Sunteți pe pagina 1din 17

3.5.6.

Strungul
Strungul normal este maşina unealtă pe care se desfăşoară procesul tehnologic de
prelucrare prin aşchiere a semifabricatelor, căruia i se impune mişcarea principală de rotaţie,
aşchierea efectuându-se cu ajutorul unor scule (cuţite de strung), cărora le asigură mişcările de
avans. Cele doua mişcări sunt simultane, rezultanta lor, numită mişcare de aşchiere, generează
suprafeţe de rotaţie (cilindrice, conice, profilate, etc.) sau plane, funcţie de direcţia mişcării de
avans faţă de axa de rotaţie a semifabricatului, cât şi de forma părţii active a cuţitului.
Datorită unei game largi de operaţii ce se pot executa pe strung, ele constituie grupa cea
mai răspândită de maşini unelte care se utilizează atât în industria constructoare de maşini, cât
şi în industria electrotehnică, electronică, de automatizări, precum şi în celelalte ramuri
industriale.
Strungurile universale tip SNA-450, SNA-500 şi SNA-560 sunt strunguri de mărime
mijlocie, având diametrul maxim de prelucrare peste ghidaje de 400, 500 şi respectiv 560 mm,
iar puterea instalată pentru acţionarea mişcării principale de 7,5 sau 11 KW. Ele pot fi
utilizate cu deosebită eficienţă. atât în lucrările de unicate, cât şi în cele de serie mică şi
mijlocie, în cazul prelucrărilor în universal sau între vârfuri.
Aceste strunguri se execută în mai multe variante constructive şi anume:
- cu batiu cu sau fără punte;
- cu distanţa între vârfuri de 1000, 1500, 2000 şi 3000 mm;
- cu domenii diferite de turaţii ale axului principal.
Aceste variante oferă posibilitatea adaptării lor la diverse sarcini de producţie.
Cinematica şi construcţia acestor strunguri permit realizarea următoarelor prelucrări:
- strunjire longitudinală cu avans manual sau mecanic;
- strunjire transversală cu avans manual sau mecanic;
- găurire cu avans manual sau mecanic, cu fixarea sculei în port-cuţit;
- filetare – filete metrice, whitworth, modul, Diametral Pitch;
Strungurile normale tip SNA-450, SNA-500 şi SNA-560 pot fi echipate cu o serie de
accesorii speciale ca :
- dispozitiv hidraulic de copiat;
- dispozitiv de strunjit conic;
- platou cu patru bacuri;
- indicator de filetare;
- dispozitiv de măsurat avans, etc.
prin utilizarea cărora creşte considerabil productivitatea acestor maşini şi se lărgeşte totodată
domeniul lor de utilizare.
Întrucât strungurile universale tip SNA-450, SNA-500 şi SNA-560 sunt aproape
identice - atât funcţional cât şi constructiv, în continuare toate referirile se vor face numai la
tipodimensiunea de bază, adică la strungul normal tip SNA-500, urmând ca atunci când apar
deosebiri să se facă precizările necesare.
În general, strungul are o construcţie clasică, doar că diversele subansamble sunt mai
armonios îmbinate iar arhitectura lui e dominată de linii şi suprafeţe drepte. Organele de
comandă sunt judicios amplasate, astfel că permit manevrări simple şi rapide, având totodată
o formă modernă şi estetică.
Strungul, în componenţa sa cuprinde următoarele subansamble, (figura 3.79).

193
Fig. 3.79. Strungul universal
194
Nr. Denumirea subansamblului Poziţia în
crt. figură
1. Batiu 1
2. Suport motor 2
3. Tavă 3
4. Instalaţia de ungere —
5. Pompa de ungere —
6. Bare de conducere 4
7. Suport bare 5
8. Instalaţia de răcire 6
9. Păpuşa fixă 7
10. Cutia de avansuri şi filete 8
11. Roţi de schimb 9
12. Sǎnii 10
13. Cărucior 11
14. Păpuşa mobilă 12
15. Ecran de protecţie —
16. Tăbliţe —
17. Instalaţia electrică —
18. Accesorii —
19. Lunetă mobilă —
20. Lunetă fixă —

1. Batiul
Batiul strungului este executat din fontă, având o construcţie deosebit de rigidă cu
urmare a faptului că peretele din faţă, pe lângă că este chesonat, mai e legat de peretele
posterior printr-o serie de nervuri transversale puternice.
Sistemul de ghidare se compune din:
— un ghidaj de forma unui V întors, cu unghiul la vârf de 90° în partea din faţă şi un
ghidaj plan în partea din spate, pentru conducerea saniei longitudinale;
— un ghidaj plan pe partea din faţă şi un ghidaj mai mic, dar tot sub forma unui V
întors, cu ghidajul la vârf de 90°, în partea din spate pentru conducerea păpuşii mobile.
Batiul se montează rigid, cu ajutorul unor şuruburi, pe picioarele strungului. La partea
din spate, stânga, sub păpuşa fixă, are o nişă pentru a permite montarea motorului principal de
acţionare şi pompa de ulei.
Pe peretele din spate, în porţiunea ghidajelor batiul este prevăzut cu bosaje prelucrate,
necesare montării liniarului ce susţine vârfurile între care se fixează şablonul în cazul folosirii
unui dispozitiv hidraulic de copiat.
În spaţiul dintre picioare e dispusă tava pentru colectarea şpanului şi a lichidului de
răcire, iar sub această tavă se amplasează bazinul pentru lichidul de răcire pe care de altfel
este amplasată şi electropompa.
2. Păpuşa fixă.
Păpuşa fixă este montată în partea stângă a batiului, pe o suprafaţă special amenajată,
cu ajutorul a patru şuruburi de fixare. În partea ei inferioară are montate nişte şuruburi cu filet

195
metric fin ce tamponează pe suprafeţele prelucrate în acest scop pe batiu şi permit reglarea
axei păpuşii faţă de axa batiului, în plan orizontal.
Mişcarea la păpuşa fixă este asigurată de un motor electric, prin intermediul unor
curele trapezoidale. Pe axul de intrare sunt montate ambreajele pentru mers înainte şi înapoi,
iar în continuare, prin intermediul mecanismelor cu roti dinţate mişcarea ajunge la axul
principal şi apoi spre mecanismul de avansuri şi filete.
Cuplajele din păpuşa fixă pot fi de două feluri şi anume :
- electromagnetice, de tipul cu bobină fixă;
- mecanice, de construcţie obişnuită, la care reglarea distanţei dintre lamele se face
prin intermediul unui inel filetat.
Rulmenţii din lagărele axului principal pot fi de două feluri şi anume :
a) radiali-axiali cu role conice de tip GAMET, care asigură o serie de avantaje în privinţa
rigidităţii şi preciziei: rigiditate mărită, eliminarea solicitărilor nedorite în timpul funcţionării
din cauza rulmenţilor, asigurarea rotirii axului principal fără bătăi radiale încă din primul
moment de funcţionare datorită pretensionării arcurilor rulmentului din spate, eliminarea
vibraţiilor datorită numărului diferit de role în cele două rânduri ale rulmentului din faţă şi
posibilitatea ungerii şi răcirii excelente a rulmenţilor;
b) un rulment radial cu două rânduri de role cilindrice în faţă şi doi rulmenţi radiali-axiali cu
bile în spate.

3. Cutia de avansuri şi filete.


Cutia de avansuri şi filete este fixată rigid pe batiu cu ajutorul unor şuruburi si
primeşte mişcarea de la păpuşa fixă prin intermediul roţilor de schimb.
Din punct de vedere cinematic, realizarea diferitelor avansuri şi filete se face prin
intermediul unor roţi dinţate baladoare, comandate cu ajutorul unor came cilindrice.
Mecanismul cutiei de avansuri şi filete se compune din trei mecanisme parţiale şi anume:
— un mecanism reductor, cu care se pot stabili patru rapoarte diferite (2/l, 1/1, 1/2 şi V4);
— un mecanism intermediar, cu care se stabilesc valorile de bază pentru avansuri şi filete,
precum şi felul filetului (metric, modul Whitworth, Diametral Pitch sau paşi în ţoli);
— un mecanism final, care permite cuplarea fie a şurubului conducător, fie a barei de avans.
Manipularea mecanismului din cutia de avansuri şi filete se face numai în timpul
rotirii axului principal cu turaţii mici de 160 rot./min. sau în cazul folosirii cuplajelor
electromagnetice prin apăsarea butonului de impuls.
Roţile dinţate din cutia de avansuri şi filete sunt executate din oţel carbon de calitate,
tratat termic. Fixarea roţilor pe axe se face prin pene şi ştifturi (la roţile fixe) şi prin caneluri
(la roţile baladoare).

4. Căruciorul.
Căruciorul este montat pe sania longitudinală cu ajutorul unor şuruburi de fixare. El
are o construcţie completă şi robustă.
Mişcările de avans longitudinal şi transversal ale căruciorului şi saniei transversale pot
fi realizate prin trei metode şi anume:
- manual;
- mecanic (automat) cu avans normal, când mişcarea de la cutia de avansuri şi filete
ajunge la cărucior prin intermediul barei de avans;
- mecanic (automat), cu avans rapid, când mişcarea este preluată direct de la
motorul electric montat pe carcasa căruciorului.
Sub cărucior, fixată pe batiu, se află bara de tamponare pe care sunt montate
tampoanele ce asigură posibilitatea opririi căruciorului la cota la care se face reglarea.
Sistemul de tamponare permite reglări care să necesite maximum 6 opriri la cotă.
196
Protejarea clementelor lanţului cinematic al mecanismului de avans se face prin
intermediul unui dispozitiv de suprasarcină cu bile, montat pe bucşă ce este antrenată de bara
de avans. Pentru executarea operaţiilor de filetare, căruciorul este deplasat cu ajutorul
şurubului conducător prin intermediul a două semipiuliţe zăvor, din bronz. Evitarea cuplării
simultane a şurubului conductor şi a barei de avans este asigurată prin interblocarea mecanică
a pârghiilor ce comandă aceste cuplări.
Pe acelaşi ax cu roata de mână este montat şi indicatorul de avans tip Nonius Tot pe
cărucior, în partea dreaptă, poate fi montat şi dispozitivul de măsurat avans şi indicatorul de
filetare.

5. Săniile.
Ansamblul saniei se compune din mai multe părţi şi anume:
- sania longitudinală;
- sania transversală;
- sania port-cuţit;
- port-cuţit rapid;
- port-cuţit normal;
- port-cuţit din spate.
Sania longitudinală constituie suportul de bază al căruciorului cât şi al subansamblelor
enumerate mai înainte, ea putându-se deplasa manual sau mecanic pe ghidajele batiului.
Strângerea saniei pe ghidaje se face cu ajutorul unor contratălpi, care în faţă sunt prinse cu
nişte şuruburi de fixare, iar în spate cu şuruburi prevăzute cu piuliţe de reglaj, piuliţe ce
permit eliminarea eventualelor jocuri mai mari decât cele admisibile, care apar din cauza
uzurii. Sania transversală poate fi deplasată atât cu avans manual cât şi cu avans mecanic.
Reglarea jocului dintre sania longitudinală şi cea transversală se realizează cu ajutorul
unei pene lungi (paralele), montată lângă coada de rândunică. şi a unor şuruburi de reglare.
Pe sania transversală pot fi montate diferite port-cuţite, atât în faţă cât şi în spate. În
acest scop, în faţă a fost prevăzut un canal circular cu secţiune T, care permite rotirea
suportului intermediar sau unghiul dorit, iar în spate două canale T, paralele.
Sania port-cuţit se poate deplasa numai cu avans manual, şi prin rotirea ei cu un
anumit unghi pot fi realizate strunjiri conice.
Datorită mişcărilor independente ale celor trei sănii, există posibilitatea realizării prin
strunjire a unor piese cu suprafeţe de revoluţie de orice profil.

6. Păpuşa mobilă.
Păpuşa mobilă este realizată într-o construcţie ce-i asigură o foarte bună rigiditate.
Fixarea ei rapidă pe batiu se face cu ajutorul unei manetei, iar pentru o fixare mai sigură, de
lungă durată, s-a prevăzut un şurub suplimentar de fixare. Deplasarea pinolei se face numai
manual, cu ajutorul roţii de mână. Pentru a putea realiza strunjiri conice, carcasa păpuşii
mobile se deplasează transversal, cu ajutorul unor şuruburi de reglare.

Ungerea maşinii
1. Ungerea cutiei de viteze
Ungerea păpuşii fixe este realizată cu ajutorul pompei cu roţi dinţate, montată pe
suportul motor şi antrenată cu ajutorul unei curele trapezoidale de la şaiba de curea montată
pe axul motorului electric. De la pompa cu roţi dinţate, prin intermediul unui tub de nipolan,
uleiul ajunge la filtrul de ulei şi de aici uleiul merge în distribuitorul cu 4 căi.
De la acest distribuitor uleiul este derivat spre:

197
- vizorul dispus în capacul păpuşii fixe;
- rulmentul din faţă al axului principal;
- rulmentul din spate al axului principal;
- distribuitorul central.

2. Ungerea cutiei de avansuri şi filete


Pentru ungerea cutiei de avansuri şi filete este folosită o parte din uleiul debitat de
pompa cu roţi dinţate. De la filtrul amplasat în păpuşa fixă, cu ajutorul unor conducte de oţel
şi prin intermediul unor racoarde, uleiul ajunge la tubul de ungere ce trece pe deasupra axelor
I. II şi III pe toată lungimea lor şi care au prevăzute găuri în dreptul elementelor ce necesită a
fi unse. După intrarea în cutia de avansuri şi filete, din conducta principală, printr-o ţeavă,
uleiul sub presiune este dirijat spre vizorul V3 (figura 3.80), pentru a putea fi verificată buna
funcţionare a ungerii.

3. Ungerea căruciorului şi ghidajelor saniei longitudinale


Ungerea acestor două subansamble este asigurată de o pompă cu piston acţionată de
un rulment montat excentric pe axul XXI. De la pompă uleiul ajunge la distribuitorul cu două
căi D (figura 3.5.6.2) care asigură transmiterea lui spre cărucior sau spre sania longitudinală,
în funcţie de poziţia pe care o ocupă tija distribuitorului. În primul caz, când săgeata de pe tija
distribuitorului este îndreptată în sus, uleiul este dirijat spre sania longitudinală şi asigură
ungerea ghidajelor pe care aceasta se mişcă pe batiu, iar în cazul al doilea, când săgeata
respectivă este îndreptată în jos, uleiul ajunge în tava din interiorul căruciorului.
Pentru ungerea corectă a ghidajelor se îndreaptă tija distribuitorului, astfel ca săgeata
să fie în sus şi se execută 4-5 deplasări ale ansamblului cărucior-sănii într-o parte şi alta cu
avans rapid. Această operaţie se face de 3-4 ori pe zi (la 8 ore o dată), în restul timpului uleiul
va fi dirijat spre locurile de ungere din cărucior.

4. Ungerea organelor de pe lira roţilor de schimb.


Capetele arborilor care comportă fusuri de alunecare pentru roţile intermediare de
legătură dintre cutia de viteze şi cutia de avansuri şi filete, sunt prevăzute cu ungătoare pentru
unsoare consistentă. Modul de ungere este obişnuit pentru asemenea ungătoare şi se
recomandă abundenţă la alimentarea lor, pentru a se evita eventualele gripări ce ar putea apare
datorită unei frecări uscate.

5. Ungerea celorlalte elemente ale maşinii.


Pentru ungerea celorlalte elemente ale maşinii se vor respecta toate indicaţiile
prezentate în planul de ungere din figura 3.80.
După modul în care aceste indicaţii se vor respecta, uzurile ce apar vor fi normale sau
exagerate, maşina păstrându-şi caracteristicile un timp mai mult sau mai puţin îndelungat.

198
Fig. 3.80. Sistemul de ungere al strungului
199
Locul de ungere Planul de ungere
Denumirea Poziţia în Frecvenţa Cantitatea de Modul ungerii
figură ungerii lubrifiant
Păpuşa fixă 1 6 luni Umplere până Pompa cu roţi
la nivelul C1 dinţate
Cutia de avansuri şi 2 6 luni Umplere până Pompa cu roţi
filete la nivelul C2 dinţate
Bazinul de ulei 3 6 luni Umplere până Pompa cu roţi
la nivelul C3 dinţate
Cărucior 4 6 luni Umplere până Pompa cu
la nivelul C4 piston
Ungătoarele de la lira 5 10-15 zile Umplere Prin presare
roţilor de schimb completă periodică
Axul pompei de apă 6 zilnic 6-8 picături Cana de ulei
Şurubul conducător 7 zilnic 6-8 picături Cana de ulei
Lagărul din spate al 8 zilnic 6-8 picături Cana de ulei
şurubului conducător
Ungătoarele de la bara 9 zilnic 6-8 picături Cana de ulei
de tamponare
Ungătorul de la sania 10 zilnic 6-8 picături Cana de ulei
port-cuţit
Cremaliera 11 zilnic 6-8 picături Cana de ulei
Ghidajele batiului pe 12 8 ore 6-8 picături Cana de ulei
porţiunea deplasării
păpuşii mobile
Ungătoarele de la 13 8 ore 6-8 picături Cana de ulei
păpuşa mobilă
Ghidajele transversale 14 8 ore 6-8 picături Cana de ulei
ale saniei
longitudinale
Ghidajele suportului 15 8 ore 6-8 picături Cana de ulei
saniei port-cuţit
Ungătoarele ce 16 8 ore 6-8 picături Cana de ulei
asigură ungerea
şurubului saniei
transversale

Explicaţia notaţiilor din figura 3.80:


C1 – Nivelul superior de ulei în cutia de viteză
C2 – Nivelul superior de ulei în cutia de avansuri
C3 – Nivelul superior de ulei în cutia căruciorului
C4 – Nivelul superior de ulei în bazinul de ulei
V1 – Vizorul cutiei de viteză
V2 – Vizorul din bazinul de ulei
V3 – Vizorul cutiei de avansuri
V4– Vizorul cutiei căruciorului
200
D – Drosel pentru dirijarea uleiului la ghidajele longitudinale
E – Buşonul de evacuare a uleiului din bazin
― ― ― Ungerea conform planului de ungere
–––––––– Ungere pe schimb
▬▬▬▬ Ungere zilnică

Acţionarea electrică
Strungurile normale din grupa A (SNA 450, SNA 500 şi SNA 560) prezintă mai multe
variante constructive şi anume: cu cuplaje mecanice sau electromagnetice în mecanismul din
păpuşa fixă, cu sau fără motor de avans rapid, etc., variante în. funcţie de care şi instalaţia
electrică diferă de la un strung la altul. În figura 3.81 a şi b este prezentată schema electrică
pentru un strung echipat cu cuplaje electromagnetice şi cu motor de avans rapid, deci varianta
cea mai complexă din punct de vedere electric, din care pot ti deduse uşor toate celelalte
variante.
Instalaţia electrică a strungului este construită în mod normal pentru tensiunea de
380/220 V şi frecvenţa de 50 Hz., iar la comanda fermă a beneficiarului poate fi construită şi
pentru altă tensiune (max. 500 V) sau altă frecvenţă (60 Hz). Înaintea legării la reţea, trebuie
verificat dacă tensiunea şi frecvenţa acesteia corespunde.
Legarea strungului la reţea se face la bornele de intrare RST, iar legătura de protecţie
trebuie să corespundă standardelor în vigoare.
Comenzile electrice ale strungului sunt amplasate în trei locuri şi anume:
a) pe dulapul electric, montat pe piciorul mic al strungului;
b) pe păpuşa fixă se află butoanele de comandă pentru pornirea şi oprirea motorului
principal de acţionare şi al electropompei şi butonul ajutorul căruia pot fi realizate rotiri de
scurtă durată ale axului principal în cazul folosirii cuplajelor electromagnetice;
c)pe sanie se află butoanele pentru comanda avansului rapid pe cărucior.
Întreaga aparatură electrică este montată pe două panouri în dulap electric (pe piciorul
mic), iar conducătorii ce alimentează cu energie electrică motorul principal de acţionare,
cuplajele şi comenzile din păpuşa fixă sunt trecuţi, între piciorul mic şi piciorul mare, printr-o
ţeavă de oţel pentru a fi protejaţi împotriva şpanului şi a lichidului de răcire.
Motoarele electrice se verifică cel puţin de două ori pe an. Cu acest prilej se verifică
starea rulmenţilor; dacă mai corespund, se curăţă şi se gresează, iar dacă prezintă o uzură
pronunţată, se înlocuiesc. Se curăţă cu această ocazie şi bobinajele motoarelor cu ajutorul unei
perii moi, de depunerile de praf, ce ar putea duce la deteriorarea izolaţiei şi scurtcircuitarea
spirelor înfăşurate.
Verificarea aparaturii electrice se va face lunar, când se va controla starea contactelor
întrerupătoarelor, contactoarelor şi releelor. Dacă acestea sunt arse sau oxidate se vor curăţa
cu hârtie abrazivă fină, iar dacă prezintă uzuri pronunţate, se vor schimba.
În timpul funcţionării sub sarcină va fi controlată încălzirea motoarelor electrice. Dacă
temperatura bobinajului depăşeşte cu mai mult de 60°-65°C temperatura mediului ambiant,
trebuie găsit şi eliminat motivul acestei încălziri.
Se verifică rulmenţii motoarelor electrice si în cazul că s-au încălzit la o temperatură
ce depăşeşte cu mai mult de 10°-15°C, temperatura mediului ambiant, se va înlătura cauza
încălzirii sau dacă nu se poate, se va schimba rulmentul.

201
Fig. 3.81 a. Schema electricǎ

202
Fig. 3.81. b. Schema electricǎ

e1 ÷ e6; e10 ÷ e16; e20; e21; e22 - siguranţe fuzibile


e17 - releu termic TSA 30 P
c1 ÷ c6 - contactor TCA
m5; m6 - transformator
P1 ÷ P8 - diodă cu germaniu
r1 ÷ r4 - rezistor
k - condensator electrolitic
d4; d5; d6 - contactor de comandă
d1; d2 - releu de timp
a1; b1 - comutator cu came
r5 - rezistor bobinată
m1 - motor asincron trifazat
m2 - electropompă
b2; b3; b6; b7; b9 - buton de comandă
b4; b5 - buton manipulat cu 4 poziţii
h - lamă cu articulaţie
b10 - microîntrerupător
b11; b12 - buton de comandă „Diesel”

203
Strungul normal PROMASTER 1700/2100. Ansamblele, subansamblele,
mecanismele, sistemele şi instalaţiile strungului (figura 3.82) sunt.:
Batiul strungului, compus din :
- Patul 9, format din două grinzi longitudinale rigidizate cu nervuri este turnat din fontă
şi are rolul de a susţine celelalte părţi componente ale strungului. La partea superioară are
două perechi de ghidaje pentru deplasarea ansamblelor mobile. Se impune să aibă rigiditate
mare şi rezistenţă ridicată la uzură a ghidajului;
- Două picioare prismatice 8, construcţie cheson, au rolul de a susţine patul;
- Cremaliera fixată pe pat, situată deasupra şurubului conducător, serveşte la deplasarea
căruciorului 12 în mişcare de avans longitudinal;
- Tava 13 are rolul de a colecta lichidul de răcire-ungere şi aşchiile;
Păpuşa fixă 1 (cutia de viteze) este compusă în esenţă din mai multe mecanisme de roţi
dinţate baladoare, montate într-o carcasã, prin care se realizează mişcarea principalã de
aşchiere. Cel mai important element al cutiei de viteze este arborele principal, un tub de oţel
cu proprietǎţi speciale, rigid şi rezistent la uzurã. El are rolul de a susţine şi antrena
semifabricatul în mişcarea de rotaţie, pe el montându-se universalul 3 ce se foloseşte la
fixarea semifabricatelor cu ajutorul unor gheare de prindere.

Fig. 3.82. Strungul normal PROMASTER 1700/2100, vedere generalã

1. Pǎpuşa fixa (cutia de viteze); 10. Şurub conducător;


2. Dulapul electric; 11. Sania transversalã;
3. Universal cu 3 gheare; 12. Sania longitudinala (cărucior);
204
4. Sania port-cuţit; 13. Tava pentru aşchii;
5. Lineta fixǎ; 14. Cutia de avansuri;
6. Apărătoare; 15. Capac lateral;
7. Păpuşa mobilă;
8. Picior;
9. Batiu;

Mecanismul de avansuri şi filete cuprinde:


- Cutia de avansuri şi filete 14, care realizează avansurile şi paşii filetelor normalizate
curent folosite;
- Şurubul conducător 10, utilizat numai pentru transmiterea mişcǎrii căruciorului la
filetare;
- Bara de avansuri, situatǎ sub şurubul conducător, prin care se transmite mişcarea de
avans la saniile căruciorului;
Aici trebuiesc menţionate şi:
- Cremaliera (fixǎ), situatã deasupra şurubului conducător şi care, prin intermediul
unui pinion, realizează avansul longitudinal, figura 3.82 sau 3.83.
- Bara de suport a limitatoarelor de cursǎ, situatã sub bara de comandǎ pe care sunt
montate cele 2 manete M1 de pornire a arborelui principal, figura 3.82 sau 3.83.
Căruciorul serveşte la susţinerea şi deplasarea cuţitului în mişcarea de avans. El se
compune din:
- Sania longitudinalǎ 12, care conţine angrenajele şi organele prelucrării şi transmiterii
mişcǎrii de avans şi filetare, asigurând deplasarea longitudinalã a căruciorului pe ghidajele
exterioare ale patului strungului;
- Sania transversalǎ 11 realizează deplasarea transversalǎ a cuţitului, perpendicular pe
axa arborelui principal, prin intermediul unui mecanism şurub-piuliţă.
- Sania port-cuţit 4 serveşte la deplasarea manualã a cuţitului. Se foloseşte în general
la deplasări fine şi la strunjirea suprafeţelor conice, pe ea montându-se placa rotitoare, ce
permite rotirea cuţitului în plan orizontal.
- Port-cuţitul multiplu, se utilizează la prinderea cuţitelor în cele 4 locaşe decalate cu
90 . Se poate roti în jurul unui pivot central cu ajutorul unei manete (MB3), pentru a aduce
oricare din cuţite în poziţia de lucru.

Fig. 3.83. Strungul normal PROMASTER 1700/2100, elemente de control


205
Controlul mecanic:
M1 Maneta pentru controlul rotaţiei arborelui principal (sens trigonometric,
invers şi poziţie neutrã);
M2, M3 Manete pentru selectarea vitezei de rotaţie a AP;
M4 Maneta pentru selectarea pasului normal sau mărit;
M5 Maneta pentru selectarea filetului pe dreapta sau stânga;
M6, M7, M8 Manete pentru selectarea avansurilor, paşilor la filete şi tipurilor de
filete;
M9 Maneta pentru inversarea direcţiei de avans (pe cărucior);
M10 Maneta pentru cuplarea şurubului conducător sau barei de avans;
M11 Maneta pentru selectarea avansului longitudinal sau transversal;
RM1 Roata de mâna pentru avans longitudinal;
RM2 Roata de mâna pentru avans transversal;
RM3 Roata de mâna pentru avans sanie portcuţit;
RM4 Roata de mâna pentru avans ax păpuşa mobilǎ;
MB1 Maneta pentru blocarea axului la păpuşa mobilǎ;
MB2, MB4 Maneta pentru blocarea rapidã a păpuşii mobile;
MB3 Şurub de blocare rapidã a cuţitului pe sania portcuţit;
MB5 Rozeta pentru blocarea elementului de reglare a numărului de
începuturi în cazul prelucrării filetelor;

Control electric:
1SS Întrerupător de cuplare/decuplare lichid de răcire;
2SS Întrerupător de cuplare/decuplare lampa de lucru;
1PB Buton ciuperca STOP de avarie pe păpuşa fixă;
2PB Buton ciupercă STOP de avarie pe păpuşa mobilă;
1PBL/2LT Buton iluminat pentru pornirea/oprirea motorului principal;
3PB, 4PB Butoane pentru avans rapid stânga-dreapta;
3LT Bec indicator al poziţiei deschise a apărătorii universalului;
4LT Bec indicator al atingerii capetelor de cursa transversalǎ;
5LT Bec indicator al atingerii capetelor de cursa longitudinalǎ;
Păpuşa mobilă, serveşte la susţinerea semifabricatelor prin intermediul vârfurilor
conice, cât şi la fixarea şi deplasarea axială a sculelor de tipul burghielor, alezoarelor,
tarozilor, filetelor etc. Ea se compune din:
- placa suport pe ale cărei ghidaje se poate deplasa transversal corpul păpuşii mobile 7
în vederea strunjirii suprafeţelor conice. Placa suport poate glisa pe ghidajele interioare ale
patului, putându-se bloca cu ajutorul unei ancore MB4 sau blocare rapidã cu ajutorul pârghiei
MB2;
- pinola 15, este un corp cilindric, gol în interior prevăzut în partea din faţã cu un alezaj
conic pentru fixarea vârfurilor 14 de susţinere a semifabricatului şi a sculelor, el se poate
deplasa axial cu mecanism şurub-piuliţă de la roata de mână RM4. Sunt prevăzute ghidaje
separate pentru sania longitudinalã şi păpuşa mobilǎ pentru ca uzura provocată de prima să nu
influenţeze coaxialitatea între arborele principal şi pinolă.
Strungul e prevăzut cu o linetǎ fixǎ 5 (figura 3.82) şi una mobilǎ, fixatǎ de cărucior,
pentru a susţine semifabricatele cu lungimi mari.
Acţionarea strungului se realizează cu un motor electric trifazat, prin intermediul unei
206
transmisii cu curele trapezoidale. Pe dulapul cu aparaturã electricã 2 se gǎseşte
întrerupătorul principal. Elementele de comandǎ ale strungului sunt prezentate în figura 3.83.
Cinematica maşinilor unelte fiind în general complexã pentru studiul constructiv şi
funcţional al acestora, în locul desenelor constructive desfăşurate, se utilizează reprezentări
desfăşurate de principiu, numite scheme cinematice, în care componentele sunt reprezentate
prin simboluri standardizate. Pentru cunoaşterea parametrilor tehnologici de funcţionare a
unei maşini unelte este necesarã studierea lanţului cinematic al maşinii.
Lanţul cinematic cuprinde prin definiţie totalitatea elementelor (organe de maşini) prin
care se transmite o mişcare, cu sau fără transformarea ei, obişnuit pornind de la un element de
intrare iniţial numit conducător, pânǎ la elementul final de ieşire, condus. Transmiterea
acestor mişcări (figura 3.84) reprezintă schema cinematicã a strungului iar figura 3.85
diagrama de viteze a arborelui principal (a cutiei de viteze).
Lanţurile cinematice ale strungului sunt formate din:
- Lanţul cinematic principal are ca element de intrare un motor electric (figura 3.84) şi
ca element de ieşire arborele principal AP. De la arborele motorului, mişcarea se transmite
printr-o transmisie cu curele trapezoidale şi a unor roţi de curea. De aici, mişcarea se
transmite prin intermediul ambreajelor electromagnetice 2 pentru rotirea arborelui principal
(AP) în sens direct de prelucrare, respectiv prin 1 pentru obţinerea turaţiei inverse la AP (prin
inversorul de turaţii 93-92-91). Comanda ambreajelor 1 şi 2 se realizează de la maneta M1
(figura 3.83). La deconectarea angrenajelor 1 şi 2 se alimentează frâna electromagnetica FE.
Se remarcã situaţia când douã roţi dinţate în spaţiu pot angrena, dar în schema desfăşurată
acestea nu sunt tangente; ele se unesc cu linia întreruptã (vezi figura 3.84) roţile 26 cu 28, 16
cu 25 etc. Prin intermediul manetelor M2 si M3 se pot obţine 24 de turaţii diferite la arborele
principal: maneta M2 având 6 poziţii, iar M3 având 4 poziţii.
- Lanţul cinematic de filetare şi avansuri. Mişcarea pentru filetare şi avansuri se culege
din cutia de viteze şi este comunã, atât pentru lanţul cinematic de filetare cât şi pentru
avansuri de la roata baladoare 26, prin intermediul inversorului 26-28, fiind transmisǎ la
arborele Ia. În continuare, mişcarea este transmisã prin cuplajul K1, sau prin roata
intermediarã 34-35 la 36-37-38 sau direct la 38 prin cuplajul K2, pe arborele IIa. De la 39,
mişcarea se transmite la 40, apoi prin cuplajul K3, la 43-42 sau 40-41-42-43. De la 44 se
transmite ori prin K4 la arborele VIa, arborele Va având 10 viteze suplimentare faţǎ de VIa,
datoritã a 5 roţi baladoare, fiecare cu 2 poziţii, ori la arborele Va, prin intermediul 45, în acest
caz arborele VIa având 10 viteze suplimentare faţǎ de Va datoritã celor 5 roţi baladoare.
Roata baladoare 64 separǎ mişcarea dintre şurubul conducător şi bara de avansuri, cuplând ori
bara de avansuri VIIIa, ori şurubul conducător VIIa, caz în care se va roti şi bara de avansuri.
Transmiterea mişcǎrii de filetare de la şurubul conducător la cărucior se realizează
printr-o piuliţă M10.
Mişcarea de avans se transmite de la bara de avansuri la roata 73, apoi prin inversorul
74-75-76 la melcul 86 şi roata melcatǎ 87. În continuare, mişcarea se transmite printr-un
cuplaj la pinionul cremalierei pentru avansul longitudinal, sau la un şurub pentru avansul
transversal.
Deplasările rapide ale saniei longitudinale sau transversale se realizează de la motorul
electric situat în cărucior.
La pornirea motorului cu butoanele 3PB sau 4PB, mişcarea de avans e decuplatǎ de
cǎtre cuplajul electromagnetic de pe axul VIIIa.

207
Fig. 3.84. Strungul normal PROMASTER 1700/2100, schema cinematicǎ

208
Fig. 3.85. Strungul normal PROMASTER 1700/2100, diagrama de turaţii

La strungurile mai vechi, existǎ lira cu roţile de schimb şi inversorul de filete, protejate
de cutia apărătoare a motorului, care serveau la trecerea şi deplasarea de la un tip de filet la
altul, respectiv la obţinerea filetelor pe dreapta sau pe stânga, dar în aceastǎ formǎ
constructivǎ a strungului, lira a fost eliminatǎ, selectarea tipului de filet şi sensului acestuia
făcându-se de la manetele M4…M8.

209