4fi/s-

Alexandru OZUNU Cilin I. ANGHEL

Evaluarea riscului tehnologic

qi securitatea mediului

@
occenl
BCU Cluj-ltlapoca

ilIililililffi1fllilIlffitilil
I1EDIU 2007 00026
 Terminologie
Accident - eveniment intampl5tor gi neprev5zut care poate duce de la o stare
de avarie sau produce rinirea, mutilarea sau decesul.
Accident ecologic - eveniment produs ca urmare a unor mari gi neprevdzlte
deverslri/emisii de substan[e sau preparate periculoase/poluante, sub formi
de vapori sau de energie rezultate din desfdgurarea unor activitd[i antropice
necontrolate,/brriqte, prin care se deterioreaz6 sau se distrug ecosistemele
naturale gi antropice pe o zoni extinsd.
Accident major - eveniment (ex. emisie de substanle periculoase, un incendiu
sau o exploziei survenit dir evolulii necontrolate in cursul exploatdrii unui
obiectiv care conduce la aparilia imediatd sau intArziatd a unor pericole
grave asupra sdnitdlii popula(iei gVsau asupra mediului, in interiorul sau in
exteriorul obiectivuiui gi in care sunt implicate una sau mai multe substanle
periculoase.
accident industrial - erzeniment cauzat de o acfiune necontro]atd in desfdqurarea
unei activitdli care presupune utilizarea de substanle periculoase:
- intr-o instalalie, de exemplu in timpul fabricdrii, utiliz5rii, stoc5rii, manipuldrii
ori eiimindrii;
sau
- in timpul transportului terestm, exceptAnd amplasamentele unde se desfdqoard
activitdli periculoase.
Alarmd - semnal de inqtiinlare conven[ional interna[ional (optic, acustic, prin
telecomunica[ii etc.J privind aparilia unui pericoi iminent, a cdrui evolu(ie
trebuie urmdrit5,
Avarie - stricdciune, deteriorare a unui sistem tehnic, eveniment sau incident
care nu genereazd efecte majore asupra mediului qi / sau sdndtilii oamenilor,
dar au potenliai sd produc[ un accident major.
Calamitate - situafie cu efecte grave datoratd in special unui fenomen natural,
care lovegte o colectivitate.
cataclism - schimbare bruscd in condiliile naturale qi ale vie(ii, sub influen[a
unor fenomene intense gi de scurtd duratl.
catastrofE - eveniment tragic, de obicei natural, cu urm6ri dezastruoase.
Declararea stdrii de catastrofd reprezintd proclamarea indirectd a stdrii de
urgen[d dupd o catastrofd de mari propor[ii, in scopul dplicrrii unor mdsuri
urgente prin care se reduce impactul produs.
Ecocatastrof5 - deteriorare masivd qi substan[iald a ecosistemelor pe suprafe[e
inlinse, datoratd unor fenomene naturale qi/sau unor cauze antropice, cu
repercrusiuni pe o lungd duratd de timp.

13
 Crizi ecdogicE - crizi [stare crificd, lazd evo)ufiv\) a meiltilfi incon)ttritor
este in afa mdswd periclitat inclt efectele se vor rS,sfrdnge asupm oamenilor.
S:ssrsrs--{s,:3,\rs,{is.ss,t-{sc:.-r\{r:rqc-t{{is,trr-srs,sttl{e.dlsstsseqr:-r-,.ctitotse
sau difuze a unei substan{e, vibra[ii, cdldurd, zgomote.
Imisig; !.oJg1nai (substante, zgomote, vibraLu., radiaLii electromagnetice\ evacuaLi
Detenorar"^,"-.ir"i,,i'-?tr.1i,":-#::r;i,:;.";:;5:;*-r):iz:izizj>:z+L--_,
ufecomponentelornaturaregiantropicealemediurur,'i'::;#:f ploih
sau productivit5lii biologice a ecosistemelor
::tr:ff:{; tuutl
naturale gi antropizate, afectarea
mediului naturar cu efecte asupra caiiteui vie[ii, intem
poluarea apei, atmosferei gi ,otutui, exploatarea"auzate,
in principal, de dehmr
excesivd a resurselor alu m
gospod5rirea gi valorificarea ror deficitare,
p."",.- qi prin u-"rrrj*"u incidaf
necorespunz5toare a teritoriului.
- Dezastru - perturbare grav5 a funclionarii efecte
societdlii datoratd declanqarii poteml
unor tipuri de riscuri, ce reprezint5 0 ameningare
serioas5, pe ,c"ra tffi, impact
la adresa vie{ii, sdndtdlii omenegti, proprietdlii
sau mediului inconjuritor,
cauzatd accidentar, prin ac(iune umand sau fizie"
a naturii,.evoruand brusc sau
fiind rezuitat,r ,nor procese lungi qi complexe, manifestata diminr
ca rupturd gravd produ
gi serioasd ln funclionarea societd[ii, depdqind
posibilitriite unei ,#;;;; ecolqgi
organizalii de a face fa{d situaliei prin ,*ru p.oprii.
Dezastrele tehnologice anhop
sunt produse de activitatea umani (accidente
incendii, explozii etc), activiti
"hi*i"",
dintre cele mai c,noscute pe pran mondiai fiind:
seveso (Italia, 1g76),Bhopar
(India, 1984). (polua
echilibru ecologic - ansamblul stdrilor qi interrelaliilor gestim
dintre eiementele poatefi
componente ale unui sistem ecologic, care
asiguri menlinerea structurii, r.iitor, c
funclionarea gi dinamica ideald a acestuia.
ecoindustrie - industrie de tip nou, suportabiri materiec
de c[tre mediu, care respectd
principiile ecologice; se referd la adoptarea tehnologiilor Ei simnl
curate, a energiilor alte suh
regenerabile, a recicldrii degeurilor, protejarea
natuJi Ei a peisajeior, precurl chimie
gi reconstruc[ia ecologicd a zone]or
urbane.
efluent - orice formd de deversare in mediu, - obiectiy -
emisie punctuard sau difuzi, prezeffi
inclusiv prin scurgere, jeturi, injecfie, inocurare,
depozitare, vidanjare sau infrash,tr
vaporizare.
evaluare a riscului - lucrare elaboratd de persoane obiectirc
- fizice sau juridice atestate
r

conform legii, prin care se rearizeazl anariza probabilitdlii care d{ir

principalelor componente are impacturui gi graviti$i nr.95/2O
mediurui ii * ,iruii"g* efect Du
"r,rp.,
necesitatea mdsurilor de prevenire, intervenlie
gi/sau remediere, -
identificarea pericoleior, mdrimea efectelor gi incruzand agravanE
protabilitatea unei manifestdri,
gi calcuiarea riscurui, evaluare gi interpretare dinhe oa
a percep[iei riscurui gi prin
compara[ia cu riscur social acceptat, cuantificarea si se iffi
imiortanlei pericoreior expert ert
gi consecin[elor pent* pu.rorr" gi/sau
mediul afectat, in scopul orientdrii
experisl{
14
rGare deciziilor qi acliunilor in procesul de gestionare a riscului prin acliuni de
llor. identificare.
Pme - instala{ie - orice unitate tehnicd (sta[ionard sau mobild) din cadrul unui obiectiv
l: precum gi orice altd activitate direct legati, sub aspect tehnic, cu activitd[ile
hnagi unitSlilor stafionare/mobile aflate pe acelagi amplasament, unde sunt produse,
t
utilizate, manipulate gi/sau depozitate substanle periculoase, care poate
hrale produce emisii qi efecte asupra mediului; cuprinde totalitatea echipamentelor,
structurilor, sistemului de conducte, utilajelor, dispozitivelor, cdilor ferate
interne, docurilor, cheiurilor de descircare care deservesc instaia{ia, a
debarcaderelor, a depozitelor qi a altor structuri similare, plutitoare sau de
altd natur5, necesare pentru exploatarea instala[iei,
incident * un eveniment care poate da naqtere unui accident, care nu genereaza
efecte majore asupra s6ndtdlii popula[iei qi/sau asupra mediului, dar care are
poten{ial sd producd un accident.
impact asupra mediului - orice modificare a mediului (caracteristicile
fizice, chimice qi structurale ale elementelor gi factorilor de mediu naturali;
diminuarea diversitdfi biologice; modificarea negativd considerabild a
productivitd[ii ecosistemelor naturale qi antropizate; deteriorarea echilibrului
ecologic, reducerea considerabild a calitd[ii vie{ii sau deteriorarea structurilor
antropizate), ddundtoare sau benefic5, totald sau par[ia]5, care rezultd din
activit[[ile, produseie sau serviciile unei organizalii; un impact negativ
(poluarea apelor, a aerului qi a solului, supraexploatarea resurselor naturale,
gestionarea, folosirea sau planificarea teritorial5 necorespunzdtoare a acestora)
poate fi identificat in prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare in
viitor, considerat[ inacceptabild de cdtre autoritd[iie competente.
materie explozivi - explozivii propriu-ziqi, amestecurile explozive, pirotehnice
gi simple, mijloacele de ini[iere, cele auxiliare de aprindere, precum gi orice
alte substan[e sau amestecuri de substanle destinate sd dea nagtere la reaclii
chimice instantanee, cu degajare de cdldurd gi gaze la temperatur[ ridicatd.
- obiectiv - spa[iul care se afli sub controlul titularului activiti[ii, und.e sunt
prezente substanle periculoase in una sau mai multe instala[ii, inciusiv
infrastructurile sau activit6[i1e comune sau conexe.
obiective existente - toate instala[iile in funcliune qi cele in curs de execulie
care detin acord de mediu inainte de intrarea in vigoare a Hotdrfirii Guvernului
m.95/2003,
- efect Domino - creqterea probabiliti[ii producerii unui accident major sau
agravarea consecinlelor acestuia, prin ampiasarea a cel pufin do15 obiective,
dintre care unul este obiectiv cu risc major, Ia distanle suficient de mici ca
F
p'i, sd se influenleze reciproc,
blelor expert extern - expert in domeniul tehnic, avand pregdtire superioard qi o
hutit experien[d relevantd de cel pu[in 7 ani, acreditat de comisia specializatd a

15
 Secretariatuiui de risc din Agen[ia National[ pentru Proteclia Mediului care acelr
recunoaqte in mod oficiai competenla experlilor de a participa la activitSli in ca
specifice prevenirii accidentelor majore in care sunt implicate substante fiS5 dc
periculoase gi limit6rii consecinlelor acestora pentru populalie qi mediu. se dr
poluant - orice substanll, preparat sub forma solidi, Iichidd, gazoasd sau sub prez
formd de vapori ori de energie radialie electromagneticS., ionizantd, termic5, modr
fonicd sau vibra[ii care, introdusd in mediu, modificd echilibrul constituen[iior E\-EIL
acestuia qi al organismelor vii qi aduce daune bunurilor materiale. (in o
poluare - introducerea directd sau indirectd a unui poluant care poate aduce 2001
prejudicii s[irdtd[ii umane qi/sau calitdtii mediului, dduna bunurilor materiaie in co
ori cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizdrii rnediului in scop recreativ agen!
sau ir alte scopuri legitime prodr
poluare poten$al semnificativi - concentra[ii de poluan[i in mediu, ce depdqesc neces
pragurile de alertd plevdzute in reglementdrile privind evaluarea poludrii sau u
mediului. Aceste valori definesc nivelul poiudrii Ia care autoritdlile competente saud
considerd cd un amplasament poate avea un impact asupra mediului gi figa to
stabilesc necesitatea unor studii suplimentare gi a mdsurilor de reducere a preF
concentraliilor de poluan[i in emisii/evacudri. datm
poluare semnificativE - concentra[ii de poiuan(i in mediu, ce depdqesc prote
pragurile de intervenfie prevdzute in reglementirile privind evaluarea poludrii primi
mediului, destir
prag de alertd - concentralii de poluanli in aer, apd, sol sau in emisii/evacuiri, acestl
care au rohil de a avertiza autoritd[ile competente asupra unui impact potenfial sanit
- asupra mediului qi care determind declangarea unei monitorizdri suplimentare fraza d
gi/sau reducerea concentraliilor de poluan[i din emisiVevacu[ri. preze
prag de interven[ie - concenha[ii de poluan[i in aer, apd, sol sau in emisiVevacudri, medir
la care autoritdlile competente vor dispune executatea studiilor de evaluare a flaza&
riscului gi reducerea concentra[iilor de poluan[i din emisii/evacudri. unei r
poluare accidentalE - deversarea unei substanle nocive, rezultati in urma om $r
accidentelor, defecliunilor industriale, a neglijenlei sau a dezastmlui natural, fiqi tox
care are ca efect modificarea bruscd a factorilor de mediu produ
- substan{5 - element chimic qi compuqii sdi in stare natural5 sau ob[inuli printr-un - prezelr!
proces de produclie, con[inAnd orice aditiv necesar pentru protejarea stabilitdfii asdel
produsului qi orice impuritate care derivd din procedeul utilizat, exceptAnd care s
orice solvent care poate fi separat fdr[ a afecta stabilitatea substanlei gi flrd proos
a-i modifica compozilia, in afard de substanlele radioactive gi organismele pericol
modificate genetic, stan fi
: substantl periculoasi - orice substanld chimicd pur6, amestec de substanle gi'sau
sau preparate, clasificatd ca periculoasd de legisla[ia specifici in vigoare din - substar
domeniul chimicalelor gi care este disponibili sub form5. de rnaterii prime, asupfi
produse, produse secundare, reziduuri sau produse intermediare, inclusiv folosir

io
ni care acele substanle despre care existi presupunerea rezonabild cd vor fi generate
HviteU in cazul producerii unui accident orice substanld.
istan!e fiqn de siguralfd - document remis de expeditor conducdtorului auto, prin care
Eu. se dau instmcliuni scrise privind: identificarea substan[ei, natura pericolelor
hu sub prezentate de aceasta, tipul de echipament de proteclie recomandat sd fie utilizat,
fmica, modul de intervenlie qi de alarmare a autoritdlilor in caz de accident sau de
rnlilor eveniment rutier, fiEa tehnicd de securitate - document acceptat internalional
i:
(in conformitate cu prevederile Directivei 9L11,55, amendatd de D S3h12 qi D
p aduce 2001,158 - Ghid pentru intocmirea Fiqei Tehnice de Securitate, roi menfinut gi
in contextul noului sistem legislativ european REACH) care constituie obligatia
lUeriale
Fneativ agenlilor economici din Statele Membre ale Uniunii Eruopene ce liweaz[
produse qi preparate chimice penhu comunicarea informa[iilor gi informarea
necesarS. privind securitatea, pericoiele qi riscurile pe carc ie prezintd o substan[d
sau un preparat chimic, precum qi mdsurile ce trebuie luate pentru reducerea
sau eliminarea acestota, transmisd cdtre utilizatorii profesionali. Informa[iile din
figa tehnicd de securitate se furnizeazd gratuit (cel mai tArziu cAnd substanfa sau
preparatul chimic periculos este liwat prima dat[ qi apoi dupl fiecare revizie
datoratd apariliei oricdrei informa[ii noi, semnificative, privind securitatea gi
protec[ia sdndt[lii qi a mediului, precum gi tuturor fogtilor utiiizatori care au
primit substanla sau preparatul in ultimele 12 iuni dinaintea reviziei) fiind
destinate in principal folosirii de cdhe utilizatorii profesionali; trebuie sI permitd
acestei categorii de utilizatori sd adopte mdsurile necesare pentru proteclia
sdndtftii, a secruitS$i qi a mediului Ia iocul de muncd.
fraza de risc - R - este o fraz1 care exprimd o descriere concisS. a riscului
prezentat de substantele qi preparatele chimice periculoase pentru om qi
mediui inconjurdtor, conform SR 1325311996.
fraza de pruden[d - traze S - reprezintd simbolul ce conferd informaliile necesare
unei expioatdri sigure a substanlelor qi preparatelor chimice periculoase pentnr
urma om qi mediul inconjurdtor.
fiEI toxicologici - document normat care prezintS. elernentele toxicologice ale
produselor industriale.
prezen[a substanfelor periculoase - prezenla efectivi sau anticipatd a unor
-
astfel de substanle ln cadrul obiectivuiui ori prezenla acestora in cazul in
care se considerd cd pot fi generate prin pierderea controlului asupra unui
fi Er fare proces chimic industrial
tsismele pericol - proprietatea intrinsecd a unei substanle sau preparat chimic sau a unei
t stdri fizice, cu potenlial de a induce efecte negative asupra slqdtd[ii popuialiei
Pbstanle qi/sau asupra mediului.
$re din - substan[e prioritare - substan[e caie reprezinta un risc semnificativ de poluare
prime,
lil asupra mediului acvatic gi prin intermediui acestuia asupra omuhi.i qi
foclusiv folosintelor de apa, conform legisla[iei specifice din domeniul apelor.

1.7
 substanfe prioritar pericuroase -
substantele sau gruprrile de
sunt toxice, persistente gi care substanle
tind sa uio"".^".rde qi alte s,bstanle care
grupe de substan{e care creeazd sau
un niver sim,ar de risc, confbrm
specifice din domeniul apelor. legislaliei
mirfuri periculoase - acele s,bstanle produse
Ei al cdror transport pe cdile
este interzis sau autorizat
in condigiir" pr"uarrt" ," a"r.J"r ^rtiere
la transportur rutier interna{ionui"ot european referitor
unitate de stocare - orice spa1i, -arrr.rr; ;;r;rfu se (A.D.R. ),
in care sunt depozitate substanie
nor - masd vizib,a de particule periculoase.
au up*u, gheala, a"
atmosferd fse formeazd mai ales ""p".i"nate in suspensie in
Ia nive]ul troposferei).Tipoiogie: rih
- apare ca rezurtat al activitdfii omenegti;ro. du incendii_ nor artificial
provine
d
incendii (de piduri, de sonde petroliere), din,mar,e
avand Itr
de dezvoitare pe verticard;nor i.r"hisd qi vitezd mare
a" poi.,*" - vol,mur "rrro"ru si
dintr-o s,rs. de poluare p.,rr"truta, efluenf,or gazoEi, provenit
se disperseazS in atmosf.er[; stil
- situa[ia de urgen[i - urr*i-u.rt "are
excepfionai, c, caracter nonm,itar, care n[
prin amploare qi intensitate amenin[d
viala gi ,erd;;; popuia[iei, --*$t
lnconjurdtor' valorile materiale qi mediul
stdrii de normaritate sunt necesare
cuitrualelmportunte, i* p"ot..,
restabilirea - ris
adoptare" a" *ar*. gi ac{iuni Itrr
urgente,
qi managementur unitar ar {v,li
ffiifr:1ii;T,H.uu,'"piimentare ror(elor si dto
starea de urgenfi - ansamblui ffi
de mdsuri excep[ionare de
economicd qi de ordine pubricd nat.rd poritic', risc I
apricabile p" r""is,.;r,r.iul
unitd{i administrativ-teritoriar" larii sau in,nele eer
se instituie ii.,"-aiorrere
a.existen(a unor pericole grave "u.u situa{ii:
actuare sau iminente privind mqi
nationai5 ori func[ionarea democraiiei sec.ritatea rlee
constitufionale;
b'iminen(a producerii o.i p.oar""rea
unor calamitd[i care fac necesard - rrgc:
limitarea sau inldturarea, dup, Itrtr
l:;;ff::"r, caz, a urmdrilor unor
inst
_ ahm
_ complex
risccareprinevo1uiiu1o,,,ffi"*.,*"aduceatingere de factori de
ruIE
valorilor materiale {led
;'."H$ril'ula{iei' ii ""r,".ri" i}iortu.rtu gi factorilor
CAIE i
t - rirclcl
nt
tipului, amplorii gi intensitdlii
sociale ale acesrrri^ n.6^rr* ^:"uurim"{^rvr
si ^ -
, l,lllt,
de supraveghere necesar
;:r,ii::1,:j,H,T;T1"ff::ffi;
rrLuollur u.eare' cunoaqterii
evolu[iei qi implica[iilor
caret(
eiprfri

l :T ",;"i;; il UI LIU ffi .

sigma
;?,:*: i:?l?'"-"y^
dispuse pentru gestionarea situa(iei i de urgenfd, r'#,::'ffifi
LA
H#i taII
- ansamblul activitd{ilor geoeli
desfdqurate
r,".:p* a" a""i,i", de institu{iile tror- im
ffiil:T*,H,1:::.1::i:-,0_"
p u b I i c e ab ili ta t e p e
n tru i d en tific are i,r;"";;;;:JJ:T [:lii:X:l
si serviciite catego
de risc Ei a factorilor determin""tr;i;;tora, " H #:
monitorizarea surselor de
_ao
de
1B
 CAIE risc, evaluarea informaliilor qi analiza situaliei, elaborarea de prognoze,
te sau stabilirea variantelor de ac{iune gi implementarea acestora, lnEtiinfarea
Xegislaliei factorilor interesali, avertizarea popula(iei, limitarea, inldturarea sau
contracararea factorilor de risc, precum qi a efectelor negative gi a
rutiere impactului produs de evenimentele exceplionale respective in scopul
referitor restabilirii situaliei de normalitate, Managementul situa[iilor de urgenld se
realizeazd.prin: mdsuri preventive, mdsuri operative urgente de interven[ie
se, qi mlsuri de reabilitare.
te 1n situa[ie de protec[ie civili - situa{ia generatd de iminenla producerii sau
artificial de producerea dezastrelor, a conflictelor militare gi/sau a altor situa[ii
marile neconvenlionale care, prin nivelul de gravitate, pun in pericol sau afecteazd
mare viala, mediul, bumrrile gi valorile culturale Ei de patrimoniu.
pmvenit starea de alerti - se declari gi se referd Ia punerea de indatd in aplicare a
planurilor de ac[iuni qi misuri de prevenire, avertizare a populaliei, limitare
, care ,,-iinl[turare a consecin[elor situaliei de urgenld.
me&ul probabilitatea ca un anumit efect negativ (pierderi umane gi materiale,
{rris}
--
In anumit tip de dezastru) sd se produc[ intr-o anumitd perioadd de referinli
u4gente, (viitoare) gi intu-o zond datd in anumite circumstanfe, aparilia unei combina[ii
dintre o probabilitate de producere a fenomenului generator de pierderi qi
efectele unui eveniment periculos specificat.
politicd, risc pentru sindtate - izbucnirea bruscd a unei boli infeclioase, cum ar fi o
founele epidemie sau pandemie, ori alte evenimente care reprezintd o ameninlare
majord Ia adresa vielii sau sindtd[ii omeneqti gi care ar putea sd provoace un
tatea dezastru,
{ i""natural - un eveniment sau proces generat de fenomene naturale periculoase
Itecesara in cadrul c5rora parametrii de stare se pot manifesta in limite variabile de
urtor instabilitate de la normal citre pericol, datorate pdmantului (cutremure,
aluneciri de teren, avalanqe), apei (inundalii, ninsori abundente, erup[ii
ide vulcanice etc.), aerului (furtuni, uragane, taifunuri), variafiilor de temperaturd
atingere (inghe[, secet5., caniculd), alte evenimente neprevizute (epidemii, epizootii),
hctorilor citre ar putea sd provoace un dezastru.
"- risc tehnologic - evenimente datorate acliunii umane, involuntare sau intenfionate,
necesar care conferd elementelor infrastructurii probabilitatea de.a funcliona in lirnite
cuprinse intre normal qi periculos pAnE la dezastre cu efecte distructive asupra
siguran[ei cetdienilor, bunuilor materiale, valorilor de patrimoniu. in anexa
2 a HG rrr.2288 din 2004, sunt identificate principalele tipuri de risc ce pot
Senera situalii de urgen[d pe teritoriul RomAniei, fiind grupate dupd natrua
lor. in ce privegte riscurile tehnologice, clasificarea identificd urmitoarele
categorii:
tipurilor - accidente, avatii, explozii qi incendii din: industrie (inclusiv prdbuqiri
de de teren cattzate de exploatiri miniere sau alte activit5li tehnologice),

19
 transport (terestm, aerian qi naval, inclusiv metroul, tunele qi
transport rezilirr
pe cablui gi depozitare produse periculoase, din transporturi,
nucleare, pertu
- poluarea apelor parteir
- prdbuqiri de construc[ii, instalalii sau amenajiri orgrofoi
- egecul utiliti[ilor publice - utilit5li publice vitale gi de amploare: re[ele
importante de radio, televiziune, terefonie, comunicafii ae - Hazanl
electricd, de gaze, de energie termic5, centralizatd, de aliment*" "nergie inro
de canalizare gi epurare a apelor uzate pluviale "., "ia, inco-tri
Ei Hazatrt
- cdderi de obiecte din atmosferl sau din cosmos
tipuri de risc - incendii, cutremure, inunda[ii, accidente, explozii, avarii, natmr
alunec5ri sau prdbugiri de teren, imbotndviri in mas5, prdbuqiri
plaial
ale unor de pu
construc[ii, instaia[ii ori amenajdri, eEuarea sau scufund€rea unor
nave, cdderi
de obiecte din atmosferi ori din cosmos, tornade, avalange, u$oari
egecul serviciilor
de utilite0 publice gi alte calamitd$ naturale, sinistre grave Siilraq
sau evenimente
publice de amploare determinate ori favorizate de factJrt de umanE
risc specifici.
Risc acceptabil - tipul de risc Ia care efectele pozitive inregistrate avell I
la nivelul unui
organism, al unei popula[ii ori ecosistem contrabalanseazd efectele efectun
adverse
ce se pot manifesta in urma expunerii la un anumit agent. sau stl
Risc tolerabil - risc care a fost redus Ia un nivei caie poate fi
suportat de
- Sisteuf
organizalie in ceea ce privegte obligaliile sale legale. genemd
Risc adifional - diferen{a calculat[ privind riscul generat in mentin
anumite conditrii,
intre popula[ia expusd (rata mortalitatii, rata incidentelor de afec[iuni) oryanfr
(p.i;i proceil
popula[ia neafectati din totalul populaliei expuse (pu), reprezentAnd
mdsura
absolutd a risc,lui supiimentar generat de expuner", AR: pe-pu. - Raportl
Risc suplimentar- calculul procentului de populalie care nu
va fi afectatd de
atest&
riscul de fond (efecte secundare) ce se inregistreaza in urma eliberdrii perical
in mediu
a unei doze d, avAnd o anumitd ratd de rispuns P(d),
in condiliile in care rata cane lll
de risc de fond (a mediului in condiiii normate) esie p(0),
riscul suplimentar perioh
este determinat pe baza rela[iei: ER =
tptd)-p(0y1_p(Oi. operffi
Risc individual - probabilitatea la nivelul oricdrui individ interm
de a prezenta efecte
adverse. _ ed,
1 analizariscului - metodd de cuantificare evaluare a probabititatii
Ei manife'stdrii teilo
efectelor adverse ale unei substan[e, proces industrial sau proces teh
natura],
urmat[ de decizia privind acceptabilitatea acestui risc, prin determinarea _rd
frecven[ei evenimentelor qi consecin(elor asupra e]ementelor
expuse ale rGt
fiecdmi eveniment pentru fiecare tip de risc specific. _ seil
caracterizarea riscului - integrarea eviden[elor, ,"1ioou-.otelor
adoptate in etapa de identificare a hazardelor, a evaludrii
qi a concluzii]or ry
relJliei dozd-efe[
a evaludrii expunerilor gi a estimdrii probabilitelii, inciusiv
-slm
incertitudinile oIft
ce intervin in diferite etape privind manifestarea efectelor _ prid
adverse in cazul
administrdrii / absorbliei unui agent de cdtre un organism sau
dati, reprezentAnd etapa finald in evaluarea riscului."
o populalie - urgenlil
invedeu

2A
transport rezilien[5 * capacitatea unui sistem natural de a se autoregenera in urma unei
perturbalii.
parte interesati - individ sau SIup preocupat sau afectat de performanla unei
organizalii
re[ele nHazard- potenlialu} umri bun sau al unei situa[ii de a produce efecte adverse
energre in anumite circumstanle, ddunAnd sdn[t5[i oamenilor sau mediului
cu api, inconjur[tor.
Hazardul antropic (generat de om) se refera Ia acele fenomene, de regula
naturale, a c6ror varia[ie aleatoare este modificatd ca urmare a ac[iunii omului.
avarll, Plaja acestor fenomene este foarte largd, plec6nd de Ia modificarea regimului
ale unor de precipitalii ca urmare a incilzirii atmosferei terestre (influenla antropici
cdderi uqoard) qi terminand cu exploziile nucleare (influen[a antropica totald)
iilor Siguranfa - este un concept fundamental pentru toate domeniile de activitate
imente lmand. Este o stare perceput5 sau o calitate a unui sistem, astfel incAt teoretic
avem certitud.inea cd nu se poate intAmpla nimic rdu sau c[ sistemul, sub
unur efectul unor cerinle sau circumstanle exhaordinare, nu va genera pericole
adrrerse sau st[ri diferite de cele aqteptate'
- Sistem de management de mediu - componentd a sistemului de management
general al unei oranizalii, utilizatd pentru a elaborare, implementa, analiza qi
Lenline poiitica de mediu qi a gestiona aspectele de mediu, pe baza structurii
ondilii, organizatorice, a activitdlilor de planificare, responsabilit[1ile, practicile,
[Pe) qi procedurile, procesele qi resursele disponibilizate de citre organiza[ie'
mdsura Raport de securitate - documentalie elaborati de persoane fizice sau
juridice
-
Jestate conform legii, necesard pentru obiective in care sunt prezente substan[e
periculoase conform prevederilor legislaliei privind controiul activitdlilor
fo mediu care prezintl pericole de accidente majore in care sunt implicate substante
care rata periculoase {articolul 9 aI Directivei Seveso tr specificl obligativitatea agentului/
tar operatoruili economic cu risc major sd elaboreze un raport de securitate)' Prin
intermediul Raportului de securitate se demonstreazl c5,:
efecte
- existi efortrui pentru implementarea politicii pentru prevenirea acciden-
telor industriaie majore qi a sistemului de management al secririt[lii
tehnologice;
natural,
- toate hazardele majore au fost identificate qi s-au instituit mdsuri de
prevenire a accidentelor, precum qi de limitare a posibilelor efecte;
- se asiguri un nivel ridicat de siguran[d gi securitate in timpul proiectirii,
aIe
operdrii, al construc[iei etc.
uziilor
- sunt dezvoltate planuri de urgen!5 intern[ gi externd in legdturd cu
obiectivul;
inile
in cazul - exist[ informalie primard privind deciziile de planificare teritoriali.
urgenla internd - totalitatea m[surilor ce trebuie luate in interiorul obiectivului
populalie -
in vederea iimitdrii Ei inlstur5rii consecinlelor in orice situa[ie care conduce Ia

21"
 evolufii necontrolate, in cursul exploatirii obiectivelor industuiale, ce pot pune
in pericol sdn[tatea personalului qi/sau calitatea mediului pe amplasament qi
in care sunt implicate una sau mai multe substan[e periculoase.
planul de urgen[[ internl - se elaboreazd in scopul planific5rii mS.surilor specifice
pentru reducerea riscului asupra sdndtilii angajalilor, calitdiii factoriior de
mediu qi integritSlii bumrrilor materiale , itt caz de evenimente in care sunt
implicate substan[e periculoase, produse pe amplasamentul unor obiective
- sursa de risc chimic, incendiu, explozii gi poludri. Are Ia bazd identificarea
riscurilor potentiale specifice, precum gi procedurile de rdspuns in vederea
asigrudrii:
- informdrii oportune a titularilor de activit[li, angajalilor, populaliei gi
autoritdlilor publice locale;
- pregdtirii personalului cu funclii de decizie, a angajalilor gi a forlelor de
interven[ie;
- interven[iei de urgen[d, in mod organizat gi intr-o concep[ie unitard, pentru
prevenirea, Iimitarea gi inliturarea consecinlelor;
* refacerii gi reabilitdrii factorilor de mediu;
- reluirii in condilii normale a activitElilor de produc[ie
Procesul de elaborare a planuiui de urgen[d internd sebazeazl.pe informaliile
conlinute in raportul de securitate al obiectivuiui, gi se realizeazi de c[tre
titularii de activitdli cu pericol potenlial de producere a unor evenimente
generate de substan[e periculoase,
planul de urgenfl externi - se elaboreazdinscopul planificdrii intr-o conceplie
unitard a misurilor necesare pentm proteclia vie[ii, propriet5lii qi a calite$i
factorilor de mediu din afara amplasamentelor obiectivelor , \n caz de accident
major, in care sunt implicate substanle periculoase. Planul de urgen{d externE
este intocmit de cdtre autorita[ile teritoriale pentru proteclie civili pentru
fiecare obiectiv cu pericol potenlial de prodricere a unor evenimente generate
de substanle periculoase, urmdrindu-se:
a.realizarea in timp scurt, in mod organizat qi intr-o concep[ie unitard
a mS.surilor qi acliunilor de proteclie qi intervenlie in caz de accident
major;
b.reducerea impactului asupra sindtd[ii populafiei din jurul amplasamentului
asupra calitefii factorilor de mediu qi integrit5lii bunurilor materiale;
c.informarea qi alarmarea oportund a populafiei;
d.planificarea modalitdlilor de evacuare a popula(iei expuse riscului in
situalii de urgen![;
e.stabilirea procedurilor de ac(iune a forlelor de interven[ie din afara
amplasamentului.
vulnerabilitatea - reprezintd gradul de pierderi (de Ia 0% la 1O0o/o) - un numir
adimensional subunitar - are valoarea 0 pentru elementele neafectate qi 1

22
 pot pune pentru elementele afectate total (pierderi de vieli omeneqti gi pagube de
ent qi ruini), rezultat d.intr-un fenomen susceptibil de a produce pierderi umane qi
gi de mediu'
materiale, deterininat fiind de factori fizici, sociali, economici
vuinerabilitatea elementelor expuse Ia diferite caracteristici distructive
specifice
ilor de reprezinti grad.ul de afectare al acestora 1a acliunea fenomenelor naturale
care sunt generatoare de Pagube.
pas cu
obiective Procedurd standard de operare - setul de instruc[iuni ce se indeplinesc
pas, conducAnd Ia indepiinirea unui ploces' in legdturd cu con[inutul
Planului
fu vederea de Operare ln situa[ii de Urgen[[, procedurile detaiiazd activit[lile ce trebuie
indeplinite pentru implementarea planului
tiei qi

@elor de

pentru

a cahte$i
accident
externI
pentru
generate

unitard
accident

hrlui

riscului in

din afara

-tln trumal
teqil
23
 Partea intAi

PrinciPii de evaluare
Ei managementul riscurilor tehnologice
 qi o componentd
,,,Managementul crizei con[ine
eticd. Deqi organiza{iile nu pot fi rdspunzdtoare
pentnt anumite calamitd[i, oceasta nu anuleazd
'imperativele
morole petttru identificare a poten[ia-
lelor amenin[dri 6i luarea mdsutilor preventive"
DavidW Guth,
Proactive Crisis Communication'
Communication Worid, Iunie/Iulie 1995

Capitolul 1

INTRODUCERE iN UENAGEMENTUL
DEZASTRELOR TEHNOLOGICE

gi gtiin[ificd intre toate p[r[ile

Existd o nevoie reala de dezbatere ralionala
RomAnia gi in regiunea Europei
implicate in managementui riscului de mediu in
situaliilor de
centrale gi de sud.-Est. Experienlele recente in managementul
un nivel sc[zut aI
*S"rrla in cazul dezastreloi naturale gi tehnologice indica
unor activit[{i care
culturii securit[$i med.iului. Astfel, se impune dezvoltarea
a hazardelor in cadrul comunitdtilor
sd imbundtdfeasc[ nivelui de congtientizare
sihrate in apropierea unol urual" qi instalalii
industriale care prezintl un grad
de Sud-Est constituie o
ridicat de risc. Securitatea med,iului in zona Europei
United
prioritate in acest moment pentru organizalii internalionate IUNEP-
- www'unep'or8' TINDP - tlnited Nofions
Nations Environment Programme
"-
D evelopme nt Pro gramme www.undp. org, o SCE- Organiz ation for Se curity
and' Cooperation in Europewvvw.osce'o,g,
OCHA - office for the Coordination of
HumanAffarswww.ochaonline'un'or8'LINESCO'NATO)'deoarecereprezintd
regiunii qi a promovdrii
;;;" maior[ in calea asigurarii qi men[inerii stabilit6lii
dezvolt5rii durabile'
de Mediu (AGEE
A VI-a intalnire a Grupului consultativ privind urgen[ele
Emergencies) a fost convocatd atat de Biroul
- Advisory Group on Environmental
(ocHA), cit gi de Programul
o.N.U. pentru coordonarea Afacerilor Umanitare
de Medju aI O.N.U ttINEP - United Nations
Environmental Programme) in

27
 colaborare cu Programul de Conqtientizare qi Pregdtire UNEP Ia Nivel Local panA Ia d
(APELL - Awareness and Preparedness for Emergencies at Local Level) Ia Palatui bansfrrm
Nafinnilor din Geneva, 22-24lunie 2005, in conformitate cu a cincea intAlnire as(urar*
AGEE. Rolui AGEE este acela de suport qi ghidare in asigurarea succesului ,{PEItr
Unitilii Comune de Mediu a UNEP-OCHA (Joint Environment Unit) cu privire unei cW
Ia mobilizarea gi coordonarea asistenlei internalionale pentru [drile afectate de gandit$il1
urgenleie de mediu qi de dezastrele naturale cu impacturi majore de mediu. aI acesiluil
in cadrul dezbaterilor, s-a evidenfiat clar nevoia de stabilire a rolurilor gi mlneraH
responsabilit[[ilor tuturor celor implica[i in managementul securit[$i mediului, pentu e&
amplificarea capacitdlilor acestora de a acliona, elaborarea unor metodologii pe bazaa
comune de evaluare a mediului, distingerea intre necesitd[ile gi priorit5lile Rezult
imediate gi cele pe termen lung. oNG-urile gi popula[ia trebuie implicate pe cat dezastq,r
posibii in evaludri, iar nevoile locale qi factorii cauzali trebuie integra[i intr-o Obiectird
metodologie coerent5 pentru a servi incaz de dezastre. La nivei ernopean, in a dezasEr
ultimii zece ani s-a recunoscut, din motive practice, politice qi etice, faptul durabilq,
ca implicarba "publicului" in reglementarea hazardeior majore este foarte de reeis
importantd. Cei expuqi Ia risc, "de dupS gard" trebuie sa gtie cum sd se protejeze a risculd
cel mai bine in caz de accident, cd sunt situali in zone de risc ridicat qi ci in cazdst
reprezintr comunitatea inh-o societate congtientd tot mai mult de prezenla qi Aufu
de distribu{ia spa[iald gi sociald a riscului.
Principalele reglementiri europene transpuse la nivel na[ionai in {irile Unite Ei I
membre qi in majoritatea [drilor candidate cu privire la managementul securitd[ii riscului d
mediului sunt Directiva 96/61lEC (Integrated Pollution Prevention and Control - baza insnfl
IPPC) gi Directiva Seveso \(s6lBZ1EC - www.mahbsrv.jrc.it/Framework-Seveso2- mouito&
LEG-EN.html. Directivele Seveso au un caracter complex in ceea ce privegte rimpuit3
asigurarea ac[iunilor de prevenire, pregdtire, rispuns de urgen![, recuperare gi uneiculfu
reabilitare a zonelor in urma accidentelor industriale majore. factorilm
La nivelul organizaliilor interna{ionale existi programe dedicate dezvoltdrii interveu[fii
activitililor specifice. Un astfei de program de o importan[d deosebitd este Fenhrur
APELL, Awareness and Preparedness for Emergencies at Local Level, \Mw,w. acestCa&
uneptie.org/pc/apell/ dezvoitat de cdtre LTNEP, in colaborare cu alli parteneri. implemed
Programul APELL, care opereaz6 pe plan mondial de 17 ani sub egida LINEP, interna[ir
prevede linii distincte de sprijin a ac[iunilor ce implicd autoritili, agenli acestui G
economici, comunitlfl locale qi ONG-uri, pentru asigurarea securitd[ii mediuiui Intemalir
gi promovarea dezvoltdrii durabile prin: . minimizarea frecven[ei de apari{ie gi Disasterk
a efectelor d5un[toare ale catastrofelor naturale qi ale accident6]or tehnologice unui prq5m
ce afecteazd mediul; . imbun6tdlirea capacit5[ilor individuale de asigurare a fap U a*
managementului de mediu gi a r[spunsuriior in caz de urgen(e; . ini[ierea Disasilers, r
mdsurilor de reducere a riscruilor qi coordonarea acliunilor de pregdtire privind lLecgilb
riscurile industriale; ' identificarea gi congtientizarea riscurilor in cadrul perfecfim
comunitdlilor industrializate; ' implicarea autorita[i]or, de la nivel local qi incidenbn

2B
 privind riscurile de mediu
Local pan6Ia dezvoltarea rela[iilor interguvernamentale,
regionaie la nivei comunitar gi
la Palatul transfrontaliere; ' i*pf"-""tarea-politicilor
intAlnire
fluxului de informalii pentru toate pirlile interesate'
"rrg*ut"" .rt" r".roor".r, prioip"I.rl proces sau instrument pentru realizarea
APELL
succesului "u
cu privire uneiconqtientizdriqipregdtiriadecvate.Managementuldezastrelortrebuie
pentru intervalul 2005 - 2015' Interesul major
afectate de #ir, ii prin pt"nd a" a""1irrrr" red-ucerea riscului dezastrelor qi a
de mediu. aI acestui cadru de ac[iune i] constituie
de mecanisme participative
rolurilor Ei
vulnerabilitalilor asoclaie. Se urm[reqte dezvo]tarea
mediului, pentruelaborareaprograrnelor,adoptareacelormaibunepracticiqiinv[[area
prin implicarea tuturor plrlilor interesate'
o8r1 ;;;r" experienleior"anterioare, a pierderilor provocate de
prioritdlile Rezultatul preconizat este red.ucer"" ,irbrtuoliala
pe cat dezastre,cuantificatei""i"tiomeneqti,bunurisociale,economiceqidemediu'
Obiectivele strategice "uprind., ' integrarea
d'iminu[rii riscului de producere
i intr-o acliunilor in promovarea dezvolt[rii
,in a dezastrelor in politicile qi planificarea
institu[iilor qi mecanismelor
ice, faptul durabile; . dezvoltarea si optimizarea capacitdlilor
sistematica a aborddrilor de reducere
este foarte de rezistenld la hazarde; ' incorporarea
de preg[tire, intervenlie qi recuperare
a riscului in implementarea programelor
se proteieze
icat qi cd in caz de urgen[e.
prezenla qi Aufostschilategipriorit[liledeac[iunepentrufactoriiimplicali(state'
inclusiv sistem*l Natiunilor
organizalii qi instituiii regionale gi interna[iona1e,
1.. Asig,rarea diminu[rii
in lariie unite gi al Instituliilo, r'irrurrciare Internalionale):
care s[ dispuna de o
riscului de dezastru ca prioritate nalionali local[,
qi
securitl[ii Identificarea' evaiuarea qi
Control - baza institulionala solidi pentru impie,rentate;2'
si intensificarea avertiz[rii
monitorizarea riscului de producere a dezastrelor
qi educaliei in scopul dezvoltarii
ce privegte timpurii; 3. utilizarea cunoaqterii, a inovaliei
la toate nivelurile; 4' Reducerea
unei culturi in domeniul siguranlei Ei rezisten[ei
pentru dezastre in scopul unei
factorilor de risc; 5. optimizarea pregdtirii
dezvoltdrii intervenlii eficiente Ia toate nivelurile'
scopul priorit[lilor enunlate de
itd este Pentru atingerea obiectivelor qi aclionarea in
anumite obiective pentru a asigura
f,.cYel. www. acest cadru de Ac[iune, au fost identificate
statele, orgariiza[iile regionale qi
parteneri' implementarea qi finalizarea acestora de cdtre
societatea civil6' Implementarea
egdu IINEP, internalionale implicate, prin colaborare cu
acestui Cadru de Acliuie .rmeazi a fi asistat5
de partenerii Strategiei
- ISDR (International Strategy for
mediului Internalionale pentru Reducerea Dezastrelor
accentuat necesitatea implement[rii
de apari[ie gi
Disaster Reduction, www.unisdr.org). S-a
teh-nologice
unuiprogranrdeamplificareacapacit[flornaliunilorqicomunitdlilordeaface to
of Nations,and Communities
asigurare a fald Ia dezastre - I{Fi fBuilding [he Resilience
Disasters, www' eld is' orgistaticlDoC 175 74'htm)'
.initierea
privind .1lecliileinvS.[atedinincidenteleanterioaleauoimportantacrucialain
a consecinlelor unor
in cadrul perfeclionarea politicilor gi ac[iunilor de diminuare
incidente viitoare simiiare
ji, a"olo unde este posibil, in prevenirea unor astfel
nivel local gi
29
de riscuri gi a consecin{elor acestota. Prin urmare, trebuie acordata o aten{ie
deosebita procesului de diseminare, implementare gi finalizare eficientd a
Iecliilor invSlate. in acest context, APELL continud si disemineze informa[ii in
mod eficient, oferd instrumente utile pentru conqtientizarea Ei pregEtirea la nivel
Iocal Ei sprijind dezvoltarea politicilor de prevenire. Exemple excelente sunt date
de politicile coerente de prevenire din America Centrala si de Sud, iar Centrul
Nalional APELL din India reprezinti un model pentru alte trdri Ei regiuni. APELL
reprezintd un instrument important gi pentru !5rile puternic industrializate. Un
t
exemplu elocvent este regiunea Normandia din Fran[a, unde se utiiizeazi APELL
pentru o mai buna comunicare in contextui prevenirii accidentelor industriale
gi a dezastrelor, in acord cu Directiva Seveso.
Erah
in acest cadm direclionat pe reducerea qi prevenirea riscurilor tehnologice,
asigurarea competivitd(ii industriale, in contextul globalizdrii economiei
contdl
mondiale, constituie un obiectiv de primd importanld al strategiei de dezvoltare
asupml
durabild. Dezvoltarea industriei prelucrdtoare contribuie la valorificarea
.h
*m
resurselor naturale de materii prime, la modernizarea infrastructruii celorlalte
ramuri ale economiei. lndustria chimicd are un rol cheie in cadrul activit[tilor
.ilf
gft
industriale prin diversitatea de produse realizate. Astfel, o mare categorie dintre
oameni asociazd procesele chimice cu sursele producerii unor mari dezastre F
ecologice gi umanitare, ceea ce nu este corespunzitor realitilii.
. Ilh
Totugi, datoritd complexit[1ii condiiiilor de operare existi aproape tot
q
timpul posibilitatea de a se intAmpla accidente industriale grave cu consecin[e
.&
majore asupra mediului qi comunitS[ilor locale. Sunt "clasice" in literatura de im
specialitate prin irnpactul avut accidentele de Ia Seveso (1.976), Flixborough
.Cb
{1974), Bhopal (1s84), Basel (roao), Baia-Mare (2000) etc. Ordn
Este evident cd impactul tehnologiei asupra mediului ambiant constituie una scoatefur
din problemele principale ale omenirii. Esenla acestei probleme trebuie cdutatd risculu;i.r
qi solulionatd ln conceptul "cregterii qi dezvolterii durabile" gi in conceptul de IaY&
strategic de prevenire qi reducere a dezastrelor tehnologice. unor 1d
dezashrd
(2005)-ta
analiza ,g
CU merra
mnstihl
Existi m
le imdr
rcStemsli
referin!*
dinpurr,t
mai$ iq
hanspw

30
h o atenlie
tEcientd a
frrmatii in
hala nivel
sunt date Capitolul 2
Centrul
APELL ETAPE iU E.IIELIZA GENERALA A RISCULUI
Un
APELL

Evaluarea qi managementul riscului (EMR) reprezintd un instrument de

control pentru angajarea oricdrui proiect major. in cadrui evaludrii impactrilui
asupra mediuiui (EIM) sunt cdutate rdspunsuri la intrebari precum:
tare r Poate funcliona in condilii de siguran!5, ffud riscul major de accidente
CAIEA sau efecte asupra s5ndtd[ii pe termen lung?
elorlalte . Mediul inconjur5tor din zona aferent[ Iocai va putea face fald deqeurilor qi
tilor eventualei poiuiri suplimentare ce ar putea apdrea ca urmare a executdrii
dintre proiectuhii?
dezastre . Va intra amplasarea proiectului in conflict cu destina[ia terenului din
imprejurimi sau va exclude dezvoltirile ulterioare din zond?
tot . Ce resurse umane va necesita sau va inlocu.i qi ce efecte sociale poate avea
Ie asupra comunit[lii?
ade . Ce pagribe accidentale poate provoca ecosistemelor?
ordonanla de urgen[d nr. 195 din 22.1"2.2005 privind proteclia mediului
scoate in eviden![ principiul prevenirii de importan[[ strategicd in managementul
una
riscului. Acesta apare ca principiu de referinld in strategia gi Planui de Ac[iune
cdutatd
de Ia Yokohama (1994): ,,evalualea riscului este un pas necesal pentru adoptarea
mnceptul
unor politici qi mdsuri adecvate gi de succes privind prevenirea gi reducerea
dezastreior". Este reiuat in strategia Conferinlei Mondiale de Ia Kobe-Hyogo
(2005). Managementui riscului are ca etape principale identificarea hazardelor,
anaiiza calitativd qi cantitativ[ a riscurilor, analiza cost-beneficiu corelatd
cu managementul schimbdrilor Ei luarea deciziilor. Identificarea hazardelor
constituie de obicei punctul de plecare pentru procesul de evaluare a riscurilor'
ExistS metodologii realizate qi adoptate ia nivel eulopean pe cale qi RomAnia
le implementeaz[ ca urmare a procesului de aderare in lIE. Astfel pachetul de
regiementdri specifice la nivel UE sunt regisite qi Ia nivel na[ionai qi constituie
referin[ele de bazd ale acestei c5rli. Ca prioritd[i in aborddrile teoretic legislative
din punct de vedere aI activitd[ilor tehnologice sunt cele cu p'otenfial de accident
major impiicAnd substanle periculoase [Hot[r6rea de Guvern m.95/2003,
transpunerea Directivei Seveso II, (DS II)). La nivelul UE, ca urmale a recentelor

31
 accidente industriaie (Baia-Mare, Toulouse gi Enschede) a fost elaboratd
o noud
directivd 1o5l2oo3lBC care include gi unele excep{ii de la aplicabilitatea
DS F
II cum ar riscuriie provenite din activit[lile de depozitare gi procesare din
minerit. tr
Se evidenliazd aspecte legate de probabilitatea de aparilie a poten{ialelor
ir
r\
accidente, analizate frecvenlele de apari[ie a acestor accidente conform
de proiectare gi a literaturii de specialitate, gi prezentate mdsurile de
date]or d
control GT
propuse pentru implementare, prin proiectare sau management, pentru
a reduce
riscurile de aparifie a unor accidente tehnologice. se stabilesc, de asemenea, r
gi misurile de reducere a consecinlelor generale ale unor asemenea F
accidente E
majore.
otrc
Directiva sBlBzlEC (DS II) defineqte un'accident major.ca qi ..o aparilie, riscrrih
cum ar fi o emisie majord, un incendiu sou o explozie, care rezultd in .m
urma dG
unei operdri necontrolate a unui amplasament care intrd sub inciden[a
Directive, gi care conduce la pericole serioase la ad.resa sdndtd[ii umane
acestei fr
$ilsau d
a mediului, imediate sau in timp, in interiorul sau in afara amplasamentilui
si ccr
care implicd una sou mai multe substan{e periculoase." Defini[ia
este reluati qi in .gm
varianta romaneascd (HG g5/2003): "accident major',
-,,orice eveniment survenit o[
cum ar fi o emisie de substan[e periculoase, un incendiu sau o explozie,
care
rezulta din evolu[ii necontrolate in cursul exploatdrii oricdrui obiectiv prevdzut F
nnl
Ia art. 3 al prezentei hot5rAri care conduce la apari[ia imediata sau
a unor pericole grave asupra sanitalii popula[iei qi/sau asupra
intArziata .iro
mediului, in ahi
interiorul sau in exteriorul obiectivului gi in care sunt implicate una sau
multe substan[e pericu]oase,'.
mai q
g,i e
Alte defini[ii semnificative:
o "prezenta substan{elor pericuioase" - prezenta
.srfi
efectiva sa1 anticipata a .q|
unor astfel de substan[e in cadrul obiectivu]ui, sau prezenta acestora
in a0
cazul in care se considera ca pot fi generate prin pierderea controlului
. suh
asupra unui proces chimic industrial, in cantitdli egale cu sau
mai mari l%i
decAt cantitdfile relevante prevdzute in anexa nr, 2;
. "risc" - probabilitatea ca un anumit efect negativ sa se producd intr_o . suh
poe
anumitd perioadd de timp SVsau in anumite circumstan[e;
. olm
"substanta periculoasd" - orice substan!d chimicd purd, amestec
de substanle a1d
sau preparate prevdzute in anexa nr. 2, partea I sau care indeplinegie
criteriile prevdzute in anexa nr.2, partea II, gi care existd s*b forma
.st
ciilG
de materii prime, produse, produse secundare, rezid*uri sau produse
ffiui
intermediare, inclusiv acele substan{e despre care exista presupunerea
l%tr
rezonabila ca vor fi generate in cazul producerii,n,i accident;
"urgenta interna" - totalitatea mdsurilor necesar a fi luate in interiorul Termer
' preferenfiir
obiectivului in vederea limit[rii si in]dturirii consecinfelor in orice
situalie siguran[i:
32
patd o noud care conduce 1a evolu[ii necontrolate, in cursul exploatirii obiectivelor
prevS.zute la art. 3 al prezentei hotdrari, ce pun in pericol sSndtatea
[ilitatea DS
personalului si/sau calitatea mediului pe amplasament si in care sunt
hesare din
implicate una sau mai multe substanle periculoase;
r
. "urgenta externa" - totalitatea masurilor necesar a fi luate in exteriorul
datelor obiectivuiui in vederea limitdrii si inl[turarii consecinlelor in orice situa[ie
de control care conduce Ia evolulii necontrolate, in cursul exploatirii obiectivelor
a reduce prevlzute 1a art.3 al prezentei hot[rari, ce pun in pericol s[ndtatea
asemenea, popula{iei si/sau calitatea mediiilui in exterioml amplasamentului si in
accidente cate sunt implicate una sau mai multe substanle periculoase'
OUG 195/2005 prezintd alte cAteva definilii importante in evaluarea
riscurilor:
apari[ie, . accident ecologic - eveniment produs ca urmare unor mari qi neprev5.zute
a
in urma deversdri/emisii de substanle sau plepalate periculoase/poluante, sub
acestei formd de vapori sau de energie rezultate din desfdqurarea unor activitdli
gilsau antropice necontrolate/bruqte, prin care se deterioreazd sau se distrug
lui Ei ecosistemele naturale qi antropice;
esrm . evaluarea riscului - lucrare elaborat[ de persoane fizice sau juridice atestate
survenit conform legii, prin care se reabzeazd analiza probabilitSlii qi gravitilii
, ca-re principalelor componente ale impactului asupra mediului gi se stabileqte
previzut necesitatea mdsurilor de prevenire, interven[ie qi/sau remediere;
furtArziata . instalatie - orice unitate tehnicd sta[ionar[ sau mobiid precum gi orice
ui, in altd activitate direct legatd, sub aspect tehnic, cu activit[lile unitdlilor
sau ma1 stafionare/mobile aflate pe acelaqi amplasament, cate poate produce emisii
qi efecte asupm mediului;
. substanti - element chimic qi compuqi ai acestuia' in inlelesu}
pata a reglementdrilor legale in vigoare, cu excep[ia substan[elor radioactive gi
re.stora in a organismelor modificate genetic;
trolului . substan[a periculoasd - orice substanld clasificatd ca periculoasd de
mat marr legisla[ia specifici in vigoare din domeniul chimicalelor;
. substan[e prioritare - substan[e care reprezintd un risc semnificativ de
intr-o poiuare asupra mediuiui acvatic qi prin intermediul acestuia asupra
omului qi folosin[elor de ap5, conform legisla[iei specifice din domeniul
bstanfe
ineste . lXil?lr," prioritar periculoase - substanlele sau grupiuile de s*bstan[e
sub forma care sunt toxice, persistente gi care tind sd bioacumuieze gi aite substan[e
produse sau grupe de substanle care creeazi un nivel similar de risc, conform
legislaliei specifice din domeniril apelor;
Termenul de "safety": securitate (siguran[d in func[ionare) s-a utilizat
interiorul preferenlial in strategiile de prevenire a accidentelor de munc5. Conceptul de
situalie siguran{5 actual se extinde asupra prevenirii pierderilor (loss prevention) de

JJ
produse, bunuri materiale gi accidente umane cu rezultate in im bolndviri sau Ce progr
decese ale personalu-1ui.'Termenii de securitate, hazard qi risc sunt frecvent hidrorml
utilizali in domeniul securit5fli proceselor industriale. De affilfo
Securitatea sau prevenirea pierderilor este prevenirea accidentelor prin iiteram
utilizarea unor metode adecvate de identificare a hazardelor instala[iei chimice Ris(d
gi de eliminare a acestora inainte de producerea accidentelor. materi*
y- Hazardul se identific[ cu orice situalie cu potenlial de producere a unui R:H
accident.
in cargR
-! Riscul este probabiiitatea ca hazardul existent sE se transforme intr-un H
accident.
m
1l Astfel, riscul in industria chimicd se defineqte sub forma unor pierderi
ry
probabile amrale de produclie sau accidente umane ca rezultat a unor evenimente
\rulm
tehnice neprevdzute. in unaen
R=FxC t2.1) implirit,l
in care:R - riscul, pierderi; (tone/an) Frinci;nE
F - frecven[a, probabilitatea; (nr.even./an) anelizr* m
C - consecinla, gravitatea, pierderea medie; (tone/even.) lmeiro
unui haor
Posibiliteflle de aplicare a rela[iei de mai sus depind de urmdtorii factori:
. identificarea riscului, Om
. determinarea frecven[ei accidentelor (incidentelor), rulnertr
o determinarea co[secin[elor medii pentru un anumit eveniment. R:Fr
'
ldentificorea riscului este problema cea mai dificil5, datoritd multitudinii gi unde I[-
samernlt.
diversitd[ii evenimentelor. Posibilitdlile de apari[ie a evenimentelor se pot estima
prin studii statistice. Se observd cd qansele de a obgine rezultate sigure prin aplicarea
strictd a unor rela[ii teoretice sunt foarte limitate. Metodele empirice legate de Ictud
situatii punctuale combinate cu analizele teoretice vor avea un grad de credibilitate In m*
mai ridicat. Urmdtoarele elemente caracteristice ale riscului sunt integrate in urmifrpa
evaludrile de risc: riscul chimic; riscui carcinogen; riscul epidemiologic; riscul .C.eg
contamindrii nucleare; riscul apari[iei fenomenelor naturale. uul
in limbaj uzual, securitatea este definiti ca starea de a fi Ia un addpost de orice .Cru
pericol, iar riscul ca posibilitatea de a ajunge Ia un pericol poten[ial. Se observd dsr
ci aceste doud concepte abshacte sunt conhare. in realitate sunt stiri limitd care rh
nu pot fi atinse in mod absolut. Nu existd un sistem absolut sigur in care si nu .fu
existe nici un pericol de accident. intotdeauna existl un risc rezidual. tilt
Este important sd se abordeze aceste definilii qi din p..nJt.,l de vedere al lum
fenomenelor naturale. Astfel Balteanu (2000) defineqte hazardul ca ,,un eveniment SF
amenin[5tor qi reprezinti probabi]itatea de apari[ie, intr-o anumiti perioad5, a AsftfrLr
unui fenomen poten[ial d[un[tor pentru om, pentru bunurile produse de acesta dffi€Mturfii
gi pentru mediril inconjuritor". Hazardul nu este un fenomen nou intAmpl[tor ma ralmn
qi nici impredictibil, ci doar prin manifestarea si consecinlele sale suni dificil emtui@h

34
bolndviri sau de prognozat qi controlat. Hazardele au origini naturale diverse - geologice,
sunt frecvent hidrometeorologice qi bioiogice. Evalu5riie multi-hazard sunt dificil de realizat.
De asemenea calcul riscurilor naturale este laborios gi abordirile analitice in
or pfin iiteratura de specialitate sunt pu[ine.
chimice Riscul poate fi definit ca posibilitatea de expunere a omului qi a bunurilor
materiale 1a acliunea unui hazard de o anumit[ mdrime (Bilteanu, 2000).
a unul R:HxExV (2.2)
in care:R - risc
intr-un H - hazard
E - elemente de risc,
mor pierderi V - vulnerabilitate.
errenimente Vuinerabilitatea este o componentd fundamental5 in evaluarea riscurilor.
in unele rela[ii apare in mod expiicit. in acest capitol a fost consideratd in mod
{2.1) implicit, in special in aborddrile cantitative privind riscul tehnologic. Asocierea
principald a vulnerabilite$i in managementul riscului poate fi fdcut[ in cadml
analizei consecin[elor. Vulnerabi]itatea este definitd uneori drept capacitatea
unei persoane sau grup social de a anticipa, rezista qi reface in urma impactului
unui hazard.
O noud abordare in calculul riscului tehnologic propune includerea
vulnerabilit5lii (Ozunu, 2007).
R=FxCxV (2.3)

gi
unde: V - vulnerabilitatea populaliei din zond sau a personalului de pe ampla-
sament.
se pot estima
pinaplicarea
Metodologia de evaluare a riscului
ice legate de
medibilitate ln realizarea studiilor de analizd de risc sunt deosebit de importante
integrate in urmdtoarele intrebiri:
: riscul . Ce slibiciuni pot sd aparl in managementul sistemului de securitate? Ce
nu func[ioneazd?
de orice . Care sunt ac[iunile preventive care pot fi intreprinse pentru a controla
Se observd riscul?
limitd care . Cum sunt urmdrite aceste ac[iuni?
fu care si nu . Cum sd se utilizeze mdrimile de iegire pentru a evalua rezultatele qi
tendinlele inregistrate, cu scopul de a determina daci compania face
de vedere al Iucruriie bine, face Iucrurile care trebuie f[cute gi iqi atinge obiectivele
eveniment qi [intele?
perioadl, a Astfel, sunt necesare repere de referin![ (indicatori sarr indici) utilizabili Ia
de acesta diferite niveie. Este evident cd nu se poate reduce riscul Ia zero, de aceea apare
int6mplEtor ca valoare de maximd importanld limita care poate fi suportatd de oameni in
sunt dificil activitilile curente.

35
 prevenirea accidentelor prin analiza riscului implicd o activitate specific[ incd . Smfory
din etapa de proiectare prin aplicarea de tehnici qi metode calitative gi cantitative colltum
bazate pe date existente gi pe ac{iuni sistematice, creative, imaginative. 2-M
. kntm
Analiza calitativi are ca obiectiv principal stabilirea listei de hazarde posibile,
in ordinea riscului gi prezintd primul . Ernidi:
face posibil[ ierarhizarea evenimentelor . EcosfrC
pas in metodologia de realizare a analizei cantitative a riscurilor'
parfii e
Tehnicile de identificare a hazardelor (analize calitative) - pentru descoperirea
plenfpl
hazardelor prezente in proces - qi tehnicile pentru evaluarea acestor hazarde
crgazi
(analize cantitative) - pentru a decide cum trebuie sd aclionim cu scopul de
sfirrti
a le elimina sau reduce pentru proteclia populaliei qi a mediului, sunt de cele . Smio-1
mai multe ori confundate. RezumAnd aceste doud mari categorii de tehnici se tate-
disting urmdtoarele componente generale: 3-t
. pentru identificarea hazardelor: prezenla lor intrinseci; observarea a ce . Penhu
se intAmpl[; Iista de verificare; Hazard and Operability Study (Hazop). . Ecom
. pentru evaluarea hazardeior: prezen[a lor intrinsecd; experin[a anterioard; . Fmisii:
coduri de practicd, Hazard Anaiysis (Hazan)' . Ecodi
Este evidentd ordinea de aplicare, de Ia identificarea calitativ[ Ia analiza migqi
cantitativi. Care sunt principaiele diferen[e dintre aceste tehnici? aexrlui
posiH
Tabelul 2.1. Diferenla dintre Hazop qi Hazan contru
. Smio'j
COUIIn
Evalueazd hazardele !LU
ehnicd preferatd pentru utilizare la ehnicd selectivd: se utilizeazd in . Fenlr[
fiecare proiect special Ia sistemele poten[ial expuse .Etm
accidentelor majore . Erniffi
Realizatd de o echipd ntitativd . Fcordd
Denumitd Ei "Dar Dacd?" Realizatd de unul sau doi exPer$ specf,
Denumitd gi:
-Analizd de risc
\fri
eoffif
-Evaluare de risc . Smfoq
-Evaluare probabilisticd a riscului ooLl[m
-Evaluare cantitativa a riscului 5.t/
. Festu
a. M6sura a consecinfelor este realizatd prin incadrarea in cinci
calitativi . Errlr
nivele de gravitate, o metotologie acceptat[ internalional gi utilizatS. in studiile . Fnrid:
de evaluare a riscului. Cele cinci nivele au urm[toarea semnifica[ie: . Eccid
L. Nesemnificativ cafiltil
. Pentru oameni (popula[ie): v[tlmlri nesemnificative asofoill
. Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore 1a pu[ine specii sau pdrli ale .Sabl
ecosistemului, pe termen scurt gi reversibile outlmtr

36
specificI incd . Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative fdri motive de ingrijorare pentru
Ei cantitative comunitate.
2, Minor
posibile, . Pentru oameni (popula[ie): este necesar primui ajutor;
td primul . Emisii: emisii in incinta obiectivului refinute imediat;
. Ecosisteme: daune neinsemnate, rapide gi reversibile pentru pu[ine specii sau
descoperirea par[i ale ecosistemului, animale obligate s6-gi pdrdseacd habitatul obiqnuit,
hazarde plantele sunt inapte sd se dezvolte dupd toate regulile naturale, calitatea aerului
cu scopul de creazd un disconfort local, poluarea apei dep[gegte limita fondului pentru o
sunt de cele scurtd perioadd;
de tehnici se
. Socio-politic: Efecte sociale cu pu[ine motive de ingrijorare pentru comuni-
tate.
alea a ce 3, Moderat
. Pentru oameni (popula[ie): sunt necesare tratamente medicale;
[{azop). . Economice: reducerea capacitE{ii de produc{ie;
anterioard;
. Emisii: emisii in incinta obiectivului re[inute cu ajutor extern;
'Ecosisteme: daune temporare qi reversibile, daune asupra habitatelor gi
la analiza migra[ia populafiilor de anima]e, plante incapabile sd supravie[uiascd, caiitatea
aerului afectatd de compuqi cu potenlial risc pentru sdndtate pe termen lung,
posibile daune pentru via[a acvaticd, poludri care necesitd tratamente fizice,
contamindri limitate ale solului qi care pot fi remediate rapid;
. Socio-politic: Efecte sociale cu motive moderate de ingrijorare pentru
comunitate.
4. Major
. Pentru oameni (popula[ie): vdtdmiri deosebite;
. Economice: intreruperea activitd[ii de produc[ie;
. Emisii: emisii inafara amplasamentului fdrl efecte ddundtoare;
. Ecosisteme: moartea unor animaie, v[tdmdri Ia scard largd, daune asupra
speciilor locale gi distrugerea de habitate extinse, calitatea aerului impune
"refugiere in siguran[5." sau decizia de evacuare, remedierea solului este
posibil[ doar prin programe pe termen lung;
. Socio-politic: Efecte sociale cu motive serioase de ingrijorare pentru
comunitate.
5, Catastrofic
. Pentru oameni (popula[ie): moarte;
rN CINCI . Economice: oprirea activiti[ii de produc{ie;
in studiile . Emisii: emisii toxice inafara amplasamentului cu efecte d[undtoare;
. Ecosisteme: moartea animalelor in numdr mare, distrugerea'speciilor de flord,
calitatea aerului impune evacuarea, contaminare permanent[ qi pe arii extinse
a solului;
pdr(i ale . Socio-politic: efecte sociale cu motive deosebit de mari de ingrijorare pentru
comunitate.

37
 b' Misura probabilitd[ii de producere este realizatd
tot prin incadrarea in
cinci nivele, acceptate interna{ionar gi utilizate E\-t
in Jirerit" variante (AIChE,
19B9,ANCOLD, 1994), care au urmdtoarea h'ebuir
semnificalie:
1. Rar (improbabil] se poate produce pericol
doarin condilii excep{ionare _ Frecvenla
de apari(ie mai micd d.e 1.o12 (o probabilitate este ng
ie upu.iliu anuald in peste
1012 ani). realizer
2.Putin probabil s-ar putea intampla candva specifil
10{ qi 10-1,. (intre 108 ani qi 101, ani)
- FrecvenJa de aparilie intre Sun
3.Posibil se poate intampla candva Frecvenla calitati
- de apari{ie intre 10-6 qi 10{
(intre 106 ani qi 108 ani) peste Il
4.Probabil se poate intampla in cele mai murte deci gi{
situa{ii - Frecven{a de apari[ie
intre 10-a qi 10 Bfintre 10a ani gi 106 ani) estimxS
S'Aproape sigur este aqteptat sd se intAmple pe baza
in cele mai multe situalii -
Frecvenla de aparilie peste 10-4 (posibil inir-o aplicate
periouaa -ri micd de 10.000
de ani). de evenl
c' Evaluarea calitativd a riscului se realizeazii
prin calculul nivelului de
risc ca produs intre nivelul de gravitate (consecin(al
gi cer de probabilitate are
evenimentului analizat
Utilizand informaliile oblinute din analizd, riscul
unui eveniment este plasat
intr-o matrice de forma urmdtoare:

Consecinte
Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofice
1 2 3 4 5
Improbabil < 1012 1

o )u{in probabil
G' 10'B la 1012 2
10
=G'
E Posibil '10{ la 10{
ao 3 t1 15
o- Probabil 104 la 10s 4 12 16 20
Aproape sigur > 104 5 10 15 20 25

acfiunilor prin proceduri obignuite, de rutind

se aclioneaza prin proceduri ru@

conducerii de Ia locurile de munci
prompte, tuate c6t de repede permitesiste;r;;malE
rment, cu implicarea conducerii de v6rf

s@
Fiind o situafie de urgenli,
- -'-
disoonihile
utiliza prioritar resursele
- )

JO
rarea In Extinderea analizei de risc gi intensitatea mlsurilor de prevenire gi atenuate
lArchE, trebuie sd fie propor[ionale cu riscul irnplicat, Modele simple de identificare a
pericolului qi analiza calitativd a riscului nu sunt totdeauna suficiente qi ca atare
:scventa este necesard utilizarea evaiudrilor detaliate. Exist5 mai multe metode pentru
fin peste realizarea evalu5rii cantitative a riscului. Alegerea unei tehnici particulare este
specifici scenariului de accident analizat.
[ie intre Sunt analizate mai detaliat acele scenarii de accidente care in urma analizei
calitative sunt considerate ca fiind potenlial majore, adic[ probabilit[ii de
pqi 10I peste 10-6, (se pot produce mai repede de 1000000 de ani) gi consecinte maiore,
I deci qi/sau risc ridicat peste nivelul f S (Kletz, 1999). Se utilizeaz[ metode de
iaparilie estimare a emisiilor accidentale in atmosferd gi modele de simulare a dispersiei
pe baza cdrora este evaluatd gravitatea eventualelor consecinte (TNO, 1997)' Sunt
I

fitualii - aplicate metode de simulare specifice pentru evaluarea consecinlelor produse

fe ro.ooo de eventuale explozii sau incendii.
I
I

puui ae
Litate ale
I
l

[e plasat
i
l.

39
 Capitolul 3

DIRECTEVELE SEVESO
- o rsToRrE $r ACTUALITATE

Accidentele majore tehnologice sunt deosebit de imporlante din punctul de

vedere al impactului qi riscului asupra sdndt5[ii popula[iei qi a mediuiui inconjurdtor.
Accidentele industriaie care implicd substanle periculoase sunt reglementate Ia
nivel enropean prin Directivele Seveso (Onthe control of major accidents involving
dangerous substances). in acest cadm sunt reglementate unitar activit5!ile legate
de produclia, depozitarea, transportul, utilizarea sau deversarea unor substanle
periculoase, in vederea limitfuii consecin[elor penhu om gi mediu. i
in intreaga lume s-au inregistrat accidente majore in industria chimicd. in anii i
'70, un astfel de accident a urgentat promovarea legislaliei europene destinate d

prevenirii qi controlului acestui tip de evenimente.

Accidentul de la Seveso s-a produs ln anul 1,976 Ia o intreprindere din
domeniul industriei chimice, avAnd ca obiect de activitate producerea pesticideior
gi erbicidelor. Peste 600 de persoane au fost evacuate din casele lor gi mai mult
de 2.000 au fost tratate in urma intoxicirii cu dioxin5. Ca rezultat al acestrii
eveniment, in anul 1.982, a fost adoptatd Directiva Consiliului nr. B5/501/CEE
privind accidentele majore inregistrate de anumite activitd[i industriale - aga
numita Directiva Seveso.
Aceastd Directivd Seveso exclude totuqi unele categorii de activitdli sau
amplasamente cum ar fi: amplasamentele militare, transportul substanlelor 1l

periculoase pe cdi mtiere, fetoviare, autostrdzi, fuansportul in aer sau apa, activitd[ile c
de lncircare, descdrcare in interioml docurilor, transportul substan[elor pericuioase I
prin conducte. (w,ww.ier.ro/PAIS,IPAIS1,lRO/StudiulB-1/Studiu1Bl-5.pdfJ t
Ca rezultat, in decembrie 1996, a fost adoptatd Directivanr. g6lB2lCE privind F
controlul accidentelor majore produse de substan[e periculoase numitd Directiva t
Seveso tr. Statele membre a1e UE au avut la dispozi[ie doi ani pentru transpunerea E
reglement5rilor qi a cadruiui administrativ in legislalia nalional[ in vederea r
respectdrii prevederilor Directivei. SI

40
 decurg din Directiv[
incepAnd c, data de 3 februarie 1999, sarcinile ce
priblice, iar statele membre sunt
sunt obligatorii pentru industrii qi autorit[lile
a prevederilor acesteia'
,.rf oor"[le de implementarea qi transpunerea in practicd
qi i-a fost compietat
in congimrtul acesieia s-au introdus modific5ri importante
qi o extindere a sferei de aplicare'
cadrul conceptual. S-a realizat astfel o revizuire
de gestiune a riscurilor, planruile de
s-au introdus noi cerinle privind sistemele
prevederile referitoare
urgen[[, cele de organizarl a teritoriului qi au fost reiterate
iuirrri.4iile ce trebuiesc realizate de cdhe statele membre'
qi ecou internalional'
o serie de accidente tehnologice cu impacttransfrontalier
II prin luarea in considerare qi a altor
au condus Ia moditicarea directivei.seveso
noua directivS seveso
activitSli, inclusiv cele legate de industria miniera. Astfel
in vigoare in
III (2003/L05/CE) sau Toulouse I care in [drile membre a intrat
neincluse
iunie 2005 modifica sfera de aplicare cu extindere Ia unele
sectoare

ln directiva precedent[, modific[ limitele unor substante'

in primril rAnd
scopul Directivei Seveso II are doua dimensiuni importante:
Inmctul de maiore ce implicd substante
t, este vorba de prevenirea producerii accidentelor
atAt asupra
tate Ia periculoase, ,idoiluu obiectiv are in vedere limitarea consecin[elor -
mediului - acestor tipuri de
involving sandtdlii qi siguranlei persoanelot, cAt gi asupra
Iegate accidente, odatd ce ele s-au produs'
substanle periculoase
substan[e Directiva se aplic[ obiectivelor in care sunt prezente
accident major'
in cantit[li suficiente ca sd existe pericolul producerii unui
pentru operatori, cat gi pentru
in anii Directiva con[ine obtiga[ii generale qi specifice atat
destinate aritorit[fiie comPetente.
conformitate cu prevederiie Directivei, toli operatorii
(societi[ile/
in
s5 trimita autorit[[ilor
din intreprinderile) afla[i sub incidenla Directivei trebuie
prevenire a accidentelor
comiutunte o notificare gi sd elaboreze un Plan de
lresticidelor
-";rr"-i" plus, operatorii mai trebuie s[ mai e]aboreze turndtoarele documente:
Eimaimult -securitate,
Raport de sistemul de Gestiune a Riscurilor gi Planui de urgenli'
al acestui pe baza unor
s5/501/cEE Titularii de activitate au obligalia sd ia mdsuri de prevenire
qi publicului Ia
proceduri privind pianificarea, inspec[ia, raportarea accesui
- aga
in{orma!ii.
de Gestiune a Riscurilor a
Introducerea obligativitdlii reglementdrii sistemului
gi organizalionale,
substantelor rezultat, in general, din dezvoitarea de noi metode manageriale
de practica industriala a
activitd[ile gi, in speciai din schimbSrile semnificative realizate
ce se impun
periculoase ultimiior 10 ani in domeniul managementului riscului. Misurile
in
in astfel de situalii in interiorul intreprinderilor industriale sunt incluse qi
citre operatori
Planuriie de urgen![ internl (PUD; acestea vor fi elaborate
de
privind locale, trebuie sd
Directiva hansmise autoritS[ilor locale; in urma studierii 1or, autoritd[ile
cererea operatorilor, autoritdlile
Eanspunerea elaboreze Planurile de urgen!5 externd (PUE). La
competente pot restrdnle informaliile ce vor fi furnizate
prin Raport*l de
in rrederea criteriile ce vor fi
securitate. Decizia comisiei d,in 26 iunie 1998 atmonizeaza

41
 aplicate de autoritilile competente atunci cAnd examineazi astfel
de solicitari.
(Ciutacu, 2002). Crl
Analiza accidentelor majore presupune luarea in considerare gi planurilor . HGu
a
de organizare a teritoriului' in conformitate cu prevederile
Directivei, autoritilile
perir
competente au obligalia sd efectueze controale in cazul infiinldrii . Orriliil
de noi
amplasamente, a modificdrii celor existente sau a extinderilor leqE
fnoi iegituri actiui
de transport, noi zone frecventate de public qi arii locuite din
vecinatetea
stabilim entelor exis tente). srrhet
Directiva seveso acordr mai multe drepturi publicului atat in domeniui .OMl
accesului la informalii cAt si cei al consultdrii; atAt autoritdlile publice notifi
cAt qi main
operatorii au obliga[ii clare privind informarea publicului. Este vorba
atAt dL mait
informarea pasivd, care const5 in accesul continuu Ia informa[ii,
activi; operatorii qi autoritdlile competente este necesar sd participe
dar qi de cea .OMl
activ prin de er
distribuirea de pliante gi broguri, de exemplu, care sd infoirneze
pubiicul cu pe*m
privire Ia comportamentul in caz de accident. Totodatd, autoritilile
competente peril
sunt obligate sd organizeze un sistem de inspec[ie, care sd asigure
evaluarea
sistematici a operatorilor/amplasamentelor ru.,, o inspec{ie pe an la cdq
nivelul fiec5ruia. ""1pu[in Prult
ftoxie.l
Transpunerea Directivei Seveso II in Rominia de inflr
in RomAnia, Directiva Seveso II a fost transpusS. prin Decizia Guvernului
cele pu
95/ Pr!!i
2003, intratd in aplicare in august 2003. Directiva Seveso
II stabileEte doud clase . acffi
de risc (major gi minor) pentru unitd[ile industriale care
folosesc sau depoziteazd
substan[e periculoase. in RomAnia existi 281 de obiective miltu
incadreaz5 in aceastd directivd (126 in categoria celor cu
industriale care se . p€[ftr
risc major gi 155 cu . tra0qilI
risc minor) (Fig. 3.1.J.
aceff
cdi Gi
. OIEil
toansp
. Uansiln
de pc
o acIffiE
rnfulsG
. de,pd
CEF
.Deah
rnelrel
asulmtt
Fig' 3'1' Unitdii industriale cu riscuri tehnoiogice. Categoriile
de risc sunt in
.fbafu
concordanld cu Directiva Seveso lI ]ZOOT) pemfiul
ffilbcd
42
plicitari, Cadrul legislativ PrinciPal:
. HGnr.95/2003tMOf.tZOliS.OZ.Z003)privindconholulactivitdlilorcareprezintd
urilor fericole de accidente maiore
in care s*nt implicate substanle pericuioase
. ordinul ministrului apelor qi protec[iei mediuiui m' 1'44L12003controlul
(M'Of'
de risc pentru
de noi 1s6126.03,2003) privind i,fii,,iu,"a Secretariatelor
care sunt implicate
legdtrui activit[lilor care prezinta pericole de accidente majore in
tdtea substanle Periculoase
. oM L*B4l22.12.zoos tN,{.of. nr. 118/rc.2l.2b}4) privind procedurile de
iul notificareaactivitdlilor".r"prezintipericoledeproducereaaccidentelor
cAt qi majoreincaresuntimplicatesubstanlepericuloaseqi,respectiv,aaccidentelor
atAt de majore produse
procedurii
de cea . oM 1,42lzs.oz.zo04 (M.of. ru. 191104.0 3.2004) pentru aprobarea
care prezintl
pI1n de evaluare a raportului de securitate privind activitdiile
majore in care sunt implicate substan[e
CU fericole de produlere a accidentelor
te periculoase.
Categorii de activitE[i ce intri sub inciden[a Directivei
prezente substanle periculoase
pe an ia Prevederile se aplicd activit[[ilor in care sunt
foarte inflamabile, extrem
(toxice, foarte toxice, oxidante, explozive, inflamabile,
de inflamabile, periculoase pe.trir mediu),
in cantit[li egale sau mai mari decAt
cele prevS.zute in Anexa 2 din HG 95/2003'
e5/ Prevederile acestei directive nu se aplicd:
clase . activit[lilor desfaqurate in cadrul obiectivelor, instala[iilor sau depozitelor
iteazd militare,
CAIC SE . pericoielor induse de radiatii ionizante'
155 cu . tiansportolui d,e substanle peric*Ioase gi stoclrii temporare intermediaresaua
acestora pe cli tutiere, f"r"te, cii de navigafie interne, cli maritime
"ei
c5.i aeriene, situate in afara obiectivelor'
. operatiilor de incdrcare, descdrcare gi transport sau de Ia alte miiloace de
tr-ansport, pe docuri, punli sau in sta{ii de triaj'
. nuorportjui de substanll peric*ioase prin cond*cte, inclusiv pentru stafii
de pompare, situate in afara obiectivelor'
. activitalilor din industria extractiv[ privind explorarea qi expioatarea
minereruilor din cariere, foraje sau mine'
. depozitdrii deqeurilor'
Obligativitatea agentului economic:
. De a lua toate m[surile necesale pentru a preveni producerea accidentelorqi
majore gi pentru a limita consecintrele acestora asupla
s[n[tdfii popula[iei
asupra mediului.
. De a face""iita1ii toate misurile
dovada autoritllilor competente de control, c[ a luat
implicate
pentru prevenirea pericolelor de accidente majore in care
sunt in sunt
substan{e Periculoase.

43
 ' De a informa imediat autoritatea publicd teritorialS pentru
proteclia mediului gi
autoritatea teritoriald pentru protec[ia civiid, in cazul in car^e, dupd transmiterea
osifo
notificirii, apar urmdtoarele modificdri: IL ca
' creqterea semriificativd a cantit5fii sau schimbarea semnificativi a o sill
naturii ori a stdrii fizice a substan[ei periculoase prezente sau apari[ia sut
oricirei modificdri in procesele in care este utilizatd aceastd suUstanp maior
periculoasd c siafi
' inchiderea definitivd, temporard sau trecerea in regim de conservare a irrfm
instalafiei obieo
. schimbarea titularului activitdlii csiid
' De a elabora gi transmite, dupd caz, notificdrile (identificare substanle instilI
periculoase' mod de stocare, cantitate gi stare fizici,
activitd[i existentl, actiui
identificare pericole), politicile de prevenire a accidentelor plam
majore, rapoartele
de securitate, planurile de urgen!5 interni, informaliile
necesare elabordrii extcu
olanurilor de urgenld extern5., informaliile privind identificarea pericolelor
de accidente majore gi informdrile pentru p.,Uti"
inm
' De a pune in aplicare imediat planurile de *rgenli internd gi
externd in a diredi
urmatoarelor situafii
. c6.nd survine un accident uqor inO
mediuh
' cand survine un eveniment necontrorat care, prin natura sa, poate provoca de Artu
un accident major
Sd informeze imediat autoritd[ile teritoriale pentru
neroied
' proteclie civild gi autoritl[ile certifice
publice teritoriale pentru proteclia mediului, p.""r* qi
celelalte autorit6ii cu actiritil
atribu{ii in domeniu potrivit legii, in cazul produceriiunui accident
malor. din lqt
Obligativitatea autoritd[ilor publice locale: hote{i
o si coordoneze activitdlile autoritililor publice locale
responsabile pentru aI affi
implementarea prevederilor legisla[iei in vigoare pmte{&
o sd inventarieze unitdtile economice
zgomof
o si elaboreze procedurile specifice in domeniui
managementului riscului gi penhu ft
controlului activit5lilor, care prezintS pericole de acciidente
majore in care generab
sunt implicate substan{e periculoase
o sd urmireascd modul de respectare a termenelor de
inH sd
transmitere de cdtre agenfii de sr-'
economici a: notificdrilor (identificare substan(e periculoase,
mod de sto"care,
cantitate qi stare fizicd., activitd[i existente, iirc"t prezumtiv), care irrll
potiticilor oblEaF
de prevenire a accidentelor majore, rapoartelor de securitate,
planurilor Hazardd
de urgen{a internd, informa[iilo, ,r"""rr.u elabor5rii planurilor je
urgenld pericnh
extetnS, informa[iilor privind identificarea pericoleloi
de accidente ,iaiore raportdc
gi informaliilor pentm public ,
o sd lntocmeascd planuri de inspec[ie qi sd urmireascd unificab
modul de realizare a aplicatee
inspec[iilor
o sd intocmeascd programe de instruire, inciusiv prin Fentrtr
exerciiii de simulare a
unui accident un ratrul
toryrdi
44
 mediului Ei o sd furnizeze informa[iile necesare intocmiiii registrului cu: unitdli tip Seveso
transmiterea II, cauzele producerii accidentelor majore gi m[surile preventive
o sd identifice, pe baza informaliiior primite de Ia titularui activitd[ii, obiectivele
vaa sau gmpurile de obiective Ia care existd posibilitatea producerii unui accident
sau aparilia major
substan!5 o sI aduc5 la cunoqtinla publicului, linAnd cont de opiniile exprimate de acesta,
informalii referitoare la: proiectarea unor noi obiective, modificdrile aduse
corlservare a obiectivelor existente qi dezvoltirile din iuml obiectivelor existente
o si interzic[ utilizarea sau punerea in funcliune a oric[rui obiectiv, a oric6rei
instalalii sau unitd[i de stocare. ori a oricdrei p[r!i din acestea, dacd titularul
substanle
activitalii nu a inaintat in termenele legale notificarea, raportul de securitate,
eistente, planul de urgenld internd, informa[iile necesare intocmirii planului de urgen[5
rapoartele
externd sau alte informalii solicitate, dup6 caz. (www.apmbz'ro)
elabordrii
pericolelor
tn continuare se prezintd aspecte importante din procesul de implementare
a directivelor Seveso in cAteva [ari din vestul Europei.
g[ externd in
inOlanda (Bottelberghs, 2000), prevenireahazardelormajore pentruprotejarea
mediului inconjuritor gi a populafiei din apropiere a fost, pAn[ in 1993, asiguratd
de Actul pentru Calamitdli (Nuisance Act). Pentru activit[$le periculoase era
lnate provoca
nevoie de un certificat ln conformitate cu Actul pentru CaiamitSli' Un astfel de
autoritd[iIe certificat era acordat de autorit[[ile competente, dac5. acestea erau de pdrere cI
autoritl(i cu activitatea respectivd nu prezinti riscuri. Din martie 1993, cea mai mare parte
t mafor. din legista[ia de mediu este inlocuitd sau integratd intr-o nou5 lege, Actul de
Protec[ie a Mediului (Environrnental Protection Act). Un principiu important
pentru al acestui act este acela cd un amplasament va obline un singur certificat de
protec[ie a mediului, cale acoperd toate tipuriie de factori de mediu (aer, apd,
zgomot, risc etc; in forma ini{iald a actului era necesar un certificat separat
riscului qi pentru fiecare tip de mediu). Actul de Proteclie a Mediului cuprinde cerinle
in care generale pentru companiile care doresc un certificat. Pentru companiile care
intri sub inciden[a directivei Seveso, este necesard prezentarea unui raport
cdtre agen[ii de securitate, impreund cu cererea de certificare. Acest raport de securitate,
de stocare, care include mdsurile de siguran[d, formeazl o parte integrantd a certificatului'
politicilor Obliga[ia de prezentare a raportului de securitate este impus6 de Decretul pentru
plamrrilor Hazardele Majore (Decree on Major Hazards) (198S). Pentm alte amplasamente
de urgenld periculoase, se aplicd aceleagi criterii gi proceduri, dar nu este nevoie de un
majore raport de securitate. Criteriile de acceptabilitate a riscului nu sunt, in prezent,
unificate din punct de vedbre legal, cu toate cE in majoritatea cazurilor, ele sunt
de realizare a aplicate ca qi cum ar fi. .
Pentru fiecare din localiile Seveso, compania implicatd trebuie sd alcdtuiascd
de sinulare a un raport care sd con[ind informa[iile de siguran[l necesare, inclusiv o hartd
topograficd a riscului amplasarnentului. in cadrul procedurii de acordare a

45
 certificatului, raportul de securitate reprezintd o parte din solicitarea
certificdrii.
Acolo unde certificatul este acordat, hdrgile de ris" conlinute ID ONfl
in solicitare sunt
parte integrantd din certificat qi formeazd baza pentru de substu
amenajarea fizicd din
jurul amplasamentului. de mediu
Directiva Seveso I originald, BZlS}lrlEC, care a fost implementatd tpropozffi
in statele
membre inainte de iulie 19Bg a avut o influenld consideriild
in administrarea oferd am
problemelor de siguran[d din juml amplasamentelor periculoase Eficienlafi
i; o1;;,
exista deia in acel moment experien(5 in administrarea problemelor gaseascn o
de siguran[i
exterioari pe baza managementului riscului cantitativ. L)" r"".",
impiementarea . Serreso. g[
directivei a profitat de pe urma metodelor disponibile qi a1e procedurilor substanli
reglementatoare bazate pe managementul riscului. Cu alte imprimiu
cuvinte, evaluarea
cantitaiv[ de risc este un element in evaluarea acorddrii licenlei puntru unui amF*
.,n
amplasament de tip seveso. Directiva Seveso I a fost implementatd Dfuectiu
in olanda
in 1989 pentru cerinlele de informare. in ceea ce priveqte mdsurile fhrd modfi
de sig*ranld,
acestea erau deja cerute, din moment ce fiecare amplasament legate de:ir
trebuia ,a a"1ira
o certificat ln concordan(d cu Actril pentru calamitdli. in prevenirea
ceea ce privegte
rapoartele de securitate, erau obligatorii doui tipuri de rapoarte: in aceastifl1
un raport de
securitate internd fsiguranla la locul de muncd) qi un raport
de securitate externd. Confrn
Experienlele cu rapoartele de securitate externd au fost pozitive.
ficut o evaluare a 66 de rapoarte de securitate. Din aceastd
i" 6;;; operatorull
a reiegit clar qi insfalaF
faptul cd standardizarearapoartelor de securitate gi a evalurrilor
"valuare,
de risc fdcute aflate sub:ir
este foarte importantd, atAt pentru calitatea documentelor,
cAt Ei pentru evaluarea arnplasam
eficienti a fiec5rui raport. Aceastdexperienld a d,s la adoptarea
standard de rapoarte de securitate. in ultimiicinci ani,
unui manual penfuu am
de tip seveso au prezentat o versiune a raportului
majJritatea companiilor . Unsfr
de securitate extern5.
Noua Directivd Seveso rr (g6rBzrEC) care a intrat in vigoare
. Unsfr
in februarie 1997,
con[ine cateva elemente importante in comparalie cu directiva
originali:
'unq
. Se pune accent pe amplasamente, gi nu pe instalalii Dupd o d
. cornpaniile sunt ciasificate dupi criterii modificate, care pun DirectionH[
accentul
pe proprietd[ile pericuroase ale substan[elor chimice,
Ei in prus, o
gi, dupd irrl
listi limitatl de substan[e "xirta Astfel, \
' o politice de prevenire a accidentelor majore Ei,n sistem de management diferite de e
al siguranlei num5r reld
' Identificarea gruperor de amprasamente unde ar putea apdrea efecte_ multe ori *
domino ar putea fi gi
r un sistem de inspec{ie aflat sub controrul autoritdtilor majore peffil
' Amenaiarea teritoriari in jurur amprasamentelor a" tip seveso. Regulana
in ultimii ani, implementarea Directivei seveso II in olanda de asemenea
a fost pregdtitd
pent.r toate elementele implicate, Implementarea formald ex. penfuu so
va apdrea in acord
cu directiva. in plus, implementarea Domeniul si
iracticd este facilitatd de accesibilitatea
instrumentelor practice create. asupra unuil
amplasameffi
46
 despre peste 250
in Olanda existi obazd.de d,ate care conline date relevante
toxicitate' toxicitate
sunt de sribstan[e chimice, inclusiv proprietd[i fizico-chimice,
fizicl din de mediu qi clasificdri in diferite sisteme,
cum aI fi sistemul de clasificare EU
creat se numegte SERIDA' Acest ploglam
fpropozilii R). Programul de calcuiator
asupla calculelor de totalizare'
in statele ofer[ acces la baza de date gi d.eline controlui
cd utilizatorul nu trebuie s5
istrarea Eficienla folosirii acestui prog."* consta in faptui
oareca'-e relevantd pentpr
in Olanda, ger"ur"e clasificarea uneis*bstan[e intr-o categorie
de siguran[d Seveso, qi nici nu trebuie s[ gdseasca o
valoare reievant[ pentru clasificarea
Mai mult, programul
ntarea substan[ei, pentru ce programul Ie gdseqte automat.
lnoceduriior imprimd *n raport rezultatele gdsite gi motivele pentru introducerea
"o*ilut*".t
evaluarea ,-.ri o*pl"sament in articolele 6, 7 sau 9 aie directivei'
pentru un in Franla fPineau, 1999)
Directiva Seveso I (BZ]I}U:EEC) a fost implementata
in Oianda pentru cd reglement[rile
far[ modificSri maiore ale legilor existente. Aceasta
sigruanld,
legate de instalaliile periculoase pentru mediu
cuprindeau deia obiective de
sd detina Directivei
prevenire a poluSrii gi'accidentelor gi includeau majoritatea cerinlelor
ce priveqte
in aceastS Privint['
un raport de licenle de func[ionare
conform acestor regulamente, pentru oblinerea unei
externd.
operatorul trebuia s[ preglteascS un numar de
studii despre substan[ele folosite
in tggZ s-a qi instalalii. N,maruiier;nstalafii studiate depdqegte
numd*rlde amplasarnente
a reieqit clar plus fali de datele de identificare a
aflate srib incidenla Directivei Seveso tr. in
f,e risc f[cute facilit[iilor etc)' o celele
uropluruln"ntu1ul ihlrgi ale locului, desene, descrierea
evaluarea
p"rtrr. acordarea licenlei trebuie sd cuprindl:
rmui manual
. Un studiu de siguran[E despre riscurile de accidente
companlilor
.UnstudiudeimpactdespreaspectediferitealepoluSriicronice
1997.
. Un raport despre siguran[d qi sdn[tate la locul de munci'
local cu aiutorul
Dup[ o d.iscu[ie public6, studiile sunt examinate Ia nivel
et de l'Environment (DRIRE)
Direct'ion negionale de I'Industrie, de la Recherche
trnrn accentul qi'dup[incheiereaproced.urilor,sepoateacordaoautoriza[ieoperatoruiui.
dou[ politici
plus, exist[ o Astfel, legislaiia franceza qi Directiva EC iau in considerare
la un
diferite de acoperire. Aplicarea Directivei seveso II
este restriclionatl
chimice' care de cele mai
management num5"r relativ mic de ,ob'ta"1u, mai ales substanle
de aplicare aI Directivei
multe ori se afl5la originea accidenteior. Domeniul
absenla riscurilor de accidente
ful5rea efecte- ar putea fi qi mai mult limitat daca se acceptd
maiore Pentru unele activitili'
a Directivei, dar cer
Regril"muntele franceze includ implementarea completd
d.e asemenea qi rapoarte de securitate
pentru un numS'r mare de substan[e (de
ex. pentru solide inflamabile) qi face referire Ia un
num6i mare de instaialii'
fost pregdtitd
in acord Domeniulsdudeaplicareestemailargqideaceea,controlulseextinde
sarcini mai grele pentru
accesibilitatea asupra unui num[r mai mare de riscuri, dar implica
amplasamente gi autoriti$'

47
 Multe accidente au accentuat faptul cd procedurile operafiona]e nu erau
dezvoitate suficient, o analizd detaliatd a condiliilor de operare pentru sistem era unui sistem I
absentd, instmmentarea potrivitd lipsea, dimensiunilor sistemelor gi m5.surilor
er.alu5rii riss
Crearea ru
de siguran[d nu Ii s-a acordat destuld aten[ie. Prin compara[ie, sursele riscurilor
gi scenariile de accident au primit mai multd aten{ie. Directiva Seveso II impune
a sistemelrr
mansgsmgrift
adoptarea de cdtre un operator a unei politici de prevenire a accidentelor majore
qi a unui sistem de management al siguranlei, care si fie descrise in raportul operatori srm
de securitate. in ceea ce priveqte practica fran[uzeascl actua][, acest aspect nu
dupd discuffi
a fost impus explicit de lege, dar inspecliile practice s-au confruntat de multe
in practicd in
ori cu astfel de aspecte. Sunt necesare dezvoltarea gi imbundtE[irea continud a dupd compm
mdsurilor organizafionale pentru a pune in practicd managementul siguranlei Oricare ir
special creat pentru controlul riscurilor de accidente majore. posibilitatmpl
Articolul 14 din Directiva Seveso II se ocup[ de oferirea informaliilor de urgenld cares
anhenamenh
cdtre operator in urma unui accident major, dar nu insistd asupra importanlei
analizdrii oricdrui incident semnificativ (cu toate cd se face referire c6nd se au ardtat neor
discutd sistemele de management al siguranlei). Disponibilitatea unui instrument care trebuie u
de colectare a datelor gi de realizare a analizelor Ia nivelul amplasamentelor qi accident cam
tragerea concluziilor poate duce Ia cregterea gradrilui de siguran[d. La nivelul
penhu apes
autoritdiilor competente, informafiile despre orice incident semnificativ trebuie Asdel. in$
puse }a dispozilia comisiei gi mai t6rziu, incluse intr-o bazd de date. O astfel de toxice (de erl
bazd de date (ARIA) existd in Fran[a, sub supravegherea Bureau d'Analyse des
de api polu
Risques et Pollutions Industrielles (BARPI). Analize a accidentelor inh-un domeniu
Toulouse 2lil
anume sau care implicd substan[e oarecare sunt publicate cu regularitate. BARPI
pentruredm
a popula$ei" I
schimbd qi informa[ii co]ectate in cadrul programelor OECD despre accidente cu
substanle periculoase si coopereazS. cu secretariatul convenliei UN/ECE despre Implemed
efectele transfrontaliere aie accidentelor majore pentru definirea unui raport de implica reaHt
notificare in caz de accident. Ilajore sau G
Alte organizalii au fost active in acest domeniu in alte ldri gi au colectat rqulamente&
gi organizat datele in baze de date cum ar fi MHIDAS (MAREA BRITAME) gi foarte mult o
FACTS (NL). Ultimul obiectiv ar fi conectatea acestorbaze de date (gi a altora otriectiyele,cn
qi cu regulau
existente) ca o coleclie unici de date gi crearea umri cadru general de apiicare
qi analizd a datelor. Astfel, grupul de lucru "Analiza Accidentelor" din Asociafia ci acestea nmr
Europeand de Sigriranfd, Fiabilitate gi Date ESReDA (European Safety, Reiiability
practicdlaid
and Data Association) a realizat un director aI bazelor de date qi lucreazd in s5 schimhe rr
prezent la un cadru general pentm designul qi operarea bazei de date, care se uu gerintele gi
va adresa diferitelor aspecte de colectare qi inregistrare a datelor gi va asigura In A{area m
calitatea datelor. ezr-oltati fufr
Directiva Seveso II insisti pentru crearea unei Politici d6 Prevenire a corpul der,eslli
Accidentelor Majore (Major Accident Prevention Policy) qi a unui sistem de reprezentanFr
management al siguranlei (SMS) pentru implementare. SMS trebuie sd fie fuplementiaue
specific fiecdrui amplasament. Aceastd implementare implici disponibiiitatea de a-Ei erpii
consultativ a r

48
 nu erau
unui sistem general de referin[d, cu un capitol special dedicat identificdrii gi
era
evalu[rii riscurilor de accidente majore.
[surilor
crearea unui sistem de referin[[, structura sa, care este comparatd cu cea
riscurilor
a sistemelor existente, cum ar fi managementul calit5lii (tipul ISo 9000) sau
tmpune
managementul mediului (ISo 14001), este o problemi foarte discutatS. Unii
malore
operatori sunt in favoarea acestor standarde, in timp ce pozifia aclionarilor
raportui
dupd disculiile la nivel ISO este iinpotrivS. SMS-urile Seveso ar trebui puse
aspect nu
in practicd pe baza unor experienle pilot din cadrui diverselor amplasamente,
de multe
dupi compararea lor.
uaa
oricare ar fi m[surile de prevenire luate gi sMS-urile adoptate, rdmdne
flgnan!ei
posibilitatea producerii accidentelor majore gi se impune necesitatea unui plan de
urgen[d care sd asigure proceduri adecvate Ei logistici. Lecliile invdlate in urrna
de
antrenamentelor din diferite amplasamente pentru urgenle simulate sau reale
au aritat necesitatea cunoaqterii mai buni a identificirii rapide, procedurilor
cAnd se
care trebuie urmate, mijloacelor de proteclie pentru populalie, mdsurilor post-
t
accident care trebuie luate pentru populalie qi mediul inconjur[tor (in special
telor qi
pentm apd qi sol).
nivelul
Astfel, in Franla, accidenteie care au rezultat in eliberarea in aer a lichidelor
hebuie
toxice [de ex. amoniac), emisii de gaze (incendiul din Nantes L98Z), deversrri]e
asffel de
de api poluati cu produse dupd incendii (Tours 1985, Sandoy, BaI tOaZ,
yse des
Toulouse 2OO1) au accentuat importan[a unei strategii care trebuie aplicati
domeniu
pentm reducerea emisiilor in caz de accident, deciziile de evacuare, adipostire
BARPI
a populaliei, qi pentru asigurarea logisticii pentru salvatori.
nte cu
Implementarea Iegald a Directivei in Marea Britanie (sumption, 1999)
despre
implicd realizarea unui cod de regulamente (Controlul Riscruilor de Accidente
de
Majore sau COMAH - Control of Major Accident Hazards) care sd inlocuiasci
regulamentele vechi CIMAH. Multe din elementele noii Directive se aseamS.ni
colectat
foarte mult cu abordarea englezeasci a reguiamentelor - cadrul general gi
obiectivele, controalele legale existente deja in legdturd cu planificarea teritoriald
a altora
qi cu regulamentele ciMAH fac referire Ia un sistem de management, cu toate
aplicare
cd acestea nu erau incluse in Directiva Seveso ini[ial[. Implementarea (legald gi
Iia practicd) a intAmpinat dificulte$ Ei MAREA BRITANIE a trebuit sd revizuiascd qi
bility
sd schimbe unele politici gi aranjamente pentru a fi siguri cd sunt in concordanld
1n
cu cerin[ele qi obiectivele noii Directive.
care se
ln Marea Britanie iegislalia pentru sindtate qi siguran(d este cel mai bine
asigura
dezvoltatd (gi aplicatd) cu a1'utorul implicdrii aclionarilor majoritari, astfel incdt
corpul de realizare a politicii - Comisia de Sdndtate qi Siguran![ HSC - cuprinde
a
reprezentan[i ai angajatilor, sindicatelor qi autoritd[ilor locale. Pregdtirile pentru
de
implementare au asigurat consultarea aclionarilor, cdrora ii s-a dat posibilitatea
sd fie
de a-gi exprima pirerile qi experienlele qi de a contribui la proces. un comitet
itatea
consultativ a revizuit primele propuneri de implementare ale politicii pentru

49
mediu gi s[n[tate Ei au avut loc disculii detaliate despre problemele de interes
maior. Acest proces care a durat noud iuni a permis crearea unui document
care sE fie preg[tit pentru consult5ri ulterioare. tn martie 1998, HSC a aprobat
Documentul Consultativ (CD), care con[ine o schi!5 a codului de regu]amente qi
o schild a ghidului codului, qi a invitat publicul s5.Ie comenteze, mai ales acele
probleme care s-au dovedit de mare interes in timpul consultdrilor informale.
Acest proces a permis trimiterea schilei finale Ia COMAH pentru aprobare.
Din 1996, resursele pentru inspectarea hazardelor majore au crescut cu peste
o treime Ei se pregdtesc tot mai mulli specialigti tehnici. Specialigtii in siguran[a
proceselor, controlul electronic al proceselor qi inginerie mecanicd (in special
integritatea instalafiilor) devin tot mai importan[i. Prezenla acestor specialiqti
va permite asigurarea unor echipe multi-disciplinare care sd inspecteze gi sd T
evalueze munca Ia amplasamentele cu riscuri majore.
Cu toate c[ implicarea mai multor agen[i economici cu putere de aplicare
creqte numdrul de expertize disponibile existd gi anumite riscuri. Un egec ln
coordonarea strategiilor de aplicare ar putea avea ca rezultat supraincircarea Nm
amplasamentelor cu inspecfii de la diferite agenlii care inspecteazd aceeagi este o m

problemd. Aranjamentele utile qi eficiente sunt necesare pentru a optimiza (e6/8AE

costul gi beneficiile operatorilor gi agen[iilor reglementatoare. Pentru a realiza general
acest lucru, intre diferitele agen[ii au avut loc discu[ii detaliate care au avut ca fMairi
rezultat crearea Memoriului de lnlelegere care s5. guverneze rela[iile pe plan Indusfii
nalional qi local. Evaluarea rapoarteior de securitate este un proces detaliat gi Axtfo
structurat unde e foarte probabilS apari[ia problemelor. Pentru minimalizarea i riscmi
acestui risc, agen[iile au devenit membre ale echipelor care realizeazd principiile s*
gi procedurile de guvernare a procesului de evaluare. Se inten[ioneazi ca fiecare
evaluare sI fie realizatd intr-un mod integrat de cdtre o echipd de evaluare in care a
sd fie reprezentate agenliile competente. Se va realiza un singur set de concluzii m
pentm angajator. Daci se vor descoperi problerne foarte grave care sd duc[ Ia &
incetarea muncii, problemele vor fi discutate de intreaga echipS. TI
E
,1t*
principi
pentru,l
Comfi
comp*
accided
inconitr
Arti,
Artioolu
r
aceste,
prinrqr
50
 de interes
document
a aprobat
te qi
i ales acele
informale.
Capitolul 4

cu peste
fosiguranta
(in special POLITICA DE PREVENIRE
specialigti
sl sa
A ACCIDENTELOR TNDUSTRIALE MAJORE

de aplicare
Un egec in
Necesitatea de a avea o politic[ de prevenire a accidente]or majore (MAPP)
aceeasl este o noud sarcini impusd instituliilor care se supun Directivei Consiliului
a optimiza (96/82/EC) (DS II). Un grup de Iucru ai Comisiei Europene a realizat cAteva linii
a realiza generale de implementare a sistemelor de management qi a cerinleior MAPP
au avut ca (Major Accidents Prevention Polic5' - Poiitica de prevenire a Accidentelor
pe plan Industriale Majore) din Directiva Seveso II.
detaliat gi Articolul 7 din Directiva Seveso II impune operatorilor industriali cu hazarde
rzarea ;i riscuri de tip minor care se incadreazi in categoria amplasamentelor Seveso
principiiie si:
ca fiecare "..lealizeze un document care sd conlini politica sa de prevenire
ln care a accidentelor maiore qi sd se asigure cd este implementat[
de concluzii corespunzltor. Politica de prevenire a accidentelor majore stabilitd
sd ducS.Ia de operator va trebui s[ garanteze un grad mare de protecfie pentru
om gi mediul inconiurdtor prin mdsuri, structuri qi sisteme de
management corespunzdtoare. " (Articolul 7 ( 1 ) ).
Articolul 7[2) afirmd apoi cd "documentul trebuie sd ia in considerare
principiile din Anexa III qi ci trebuie sd fie accesibil autoritdtilor competente
pentru, printre altele, implementarea Articolelor 5(2) gi 18".
Conform Articolului 5(2j, un operator este obligat sE demonstreze autorititilor
competente, in orice moment, cd a iuat toate md.surile necesare pentru prevenirea
accidentelor majore qi pentm limitarea consecinlelor pentru om qi mediul
inconjurdtor.
Articolul 7 nu se aplicd institu$ilor cu riscuri majore, care fac subiectul
Articolului 9 gi pentru care trebuie elaborat un raport de securitate. Cu toate
aceste, un operator aI unui amplasament de acest tip trebuie sd demonstreze
prin raportul de securitate cd cerinlele MAPP au fost implementate'

51
 conform Articoluiui 18, autoritd(ile competente trebuie sd inspecteze
institu[iile care prezintd hazarde majore Ei sd se asigure ci operatorul poate Nu dedsi
demonstra cd a luat toate mdsurile necesare. Autoritatea competenti . \,oluil
trebuie
sd verifice ci politica de prevenire a accid.entelor majore este adecvat5 qi cd a sEucfr
fost implementata. . m6sri
In RomAnia, in conformitate cu Art.7 din HG sslzoog operatorii insu$fi-
obiectivelor
cu risc minor (lower tier) vor elabora o documentafie privind
politica de prevenire
a accidentelor' Aceastd documentalie va fi depus[ Ia
autoriialile competente in Strlctun;
termenul prevEzut la Art. 7 (1) din HG 95/2003. a accideufr
Documentafia va fi elaboratd in conformitate cu cerin(ele prevdzlte
3 la HG s512003.
in Anexa Politia tfrt
Politica de prevenire a accidentelor industriale majore poate Operatcr,u
fi un document
scurt qi simplu fde cAteva pagini) care stabilegte obiectivell gi
responsabilitd[iie
tehnice qi li
pentru operarea in siguran(d a unei institulii de hazard major intoeprindelff
qi subliniazi
organizarea qi aranjamentele care sunt implementate prin constituie bo
intermediul unui
sistem adecvat, care acoperd cerinlele necesare (Directiv6 ca politica fo
Anexa III paragraf
(a)1. conducitoarr
Politica de prevenire a accidentelor industriale majore nu trebuie atingerii anm
sd descrie
sistemul de management in detaliu, dar ar trebui sd indice faptul Politica fo
ci sistemul exterior. ci fo'
acoper5., in special:
ca angajafilm
- Organizare gi personal
- Identificarea gi evaluarea hazardelor majore in elaborarear
(semnahrrile!
- Proiectarea unor noi instala[ii
- control operalional, inclusiv marlagement*l schimbrrilor
- Pregitirea gi managementul personaluiui Potenginfuld
- Planificare de urgenld Principiul
- Monitorizare performantd gi audit. posibilelor 1u
cerin[ele esenfiale care derivd direct din directiva seveso, tehnice.
respectiv HG
95 I 2003, sunt urmS.toarele; luaI
Se rror
' operatorul ,nui obiectiv cu risc minor va elabora o documenta[ie cu . Pozi[ia
1
privire la politica pentou prevenirea accidentelor majore. unorcli
. Documentalia va fi intocmitd in scris. Icuhrem
'Aceasta trebuie sd fie adecvatd in raport cu pericolele de aparilie a . Substm
accidenteior. categd
' Documenta[ia va con[ine toate obiectivele qi principiile generale privind este pfil
modul de a acliona al operatoruiui in vederea limitdrii pericolelor 95,/2fi}L
de
apari[ie a accidentelor. acestma
' Cu privire Ia documentalia referitoare la politica de prevenirb a accidentelor ' accideuil
majore qi la punerea in aplicare a acesteia vor fi efectuate
verificdri qi, influeng
in caz cd acest lucru este necesar, vor fi actualizate in cazul 1n de canfrfl
care se
efectueazS. modificdri cu privire la obiectiv. parametr
urmdrih
52
['.specteze Nu derivl direct din HG 95/2003 cerinlele concrete privind:
horut poate . volurmrl conceptului, gradul de detaliu in care este prezentat acesta gi
[u n"b.riu structura acestuia, Precum qi
lota qi . mls*rile de ord.in material, tehnic qi organizatoric ini[iate prin conceptu]
"a " insuqi.

prevenire structura qi confinutul documentafiei privind politica de prevenire

te in a accidentelor majore:
P otitica intrep rinderii si linii conducdto are
in Anexa
operatorul trebuie s5 arate in mod clar c6 evitarea producerii de accidente
document tehnice qi limitarea urmdrilor ior negative sunt obiective importante ale
itdtile intreprinderii Ei cd in caz de urgen[d acestea au prioritate. Politica intreprinderii
recomandat
subliniazI constituie baza mSsurilor descrise mai jos. in intreprinderi mari este
prin linii
unul ca politica intreprinderii (de reguli obiigalie 1ega15) sd fie addugitd
in vederea
III paragraf conducdtoare, care prezinti in mod exhaustiv strategia intreprinderii
atingerii anumitor obiective de securitate'
sd descrie politica intreprinderii trebuie s[ prezinte obiectivele acesteia nu numai in
se recomandd
ci sistemul exterior, ci in primul r6nd fald de angajalii proprii. Din acest motiv
ca angaja[ii, respectiv reprezentanlii acestora s5. fie irnplica[i de la bun inceput
in elaborarea acestei politici, iar validitatea ei s[ fie accentuatd prin semn[tur5
[semndturile) conducerii intreprinderii'

Potenfialul de pericol al obiectitrului

Principiul de bazd pentru orice element de securitate este identificarea
posibilelor pericoie. Din acest motiv HG 95/2003 pune accentul pe accidenteie
tehnice.
HG Se vor lua in seam[ urmltoarele aspecte:
. Pozilia geografica - se va line seama de prezen[a unol zone de l0criit, a
ta[ie cu unor elemente protejate qi de o serie de particularitili ale amplasamentului
(cutremure, imrndalii etc.)
. Substante - o iist[ completd a substanlelor periculoase, respectiv a
anUe a categoriilor corespunzdtoare ordonan[ei, a cantitS[ilor Ei a formei ior fizice
este parte integrantd a raportului realizat conform articolului 6 din HG
privind SilZOOg. Operatorul va numi gi descrie aici substanlele qi caracteristicile
Ielor de acestora care sunt relevante pentru obiectivele de evitare a producerii
' accidentelor tehnice. Este vorba despre acele substalle care exercit[ o
accidentelor influenld potenlialului de pericolla nivelul obiectivului. Al[turi
"r.rpr" joaci qi
verificdri qi, de cantitate gi modalitd[ile de manipulare un rol important il
in care se parametrii tehnici privind securitatea qi de reaclie, parametrii privind
iirmdrile, precum gi valori limit5 qi de evaluate'
 'Tipul procesului, respectiv al activitilii - activit[file de
bazd intr-un
obiectiv fac deja.obiectul raportului realizat articoluhii 6. in
conceptul pentru evitarea producerii accidenteior "o.rf*- tehnice operatorul
unui obiectiv cu obrigalii de bazd va prezenta instaraliil", pariil"
du
instalalii, respectiv activit[[ile care sunt relevante din punctul
de vedere
al pericolelor, respectiv al evitirii producerii accidentelor
tehnice.
Mul[i operatori s-ar putea sd aibd deja un document formal de poiitici
pentru
siguran(d (ln unele cazuri combinate cu politici privitoare
la protecfia sdnitilii
qi a mediului). Dacd politica existentd include deja
cerinlele MApp, atunci nu
va mai fi nevoie de un a1t document. Dacd documentui
existent nu include
cerinlele MAPP, atunci operatorul are doud op{irini:
(a) revizuiegte documentul existent, astfel ca sa
includi qi cerinlele MApp.
[b) realizeazd documentul MApp separat, care ar putea fi de exemplu, o
anexd
la documentul existent
Politica de prevenire a accide,telor industriaie majore ar putea
sau nu sd
fie total specifici amplasamentelor. De exemplu, un operator
cu mai muite
echipamente care prezintd hazarde majore ar putea u-.r""
,r., singur set de
performan[e standard qi un sing,r sistem de management,
care se aplici tuturor
echipamentelor sub indrumarea unui singur opuritor.
in aceste cazuri, cea mai
mare parte a documentului MApp va fi similar pentru
toate echipamentele
operatorului. in orice caz, felur in care politica gi sistemul
de management va fi
implementat va fi specific fiecdrei institu[ii;dar aceste detalii
nu fhc obiigatori,
parte din MAPP.
Politica de prevenire a accidentelor industriale majore
ru este un mini raport
de securitate. Un operator este obligat sd aibd dovezi
disponibile, sub form5 de
doc,mentafie de suport, care sd demonstreze unei autoritd[i
competente cE a
fost implementat MAPP. Aceste informalii nu trebuie
trinrise autoritdfii, dar
trebuie ar[tate inspectorilor cand acegtia viziteazd"amplasamentul.
cu toate
acestea, existd situalii cand un operator gdseqte
convenient includerea ,nor
informa[ii suplimentare in documentul MApp.

54
 - ind
inE
- insfr
(itrfi
Capitolul 13 _ caIE
pnd
- coq

ASPECTE ACTUALE PRTVTND STTUATTA 13.1. Oqt

PREGATIRII PoPuLATIEI iN DoMENi;; Societd
din unelel
SIGURANTEI TEHNOLOGICE caracterisfi
puterea/ad
de nahrrd 1
unor pdr[ir
Grupul operativ Interdepartamental pentru
-
din cadrul strategiei Internalionale pentru Reducerea
Red.ucerea Efectelor Dezastrelor ln catq
Dezastrelor (ISDR), reunit r orBiu
in sesiunea a XI-a, 24-26 Mai zo-os, Geneva, paratul locufi
Na[iunilor, stabileqte
direcfiile strategice pentru sistemu] ISDR in . orgru
ved.erea asistdrii implementdrii
Cadrniui Hyogo pentru Acliunea 2005-201,8. frm*
conferinla Mondiard pentru Reducerea Dezastreror .
(wcDR, 18_22 Iaauarie biseri
2005, Kobe, Hyogo, Japonia) reprezinti un recul
reper in in[eregerea grobard gi in
angajamentul implemerrtirii unei agende r
in scopul reduc"rii riscului dezastrelor. oqg:rtr
Guvernele, organiza(iile regionare autoritd(ile uncli
El rocare, oNG-ur1e Ei exper[ii cat
qi instituiiile financiare internafiona]e r mass
au revizuit progresur, au impdrtdqit
gi experien[e din diverse domenii pentru metode
r"du"er", ,iscului dezastreror. Organizr
sunt detaliate trei obiective snategice pentru reducerea
qi un set de prioriti(i pentru ac[iune.
riscului dezastrelor qi pregdtiru
bbiectivul strategic major care se distinge . SocH
in ISDR este ,,recunoaEterea faptului cr o culfurd q
de prevenire a dezastrelor coprL
Ei de rezisten[d comunitari, strategiile asociate de pre-dezastru . Funft
investi[ii serioase care trebuie spriilnite,,. reprezintd
medft
Dintre acliunile prioritare in vederea atingerii
obiectivelor strategice se prevr*
amintesc: . Asoci
- folosirea cunoaqterii, inovaliei gi educaliei pentru a construi o cuiturd prevE!
privind siguran{a qi rezistenla comunit*e . Orgfu
atinge toate nivelurile
sociale, "" filatrfrr
- diseminarea informaliei qi cooperarea , ,
Formele r
- interconectarea in retere pentrir diseminarea con(inuturui disciplineror,
intdrirea dialogului, pregdtirea p
. in etapoym
- impunerea terminorogiei standard DRR fred,cerea riscul,i de producere
a dezastrelor), o spolut0
elabcm
254
 - includerea DRR-urui in curricurum Ecorar, in educa[ia formali Ei
informald,
- instruire qi invdlare despre DRR: comunitate, autoriti$ locale, sectoare
linti, distribuirea echitabila a resurselor,
- capacitate de cercetare integrat5: riscuri multiple; efecte socio-economice:
proiecte pilot,
- conEtientizare publicd gi media.

13.1. Organizarea acfiunilor de voluntariat

Societatea civild este constituiti atat din populalie in ansamblui
ei, cat qi
din unele componente specifice reprezentative, prin care anumite
interese gi
caracteristici socio-umane sunt apirate, promovate gi dezvoltate
in relaiiile cu
puterea /administra[ia pubiica gi ceitaili factori
locali, nalionali Ei internalionali
de naturd politicd, sociald, economicd gi de mediu, care pot
influen[a situalia
unor pdrfi din comunitdlile umane.
Dezastrelor
in categoria componentelor tipice se inscriu:
), reunit ' organizafiile/asociafiile care reprezinti direct unele comunitd[i, la niveill
stabilegte
locuitorilor din clrdire, ansambluri, cartiere, Iocaritdli, jude{e, zone;
ntirii ' organiza[iile neguvernamentale pe domenii specifice (asocialii, societ5fii,
fundalii)
Ia:ruarie 'bisericile de diferite denominaliuni, sectele qi grupdrile religioase
recunoscute;
$1 m
dezastrelor. ' organiza[iile de voluntari pe cartiere, blocuri, localit5li, afiliate
sau nu
unor institu(ii publice sau comunitare;
experfii cAt . mass-media.
it metode
organiza[iile neguvernamentale care pot fi impticate in educarea
pop.la[iei
dezastrelor gi preg5tirea in caz de situalii de urgen[d
Ei dezastre sunt:
se distinge ' Societatea Nalionald de cruce RoEie, societd(ile profesionale qi cele pentru
lor copii, tineret, femei;
reprezintl . Fundaliile nalionale gi interna[ionale cu rol
filantropic, de asisten[E
medical5, pentru handicapafi, copii, tineret, femei, bltrani, privind
prevenirea dezastrelor:
' Asocialiile profesionale gi de altd naturd din domeniile ingineriei
civile,
o culturi prevenirii dezastrelor, rerigios, asocialiire pentru copii,
tineret, femei;
nirrelurile ' Organiza[iile de voluntari pe diferite domenii (social, medical-sanitar,
filantropic), organiza(iile de ajutor mutual;
Formele concrete in care oNG pot participa ra educarea
popula[iei pentru
linelor. pregltirea pentru situafii de urgen[d qi dezastre sunt: ^

. in etapa predezastru: ,
producere o sponsorizarea, tipirirea/realizarea gi difrizarea/explicarea
unor materiale
elaborate de specialiqti;

255
 o prezentarea de conferin{e pentru grupuri
de locuitori;
o sponsorizarea si/sau expricarea gi o rrlfl
exersarea unor modaritdli tipice de
protec[ie a diferitelor categorii ale populaliei; cul
o cunoagterea hazardelor iocare gi eremenieror inr
expuse in tiecare locari_
tate; Vohfr
o convingerea unor rocuitori, grupuri de rocuitori sau a unor gi in leSii
organe are funcliouf,
administraliei pubrice locare privind misurile
care se impun in unere
cazuri grave de hazarde in zone dens populate; A"Irul
o stabilirea unui sistem de comuni"*" sunt regfo
gi asisten[d in caz de dezastre,
cunoscut de popura[ie, prin riderii/responsabilii . Ftrd
de bioc/cartier;
o participarea la implementarea programelor
preventivi, nafionale sau internafionale in
de reabilitate antisesimicd
. "4
Olil
iocalitate Si/sau zoni.
. in etapa post-dezastru: meil
o informarea populafiei cu privire ia
efectele reale ale evenimentului produs,
s"q
fdrd a ascunde p'rrire grave, dar controrand . Orrili
modul de exprimare pentru mem
a nu produce efecte de panicd qi deznidejde;
o participarea la distribuirea echitabilS a ajutoarelor citre cei
. Onft
afecta[i, sub meu
formd directi materiar (financiard, juridicd psihologicd,
religioasd) dupd
CAZ; VoIuu&
o asisten[a juridicd pentru formalitdli de soricitare interes 1mi
a ajutoarelor, compen_
sa[iiIor, iocuin[ei provizorii; raportudlf
o utilizarea mass-media pentru informare constituff'
corectd;
o anfosnargalocuitorilor Ia acfiunile public voffi
de ajutorare sau interven[ie locale,
culege- P.i"ffi
rea datelor privind cufuem,rul sub coordonarea
. in etapa autoritd[ilor abilitate.
post-dezastru- pe termen mediu gi lung: sunt: i
o sprijinirea cu informalii legale gi financiare o imIS
celor care inten[ioneazd s[
solicite credite de reconstruc[ie; o seft{
o sprijinirea juridicd gi financiard o parE
a grupurilor care inten[ioneazd si
formeze cooperative, de ajutor mutual pentru pritrt
reparafii - consoriddri
reconshuc[ie; - o incad
o explicarea mdsurilor rezd
Ei regitura cu autoritd[iie in privin{a pran,rilor de
reconstrucfie qi reabilitare; o asuL
o exemplificarea mdsurilor de protec{ie, le pni
in comparalie cu efectele dezastrului
recent qi cazurile cunoscute, l0cale, arpe"t" incadrm
pozitive gi negative;
o participarea ra implementarea programeror
Je reabiliiare post_seismic5,
voluntanrll
na[ionale sau interna[ionale, in rocaritate beneficiezdl
sau zond; .
o participarea la activit5[ile de educa[ie mecanisrrfrl
antiseismicd gi exerciliile periodice;
in acest scop oNG ar trebui sd-gi organ izeze centre Prin legile c
cornunitare pentru
informare, instruire, educare qi tomunicare comunitarp
intre diferiteie categorii de
popula$e qi pentru relalia cu autorit[lile serviciul d
in orice
"g"^u, protec[ie cfo
256
 o utilizarea mass-media pentru utilizarea unei categorii mari de populalie
tipice de cu privire Ia problemele specifice apdrdrii ia dezastre in localitatea lzona
in care locriiesc qi muncesc'
locaii- Voluntariatul in RomAnia se aflE in plin[ dezvoltare, incepAnd sd fie inc]us
gi in legislafia din diferite domenii, fiind valorizat ca gi experien![ Ia angajare,
aIe funclionAnd" ca o resursi de bazi in sectorul nonprofit'
in unele acliunile de voluntariat din serviciile de urgen![ comunitar de tip voluntar
sunt reglementate in baza:
dezastre, rHotirArenr.l5TglT.LZ.ZOOSpentruaprobareaStatutuluipersonaluiui
voluntar din serviciile de urgen[d voluntare
IMICA . Ordin nr. 504 I ZA.OS.ZOO4 privind caracterul voluntar al standardeior
menfionate in unele reglement[ri emise de Ministerul Muncii, Soiidarit[[ii
Sociale gi Familiei
i produs, . ordin nr. 134g I zt.to.zoo4 privind caracterul volurtar al standardelor
pentru men{ionate in Normele generale de protec[ie a muncii
. Ordin nr. b32 I tt.tO.ZOO privind caracterul voiuntar al standardelor
i, sub menlionate in Normele generale de proteclie a muncii
) dupd Voluntariatul reprezinti activitatea depusd benevol de persoane fizice in
interes public in cadrul serviciilor pubiice de urgenli voluntare, in cadrul unor
; compen- raporturi juridice, altele decdt raportul juridic de munc[. Voluntariatul este
constituit, potrivit legii, de c[tre consiliul local prin intermediul serviciului
public voluntar pentru situalii de urgen![.
culege- principiile care stau la baza exercit[rii voluntariatuiui in servicii]e de rirgen[d
sunt:
o implicarea activd a voluntarului in viala comunitdfii;
o selec[ionarea voluntarilor, f[ri discrimin[ri, pe baza egalitd[ii de ganse;
o participarea ca voluntar numai pe baza consimlimAntului scris, exprimat
prin semnarea contractului de voluntariat;
o incadrarea qi promovarea voluntarului conform pregitirii gi, respectiv,
rezuitatelor oblinute in cadrui serviciului de urgen!6 voluntar;
o asumarea liber consimliti de c5.tre voluntar a suport6rii riscurilor pe care
Ie presupune activitatea in serviciul de urgentd voluntar'
incadrarea in serviciul public voluntar pentru situalii de urgen!6 aduce
volu.ntarului drepturi consimlite in normele romAnegti. Acesta poate sd
beneficieze de avantaje mult mai mari in cazul in care acliunile voluntare qi
mecanismul voiuntariatului funclioneaz5 la parametri,normali in RomAnia.
prin legile existente, dreptul de a acliona ca gi voluntar in cadrul serviciului
comunitar pentru situa[ii de rugen[l favorizeazd persoanele care au satisfdcut
serviciul militar in termen sau cu termen redus, in specialitd[ile: pompieri,
proteclie civild, geniu, transmisiuni, chimie, medicind, marinS gi pe cei ce au

257
 absolvit cursurile specifice adaptdrii la misiuni gi
la executarea acliunilor de . edu
intervenlie in situalii de urgen[d gi/sau dezashe.
der
13.2. Ac(iuni ale mass-media in scop de educare difr
. edu
sunt necesare cunoEtin[e privind prpBdtirea anticipatd, soci
mdsurile de protec]ie
individuald Ei de gmp in timpul dezastrelor/ situaliilor d*n
de urgen[d qi posibilitdlile
de a asigura informarea continui qi corectd populaliei dm
a in condiliile de crizd de
post-crizi, in condilii de siguranf[ pentru angajalii
proprii. in acec
Pe langd reducerea sau evitarea pierderit.
iu qi rdnirilor in randul consiliilm
personalului angajat, se are in vedere qi exercitarea "i"ti
proflsiel cu o grijd specificd cdteva nofi
prevenirea propagdrii panicii, zvonurilor gi dezorganizdrii
probleme r
Experien{a din zonele afectate a dovedit de asemenea
cd datoritd impactului Patriarhiei
deosebit al informa(iei in societatea modernd, presa
scrisd, televiziunea Departaru
trebuie sd fie implicate gi pe termen rung in popurariz*"u ""aiorl Ei
prog""reror in domeniur
protec[iei popuia{iei, educa{iei gi pregdtirii in
scopul .rrrui ralionale 13.4. Ar
in caz de cutremur, utilizAnd mijloace specifice. "-orrrportdri
Pentu i
13.3. Implicarea bisericii in asigurarea educirii materiale e
inleiegere,
Pentru a asigrua o implementare ldrgitd o eficienfd
r

Ei superioard a activit[liior de utilizate for

educare, prezintd interes modul de implicare a
bisericilor qi confesiuniior religloase Existe fo
recunoscute, in procesul de educare a popula[iei pentru
pregdtirea impotriva utilizarea h
dezastrelor, pentru in[elegerea acliunilor pre-dezasru
Eipost-dezastuu, atat in calitatea limbammifo
conferitd de misi,nea asumatd, prin dochind gi tradilie,
cdt gi ca niqte componente foarte ugml
ale societSlii civile' in acest scop este necestrr
ca bisericile gi comiuritdfle religioase experienlifi
sd se pregdteascd anticipat spre a reprezenta
un subsistem coerent al sistemului care sd pm
general legal constifuit penhu apdrarea impohiva
dezashelor. propriile sfrt
Formele specifice prin care bisericiie comunitd[ile religioase se pot
Ei implica
in proteclia gi educarea antiseismica a popuralieisuni
r?tu," gi depind de 13.5. Prca
situa(ia particulari a zonei in disculie, putAnd exempiifica:
' protec(ia cladiriior noi gi vechi (existente)
in care se desfdgoard activitdfile
in r.,eden
religioase in conformitate cu regrementdriie iegale, men(ionate I

incluzand orice
mobiiier, echipament Ei instalafie; baza analizt
' proteclia personalului cultelor, altor salaria[i gi sistemuluier
credincioEi afla{i in aceste
clSdiri qi incinte fa{5 de efectele unor avarii ale element"lor de urgenli 5i
de construciie, . la c*iil
mobilierului, echipamentelor sau instara(iilor prin
mdsuri, de fixare,
consolidare etc.; comln
' educarea personalului culteior, salaria[ilor gi baz. g
enoriaEilor pentru a contribui
la mdsurile de protec{ie i,, caz de dezastru pentru riscud
u r"p.oar"e in timpul
serviciilor religioase, in gcoald sau in locaiitate: care e&
este 1n

258
 or de ' educatea pentru a participa activ gi eficient la m[surile de interven[ie
de dupd dezastru in comiinitate, oferindu-qi sprijinul celor aflali in
dificultate;
' educarea pentiu a qti unde gi cui sd se adreseze pentru a cere asisten[a
sociali, religioasd, financiar[ etc. in situa[ii de dezastru, in cazuri]e
protectie
de pierdere a unor membri ai familiei, durere, neliniqte sufleteascS.,
itdfile
descurajare etc.
criz5 de
in acest scop este necesar ca personalul cultelor, asisten[ii sociali, membrii
frr rAndul consiliilor parohiale, sd fie bine documentali in multe aspecte, incepand cu
specificd cAteva no[iuni de bazd privind producerea fenomenelor ce pot genera dezastre,
probleme de psihologie gi sociologie ln timp de crizd, solicit6nd sprijinul
ctuiui Patriarhiei, Episcopatelor, Conducerilor Superioare ale bisericilor respective,
unea Departamentului Cultelor, Consiliilor Parohiale qi specialiqtilor.
iul
ra[ionale 13.4. Accesul la Internet qi poten(ialul de educare
Pentru a asigura un mod de informare institu[ionalizat sunt necesare qi
materiale educative speciale, adresate direct elevilor, pe niveluri de vArstd gi
infelegere, sub formd tipdritd, pe cD-Rom sau pe Internet qi care si poatd fi
de utilizate in corela[ie cu cele adresate aduliilor.
religioase Existd ln r6ndul tinerilor disponibilitatea spre pregitire autodidact[ prin
a utilizarea Internetului. in acest sens, ar putea fi gAndite pagini cu con[inut in
tea Iimba romdnd accesibile unor mase largi de tineri. Acest lucru se poate materializa
foarte uqor prin parteneriate cu diferite institu[ii de profil din ldri cu o bogati
experien[[ in domeniu] managementuiui riscului Ei aI dezastrelor (FEMA-SUA)
care sd pund la dispozi[ie pentru translatarea in romdnd a materialelor de pe
propriile site-uri web.
implica
de 13.5. Prezentarea oportunitifilor
in vederea coreidrii cunogtin[elor transmise cu nivelurile de invd!5mAnt
men(ionate gi cu nivelul de varstd Ei inlelegere al elevilor, se eviden[iazd in
OTICC baza analizei calitative realizat[, urmitoarele principii esen[iale in reformarea
sistemului edua[ional pentru a asigura pregdtirea elevilor in ce priveqte situaliile
in aceste de urgen!5 Ei dezastrele:
'la ciclul primar: accentuarea regulilor de bazd privind proteclia qi
fixare, comportarea individuald gi de grup in caz de dezastre, expiicandu-se, pe
baza unor termeni accesibiii, cauzele Ei manifestarei diferitelor tipuri de
contribui riscuri; deprinderile de reaclie corectd se pot extinde gi pentru situa{ii in
fu timpul care elevi mai mari trebuie si decidd singuri care modalitate de protec[ie
este potrivitd situaliei in care se afld;

259
 ' la ciclul gimnazial, al gcolilor profesionale-voca[ionale, de arte gi meserii, Necesil
gcolilor complementare Ei de ucenici, pe lang[ detalierea regulilor de in modurir
protec[ie gi comportarb, vor fi extinse cunoqtinlele privind modul de dintue grrw
manifestare al seismelor in lara noastr5., norme de proteclia muncii in riscului a o
caz de dezastre; in invd![mantul special accentul trebuie men[inut pe
partea din !
insugirea qi fixarea unor deprinderi minime de comportare qi protec[ie la
gti", comun
seism precum gi de revenire din starea de goc dupd eveniment, cu sprijinui
informatiig
cadrelor medicale, didactice qi al familiei;
Inform{
' la nivel liceal, cunogtinlele privind protec[ia qi comportarea Ia seisme
legislatirrcl
pot fi detaliate pe obiecte de studiu, atat in domeniul cauzelor, cat qi cel
al efectelor negative posibile, expiicAndu-se particularit5{ile unor situa{ii cu scopul I
posibile; participiril
o Legea
' invd[SmAntu1 in limbile minorit5{iior na[ionale va trebui si beneficieze
de acelaqi tratament ca qi cel in limba romani, cu grijd pentru termi- qilLtG
nologie. aaE
. o ILG.r
13.6. Organizarea comunicI.rii cu comunitatea locali oNir
actiri
Comunicarea riscului reprezintd un concept larg vehiculat in prezent in
legdturd cu diferite situalii limitd - hazarde naturale, accidente tehnologice,
indur
epidemii infec[ioase, aditivi alimentari etc. -, avand grupuri [intd dintre oNto
cele mai variate: angaja[ii, cet5[enii unei comunitdli, gospoddriile, grupurile qitu
minoritare, autoritd[ile, instituliile private, regiunile gi statele invecinate, penln
o Iagne
E.a.m.d' Comu.nicarea riscului qi participarea pubiicd sunt reglementate pe baza
cerin[elor Directivei 96/Seveso II, amendatd recent prin Seveso III (Directiva la irrfi
zoa3lrc\fF:Cj, gi aplicabild pe teritoriui Romdniei in baza HG 95/2003 - privind ln pr
controlul activitd[ilor care prezint[ pericole de accidente majore in care sunt o Leger
implicate substan{e periculoase, termenul final negociat cu fIE pentru alinierea o OfG
industriei romAnegti la prevederile legislative fiind anul 2008. 30.ot"
Obliga{iile operatori}or instala{iiIor indushiale ce prezint[ hazarde majore modil
prevdd adoptarea mdsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor
Ei Iimitarea Directim
consecin[elor asupra mediului Ei a popula[iei in cazul producerii lor. Aceste
dezvoltarea
obligalii pot fi indeplinite prin acliunile operatorilor industriaii in 2 direc[ii
cu impacto
principale:
riscului gia
' asupra propriilor angajali - instruire privind necesitatea comunic[rii timp lanoie
riscurilor, modalitili de comunicare pentm situa{ii specifice, simuldri qi
pe principfl:
exerci[ii practice, educarea privind importanla comunicdrii; aceste mdsuri
au impact indirect Ei asupra comunitd[ii, angajafii provenind in mare parte
de mediu.d
din rdndul popula{iei locale qi mecanisu
' asupra comunitd[ii - prin prezentarea de rapoarte informa[ionale in forma modificirib
impusd de reglement5rile legislative, prin activitd[i de marketing focalizat
pe aspectele de mediu ale propriilor activitdli

260
 Necesitatea "includerii publicului" afost recunoscuti de Directiva Seveso II
de in moduri diferite, Directiva Seveso initiald gi evolulia tot mai largd a relaliiior
ul de dintre guvern, ramurile industriale gi public in ceea ce priveste managementul
IN riscului a oferit prirnele infoma[ii conlinute de Directiva Seveso II. De fapt,
tpe partea din Seveso II care privegte priblicui are ca idei principale "nevoia de a
Ia gti", comunicarea acliunilor de urgenlE - dar qi "dreptul de a qti", accesul Ia
inul informa[ii qi dreptul de participare la luarea deciziilor qi planificare.
Informa[ia de mediu circulS in RomAnia in forma prev5.zut[ prin reglementirile
selsme legislative nou apdrute. Legislalia specific5 din domeniul inform5rii publicului
qi cel
cu scopul asigurdrii dreptului populaliei Ia cunoaqtere qi pentru stimularea
situa[ii particip[rii pubiice in problemele de mediu, constd din:
o Legea r.r. 54412001 privind liberul acces la informa[iile de interes public
qi H.G. m. 12312oo2 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a acestei legi
o H.G. nr. 11'1,512002 privind accesul liber la informa{ia privind mediul
o Ordinul rrr. 17512005 privind procedura de raportare a dateior referitoare la
activitatea de protecfie a mediului de cdtre agenfii economici cu activitate
tin industrialS
e, o Ordinul MAPM nr.11,8212002 pentru aprobarea Metodologiei de gestionare
dintre gi furnizare a informaliei privind mediul, delinutd de autorit[lile publice
pentru proteclia mediului
o Legea nr. 86 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Conven[iei privind accesul
pe baza
Ia informa[ie, participarea publicului la luarea deciziei qi accesul la justi[ie
VA
in probleme de mediu, semnatS.la Aarhus la 25 iunie 1998
privind
o Legea rrr.1BZ|20O2, privind protec{ia informa{iilor clasificate
sunt
o OUG 1.95 I 2OO5 privind protec{ia mediului, care intrd in vigoare in
30.01.2006 gi abrog[ Legea L3711.SS5 privind proteclia mediului qi
malore modificlrile ulterioare a]e acesteia.
Directiva Seveso a constituit un cadru reglementativ cuprinzdtor care a indus
Aceste dezvoltarea transparen[ei gi a flexibilitd[ii in oglindirea activitS{ilor industriale
directii cu impact asupra mediului. Principiile impuse gi revizuite privind comunicarea
riscului qi asigurarea dreptului de cunoaqtere in randul populafiei, au condus ln
timp la noi arii de comunicare privind impactul industrial, asigurAnd orientarea
ql pe principii moderne a managementuiui sectoarelor industriale, prin: raportarea
masurl de mediu, sistemele de management ai siguran[ei, instrumentele de comunicare
parte qi mecanismele de implicare activi a publicului in deciziile majore legate de
modificdrile amplasamentelor industriale.
forma

261
L3.7. Finan{area suplimentari in cadrul gcolilor pentru educafia In acesb
privind proteclia mediului . suntn
uryed
in contextul instrumentelor de finanlare romAneqti ce pot fi accesate gi de . congd
cdtre sistemul educafionai pentru aisgurarea pregdtirii elevilor, distingem Fondul
redun
de Mediu, constituit in anul 2002 qi care funclioneazd in prezent pe baza OUG . sunt[
15612005.
ac[im.
Fondu1 de Mediu constituie un instrument economico-financiar destinat
la pd
suslinerii qi realizdrii proiectelor pentru proteclia mediului, in conformitate .ffi
cu dispozi[iile legale in vigoare in domeniul protecliei mediului. Veniturile din p
Fondului de Mediu reprezintd contribu[ii ale agen[ilor economici, producdtori, localG
procesatori, comercianli - care prin activitatea lor aduc atingere ecosistemului
Progmu
Ei resurseior acestuia.
urm[reascil:
Destinatia sumelor colectate prin Fondul de Mediu susline qi realizeazd
proiecte prioritare pentru protec[ia mediului. Astfe], printre diferitele categorii de
afectate. d
proiecte eligibile spre finan[are dintingem educa[ia gi congtientizarea publicului
expuleriih
privind proteclia mediului. Aciiunile de educare qi congtientizare a situaliilor
cenhu ind
Este neci
de urgen!5 gi a dezastrelor pot fi finan[ate prin intermediul Fondului de Mediu,
generAnd Ia nivelul colectivului qcolilor experien(d ln managementul proiectelor 'educl
cureil
de co-finan[are.
nscxr
OEiGi
13.8. Analiza gi evaluarea curriculelor actuale . edud
in prezent situalia din [ara noastrd permite urmdtoarele constatdri: aplll
r expunerea la risc qi riscul marilor aglomerdri urbane sunt in cregtere, astfel cenh
cd efectul cumulativ ai mai multor situa[ii de urgen[d nu poate fi gestionat bucdt
pe termen scurt pentru a obline reducerea gi controlarea riscurilor, datoritd de 1li
ln mare mlsur[ gi lipsei de implicare a populaJiei. . intod
. populalia cunoaqte unele date de bazi qi detalii privind hazardele catetl
(pericolele) Ia care poate fi expus[ in caz de seisme in locuin[d qi in reieo
localitatea in care tr[ieqte, dar acestea sunt insuficiente pentru a asigura ris(d
o protec[ie eficient5; in acestr
. informatiile vehiculate prin mass-media cu privire la predictii gi dezashe risculuiflh
sunt descurajante pentru locuitorul obiqnuit, deoarece nu se pun in in acest do
eviden[i gi aspectele care l-ar putea ajuta si se protejeze in astfel de . sd1n
situalii; . tcoptr
. specialiqtii nu au suficiente contacte cu popula[ia spre a-i transmite pror
informaliile corecte dorite, iar uneori chiar persoane cu pregdtire tehnici posih
oferi informa[ii care Ie depdgesc competenla; indid
. resutsele disponibile nu sunt suficiente pentru a difuza materiale in .sdEa
numdrul necesar; cortu

262
 in aceste condilii:
' sunt necesare noi materiale qi forme pentm educalia privind situaliile de
urgen[i qi dezastrele
Ei de
uI ' conEtientizarea populafiei pentm a inteprinde mai multe acliuni in scopul
reducerii riscurilor;
OUG
'suntnecesareac(iuniinteritoriu-judele,oraqe,comunegiintegratincelelalte
ac[iuni de apdrare impotriva dezastrelor, cu antrenarea specialigtiior de
at
la prefecturi gi prim[rii, a persoanelor cu rol de decizie;
te
' trebuie g[site atAt surse de finanlare publice cAt gi private, prin sponsoriziri
din partea firmelor gi organiza[iilor de binefacere gi neguvernarnentale
locale (din judele qi orage).
Programele de educa[ie privind dezastrele qi situaliile de urgenld trebuie sd
urmdreascd modificarea atitudinilor qi comportamentelor locuitorilor din zonele
afectate, orientAndu-l citre mdsurile de protec[ie cele mai eficiente in conditriile
ii de
expunerii locale Ia riscuri, fdrd a se aqtepta neapdrat interven[ii gi resurse de la
ui
centru in situa[iile de crizd.
OI
Este necesar un cadru unitar, conceptual gi organizatoric actualizat, destinat:
' educirii diferitelor categorii de popula[ie pentru pregdtirea de urgen[d,
cu referire la perioadele de dinainte, in timpui gi dupd manifestarea unui
risc puternic, cu atragerea Ei participarea activd a locuitorilor, cu sprijinul
ONG etc;
' educdrii gi instruirii persoanelor care vor fi desemnate sd elaboreze gi s[
aplice regiementiri de prevenire/ap[rare impotriva dezastre]or Ia nivel
el central, judelean Ei local, care sr qtie consulte specialigtii adecva[i, s[ se
t bucure de prestigiu local, sd rdspundi pentru ce au propus ca modalitate
ite de proteclie;
' introducerea unei materii op{ionale distincti, aplicabil[ urm5toarelor
categorii de elevi: gimnaziu, liceu - toate specializ5rile, facultate, a$a cum
reiese din anaiiza nevoilor care s5. constituie fundamental managementului
riscului gi premisa instituirii culturii riscului Ia nivelul tinerei genera{ii
tn acest scop, trebuie respectate unele principii interna[iona]e d.e comunicare a
he riscului (Declara(ia privind <Cultura riscului>, 2000) gi transmiterea cunoqtin[eior
tn in acest domeniu va cEuta:
de ' si porneasci de la nivelul de cunogtin[e specific fiecdrui grup de popuia{ie
(copii, femei, elevi-tineri, bekani, categorii socio-profesionaie) coniiderand
propria experien[a precedentd, oferind datele de interes, cunoscand
posibiliti(ile sale de a acliona, pe care le poate verifica, eventual singlr,
Ei
indicAndu-i-se qi alte surse de documentare;
'sr transmitd informa(ii prin speciariEti 6i persoane de prestigiu din
comunitatea respectivd:

263
 ' informa[ii corecte, gtiin{ifice, din surse de incredere, dar explicate
sd ofere r!
simplu, atractiv qi repetate in timp sau prin mai multe mijloace; deqi o
mesaiele TV sunt eficiente, materialele scrise pot circula mai mult gi pot rI
fi recitite la nevoie; d
' sd se profite de interesul crescut al publicului in cazul
Ei perioadele c6nd s- o -fltui
au produs evenimente in aite zone sau (dri, dar cu atenlie Ia corectarea unor ,g
false informa(ii vehicuiate de unele mijloace de informare; informa[iile p
trebuie adresate qi acestor mijloace; rq
' sd ofere argumente clare privind eficienla fiec[rei categorii de misuri
de d
proteclie dar gi contraargumente Ia percep[iile subiective, eronate;
. penfiii
' s5' apeleze Iavalori morale, religioase, umene, socio-economjce
relevante
pentru grupul de popuia[ie cdruia i se adrese azd., ctJ referire la cadru] o'Gix
legal gi social, in care fiecare are drepturi qi indatoriri, faln de sine, fa[I .G
de familie Ei comunitate; rfo
' sd accentueze atAt pierderile posibile cAt qi faptul cd se poate controla le
riscul, detaliind rolul mdsurilor care previnllimiteazd in primul rAnd rd
pierderile intangibile (nerecuperabile - pierderile de vie[i, rdnirile grave) o "I-irn
gi in aI doilea rand pe cele social - economice de masi, importante plntru .q
localitate, la un cost rezonabil in raport cu avantajele poten[iale; o "Frzi
' sd ofere celui educat cunoqtin[e care sd iI facd conEtient dar mai rezistentla rI
efectele fiziologice Ei psihologice ale situa{iilor de urgen(d sau dezastrelor, d
prin descrierea efectelot asociate, astfel incAt un eveniment real s[ pard !u
"familiar"; fl
' evite fatalismul, festivismul sau optimismur artificial.
sE rfi
Se poate realiza extinderea ariei cunogtin{eior transmise elevilor prin o -Ar
reorganizarea Ei completarea manuaielor existente, putAnd fi addugate activitd[i rfr
Ei
non-formale. in acest context se sugereazi urmdtoarele posibiliiitri: te
tt
. pentru copii pregcolori: r0
rd-
Educarea la nivelul copiilor pregcolari trebuie bazatd pe activitd(i care O LIIX
asociazd imagini cu ac[iunea individuall a elevilor. rg
Materiale didactice care pot fi folosite: fl
o Benzi desenate o mqt
o Broquri cu personaje din benzi desenate coml
o Jocuri pe echipe sau sarcini/proiecte mai ample pe echipe
. pnfrrafi
o Povestiri cu concluzii sub forml de invdliminte
o Cursuri practice, simuldri
gcolile q
o ladi
. pentru invd{tmdntul primar: stiinl
o "Cunoqtinle despre naturd - mediu,' sau,,Geografie,,: o Ia 1nr
. cauzele naturale ale dezastrelor speei

264
 . gi
efectele asupla mediului inconjur[tor, a mediului conshuit asupra
oamenilor
- Ia
' lecturi suplirnentare pe tema "Cum sd ne proteidm in caz de .. '. '."
clasele IV-VI
o "Dirigenlie" - "Educalie pentru cetd[enia democraticd":
. sd ne protejS.m qi sd ne comportdm in caz de dezastru
- recomand[ri
"o-
pentru actiune
. exercitii de aplicare a recomanddrilor privind comportarea in caz de
dezastre qi acordarea primuiui ajutor celor rdni[i

p e ntru inv d[dm dntul gimnaz i al :

o "Geografie":
' cauzele gi zoneie de producere a dezastrelor
. localizarea zonelor de pe glob (accent pe RomAnia) cu expunele male
Ia riscuri
.
efecte recente ale diferitelor dezastre in diferite ![ri din lume
o "Limba qi literatura romAn6":
r compunere pe tema - "Cum sI ne comportdm gi protejim in caz de ."""'
o "Fizici":
modul in care undeie seismice se transrnit prin teren gi produc oscilalii
.
ale obiectelor gi clSdirilor.
. modul in care utr colp rigid (de ex' un dulap, o statuie) se pot deplasa
sub efectui unui seism
' de ce se fisureazi sau se pr[bugesc unele clidiri
o "Anatomie / Biologie":
. d,e ce se produc oscilalii seismice cu efecte negative asupra omuiui
(afectarea urechii interne gi a unor organe din abdomelln cale produc
senza[ii de dezechilibru, vomd, teamd, spaimd)
r cum putem acorda primul ajutor in caz de ranire (goc nervos)
o "Unlmle :
r currl putem preveni qi stinge incendiile produse de combina[iile
accidentale de substanle chimice, gaze, combustibili
o modalit[1i non-formale: exerci[ii de aplicare a lecomand[rilor
privind
comportarea la cutremur qi primul ajutor pentru cei rinili'

. pentru invd[dmd.ntul din gcolile profesionale-voca[ionale de arte gi meserii,

gcolile complementare Ei de ucenici:
o ia obiectele de studiu pentru pregdtirea umanistici qi socidla gi preg[tirea
gtiinlificd de bazS - similar nivelurilor de preg[tire asimilabile
o ia pregdtirea de specialitate gi profesionald, cunoqtinlele din tematicile
specifice vor fi preluate Ia obiectele cu profilul cel mai apropiat

265
 o modalitdti non-formale: exercilii de aplicare a recomandirilor privind
comportarea Ia cuhemur gi primul ajutor pentru cei rdni[i.

pentru invd[d mdntul liceal

o la obiectul "Geografie/Geologie":
. structura globului tereshu, plici tectonice
. cauzele, tipurile gi sc[rile de caracterizare a cutremurelor
. efectele unor seisme recente
r zonarea seismic[ a teritoriului na(ionai
' geomorfologia teritoriului na[ional qi afectarea sa prin dezvoltarea
industriali ,i
o Ia obiectul "Logic5/Psihologie/Sociologie,,: ;*
l
' reaclia individuali gi de grup in caz de dezastre
. modalitd[i de prevenire a panicii
' reaclia pentru invingerea situa[iei de criz[
o la obiectul "Chimie":
. reac[ii chimice accidentale, periculoase
' prevenirea dezastrelor intr-un mare combinat pehochimic
. prevenirea qi stingerea incendiilor industriale :]

o Ia obiectul "Fizic5": t
. oscila{ii qi unde
. echipamente de monitorizare a hazardelor
. tipuri de unde seismice qi efectele ior

' pentru invd{dmAntul liceal de specialitate, cunoqtin[ele vor fi detaliate

suplimentar, f5candu-se legdtura cu aspectele de controi al caliteHi gi
prevenirea dezastuelor in domeniile pentru care sunt elevii gcolarizafi (dL
ex. medicina de urgen![ gi dezastre, mecanica construc{iilor, beton armat,
hidrotehnici, urbanizarea gi amenajarea teritoriului, protec[ia muncii gi pSI,
proteclia mediului inconjurdtor), ecologie gi protec{ia apelor
' modalit5{i non-formale: exerci(ii de aplicare a recomanddrilor privind
comportarea la cutremur gi primul ajutor pentru cei rdnili

Materiale auxiliare care pot fi ufile:

o Agenda eler,T rlui cu datele de aniversare ale diferitelor evenimente
in
i^umea contemporani (ex. Ziua pimAntului, Ziua.....)
.
o cartea oragului privind expunerea comirnitard la riscuri - abordare
integrati asupra efectelor

266