COLEGIUL FINANCIAR-BANCAR DIN MOLDOVA

CATEDRA DE INFORMATICĂ

MATERIAL DIDACTIC DE SUPORT

pentru orele de laborator şi lucru individual la disciplina
„Sisteme Informatice de gestiune”

Chişinău
2017

1
Prescurtări:

SI Sistem Informatic
SIL Sistem Informaţional
DFD Diagrama Fluxurilor de Date
DFDL Diagrama Fluxurilor de Date Logice
DFDF Diagrama Fluxurilor de Date Fizice
DFD de nivel 0 Diagrama fluxurilor de date de nivel superior, care prezintă sistemul ca
DC un tot întreg, care interactionează cu entităţile externe. Are topologie
de tip stea.
DFD de nivel 1 Diagramele (până la 7) care detaliază fiecare subsistem evidenţiat în
DFDF cadrul sistemului. Sunt prezentate procesele de prelucrare ale fiecărui
subsistem. Se recomandă numerotarea corectă a proceselor.
DFD de nivel 2 Aceste diagrame (până la 49 la număr) detaliază funcţionalităţile
DFDL fiecărui proces evidenţiat în diagramele de nivel 1.
BD Bază de Date
ATM Automated Teller Machine
POS Point of Sale (punct de plăţi)
DC Diagrama de context

2
„Design is not just what it looks like and feels like. Design is how it works.”
Steve Jobs
Aceste indicaţii metodice conţin cerinţele pentru elaborarea lucrărilor de laborator la disciplina
„Sisteme Informatice de Gestiune”, utilizând notaţii grafice structurate.
Lucrările de laborator au drept obiective:
 Cunoaşterea şi înţelegerea nivelului de informatizare a organizaţiilor (în baza unui studiu)
care activează în economia naţională, sfera educaţională şi socială etc. Compararea
nivelului de informatizare la nivel de ţară cu cel existent la nivel mondial în diferite domenii
de activitate;
 Aprofundarea cunoştinţelor acumulate la orele de curs;
 Aplicarea cunoştinţelor, obţinute în cadrul orelor de curs, pentru descrierea unui sistem
informaţional din cadrul unei organizaţii şi a sistemelor informatice, deja existente în cadrul
sistemelor informaţionale ale organizaţiilor;
 Formularea clară a cerinţelor necesare dezvoltării unui sistem informatic funcţional, cu
delimitarea cerinţelor funcţionale şi nefuncţionale;
 Aplicarea cunoştinţelor pentru analiza şi proiectarea unui nou SI în cadrul unei
întreprinderi, astfel încât acesta să se integreze eficient cu sistemele informatice deja
existente;
 Evidenţierea clară a intrărilor, prelucrărilor şi ale ieşirilor într-un SI şi părţile lui
componente;
 Utilizarea corectă a notaţiilor grafice recomandate pentru proiectarea logicii sistemului
informatic şi a structurii bazei de date;
 Prezentarea informaţiilor de ieşire dintr-un sistem informatic astfel încât să fie posibilă
analiza, interpretarea şi luarea deciziilor tactice şi strategice în activitatea întreprinderii în
care este exploatat sistemul informatic;
 Planificarea activităţilor şi ale resurselor necesare realizării SI.

3
CUPRINS
Lucrarea de laborator Nr.1...............................................................................................................................5
Tema: Formularea problemei şi analiza domeniului de studiu.................................................................5
Obiective urmărite:......................................................................................................................................5
Cerinţe:.........................................................................................................................................................5
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:..........................................................................6
Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.1:...........................................................................7
Lucrarea de laborator Nr.2...........................................................................................................................9
Tema: Cercetarea unui subsistem/sistem informaţional şi prezentarea ariei de întindere a acestuia...9
Obiective urmărite:......................................................................................................................................9
Cerinţe:.........................................................................................................................................................9
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:..........................................................................9
Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.2:.........................................................................10
Lucrarea de laborator Nr.3.........................................................................................................................14
Tema: Modelarea grafică a sistemului informaţional al organizaţiei/ subdiviziunii.............................14
Obiective urmărite:....................................................................................................................................14
Cerinţe:.......................................................................................................................................................14
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:........................................................................14
Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.3:.........................................................................16
Lucrarea de laborator Nr.4.........................................................................................................................18
Tema: Proiectarea arhitecturii fizice şi logice a sistemului informatic. Proiectarea structurii BD.....18
Obiective urmărite:....................................................................................................................................18
Cerinţe:......................................................................................................................................................18
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:........................................................................19
Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.4:.........................................................................21
Lucrarea de laborator nr. 5.........................................................................................................................25
Tema: Planificarea iniţială a proiectului SI...............................................................................................25
Obiective urmărite:....................................................................................................................................25
Cerinţe:.......................................................................................................................................................25
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:........................................................................26
Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.5:.........................................................................28
Sarcini propuse pentru rezolvare:..............................................................................................................30

4
Lucrarea de laborator Nr.1
Tema: Formularea problemei şi analiza domeniului de studiu

Obiective urmărite:
 Prezentarea organizaţiei şi definirea corectă a obiectului/domeniului supus studiului;
 Analiza şi expunerea corectă a structurii sistemului informaţional în care urmează să fie
implementat sistemul informatic;
 Analiza proceselor de activitate corespunzător fiecărui nivel funcţional al organizaţiei;
 Studiul, analiza şi prezentarea sistemului informaţional actual al întreprinderii;
 Evidenţierea rolului sistemului informaţional în activitatea organizaţiei;
 Construirea organigramei.

Cerinţe:
1. Prezentarea domeniului/firmei/instituţiei/organizaţiei studiate.
a. Descrierea organizaţiei;
b. Prezentarea sistemului informaţional al organizaţiei la nivel operaţional (prelucarea
manuală / automatizată a datelor);
c. Prezentarea proceselor de informaţizare / automatizare la nivel informaţional;
d. Prezentarea proceselor de informaţizare / automatizare la nivel decizional
2. Specificarea principalelor (sub)sisteme informaţionale.
a. Descrierea componentelor hardware utilizate deja în procesele de activitate ale
sistemului informaţional (în cazul în care sunt deja utilizate sisteme informatice – se
vor descrie acestea).
b. Descrierea aplicaţiilor software utilizate deja în procesele de activitate ale sistemului
informaţional
3. Prezentarea structurii organizaţionale.
a. Descrierea componentelor organizatorice (componenta financiar-contabilă, componenta
pentru managementul resurselor umane, componenta pentru managementul resurselor
materiale, componenta de evidenţă a producţiei/serviciilor, componenta de evidenţă a
vânzărilor, componenta de gestiune a comenzilor etc.) şi a responsabilităţilor acestora;
b. Evidenţierea principalelor roluri (fişe de post) în activitatea fiecărei componente
organizatorice;
c. Construirea organigramei.

5
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
Printre componentele funcţionale de bază ale întreprinderii pot fi menţionate:

 componenta de administrare (responsabilă de luarea deciziilor) a întreprinderii;

 componenta de cercetare şi dezvoltare tehnologică;

 componenta de aprovizionare, responsabilă de achiziţia resurselor materiale consumate în

întreprindere;

 componenta de producere – responsabilă de crearea producţiei/serviciilor întreprinderii;

 componenta de desfacere, responsabilă de vânzarea produselor întreprinderii;

 componenta de depozitare, responsabilă de păstrarea producţiei (uneori poate coincide cu

componenta de desfacere);

 componenta “personal”, responsabilă de selectarea personalului şi managementul resurselor

umane ale întreprinderii;

 componenta finaciar-contabilă, responsabilă de planificarea şi gestiunea resurselor financiare

ale întreprinderii [1].
Aceste, componente funcţionale menţionate, vor sta la baza evidenţierii subsistemelor
informaţionale ale întreprinderii.
Rezultatul organizării structurale (gruparea funcţiilor, activităţilor, atribuţiilor şi sarcinilor în
baza anumitor criterii) în cadrul unei organizaţii reprezintă structurarea organizatorică a acesteia.
Structura organizatorică a unei organizaţii reprezintă ansamblul persoanelor şi ale entităţilor
organizatorice constituite astfel încât să asigure realizarea obiectivelor organizaţiei. În cadrul
structurii organizatorice pot fi evidenţiate două substructuri principale: structura managerială
(corespunzătoare sistemului de conducere) şi structura de producţie (corespunzătoare sistemului
operaţional). Postul reprezintă cea mai simplă subdiviziune organizatorică şi se defineşte ca
ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor, care revin spre exercitare unui
salariat al organizaţiei. Totalitatea posturilor cu aceleaşi caracteristici principale formează o funcţie.
Se deosebesc două tipuri principale de funcţii: manageriale şi de execuţie.
Organigrama este reprezentarea schematica a structurii organizatorice a unei întreprinderi, a
unei institutii, a subordonării compartimentelor acestora, a tipurilor de legături între aceste
compartimente. În mod obişnuit organigrama este alcătuită din dreptunghiuri ce reprezinta posturi de
conducere sau compartimente şi din linii care reflectă legăturile organizatorice.
Observaţie: Organigramele pot fi construite pentru:
- întreaga organizaţie - organigrame generale sau de ansamblu, în care se reprezinta grafic structura
organizatorica a intregii unitati economice;
- pentru o careva componentă a organizaţiei - organigrame parţiale care reflectă detaliat un
compartiment sau o grupa de compartimente ale structurii organizatorice respective.
Principalele reguli necesare a fi respectate la construirea organigramelor:

6
 a) marimile dreptunghiurilor şi grosimile contururilor acestora se coreleaza cu obiectul, sarcinile,
autoritatea si responsabilitatea implicate, cu alte cuvinte patrulaterele pentru servicii trebuie
sa fie mai mari si cu contururile mai groasee decat cele pentru birouri etc;
b) situarea in organigrama a dreptunghiurilor si liniilor trebuie sa reflecte raportul de
subordonare ierarhica, toate posturile si compartimentele care alcatuiesc un nivel ierarhic
inscriindu-se pe aceeasi orizontala;
c) organigramele complexe, indeosebi cele care exprima mai multe tipuri de relatii
organizatorice, trebuie sa cuprinda legende cu semnificatia simbolurilor utilizate.
Observaţie: Pentru a construi organigrama poate fi utilizat orice editor grafic sau unul special care are
deja elementele încorporate, precum MS Visio.

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.1:

1) Pentru componentele funcţionale enumărate mai sus poate fi construită o astfel de
organigramă (Fig.1.):

Fig. 1. Exemplu de organigramă

2) Exemplu de organigramă pentru o întreprindere care comercializează produse (Fig. 2 şi Fig.

3):

7
Fig. 2. Exemplu organigramă

Fig. 3. Exemplu organigramă

8
Lucrarea de laborator Nr.2
Tema: Cercetarea unui subsistem/sistem informaţional şi
prezentarea ariei de întindere a acestuia

Obiective urmărite:
 Delimitarea subsistemelor informaţionale ale organizaţiei, conform componentelor funcţionale;
 Evidenţierea corectă a surselor de date a sistemului informaţional, a locurilor şi modalităţilor
de prelucrare a datelor, a locurilor de stocare a datelor;
 Descrierea algoritmilor de obţinere a informaţiilor, în baza datelor disponibile, destinaţia
informaţiilor generate de sistemul informaţional.

Cerinţe:
1. Delimitarea ariei de întindere pentru subsistemul analizat.
a) Delimitarea sistemului informaţional (în cazul în care întreprinderea nu este mare). Pentru
întreprinderile mari, cu multiple componente organizatorice se va alege pentru analiza
detaliată un subsistem informaţional, corespunzător unei componente organizatorice;
b) Stabilirea entităţilor externe aflate în legătură cu sistemul (subsistemul) analizat.
2. Descrierea activităţii subsistemului informaţional.
a) Identificarea şi descrierea proceselor de prelucrare (urmărind prelucrările manuale sau cu
ajutorul calculatorului, de unde sunt preluate datele, la ce operaţii de calcul sunt supuse, cum
sunt preluate, ce interogări se realizează etc.);
b) Analiza intrărilor şi analiza ieşirilor (fluxurile informaţionale şi documentele care circulă în
domeniu).
c) Pentru trei documente contabile se va descrie structura şi componenţa acestora.

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:

În cadrul acestei lucrări vor fi identificate procesele de activitate zilnice ale subsistemului
operaţional şi ale celui de management, din sistemul informaţional. Un proces de activitate
(business proces) este o colecţie de actitivităţi structurate şi relaţionate care produc un produs sau
serviciu specific (raspunzând unei nevoi) pentru un client particular sau pentru clienţi în general.
Acesta poate fi vizualizat adesea cu ajutorul unei “diagrame de flux” ca şi secvenţa activităţilor,
cuprinzând şi noduri decizionale.

9
 Competitivitatea unei organizatii depinde mult de gradul de structurare, optimizare şi
relaţionare dintre procesele organizaţiei. Când managementul doreste costuri mai mici de producţie,
perioade mai scurte de livrare, o calitate crescuta a produselor, va fi necesar să modifice procesele.
Astfel, activitatea unei organizaţii poate fi împărtita pe procese. Iar întregul, numit
organizaţie/companie se bazează pe o hartă a proceselor. Procesele descriu ceea ce trebuie făcut,
cum trebuie făcut şi de cine trebuie făcut [12].
Noţiunea de „analiză a proceselor de activitate” presupune:
 Obţinerea unei înţelegeri lucrative privind procesele de business
 Înţelegerea cerinţelor grupurilor interesate
 Determinarea scopului şi obiectivelor fiecarui proces
 Identificarea problemelor asociate proceselor şi determinarea cauzelor acestora
 Dezvoltarea opţiunilor de îmbunătăţire a proceselor
 Iniţierea acţiunilor de îmbunătăţire a proceselor.
Deasemenea „analiza proceselor de business” include şi definirea modului în care organizaţia
adoptă o activitate şi modul în care se îmbunătăţesc procesele.
În continuare se vor descrie fluxurile informaţionale specifice acestor procese de activitate,
sursa şi destinaţia acestora. Se vor specifica informaţiile (rapoartele) şi sursele acestora.
Se vor identifica şi descrie principalele funcţii decizionale specifice organizaţiei analizate. Vor fi
descrise principalele fluxuri informaţionale şi sursele acestora.

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.2:

1) Exemplu de descriere a unui document specific domeniului analizat (se va descrie ce reprezintă
factura şi bonul fiscal pentru întreprinderea care comercializează produse):
a)Factura se întocmeşte, în cel putin două exemplare, pentru livrarile de bunuri şi/sau prestările
de servicii efectuate. Acest document serveşte ca:
 act pe baza căruia se efectuează procesul de decontare a bunurilor livrate;
 act de însoţire a bunurilor pe timpul transportului;
 act de încărcare în gestiunea cumparatorului;
 act justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpăratorului.
Factura trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele date:
 numarul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care să identifice factura în mod unic;
 data emiterii facturii;
 denumirea, adresa şi codul de înregistrare ale persoanei juridice care emite factura;
 denumirea, adresa şi codul de înregistrare ale cumparatorului de bunuri sau servicii;
 denumirea şi cantitatea bunurilor livrate sau denumirea serviciilor prestate;
 data la care au fost livrate bunurile sau au fost prestate serviciile, cu exceptia cazului în care
factura este emisă înainte de data livrării/ prestării sau încasării avansului;

10
  baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor, pentru fiecare cota de TVA, scutire sau operaţiune
netaxabila, preţul unitar, exclusiv TVA, precum şi rabaturile, reduceri de preţ etc.
La furnizor, factura circulă:
 la compartimentul desfacere, în vederea înregistrarii în evidenţele operative şi pentru
eventualele reclamaţii ale clienţilor;
 la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate.
La cumparator, factura circulă:
 la depozitul, care primeşte produsul şi este responsabil de păstrarea acestuia;
 la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea plaţii, precum şi pentru inregistrarea
în contabilitate.
Factura poate fi tiparita pe orice format de foaie.
b) Bonul fiscal este emis de casa de marcat şi trebuie sa aibă înscrise cel puţin următoarele
date:
 denumirea, adresa şi codul fiscal ale agentului economic emitent;
 logotipul şi seria aparatului de marcat;
 numărul de ordine al bonului, data şi ora emiterii;
 denumirea bunurilor sau serviciilor livrate, cantităţile, preţurile unitare, valoarea şi cota de
TVA aplicată;
 valoarea totala a bonului, valoarea aferenta TVA şi valoarea altor taxe necuprinse în baza de
impozitare a TVA.
Bonul fiscal trebuie sa fie înmânat în mod obligatoriu clienţilor, odată cu bunurile vândute.
Neemiterea bonurilor fiscale constituie contravenţie.
2) Exemplu pentru stabilirea entităţilor externe ale unui sistem informaţional (se va exemplifica
pentru subsistemul de depozitare a produselor, dintr-o instituţie medicală). Sunt descrise entităţile
externe şi fluxurile de intrare şi ieşire în/din sistem.
Tabelul 1. Prezentarea surselor, destinaţiei şi fluxurilor de date pentru sistem

Nr. Entitatea externă Intrări de la entitatea Ieşiri din sistem către entitatea
crt. externă în sistem externă
1. Sistemul de evidenţă Foaia de drum şi factura de intrare
contabil înregistrată;
- Rapoarte statistice şi informaţii de
diferite tipuri (expirări, deteriorări)
Factura de ieşire înregistrată
2. Secţia achiziţii publice Informaţii referitoare la Informaţii referitoare la iepuizarea
noi intrări de produse de stocuri
3. Donatorul Foaia de drum şi factura Foaia de drum semnată şi cu
înscrierile necesare
4. Instituţia medicală Lista produselor solicitate Factura de ieşire, înregistartă
preventiv la secţia contabilitate

3) Studierea sistemului informaţional. Identificarea proceselor de prelucrare. Exemplu pentru

identificarea proceselor de prelucrare, specifice activităţilor „sistemului pentru evidenţă a
produselor”, analiza intrărilor, analiza ieşirilor:

11
 Tabelul 2. Prezentarea proceselor, a intrărilor şi a ieşirilor de date pentru fiecare proces de
prelucrare

Descrierea succintă a Intrări în Formulele sau

Proces Ieşiri din proces
operaţiunilor de prelucrare proces relaţiile de calcul

1.Recepţionarea 1. Înregistrarea unei noi intrări Informaţie intrare Informaţia

informaţiei nouă înregistrată şi
despre noi intrări
2. Păstrarea informaţiei în dosarul de semnată
-
evidenţă a depozitului

1. Prezentarea documentului de Factură de intrare Factură de intrare şi

intrare; şi foaia de foaia de drum
drum/parcurs completată cu două
2. Recepţionarea/descărcarea şi
(Documentaţia atribute noi
verificarea integrităţii ambalajului
standard care (data/ora) şi
(cutii, lăzi etc.) produsului 1.Valoarea=cantitate
însoţeşte observaţii (în 3
a*pret unitar
3. Semnarea documentului de insoţire produsul) exemplare)
(foaia de drum şi factura),
înregistrarea datei, orei efectuării
2.Înregistrarea 2.Suma=valoarea+T
livrării şi înscrierea observaţiilor
recepţionării VA+ Accize
(dacă sunt);
produsului
4. Returnarea facturii şi a foii de drum
semnate; 3.Suma total=suma
sumelor
5. Verificarea prezenţei standardelor
corespunzătoare produsului;

6. Înregistrarea facturii în baza căreia

s-a făcut recepţionarea şi
transmiterea tranzacţiiurilor pentru
păstrare.

1. Verificarea produselor: dacă Factură de intrare 1.Lista deteriorărilor

corespund codurile de bare, cantităţile şi foaia de şi neajunsurilor
specificate în factură; drum/parcurs
2.Factura este
3.Asigurarea înregistrată
2. Înregistrarea produsului în registrul transmisă secţiei de
păstrării (Documentaţia
de evidenţă conform facturii; evidenţă contabilă
produselor în standard care
pentru înregistrare şi
condiţiile impuse 3. Înregistrarea numărului de însoţeşte
păstrare
deteriorări şi neajunsuri; produsele)

4. Înregistrarea locului/zonei de
păstrare a produselor cu respectarea
condiţiilor necesare de păstrare.

1. Verificarea periodică a stării Date deteriorări Raport deteriorări

produselor şi înregistrarea sau expirări sau/şi expirări 1.Valoare

noncalităţilor şi a expirării produselor; înregistrate de produselor pierderi=cantitate

operatorul rebut*pret unitar

2. Înregistrarea şi raportarea, în cazul
4.Evidenţa depozitului în
în care se înregistrează, a expirărilor
calităţii urma verificării
sau deteriorărilor produselor (acestea 2.Suma
produselor stării produselor
urmează a fi distruse); pierderi=suma

3. Transmiterea spre distrugere a valorilor pierderilor

produselor ce nu satifac anumite

cerinţe, cu documentarea acestui fapt.

12
 1. Recepţionarea solicitărilor; Lista produselor Factura de ieşire şi 1.Valoarea=cantitate
solicitate foaia de drum sau a*pret unitar
2. Formarea livrării produselor
5.Recepţionarea foaia de parcurs
solicitanţilor;
listelor de
solicitări şi 3. Generarea documentului de ieşire 2.Suma=valoarea+T
controlul formării corespunzătoare livrării; VA+ Accize
livrărilor pentru
4. Înregistrarea divergenţelor dintre
solicitanţi
solicitare şi livrare (dacaă există).
3.Suma total=suma
sumelor

1. Înregistrarea ieşirii cu anexarea Factura de ieşire Factura de ieşire şi

instructajului de păstrare şi folosire a şi foaia de drum foaia de drum

6.Evidenţa produselor; pachetul de documente nesemnata (în 3 semnata (în 3

eliberării standard; exemplare) exemplare)

partidelor 2. Transmiterea unui exemplar al

facturii de ieşire solicitantului şi unul
secţiei de avidenţă contabilă.

7.Inventarierea 1. Inventarierea stocurilor din depozit; Date referitoare Informaţie iepuizare

stocurilor de la inventariere stocuri
2. Stabilirea necesarului de produse;
produse şi
generaea noilor 3. Generarea documentului cu

solicitări solicitări, în cazul iepuizării stocului.

donatorilor

13
Lucrarea de laborator Nr.3
Tema: Modelarea grafică a sistemului informaţional al organizaţiei/
subdiviziunii

Obiective urmărite:
 Evidenţierea grafică corectă a surselor de date pentru sistemul informaţional, a locurilor şi
modalităţilor de prelucrare a datelor, a locurilor de stocare a datelor;
 Descrierea algoritmilor de obţinere a informaţiilor, în baza datelor disponibile, destinaţia
informaţiilor generate de sistemul informaţional;
 Prezentarea grafică a circulaţiei datelor în sistemul informaţional şi pentru obţinerea
informaţiilor;
 Utilizarea corectă a sistemelor de notaţii recomandate la poiectarea grafică a sistemelor
informaţionale;
 Utilizarea corectă a mediilor soft pentru construirea modelelor sistemelor informaţionale;
 Analiza şi interpretarea modelelor construite. Corectarea şi adaptarea, la necesitate, ale
acestor modele.

Cerinţe:
1. Modelarea grafică a sistemului informaţional supus analizei, folosind diagramele
fluxurilor de date.
a) Construirea diagramei de context pentru sistemul informaţional;
b) Construirea DFDF - detalierea diagramei de context şi evidenţierea principalelor componente
ale sistemului informaţional;
c) Construirea diagramei DFDL cu evidenţierea proceselor şi cu evidenţierea entităţilor interne
pentru sistemul informaţional analizat.
2. Evidenţierea noţiunilor domeniului analizat.
a) Construirea modelului conceptual al datelor.

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:

Informaţiile pot fi reprezentate prin fluxuri de date, care sunt necesare pentru funcţionarea
proceselor. Documentele sunt generate în cadrul proceselor şi se mai spune că documentele parcurg
„fluxul de date”. Oamenii sunt direct implicaţi într-un flux de prelucrare a datelor: crează
documentele necesare, le analizează, iau decizii, controlează prelucrarea datelor etc.
În baza informaţiilor sistematizate şi descrise anterior (în lucrarea de laborator 3) se va
construi ierarhia de diagrame a fluxurilor de date, respectând principiul „descompunerii problemei în

14
subprobleme”. Astfel, se va construi o diagramă de context, o diagramă de nivel 0, care prezintă
principalele componente (subsisteme) ale sistemului informaţional analizat şi detalierea fiecărei
componete a sistemului informaţional prin construirea diagramelor fluxurilor de date logice şi/sau
fizice.
Sintaxa diagramelor fluxurilor de date (DFD) [1, 2, 3]:
Tabelul 3. Notaţii grafice specifice DFD
Simbol Semnificaţie
Notaţia Yourdon-DeMarco Notaţia Gane-
Sarson
- se foloseşte pentru a reprezenta grafic un
proces care transformă un flux de intrare într-
un flux de ieşire. Deasemenea, se foloseşte
pentru a prezenta grafic sistemul sau
subsistemul. Etichetele din interiorul simbolului
sunt diferite pentru cazul când este prezentat
sistemul (exemplu: sistem de evidenţă a
comenzilor) sau procesul (exemplu:
recepţionarea şi înregistrarea comenzilor).
- se foloseşte pentru a prezenta grafic un loc
de stocare a datelor (datele se păstrează până
la o utilizare ulterioară). Eticheta din interiorul
simbolului trebuie să reflecte cât mai exact
conţinutul datelor care se pătrează în acest loc
de stocare.
- flux de date – reflectă transferul
datelor/informaţiilor între diverse entităţi.
Eticheta de pe fluxul de date poate să reflecte
o denumire a unui flux logic de date, dar şi un
flux fizic de date.
- simbol utilizat pentru a prezenta entitatea
externă, care reprezintă obiecte amplasate
înafara hotarelor sistemului. Entitatea externă
reprezintă sursa datelor sau destinaţia
informaţiilor sistemului. Drept etichetă se va
folosi un substantiv la singular, chiar dacă
acele obiecte-externe sunt mai multe
(exemplu: casier, chiar dacă 7 casieri
înregistrează vânzările de produse dintrun
magazin).
Astfel, se construieşte modelul funcţional al sistemului informaţional, model specific etapei de
analiză.
Tot la această etapă se construieşte modelul conceptual al datelor (care prezintă grafic
noţiunile/entităţile domeniului - o descriere concisă a datelor utilizatorului, incluzând descrierea

15
detaliată a tipurilor de date, a relaţiilor şi restricţiilor acestora). Modelul conceptual al datelor are la
bază stabilirea corectă a entităţilor de date, a atributelor acestora şi a relaţiilor dintre entităţi.
Acest model este bazat pe sintaxa diagramei entitate-relaţie (DER), studiată detaliat în cadrul
disciplinei „Baze de date”.

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.3:

1. .Exemplu de diagramă de context: bancomat (Fig. 4).

Fig. 4. Exemplu de diagramă de context

2. Exemplu de diagrama a fluxurilor de date fizice care detaliază diagrama de context:

- sunt evidenţiate principalele procese ce activitate;
- se respectă etichetarea;
- procesele 1, 2 face legătura cu tabelul carduri_clenti al BD;
- procesele 3, 4 face legătura cu tabelul conturi_clienţi (Fig. 5).

Fig. 5. Exemplu de diagramă a fluxurilor de date fizice care prezintă principale procese ale sistemului

3. Exemplu de diagramă a fluxurilor de date logice care detaliază activitatea unui proces (în baza
procesului „Validare sumă”) (Fig. 6):

16
Fig. 6. Exemplu de DFDL, care detaliază o componentă a unui sistem

17
 Lucrarea de laborator Nr.4
Tema: Proiectarea arhitecturii fizice şi logice a sistemului
informatic. Proiectarea structurii BD

βεβ

Obiective urmărite:
 Să interpreteze corect cerinţele formulate în lucrarea de laborator anterioară;
 Să analizeze tehnologiile disponibile pentru dezvoltarea aplicaţiilor sistemului informatic;
 Să propună soluţii corecte pentru arhitectura SI: arhitectura componentei hardware şi a celei
software – care este structura, organizarea şi interacţiunea componentelor (entităţilor mari) SI
 Să construiască corect diagrama entitate-relaţie (ER);
 Să se descrie structura tabelelor BD corespunzătoare datelor SI.

Cerinţe:
1. Soluţia pentru SI.
a) Nivelul implementării SI (la nivel de loc de lucru, funcţie, birou, departament etc.), numărul
şi tipul utilizatorilor;
b) Tipul SI: sistemul va fi implementat la un PC sau într-o reţea de calculatoare (tipul,
numărul PC-urilor şi serverelor), va cuprinde unul/mai multe procese ale unei întreprinderi
sau unul/mai multe procese din câteva întreprinderi etc., nivelele, conform organigramei la
care va fi implementată SI;

Soluţia poate fi descrisă utilizînd următoarea matrice (numită matrice-candidat. Candidatul se referă
la o careva componentă funcţională, care are rol de informare, din cadrul organizaţiei analizate)
(Tabelul 4):
Tabelul 4. Structură recomandată pentru descrierea soluţiei SI

Caracteristici Componentă- Componentă- Componentă-

candidat 1 candidat 2 candidat 3
Componentă a sistemului informatic
O scurtă descriere a acelei părți a sistemului
informaţional care urmează a fi informatizată în
„Candidatul menţionat”

Beneficii
O scurtă descriere a beneficiilor pe care le-ar avea
organizaţia, prin automatizarea proceselor de activitate
din „candidatul menţionat”

Metode de prelucrare a datelor

18
Metodele implementate în procesele de prelucrare a
datelor vor fi automate, parţial automate sau mixte

Dispozitive de ieșire și ce ieşiri implică

aceste dispozitive
O descriere a dispozitivelor de ieșire, care ar putea fi
utilizate, cerințe speciale pentru ieșiri (de exemplu:
rețea, formulare pretipărite etc) și cerinţe care ar putea
fi impuse la generarea ieșirilor (de exemplu,
constrângeri de timp)

Dispozitive de intrare și tipurile de intrări pe

care le implică aceste dispozitive
O descriere a metodelor care ar putea fi utilizate la
intrare, a dispozitivelor de intrare (de exemplu:
tastatura, mouse-ul, scaner-ul etc), cerințe speciale
care ar trebui respectate la intrarea datelor (de
exemplu: formulare noi sau revizuite din care ar putea
fi preluate datele de intrare, frecvenţa de intrare a
datelor etc.)

Dispozitive de stocare și ce implică acestea

O scurtă descriere a faptului cum datele vor fi stocate,
cum datele vor fi accesate din locurile de stocare, ce
suporturi de stocare ar putea fi folosite, care ar putea fi
capacitatea de stocare necesară și modul în care vor fi
organizate datele

2. Proiectarea arhitecturii SI.

a) Evidenţierea principalelor componente ale SI; (fig. 7)
b) Prezentarea grafică a arhitecturii hardware-lui (topologia fizică) şi software-lui SI.(fig.8)
3. Construirea modelului logic al datelor (dacă va fi necesar se va normaliza BD). Diagrama
entitate-relaţie care defineşte structura BD specifice SI ce se proiectează;(fig.9)
4. Descrierea structurii fiecărui tabel din baza de date;
5. Proiectarea formularelor pentru culegerea datelor, a interfeţelor de dialog sistem-utilizator:
meniuri, submeniuri, formulare de selecţie. (fig.10, fig.11)
6. Proiectarea rapoartelor/informaţiilor de ieşire specifice SI, care conţin atât date dintr-un tabel,
cât şi date grupate din mai multe tabele (fig.12)

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:

Arhitectura unui sistem informatic se referă la hardware-ul și software-ul folosit pentru a
furniza produsul la consumatorul final de servicii. Arhitectura este o descriere a modelului și a
conținutului unui sistem informatic.
Dacă cerinţele exprimă ceea ce va trebui să facă SI, atunci proiectarea trebuie să descrie cum
va face SI lucrurile specificate în cerinţe.
Sistemele informatice sunt structurate pe subsisteme (vizează o careva funcţie a
organizaţiei), aplicaţii (vizează activităţi), unităţi funcţionale (au la bază proceduri de prelucrare
logice, pentru care se pot scrie coduri de program).
Unităţile funcţionale pot fi:
– Automate

19
 – Semiautomate (se pregătesc, apoi se finalizează prin prelucrări automate)
– Manuale (pregătesc prelucrările automate)
Orice componentă a SI presupune intrări, prelucrări şi ieşiri, iar relaţiile dintre componente se
realizează prin intermediul unei baze informaţionale, care există şi în sistemul informaţional, dar în
condiţiile informatizării, va fi reflectată în colecţii omogene de date ce pot fi organizate în baze de
date sau fişiere.
Exemplu: Sistem/subsistem informatic pentru „Sistemul contabil al întreprinderii”: aplicatie –
calcularea salariului, o alta aplicaţie în acest subsistem – evidenţa mijloacelor fixe şi ale resurelor
materiale, evidenţa contractelor încheiate...; unitate funcţională – calcularea salariului brut sau net
pentru angajaţi (salariul net=salariul brut – impozite – fondul social – asigurarea medicală – alte
reţineri). Aceste calcule pot fi algoritmizate.

Modelele care se construiesc în cadrul etapei de proiectare sunt dependente de platforma

tehnică pe care va fi implement sistemul soft. De asemenea se va realiza şi prezenta repartizarea
componentelor sistemului soft la componentele fizice ale SI, adică care element de calcul - ce
subsistem va gâzdui.
Construirea diagramei entitate-relaţie este importantă pentru o vizualizare cât mai clară a
ansamblului de entităţi din baza de date. Pentru definirea structurii BD se va utiliza diagrama entitate-
relaţie, iar paşii realizaţi vor fi cei descrişi în cadrul disciplinei „Baze de date”.

20
Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.4:

1. Exemplu de diagramă a componentelor SI (fig.7)

Fig. 7. Componentele sistemului informatic, grafic

Comportamentul sistemului – cum se va comporta / va reacționa sistemul în diferite situații extreme de
exploatare
2. Exemplu de diagramă pentru arhitectura SI într-o întreprindere care comercializează încălţăminte:
componentele principale.

21
 Fig. 8. Exemplu de diagramă de arhitectură
3. Exemplu de diagramă Entitate-Relaţie, care poate fi utilizată pentru implementarea bazei de date
„Clientul comandă produse” – BD care poate fi implementată într-un sistem informatic de evidenţă
a comenzilor de produse a clienţilor:

Fig. 9. Diagrama entitate-relaţie pentru BD “Comenzi produse de la clienţi”

(unde: PK – cheie primară, FK – câmp de legătură, multiplicitatea: unu mulţi).

4. Exemplu de desriere a structurii tabelului „Producător”:

TABELUL “producător” (de tip NOMENCLATOR)
 codProducător nu trebuie să depăşească 5 cifre;
 numeProducător nu trebuie sa depaseasca 20 caractere; prima litera a atributului trebuie sa
fie scrisa cu majuscula, iar în continuare poate să urmeze litere mari sau mici;
 adresa nu trebuie să depăşeasca 20 caractere; prima litera a atributului trebuie sa fie scrisă cu
majuscula, iar apoi pot urma diferite simboluri;
 numarTelefon nu trebuie sa depaseasca 12 cifre.

5. Exemplu de formular de selecţie (propus utilizatorului „Operator depozit” la lansarea aplicaţiei)

(Fig. 10):

22
 Fig. 10. Exemplu de formular

6. Exemplu de formular folosit pentru introducerea datelor de utilizatatorul „Operator depozit”:

Acest formular este format dintr-un formular de bază şi un subformular, prin intermediul
căruia vor fi introduse detalii referitoare la livrările de produse farmaceutice de la furnizor către
depozit. Deasemenea din acest formular este posibilă vizualizarea, sub formă de raport, a tutoror
datelor referitoare la intrarea curentă.

Fig. 11. Exemplu de formular

Scenariul de lucru pentru formularul „Înregistrare „Intrări”:

a. La deschiderea formularului principal (care se deschide la lansarea aplicaţiei, ex.5), se
va alege din meniu opţiunea „Procesare date”.
b. Din lista de opţiuni prezente (butoane) se va selecta butonul „Intrări”.
c. La apariţia formularului, acesta se completează cu date, conform structurii descrise
(nume furnizor, data intrare, numărul documentului de intarare, nume producător,
produs, unitate de măsură, cantitate, preţ per unitate. Câmpul corespunzător codului
furnizorului şi codului producătorului se vor autoincrementa (identifică în mod unic
înregistrarea), în scopul înlăturării dublării valorii câmpului. Câmpurile corespunzătoare
nomenclatoarelor se vor completa prin alegerea opţiunii necesare, care vor apărea sub
formă de listă. Câmpul „cantitate” se va completa manual de către operatorul
depozitului.
d. Se navighează în formular în baza butoanelor speciale de navigare.
e. Atunci când nu se mai doreşte introducerea datelor se apasă butonul „Închide”.

23
6. Exemplu de descriere raport „Vizualizarea stocurilor depozitului la un moment dat de
timp”.
Acest raport a fost creat pentru:
 verificarea disponibilităţii produselor;
 verificarea cantităţilor produselor în depozit la o careva dată.
Utilizator: Operatorul depozitului.
Conţinut:
 Se vor grupa produsele vizualizate şi restul detaliilor referitoare la produsele din
depozit;
 Se va calcula valoarea produselor disponibile în cadrul depozitului;
 Vizualizarea stocurilor se face cu scopul reînnoirii acestuia în caz de necesitate.
Raportul se va genera pentru ziua curentă şi produsele disponibile la moment. Raportul va
putea fi vizualizat prin afişarea la ecran sau prin tipărirea la imprimantă (la alegere). Raportul
va fi generat ori de câte ori va fi necesar (la cerere).
Sursa datelor: se vor accesa tabelele Produs, Intrare, Ieşire, pentru extragerea datelor.
Prototipul raportului:
Produs Furnizor Producator Data de Cantitate UM Preţ Valoare
intrare unitar

Total:
Fig.12 Ex.raport

24
Lucrarea de laborator nr. 5
Tema: Planificarea iniţială a proiectului SI

Obiective urmărite:
 Să formuleze clar obiectivele proiectului (cu respectarea caracteristicilor SMART);
 Să determine corect activităţile necesare a fi întreprinse pentru dezvoltarea SI;
 Să evalueze corect necesarul de resurse pentru realizarea proiectului descris în lucrările de
laborator 2 şi 3;
 Să estimeze (maxim posibil) corect duratele de realizare a diferitor activităţi şi a întregului
proiect;
 Să poată construi şi interpreta corect diagrama Gantt şi modelul-reţea corespunzătoare
proiectului de dezvoltare a SI.

Cerinţe:
1. Formularea obiectivelor principale ale proiectului.
2. Fixarea datelor generale ale proiectului (denumirea, autorul etc.).
3. Definirea graficului de activitate a echipei proiectului. Abateri de la calendarul standard (dacă
este necesar).
4. Specificarea listei de activităţi necesare a fi realizate pentru dezvoltarea SI (pot fi grupate în
procese, etape).
5. Fixarea datelor de început şi sfârşit ale activităţilor, determinarea duratelor activităţilor.
6. Specificarea necesarului de resurse pentru realizarea proiectului (umane, materiale, tehnice,
de tip cost).
7. Alocarea/repartizarea de resurse fiecărei activităţi.
8. Calcularea cheltuielilor proiectului (a bugetului).
9. Stabilirea relaţiilor dintre activităţi. Construirea diagamei de tip reţea (PERT).
10. Construirea diagramei Gantt.
11. Gestiunea resurselor (monitorizarea repartizării corecte a resurselor corespunzător
activităţilor).
Observaţie: Planul calendaristic de realizare a proiectului poate fi realizat manual, folosind editoare
grafice şi cele ale textului, dar poate fi realizat în MS Project, mediu CASE folosit în planificarea
calendaristică a activităţilor proiectelor.

25
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
Pentru a îndeplini acţiunile/transformările necesare asupra sistemului informatic în decursul
ciclului său de viaţă, organizaţia creează şi controlează proiecte [6]. Proiectele au anumite limite,
termene şi scop.
Scopul proiectului este legat cu scopul sistemului informatic în întregime, sau cu părţile sale
componente.
Orice sistem se poate diviza în sisteme mai mici şi în acelaşi timp poate fi parte a altui sistem
informatic de proporţii mai mari.

Constă din

Sistem
informatic Sistem
informatic

Responsabil Отвечает за
Proiectul
deProiect Proiectul
Proiect

SMART este un acronim al caracteristicilor considerate esenţiale pentru corecta formulare a

unui obiectiv. Obiectivele formulate pot fi generale sau specifice.
Aceste caracteristici sunt următoarele:
S – specific;
M – măsurabil;
A – (de) atins/abordabil;
R – relevant;
T – încadrat în timp.
Comisia Europeană, în Manualul privind Managementul Ciclului Proiectului, utilizează criteriile
SMART doar în ceea ce priveşte formularea indicatorilor de măsurare a atingerii obiectivelor propuse.
Cum indicatorii sunt legaţi de obiective, însă trebuie să reflecte o imagine reală a gradului de atingere
a acestora, este normal deci să apară diferenţe de concept.
Specific – înseamnă că un obiectiv indică exact ceea ce se doreşte a se obţine. Un obiectiv
specific este foarte clar exprimat, nu lasă loc de îndoieli. Un obiectiv specific diferă în primul rând de
unul general. El vizează rezultate concrete, iar nu rezultate în general.
Măsurabil – înseamnă că un obiectiv poate fi cuantificat, fie cantitativ, fie calitativ. Un
obiectiv măsurabil este cel care permite stabilirea cu exactitate a faptului că a fost atins ori nu sau în
ce măsură a fost atins. De asemenea, un obiectiv măsurabil permite monitorizarea progresului
atingerii lui.
Exemplu de obiectiv general: "organizarea unui training pentru participanţii la proiectul X".
Exemplu de obiectiv specific: "organizarea unui training pe tema scrierii documentaţiei tehnice pentru
cele două persoane responsabile de documentarea (scrierea documentaţiei tehnice) implicate în
proiectul X".

26
 Se poate vedea, în exemplul de mai sus, că, prin compararea situaţiei de la un moment dat cu
obiectivul, se poate măsura dacă a fost atins ori nu sau în ce măsură a fost atins (Ex: 50%, daca la
training a participat doar o persoană).
Abordabil/de Atins/reAlizabil – înseamnă că un obiectiv poate fi într-adevăr atins. În acest
sens, trebuie luate în considerare mai multe aspecte:
- prin definirea obiectivului nu se propune realizarea a ceva imposibil de atins în condiţiile
date. De exemplu: trainingul va fi ineficient dacă va dura doar 45 minute;
- obiectivul în cauză, poate fi atins în condiţiile proiectului, de către organizaţia sau persoana
care este responsabilă de realizarea lui. În acest sens, trebuie ţinut cont de resursele existente,
capacitatea organizaţiei, timpul disponibil necesar.
Relevant – înseamnă că realizarea obiectivului contribuie la impactul vizat de proiect.
Realizarea unui obiectiv trebuie să contribuie în mod nemijlocit la atingerea unui obiectiv mai mare,
mai general. În acest sens, el trebuie să vizeze un anumit impact. De exemplu instruirea celor 2
persoane responsabile de documentarea proiectelor soft va avea impact asupra numărului mai mare
de documentare a proiectelor realizate de organizaţie. Dacă impactul obiectivului ar fi ca organizaţia
să crească numărul de proiecte care ar fi documentate de alte persoane, care activează în alte
organizaţii, atunci obiectivul "organizarea unui training pe tema scrierii documentaţiei tehnice pentru
cele două persoane responsabile de documentarea (scrierea documentaţiei tehnice) implicate în
proiectul X" nu ar fi relevant, deoarece cei doi angajaţi nu ar trebui să mai scrie documentaţie
tehnică.
Încadrat în Timp – înseamnă că obiectivul conţine şi data până la care este prevăzut a se
realiza. Exemplu: "organizarea în perioada 7-10 octombrie 2013 a unui training pe tema scrierii
documentaţiei tehnice pentru cele două persoane responsabile de documentarea (scrierea
documentaţiei tehnice) implicate în proiectul X" – reprezintă un obiectiv încadrat în timp.
Ciclul de viaţă al unui sistem informatic constă dintr-un şir de etape la care sistemul software
este planificat, proiectat, creat, implementat, exploatat, menţinut şi anulat. Ciclul de viaţă este strâns
legat de cerinţele formulate faţă de SI.

Activităţi Procese

P2 P3 P5 P1 P6 P8
P1 P1 P4 P9 P9

Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3 … Etapa N

Sistemul informatic

Ciclul de viaţă

La îndeplinirea proceselor ciclului de viaţă ale SI pot fi evidenţiate următoarele roluri de

bază:
- managerul proiectului;
- reprezentantul beneficiarului;
27
- consultantul juridic;
- analistul proceselor de activitate (business proces);
- managerul elaborării SI;
- proiectantul proceselor de activitate;
- analistul de sistem;
- arhitectul sistemului;
- proiectantul sistemului;
- proiectantul interfeţei pentru utilizator;
- programatorul;
- integratorul;
- persoana responsabilă de testare (inginer al calităţii);
- elaboratorul testelor;
- scriitorul documentaţiei tehnice;
- managerul implementării produsului software;
- administratorul de sistem;
- administratorul bazelor de date;
- managerul exploatării;
- utilizatorul produsului software;
- managerul mentenanţei produsului software;
- specialistul dirijării configuraţiei;
- analistul serviciului de mentenanţă;
- persoana de testare a serviciului de mentenanţă.
Observaţie: La realizarea proiectelor concrete, se admite completarea componenţei
rolurilor, predeterminate de prezenta reglementare tehnică, precum şi îndeplinirea a
cîtorva roluri de către un singur executant.

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.5:

1. Exemplu pentru conţinutul activităţilor unui proiect de dezvoltare a SI (având la bază modelul
„cascadă” de dezvoltare):
Obiective generale: __________________________
Obiective specifice: __________________________
Rezultate care se doresc a fi obtinute: ___________________________

Pentru un proiect „mediu“ sau „complex” evaluarea duratei activitatilor ar fi:

START
1. Formularea cerintelor iniţiale şi elaborarea strategiilor: aproximativ 1-2 saptamani.
2. Analiza: aproximativ 3 luni.
 Intervievarea expertilor din cadrul intreprinderii – 1-2 saptamani (aprox. 2 zile pentru
fiecare expert din cadrul organizaţiei; dar cel puţin 2 experti);
 Cercetarea domeniului pentru care se alcatuieste SI – 2 saptamani;

28
  Analiza Sistemelor Informationale şi construirea structurii organizationale a
intreprinderii – 2 saptamani;
 Cercetarea sistemelor informatice care deja se exploateaza – 1 saptamana;
 Alcatuirea dictionarului de termini – 1 saptamână;
 Alcatuirea definitiva a documentatiei necesare tuturor etapelor urmatoare – 1-2
saptamani;
 Alcatuirea sarcinii tehnice – de la 2-3 zile;
 Alcatuirea planului calendaristic ale activitatilor din cadrul proiectului – de la 1-
2 zile;
 Stabilirea necesarului de resurse – 2-5 zile;
 Alcatuirea si incheierea contractelor în care se prevede proiectarea, realizarea şi
implementarea sistemului – 2-5 zile.
3. Proiectarea – de la 4 luni.
 Elaborarea modelelor datelor (arhitectura BD, ERD) de la 3 saptamani;
 Elaborarea arhitecturii programelor (descrierea componentelor si a legaturilor dintre
ele) de la 2 saptamani;
 Elaborarea modelului interfetelor (structura si forma ecranelor si ale rapoartelor) de la
3 saptamani;
 Elaborarea modelului proceselor sistemului (DFD si descrierea sarcinilor sistemului din
cadrul etapei de implementare si exploatare) de la 2 saptamani;
 Elaborarea cerintelor tehnice fata de partea soft si hard ale serverelor si ale locurilor de
activitate (pentru cei ce testeaza si pentru clienti) – 1 saptamana.
4. Realizarea – de la 7 luni (una dintre cele mai complicate etape).
 Codificarea componentelor – de la 3 luni (depinde de numarul componentelor ce
automatizeaza anumite procese);
 Testarea – de la 1 luna (se recomandă aprox. 30% din timpul rezervat etapei
realizarii);
 Generarea BD, tabelelor, cererilor – 1-3 luni;
 Completarea preventiva cu date a sistemului pentru cercetari si testari – 1 saptamana;
 Asamblatea si testarea de ansamblu a sistemului – de la 1 luna;
 Pregatirea documentatiei de sistem (descrierea sistemului, ghidul utilizatorului si ghidul
administratorului cu toate anexele) – de la 1 luna;
 Procurarea şi instalarea componentelor hardware (în cazul în care clientul nu dispune
de ele sau în rezultatul analizei s-a estimat înlocuirea componentelor vechi cu altele
noi) – de la 1 lună.
5. Implementarea (unei componente de sistem) – de la 1 luna.
 Instalarea sistemului la locul de munca a utilizatorului si administratorului – 1
saptamana;
 Insotirea clientului in timpul culegerii datelor – 1-2 saptamani;
 Inlaturarea riscurilor care apar la exploatare – pana la 1 saptamana;
 Instruirea clientilor si a administratorilor – pana la o saptamana;
 Pregatirea si intarirea documentatiei de predare-primire a sistemului – 1-3 zile.
29
 6. Exploatarea şi întreţinerea SI (se încheie contracte separate).
STOP.
Observaţie: Mai pot fi incluse activităţi ce ţin de planificarea şi managementul riscurilor, analize de
fezabilitate a proiectului etc. Deasemenea planul poate fi construit având la bază modelul spirală sau
incremental de dezvoltare a SI.
2. Exemplu al listei activităţilor propus de Microsoft:

Sarcini propuse pentru rezolvare:

1. Construiţi diagrama Gantt şi PERT pentru următoarele activităţi. Alocaţi resursele necesare

îndeplinirii activităţilor:

Denumirea activităţii Data de început Data de sfârşit

1. Elaborarea planului proiectului 13.02.2017 16.02.2017
2. Prezentarea planului - 17.02.2017
3. Definirea cerinţelor
3.1. Formularea iniţială a cerinţelor 20.02.2017 24.02.2017
3.2. Specificarea (inclusiv grafic) a cerinţelor 28.02.2017 01.03.2017
3.3. Adaptarea planului dezvoltării 01.03.2017 02.03.2017
3.3. Elaborarea sarcinii tehnice 02.03.2017 03.03.2017
3.4. Prezentarea sarcinii tehnice - 06.03.2017
4. Proiectarea SI
4.1. Planificarea instruirii utilizatorilor 07.03.2017 08.03.2017
4.2. Proiectarea logicii 09.03.2017 14.03.2017
4.3. Proiectarea BD 09.03.2017 13.03.2017
4.4. Proiectarea arhitecturii fizice a SI 14.03.2017 15.03.2017

30
 4.4. Proiectarea interfeţelor de dialog 15.03.2017 17.03.2017
4.5. Prezentarea proiectului tehnic - 20.03.2017
5. Realizarea SI
5.1. Programarea front-end-ului 21.03.2017 07.04.2017
5.2. Programarea back-end-ului 08.04.2017 11.04.2017
5.3. Elaborarea planului de testare a soft-ului 12.04.2017 13.04.2017
5.4. Procurarea şi instalarea componentelor 12.04.2017 14.04.2017
hardware a SI
5.5. Elaborarea ghidului utilizatorului 15.04.2017 19.04.2017
5.6. Elaborarea documentaţiei de instalare şi operare 16.04.2017 19.04.2017
6. Integrarea şi testarea
6.1. Testarea şi rapoarte ale testării 20.04.2017 21.04.2017
6.2. Planificarea finală a instruirii utilizatorilor 22.04.2017 23.04.2017
6.3. Elaborarea listei de acceptări ale verificărilor 23.04.2017 24.04.2017
6.4. Elaborarea versiunii finale a ghidului 25.04.2017 26.04.2017
utilizatorului
6.5. Instalarea softului şi instruirea administratorilor 26.04.2017 27.04.2017
6.6. Predarea produsilui - 27.04.2017
7. Elaborarea planului de întreţinere. Întreţinerea şi 25.04.2017 26.04.2017
exploatarea SI.

31