Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2/1
REZUMAT – Aplicaţiile industriale ale tehnologiei plasmei sunt în atenţia multor ţări
care oferă energie electrică ieftină. Posibilitatea transformării energiei electrice obţinute
din combustibili fosili, într-un jet de plasmă sau un arc de plasmă de energie ridicată a
fost demonstrată la scară redusă şi la scară industrială, sistemul de procesare cu plasmă
fiind folosit mai ales în scopul extracţiilor metalurgice şi pirometalurgice,precum si in
prelucrarea materialelor dure. Acest referat descrie câteva scurte evaluări a unor
promiţătoare şi de succes inovaţii de prelucrare cu ajutorul plasmei, si de eliminare a
deseurilor ( gunoaielor)prin procesul de piroliza .
PIROLIZA DESEURI
INTRODUCERE
Variatele procese industriale folosesc trei tipuri de bază ale surselor de căldură cu plasmă.
Acestea includ generatoarele de plasmă cu arc transferat, cu arc non-transferat şi torţă de plasmă
cu electrozi de inducţie de înaltă frecvenţă. Cei mai importanţi parametri de proiectare a acestui
tip de sursa de plasmă termică sunt următorii:
- necesarul de putere care determină consumul specific de energie şi productivitatea
întregului proces;
- potenţialul termodinamic şi temperatura masică pentru obţinerea concentraţiei de energie
cerută în echilibrarea proceselor din sistem;
- tipul de gaz, debitul şi presiunea de plasma necesare pentru operaţiunile din proces.
1
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
Cea mai populară torţă de plasmă este cea care utilizează un electrod coaxial ca şi catod şi
duză ca şi anod. Mecanismul de stabilizare a arcului foloseşte fie gaz fie câmp electromagnetic.
La anumite torţe de plasmă, sunt folosite ambele metode de stabilizare a arcului pentru a obţine
concentraţia dorită de căldură şi mişcare de rotaţie pe suprafaţa piesei de prelucrat.
Apă
Gaz
plasmogen Catodul Generatorul de c.c.
Anodul
Apa de răcire
Jetul de plasmă
Fig.2
3
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
Fig.3
4
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
Fig .4
Fig.5
5
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
TABLE 1: Compositions of feed materials
A B C D E
Components MSW fly-ash MSW fly-ash SS fly-ash SS grate-ash SS residue mix
wt-%- (LTH) (IME)
Al20, 8.3 12.9 9.47 9.9 8.15
CaO 14.0 17.2 43.7 43.0 32.8
Si02 17.1 27.5 15.0 22.6 35.9
MgO 1.8 2.0 1.21 1.50 1.18
Ti02 1.3 1.2 0.51 0.58 0.46
Fe20, 2.1 4.4 5.77 6.19 5.60
Na20 9.2 2.2 2.36 0.43 1.56
K 20 10.5 2.5 0.77 0.67 0.72
ZnO 7.1 3.8 - • -
PbO 1.9 0.9 0.037 0.024 0.023
P205 1.4 0.9 7.74 8.16 6.02
C 0.2 3.3 - - -
CI 12.0 4.0 2.6 1.3 1.41
F 0.12 0.3 - - -
SO, 10.4 4.5 5.60 2.00 2.69
MSW = municipal solid waste
SS = sewage sludge
SS residue mix = 45% SS fly-ash + 31% SS grate-ash + 24% spent foundry sand
TABLE 2: Compositions of slags
A B C D E
Components MSW fly-ash MSW fly-ash SS fly-ash SS grate-ash SS residue mix
6
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
TABLE 3:Compositions of secondary fly-ashes TABLE 3:Compositions of secondary fly-ashes
A B D E
Components MSW fly-ash MSW fly-ash SS grate-ash SS residue mix
Sn02 1.08 - - -
Fe20, 0.20 2.8 3.0 1.8
TABLE 4: Relation between secondary fly-ash formation and CI' and SO/" content of feed material
A B D E SS residue
mix
MSW fly-ash MSW fly-ash
CI in feed (wt%) 12.0 (IME)
4.0 1.3 1.4
SO, in feed (wt%) 12.5 5.4 2.4 3.2
Relative amount of secondary fly-ash, % 30.40 10... 15 3.5 5
A B D E
MSW fly-ash MSW fly-ash SS grate-ash SS residue mix
(LTH) (IME)
Pb and Zn oxides 15 26 1 1
Phosphate, silicate, residual sulfate 3 1 23 24
Other oxides 12 6 16 10
TABLE 6: Volatilization degrees of the major feed components (average of tests A through E)
La taierea cu jet de plasma, datorita concentratiei mari de energie intr-un spatiu restrans,
se pot atinge temperaturi foarte inalte sub un puternic efect de suflu. Materialul piesei este
incalzit pana la topirea unui strat, dupa care se sufla din taietura cu jetul de plasma. La grosimi
ale pieselor mai mari de 10 mm, jetul de plasma este inlocuit de un arc de plasma (caldura
degajata in sectiunea taieturii este mai mare).
7
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
Jetul de plasma este utilizat din ce in ce mai mult la taierea otelurilor bogat aliate, a
metalelor neferoase si chiar a materialelor nemetalice. Se pot utiliza drept gaze plasmogene:
argon, azot, hidrogen, heliu. Folosindu-se generatoare de plasma cu puteri instalate de pana la
150 kW se pot taia materiale care, in cazul otelurilor, ajung pana la 120 mm grosime, iar pentru
aluminiu pana la 125 mm.
8
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
influentata termic care, pentru un rost de taiere b = 1,5 mm, poate capata o extindere de 0,24
mm.
Pentru prelucrarea pieselor din otel carbon cu grosimi de pana la 75 mm se pot utiliza, in
locul gazului inert, aer sau oxigen. Calitatea taieturii cu jet de plasma este cel putin tot atat de
buna ca si cea realizata prin taierea oxiflacara, insa cu o zona influentata termic mai mica, de cel
mult 1,5 mm. Precizia taieturii este de 1,5 mm.
Plasma este un gaz sau un amestec de gaze puternic ionizat (compus din molecule,
atomi, ioni si electroni) si cvasineutru din punct de vedere electric. Se caracterizeaza prin:
conductivitate electrica mare, capacitate de interactionare cu campurile electrice si magnetice,
permanenta sursa de radiatii electromagnetice cu spectru larg (infrarosu, vizibil, ultraviolet).
Natura mediului gazos, gradul de ionizare si de recombinare determina temperatura plasmei,
care variaza in limite foarte largi. Deosebim astfel plasma de temperatura scazuta, de
aproximativ 103 0K si plasma nucleara, pana la 108 0K, definita de unii autori ca fiind a patra
stare de agregare a substantelor, cu implicatii directe in descoperirea a noi surse de energie.
9
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
1 - electrod de wolfram; 2 - jet de gaz; 3 - ajutaj de cupru; 4 - jet de plasma; 5 - piesa
supusa prelucrarii; 6 - sursa de curent continuu.
- cu arc cu plasma ( arcul arde intre electrodul - catod si piesa anod trecand prin duza) -
generator tip Plasmarc;
- cu jet de plasma (arcul arde intre electrodul - catod si duza - anod, plasma fiind suflata
de catre presiunea gazului sub forma de jet) - generator tip Plasma - Plating.
Sistemul de alimentare cu gaz plasmogen consta din butelii de presiune inalta in care se
afla inchis gazul de lucru; argon, hidrogen azot, heliu, kripton sau amestecuri ale acestora.
Sudarea cu Plasma:
Plasma - ultima descoperire din domeniul starilor de agregare ale materiei - formeaza cea
mai mare parte a universului. In plasma gazele incalzite la temperaturi foarte inalte se
transforma. Ea este compusa din particule cu sarcini pozitive si negative, avand o sarcina totala
nula. Plasma poate fi: plasma rece (104...1050C), plasma calda (temperatura ajunge la milioane
0C).
- arcul electric nu sufera nici un fel de constrangeri, in timp ce plasma este puternic
strangulata mecanic (din cauza contractului dintre jetul fierbinte de gaz si diuza ajutajului racita
intens) si electromagnetic ( datorita atractiei curentilor paraleli);
- aerul ionizat din arcul electric de sudura impreuna cu gazele dezvoltate au o presiune
practic egala cu presiunea atmosferica, pe cand la plasma gazele se introduc sub presiune, ceea
ce determina o curgere cu viteze mari a plasmei ionizate;
- la arcul electric de sudura coloana arcului are o forma tronconica, pe cand la plasma este
cilindrica; - temperatura arcului electric este considerabil mai mica decat cea a plasmei. Arderea
stabila a plasmei este legata si de materialul din care este confectionat catodul generatorului.
Folosirea electrozilor din wolfram aliat, pe langa intensificarea emisiei termoelectronice si
imbunatatirea stabilitatii arcului cu plasma, are consecinte si asupra altor fenomene. Uzura
catodului generatorului de plasma depinde de gazul plasmogen folosit, de factorii care determina
temperatura catodului, de regimul de lucru si evident, de materialul folosit la confectionarea sa.
Exista o limita pentru debitul de gaz plasmogen, limita peste care baia metalica este indepartata.
Prin reducerea debitului apare insa arcul electric secundar, iar pata catodica de pe varful
electrodului se deplaseaza pe suprafata sa cilindrica. Arcul secundar produce deteriorarea
ajutajului. S-a constat ca, pentru a nu se indeparta baia de metal topit, este necesar un debit de
aproximativ 600 l/h si un curent de sudare in limitele 80...140 A. In cazul unui debit constant,
pentru marirea curentului s-a folosit drept gaz de focalizare hidrogenul.In afara operatiilor de
sudare si taiere, instalatiile in jet de plasma pot fi utilizate si pentru incarcarea prin sudare cu
plasma. Aceasta consta, in principiu, in realizarea unei depuneri din metale sau aliaje cu
performante superioare metalului de baza. Stratul depus este legat metalurgic cu metalul de baza.
In acest scop, arcul de plasma topeste concomitent atat materialul de adaos cat si metalul de
baza.
Incinerarea deseurilor:
Simplificat, convertorul cu plasma nu reprezinta nimic mai mult decat un arzator cu plasma
aplicat asupra deseurilor . Un arzator cu plasma foloseste gaz si electrozi puternici pentru a crea
plasma, adica gaz ionizat. Uneori aceasta este numita a patra stare de agregare. In natura putem
vedea plasma in
fulgere.Temperaturile la care poate ajunge un arzator cu plasma pot
fi mai mari decat cele de la suprafata soarelui (peste 6000 de grade
Celsius). La aceste temperaturi, deseurile nu au nici o sansa.
Moleculele sunt descompuse intr-un proces numit disociere
moleculara. Cand moleculele sunt expuse la energie intensa (cum
ar fi cea generata de un arzator cu plasma), legaturile moleculare
ce tin legaturile chimice ale moleculelor devin excitate si se rup.
Ce ramane sunt componentele elementare ale moleculelor.
Cianura, de exemplu, se va descompune in atomi de carbon si
azot.Moleculele organice (cele pe baza de carbon) se volatilizeaza, sau, se transforma in gaz.
Acest gaz sintetic (Syngas) poate fi folosit ca sursa de combustibil daca este curatat
corespunzator.Compusii anorganici se topesc si se vitrifica, sau, se transforma intr-o substanta
dura, sticloasa, similara la aspect si greutate cu obsidianul. Metalele se topesc si se combina cu
restul materiei anorganice formand zgura.Spre deosebire de incineratoare, care folosesc
combustia pentru a descompune deseurile, in procesul de gazificare nu are loc ardere, sau
oxidare. Caldura convertoarelor cu plasma creeaza piroliza, un process prin care materia
12
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
organica se descompune. Arzatoarele cu plasma pot functiona in compartimente inchise, fara
ventilatie. Combustia are nevoie de oxidare, piroliza nu.Convertoarele de deseuri cu plasma pot
procesa aproape orice tip de deseu, inclusiv deseuri greu de tratat prin metode traditionale. Poate
procesa deseuri medicale sau deseuri contaminate chimic, in urma procesului ramanand doar
gaze si topitura. Singurele deseuri care nu pot fi procesate in convertorul cu plasma sunt
materialele grele radioactive utilizate sub forma de bare in reactoarele nucleare. Exista
posibilitatea ca, supuse la arzatoarele cu plasma, aceste bare sa explodeze.
Produsele finale constau in 3 tipuri principale: gaz sintetic (syngas), topitura si caldura. Sa
privim fiecare din cele 3 in detaliu.
Gazul sintetic este o combinatie de mai multe gaze dar cea mai mare proportie a acestuia o
constau hidrogenul si monoxidul de carbon. Poate fi folosit ca sursa de energie si unele instalatii
il folosesc pentru a crea electricitate pentru consumul propriu si vanzarea excesului in reteaua
locala/nationala de electrificare. Deseurile contin multa energie potentiala iar procesul de
gazificare le permite inginerilor sa transforme aceasta energie potentiala in energie electrica.
Aceasta depinde de deseurile care sunt introduse in camera de “ardere”. Daca deseurile contin
mult material pe baza de carbon (deseuri organice), atunci se va obtine mult gaz. Deseurile ce au
in compozitie mult material anorganic nu vor produce la fel de mult gaz. Din acest motiv, unele
astfel de instalatii practica sortarea deseurilor inainte ca acestea sa ajunga in sistem.
Acest produs solid al procesului de gazificare este numit topitura. Greutatea si volumul
metrialului original scad dramatic. Greutatea zgurei este aproximativ 20% din cea a materialelor
initiale, volumul topiturii este aproximativ 5% din cel al materialului initial.Topitura poate lua
diverse forme in functie de metoda de racire folosita.Daca este racita cu aer, formeaza pietre
negre, sticloase ce semana cu obsidianul si pot fi folosite in beton sau asfalt. Zgura topita poate
fi turnata in forme si apoi racita creeindu-se astfel materiale de constructii prefabricate.
Daca se foloseste o suflanta cu aer comprimat prin fluxul de topitura la curgerea acesteia se
obtine vata minerala. Acest produs este de doua ori mai eficient la izolatii termice decat vata de
sticla. Acest material este de asemenea mai usor decat apa si foarte absorbant, motiv pentru care
poate fi folosit la decontaminarea apei de produse petroliere.
Caldura creeata in proces poate fi recuperata prin incalzirea apei si utilizarea aburului in turbine
cu abur pentru generare de energie electrica.Gazele generate sunt de asemenea folosite in turbine
cu gaz, dupa o curatare prealabila a acestora in filtre speciale. Emisiile de poluanti in atmosfera
sunt estimate a fi sub 20% din maximul permis la ora actuala de catre legislatia europeana in
vigoare.
CONCLUZII
In concluzie, aceasta metoda de procesare a deseurilor este de departe cea mai avantajoasa.
Necesita un spatiu mult mai mic decat rampele de depozitare deseuri, produce energie electrica
si produse secundare ce pot fi valorificate, are emisii de gaze inerte, polueaza mult mai putin
decat incineratoarele de deseuri.
13
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
Totusi, in ideea de management durabil al resurselor, aceste instalatii ar trebui folosite doar
pentru deseurile finale (deseuri ce nu mai pot fi reciclate sau reutilizate) si, evident, asupra
rampelor de deseuri istorice de care tara noasta nu duce lipsa.In viitor se preconizeaza creerea de
astfel de instalatii mobile, pentru procesarea rampelor istorice in-situ, putand sa fie mutate pe
urmatoarea locatie in momentul in care au curatat o zona de deseuri.
Tehnica plasmei constituie una dintre cele mai atractive şi posibile tehnici de procesare
termică ca alternativă la tehnicile calasice.
Prin tehnologia plasmei pot fi operate faze tehnologice atât mecanice cât şi de proces.
Datorită temperaturilor mati ce pot fi obţinute, procedeul poate constitui pentru multe
procese singura tehnică disponibilă.
Inconvenientul principal îl constituie consumurile generale destul de ridicate, consumuri
amplificate prin addăugirea gazului plasmogen şi al agentului de răcire absolut necesar.
Prin avantajele şi dezavantajele evidenţiate, tehnica plasmei constituie în prezent una din
tehnicile cele mai apelate în diverse sectoare economice, de la industria metalurgică, până la
procese de distrugere a deşeurilor.
Bibliografie:
1. Falota , Horea- Electrotelnologii II Curs.
2. Plasma Technology for a Better Environment, U.I.E. International Union for Electroheat, publ.
U.I.E. Tour Atlantique, F-92080 Paris La Defense, 1992, pp. 57-71.
3. ibid, pp.53-56.
4. S. Lavoie, M. Litalien, A. Robitaille: Processing of dross in a plasma-arc heated furnace; 122th
TMS Annual Meeting, Denver, Colorado, Febr. 1993.
5. J.K. Williams: High Temp. Chem. Processes 3 (1994), pp. 707-718.
6. Ref (2), pp. 74-75
7. Ref(2), pp.41-45.
8. D.P. Kanicki: modern casting, Dec. 1989, p. 21.
9. M. Labrot in: Proc. Conf. „Plasma for Industry and Environment", 25-27 Sept. 1990.
Oxford (England), BNCE.
10. B. Johansson, U. Lofgren in: Ref. (9).
11. F. Bruno, J.J. Hunt, E. Repetto: ILSERV process for the treatment of EAF and AOD
dusts, Proc. „Process - Material Innovation in Stainless Steel Products", Florence, Italy,
Oct 11 -14,1993.
12. Ref (2), p.27.
13. Y. Koshimoto et al. in: Ref (9).
14. M. Ford, J.F. Oosthuizen: The production of ferrochromium in a 40 MVA DC plasma
furnace; INFACON 7, Trondheim, Norway, June 1995, eds: Tuset, Tweit and Page;
publishers: FFF, Trondheim, Norway, 1995, pp. 263-272; D.D. Slatter: Technological
trends in chromium unit production and supply, ibid pp 249-262.
15. I.E. Alexopoulouetal.: Erzmetall 47 (1994), pp. 562-571 and pp. 651-657.
16. Ref (2), pp. 17-39.
17. Ref (2), pp. 111-130.
18. H. Jimbo et al.: Plasma melting process of incinerator residue, Inst. Adv. Mater. Process.
Report No. 2111, Bull. Inst. Adv. Mater. Proc, Tohoku Univ., 49, Dec. 1993, Sendai, Japan (in
Japanese)..
19. C. Oberlin: Plasma processes for industrial applications - state of research and development
activities undertaken by EDF, High Temp. Chem. Processes 3_,_December 1994.
20. G. Grund et al.: Aufarbeitungsmoglichkeiten dioxinhaltiger Flugstaube, paper presented at
EMC '94 (Second European Metals Conference) 14-18 June 1994, Freiberg and Dresden,
14
Referat Electrotehnologii Florea Florin EM. F.R. An IV Gr.2 Sgr. 2/1
publ. by GDMB Informationsgesellschaft, Clausthal-Zellerfeld, 1994.
21. A. Stiiber, A. Hauck, D Neuschutz: Processing tests of filter dusts from a waste incineration
plant in a 600 kW plasma melting furnace, in: Thermal Plasma Processes TPP 3, VDI Berichte
1166, ed. by
D. Neuschutz, publ. by VDI Verlag Dusseldorf 1995, pp. 583-590.
22. H. Klein: Thermische Aufbereitung toxischer Staube mit Plasmatechnik; elektrowarme
international 50 (1992) B2, pp. 120-126.
23. P.J. Spencer, D. Neuschutz: Thermodynamic conditions for the formation of dioxin; Chem.
Eng. Technol. 15(1992) 119-123.
24. H. Jimbo, T. Amemiya, T. Kawase: Recycling of incinerator residues in a plasma melting
furnace, Kagaku Souchi, Special Issue, July 1995, pp. 63-68 (in Japanese).
25. Gutt Gheorghe, Sonia - "TEHNOLOGII NECONVENTIONALE" Editura Tehnica,
Bucuresti 1992
26 F. Kassabji, P. Frugier: Analyse thermochimique de la vitrification du REFIOM par les
precedes hautes temperatures; Journees d'Etude March 29, 1995, Societe francaise des
thermiciens, EDF, Moret
15