Sunteți pe pagina 1din 5

Sistem de invatamant Finlanda.

Finlanda are cel mai ridicat nivel de trai din lume și cel mai evaluat sistem educativ. Finlanda
atrage atenția lumii atunci când se constată că elevii săi obțin constant poziții de top la testele
PISA – teste internaționale menite să verifice nu atât cunoștințele tinerilor, cât mai ales modul
cum aceștia gândesc.
Sistemul educational finlandez merge pe premisa/conceptul de egalité, fraternité.
Sistemul este unul egalitarist, oferind şanse egale pentru oricine, indiferent de mediul socio-
economic din care provin, sau de zona în care locuiesc, au același potențial de a învăța și
trebuie să aibă aceleași șanse la o educație de calitate. În Finlanda nu există școli mai bune și
școli mai proaste. Nu există învățământ privat. Întregul sistem universitar este de stat. Sunt
permise liceele private, dar perceperea de taxe de studiu este interzisă.
Această țară consideră pur și simplu că absolut toți copiii trebuie să beneficieze de același
tratament. Copiii cu dizabilități învață în școlile normale. Copiii cu cerințe educaționale speciale
nu studiază la domiciliu, nu sunt excluși sau izolați în școli speciale, ci participă la ore în clase
normale, indiferent dacă au handicapuri grave.
Profesorii. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.
În Finlanda, școala pune preț pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care realizează
performanțe. Calitatea profesorilor finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În Finlanda trebuie
să ai facultate ca să predai la grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Astfel, legea impune
fiecărui cadru didactic să aibă la bază cinci ani de facultate și un masterat în pedagogie. Poziția
de profesor este drept una cu o mare responsabilitate și, în consecință, nu oricine poate intra în
sistem. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.
Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa, alături de Germania, Marea
Britanie și Franța. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se prelungește contractul
de angajare.
Ca bonus in Finlanda, nu trebuie să plăteşti nimic pentru serviciile educaţionale nici măcar când
faci o facultate, masterat sau doctorat. În plus, elevilor li se asigură un prânz gratuit şi transport
gratuit dacă locuiesc la mai mult de 5 km de şcoală. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie
gratuit, nutritiv, și cu multe feluri de salate și fructe. Dacă orele se prelungesc până după-
amiază, școala are obligația de a oferi o gustare elevilor.
Copiii încep școala la 7 ani şi nu se confruntă cu examene până la vârsta de 16 ani, când susțin
singurul examen important în sistemul lor educațional. Orele sunt scurte (45 min), intense și,
mai ales, foarte participative. Au foarte puţine teme pentru acasă, se stimulează raționamentul
critic înaintea memorizării mecanice. Învăţământul finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe
practică, de aceea cele mai multe cursuri de ştiinţe au loc în laboratoare, în grupuri de
maximum 16 elevi şi se concentrează pe experimente ştiinţifice. Statul finlandez e preocupat de
asigurarea unui învățământ viabil, capabil să motiveze elevii. Sistemul educativ este foarte bine
gândit și făcut în sprijinul elevilor. Finlanda are cel mai mare procent, din Europa, al elevilor
care ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi promovează liceul. În același timp,
diferența dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi este cea mai mică din lume.
Educaţia obligatorie este structurată pe două cicluri. În primii şase ani un singur profesor predă
toate disciplinele de învăţătânt, iar în ultimii trei ani disciplinele de învăţământ sunt predate de
profesori diferiţi.
Educaţia devine obligatorie în anul în care copilul împlineşte şapte ani, dar există posibilitatea
ca acesta să înceapă şcoala cu un an mai devreme sau cu un an mai târziu, în funcţie de
dezvoltarea sa intelectuală, stabilită printr-o serie de examinări. Părinţii sau tutorii sunt
notificaţi când copilul trebuie înscris la şcoală, iar daca nu îndepinesc această obligativitate nici
după cea de-a doua notificare pot fi acuzaţi de neglijenţă.
Home schooling
Şcoala nu este obligatorie, doar educaţie este obligatorie. Un elev poate studia şi în afara şcolii,
acasă de exemplu, dar periodic se verifică în sistemul educaţional de stat progresele copilului
care nu frecventează şcoala. Numărul celor care studiază acasă este însă foarte mic. Grădiniţa
nu este obligatorie. Unele şcoli oferă o grupă de grădiniţă pregătitoare pentru şcoală pentru
copiii de şase ani.
După cei nouă ani obligatorii, tânărul poate continua studiile sau nu. Cei care decid să continue
studiile au două opţiuni, fie şcoala secundară (care durează patru ani maximum – cu
posibilitatea de completare în doi ani – şi se încheie cu un examen naţional pe baza căruia se
fac apoi admiterile în universităţi), fie educaţia vocaţională (care durează doi sau trei ani în
funcţie de domeniul de studiu şi al cărei scop este de a pregăti viitori muncitori calificaţi în
diferite domenii; absolvenţii şcolilor vocaţionale pot continua apoi cu studiile superioare în
politehnici). Un aspect foarte important în cazul educaţiei vocaţionale este practica chiar la
locul de muncă pentru care tânărul respectiv se pregăteşte. După încheierea acestei etape de
studii, fie în şcoala vocaţională, fie în cea generală, tinerii pot aplica pentru admiterea într-o
facultate. Sistemul educaţiei superioare are două sectoare, universităţile şi politehnicile. În plus,
sistemul de educaţie finlandez permite cetăţenilor finlandezi să îşi desăvârşească educaţia sau
calificarea la orice vârstă.
Abandonul şcolar, o problemă inexistentă
Abandonarea şcolii este extreme de rară. Gratuitatea presupune manualele, materialele
auxiliare, masa de prânz la şcoală. Educaţia obligatorie nu se încheie cu un examen, ci doar un
certificat este dovada îndeplinirii cerinţelor din programa analitică. Predarea se face în cele
două limbi naţionale, finlandeză sau suedeză.
Gândirea creativă şi independent
Educaţia şcolară se bazează pe dezvoltarea gândirii şi a expresiei, nu pe acumularea masivă de
informaţie. Pentru a favoriza gândirea creativă şi independentă, multe din temele pentru acasă
au formă de proiect; elevul nu rezolvă numai probleme după o reţetă, ci încearcă să descopere
utilitatea soluţiilor în diferite aspecte practice.
Un exemplu de temă: să meargă în pădure, să fotografieze copacii sau plantele studiate în clasă, să le
identifice şi să facă un raport despre vegetaţia din zona respectivă.

Raportul final este prezentat în clasă, de multe ori la proiector. Se antrenează în acest fel să
înveţe şi pentru mai târziu să ştie cum să îşi prezinte rezultatele personale.
Învăţământul obligatoriu are nouă clase, plus un an pregătitor înainte de intrarea la şcoala primară
(grădiniţa de la noi). Liceul durează trei ani şi are filieră teoretică şi tehnologică sau vocaţională.
Abandonul şcolar este redus, 4% la liceu, 10% la şcolile tehnologice.
Aproape 50% dintre absolvenţi urmează studii universitare, Finlanda având cel mai mare
procent de licenţiaţi din UE. Şcolile „politehnice" ( învăţământ profesional superior orientat
explicit spre practică ) au mare succes.
De altfel, orientarea profesională a viitorului licean sau student este urmărită permanent de
profesor, alocându-i-se o oră pe săptămână. Elevul află ce fel de licee există, care-i diferenţa
între filiera teoretică şi cea tehnologică, ce perspective are la fiecare.
Se consideră important ca la această vîrstă, cca 14, 15 ani, elevul să fie informat de meseriile
cele mai solicitate (electrician, instalator etc), câţi oameni lucrează într-o meserie în întreaga
ţară, care sunt domeniile cele mai căutate la momentul respectiv etc.
Printre particularităţile educaţiei finlandeze se numără o încredere foarte mare în
competenţele profesorilor, iar sistemul este descentralizat, nici măcar nu există inspectori
şcolari. Testele sunt de aşa natură încât să nu-i ierarhizeze deloc pe copii, nu există liste cu note
primite la evaluări naţionale, cu admişi şi respinşi, nu există eticheta elevului picat, copilul de
nota 2 şi cel de nota 10, şi nu există şcoli slabe şi şcoli pentru elite. Părinţii ştiu că oriunde îşi
dau copilul, el va beneficia de aceeaşi calitate a educaţiei.
Principiile sistemului de invatamant finlandez
- Fiecare copil este important - sistemul trebuie sa fie capabil sa ofere cea mai buna educatie
posibila fiecarui copil, in mod egal;
- Nu exista scoli pentru elite - elevii sunt educati sa accepte diferentele dintre ei si sa le
foloseasca pentru a colabora in tot ceea ce fac
- Profesorii au putere de decizie in ce priveste: manualele, metodele de evaluare ale studentilor
/elevilor, continutul cursurilor
- Exista un curriculum la nivel national, insa doar ca o baza de lucru pe care profesorii o
imbunatatesc si ii adauga elemente, dupa cum considera ei
- Nu exista teste - elevii dau primul lor examen in clasa a IX-a
- Nu exista inspectii scolare - evaluarea profesorilor si dezvoltarea lor se bazeaza pe incredere
- Doar primii 10% dintre cei mai buni studenti sunt acceptati pentru a deveni profesori;
masterul este obligatoriu pentru a putea preda
Diferente intre sistemul de invatamant romanesc si cel din strainatate
Sistemul educational din Romania este diferit de cel din alte state europene, desi autoritatile
incearca sa il imnbunatateasca. Pana atunci mai dureaza, iar multi dintre elevii nostri pleaca sa
isi continue studiile in strainatate.
Desi invatamantul romanesc este mult mai ieftin, de la un an la altul tot mai multi elevi aleg sa
paraseasca Romania pentru state europene in care sa studieze in marile scoli si universitati ale
lumii, de unde obtin burse care le asigura un viitor stralucit. Institutiile de invatamant din
strainatate ii incanta pe cei mai multi elevi romani prin burse, scoli moderne si profesori
nonconformisti, de la care au ce invata.
In timp ce copiii din Romania inca mai studiaza in clase darapanate, cu mobilier vechi, in care nu
s-a mai investit de ani de zile, in alte state europene scolile sunt dotate cu aparatura de ultima
ora, colorate si vesele, iar profesorii predau din centru si nu din fata elevilor.
Profesorii din Finlanda spre exemplu, inainte de a ajunge la catedra, trebuie sa termine o
facultate de cinci ani si sa urmeze un master de pedagogie. Ajunsi in fata scolarilor, acestia au
libertate deplina sa cheltuiasca din bugetul scolii si decid singuri ce vor preda.
Daca in Finlanda elevii sunt incurajati sa studieze in mod special materiile la care se descurca cel
mai bine, in Romania copiii sunt obligati sa invete la toate disciplinele de invatamant prevazute
in programa scolara.
În școlile finlandeze nu există inspecții și nici grade didactice. Performanța profesorilor nu se
obține prin coerciție și evaluări repetate, ci prin pregătire și responsabilizare.
În școlile finlandeze nu există inspecții și nici grade didactice. Performanța profesorilor nu se
obține prin coerciție și evaluări repetate, ci prin pregătire și responsabilizare.
Sistemul educational
Sistemul educational finlandez este alcatuit astfel:
1. Anul pregatitor: pentru copiii de 6 ani, optional, consta in activitati desfasurate in centrele
de zi
2. Scoala primara: clasele I-VI
3. Gimnaziu: clasele VII-IX
4. Liceu sau scoala vocationala: clasele X-XII
5. Universitate
Educatia obligatorie este de 9 ani si este gratuita. Anul scolar preuniversitar finlandez este
impartit in 2 semestre. Semestrul 1 incepe la mijlocul lunii august si se incheie la sfarsitul lunii
decembrie (cu o saptamana de vacanta in luna octombrie). Semestrul 2 incepe in a doua
saptamana a lunii ianuarie si se incheie in luna iunie, cu o saptamana de vacanta in luna
februarie si una in luna aprilie. Vacanta de vara dureaza 2 luni.
Copiii incep scoala la 7 ani
Copiii intra in clasa intai in anul in care implinesc 7 ani si sunt inscrisi la scoala cea mai
apropiata de domiciliu. Daca un copil nu este inscris la scoala sau nu studiaza (cazuri extrem de
rare), reprezentantii legali ai copilului pot fi amendati In clasele I-VI elevii au toti acelasi
curriculum, insa la gimnaziu apar mai multe materii optionale, care sunt alese impreuna cu
parintii si consilierul scolar.
Materiile comune sunt : cele 2 limbi oficiale (finlandeza si suedeza), o limba straina, studii de
mediu, educatia pentru sanatate, religie sau etica, istorie, studii sociale, matematica, fizica,
chimie, biologie, geografie, educatie fizica, muzica, arta si lucru manual, economie domestica.
Notele sunt de la 4 la 10, nota minima de trecere fiind nota 5.
Evaluarea elevilor
In Finlanda se pune mare accent pe autoevaluare, elevii fiind pusi in situatia de a isi da ei insisi
calificative. In primele clase nu se dau note, ci se fac doar evaluari verbale, ramanand la decizia
locala anul de studiu de la care este introdus si sistemul de notare. La sfirsitul fiecarui an de
studiu, elevii primesc un certificat de absolvire. Daca elevul nu a reusit sa
acumuleze suficiente cunostinte, acesta sustine o noua examinare la sfarsitul verii, iar daca nu
reuseste sa treaca nici acest examen poate repeta anul, insa aceste cazuri sunt foarte rare, iar
decizia de a repeta anul este luata de catre profesori impreuna cu directorul scolii numai dupa
ce are loc un interviu cu elevul si parintii acestuia.
Un accent deosebit se pune pe ritmul propriu de invatare al fiecarui elev in parte, iar competitia
intre copii nu este stimulata in niciun fel! In scoala sunt angajati mai multi profesori de sprijin,
care lucreaza cu copiii cu dificultati de invatare, fie in cabinetul propriu, fie la clasa, in timpul in
care materia respectiva este predata. Elevii sunt incurajati permanent sa gandeasca liber, sa
dezbata subiecte, sa puna intrebari, sa lucreze in echipa, sa inteleaga ceea ce invata si pentru ce
invata.
Materiile optionale
Trebuie subliniat faptul ca materiile optionale sunt intr-adevar optionale si se stabilesc in
functie de nevoile elevilor, scoala fiind obligata sa gaseasca solutii pentru a le satisface.