Sunteți pe pagina 1din 7

Revista Română de Bioetică, Vol. 9, Nr.

2, Aprilie - Iunie 2011

DREPTUL PACIENTULUI LA
INFORMARE ŞI CONSECINŢELE
NERESPECTĂRII ACESTUIA ÎN
REPUBLICA MOLDOVA
Andrei Pădure*, Rodica Gramma**
Rezumat
În prezentul articol sunt abordate aspectele etice şi juridice ale dreptului pacientului la
informaţii cu privire la starea sănătăţii şi procedurile medicale ce i se aplică. Autorii prezintă
baza legislativă ce reglementează acest drept al pacientului în Republica Moldova. Sunt
prezentate cazuri din experienţa proprie de nerespectare a dreptului pacientului la informare şi
de neglijare a acestui drept de către pacienţi. Autorii demonstrează ce consecinţe pentru
personalul medical pot surveni în cazul neinformării pacientului şi pun în discuţie cauzele ce
determină dezinteresul unor pacienţi faţă de drepturile lor. Este arătată originea modelului
paternalist de acordare a asistenţei medicale în Republica Moldova şi sunt propuse soluţii
pentru depăşirea acestuia şi implementarea eticii dialogului dintre personalul medical şi
pacient.

Cuvinte cheie: drepturile pacientului, informarea pacientului, consimţământ informat, atitudine


paternalistă.

În procesul exercitării obligaţiilor avansat de dezvoltare a sistemului de


profesionale, medicii formează anumite sănătate [13]. În condiţiile societăţii
relaţii juridice cu societatea, contemporane, pacientul nu este doar un
administraţia instituţiei medico-sanitare, consumator de servicii, ci şi un
colegii, pacienţii şi rudele lor [1, 11]. participant activ la realizarea actului
Problema protecţiei drepturilor medical, înzestrat fiind, de pe poziţii
pacienţilor este actuală pentru toate ţările, etice, dar şi juridice, cu anumite drepturi.
chiar şi pentru acelea care au un nivel Unul din drepturile fundamentale ale

*
Conf., dr., Catedra Medicină legală, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ”Nicolae Testemiţanu”,
Chişinău, Republica Moldova, e-mail: forestamd@yahoo.it
**
Conf., dr., Şcoala de Management în Sănătate Publică, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
”Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, e-mail: rodica.gramma@gmail.com

33
pacientului este dreptul său la informare. judecăţii subiective a pacientului său [4,
În acest sens, conform literaturii de 5].
specialitate, conflictul dintre medic şi În Republica Moldova, dreptul
pacient apare adeseori din cauza pacientului de a fi informat este asigurat
necunoaşterii de către bolnav a prin intermediul Legii Ocrotirii Sănătăţii
specificului maladiei, a dificultăţilor [8] şi Legii cu Privire la Drepturile şi
profesiunii de medic şi a posibilităţilor Responsabilităţile Pacientului [6]. Astfel,
uneori limitate a ştiinţei medicale [1, art. 27 al Legii Ocrotirii Sănătăţii
4,11]. Tocmai din aceste considerente, stabileşte că pacientul şi rudele sale au
pacienţii tind să explice eşecurile dreptul să fie informaţi despre starea
tratamentelor prin acţiunile incorecte ale sănătăţii acestuia. În timpul examenului
personalului medical. Carenţele de medical şi al tratamentului, pacientul are
informare a pacientului complică dreptul la informaţii despre procedurile
procesul de comunicare dintre medic şi medicale ce i se aplică, despre riscul
pacient şi adeseori devin cauză a potenţial şi eficacitatea terapeutică,
dezvoltării unui conflict [9, 11]. Astfel, despre metodele alternative, precum şi
drept urmare a lezării dreptului despre diagnosticul, prognosticul şi
pacientului la informare nu se respectă mersul tratamentului, despre
dreptul acestuia la luarea deciziilor cu recomandările profilactice. Pacientul are
privire la starea sănătăţii proprii. În dreptul să consulte datele obiective,
această ordine de idei, studiile înscrise în fişa de observaţie medicală
sociologice arată că pacienţii sau în alte documente, care îl privesc [8].
nesatisfăcuţi de calitatea serviciilor În art. 5 al Legii cu Privire la Drepturile
medicale, destul de frecvent opinează şi Responsabilităţile Pacientului sunt
despre neimplicarea lor (14,47%) de menţionate atât drepturile individuale, cât
către medici şi neinformarea (38 – 60%) şi cele sociale ale pacientului referitoare
în procesul derulării actului medical [3, la informare. În sensul acestei legi,
16]. Pe de altă parte, există studii pacientul are dreptul la informaţii cu
sociologice care reflectă inversul, privire la prestatorul de servicii de
pacienţii fiind în mare măsură informaţi sănătate, profilul, volumul, calitatea,
despre procedeele de tratament (75%) şi costul şi modalitatea de prestare a
efectele secundare ale actului medical serviciilor respective (lit. g), are dreptul
(70%) [2]. Trebuie să se ţină cont şi de la informaţii exhaustive cu privire la
faptul că pacienţii nu sunt întotdeauna propria sănătate, la metodele de
interesaţi de drepturile ce le revin prin diagnostic, tratament şi recuperare,
lege [15]. M.L. Schwarze (2007) explică profilaxie, precum şi la riscul potenţial şi
acest dezinteres prin frica pe care o au eficienţa terapeutică a acestora (lit. i), şi
pacienţii să discute subtilităţile procedurii de asemenea are dreptul la informaţie
chirurgicale care îi priveşte [14]. Totuşi, completă privind factorii nocivi ai
informarea pacientului face parte din mediului ambiant (lit. j) [6]. În scopul
obligaţia medicului şi nu trebuie privită asigurării depline a dreptului pacientului
ca o constrângere, ci ca o oportunitate a la informare, Legea cu Privire la
unei relaţii umane cu pacientul [10]. Exercitarea Profesiunii de Medic obligă
Privind această informare, trebuie însă profesioniştii din domeniul sănătăţii să
precizat că este de neacceptat ca un respecte cu stricteţe drepturile şi
medic bine informat şi de bună intenţie interesele legitime ale pacientului şi să
să ajungă în situaţia de a fi supus informeze pacientul direct sau prin

34
intermediul reprezentanţilor legali ori al posibile litigii judiciare. Toate acestea se
rudelor lui apropiate despre starea întâmplă din cauză că neinformarea
sănătăţii acestuia (art. 17, lit. a; k) [7]. pacientului determină de la bun început
Prin urmare, legislaţia Republicii apariţia dubiilor cu privire la
Moldova asigură, pe deplin, dreptul corectitudinea şi plenitudinea acţiunilor
pacientului la informare, întrucât întreprinse în procesul acordării asistenţei
respectarea acestuia garantează realizarea medicale, după cum reflectă şi următorul
dreptului la autodeterminare. Totuşi, caz.
existenţa bazei legislative nu înseamnă, Din ordonanţă rezultă că urmărirea
în mod automat, cunoaşterea şi penală a fost pornită pe motivul
respectarea acesteia de către personalul „încălcării regulilor şi metodelor de
medical. Cercetările noastre [12], acordare a asistenţei medicale, ca
întreprinse în scopul identificării cauzelor rezultat al atitudinii neglijente şi al
şi condiţiilor de apariţie a eşecurilor în incompetenţei profesionale a medicilor
asistenţa medicală cu profil chirurgical instituţiei medico-sanitare publice
au demonstrat că în majoritatea republicane, care în timpul pelvioscopiei
expertizelor medico-legale (59,73%), i-au înlăturat dnei D. ovarul stâng”. Din
dispuse de organul de urmărire penală pe dosarul cauzei s-a constatat că dna D.
marginea plângerilor pacienţilor suferă de sterilitate de câţiva ani.
referitoare la calitatea serviciilor Tratamentul conservator, aplicat pe
medicale, medicii legişti nu au identificat parcursul acestei perioade a fost
derogări de la principiile şi regulile de ineficient. La examenul ultrasonografic
acordare a asistenţei medicale. În al organelor bazinului mic, pe lângă
asemenea cazuri, drept motiv frecvent inflamaţie, s-a depistat şi un proces
pentru depunerea plângerilor au servit aderenţial exprimat, care a servit
încălcările normelor etice şi deontologice indicaţie pentru intervenţia chirurgicală
admise în procesul acordării asistenţei „Pelvioscopie cu salpingooovaroliză”,
medicale. Printre aceste încălcări au fost efectuată fără complicaţii pe 01.06.2001.
constatate atitudinea nepăsătoare şi chiar Tratamentul chirurgical nu a dat
brutală a personalului medical, lipsa rezultatele scontate, motiv pentru care
atenţiei, receptivităţii, empatiei şi pacienta s-a reinternat în secţia
compasiunii faţă de suferinţele ginecologie a spitalului municipal pentru
bolnavului, aprecierile negative lansate pelvioscopie repetată, efectuată pe
de către medici în prezenţa pacientului 08.04.2002, în cadrul căreia s-a
sau rudelor sale cu privire la asistenţa constatat „salpingooforită cronică şi
acordată de către alţi colegi, lipsa proces aderenţial, incluziuni chistice
cooperării medicului cu pacientul în multiple în ovarul drept şi lipsa parţială
vederea comunicării eventualelor riscuri a celui stâng”. La examenul
şi explicării posibilelor cauze ale eşecului ultrasonografic s-a confirmat prezenţa
sau complicaţiilor apărute ş.a. În mod „... procesului aderenţial, chisturilor
separat, este de evidenţiat neinformarea ovariene pe dreapta şi lipsa structurilor
pacientului, deoarece, pe lângă încălcarea ovariene în proiecţia ovarului stâng ...”.
dreptului său la autodeterminare, se Înregistrarea video a intervenţiei din
creează premise pentru interpretarea 08.04.2002 a fost minuţios cercetată de
eronată a procedurilor medicale ce i se către comisia de specialişti, creată în
aplică bolnavului şi rezultatelor acestora, acest scop, care a concluzionat: „În
situaţie ce degenerează în conflicte şi urma vizualizării operaţiei laparoscopice

35
se creionează impresii că laparoscopia stâng, fapt confirmat şi la
primară a fost efectuată pe fond ultrasonografie. La aceeaşi concluzie a
patologic, cu proces aderenţial ajuns şi comisia de specialişti, care a
pronunţat. În urma rezecţiei aderenţelor analizat pelvioscopia repetată
peritoneale – tubare şi ovariene, s-a înregistrată pe caseta video. Prin
efectuat coagularea suprafeţelor pelvioscopie înlăturarea ovarului este
hemoragice, în acelaşi timp şi a ţesutului posibilă, însă semne obiective de
ovarian atrofiat primar iniţial. înlăturare a ovarului pe stânga nu s-au
Cicatrizarea postoperatorie după constatat”.
coagulare şi administrarea Deci, după cum vedem din cazul
contraceptivelor orale în perioada prezentat, cu toate că acţiunile medicilor
postoperatorie au condus la micşorarea au fost din punct de vedere tactic şi
volumului ţesutului ovarian. Semne de tehnic corecte, obiecţiile aduse de către
înlăturare a ovarului din stânga nu se pacientă au avut drept substrat
constată...”. La discuţia clinică a cazului necunoaşterea particularităţilor (cauza
respectiv s-a remarcat că „... informarea apariţiei, evoluţia etc.) procesului
incorectă a pacientei de către medic patologic de care suferea şi a intervenţiei
creează probleme serioase; înainte de chirurgicale la care a fost supusă, în
intervenţia chirurgicală pacienta trebuia acelaşi timp cu lipsa informaţiei cu
să fie informată despre riscul ce-l privire la probabilitatea reuşitei sau
implică şi complicaţiile ce pot surveni eşecului operaţiei suportate şi rezultatele
postoperator...”. Analizând datele cauzei cercetărilor ulterioare (inclusiv
penale, comisia de experţi medici legişti ultrasonografie). Suntem de părere că
a conchis următoarele: „Pacienta respectarea dreptului pacientului la
prezenta de mult timp sterilitate informare şi informarea deplină a
secundară, cauzată de procesul pacientei ar fi putut preîntâmpina apariţia
aderenţial fibros de mari proporţii al unor suspiciuni de înlăturare a ovarului în
trompelor uterine şi ovarelor, mai procesul operaţiei chirurgicale şi astfel a
pronunţat pe stânga. Patologia sus- învinuirilor neîntemeiate aduse
numită a servit indicaţie pentru personalului medical şi tragerea la
tratamentul conservativ îndelungat, care răspundere juridică.
nu s-a soldat cu rezultat pozitiv. Din Pe de altă parte, sunt frecvente
aceste considerente i-a fost indicată cazurile de manifestare a unei atitudini
pelvioscopia chirurgicală, care s-a foarte pasive a pacientului faţă de
efectuat pentru prima dată la 01.06.2001 procesul de informare.
şi a fost corectă din punct de vedere Vom aduce drept argument o
tehnic. În cursul operaţiei, diagnosticul experienţă avută în procesul de obţinere a
stabilit s-a confirmat şi s-a efectuat consimţământului informat în unul dintre
salpingoovaroliză cu termocoagulare. spitalele municipale din Chişinău, în anul
Ulterior s-au instalat menstruaţii 2006. Menţionăm că, începând cu anul
regulate, însă sarcina nu s-a produs. La 2004, formularul de acord informat al
08.04.2002 s-a efectuat pelvioscopia pacientului a devenit un document
repetată, în timpul căreia s-a stabilit obligatoriu, conform cerinţelor de
proces aderenţial al trompelor şi acreditare pentru instituţiile medicale
ovarelor pe ambele părţi. În timpul contractate de către Compania Naţională
pelvioscopiei repetate nu s-au constatat de Asigurări în Medicină. Pentru a
date obiective ale absenţei ovarului ajunge la un model standardizat al

36
formularului, la internare le puneam soarta şi de a fi responsabil pentru ea.
pacienţilor întrebări simple pentru a Amprenta acestei abordări s-a
obţine acordul informat, ce se refereau la impregnat puternic şi în sistemul de
dorinţa pacientului de a fi respectată relaţii dintre medic şi pacient. Problema
confidenţialitatea deplină a informaţiei informării pacientului era (şi cu regret
despre starea sa de sănătate sau de a fi continuă a fi) considerată drept una de
numită o persoană de încredere căreia i ordin mai mult tehnic, decât etic. În
se vor putea comunica aceste date, la cazurile când era necesar consimţământul
determinarea atitudinii (acceptarea sau pacientului sau a rudelor sale, se prefera
refuzul) de a fi implicat pe perioada concepţia “minciunii sacre”, care până în
internării în spital în procesul didactic cu anii `90 era chiar propagată în unele
studenţii şi rezidenţii de la medicină, la manuale de deontologie medicală
atitudinea faţă de preparatele din sânge sovietică.
etc. Atitudinea paternalistă a statului şi
Însă, spre marea noastră surprindere, sistemului din perioada regimului
deseori pacienţii nu manifestau interes comunist a modificat radical percepţia
faţă de procedura de informare, nu propriei individualităţi a pacientului din
doreau să răspundă la întrebări, acest spaţiu.
reproşându-ne: „Am venit la voi să mă Astfel, pacientul (de multe ori fără a
trataţi, nu să mă întrebaţi! Voi sunteţi conştientiza pe deplin acest fapt) îşi
doctorii, trebuie să ştiţi ce e mai bine să plasează benevol întreaga
faceţi!” responsabilitate şi putere de decizie pe
Care ar fi rădăcinile unei atitudini atât umerii medicului său, oferindu-i, într-un
de pasive din partea pacientului nostru fel, un statut de tip „sacru”. De la medic
faţă de procesul de informare? De ce se sunt aşteptate deciziile finale, iar
aşteaptă de la sistem lucruri majore, fără medicul, la rândul său, fiind educat într-o
a manifesta interes şi participare, chiar manieră veche, consideră drept normă
dacă este vorba despre propria sănătate? faptul că întreaga putere de decizie i se
Unul dintre motivele acestei atitudini atribuie, minimalizând la maximum
specifice şi situaţii dualiste îl putem implicarea pacientului în luarea
explica şi prin paternalismul promovat pe deciziilor.
parcursul multor ani de regim totalitar. În practică, realitatea este că mulţi
Chiar dacă au trecut 20 de ani de la dintre medicii practicieni nu oferă
proclamarea independenţei şi importanţă acelui formular de acord,
destrămarea Uniunii Sovietice, cultura ignorându-l frecvent, chiar şi în cazurile
ţării noastre rămâne încă puternic când se realizează intervenţii invazive, cu
influenţată de valorile şi ideologia un risc înalt pentru viaţa pacientului. Sau,
comunistă existente pe parcursul a mai de multe ori, consimţământul se
mult de jumătate de secol. În societatea semnează formal, fără ca pacientul să
comunistă erau promovate principiile conştientizeze responsabilitatea ce şi-o
unei etici socialiste, sau „colectiviste”, cu asumă sau fără interesul de a intra în
un caracter paternalist pronunţat. detalii.
Colectivul îşi asuma întreaga Până nu demult curricula de instruire
responsabilitate a deciziilor pentru medicală superioară din Republica
determinarea beneficiului individual. În Moldova nu prevedea programe de
acest tip de relaţie se refuza “Eului” pregătire a viitorilor medici în domeniul
individualizat dreptul de a-şi determina Drepturilor Omului, iar noţiuni de bază

37
ca acordul informat, informarea este garantul unei relaţii adecvate dintre
pacientului, confidenţialitatea, dreptul la medic şi pacient sau rudele lui, chiar şi în
alegere, dreptul la informare etc. erau cazul apariţiei unor complicaţii nedorite,
interpretate din perspectiva intereselor generate inclusiv de unele lapsusuri ale
comunitare şi a beneficiului sănătăţii asistenţei medicale. În această ordine de
publice, fapt ce astăzi generează tot mai idei, accentuăm necesitatea comunicării
multe conflicte, atât de ordin etic, cât şi dintre personalul medical şi pacient sau
legal. rudele acestuia. Aceste afirmaţii sunt
În condiţiile unui sistem imperfect, a valabile cu atât mai mult în cazul unor
unei capacităţi reduse a pacientului de a- specialităţi medicale cum sunt cele cu
şi cere şi apăra drepturile, a unei culturi profil chirurgical, în care riscul apariţiei
paternaliste dominante acceptate de către complicaţiilor este major. Din contra,
mulţi dintre medicii practicieni, astăzi ni omiterea discuţiilor cu pacientul în
se întâmplă şi unele cazuri tragice, în vederea explicării tacticii de tratament şi
care pacienţii dezamăgiţi în sistem, ajung specificului manoperelor medicale,
la acţiuni radicale, violente. Recent, un neglijarea pacientului în calitate de
chirurg a fost agresat fizic de către soţul participant activ la realizarea actului
unei paciente bolnave oncologic care a medical pot determina apariţia unor
decedat în timpul intervenţiei suspiciuni şi respectiv învinuiri
chirurgicale. Acuzaţiile aduse de bărbatul nejustificate ale personalului medical.
îndurerat de pierderea soţiei au fost: „Mi- În concluzie, menţionăm că una
aţi promis că totul va fi bine … dar aţi dintre sarcinile principale ce le avem în
ucis-o”. Medicul a promis poate procesul de educare a cadrelor medicale,
imposibilul, a evitat detaliile de descriere atât la nivel universitar, cât şi de formare
a riscului, considerând că are obligaţia de continuă, este schimbarea atitudinii
a proteja pacienta şi familia ei, motivând paternaliste prin promovarea dialogului
doar cu bunele intenţii care le-a avut şi, cu pacientul şi respectarea drepturilor şi
astfel, asumându-şi întreaga libertăţilor fundamentale ale acestuia. Pe
responsabilitate a tragediei create. de altă parte, este foarte importantă
Informarea adecvată a familiei despre educarea populaţiei, care trebuie
riscurile reale, despre şansele existente, responsabilizată pentru deciziile luate
ar fi prevenit speranţele exagerate ale precum şi pentru urmările acestora
acestora, precum şi reacţia violentă cu asupra propriei sănătăţi. Este necesar a
învinuirea medicului despre faptul că nu schimba tipul relaţiei pacientului cu
s-a întâmplat ce şi-au dorit atât de mult. sistemul de sănătate, precum şi a
Este cert faptul că pe lângă atitudinea medicului cu pacienţii săi.
profesionistă faţă de serviciile pe care le Este o problemă de cultură, de
prestează, personalul medical trebuie să percepţie, de atitudini, care este foarte
respecte principiile eticii şi deontologiei greu de schimbat într-o societate, din
medicale, care sunt parte componentă a moment ce s-au înrădăcinat pe parcursul
actului medical şi favorizează procesul anilor, însă, altfel, nu am putea pretinde
de recuperare a pacientului. Climatul să ajungem la calificativul de stat
binevoitor, corelat cu discuţiile şi democratic, cu tendinţă de integrare în
antrenarea activă a bolnavului în luarea comunitatea europeană.
deciziilor şi procesul diagnostico-curativ

38
Bibliografie
[1]. Aniutin R.G. şi alţii, Об ответственности врача-оториноларинголога при оказании
медицинской помощи в современных социально-экономических условиях
(Despre responsabilitatea medicului-otolaringolog în acordarea asistenţei medicale în
condiţiile socio-economice actuale), Revista de Otorinolaringologie, 2005, nr 1,
http://www.mediasphera.ru/journals/oto/detail/132/1669/ (vizitat 26.12.2009)
[2]. Apetri L., Satisfacţia pacientului – reflectare a calităţii serviciilor de sănătate, Sănătate
publică, economie şi management în medicină, nr. 5 (20), p. 69-73, 2007
[3]. Belîi A., Lungu O., Calitatea asistenţei anestezice: studiu pilot, Curierul Medical, nr.3
(309), p. 33-37, 2009
[4]. Curcă G.C., Aspecte conceptuale privind răspundere deontologică şi malpractica
medicală, Revista Română de Bioetică, vol.8, nr.1, p.51-59, ianuarie-martie, 2010
[5]. Dermengiu D., Curcă C., Aspecte generale ale practicii medicale si jurisprudenţei în
obţinerea consimţământului la tratament, Educaţie Medicală Continuă, 2002,
http://www.emcb.ro/article.php?story =20021117102058000 (vizitat 27.01.2010)
[6]. Legea cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului (nr.263), Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 176-181 din 30.12.2005
[7]. Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic (nr.264), Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 172-175 din 23.12.2005
[8]. Legea ocrotirii sănătăţii (nr.411), Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.34 din
22.06.1995
[9]. Malii A.Iu. şi alţii, Анализ работы комиссии по экспертизе качества изготовления
зубных протезов за десять лет (1998-2007) в Москве (Analiza activităţii comisiei
pentru expertiza calităţii pregătirii protezelor dentare pentru perioada de zece ani
(1998-2007) în Moscova), Stomatologhia , 2008, №6, p.47-51
[10]. Manaouil C., Jardé O., Information du patient en médecine: bilan de 4 années de
jurisprudence, Journal de Médecine légale, droit médical, victimologie, dommage
corporel, nr. 7-8, vol.44, p. 533-541, 2001
[11]. Oprea L., Un studiu analitic asupra relaţiei medic-pacient (partea 1), Revista Română
de Bioetică, vol.7, nr.2, p.57-70, aprilie-iunie, 2009
[12]. Pădure A., Expertiza medico-legală a deficienţelor profesionale medicale, Curierul
Medical, Chişinău, nr.6(312), p.25-28, 2009
[13]. Sava V., Drepturile pacienţilor în sistemul naţional de ocrotire a sănătăţii, Drepturile
pacientului, nr.1(3), p.1-2, 1999
[14]. Schwarze M.L., The process of informed consent, Annals of surgery, nr.4, vol.245, p.
514-515, 2007
[15]. Sprung C.L., Winick B.J., Informed consent in theory and practice: legal and medical
perspectives on the informed consent doctrine and a proposed reconceptualization,
Crit. Care Med, nr.12, vol.17, p. 1346-1354, 1989
[16]. Vicol C., Opinia populaţiei rurale şi medicilor specialişti referitor la calitatea
asistenţei medicale spitaliceşti şi la medicina prin asigurare, Sănătate publică, economie
şi management în medicină, nr. 6 (21) , p.155-157, 2007.

39

S-ar putea să vă placă și