
HEINRICH Heinrich. Heinrich Blaubart.
EVA Frumos nume. Am s` mor cu numele t`u pe buze, ce p`rere ai de
asta – Heinrich – Dac` nu se opre[te o dat` din vorbit, s-a terminat din nou
cu ]intitul. Heinrich închide un ochi. Ea trage un ultim fum [i întoarce capul într-o
parte. Acum. Heinrich trage. În inim`. Ea nu trebuie s`-i spun` c` e moart`, vede el [i-
a[a. Heinrich se uit` întreb`tor la pistolul din mâna lui. Nici pistolul nu [tie ce-i de
f`cut. El se duce la moart`, îi ia po[eta, bag` atent pistolul în`untru, î[i atârn` po[eta
de um`r, vrea s` plece. Ezit`, se întoarce, atârn` po[eta de bra]ul Evei, îi observ` ]
igara înc` arzând`, o ia [ începând din aceast` clip` se transform` în fum`tor.

X. OARBA (V). UN SCURT MONOLOG DUREROS

OARBA strig` [i încearc` s`-[i g`seasc` ochii. O dat` doar o dat` doar s`
v`d cerul....

XI. CHRISTIANE. GET THE KICK

La o intersec]ie.

CHRISTIANE {aptezeci [i patru, [aptezeci [i cinci, [aptezeci [i [ase …

20
Heinrich traverseaz`.
CHRISTIANE {aptezeci [i [apte. Se duce la Heinrich. Scuza]i-m`, da,
dumneavoastr`, hei, vre]i s` merge]i cu mine, v` rog.
HEINRICH De ce?
CHRISTIANE Am pariat cu mine îns`mi c` am s`-l abordez pe cel de-al 77-
lea b`rbat care trece strada.
HEINRICH Atunci înseamn` c` sunt un accident pentru dumneavoastr`.
CHRISTIANE N-am mai f`cut niciodat` a[a ceva. Nu eram sigur` c` o s`
am curaj s-o fac. Dar am hot`rât c`, de azi încolo, am s` fiu îndr`znea]` [i neînfricat`.
HEINRICH Nu permit s` fiu degradat pân` la o simpl` prob` de curaj. Cine
crede]i dumneavoastr` c` sunt eu.
CHRISTIANE Mi-e totuna. Nu vreau decât s` beau ceva cu
dumneavoastr`.
HEINRICH De ce nu num`ra]i pân` la [aptezeci [i opt sau optzeci [i opt
sau din partea mea pân` la nou`zeci [i nou`. Nu ave]i voie s` crede]i în hazard. În
felul acesta deveni]i vinovat`. V` debarasa]i de r`spundere. Nu face]i asta. Pur [i
simplu c`uta]i-v` pe cineva simpatic, care s` v` inspire încredere.
CHRISTIANE Da. Tocmai. V` g`sesc simpatic. În mod normal nu m-a[ l`sa
niciodat` convins` s` fac a[a ceva, dar pe urm` mi-am adus aminte c` eu îns`mi eram
o dat` în metrou [i un b`rbat mi-a vorbit. Era vorba de un student la medicin` care
aplicase la NASA pentru un stagiu [i care în ziua aceea primise r`spunsul favorabil. Era
singur [i voia s` s`rb`toreasc` cu cineva, am petrecut o sear` foarte frumoas`.
HEINRICH Cu mine n-o s` petrece]i nici o sear` frumoas`, dar va fi în
orice caz o sear` de neuitat. Înc` mai pute]i s` v` r`zgândi]i.
CHRISTIANE Tipul a f`cut cinste cu whisky, [ti]i care e diferen]a între
Scotch [i Bourbon, {i mi-a citat din Bau-de-laire. Cunoa[te]i Bau-de-laire?
HEINRICH Da. E expertul `la francez în furnituri/bran]uri ortopedice.
Cunosc.
CHRISTIANE (citeaz` din Baudelaire)
Unei trec`toare
Asurzitoare, strada în jurul meu mugea.
Înalt` [i sub]ire, durerea maiestuoas`
În voalurile-i negre de doliu fastuoas`
{i mândr`, o femeie trecu prin fa]a mea
Cu sprinten mers [i zvelte picioare statuare,
Eu m`-mb`tam privind-o [i beam, ca pe-un venin,
Din ochiul ei, cer vân`t, de uragane plin,
Pl*cerea ce ucide [i vraja care doare.
Un fulger... Apoi noaptea! – F`ptur` f`r` drum,
Tu care cu-o privire m-ai ren`scut deodat`,
Abia în ve[nicie te voi vedea de-acum?
În alte p`r]i, departe! târziu! sau niciodat`!
C`ci nu-mi cuno[ti c`rarea, nu [tiu spre ce mergeai,
O, tu, zadarnic drag`, o, tu care [tiai!
Pe-asta am ]inut-o minte. Dac` atunci nu eram atât de tâmpit`, încât s`
vreau neap`rat s` m` duc acas` în inocen]a mea speriat`, în loc s` petrec noaptea cu
el, a[a cum mi-a propus, atunci n-a[ mai fi aici acum, acum m-a[ afla în Statele Unite
ale Americii, so]ul meu ar fi la NASA [i în concediu ar purta c`m`[i hawaiene, [i am
avea swimming pool. {i când te gânde[ti c` mi-a spus chiar c` m` iube[te pe bune.
HEINRICH Cu mine fire[te c` n-o s` ajunge]i în America.

21
CHRISTIANE Dar acum nu mai pot s` dau înapoi. Mi-am p`r`sit so]ul [i cei
doi copii mici ca s` mai tr`iesc o dat` cu adev`rat, înainte s` fie prea târziu. Acum sau
niciodat`. Sunt lipsit` de scrupule [i dispus` la absolut orice. T`cere. {i
dumneavoastr` ce a[tepta]i de la via]`.
Heinrich o ia în bra]e brusc, disperat, aprig, o strânge la piept.
HEINRICH Lini[te. L`sa]i-m` s` m` bucur de lini[te.
CHRISTIANE Eu n-a[ mai vrea s` am niciodat` parte de lini[te, niciodat`, n-
a[ vrea s` m` mai plictisesc niciodat`, n-a[ mai vrea niciodat` s` m` uit seara la
televizor, a[ vrea s` am un b`rbat care e un criminal periculos c`utat peste tot [i s` fug
cu el prin toat` Europa, a[ vrea s` acostez în Tanger [i, la asfin]it, s` s`rut cururilor
b`ie]eilor…
HEINRICH Nu m` înt`râta]i.
CHRISTIANE N-a[ vrea s` m` mai îndr`gostesc, n-a[ vrea s` m` mai
c`s`toresc, a[ vrea s` întâlnesc b`rbatul care-mi sfâ[ie inima într-o pasiune
clocotitoare [i lipsit` de scrupule, care-mi întoarce interiorul pe dos, care-]i ia tot ce
vrea, f`r` s` pun`-ntreb`ri.
HEINRICH Care v` s`rut` [i v` sfâ[ie buzele în s`rut.
CHRISTIANE Da.
Heinrich o face.
HEINRICH Care v` s`rut` [i v` sufoc` cu respira]ia lui.
CHRISTIANE Da.
Heinrich o face.
HEINRICH Care, în plin` zi, v` smulge hainele de pe corp, cu amândou`
mâinile, sfâ[iindu-v` carnea….
CHRISTIANE Da.
Heinrich o face.
HEINRICH Care-[i înf`[oar` p`rul dumneavoastr` în jurul încheieturii, v`
târ`[te prin rigole [i afirm` c` v` iube[te.
CHRISTIANE Da.
Heinrich o face.
HEINRICH V` iubesc, v` iubesc, v` iubesc.
CHRISTAINE Da.
HEINRICH Care-[i îndeas` m`dularul în dumneavoastr` în a[a fel încât vi
se pare c` vrea s` v` ajung` pân` la inim` [i s-o înjunghie cu el …
CHRISTIANE râde Da.
Heinrich o face.
HEINRICH Care v` sfâ[ie sânii, ca s` v` g`seasc` inima, care strig` în
dumneavoastr`, o iubire mai devastatoare ca a noastr` n-o s` mai existe nicicând [i în
vecii vecilor [i iubirea asta a noastr` va trebui s` ne omoare…
CHRISTIANE Da.
HEINRICH Dar numai pe tine are s` te omoare – Pe tine te omoar`.
O izbe[te cu capul de zid pân` când o omoar`

XII. OARBA (VI)

Gr`dina englez`. Heinrich pe o banc`. O fat` (Oarba) se apropie, mâncând


înghe]at`. Se a[eaz` lâng` el ezitând.
OARBA (dup` un timp) Îmi place atât de mult s` m`nânc înghe]at`.

22
T`cere.
HEINRICH Înghe]at` - - Înghe]at` m`nânc numai când m` duc la gr`dina
zoologic`. Într-un fel, se potrive[te.
OARBA Merge]i des la gr`dina zoologic`?
HEINRICH N-am mai fost de când aveam [apte ani.
OARBA A existat vreun motiv anume.
Pauz`.
HEINRICH Nu s-a mai întâmplat.
T`cere.
OARBA Hamburgul are o gr`din` zoologic` foarte frumoas`.
HEINRICH Hamburgul – dar ce suntem în Hamburg ?
OARBA V-a]i r`t`cit cumva?
HEINRICH Nu - e doar din cauz` c` … Da, Hamburgul are o gr`din`
zoologic` foarte frumoas`. T`cere. Dar Münchenul are un parc zoologic.
OARBA Ce-i cu dumneavoastr` ?P`re]i epuizat.
HEINRICH Cum v` numi]i.
OARBA De ce?
HEINRICH Nu v` fie fric`. Dar v` rog ajuta]i-m`, v` rog.
Pauz`.
OARBA Iulia.
HEINRICH De-asta m` temeam.
OARBA Sunte]i bolnav.
HEINRICH Nu m` vede]i, nu-i a[a.
OARBA Nu.
HEINRICH Îmi recunoa[te]i glasul. V` rog s` v` gândi]i bine.
OARBA Nu. Sigur nu.
HEINRICH tandru Ce s-a-ntâmplat cu ochii dumneavoastr`. Cine-i de vin`.
OARBA De vin`? Nimeni. M-am trezit într-o noapte, am vrut s` aprind
lumina, dar nu s-a f`cut lumin`. Asta-i tot. – Pentru un str`in sunte]i prea curios. Nu-i
politicos.
HEINRICH Am s` v` ar`t buletinul meu.
OARBA La ce-mi folose[te. Nu pot s`-l citesc.
HEINRICH Am s` v` citesc eu. Pute]i s`-l pip`i]i, dac` vre]i. N-am s` v`
mint. Î[i scoate buletinul din buzunar, i-l arat`. Aici, scrie aici. Cu fotografie.
OARBA Ei [i. Mi-e totuna, cine sunte]i.
HEINRICH Ce vre]i s` spune]i.
OARBA Poate c` sunte]i vreun ciudat. De fapt ce vre]i de la mine.
HEINRICH Nu cumva se-ntâmpl` s` fie ziua dumneavoastr` de na[tere.
OARBA De unde pute]i dumneavoastr` s` [ti]i.
HEINRICH Vre]i s` m` s`ruta]i.
OARBA Vre]i s` strig dup` ajutor.
HEINRICH Vre]i s` fi]i so]ia mea.
OARBA Cred c` sunte]i pervers.
HEINRICH Nu –
OARBA Nu, nici m`car nu v` cunosc.
HEINRICH V` mul]umesc. – V` mul]umesc. – V` mul]umesc.
T`cere.
OARBA Tot aici sunte]I?
HEINRICH Da. Da, tot aici sunt.
OARBA C`uta]i pe cineva. C` pune]i întreb`rile astea ciudate…

23
HEINRICH Nu. Nu. Dimpotriv`.
OARBA Sunte]i c`utat.
HEINRICH Da. – Da.
OARBA Pentru ce.
HEINRICH Sunt un asasin.
OARBA {i acum. – O s` m` l`sa]i s` plec.
HEINRICH Da. Pleca]i.
Oarba se ridic` [i pleac`. Heinrich mai r`mâne a[ezat o vreme,apoi se
întinde pe banc`, înf`[urat în palton. Vânt (poate), frunze (poate). Adoarme

XV. MONOLOG ÎN P~DURE

Aici afar` e întuneric întuneric întuneric. Simt o mare ner`bdare în mine.


Când spun ner`bdare, nu vreau s` spun ner`bdare, vreau s` spun – triste]e.
Plou` prin întuneric aud ploaia cum love[te frunzele, ies s` te caut afar`,
mai întâi prin lumini[, apoi drept înainte-n p`dure pân` când g`sesc locul. Crengi
înmugurite rupt înfipte-n p`mânt în form` de cruce, în jur un cerc din frunze [i pietre,
p`mântul netezit cu grij`; poate c` doar mi se pare c` e a[a, oare m` în[el sau (chiar)
îmi amintesc de o noapte în care am îngropat-o pe una-n p`mânt. [i unde s-a-ntâmplat
oare aici. Sau niciodat` nic`ieri. Ca s` aflu, m` aplec [i cu mâinile mele m`tur în
frunzele la o parte. Frunzele sunt ude [i-mi r`mân lipite între degete, îmi r`mân
ag`]ate de mâneci. S` smulg crengile din p`mânt, ele nu cedeaz`, r`d`cinile tinere mi
se împotrivesc, încearc` s` m` trag` în jos, dar eu nu vreau acolo, lujeri de frunze în
jurul mâinilor, î]i înfig ghearele [i mi se urc` pe bra]e, mi se-nf`[oar` în jurul
picioarelor, te v`d, înc` mai stai la cap`tul potecii, e doar conturul t`u, dar [tiu bine, tu
e[ti, spune-mi, ce se afl` sub p`mânt c` plantele cresc cu atâta tenacitate [i sunt atât
de rezistente, într-un loc în care nici n-ar trebui s` creasc`, ce-am f`cut, oare am f`cut-
o, tu nu vii mai aproape, nu m` aju]i, plantele m` fac s` cad, p`mânt greu de ploaie, în
care m` afund pe toat` lungimea, tu pleci [i eu nu mai ajung pân` la tine, nu pot s`
te ]in, Iulia, strig, Iulia, stai, opre[te-te, opre[te-te, nu auzi

XIV. OARBA (VII). ULTIMA IUBIRE

OARBA Miro[i ca un cal b`trân, pe care l-au uitat în curte, cu pielea


b`t`torit`, ochii sticlo[i, din]ii toci]i, l-au uitat, st` acolo zi de zi, în ploaie, merge în
cerc, noapte de noapte. Pauz`. Miroase a abator.
T`cere.
OARBA Te-am v`zut într-o cafenea. Prima dat`. Început de toamn`. Acum
[apte ani. Pauz`. Voiam s` te recunosc.
T`cere.
HEINRICH M-ai putea oare iubi. Poate.
OARBA Poate.Ce mult a[ vrea s` pot spune Poate.Ce mult a[ vrea s` pot
spune Da.Am încetat s` te mai iubesc. Ce fraz` simpl`. [i ce nu-i adev`rat`.Într-o zi
prim`vara. Când m-am a[ezat lâng` tine pe o banc` în parc.Voiam s` te recunosc.Era
aceea[i voce.Îns`, mirosul t`u …
HEINRICH Iube[te-m`.

24
Oarba scutur` din cap.
HEINRICH Iube[te-m` a[a cum te iubesc eu.
Oarba scutur` din cap.
HEINRICH Eu te iubesc. Peste m`sur`.
OARBA Nu. Tu încerci doar. Eu îns`, eu am s` te ucid. Pentru tine va fi va o
izb`vire.Pentru mine ca propria-mi moarte.Dar pe urm`. Pe urm` am s` fiu liber` de
tine.De lipsa ta de m`sur`. De mediocritatea ta. De minciunile tale.{i nu mai trebuie
s`-mi fie ru[ine de dragostea mea.Nu mai trebuie s`-mi fie ru[ine de dragostea
mea.Am s` fiu mândr` de ea. Îi taie beregata. Da, dragostea, dragostea asta ucide. {i
dorul de ea. O dat` numai, o dat` numai s` v`d cerul.

SFÂR{IT

25