CAPITOLUL II

Verificări și diagnostic ale motorul electric de pornire (demarorul)

2.1. Rol şi condiţii impuse

Se știe că motorul cu ardere internă (MAI) nu are capacitatea de a porni singur. Pentru a
funcționa, el trebuie antrenat în prealabil la o turație n, numită turație de pornire, care pentru
motoarele cu aprindere prin scateie (MAS) este în jur de 200rpm, iar pentru motoarele cu
aprindere prin comprimare (MAC) în jur de 250 rpm. Cu cât turația de antrenare este mai mare în
raport cu n timpul de pornite scade.
Pentru aplicațiile curente, principalul mijloc de pornire este electric și se numește
demaror. În general demarorul are trei părți componente: mașina electrică (ME), sistemul de
cuplare-decuplare (SCD) și sistemul de acționare (SA) al SCD.
Demarorul electric este un motor de curent continuu alimentat de la bateria de
acumulatoare. principiul său de funcţionare se bazează pe fenomenul inducţiei electromagnetice.
Cu astfel de demaroare sunt echipate majoritatea motoarelor cu ardere internă. Pentru
pornire un pinion de atac al demarorului se cuplează cu coroana dinţată de pe volantul motorului.
După felul cum se face cuplarea, se cunosc: demaroare cu cuplare mecanică şi demaroare
cu cuplare electromagnetică.
Demaroarele cu cuplare mecanică sunt prevăzute cu o manetă sau pedală, cu ajutorul
căreia se realizează cuplarea pnionului cu coroana dinţată. Acest sistem de cuplare este mai
simplu, dar prezintă o serie de dezavantaje, care au făcut să fie înlocuit cu cuplarea
electromagnetică, utilizată frecvent la actoalele demaroare.
Sursa de energie electrică, necesară alimentării acestor motoare, o formează bateria de
acumulatoare de 70-160 Ah, şi tensiunea de 12-24V. Această tensiune de alimentare a
demaroarelor corespunde, în general, tensiunii de lucru a instalaţiei electrice. Mai frecvent se
folosesc baterii de acumulatoare şi instalaţii electrice cu tensiuni de 12 V.
Puterea demaroarelor este în general proporţională cu puterea motoarelor pe care le
pornesc. Se consideră că acestea trebuie să aibă o putere de 1-2,5 % din puterea motorului pe
care-l deserveşte, în cazul celor cu aprindere prin scânteie electrică şi 5-10 %, în cazul
motoarelor cu aprindere prin comprimare.
 O bună parte din motoarele cu care sunt echipate tractoarele, se pornesc cu ajutorul
demaroarelor 2D4/12A, adică demaror de 4 CP în instalaţie de 12 V, la curent continuu, cu
excitaţie mixtă şi indus deplasabil.

2.2. Construcţie şi funcţionare

Un asemenea motor electric se compune din statorul 1, în care este montat rotorul 2, pe
lagărele 3 şi 4 şi colectorul 5 cu periile 6. Cuplajul de mers liber 7 şi roata dinţată de antrenare 8
sau pinionul de atac asigură cuplarea cu coroană dinţată a volantului, figura 1.

Figura 1. Demarorul electric al motoarelor de tractoare de 65 CP şi al motorului D-118

Schema de construcţie şi funcţionare a demarorului 2D4/12A este prezentată în figura 2.
Statorul este prezentat prin carcasa 1 în care se fixsează patru piese polare 2, în jurul
cărora se găsesc două înfăşurări din sârmă de cupru.
 Figura 2. Schema de funcţionare a demarorului
Piesele polare sunt construite din tole (table) de oţel electrotehnic, izolate între ele, pentru
a evita formarea curenţilor turbionari. Aceşti curenţi au ca efect încălzirea pieselor şi pot duce la
arderea înfăşurărilor şi scoaterea din funcţionare a electromotorului.
Înfăşurările statorice sunt din sârmă de cupru mai subţire şi alcătuiesc înfăşurarea
auxiliară.
Înfăşurarea principală are capetele legate la periile colectoare. De înfăşurarea principală
se leagă contactul inferior al punţii k de la releul de anclanşare. Cele două înfăşurări principale
au câte un capăt legat la contactul superior al punţii releului de declanşare, iar celălalt capăt la
periile colectoare.
Masele polare sunt fixate cu ajutorul unor şuruburi la carcasa de oţel.
Rotorul este format dintr-un ax pe care se fixează tole (table) de oţel cu crestături la
periferie. Prin montarea una lângă alta a tolelor, crestăturile formează canale în care se fixează
câte o spirală de cupru ce se lipeşte cu cositor la câte o lamelă a colectorului.
Colectorul se montează la un capăt al rotorului cu ajutorul unei pene. El este format din
mai multe lamele de cupru, izolate între ele şi faţă de ax. Sunt colectoare la care lamelele de
cupru se fixează pe o bucşă, printr-o crestătură coadă de rândunică. La fiecare lamelă se lipesc cu
cositor capetele înfăşurărilor rotorice.

2.3. Tipuri de mecanisme de cuplare ale demarorului cu arborele cotit

Dispozitivul de cuplare a demarorului face legătura între pinionul de atac, care se

cuplează cu coroana de pe volantă şi este de tipul cuplajelor de mers liber.
Pinionul de atac este antrenat de rotor prin dispozitivul de cuplare şi, prin angrenarea
coroanei dinţate a volantei, pe care o roteşte. O dată cu aceasta, arborele motor este învârtit,
realizând astfel pornirea. Numărul de dinţi ai pinionului de atac este mult mai mic decât numărul
dinţilor coroanei de pe volantă, raportul fiind de circa 16,4. Turaţia demarorului fiind de circa
1400rot./min., asigurând arborelui motor rotaţia minimă necesară pornirii motorului Diesel
respectiv.
Pornirea motorului cu acest tip de demaror are loc în două trepte:
 - în prima treaptă se închide circuitul prin butonul B şi astfel releul de declanşare
electromagnetică atrage puntea k. Datorită oritorului o şi clichetului c, se închid numai contactele
superioare a şi, în felul acesta, alimentează bobinajele sau înfăşurările auxiliare ale statorului. Ca
urmare, câmpul magnetic produs imprimă rotorului o deplasare axială de 11mm spre volantă şi o
turaţie de circa 300rot./min;
- în treapta a doua datorită deplasării rotorului, discul său d ridică clichetul de blocare, şi
astfel eliberează puntea releului k. Ca urmare, se închide şi contactul inferior b, prin care se
alimentează înfăşurarea statorică principală. În acest moment, pinionul de atac, rotindu-se cu
900rot./min. şi deplasându-se încă 11 mm, se angrenează complet cu coroana dinţată de pe
volantă, încât demarorul dezvoltă întreaga putere şi-l roteşte. O dată cu aceasta, sunt puse în
mişcare părţile mobile ale mecanismului bielă – manivelă, şi celelalte componente ale motorului
care primesc mişcarea de la arborele cotit.
În camerele de ardere se produc autoaprinderi urmate de arderi şi de destinderi, încât
motorul porneşte, funcţionând independent. După ce se întrerupe alimentarea de la butonul de
pornire, se întrerupe şi circuitul în bobina electromagnetului releului de ancloşare, care
eliberează puntea k şi deschide contactele. În felul acesta curentul se întrerupe şi rotorul,
nemaifiind atras, este readus în poziţie iniţială de resortul axului.
La tractoarele din seria 445, motoarele sunt echipate tot cu demaroare de 4cai putere pe
instalaţie de 12 V, având dispozitiv de cuplare de mers liber.
La tractoarele A-1800 A, demaroarele care pornesc motoarele D-131, sunt de tipul Ioll
4,43KW (6CP), pe instalaţie electrică de 24 V. Acest demaror este comandat prinreleu de
pornire, iar cuplarea pinionului este de tip inerţial.
Motoarele auxiliare de pornire (U.M.P.) a motoarelor D-105 A, cu care sunt echipate
tractoarele S-1500, la rândul lor, sunt pornite cu ajutorul demaroarelor de tip D3 de 1,2 C.P., pe
instalaţie de 12V. Un astfel de demaror este un motor de curent continuu, cu patru piese(mase)
polare de excitaţie mixtă, având două bobine în serie şi una în paralel cu circuitul rotorului. A
patra masă polară nu are nici o înfăşurare.
La acţionarea butonului, un releu de pornire asigură punerea în circuit a demarorului.
Dispozitivul de cuplare a demarorului este de tip inerţial.
În funcţionarea acestei instalaţii se disting trei faze, şi anume:
 - faza liberă, când pinionul se roteşte fără să angreneze coroana dinţată a volantei
motorului termic auxiliar de pornire;
- faza cuplat, când pinionul angrenează coroana dinţată de pe volanta motorului de
pornire, realizând pornirea;
- faza maximă, când pinionul de atac este antrenat de volanta motorului de pornire, după
ce acesta a intrat în funcţiune, ca urmare pinionul revine în poziţia liberă, iniţială.

2.3.1. Mecanismul de cuplare prin inerţie

Mecanismul de cuplare prin inerţie (bendix) este compus din pinionul 3 montat liber pe
bucşa filetată 1 (fig. 3).

Figura 3. Mecanismul de cuplare prin inerţie

Filetul este realizat cu un pas foarte mare, bucşa 1 putând să se deplaseze liber pe axul
rotorului de care este solidarizată prin arcul elicoidal 2.
Arcul elicoidal, având un capăt fixat cu un şurub de rotor, iar celălalt capăt de bucşa
filetată, realizează în acest fel un cuplaj elastic între coroana 5 şi demaror, care atenuează
şocurile şi loviturile puternice dintre dinţii celor două pinioane în timpul angrenării. Pinionul 3
prevăzut cu o masă excentrică 4 (contragreutate) este montat ca o piuliţă pe porţiunea filetată a
bucşei 1. În momentul rotirii demarorului, pinionul va avea tendinţa să rămână în urmă datorită
inerţiei sale amplificată si de către masa cxcentrică. Astfel, el se va înşuruba pe filetul bucşei 1
efectuând o mişcare de avans, spre coroana dinţată 5, fixată pe volant, cu care se angrenează.
După pornirea motorului, coroana volantului capătând o turaţie din ce în ce mai mare va tinde să
rotească pinionul mai repede decât bucşa 1 va începe să execute o mişcare de deşurubare,
deplasându-se înapoi pe bucşă şi decuplându-se în mod automat de coroana dinţată a volantului.
Acest sistem de cuplare are avantajul că este simplu. Funcţionarea sa nu este însă
silenţioasă şi este însoţită de uzura pronunţată a dinţilor pinioanelor. Pentru a asigura o deplasare
uşoară a pinionului demarorului, filetul bucşei trebuie curăţat şi ferit de ulei şi praf sau alte
impurităţi.
Pentru a se diminua şocul care se produce la cuplarea pinionului de antrenare al
electromotorului de pornire cu coroana dinţată, la unele tipuri de demaroare se folosesc
întrerupătoare acţionate automat de pinion şi o rezistenţă suplimentară montată în serie cu
infăşurările demarorului.

2.4 Întreţinerea. Defectele în exploatarea şi repararea instalaţiei de pornire

Pentru asigurarea unei porniri uşoare a motorului este necesar să se respecte unele reguli
de întreţinere legate de demaror, dar şi de bateria de acumulatoare astfel:
- se verifică starea bornelor şi conductoarelor de legătură cu bateria de acumulatoare;
acestea se dezoxidează şi se ung cu un strat subţire de unsoare U-85, periodic (10000-15000km);
- fixarea demarorului pe motor se face la aceeaşi periodicitate;
- bateria de acumulatoare să fie bine încărcată pentru a putea furniza curentul necesar
pornirii mai ales pe timp rece şi să nu fie suprasolicitată prin porniri dese şi de lungă durată;
- la pornire nu se vor face mai mult de 3 – 4 încercări cu o durată de 5 secunde, cu pauze
între ele de 30 de secunde; dacă motorul nu porneşte se face o pauză de 10 – 15 minute pentru
refacerea potenţialului bateriei, după care se fac iarăşi 2 – 3 încercări cu pauze de 1 – 2 minute
între ele; dacă totuşi nu porneşte , se determină şi înlătură cauzele (carburaţie, aprindere) şi apoi
se face pornirea pentru a evita descărcarea bateriei;
- pe timp rece se iau măsuri suplimentare de pornire, eventual prin preîncălzirea
motorului, iar la autoturisme prin acţionarea prealabilă cu manivela pentru „ruperea uleiului”;
- motoarele mari pot fi pornite pe timp rece cu dispozitive speciale, montate în locul
manivelei;
 - la pornire, mai ales pe timp rece este indicat să se decupleze ambreiajul pentru
micşorarea forţelor rezistente date de antrenarea pinioanelor cutiei de viteze care se rotesc în
uleiul de transmisie, din carter, a cărui vâscozitate este mărită iarnă.

2.5 Defecte în exploatare şi remedierea lor

Defectele în exploatare îngreunează sau chiar fac imposibilă pornirea.

 Motorul are pornirea greoaie din următoarele motive:
- căderea de tensiune normală, dar curentul absorbit poate fi mai mare în sarcină, mic la
mersul în gol, şi în sarcină; mare şi în gol;
- curentul absorbit este mare în sarcină datorită frecărilor dintre rotor şi stator prin
uzarea bucşelor de bronz (lagărele arborelui), încovoierii arborelui rotorului, gripării
pinionului de cuplare, uzării sau gripării periilor în culisele lor;
- periile se decripează sau se înlocuiesc dacă uzura depăşeşte 1/3 din înălţimea lor
normală;
- după reparare demarorul se supune încercărilor la mersul în gol şi în sarcină pe
standul special;
- remedierea constă în demontarea demarorului de pe motor, dezasamblarea, curăţirea
cu răzuitoare şi cârpă(nu cu produse petroliere, mai ales la bobinaje, rotor şi releu),
controlul scurtcircuitelor pe stand de probe special şi după necesitate înlocuirea
bucşelor de bronz, îndreptarea arborelui, verificând centrarea lui pe strung, degriparea
pinionului (curăţirea şi ungerea filetului), şlefuirea pe strung a colectorului cu hârtie
abrazivă foarte fină şi curăţirea izolaţie dintre lamele cu o lamă de lăţime
corespunzătoare. Eventualele scurtcircuite ale înfăşurărilor statorului se înlătură prin
refacerea izolaţie; dacă sunt la rotor se face înlocuirea lui. La releul electromagnetic
se face dezoxidarea armăturii şi bornelor, iar în caz de scurtcircuit se izolează sau se
înlocuieşte bobinajul(operaţiile de demontare a relelului sunt mai dificiel ceea ce
impune mai multă atenţie);
- căderea de tensiune mare provocată de oxidarea bornelor sau terminalelor,
conductoarelor slăbite sau defecte;
 - remedierea constă în dezoxidarea legăturilor dintre demaror şi baterie şi ungerea cu
un strat de unsoare; celelalte conexiuni se dezoxidează şi se strâng
 Motorul nu porneşte din următoarele cazuri:
- bateria de acumulatoare descărcată sau defectă, legături defecte sau oxidate;
- remedierea constă în reâncărcarea bateriei de acumulatoare, repararea sau înlocuirea
ei, dezoxidarea şi strângerea legăturilor;
- contactul cu cheie sau legături defecte se remediază prin repararea sau înlocuirea lor;
- blocarea pinionului cu coroana volantului, demarorul rămânând cuplat şi după
pronirea motorului este cauzată de griparea mecanismului de cuplare, oxidarea
bornelor şi armăturii releului electromagnetic;
- remedierea se execută prin degriparea şi ungerea cu unsoare a sistemului de culisare a
mecanismului de cuplare, iar releul se demontează şi se dezoxidează;
- zgomotele puternice la cuplare se datorează uzării frontale a pinionului sau coroanei
volantului, gripării mecanismului de cuplare (îmbâcsirea sau corodarea sistemului de
cuplare, deformarea furcii);
- remedierea se face prin înlocuirea pieselor defecte sau degriparea şi ungerea cu
unsoare consistentă;
- pornirea motorului se poate face la nevoie şi prin împrumut de curent de la bateria
altui autovehicol, conectând un conductor de secţiune mare între bornele cu „+” ale
bateriilor sau ale demaroarelor şi un altul între masele metalice;
- de asemenea este posibilă şi pornirea prin remorcare în viteza a II-a sau a III- a, a
autovehicolului;
 Repararea demarorului:
- după demontare dezasamblarea şi curăţirea componentelor demarorului acesta se
supune examinării şi constatării defectelor pe stand special sau cu ajutorul unor
dispozitive.
 Repararea statorului:
- se efectuează după controlul şi verificarea înfăşurărilor de excitaţie, izolaţiei bornelor,
bucşelor, arborelui şi periilor;
- verificarea continuităţii şi scurtcircuitării înfăşurărilor de excitaţie la masă, cu un
voltmetru sau lampă de control (220V), bornele aparatului de control se conectează la
 cele ale statorului când tensiunea de încărcare este mai mică(lampa stinsă)
înfăşurările sunt întrerupte. Scurtcircuitarea se controlează prin punerea la masă a
uneia dintre bornele de control. Când există cădere de tensiune sau se aprinde lampa,
bobinajele sunt scurtcircuitate;
- remedierea se face prin izolare sau înlocuirea înfăşurării de excitaţie;
- verificarea izolaţiei bornelor demarorului se face prin conectarea bornelor lămpii la
ele şi la masă (pe rând), dacă se aprinde izolaţia este străpunsă. Remedierea se face
prin înlocuirea bucşei izolatoare;
- arderea colectorului impune strunjirea şi apoi curăţirea izolaţiei dintre lamele.
Rectificarea se face după verificarea bătăii radiale care trebuie să fie de maximum
0,02mm, în caz contrar se face centrarea pe strung;
- fusurile uzate ale arborelui se încarcă prin metalizare sau pulberi metalice, apoi se
rectifică la cota nominală sau se rectifică şi se folosesc bucşe cu alezajul
corespunzător;
- mecanismul de cuplare poate prezenta defecţiuni ca: griparea tijei, deformarea furcii
de cuplare, uzarea cuplajului de siguranţă, uzarea filetului bucşei mecanismului de
cuplare, pinionul uzat se înlocuieşte, arcurile detensionate sau rupte se înlocuiesc;
- după reparare demarorul se remontează, se reglează cursa pinionului de la şurubul
miezului deplasabil al electromagnetului şi distanţa dintre pinion şi opritor (Dacia
1300) care trebuie să fie 0,5 – 1,5mm;
- dacă curentul absorbit este prea mare există scurtcircuite ale înfăşurărilor, gripări sau
frecări ale rotorului cu polii statorului;
- dacă curentul absorbit este prea mic există contacte slabe ale legăturilor sau apăsarea
periilor este insufiecientă;
- demarorul poate primi curent direct de la bateria de acumulatoare prin intermediul
întrerupătorului de pornire sau indirect prin intermediul unui releu;
- mecanismul de cuplare a demaroarelor poate fi acţionat prin inerţie, mecanic şi
electromagnetic;
- mecanismele de cuplare cu acţionare electromagnetică pot fi cu pârghie acţionată
electromagnetic(cuplare forţată) şi cu cuplare electromagnetică prin deplasarea
 rotorului spre coroana volantului sub acţiunea câmpului magnetic produs de
înfăşurările statorului.
La automobilele ARO-240 şi autoutilitarele TV se folosesc mecanisme de cuplare prin
inerţie; la Dacia 1300 şi SAVIEM 797-05 mecanisme de cuplare cu pârghie acţionată
electromagnetic, la D2156 HMN 8 mecanisme de acţionare electromagnetică în trepte.