ACOPERIŞURI

Dacã se considerã clãdirea un sistem, acoperişul face parte din subsistemul de

închidere.
Este amplasat la partea superioarã a clãdirii şi este alcãtuit din douã elemente
componente:
1) elemente de rezistenţã: şarpanta
2) elemente nestructurale: învelitoarea

Clasificare:
 d.p.d.v. al formei:
- cu pante mici i < 7 %, acoperişuri terasã
- cu pante mari sau cu suprafeţe înclinate
- din suprafeţe curbe subţiri din beton armat
- acoperişuri spatiale: structuri metalice
 d.p.d.v. al materialului:
- din lemn
- metalice
- din beton armat
 d.p.d.v. higrotermic:
- acoperişuri calde, neventilate, fãrã strat de aer: acoperişuri terasã, cu pantã
micã
- acoperişuri cu structurã tradiţionalã:
- cu pod
- cu spaţiu redus

Între straturile componente ale acoperişului

terasã nu existã straturi de aer.
Acoperişul terasã, cu canale de ventilaţie
prevãzute în stratul termoizolant.
Acoperişul terasã este alcãtuit din:
- elemente de rezistenţã: planşeu
- termoizolaţie + hidroizolaţie
- protecţie hidroizolaţie

Funcţiunile acoperişului:
1. de rezistenţã
2. element de închidere
3. realizarea unui microclimat artificial
pentru a izola clãdirea de mediul
exterior
4. rol de etanşare la acţiunea apei din
precipitaţii, panta acoperişului este aleasã de natura învelitorii
5. rol de protecţie higrotermicã
6. protecţie acusticã
7. funcţiunea de iluminare
8. asigurarea siguranţei la foc

Funcţia de rezistenţã
Acoperişul se calculeazã luând urmãtoarele încãrcãri:
 a – verticale
b – orizontale: vânt, seism
c – solicitãri mecanice din variaţii de temperaturã, care au urmãtoarele consecinţe:
• degradãri în acoperiş
• degradãri în pereţi: fisuri orizontale la rostul între atic şi planşeu;
fisuri înclinate fisuri înclinate în pereţii longitudinale.

fisuri orizontale

Mãsuri:
- rosturi de dilataţie în acoperişul terasã
- rosturi transversale în atic
- evitarea betoanelor uşoare cu contracţii mari, pentru stratul de pantã. Pentru
betonul de pantã turnat peste term. se recomandã γ > 1900 daN/m3
- îmbinarea dintre planşeu şi atic se va face astfel încât sã permitã deplasarea liberã
reciprocã a celor douã elemente
- execuţia izolaţiei termice pe atic pentru a reduce influenţa

zãpadã + apã din precipitaţii

vapori de apã

- asigurarea izolãrii termice: în timpul iernii pierderi reduse.

Observaţie: s-a constatat ca pierderile de cãldurã sunt mai mari la acoperiş decât
la alte elemente (pereţi, tâmplãrie)
- protejarea împotriva temperaturilor ridicate şi împotriva însoririi directe, în timpul
verii (acoperişurile terase)
- acoperişul trebuie sã asigure migrarea vaporilor de apã din interior spre exterior
fãrã sã se producã condensarea vaporilor (evitare umezire termoizolaţie)
- mãsuri pentru asigurarea funcţiei de protecţie higrotermicã:
o acoperişurile sã asigure termoizolarea în funcţie de zonarea temperaturii
exterioare;
o prevederea barierei contra vaporilor şi a stratului de difuzie care va comunica
cu exteriorul pentru eliminarea vaporilor;
o învelitorile trebuie sã fie wetanşe în funcţie de pantã, tipul de învelitoare,
execuţie corectã.

Funcţia de iluminare
Se poate realiza prin :
 lucarne
 iluminatoare
Funcţia de iluminare constã în:
- asigurarea indicelui de iluminare în funcţie de destinaţie;
- asigurarea orientãrii clãdirii faţã de punctele cardinale;
 - asigurarea însoririi;
- amplasarea încãperilor în funcţie de destinaţie.

Luminatoarele se pot realiza din elemente metalice + geam ; poliesteri armaţi cu fibre
de sticlã (PAS).

Se pot aşeza longitudinal sau transversal:

Asigurarea siguranţei la foc

Pentru a împiedica propagarea incendiilor.

Acoperişuri cu pante mari

Înclinarea acoperişului depinde de natura învelitorii şi este reglementatã de

STAS 3303/2-1988, Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Pantele învelitorilor.
Prescripţii de proiectare.

Pante [cm/m]
Natura învelitorii
minim uzual maxim
1 Carton bitumat fixat în cuie:
1 strat 20 25 ... 45
2 straturi 10 15 ... 25 30
Straturi succesive de carton
sau pânzã bitumatã:
- terase circulate 1,5 2 ... 3 4
2 Ţiglã din argilã arsã
a) solzi
- si 60 70 ... 90
mplu 1R 45 55 ... 70
- du
blu 2R 45 55 ... 70
b) profilatã 35 45 ... 70
- tra
 sã
- pre
satã
3 Olane
4 Azbociment plan
1 strat 45 55 ... 70
2 straturi 55 45 ... 70
5 Azbociment ondulat 25 30 ... 50
6 Tablã
- cu falţuri duble 7 15 ... 40
- ondulatã, foi 15
mari
7 Sticlã
- montatã pe chit 30 70
- montatã în 15 25
garnituri
8 Şiţã, şindrilã
2R 60 70
3R 50 60

Acoperişurile pot avea 1, 2 sau 4 pante:

Se uutilizeazã la construcţii auxiliare, construcţii agricole, construcţii provizorii.

Pentru evacuarea apei se prevãd jgheaburi pe conturul acoperişului şi burlane pentru
evacuarea la sistemul de canalizare.

acoperiş mansardat acoperiş în fomã de turlã acoperiş din plãci curbe

subţiri cu turlã curbatã

acoperiş din plãci curbe cu simplã

curburã
coamã

dolie
 Rezolvarea acoperişurilor
Se deseneazã planul acoperişului, se duc drepte la 450 din colţurile planului şi se
intersecteazã aceste linii, obţinând dolii şi coame.

450 dolie

450

Acoperişul este format din şarpantã şi învelitoare.

Tipuri de şarpante:
o ferme;
o şarpante pe scaune:
 cu popi drepţi
 cu popi înclinaţi
o grinzi cu inimã plinã.

Fermele:
Se utilizeazã pentru deschideri de 9 … 30 m. Pe fermã reazemã panele de acoperiş
care susţin cãpriorii.

L < 12 m L<9m L = 12 … 18 m
Contravântuirea construcţiilor cu ferme din lemn. (cursul de lemn)

Fermã din lemn cu montanţi metalici: alcãtuire, detalii de alcãtuire.

Contravântuire: o grindã cu zãbrele amplasatã în planul tãlpilor superioare la distanţa

de 30 m în lungul clãdirii. Contravântuirea se realizeazã între 2 ferme.

30
m
 Şarpante sub formã de scaune
Scaunul este format dintr-un şir de popi solidarizaţi în sens transversal cu cleşti sau
moaze. Pe popi reazemã pane care susţin cãpriorii. Distanţa dintre cãpriori 70 - 90 cm.
Scaunele se aşeazã la distanţe de 2,5 – 3 m în lungul clãdirii.

L = 2,0 m

cleşti pana
cosoroabã

L < 9,0 m L < 12,0 m

Grinzi cu inimã plinã

Acoperişul este format din grinzi cu inimã plinã rezemate pe pereţi portanţi, pe grinzi
reazemã pane de acoperiş care susţin cãpriorii.

pane

inima
inima
talpã

talpa inferioarã rigidizare rigidizare

L < 15,0 m