Sunteți pe pagina 1din 26

PETRU GU6 TEODOR RUSU

EZVOlTAREA DURABilA
A
AGRICUlTURII
RESTRUCTURARE

AGRICUlTURA
DURABilA
DIVERSIFICARE $1 MODERNIZARE
DEZVOlTARE
RURAlA PRIN:

lNVlTARE
'
CONTINUA

@DCOr?QOllil'iJ')
Cluj-Nepoce • 2005
© 2005 RISOPRINT pag.
Toate drepturile rezervate autorului.
rc,·~ Introducere ......................... 00 0000 0000 00 00 00 0000 00 . . . . . . . . . . . 00 00
5
Editura RJSOPRINT este acreditatii de C.N.C.S.I.S. (Consiliul Nafional
al Cercetarii $tiinfifice din lnva{amantul Superior). Cap.l. Agricultura ~i dezvoltarea durabiUi ............................. .. 6
Pagina web a CNCSIS: www.cncsis.ro
1.1. Agricuttura durabitli- caracteristici ................................ .. 6
rc,·~

Toate drepturile rezervate. Tiparit in Romania. Nici o parte din aceastli lucrare
nu poate fi reprodusli sub nici o forma, prin nici un mijloc mecanic sau 1.2. Sistemut agricot durabil ................................................... .. 7
electronic, sau stocatli intr-o bazli de date flirli acordul
prealabil, in scris, a! autorului. 1.3. Triunghiut dezvoltlirii durabile
~-~ (economic, agrotehnic, social) ........................................... . 10
All rights reserved. Printed in Romania. No parts of this publication may be
reproduced or distributed in any form or by any means, or stored Cap.2. Componentele agriculturii durabile .............................. . 12
in a data base or retrieval system, without the
prior written permission of the author. 2.1. Dinamismut $i diversitatea sistemului ............................. .. 12
~-~
2.2. Gospodarirea viabila a terenurilor .... 00 ............................ ..
14
GU~,PETRU
DEZVOLTAREA DURABILA A AGRICULTURII I Petru Gu~, 15
Teodor Rusu - Cluj-Napoca; Risoprint, 2005
2.3. Integrarea producfiei vegetate $i animate ........................ .
52 p.; 17 x 24 em.
Bibliogr. 2.4. Conservarea §i gospodarirea resursetor .......................... . 17
ISBN 973-656-804-0
2.5. Extensia unor noi generafii de tehnotogii agricote .......... . 17
I. RUSU, TEODOR

2. 6. Protectia sotutui fmpotriva eroziunii ............................... .. 37


Director: GHEORGHE POP
Consilier editorial: NICOLAE OPREA 44
Coperta: VOICHlTA-MARIA CLINCI 2. 7. Dezvottarea rural a durabila ............................................ ..

Cap.3. Sistemele de agricultudi ~i dezvoltarea durabiHi ......... 44

Tiparul executat Ia: Cap.4. Agricultura durabiHi ~i protectia mediului .................... 48


S.C. ROPRINT S.R.L.
rt;.•-<f, BffiLIOGRAFIE .............................................................. 50
400 275 Cluj-Napoca • Str. Horea nr. 82
Tel./Fax: 0264-432384 • roprintcluj @xnet.ro
rt;.•-<§.
430 315 Baia Mare • Piata Revolutiei nr. 5/1
Tel./Fax: 0262-212290
3
INTRODUCERE

Agricultura este indeletnicirea de care depinde direct existenta


omului asigurandu-i nu numai hrana, ci ~i alte materiale pentru confectii,
combustibili, produse farmaceutice ~i altele. Pentru o dezvoltare durabila
agricultura nu trebuie sa fie numai un Joe de munca cu ca~tiguri materiale ~i
financiare de subzistenta, ci ~i un loc unde fermierul sa-~i gaseasca lini~tea
sufleteasca, implinirea financiara ~i mandria de producator agricol.
In agricultura proverbul ,omul sfinte~te locul" exprima, mai bine ca
oriunde, confruntarea omului cu natura, precum ~i legatura de
interdependenta dintre actiunile antropice ~i efectele induse mediului.
Trecerea de la modelul agricol de subzistenta la eel comercial
caracteristic Uniunii Europene impune nu numai ajustarea eficientei ~i
competitivitatii agriculturii, dar ~i promovarea unor tehnologii agricole
corespunzatoare.
Lucrarea ,Dezvoltarea durabila a agriculturii" cuprinde un ansamblu
de principii, reguli, masuri ~i actiuni care concura la mentinerea calitatii
terenurilor, concomitent cu promovarea tehnologiilor neconventionale de
lucrare a solului. Sunt tratate principalele aspecte tehnice, economice ~i de
mediu, care concura la realizarea unei agriculturi eficiente ~i durabile. Sunt
prezentate fenomenele de degradare a terenurilor ~i sistemele de agricultura,
precum ~i tendintele viitoare din cercetarea ~i productia agricola.
Sistemele neconventionale de lucrare a solului reprezinta o
alternativa importanta de mentinere a potentialului productiv al pamantului,
ele fiind benefice atat din punct de vedere economic, cat ~i ca impact de
mediu. Alaturi de sistemele agrotehnice antierozionale ~i altemativele noi de
lucrare a solului alte practici agricole durabile sunt necesare a fi 1nvatate de
fermierii romaru, deoarece viitorul tarii noastre este legat indisolubil de
conservarea solului, a biodiversitatii speciilor vegetale ~i animale, precum ~i
de folosirea cuno~tintelor ~tiintifice in rezolvarea problemelor alimentare ~i
a calitatii vietii.
Avand in vedere cerinte actuale privind dezvoltarea agriculturi
durabile ~i in acela~i timp performante, sistemele neconventionale de Jucrare
a solului ~i bunele practici agricole se impun tot mai mult ~i la noi in tara.
Considerentele mentionate recomanda prezenta lucrare fermierilor
participanti la proiectul nr. 913/2002, cu scopul de cunoa~tere ~i extensie.

5
Cap.l. AGRICUL TURA ~I DEZVOLT AREA Dezvoltarea durabila reprezinta capacitatea omenirii de a asigura
DURABILA continuu cerintele generatiei prezente, dar rara a le compromite pe cele ale
generatiilor viitoare.
l.l.AGRICULTURA DURABILA- Agricultura durabila presupune sa folosim corect toate resursele
CARACTERISTICI naturale ~i factorii de vegetatie (figura 1.2).
Agricultura durabila poate fi caracterizata astfel: ENERGIE SOLARA

produc{ie vegetala fn relafie directa cu produc{ia animaliera .Ji un


mediu sanatos,·
agricultura focuta de oameni pricepufi care fnvafa continuu,·
agricultura fn raporturi armonioase cu principalele resurse BIOSFERA
naturale (sol, apa, fauna, flora) pe care le utilizeaza rational fn c .• . -:::"3>
prezent, le amelioreaza ,Ji le conserva pentru genera{iile viitoare,· ECOSISTEMUL
agricultura pentru oamenii de azi ,Ji copii de maine; c t -:_:::,
agricultura durabila este fn rela{ie cu mediul fnconjurator edt ,Ji BIOCENOZA, HABITAT
cu societatea.
Trecerea de la agricultura de subzistenta Ia agricultura durabila se face
c::: ·• :::::>
POPULATIA
treptat ~i se asigura prin continuitate (figura 1.1 ).
INFLUENT A ~
(PRODUCATORI, CONSUMATORI,
ANTROPICA
DESCOMPUNATORI)

de subzistenta
TERITORIUL FERTILIT ATEA POTENTIALUL
ECOLOGIC SOLULUI BIOLOGICAL
OMOGEN (naturala, cultural!\) PLANTE LOR

CAPACITATEA DE PRODUCTIE A ECOSISTEMULUI (naturalll, culturalll)

Figura 1.2. Capacitatea de productie a ecosistemului

1.2.SISTEMUL AGRICOL DURABIL

,Dezvoltare durabilii globalii" nu poate fi conceputii fiirii o


Figura l.l.Directiile de evolutie a unei agriculturi durabile dezvoltare durabilii a agriculturii.
Caile prin care omul poate intervenii in scopul obtinerii unei
Cauzele care contribuie la dezechilibrarea agroecosistemelor sunt: productii agricole maxime ~i o dezvoltare durabila sunt prezentate in figura
1.3. Pentru dezvoltarea durabila este necesar sa cunoa~tem relatiile de
c::) aplicarea unor tehnologii neadecvate, interdependenta intre oferta locului - cerintele plantelor ~i tehnologia de
c::) degradarea terenurilor, cultivare (figura 1.4).
c::) poluarea solului, subsolului, apelor ~i aerului. Practicile cu1turale contribuie diferit la mentinerea biodiversitatii ~i a
resurselor naturale, la poluarea apei ~i in fmal la durabilitatea agronomica
(}u~ /7! RusLI; 9Je-z&tt4ztt:t ~UJza/;14 4 .JlfJ01eue-fu.~ii. (tabelul 1.1, dupa M.Berca, 2002).
Gfuj _:- !V'a_p Q_C.JL ~JUJs- 6 ::7
---.----

Agricultura integratii in dezvoltarea durabilii


Tabelul 1.1.

Practici culturale Biodiversitate Poluarea Resunse Durabilitatea


apei naturalle a onomica
Mixte +++ ++ ++ ++
Conservarea Produc{ia Popula(ia -Rotatia culturilor + + + +
Tradi(ii $i Ejicien{a
mediului agricola agricola Lucrllrile solului (sol) + ++ +
cutume activitii{ilor
Dimensiunea parce. + asolamentul ++ + 0 +
~""""zone necultivate +++ ++ ++ +
Obiective de randarnent 0 ++ 0 0
Specia (calitatea semintei, desirnea) + 0 ++ ++
Nutritie (NPK + organice 0 ++ 0 ++
Protectia intel?"ata a c~lturil_or ++ ++ ++ ++
- .. - .. - ..
+++ efect putemic.
Practici Dezvoltarea infrastructurii $i Diversijicarea Asigurarea
agricole a· comunitii(ii in dimensiunea activitii{ilor din entie noua, dar
ca/itii(ii vie{ii in
durabile sa socialii $i culturalii spa(iul rural spa(iul rural e luate masuri
concrete. in- acest context, este necesara elaborarea unor noi generatii de
Figura l.J.Conditionarile ~i caile de integrare a agriculturii In dezvoltarea durabila tehnologii (tehnologii durabile, ecologice), in care armonia, diversitatea,
utilizarea resurselor regenerabile, consumul energetic redus, managementul
informational etc. sa fie componente de baza prin care sa se urmareasca
Oferta locului
ameliorarea conditiilor de mediu ~i nu exploatarea unilaterala a lor.
..... Cerbr(ele
Prioritatea tehnologiilor extinse ~i a cercetarilor fundamentale ale
agriculturii durabile pot fi grupate astfel:
CERCETARE l.Reducerea consumurilor de energie prin tehnologii
STHNTIFICA neconventionale de lucrare a solului cu minimum de lucrari, semanat direct,
lucrari de conservare a solului, sisteme antierozionale etc.
CONSULTANTA
2.Utilizarea asolamentului ca pivot central al diversitatii
INVATARE sistemului intr-o agricultura durabila - obiectiv principal pentru realizarea
CONTINUA unor productii optime f'ara efecte negative asupra echilibrului ecologic ~i in
general asupra durabilitatii mediului (o agricultura multifunctionala).
3.Cercetarea ~i dezvoltarea Managementului Integrat de
Protectie a Solului ~i a Plantelor.
4.Fundamentarea ~tiintifidi a unor tehnologii alternative noi
Factorii limitative pentru
care permit eliminarea hazardului ecologic ~i ameliorarea solului.
- TEHNOLOGJI AGRICOLE
recoltii $i conservarea - ORGANIZARE INTEG RAT A
mediului - EFICIENTA ECONOMICA
Fundamentarea # restructurarea tehnologiilor agricole prin
analiza tehnica a diferitelor practici culturale ~i rezolvarea problemelor de
Figura 1.4.Interconditionari in dezvoltarea durabila non-durabilitate la nivel de analiza sistemica (a agroecosistemului) poate fi
prezentata schematic astfel:

8 9
Probleme
• • ANALIZE ECO-TEHNICE rnulte state doresc sa ia masuri de reducere a produ~,tiei in favoarea
conservarii resurselor. In aceste tari, o parte a producatorilor agricoli nu vor
Managementul solului
• • Sistemul de lucrare a solului, sa renunte, la actualul mod de a vedea dezvoltarea agriculturii pentru a nu
pierde profiturile mari ~i imediate, in favoarea unor viitoare ~i ipotetice
• •
asolamentul, fertilizarea
Managementul poluiirii Managementul integral al protec(iei avantaje. Prin urmare aceste ferme nu urmeaza conceptul de dezvoltare
plantelor, nutri(ia culturilor
Managementul energetic
Managementul agricol
•• •• Analiza eficien(ei energetice
Presiunile de eficien(ii # randament
durabila a agriculturii cu toate ca agricultura lor este durabila in cadrul
economiei nationale.
In Romania dezvoltarea durabila a agriculturii este mult mai dificiHi

• •
Managementul Organizarea teritoriului,
Agroecosistemului Managementul integral al culturilor, ~i complexa deoarece aceasta trebuie corelata cu realizarea durabilitatii ~i
al solului, al poluiirii, energetic, performantei in cadrul economiei nationale.
agricol In plan conceptual dezvoltarea durabila a agriculturii presupune un
management agricol corespunzator bazat pe triunghiul dezvoltarii durabile a
Factorul
tehnologic reprezinta
agriculturii (figura 1.6, rcoNS
2
. A¥('+"'#·"¥'¥1

Alte elemente dupa M.Berca, 2002), in


principala directie de de tehnologie contextul
intensificare a macroeconomic ~i social
productiei agricole. general. Acesta cuprinde
Dupa datele FAO, pe patru grupe profesionale
Fcrtilizarca
plan mondial, dintre biologic
43% ~i politice a diror , ...~ ____ __ .
8% '
elementele de aspiratii ~i interese L...........!.~!!!!f-'!1!!..!-.~~:. . :.J ............................................................
:

tehnologie influenta :~~~ \e


1
armonizate, ,....._....F-ig.,..ur""'""';""PI"""'~mrg"·!f'"'"t".lu""'~--g-h-fu-1_d_e_zv..,'o...l""~""';""'it''"'d"...~""ia""b.....i.....l~,.,.....,l
L
cea mai irnportanta
asupra sporului general cercetiitorii (oamenii de ~tiinta) trebuie sa fie in centrul

de reco Ita revine solului actiunilor, cei care lanseaza semnalele ~i fundamenteaza
fertilizarii, folosirii 15%
tehnologiile viitorului;
pesticidelor ~i • politicienii trebuie sa asculte, sa invete, sa-~i insu~easca
lucrarilor solului semnalele ~i sa adopte cele mai potrivite strategii necesare
(figura 1.5). 18%
implementarii celor mai eficiente sisteme de management
Figura 1.5.Influenta diferitelor elemente de tehnologie agricol;
asupra sporului de recolta • fermierii, veriga cea mai importanta in productia de alimente,
trebuie sa-~i insu~easca componentele managementului agricol
1.3.TRIUNGHIUL DEZVOLTARII DURABILE durabil, aliniat criteriului de eficienta ~i performanta, dar vazut
(ECONOMIC, AGROTEHNIC, SOCIAL) intr-un spatiu tridimensional: economic, ecologic ~i social;
• consumatorii sunt veriga care exercita presiuni asupra
Dezvoltarea durabila a agriculturii nu se poate sustrage criteriului de politicienilor ~i fermierilor privind preturile, cantitatea ~i
eficienta, de performanta; dar aceasta trebuie vazuta intr-un spatiu calitatea produselor.
tridimensional: economic, agrotehnic ~i social. Managementul agricol trebuie insu~it de fermieri, veriga cea mai
Intre durabilitatea agriculturii ~i dezvoltare durabila a agriculturii, nu importanta in productia de alimente. Fermierii sunt supu~i unor presiuni
poate fi pus semnul egalitatii, de~i exista unele intrepatrurJderi. Tiirile permanente de a produce nu numai mult ~i ieftin dar ~i de a obtine profit.
dezvoltate au o agricultura durabila, competitiva, prin at~ntia acordata in Ori marile crize ecologice au aparut la locul unde se , creeaza profitul" in
ultirnii ani, iar oferta de produse este superioara cererii. In aceste conditii orice conditii.
10 11
Se impune astfel un inceput de schimbare care sa preceada
degradarii solului pnn
intelegerea fenomenului de agricultura durabila ~i sa continue cu metode de
destructurare (pierderea
desfli~urare, indicatori de monitorizare a dezvoltarii durabile, precum ~i
stabilitaHitii hidrice a macro ~i
gestionarea consecintelor pe care trebuie sa le suporte fiecare in parte.
microagregatelor structurale) ~i
Cap.2.COMPONENTELE aparitia proceselor de
AGRICUL TURII DURABILE crustificare, compactare de
suprafata, eroziune eoliana cu
Sistemele de agricultura durabila (integrata) sunt caracterizate printr- efecte grave asupra germinatiei
~i rasaririi culturilor agricole ~i
o activitate productiva multisectoriala, productia vegetala fiind intotdeauna
a dezvoltarii lor mai ales in
in relatie directa cu cea animaliera.
primele stagii de vegetatie. Figura 2.1. Eroziunea sol uri lor lipsite de
Aceste efecte negative pot fi vegetatie
2.1.DINAMISMUL ~I
reduse prin introducerea
DIVERSITATEA SISTEMULUI ingra~amintelor verzi, a mulciului vegetal, a culturilor ascunse, a unei
rotatie adecvate a culturilor corelata cu specificul local ~i printr-o folosinfa
Diversitatea sistemului agricol ~i realizarea unei agriculturi
diversificata a terenurilor agricole.
multifunctionale, dinamice in care adaptarea tehnologiei pentru ameliorarea Diversitatea biologica cre~te stabilitatea $i productia totala a oricarui
naturii ~i mentinerea echilibrelor ecologice este obiectivul principal pentru ecosistem $i de aceea este o preconditie importanta $i necesara in
obtinerea unor productii constante in timp. dezvoltarea unei agriculturi durabile. Ecosistemul natural trebuie protejat
Diversitate culturilor vegetale constituie un element al agriculturii
pentru a conserva astfel biodiversitatea.
durabile, completat cu reguli agrotehnice, cum sunt: Pentru asigurarea biodiversitatii sistemele agricole pot contribui la
utilizarea de soiuri ,Ji hibrizi cu un potenfial genetic ridicat ,Ji echilibrele ecologice prin respectarea urmatoarelor conditii:
adaptafi condi{iilor locale; protejarea .}i conservarea mediului de via{a al speciilor siilbatice;
culturile perene folosite, atat pentru necesitii{ile sectorului
protecjia tuturor speciilor trebuie garantatii;
zootehnic, cat .}i pentru fmbuniitii{irea ,Ji conservarea stiirii protec{ia ,Ji conservarea bogii{iilor naturale, culturale ,Ji istorice.
structurale a solului; Ca orice tara, Romania are o indelungata istorie in ceea ce prive~te
culturile de leguminoase perene (dar ,Ji anuale) sunt indicate pentru evolutia socio-demografica ~i economica. Schimbarile permanente, uneori
fmbuniitii{irea bilanfului azotului in sol; dramatice. au avut un impact putemic asupra ecosistemelor naturale ~i
culturile ascunse sunt introduse dupii recoltarea culturii principale, mediului inconjurator. Padurile au fost ~i sunt exploatate nerational, tara a
pentru protecfia solului fa suprafafii, fmpotriva factorilor naturali ,Ji mai fi regenerate corespunzator; paji~tile, fanetele ~i pa~unile naturale nu
antropici agresivi (ploi torenfiale, vant, circulafie necontrolatii pe sunt supuse unor programe de supraveghere ~i conservare. De asemenea,
sol). trebuie conservate corespunzator ecosistemele in care s-au pastrat obiective
Principiul ecologic, conform caruia "solul are dreptul la vegetatie" de patrimoniu istoric ~i cultural, ca documente $i marturii vii ale istoriei
trebuie permanent avut in vedere. Aceasta insearnna ca in conditii naturale milenare a poporului roman (dupa Cod de bune practici agricole, 2003).
de climat, este necesar ca solul sa fie acoperit permanent cu vegetatie Terenurile agricole cultivate constituie un mediu specific unde
diferita care-i asigura regenerarea ~i refacerea ~i 11 protejeaza de actiunea speciile de plante dominante sunt 1nlocuite cu regularitate. Numarul
distructiva a unor factorii naturali agresivi, cum este eroziunea hidrica, mai speciilor cultivate este limitat, de aceea, din punct de vedere al diversitatii
ales pe terenurile situate in panta (figura 2.1). Acest principiu nu este biologice, se considera ca au o mare importanta a~a numitele activitati
respectat intotdeauna in practica, solul fiind periodic lipsit de vegetatie ~i antropice sau practici agricole ·'prietenoase" fata de mediul inconjurator:
supus astfel actiunii agresive a factorilor naturali care determina degradarea aprovizionarea solului cu materiale organice, stimuland astfel
solului mai ales in orizontul de suprafata. A~a se explica intensificarea activitatea beneficii a ramelor;
12 13
evitarea efectuarii araturilor timpurii (iarna-primavara), pe un sol Se Impune
prea umed, care conduce Ia compactarea solului, afectdnd modul de exploatare rationala,
viafa al organismelor care traiesc in sol; protectia paji~tilor, a
folosirea edt mai redusa a agregatelor agricole agresive (freze, :tanetelor naturale ~i a
grape, cultivatoare) pentru afdnarea §i marunfirea solului, care pot zonelor supuse eroziunii
afecta §i ucide organismele din sol; printr-un p~unat in sistem
efectuarea lucrarilor solului edt mai devreme posibil pentru a controlat.
permite animalelor siilbatice sa revina in habitatullor natural; Pentru mentinerea
cositul §i seceratul sa se efectueze de Ia mijlocul cdmpului spre ~i/sau restabilirea
margini, sa fie efectuate edt mai tdrziu posibil pentru a evita echilibrului ecologic ~i
uciderea puilor §i animalelor tinere; ma§inile de recoltat sa fie pentru satisfacerea
dotate cu dispozitive de alarma pentru fndepartarea animalelor; nevoilor umane este Figura 2.2.Amenajarea in terase a terenurilor
pastrarea de spafii necultivate intre cele cultivate (haturi). necesara conservarea arabile in panta
padurilor existente,
2.2.GOSPODARIREA VIABILA plantarea de suprafete mtinse ~i exploatarea ecologica a acestora (V.Enescu,
A TERENURILOR 2002).

Terenurile trebuie sa fie folosite !n modalitatile care asigura cele mai 2.3.INTEGRAREA PRODUCTIEI
mari beneficii durabile. Trebuie elaborate reglementari cu putere de lege VEGET ALE ~I ANIMALE
pentru a !ncuraja folosirea viabila a terenurilor, timlnd seama de resursele de
teren existente, de dinamica populatiei ~i de interesele acesteia. Factorii de Integrarea §i armonizarea sectorului culturilor de camp cu eel
decizie trebuie sa foloseasca tehnici de planificare ecologica a peisajului, sa zootehnic ~i cu eel horticol cu utilizarea resurselor naturale ~i a celor create
!ncurajeze practicile traditionale de folosire a terenurilor, sa lncurajeze de om. In acest fel circuitul substantelor este mai complet, se reduce
participarea la luarea deciziilor a femeilor, tinerilor ~i comunitatilor locale. poluarea, se reduc costurile de productie etc.
Organizarea ~i amenajarea fondului funciar ~i dezvoltarea rurala Furajarea animalelor trebuie sa fie 1n concordanta cu productivitatea
durabila trebuie !nteleasa ~i tratata ca un complex de masuri sociale, rasei, iar manipularea ~i depozitarea reziduurilor zootehnice trebuie sa
economice, juridice ~i tehnice prin care se urmare~te: respecte anumite reguli, 1n scopul mini:mizarii poluarii. Nurnarul de animale
ra{ionalizarea ,Ji organizarea activitiifii ,Ji a teritoriului unita{ilor trebuie sa fie corelat cu suprafata de teren agricol a fermei, tinand cont de
administrative teritoriale; metabolismul speciei (figura 2.3, dupa Cod de bune practici agricole, 2003).
stabilirea categoriilor optime de folosinfa ,Ji plani.ficarea lucrarilor Pentru a mentine echilibrul biologic al fermei, dezvoltarea ~i
de imbunatafiri funciare, a lucrarilor pedoameliorative .Ji a concentrarea sectorului zootehnic, in unele zone, trebuie sa evite
lucrarilor agrotehnice curente (figura 2.2); deteriorarea calitatii apelor ~i a solului din multiple cauze, cum ar fi:
reglementarea organizarii teritoriului §i a asolamentelor in cadrul densitate mare a animalelor in raport cu suprafa{a agricola aferenta
exploatafiilor agricole; sectorului zootehnic;
cre.Jterea productivita{ii muncii in agricultura prin introducerea concentrare ,Ji amplasare necorespunzatoare a fermelor in
tehnologiilor performante; apropierea apelor de suprafafii, ori pe terenuri cu apii freaticii de
repartizarea corespunzatoare a for{ei de munca in agricultura ,Ji suprafafii, ori pe terenuri in pantii;
repartizarea surplusului in industrie, transporturi, servicii §i alte mod defectuos de stocare # scurgere a de§eurilor lichide §i
sectoare; contaminarea solului §i apei cu nitra{i;
ridicarea nivelului de civiliza{ie §i bunastare in mediul rural. desfa§urarea unor practici gre$ite de ciitre cresciitorii de animate
prin utilizarea in exces a dejec{iilor acumulate in ferme.

14 15
VITEI SI CRESTEREA IN
GREUTATE
2kcN,0,5k.:P.O.l kd(

I l
~
135 keNHRANA
,17 k.:F'; 105kgK

~
~
I. ASTERNUT ·~
5 kcN;0,5 k.:F' ;6 kc:K

Figura 2. 4. Grajd cu a$ternut, capacitati pentru stocarea hranei,


~ groapa de gunoi $i rezervor pentru stocarea urinei.
1- grajd, 2 - incinta pentru stocarea furajelor,
3 - platforma, 4- rezervor pentru mustul de gunoi,
5 - canale pentru scurgerea mustului de gunoi
Figura 2. 3. Metabolismul anual al nutrientilor pentru o vaca care
Cre$terea animalelor trebuie sa ia in considerare cerintele acestora In
produce 5000 1 de lapte anual
armonie cu specificul local (suprafata de pii$unat, calitate a pa$unilor, a
nutreturilor, libertate de mi$care etc.). Rata de incarcare (densitatea
Atunci cand numarul animalelor este mult mai mare decat eel optim
animalelor In raport cu suprafata terenurilor agricole aferente acestei
pentru suprafata agricola a fermei. cantitatea dejectiilor depa$e$te necesarul
activitati) nu trebuie sa depii$easca 2 vaci cu lapte sau 11 porci reproducatori
posibil de utilizat ca 1ngra$amant organic, astfel ca acestea devin de$euri
care trebuie stocate $i apoi eliminate. In acest scop este necesar sa fie luate la hectar.
anumite masuri complementare pentru depozitarea $i pastrarea 2.4.CONSERV AREA ~I GOSPODARIREA
1ngra$amintelor organice, in functie de raportul dintre productia vegetala $i RESURSELOR
cea animaliera. inca din stadiul de proiectare $i constructie a depozitelor,
bazinelor $i incintelor pentru depozitarea ingra$amintelor organice se va Conservarea $i gospodarirea resurselor presupune urmatoarele:
acorda cea mai mare atentie prevenirii $i protectiei apelor $i mediului • sa lucram solulla momentul optim;
impotriva poluarii, prin urmatoarele masuri (figura 2.4, dupa Cod de bune • sa evitam eroziunea solului;
practici agricole, 2003): • sa cultivam plantele fn asolament;
amplasarea fn afara zone/or sensibile ~i departe de sursele de apa; • sa cre~tem suprafetele de padure:
capacitate de stocare suficienta; • sa gospodarim coree! apa;
construeJie corespunzatoare, care sa fnglobeze toate sistemele de • safolosim sisteme alternative de lucrare a solului;
siguranfa ~i protec{ie; protec{ie fmpotriva incendiilor; • sa evitam dezechilibre nutritive fn sol.
condifii de exploatare fn siguran{a, optime ~i eficiente;
cai corespunzatoare de acces; 2.5.EXTENSIA UNOR NOI GENERA Til
protec{ie fmpotriva eventuate/or scurgeri din hidranfi. DE TEHNOLOGII AGRICOLE
Incarcarea resurselor de apa cu nutrienti proveniti din deversarile
dejectiilor de la fermele de animale este o consecinta negativa, atat a Pentru promovarea cu succes a unei agriculturi durabile este necesar
neglijentei $i exploatarii unor utilaje tehnologice $i bazine de stocare sa se respecte anumite conditii de catre producatorii agricoli, care se refera
defecte, cat $i a nerespectiirii legislatiei in vigoare privind apa $i protectia mai ales la rotatia culturilor, fertilizare, controlul buruienilor, bolilor,
mediului. daunatorilor $i reducerea consumurilor energetice.
16 17
Asolamentul. Este considerat pivotul central al agriculturii durabile
~i al managementului integrat de protectie a plantelor, datorita avantajelor parte componenta a Combaterii integrate a! buruienilor, dar in acela~i timp o
agronomice, organizatorice ~i ecologice ale acestora, astfel: metoda de combatere a bolilor ~i daunatorilor, pe care buruienile le
men{in sau chiar fmbunatafesc fnsu.Jirile de fertilitate a solului, prolifereaza in agroecosisteme. Managementul Integrat de Protectia
asigura fmbunata{irea regimului apei, Plantel or - MIPP, este definit, astfel, ca modul de abordare a luptei
fmbunata{esc regimul substan{elor nutritive din sol, impotriva daunatorilor agricoli (buruieni, boli, daunatori), ce combina
se men{ine un echilibru mai bun fntre mineralizare .Ji humificare, metode preventive, biologice, fizico-mecanice, agrotehnice, chimice, intr-o
straturile de sol sunt valorificate mai uniform, maniera care sa reduca riscurile economice, ca ~i presiunile asupra sanatatii
previn fenomenul de "oboseala a solului ", umane ~i mediului ambiant.
procesul de eroziune a solului situat pe pante se diminueaza ca Combaterea integrata a buruienilor, bolilor ~i daunatorilor trebuie
urmare a alternarii parcelelor cu diferite plante .Ji prin amplasarea fundamentata pe cunoa~terea caracteristicilor ecologice ale fiecarei parcele,
culturilor bune protectoare a solului, precum ~i pe baza continuitatii in combatere, atat in timp cat ~i in spatiu,
- fora nici o investi{ie, asigura prevenirea pagubelor provocate de completat cu operativitate, oportunitate ~i eficacitate in alegerea mijloacelor
buruieni, boli ,Ji daunatori, · ~i metodelor de combatere. Strategia de combatere trebuie sa aiba in vedere:

poten{eaza efectul lucrarilor solului, a fertilizarii, a lucrarilor de - factori strategici (pe termen lung) care au in vedere obiectivul
protec{ie a culturilor, fermei , organizarea teritoriului, a asolamentului ~i rotatia culturilor,
asigura organizarea ,Ji planificarea optima a procesului de sistemul de lucrare a solului, diminuarea sau eliminarea factorilor
produc{ie agricola, limitativi (umiditatea in exces, salinizare etc., figura 2.5);
contribuie semnificativ la ob{inerea unor producfii mari, apropiate factori tactici (pe termen scurt) care se refera Ia tehnicile de
de potenfialul biologic al speciilor .Ji in raport cu condifiile intretinere a culturilor, semanatul in epoca optima, desimea
pedoclimatice locale, corespunzatoare, soiul, sistemul de fertilizare etc.;
contribuie semnificativ la asigurarea calita{ii nutri{ionale .Ji sanitare factori operafionali (din sezonul de vegetatie) care constau in masuri
a alimentelor. de combatere curative (metode agrotehnice, chimice, biologice,
mecanice ~i fizice).
Combaterea integratii. a buruienilor, bolilor # dii.unii.torilor. Se
prevede diminuarea folosirii pesticidelor, dand prioritate masurilor Fertilizarea $i nutri(ia plantelor. Agricultura durabila prevede
agrotehnice ~i biologice, folosirii de soiuri ~i hibrizi rezistenti ~i alte masuri utilizarea materialelor organice reziduale provenite de regula din sectorul
care conduc la mentinerea sub pragul de daunare a bolilor, daunatorilor ~i zootehnic (de preferinta a celor solide compostate) in combinatie cu
buruienilor cu o semnificatie dubla: economica ~i ecologica. Se admite ingra~aminte minerale; se folosesc pentru asigurarea cu nutrienti a culturilor
folosirea pesticidelor, dar se preconizeaza urmatoarele: sa evite afectarea dar ~i pentru conservarea starii de fertilitate a solului. Dozele de
florei ~i faunei utile din sol; sa evite aparitia de clonuri rezistente de ingra~aminte, ce urmeaza a fi aplicate, sunt stabilite pe baza calculelor de
buruieni; aplicarea de doze minime dar eficiente, prin aplicarea bilant a elementelor nutritive din sol in scopul evitarii supradozarii, mai ales
amestecurilor, aplicare directionata asistata electronic etc.; completarea cu in cazul azotului, atat pentru reducerea cheltuielilor de productie cat ~i
masuri de diminuare rapida a efectului rezidual din sol ~i in special pentru evitarea poluarii mediului. Ingra~aminte chimice pot fi folosite pentru
stimularea activitatii microorganismelor, care descompun aceste substante. aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive, dar numai ca o completare Ia
Integrarea masurilor de combatere a buruienilor bolilor ~i celelalte masuri de fertilizare ~i in doze moderate. Se preconizeaza folosirea
daunatorilor, analiza complexa ~i sistemica a strategiilor de protectie a ingra~amintelor lichide ~i a fertilizarii foliare.
plantelor este obligatorie deoarece ace~ti trei "daunatori" ai culturilor La alcatuirea planului de fertilizare trebuie sa se tina seama de o
agricole actioneaza in interdependenta ~i se influenteaza reciproc. Astfel serie de factori locali, printre care:
pentru orice cultura, agricola, horticola, silvica, combaterea buruienilor insu.Jirile fizice, chimice -$i biologice ale parcelei,
reprezinta cea mai importanta lucrare de ingrijire fiind, in primul rand o caracteristicile nutrifiei plantelor din asolament,
particularita(ile tehnologice ale fiecarei culturi,
18
19
condifiile climatice .yi favorabilitatea de cultura pentru fiecare
planta,
compozi{ia .$i caracteristicile agrochimice ale fngrii.$iimintelor Utilizarea ingra~amintelor, dozele aplicate trebuie incadrate in
folosite, contextul general al conservarii resurselor ~i armonizarea sistemului de
miisurile organizatorice .$i economice legate de utilizarea, pastrarea fertilizare cu organizarea asolamentului, cu dirijarea factorilor de vegetatie,
.$i aplicarea fngrii.$iimintelor. trofici ~i tehnologici, in scopul optimizarii relatiei: sol - planta - tehnologie
de cultura- eficienta - durabilitate.
COMBATEREA INTEGRATA A
BURUIENILOR LA NIVELUL Folosirea resurselor interne # abordarea unui nou concept
FERMEI AGRICOLE
ecologo-energetic a solului. In conformitate cu noile cuceriri ale ~tiintei ~i
gandirii modeme, este necesar sa fie completate conceptele globale asupra
cercetarii ~i a interpreUirii fenomenelor ecologo-energetice, a proceselor
FACTORI STRA TEGICI
---= pedogenetice din sol, aceasta reprezentand in fond interfata cea mai activa
FACTORI TACTICI FACTOR! intre neviu ~i viu pe planeta noastra.
OPERA TIO~ALI
Interventiile antropice, definite prin prisma energetica, pot modifica
in mod esential procesele de bioacumulare ~i de cheltuire a produselor
bioacumulate ~i a celor minerale aflate in partea superioara a scoaqei

~
CART AREA
BURUIENILOR
terestre. Acestea indue fenomene de: "dezorganizare" a structurilor
litologice initiale prin eroziune, diminuand drastic sursa de hrana pentru

..... fauna !ocala, concomitent cu diminuarea "energeticii" solului prin saracire ~i


;:Y


epuizare, iar producerea de fitomasa se realizeaza pe seama unui circuit
- managementu/ t"'"' - carantina, 'f'i Agrotelmice: accelerat al elementelor fertilizante prin descompunerea pana Ia
fermei, - folosirea Ia semdnat a - rota{ia cu/turilor, mineralizare a materiei organice produse; modificarea regimului hidric ~i
- organiz.area semilt{elor coJtdi(ionate, - lucrdrile so/ului, termic al solului; schimbarea regimului chimic a! solului etc.
teritoriului - ferti/izarea organicii cu - ferti/izarea, amendarea
~i a asolamenJe/or, gunoi de grajd bine $i semanatul Idea centrala a interventiei antropice durabile se refera Ia
- fmbuniitd(iri funciare fermelllat, corespunziitor, posibilitatea ~i mai ales Ia necesitatea obiectiva de continuare a vietii pe
1i amelfora{ii - distrugerea buruienilor - distrugerea buruienilor pamant. Tehnologiile agricole trebuie astfel regandite sub aspect energetic
agrico/e, din diferite focare de prin griipat, plivit #
- eliminarea factorilor infestare, prli1i1, pentru a putea "profita" mai mult de factorii de productie ''gratis", prin
limitativi, - cura{irea apei de irigat - cositu/ buruieni/or, sporirea perioadelor de fotosinteza ~i implicit a masei fotosintetizate, pentru
- sistemu/ de /ucrare a - inundarea, mulcirea etc.
solului.
de semin(e/e de
Biologice:
o mai buna impartire a acestei resurse intre fauna locaHi-pedogenetica ~i cea
buruieni,
- reco/tarea Ia timp $i - fo/osirea de soiuri $i straina locului, pentru care se lucreaza astazi in proportie de 85 % din masa
corectii. a cu/turi/or, ltibrizi competitivi, vegetala recoltabila. Sporirea recoltelor se va baza in primul rand pe
- evitarea raspfindirii - alellopatia, folosirea resurselor interne ~i diminuarea aportului celor cumparate
semilt{elor de buruieni - folosirea insectelor,
- micoerbicide/e (agen(ii (ingra~aminte, pesticide etc.).
prin intermediul
animale/or, patogeni) etc.
- evitarea gre1uri/or din Termice: Lucriirile so/ului. Modificarile fizico-mecanice rezultate in urma
culturi etc. arderea cu jlacdrii a
buruienilor, lucrarilor solului influenteaza desra~urarea proceselor chimice ~i biologice
- sterilizareo solului etc. din sol. Aplicarea corecta a acestora are un rol important in dinamica
Chimice:
- aplicarea tratamentelor
proceselor care guvemeaza calitatea solului. Adeptii agriculturii durabile,
cu erbicide. accepta aproape unanim, superioritatea sistemelor neconventionale de
Figura 2.5.Schema combaterii integrate a buruienilor lucrare a solului, precizandu-se necesitatea aplicarii acelor variante
COrespunzatoare conditiilor specifice locale.
20
21
Criteriile ~tiintifice pentru extensia in productie a sistemeio in ultimul timp pentru definirea sistemelor neconventionale de lucrare
neconventionale de lucrare a solului ca ~i componenta a agriculturii durabi) r
solului s-au conturat urmatoarele trei directii:
sunt considerate cele 10 beneficii obtinute prin aplicarea acestora: e 1
t.Semanatul direct se refera Ia introducerea semintelor in solul care
se reduce timpul cu lucrarile solului de 2-4 ori,
tic este nelucrat, deoarece lucrarea solului este limitata doar Ia
se reduce necesarul de ma~ini agricole !a unitate de suprafa{a,
creste confinutul de materie organica din sol, = biderea unor ~antulete foarte mici cu ajutorul unor cutite montate direct
se reduce eroziunea solului, pe semanatoare.
creste permeabilitatea solufui pentru apa .)i se imbunata{e~te 2.Lucrari minime, ,minimum tillage" sau ''lucrari reduse"
drenajul global al solului,
porne~te de Ia idea, c.a numeroase ~i~~ri de sol ~anifesta o an~~ita cerinta
resturile vegetale ramase la suprafaJa solului sau incorporate Ia 10- de af'anare pentru astgurarea condttnlor favorabtle desfa~uraru norrnale a
15 em addncime (acolo unde activitate biologica este maxima) unor procese din sol ~i deci a dezvoltarii culturilor. Lucrarile minime
contribute la cre~·tereafaunei ~ijlorei din sol,
cuprind afanarea de baza fara intoarcerea brazdei sau prelucrarea
menjine calitatea apei freatice }i de suprafaJa (nutrien{i ~'i superficiala ~i semanatul. Acestea se executa in 1 sau 2 treceri. De
pesticidele aplicate nu mai sunt spiilate prin eroziune iar activitatea uemenea, in unele cazuri, un minim de lucrari poate fi necesar pentru
biologica mai intensa - asociata materiel organice din sol ~ combaterea mecanica a buruienilor, facilitarea unor procese biologice ~i ·
utilizeaza ~i descompun ace~·ti intranji).
dezvoltarea sistemului radicular. Caracteristica generala a unui astfel de
menfine calitatea aerului prin reducerea emisiilor de combustibili sistem este reducerea consumului energetic ~i a ponderii de timp alocat
fosili (motorina) utilizafi in trajicul pe teren .)i prin reducerea efectua.rii tuturor lucrarilor comparativ cu sistemul conventional.
carbonului eliminat in atmosfera (/iind fix at prin crqterea materiei
organice din sol).
3."Lucrarea in rotatie" constituie o alta posibilitate de reducere a
intensitatii afanarii solului. Acest lucru este foarte bine corelat cu
Sistemul neconventional de lucrare a solului inseamna renuntarea uolamentul ~i rotatia culturilor ~i este justificat de urrnatoarele:
Ia anltura cu plugul cu corrnana total sau periodic, rationalizarea numarului plantele cultivate fn sistem de rota{ie au cerin{e diferite fafa de
de lucnlri ~i pastrarea Ia suprafata solului a eel putin 15-30% din totalul de modul de lucrare al solului,
resturi vegetale. Acest sistem se aplica pe cca. 45% din suprafata arabila pe cerinfa solului fa fa de lucrare nu este constanta,
plan mondial ~i se estimeaza o extindere Ia 60% in urrniHorii 20 de ani. caracteristicile solului se modifica treptat cu consecinfe pozitive sau
Acest sistem este cunoscut ~i sub denumirea de "Sistem de Iucrari pentru negative.
conservarea solului, SLCS"'.
. De aceea, in perrnanenta lucrarea solului trebuie sa se adapteze
In prezent lucrarile neconventionale ale solului definesc procedce nodor conditii in raport cu cerintele plantelor cultivate.
extrem de variate, de Ia semanat direct in sol neprelucrat pana Ia afanarea
adanca fara intoarcerea brazdei. Intre aceste doua extreme se regasesc . Materialele noastre de specialitate prezinta urmatoarele variante ale
variante ca: lucrari red use (clasic rationalizat), lucrari minime (cu acoperire SlStemului neconventional sau de conservare a solului (P.Gu~, T.Rusu,
sub 30%), lucrari minime cu mulci vegetal (cu acoperire peste 30%). S.Stlnila, 2003):
semanat pe biloane, Iucrari partiale sau in benzi, etc. Aceasta terminologie
evidentiaza caracterul specific care define~te ace! procedeu aplicat Ia un A. Sisteme ra(ionalizate de lucrare a solului
moment dat, intr-o zona oarecare, in acord cu specificul local ~i tendinta B. Sistemul de lucriiri minime (minimum tillage; acoperire 15-30%);
firrnelor constructoare de a oferi ma~ini agricole modulare, multifunctionale C. Sistemul de lucriiri minime cu mulci (mulch tillage;acoperire> 30%);
~i cu o foarte diversa gama de reglaje. D. Sistemul "fiirii lucriiri" sau semiinatul direct (no-tillage, direct drill);
E. Sistemul de lucriiri cu strat protector (cover crops; catch crops);
F. Sistemul de lucriiri cu biloane (ridge-tillage).

22 23
A. SISTEME RA TIONALIZATE DE LUCRARE A SOLULUI un continut de argila de 30-43%, densitate aparenta frecvent peste 1,3-1,4
glcm3 , structura slab dezvoltata ~i cu un regim aerohidric defectuos pe
Sistemele rationalizate de lucrare a solului constau in pastrarea araturii adancimea stratului arabi!. Resturile vegetale sunt incorporate fn primii 15-
cu plugul cu cormana ca lucrare de baza a solului, dar in comparatie cu 20 em de sol, functie de agregatele folosite pentru prelucrarea solului ~i
sistemul clasic, presupun utilizarea de agregate de ma~ini care Ia o trecere
executa mai multe procese tehnologice (figura 2.6). semanat:
J.J.Lucrat cu cizelul + agregat complex (grapii + semiiniitoare +
Sistemul rationalizat de lucrare a solului are doua variante:
tavalug). Lucrarile se
Sistemul ra(ionalizat - cu 1 trecere. Presupune executarea intr-o
realizeaza prin 2 treceri.
singura trecere cu ajutorul unui agregat complex a lucrarilor solului (arat ~i
Profilul cultural al solului
pregatirea patului germinativ) ~i a semanatului. Agregatele realizate pot fi
rezultat dupa lucrarea cu
de tip echilibrat - cu plugul frontal sau tractate - montate succesiv in cizelul depinde foarte mult
spatele tractorului. Agregatul poate fi prevazut ~i cu dispozitive de aplicat de distanta dintre piesele
ingra~aminte, erbicide ~i de -tasat solul pe randul de semanat.
active (eel mai freevent
Sistemul ra(ionalizat - cu 2 treceri. Consta in executarea a doua intre 25-28 em). Pentru o
lucrari. La 1-a trecere se executa lucrarile solului, iar Ia a 2-a trecere se luerare
pregate~te patul germinativ concomitent cu semanatul (agregat complex:
. . de ealitate
. lungimea
. .
Fzgura . generala_ a ClzelulUI:
2. 7. Construcpa . . 1-
~t .dtstanta . dmtre p1esele cadru, 2-triunghi de cuplare Ia tractor, 3-suport, 4-
grape + semanatoare + tavalugi). Se poate ata~a ~i dispozitiv de aplicat aetlve trebUle astfel reglate organ activ
ingra~aminte, erbicide etc.
pentru a mobiliza uniform
---! - solul pentru aeeea~i adancime sau daca se impune afanarea pe o adancime
1..
'
1C
.
• :..:.0
-; mai mare. Gradul de maruntire ~i incorporarea resturi vegetale este in

~
' functie de geometria cutitelor, distanta dintre ele (figura 2.7), viteza de
+ -:+r·
~ sau
~·~"> deplasare a agregatului, de adaneimea de lueru, de textura ~i umiditatea
solului.
1.2.Lucrat cu plugul paraplow (PFRB) + agregat complex (grapii +
semiiniitoare + tiiviilug). Luerarile se realizeaza prin 2 treeeri. Folosirea

Figura 2. p. Sistemul rationalizat de lucrare a solului

B. SISTEMUL DE LUCRARI MINIME

Sistemul de lucrari minime este caracterizat de prelucrarea solului


fora fntoarcerea brazdei, piistrarea resturilor vegetale fn proporfie de 15-
30 % Ia suprafafa solului sau incorporate superficial prin lucrarile
executate, indeplinind rolul de mulci ~i executarea lucrarilor solului +
semanatul prin 1 sau eel mult 2 treceri. In functie de agregatele folosite,
adfmcimea de afanare ~i numarul de treceri acest sistem poate avea mai
multe variante:
l.Sistemul de lucriiri minime cu afiinare de bazii fiirii intoarcerea
brazdei. Se preteaza Ia o gama foarte variata de tipuri de sol, fiind Figura 2.8.Prelucrarea solului cu
recomandat pe soluri cu cerinta de afanare medie spre mare, caracterizate de plugul paraplow

24 25
acestora este oportuna pe terenurile in panta, asigurand protectie rastuma brazda. Aripioarele brazdarului prezinta unghiuri foarte ascutite ~i
antierozionala, pe soluri cu orizont arabi! scurt, pe soluri nisipoase supuse determina astfel o fragmentare,
maruntire ~i afanare a solului de-a

~
eroziunii eoliene, pe terenuri saraturate etc. Trupitele de tipul paraplow
realizeaza o incorporare la 15 em a resturilor vegetale, contribuind astfel Ia Jungul liniilor naturale de frangere (~i
+
reducerea eroziunii. nu prin compresiune ca in cazul
Paraplowul trebuie echipat cu cutite tip disc (figura 2.8) care au rolul plugului). Resturile vegetale sunt
incorporate in primii 10-15 em de sol. Figura 2.JO.Prelucrarea solului cu
de a marunti resturile vegetale ~i de a taia brazda in plan vertical, agregat complex cu decompactor
realizandu-se astfel o prelucrare continua a solului. Agregatele complexe cu
urmat de semanat
Lucrarea solului cu cizelul ~· i plugul paraplow se realizeaza in toamna, decompactor reprezinta o alternativa
cand se incorporeaza o parte din resturile vegetale, care se descompun mai polivalenta pentru prelucrarea de baza, pregatirea patului germinativ ~i
repede decat resturile vegetale ramase Ia suprafata, iar primavara se executa semanat, care pentru terenurile ~i culturile cu cerinte pentru afanarea de
printr-o singura trecere pregatirea· patului germinativ ~i semanatul cu un baza, este tehnologia optima de :
agregat complex. Dupa lucrarea cu cizelul ~i plugul paraplow pregatirea .
rationalizare. activarea fertilitatii
naturale a solului,
'
reducerea
patului germinativ se realizeaza in conditii bune daca se folose~te un agregat
complex cu grapa rotativa. eroziunii, marirea capacitatii de
1.3.Sistemul minim cu agregate complexe cu decompactor. Acestea acumulare a apei ~i posibilitatea
sunt alcatuite, in general, dintr-un scarificator ( despicator), o grapa rotativa intrarii timpurii in camp primavara.
sau freza, un tavalug, iar unele scheme constructive au ~i semanatoare. 2.Sistemul de lucriiri minime
Astfel, ,decompactarea" solului (afanarea), pregatirea patului germinativ ~i cu pregiitirea patului germinativ. Figura 2. I l .Agregat pentru sistemul de
semanatul se poate realiza printr-o singura trecere (figura 2.9) sau prin 2 Incorporarea resturilor vegetale ~i lucrari minime cu decompactor frontal
treceri (figura 2.1 0). Exista ~i foarte multe variante constructive, pentru prelucrarea solului se realizeaza
prelucrat solul ~i semanat Ia o singura trecere, Ia care decompactorul este pana Ia adancimea maxima de 10-18 em. Pregatirea minima a solului pe
montat frontal Ia tractor (figura 2.11 ), iar pentru finisarea lucrarii ~i semanat adancimea de semanat este necesara Ia multe soluri pentru a realiza
in agregat intra un sistem tractat format din grapa. semanatoare ~i tavalug. conditiile minime de germinatie. Se preteaza pentru culturile de cereale
paioase, porumb, sorg, soia, fasole, rapita. bumbac etc.
0 conditie importanta pentru reu~ita sistemului minim de lucrare a
solului este tocarea ~i impra~tierea uniforma a resturilor vegetale odata cu
"'·
"· n;~/
recoltarea. Pentru aceasta combinele de recoltat trebuie echipate cu un
echipament special pentru tocarea ~i impra~tierea resturilor vegetale
secundare.
2.l.Sistemul de lucriiri minime cu grape cu discuri. Lucrarea cu
grapa cu discuri (GOG 3,2; GOG 6,4 etc.) in altemanta cu aratura prezinta
avantajul realizarii economiei de combustibil ~i obtinerea unor produqii
practic egale cu cele obtinute in tehnologia clasica dar se preteaza numai Ia
culturi cu cerinte reduse fata de afanarea solului. La lucrarea cu grapa cu
discuri trebuie monitorizate atent structura solului ~i imburuienarea
Figura 2. 9. Prelucrarea solului ~i cult uri lor.
semanatul cu agregate complexe 2.2.Sistemul de /ucriiri minime cu agregate ,multilucriiri" de tip
tnodular # mu/tifunc(ional executat cu agregate complexe formate dintr-un
Brazdarul (decompactorul) este de regula sub forma de dalta ~i poate fi combinator + semanatoare + tavalug (figura 2.12). Acestea sunt concepute
reglat pentru a afana solul pana Ia adancimea maxima de 40 em rara a special pentru a Iuera pe soluri cu multe resturi vegetale de aceea in
componenta combinatorului intra organe de lucru care au actiune buna in
maruntirea resturilor vegetale (discuri ,riflate", stelute rotative, cutite tip Sistemul de Iucrari minime
dalta etc.). Aceste agregate, fiind modulare, pot fi folosite in diferite scopuri, cu grapa rotativa se poate realiza
remarcandu-se prin prin 2 treceri (figura 2.13, lucrarea
solului + semanatul) sau 1 trecere

i.9f
manuire u~oara,
productivitate mare, (figura 2.14, dupa RAU
eficienta sporita, Agrotehnic) folosind grape
rotative cu rotor orizontal. sau
robustete ~i siguranta in . _.....___~ grape rotative combinate (cu rotor
functionare, precum ~i
amortizare rapida a verticaL figura 2.15).
investijiei. Astfel , de La sistemul de lucrari
· ·me se executa lucrari Figura 2.15.Sistemul de lucriiri minime
exemplu, combinatorul m1m • A • •
· - com b"mata-
cu grapa rotat1va
din figura 2.12 poate fi mecan1ce de mtretmere a cultunlor
'
folosit separat Ia dupa acelea~i reguli ~i cerinte agrotehnice ca ~i Ia sistemul conventional de
dezmiri~tit, iar prin lucrare a solului.
integrare in agregatul
complex Ia lucrarile C. SISTEMUL DE LUCRARI MINIME CU MULCI
minime, semanat,
fertilizat ~i erbicidat - Lucrarea solului se efectueaza in acelea~i condijii cu sistemul de
printr-o singura trecere. lucrari minime dar prevede ca resturile vegetale ramase Ia suprafata solului
2.3.Sistemul de Figura 2.12. Sistemul de lucriiri minime cu sa fie de eel putin 30-80% din totalul acestora. Se recomanda in zonele
lucrliri minime cu agregate multifunctionale agricole cu precipitatii medii anuale sub 700 mm. Ca urmare productia
grape rotative ~icu agregate secundara vegetala (paiele cerealelor paioase, cocenii de porumb, vreji de
~~
~.
. cartof ~i soia, tulpinile de floarea soarelui etc.) nu mai sunt indepartate de pe
complexe cu grape rotative, cu +
rotor orizontal sau vertical , 7llll~~M teren. Acestea sunt marunjite, tocate ~i impra~tiate uniform Ia suprafata
solului.
reprezinta varianta cea mai F. 3 s· t 1d 1 - · · ·
tgura 2. 1 . IS emu e ucran m1mme cu Agregatele pentru lucriiri minime cu mulci trebuie sa aiba organe de
folos1ta m estul ~I sud-estul
• _ A •

grapa rotativii cu rotor orizontal - 2 treceri lucru cu capacitate mare de marunjire a resturilor vegetale, cum sunt cujitele
Europei. Grapa rotativa este un
disc, stelujele rotative etc., montate in fata brazdare1or tip cizel, paraplow,
utilaj combinat, actionata de Ia tractor, pentru realizarea unei mi~cari de
dalta etc. Aceasta varianta este recomandata in special in zonele secetoase ~i
rotajie pe orizontala sau verticala a pieselor sale active, urmate de tavalug.
Dupa ea terenul pe terenuri susceptibile !a degradare structuralii .yi eroziune, dar cu cerinfii
ramane maruntit, pe pentru afanare.

:a;~,~
· .· .0 ·~·
a
adancimea de 10-18 La sistemul de lucrari minime cu mulci nu se executa lucrari mecanice
em., nivelat ~i '1111! 11! 11
1 . ;,
;; de intrejinere a culturilor.
a~ezat. Agregatele Figura 2.1-/. Sistemul de lucriiri minime cu grapa rotativa
cu tuburi prezinta o D.SISTEMUL "FARA LUCRARI" SAU SEMANATUL DIRECT
cu rotor orizontal - 1 trecere: a-cu tuburi, b-cu briizdare
mare posibilitate de
Semanatul direct este tehnologia cea mai performanta, dezvoltata in
reglare a pozitionarii semintelor in sol: pozijionare in stratul de sol prelucrat
agricultura, la nivelul actual de cuno~tinje acumulate. Acest sistem
(4-5 em) - pentru cerealele paioase, pozitionare Ia suprafata (2-3 em) -
presupune semanatul intr-un teren neprelucrat, care ramane a~a pana Ia
pentru rapija, pozitionate adanc In contact cu stratul umed (5-6 em)- pentru
fasole etc. recoltare, fiind rara lucrari mecanice de intretinere ~i combatere a
buruienilor. Semanatul direct nu poate fi aplicat decat intr-un sistem modem
28
29
~iperformant de agricultura fiind bazat pe inputuri manageriale de calitate, peste ele. In cazul unor cantita~i
avand cerinte stricte de indeplinit, pentru a obtine rezultate (figura 2.16). rnari de resturi vegetale ~i seceHi
dupa semanat, are loc
Reduce costurile de produc(ie inrautatirea germina~iei, pana
cand radacinile plantei strapung
.. Tehnologia de
r
semiinat direct ~~~r Rezultate
imbuniitii(e$1e calitatea solului stratul vegetal. in vederea
u~urarii actiunii cutitelor disc de
Reduce consumul de combustibil
1',
..... Conservii solul $i apa in sol Figura 2./8.Semanatul direct cu ma~ina
No-Till 750A John Deere
!
Cerinte ... j Asolament
I Contribuie Ia cre$terea produc(iei

Fertilizare Protec{ia integratii.


de orecizie .m ecificii n rulturilnr

Figura 2.16. Cerintele de aplicare ~i rezultatele semanatului direct


Trebuie precizat di sistemul de semanat direct este o tehnologie la care
prezen{a mulciului este obligatorie, deoarece numai a~a se asigura
conservarea apei in sol. In aceste conditii sunt necesare ma~ini de precizie
pentru semiinat, miisuri de combaterea integratii a buruienilor, bolilor ~i
Figura 2. 19. Plasarea In sol a
diiuniitorilor, ~i un sistem adecvat de semintelor Ia semfmatul direct cu Figura 2.20.Semanatul direct cu
fertilizare . hr~7rl::~re rl i'c ma~ina No-Till TYE 2020
Semanatul se face direct in miri~te deschidere a rigolei sectiile
sau pe terenul cu resturi vegetale ale ma~inilor de semanat direct sunt
plantei premergatoare. Organele active zone1 prelucrate (figura 2.21, dupa
prevazute cu organe de curatire a
ale ma~ini de semanat executa deschideri Al.Naghiu ~i colab., 2004).
inguste in care sunt introduse semintele Se remarca, eficienta,
(figura 2.17, brazdar tip disc) ~i uneori ~i cutitului tip disc "'riflat",
ingra~amintele. Ma~inile de semanat
Figura 2.17. Plasarea semintelor In
sol Ia ma~inile de semiinat direct care asigura o mai buna
direct se diferentiaza fata de cele folosite maruntire a resturilor
in tehnologia clasica, in principal, prin utilizarea alter tipuri de briizdare ~i vegetale in zona randurilor.
unele organe auxiliare suplimentare pentru fndepiirtarea resturilor Ma~ina de semanat direct
vegetale, iar apoi pentru acoperirea semin{elor cu sol etc. Se folosesc, in trebuie sa fie astfel
general, brazdare cu cutite tip disc ~i briizdare cu cu{ite tip daltii, dar ~i construita, sub aspectul
variante constructive de brazdare combinate. masei generale, ca sa poata
Cercetarile ~i practica agricola au aratat ca semanatorile cu discuri, Iuera in conditiile existentei
' ' ., ::·:: .:.·
elimina pericolul infundarii, chiar ~i in cazul unor cantitati mari de resturi
. ~~
..... #

unor cantitati mari de resturi


vegetale (figura 2.18, figura 2.19 ~i figura 2.20). S-au constatat deficiente in Figura 2.2J.Constructia ma~inii de semanat direct:
vegetale. Pentru ca. cutitele
functionare pe terenurile umede, unde discul nu taie resturile vegetale, ci se a-sistemul de curatire a zonei prelucrate,
disc sa poata patrunde in b-modul de actiune a rotilor de tasare
rostogole~te peste acestea, apasandu-le in fundul brazdei ~i a~ezand samanta soL la adancimea de

31
30
semiinat dorita, trebuie sa aiba o forya de apasare pentru fiecare brazdar de iar lucriirile solului se
cca. 270 daN. Aceasta _.. c .:..;,;;~~- · ·· ·r.·~ ;:.r ·;; .co;;·,~,
- ~,: !o:;v:.?'_,.; J;.J
1 efectueazii cu unelte care
inseamna pentru o ma~ma • ....
de ·:'..:.+_·.1>~-*'~trt:r;..;-.
,,.,.-}.,.,.,...~ 4'"':Ji·"·! ,·f:.:~' -'1"'1.) \ - ·-~·-
r··~ 1.~· ~'Ji't:...... ~..,-
semanat cereale paioase, cu afiineazii solul fora a fngropa
latimea de Iucru de 3 m, eel stratul protector vegetal sau
putin o greutate de 3 t. Ca se searniinii direct. Se
urmare ma~inile pentru recomanda pe terenurile in
semanat direct necesita panta pentru a stavili
tractoare cu putere mare pentru eroziunea hidrica ~i eoliana,
~i ca mijloc de limitare a
actionare. Pentru reducerea Figura 2.22.Semanatul direct cu o ma~ina de
destructudirii agregatelor de Figura 2.24. Sistemul de lucrari
masei generale a ma~inilor de precizie cu sistem de lncarcare a sectiilor
semanat direct ~i mentinerea sol datorita picaturilor de cu strat protector
ploaie. Cultura intermediara
fortei de apasare a brazdarului s-au realizat ma~ini de precizie (figura 2.22) are acela~i rol cu fngrii.)iirnintele verzi, asigun1nd protectia solului pe
Ia care se transfera forta de Ia ridicatorul hidraulic la brazdar cu ajutorul perioada cand acesta este tara cultura ~i contribuind Ia cre~terea materiei
unor mecanisme cu parghii ~i
arcun. organice din sol. Pe solurile nisipoase din nordul Germaniei se practica
acest sistem care presupune urmatoarele: dupa recoltarea cerealelor paioase
Ma~inile de semanat cu
se afaneaza solul ~i se seamana culturi protectoare -Sinapis alba, Raphanus
cutite tip dalta (figura 2.23)
sativa, Phacelia tanacetifolia - care protejeaza solul In vara - toamna -
necesita o incarcare mai redusa ~i
iarna, primavara sunt erbicidate, iar ulterior se seamana direct in mulci
pot fi mai u~oare. Aceste ma~ini . . ..
vegetal porumb sau sfecla de zahar folosind un agregat complex de semanat
realizeaza 0 amestecare mai F1gura 2.~3.Pro~esul de lu_cru al ma~mu
· - a so Iu IUI· m zona de <>emanat d1rect cu hra7dar dalta (figura 2.24) care este formata dintr-o grapa rotativa combinata. tavalug ~i
putermca A

semanatoare de precizie.
randului, o aerare mai buna a acestuia, favorizand totodata lncalzirea ~i
infiltrarea mai buna a apei in jurul semintei. insa In cazul unor cantitati F. SISTEMUL DE LUCRARI CU BILOANE
ridicate de paie deseori nu este asigurata o functionare sigura a ma~inii.
0 atentie sporita, In cazul semanatului direct, necesita protectia Sistemul de lucrari cu biloane se practica pentru plantele pra~itoare.
fitosanitara a culturilor, unde caracterul preventiv trebuie sa predomine. porumb. soia etc. A fost elaborat la Universitatea Statului Iowa (SUA).
Erbicidele folosite sunt diferite de cele clasice deoarece cele cu administrare in urma cercetarilor din Romania, tehnologia de cultivare recomandata
ppi sunt excluse din tehnologie, iar asolamentul este ,coloana vertebrala" a este urmatoarea:
sistemului.
deschiderea hiloanelor folosind cultivatorul prevazut cu corrnane
Semanatul direct se preteaza pe toate tipurile de sol cu conditia ca (Heiniker);
drenajul acestora sa fie In relatie cu plantele cultivate. Aceasta tehnologie sernanatul se face prin taierea coarnei hilonului (cu cufite tip disc
poate fi aplicata la toate culturile cu exceptia celor radacinoase ~i rotative, sageata cu dejlectoare lateral, discuri orizontale cu tai.)
tuberculifere.
continuu etc.), fn urma careia brazdarele fngroapa sarndnfa (rna.Jina
Kinze). ;
E. SISTEMUL DE LUCRARJ CU STRAT PROTECTOR resturile vegetate o$i buruienile sun! fngropate fa micii addncirne
fntre bifoane.
Sistemul de Iucrari cu strat protector se poate aplica pentru toate Dintre avantaje se mentioneaza deseori faptul ca biloanele se incalzesc
culturile pretabile Ia lucrari minime cu mulci ~i semanat direct. Diferenta mai repede, semanatul se face Ia timp ~i plantele cresc mai viguros; se
fata de sistemul cu lucrari minime ~i semanat direct consta in asigurarea practica in special pe solurile reci cu un drenaj intern slab; pe terenurile in
mulciului de Ia suprafata solului prin semiinatul unor culturi intermediare panta. orientarea biloanelor pe directia generala a curbelor de nivel, retine
32 33
apa din precipitatii, lntre biloane, favorizand infiltrarea ~i reducerea Extensia sistemelor neconvenfionale de lucrare a solului se poate
eroziunii. realiza cu succes daca se indeplinesc o serie de criterii mentionate in tabelul
Pentru sistemul de 2.1. Caracteristicile de aplicabilitate !?i indicatori de performanta pentru
1ucran minime pe biloane s- extensia sistemelor minime de lucrare a solului in Transilvania sunt
au rea1izat in ultimii ani prezentate in tabelul2.2.
ma~ini combinate care Deosebit de important este ~i efectuarea in perioada optima de
realizeaza Ia o singura ...~·~·- ~, -­ lucrabilitate !?i traficabilitate (in functie de continutul de apa din sol pe
trecere prelucrarea V'il"-__ .,
,~
adancimea de lucrare) a tuturor lucrarilor solului precum !?i a celor de
superficiala a solului, recoltat ~i transport. Trebuie respectate ~i anumite conditii cu privire la
realizarea bilonului ~i pretabilitatea solului fata de o lucrare specifica, fata de numiirul de lucrari,
semanatul (figura 2.25). sarcina pe osie, presiunea din pneuri, numarul de roti pentru protectia
Cultivarea pe biloane
II solului impotriva degradarii fizice.
Tabelul 2.1.
reduce eroziunea prin Figura 2.25. Sistemul de lucriiri pe biloane
intermediul resturilor Criterii, subcriterii ~i indicatori utilizati in diagnoza extinderii
vegetale ~i a bilonului. Resturile vegetale raman Ia suprafata solului pana sistemelor neconventionale de lucrare a solului
cand se realizeaza semanatul, dupa care acestea vor fi neuniform distribuite,
Nr. CRITERII SUBCRITERII INDICA TORI POSIBILIT ATEA
suprafetele acoperite cu resturi vegetale dintre randuri vor alterna cu benzile crt. EXTJNDERII
semanate de pe biloane - fiira resturi vegetale. Pe terenurile situate in panta, I. Fizico- Fonnele de relief Versanti DA
pentru un control eficient a! eroziunii datorate apei ~i vantului, biloanele geografici Terase DA
trebuie sa fie orientate dupa directia curbelor de nivel. Lunci DA
vai NU
Pentru ca lucrarea de semanat sa se Factorii de rise natural Alunecari NU
desfii~oare in conditii optime, trebuie ca Eroziune DA
biloanele sa aiba inaltimea de 15-20 em Inundatii NU
iar partea lor superioara sa fie u~or 2. Demografice lmbatninirea demografica Indicele de imbatnlnire NU
Jnnoirea fortei de munca Indicele de Jnnoire a DA
rotunjita sau te~ita. Prin aplicarea acestui ( 15-29/30-44 ani) fortei de munca
sistem mai multi, ani biloanele se mentin , Motivarea populatiei Ca~tig peste media pe DA
corespunzator, se intretin anual ~i se economie
3. Economice Potentialul agricol Teren arabi! clasa I-IV DA
evita sa fie distruse de rotile utilajelor, Suprafata exploatatiei Suprafata minima 10 ha DA
mai ales Ia recoltare. Pentru intretinerea agricole
biloanelor se folosesc cultivatoare Structura de culturi Asolament de minim 3 DA
adecvate ani
Speciale (figura 2.26) echipate cu organe 4. Agrotehnice Apa Adancimea apei -
tip disc (unul drept ~i doua curbate) freatice:
urmate de un organ tip rarita pentru Peste 1,5 m DA
bilonare. Sub 1,5 m Conditional
Sol Textura: -
Pe soluri1e cu textura lutoargiloasa LL,LA DA
~i argilolutoasa sistemul de cultivare pe Figura 2.26.Cultivator utilizat AL,AA Conditionat
biloane se poate asocia cu irigarea prin Ia lucriirile pe biloane Densitatea aparenta: -
brazde. 1,1-1,3 g/cm> DA
Peste I ,3 g/cm' Conditional
Schelet (pana Ia 5%) DA
L_
Salinizat Conditional

34 35
~
~
0
.~ -o
~~~~~
u
~ 0 ~ t:5
~~
~~~~
~~~~=
~~~~
.s ~ ~ ~
~o
]
;;;. -
~
~
g·3n~
~~~
2.6.PROTECTIA SOLULUI IMPOTRIV A
EROZIUNII
..._ "0-:s'c.-:,s;:<:u
G ~ ."";:::c::t., ~e.o .~. . c: ~- ~
0~::::1 -
;::s
..._ + =: :.0 ~ ·;: ~ t::s ~ ~ " :-::: ;;;.. ,Cj· --~ t:s E ~ :.0
<u ~uu ~~--~ - u ~ -~~ ~ ~~~~
..Q ~ ~ E
-::::: E
~
"' 0
;:: ~ ~ ~ .=:
~ ~ ~
;:
·.at!.
·~ ·-
~ ~
t:5 ·-
~ ~
)t:l ·~ ~ cu :;: ·-:
§ tJ 0 (-") ·~ ..,::
o.J
:0
..2 en
== ..5 ·-
Protectia solului impotriva eroziunii se poate realiza prin tehnologii
E2 l-"'-
-
- ;::
~
~ E ~ ~tJ
·- o ~ ~ o
-
~
~
~
~ ~
~ o
tJ
~
..Q
1::
~
~
c.,
-..
8
._ o
~ c: -~ E :::::
(i; ·c >= o </)
.-;::
agricole antierozionale specifice:
~ ~~u~~ uEo ~~~-~~ ~~. u~aua
.S 1.Amplasarea plantelor cultivate, in funqie de nivelul de protectie pe
~ ce -~ ~ e~ ~ ~ ~~ ~ ~ ~ ~S ~ ~ ,~ ,~ ·;;;, ~ ~ ·~ care-1 ofera solului; ele sunt clasificate in urmatoarele categorii:
E: ·g £ ~ ~ ~ ~ ~ ~ )g~ ~ ~ ~ ~ .~ ~ -~
foarte bune protectoare- gramineele (speciile de lolium ~i dactylis) ~i
8 VJ ~ ~ ~ ·~ ~ ~ (.,) ;~ ·;;;.. - ·.:: :.c; -~ i3 ·.: : 6 _§ (.,) ·;;:
-~·2 u~ ~ ~ ~ -~~s -~~ 0
~~~ ... ~ ~
==' t) ~r ~
~ ~ ~ 6 ·- ~ ~. ~ ::;:: ~ ~ O ~ ~ ~ :"::! t: ~ ~ ~ ~ ~ ~ leguminoasele perene (lucerna, trifoi, ghizdei);
e~~~~~, ~~s~~-
-
~u~~s~~ i g--~~~ s bune protectoare - cereale paioase (gnlu, orz, ovaz, mei, iarba de
~ ~ E" o ~ t "' " ~ -~ ~ o § -~ ~:: o s:: ~ o ~ " " ~ :.:::
"iii 'tij - '(/).. 1 ·.:::: ~ ~ ~ ~ ~ ~' ~ ~ d ~ & g_ ~ -§ ~ ~ ~ 8 f:; ~
t: B~--+------------.------------~-----------.----------.----.--~ Sudan etc.);
2 (!,)
__" I :::R I ';:{( ;;;R mediu protectoare - leguminoase anuale (mazare, mazariche, som,
~ E~o ~•o B 0 E 0
·.::,.:s
c
3\0o ~
3f... v;.N 0' rn-_ 0' V>V'l 0' Vi-<( fh~
2 ~
C'O
@ O o ~ ::: 0
V'l"
eV
I

~ ::::S t"--- ~ ::J 0 2 N ~ N;l lupin, fasole etc.);


...... ·-
~~ UuM u~ uu- uu- u~u~
t:
~
t:
~
E
8~--+------------+------------+------------+----------+---~--~
u u u
slab protectoare - culturi pra~itoare (porumb, floarea soarelui,
0.>
....... :-::
)~ ,:: u ~ B B "'
u
~
u
~
u
~
u cartofi, sfecla de zahar, dovlecei, vita de vie etc.);
>CO"'JU~
(/)
U;:R u
8~ ~~
0
t:
~
t:
<':! ~~·"frg~ g~ ~0 :lM g ::R g ::R 2.Pe terenurile cu pante de peste 10% se aplica sistemul de culturi in
!= .... ]-;- ~~--gih
~cn:s-go
fcl~ii cu benzi J:nierbate, a caror latime variaza in functie de panta:
"0 - "0 -
;:f-o co--g~-._ ~-.r----
u '
1-\0 0~oo' ... ~

,=:
c.8.... cguo_r}S ~ u
en
u
en
u
en
~
en a) panta de 5%-10% - latimea f§.~iei de 60-150 m;
~ ·-
a...=
0
0.

~ ::I
<>o
"0 Ol)
b) panta de 10%-15% - latimea fcl~iei de 30-60 m;
"O""Q
·~ {/}
·- ce
-
~
0 ·-
~

> M N
c) panta de 15%-20%- latimea fa~iei de 20-30 m;
d) panHi de peste 25% - latimea fa~iei de 20 m.
r-
~ -~ ~~~ ~ I~ ~ I~ s:;l~
0 <':!
II)
0 0 00 N
o- o- o- o-
...... ~ ·-
3.In zone secetoase, cu pante de peste 15%, lungi ~i uniforme ~i cu
<':! .... ~
;2-a
.2 <':! ..= 0
"0 .... ~

c: g 0..
sol uri cu o textura medie se executa val uri de pamant la diferite distante, iar
(/Jo-~
~"0 ·- ~ ~
·-rr,.~ ·v;. g "" "" pe pante de peste 20% se executa agroterase.
-~~ ~
·v;.. cu
4.Pentru ameliorarea calitatii solului ~i refacerea stratului de humus,
Cl)o~
~ (1) ·u Cd u "' c: "'~
u c "'
u
·-=V'J:-=
-~ c 5..~ Q) c: J ·-
"' ~ <d' u c:cd
I-
~~<d'uc:
·-
c;....
"'§-"'~"'
... ·-c - -'

se va aduce un aport de J:ngra~aminte organice, resturi vegetale,


·- !=
:E :~ ·c ..o ..!::! ~ "0 "'
o..V>o-v c. ~
.!: "0 o..::s..:"'' co o..Vl..c::_,. §u !9u
"'u ·-u~ ·;~I::
: : >e0:~ 5M ·c: 00 ., c: ,. -~ tf)" 00 ~ c ·c ~... 5M
ingra~aminte verzi. ~i J:n acest caz, practicarea culturilor ascunse este foarte
::s :.=. :.=
~ E ~ l.r) :J
~ ~ )C\S C!) ("'j ::J>_;g.roC!JM ::s ....... ~~ u ·-
==o.o eo. E ~ ~ §0. .§ ~ E ~ §0. .§c -~ ·-E = c: ~ c: E
~ C\1 ·= ~ ·-
r-' {.) · -
c:.o c:.o
5-.
u"' "' U - C\1
' o.c-c ·= "' ·= 1-.
~ c...:: 0 .::
Q) co Q) co
~ ~ tl ~
~ ,E -~ Sl ·§ c ·- ~ .::
r-'- ·- I-
~- u ·- 0 ·- C,)
~ f- ,::; E ~ E f- (!: E ~ E r- ~ o. utila.
5.Pe solurile supuse eroziunii ~i pe cele vulnerabile se va evita
f- ,_ E "' E
"0
~ E
~
- "' c:
·u
·~
~
·v; 0
'JJ
u
E :§ ~c;E ~ ]c;E :§ ]c;E E]c;~ E dezmiri~tirea cu grape cu discuri ~i cu ma~ini de frezat solul.
·;::: "0 -~ ·v;.. ; c ~ ·;; .Q ·c;, :; c ; ·;; .Q ·v, ;
., .Q ; ·:; ·;; c: ~ -~ .Q 0
6.Terenurile agricole supuse eroziunii eoliene vor fi protejate de
'N u
perdele forestiere ~i garduri vii, J:n scopul limitarii transportului particulelor
2(.) ~ ~-~~2~2~-~~2~2~-~~2~2~-~~~22 0 ·-

~
~

E=
E.o~.o~~E.o~.o~"'E.o~.o~"'E.oE~"'~
u ~ ~0 ~0 u ~ ~0 ~0 u ~ ~0 ~0 0 ~ u ~0 0 E'E"'
~ UuroenroenUu~en"'enUuroen~enUuUroenen uu u
de sol ~i a depunerii acestora ca sedimente in ape.
u
7.0 practica extrem de daunatoare o constituie taierea padurilor ~i

~~
)~
"" "">
defri~arile precum ~i arderea pa~unilor permanente, a fanetelor ~i resturilor
~ ~-5 6 ·~e ~e ·ca~e 5 ~e e6·E:e
0 ·-
+ ~~ IS
e +5 ·5~ ·5>CO
"'0 co ·- K'O
~
::;E~~..s2-
~ -= ~
+.;s,co
_;> -~
......_
or
_, ·-
+0
;.> 1!.'0
;.>
·-
"'
__.
0 -~ -~ -~
-e5 + Cd'- + + + ""
o..;s!~~o.i'SC..£3 vegetale de pe terenurile cultivate. Inevitabil, aceste terenuri vor pierde
*gs;~-~e~ -~--- "' + "'
0 u 0 ~
c..---~
~
"'0 u 0 co ~ ro ~
o..:o multa materie organica ~i se vor degrada rapid.
N s... N $.... ro
~
;.... I-

"@ ~ ·- ~ ~ ~
1- \....;
Ci)- ~ ~
:l:~o..:o ;.. . C\1 C\1
u bJi c;j
0..
·-
u (Jo.. o..o.c
Prevenirea tasiirii solului se realizeaza prin adoptarea unor practici
·- "'u
.2"' I""~
~ <b
adecvate sistemului de agricultura durabila, care pot fi sintetizate astfel:

~
- ·<;;
(e - "'
u
~

0
~
0 11 "'
'i3
en I"
~
~
ug
~
U N
~ u
en -a
prelucrarea solurilor la umiditatea adecvatii;
reducerea numarului de treceri pe suprafafa solului;
..: t:
;z u - le--i ,..; l...f .,.; 1-.ci 37
sciiderea presiunii utilajelor agricole pe unitate de suprafa{a:
asolamente cu un numiir mare de culturi neprii~itoare; Miisuri agrotelmice antierozionale. Dupa efectuarea lucrarilor de
varia{ia addncimii de lucrare a solului; recoltare, pentru protejarea solului Ia suprafata, este necesar ca resturile
utilizarea restrictiva a grape/or cu discuri; vegetale locate sa ramana pe teren. Solul nu va fi niciodaHi mentinut "ca
imbuniita{irea drenajului solului; ogor negru sau curat de resturi vegetale''. De a~tfel, aceasta masura este
cre~terea materiei organice din sol. recomandabila pentru toate solurile care sunt in folosinta la arabil. Un pat
Prevenirea degradiirii structurii solului presupune urmatoarele: germinativ mai grosier este mai putin vulnerabil la procesele erozionale
rota{ia culturilor, introducerea culturilor amelioratoare ~~ un mod decat unul fin.
adecvat de lucrare a solului; In anumite conditii sunt recomandate plante protectoare semanate in
menfinerea unei "proporfii de humus " suficiente; cultura ascunsa sau plante cum sunt: secara, mu~tarul, lupinul semanate
prevenirea acidijierii solului prin cultivare; toamna timpuriu, care apoi sunt incorporate in sol primavara inainte de
semanat printr-o aratura superficiala, ofera un foarte bun control pentru
evitarea ramdnerii "dezgolite" a solului in perioada ploilor
toren{iale, eroziunea eoliana ~i prin apa pe solurile susceptibile la astfel de procese. De
asemenea, o astfel de metoda poate reduce spalarea nitratilor.
folosirea fertilizan{ilor organi'ci (gunoi de grajd, ingra~amdnt
verde). In perioada de iama este de preferat ca solul, de pe terenurile situate
executarea lucrarilor solului ~i a trajicului pe teren in condifii de in panta, sa fie acoperit cu vegetatie (sa ramana nelucrat), deci ca miri~te,
po rumbi~te, sau acoperit cu mulci vegetal, iar semanatul sa se realizeze prin
limitare Ia strictu! necesar a numarului de lucrari ~~ a masei
utilajului ~i numai Ia o umiditate corespunzatoare a solului; sistemul minim cu grapa rotativa sau semanat direct. Porumbi~tea nu ofera
utilizarea semanatorilor specializate, pentru semanatul ~i aplicarea suficienta protectie impotriva eroziunii ~i din acest motiv, nu numai
ingra~amintelor direct in miri~te; porumbul, dar ~i alte pra~itoare sunt evitate.
separarea drumurilor de acces de suprafafa cultivata: Sisteme de culturii antierozionale. Pe terenurile situate pe pante se
efectuarea lucrarilor solului Ia viteze mici de inaintare; pot practica mai multe sisteme antierozionale de cultura a plantelor.
folosirea Ia irigafie a unei ape de buna calitate; Denumirea fiecaruia provine de la masura principala (care intra in alcatuirea
evitarea irigafiei prin aspersiune cu aspersoare gigant, cu sa) pentru combaterea eroziunii. Aplicarea fiecaruia devine necesara ~i
intensitate excesiva ~i inlocuirea acesteia cu iriga{ia localizata; eficienta in functie de panta terenului. Principalele sisteme sunt: sistemul de
marirea suprqfefei de contact a ro{ii cu solul prin utilizarea cultura pe direqia curbelor de nivel, sistemul de cultura in ra~ii, sistemul de
pneurilor cu presiune mica, utilizarea pneurilor cu lafime mare ~~ a cultura cu benzi inierbate, sistemul de cultura cu terase pe arabi! (agroterase)
rofilor dub/e. ~i plantarea perdelelor de protectie.
Sistemul de cultura pe direc{ia genera/a a curbelor de nivel. Prin
Prevenirea $i combaterea eroziunii solului pe terenurile arabile in
pantii, presupune respectarea urmatoarelor lucrari ~i practici: lucrari agrotehnice se mobilizeaza mari mase de sol, schimbandu-se
conditiile de aerare, de regim hidric ~i termic. In zonele unde sistemul de
executarea lucrarilor $i semanatul culturilor pra$iloare pe curbele
de nivel; parcelare a terenului corespunde cu orientarea generala a curbelor de nivel ~i
se aplica o agrotehnica antierozionala corespunzatoare, solurile nu se
aplicarea sistemelor de conservare a solului (semanat direct,
sisteme minime cu mulci, minim pe biloane etc.); erodeaza, iar in timp se formeaza agroterase. Acolo unde parcelele sunt
folosirea gunoiului de grajd bine fermentat ~~ a ingrii$amintelor amplasate din deal in vale, iar lucrarile solului se executa pe aceea~i directie,
verzi; se favorizeaza declan~area ~i accentuarea procesului de eroziune a solului.
practicarea pe curbele de nivel de culturi pe fd~ii cu la{imi in func{ie Sistemul de cultura pe directia curbelor de nivel, consta in efectuarea
de panta; tuturor lucrarilor pe directia curbelor de nivel. Practicarea lui este
practicarea de asolamente speciale cu plante protectoare de obligatorie pe orice panta dar, folosind ~i o structura rationala a culturilor
eroziune; asigura o buna protectie a solului numai pe terenurile cu pante de pana la
efectuarea lucrarilor adecvate de imbuniita{iri fimciare. 5%. Se recomanda, de asemenea, aplicarea in complex cu alte sisteme
antierozionale pe pante mai mari de 5-8%.
38
39
...
Sistemul de cultura fnfd~ii. Sistemul de cultura In fa~ii se recomanda cu solul erodat care se scurge pe fii~ia vecina. Apa se infiltreaza, iar solul se
pe pante de pana 10-12%. Este posibila practicarea acestui sistem pe depune. Uitimea benzilor inierbate difera in functie de forma versantului ~i
versantii lungi care permit accesul agregatelor agricole ~i din paftile laterale. caracterul precipitatiilor. Pe lungimea versantului, benzile din amonte vor fi
Sistemul este potentat intotdeauna cu sistemul de cultura pe directia curbelor de 4-6 m latime, cele de la mijlocul versantului, de 6-8 m, iar in aval,
de nivel. Plantele se cultiva pe suprafete sub forma de fa~ii, orientate de-a latimea benzilor inierbate va fi de 8-10 m.
lungul curbelor de nivel
Distanta intre benzi (deci latimea fa~iilor pe care se cultiva plantele),
altemand fa~iile de plante slab
variaza intre 20-150 m, fiind mai mica pe terenuri cu o inclinatie mai mare.
protectoare (ex. porumb) cu
Pe versant numarul de benzi inierbate ~i deci ~i numarul de fa~ii cultivate,
fa~iile de plante mai bune
cre~te cu lungimea versantului ~i cu inclinarea sa. Pe pante medii de 12-
protectoare (ex. grau, figura
15%, fa~iile cultivate intre benzi vor fi de 80-150 m latime; iar la pante
2.27). Apa din precipitatii care
medii de 15-18%, fa~iile cultivate vor fi mai inguste (50-80 m Hitime), in
cade pe suprafata (fa~ia) de
timp ce latimea benzilor inierbate este mai mare.
te en cultivata cu plante borceag gnlu porurn b gniu porurnb
r 20 rn 20 m 40 m 80 rn 20 m Distanta dintre benzile inierbate este determinata ~i de forma
pr~itoare se scurge cu
erodat, dar se opre~te in
solul
fa~ia
Fi~ura 2.27. Sistemul de cultura In fa~ii versantilor. Astfel, pe versantii cu profil drept, benzile se amplaseaza Ia
distante egale; pe versantii cu profil convex, benzile inierbate vor fi
cu plante semanate mai des. Aici apa se infiltreaza, iar solul se depune. amplasate Ia distante mai mari in partea superioara a versantului ~i mai mici, .
Latimea f&~iilor variaza in functie de inclinatia terenului, intre 20- in partea inferioara; pe versantii cu profil concav, benzile inierbate vor fi Ia
150 m, fiind mai mica pe terenurile cu inclinatie mai mare. Pentru ca distante mai mici in partea superioara ~i mai mari in partea inferioara.
lucrarile mecanizate sa se execute u~or este necesar ca latimea fa~iilor sa fie Pozitia benzilor inierbate se schimba la 3-4 ani pe versanti cu pante
egala pe toata lungimea lor, sa se evite clinurile ~i sa corespunda cu un de 8-18% ~i se mentin benzile intelenite pe pante mai mari pentru a realiza
multiplu al latimii agregatelor de lucru. indeosebi cu al celor de semanat. in timp agroterasarea versantilor.
Numarul fa~iilor cre~te cu lungimea versantului de la 2-3 pana Ia 6-7 fa~ii pe Este necesar ca latimea fa~iilor cultivate sa fie aceea~i pe toata
un versant. De Ia un an Ia altul , plantele de cultura tree pe alte fa~ii conform lungimea lor, pentru a u~ura executarea mecanizata a lucrarilor. Pentru a
rotatiei asolamentului.
realiza acest deziderat, daca este nevoie, poate sa varieze Iatimea benzilor,
Sistemul de culturii cu benzi fnierbate. Sisteme de cultura cu benzi pe lungimea lor.
inierbate se practica de regula, pe pantele cuprinse intre 12-18% singure sau Ca ierburi ce se pot semana: lucema, sparceta, ghizdeiul, golomatul,
in complex cu sistemul antierozional in fa~ii. fiind preponderente in zonele obsiga nearistata ~i altele, o singura specie sau 2-4 in amestec (tabelul 2.3,
mai umede unde pericolul de eroziune fiind mai mare, protectia solului nu dupa Neamtu,T., 1996).
mai poate fi asigurata, decat prin cele doua sisteme prezentate mai sus. Tabelul 2.3.
Benzile inierbate teren cult ivat: Amestecuri de ierburi perene recomandate pentru inierbarea
sunt fa~ii inguste de teren, C \ J0-150mrarimc
f~iilor din sistemele antierozionale
de 4-1 0 m latime,
orientate pe directia 11 Precipitatii medii Intensitatea Speciile ~ i propoJ1iile acestor specii In amestecurile
curbelor de nivel care se · · anuale (mm) eroziunii formate
cultiva cu ierburi perene Moderati\ Lucemi\ 60% + olomi\t, ovi\scior sau ir40%
(figura 2.28). Intre aceste < 500 mm Puternidl Sparceti\ 60% + obsigi\ nearistati\ 40% sau Sparceti\,
ghizdei 60% + obsigi\ nearistati\ 40%
benzi se Iasa fa~ii de teren
Moderati\ S arceti\ 60% + golomi\t 40%
care se cultiva cu plante. > 500 mm Putemici\ §E_arceti\ 60% +
Benzile inierbate numite banda banda band a
~~· benz1· tampon, au ro lu I lni erbata 4-6 m lnierbati! 6-8 m in1erbata, 8-1 0 m Benzile inierbate se pot infiinta numai dupa nivelarea terenului prin
de a retine apa impreuna Figura 2.28. Sistemul de cultura cu benzi lnierbate acoperirea formelor negative de relief, desfundarea drurnurilor cu traseu

40 II 41
~
necorespunzator etc. Sistemul de culturi in benzi inierbate se deosebe~te de urmatori se fac suprainsamantari pentru refacerea vegetatiei de pe taluz ~i
sistemul de cultura in fa~ii, prezentat anterior, atat prin prezenta benzilor pentru corectarea amestecului de specii in caz;_ul in care unele nu corespund
inierbate cat ~i prin faptul ca fa~iile cultivate pe un versant pot sa apaqina la conditiilor slabe de sol mobilizat Ia terasare. Intretinerea taluzurilor se face
aceea~i planta de cultura, chiar ~i pra~itoare, deoarece stavilirea eroziunii prin cosiri repetate, fertilizari ~i tratamente fitosanitare.
solului este asigurata de catre benzile inierbate. Lucrarile ocazionate de aplicarea tehnologiilor culturilor insamantate
Sistemul de culturii cu terase. Terasele sunt suprafere orizontale pe terase se fac pe lungimea terasei, intoarcerea tractoarelor ~i ma~inilor
amenajate pe panta pentru a permite executarea mecanizata a lucrarilor ~i :facandu-se numai Ia capetele terasei, pe zone special amenajate, care se
orientate de-a curmezi~ul versantilor (figura 2.29). Terasele de pe terenurile inierbeaza pentru prevenirea eroziunii. Nivelarea rigolelor rezultate
arabile sunt folosite pentru cultivarea plantelor, iar cele de pe pantele mai indeosebi in primii ani de Ia executarea teraselor, In urma precipitatiilor
mari se planteaza cu pomi ~i vita de vie. intense care provoaca scurgeri de suprafata. Lucrarea se repeta dupa fiecare
Terasele se amenajeaza cu ma~ini speciale sau prin aratura. Perioada scurgere care lasa denivelari marcante
de executare a teraselor este toamna, dupa recoltarea plantelor. Araturile pe terase se facIa adancimi diferite. Astfel, araturile adanci
Agroterasele sunt terase execu~ate prin aratura - pe terenuri arabile (28-30cm) se realizeaza numai Ia jumatatea superioara a platformei terasei,
cu inclinatie cuprinsa intre 12-25%. Ele devin obligatorii pe pante mai mari partea dinspre taluz fiind mobilizata prin lucrari superficiale, pana Ia 15-
de 18%, pe care sistemele de cultura prezentate anterior nu mai pot asigura o 20cm.
buna protectie a solului. Fertilizarea se face diferentiat pe suprafata platformei, datorita
Agroterase: - 15-40 m latime fertilitatii mai scazute a solului din jumatatea superioara a platformei, unde
·ZV'
- 10-12% panta se aplica din primii ani ingra~aminte organice ~i minerale, in doze mai mari
- fertilizare de baza masiva
decat pe jumatatea dinspre aval.
Taluzuri: Plantarea de perdele de protecfie. Perdelele de protectie
---.
~
2-3m latime anitierozionala folosite in agricultura sunt plantatii in forma de fa~ii lungi
panta peste 30%
consolidare prin lnierbare
care se amplaseaza pe teritoriul agricol in scopul stavilirii eroziunii,
suprainsamantari regulate regularizarii scurgerii, reducerii vitezei vantului ~i fixarii alunecarilor
(figura 2.30).
Figura 2.29.Sistemu1 de cultura cu terase

Agroterasele se formeaza treptat, in decurs de 10-20 de ani astfel:


- versantul se imparte in fa~ii de teren pe care se fac araturile cu
rastumarea brazdei numai in aval; ~"del< de oumpAoA

dupa primul arat al fa~iei, se formeaza in partea de sus un ~ant, iar


in partea de jos o coama; perdea de reglare a scurgerilor
in anii urmatori cu fiecare aratura, coama de jos se inalta din ce in
ce mai mult, iar fa~ia se transforma treptat in terasa; perdea in jurul ravenei
. . . .~---=---
se poate grabi formarea teraselor arand de mai multe ori in acela~i ravena i'mpadurita
an·
'
fa~iile dintre platformele viitoarelor terase se inierbeaza, iar in timp
se transforma In taluzuri care se intretin prin cosiri.
Lucriiri agrotehnice specifice pe terase. Consolidarea taluzurilor Figura 2.30.Plantarea de perdele de proteqie a solului lmpotriva eroziunii
prin inierbare. Inierbarea se realizeaza folosind amestec de ierburi graminee
Speciile care pot intra In componenta perdelelor de protectie depind
~i leguminoase perene, inca din primul an al executarii teraselor. In anii de conditiile de sol, in special, fiind folosite cu rezultate bune: salcamul,

42 43
dudul, plopii negri, plopul cenu~iu, pinul negru etc. Perdelele de protectie Principalele sisteme de agricultura practicate, In prezent. pe plan
pentru regularizarea scurgerilor sunt orientate paralel cu curbele de nivel, mondial sunt:
admitandu-se abateri de 2-4%. In componenta acestora acestor perdele l.Agricultura conventionaBi: intensiv mecanizaHi, cu produse
trebuie sa intre cat mai multi arbu~ti. competitive, dar care se bazeaza In mod deosebit pe concentrarea ~i
Pentru protectia solului impotriva eroziunii eoliene, ca ~i pentru specializarea productiei. Diferitele componente ale sistemului tehnologic
proteqia culturilor agricole pot fi folosite perdele de protectie, pomi sunt intens aplicate. Astfel, in mod regulat afanarea solului este efectuata
cultivati In randuri sau garduri vii. Perdelele de protectie conduc la doar prin aratura cu intoarcerea brazdei, fiind urmata de numeroase lucrari
reducerea vitezei vantului cu pana Ia 30-50%; cu cat distanta dintre secundare de pregatire a patului germinativ ~i lntretinere in perioada de
perdeaua de proteqie ~i terenul protejat este mai mare cu atat sunt mai vegetatie. Se practica fertilizarea minerala cu doze mari ~i foarte mari,
eficiente. Este recomandat, insa ca aceasta distanta sa nu fie mai mare de 20 monocultura sau eel mult rotatii scurte de doi , trei ani , tratamente chimice
de ori inaltimea perdelei de protectie. Eficienta perdelei de protectie intensive pentru combaterea buruienilor, bolilor ~i daunatorilor. Acest tip de
depinde, de asemenea, de directia curentilor de aer, a vantului dominant. agricultura a fost larg raspandit in Romania pana in 1989.
Informatii utile privind frecventa, directia vanturilor ce contribuie Ia Astazi. este unanim acceptat ca acest tip de agricultura poate afecta
declan~area ~i intensificarea acestui proces de degradare pot fi obtinute de Ia mediului inconjurator. mai ales daca diferitele componente ale sistemului
serviciile meteorologice locale ~i apoi se poate decide unde se vor amplasa tehnologic agricol sunt aplicate rara a se lua in considerare specificul local:
aceste cordoane sau perdele de protectie. climat. sol, relief, conditiile sociale ~ i economice, care determina nivelul de
Perdelele de protectie, de asemenea, au rol pozitiv important in vulnerabilitate sau de susceptibilitate fata de diferitele procese de degradare
mentinerea ~i dezvoltarea unui mediu sanatos pentru animalele salbatice ~i chimica. biologica, fizica a mediului.
astfel de incurajare a biodiversitatii. De asemenea acestea se constituie In 2.Agricultura biologica (ecologica): mediu intensiva ~i astfel mai
adapost pentru vietuitoarele pradatoare a daunatorilor agricoli, avand ~i rol putin agresiva in raport cu factorii de mediu, cu rezultatele (produse)
fitosanitar.
agricole mai putin competitive din punct de vedere economic pe termen
scurt dar care sunt considerate superioare din punct de vedere calitativ. ln
2. 7.DEZVOLTAREA RURAL..\ DURABIL..\ raport cu mediul inconjurator acest sistem este mai bine armonizat.
tratamentele aplicate pentru combaterea bolilor ~i daunatorilor sunt de
Dezvoltarea globala durabila depinde inclusiv de dezvoltarea sociala, preferinta biologice, totu~i sunt acceptate ~i doze reduse de ingra~aminte
economica ~i spirituala, ~i de un mediu sanatos inclusiv apa ~i hrana. minerale ~i pesticide (sunt interzise toate produsele de sinteza). Pentru
Coordonatele dezvoltarii sociale ~i economice a spatiului rural are Ia controlul calitatii produselor este necesara certificarea tehnologiilor
baza urmatoarele:
utilizate. Produsele sunt comercializate pe o piata speciala, dispusa sa ofere
cooperare internafionala pentru realizarea unei economii globale mai mult pentru produsele biologice.
eficiente ~i echilibrata; Agricultura biologica a fost fundamentata de profesorii francezi
combaterea saraciei ~i schimbarea metodelor de consum; Lamaire ~i Boucher, ~i are ca principiu de baza folosirea metodelor
protec{ia $i promovarea sanata{ii umane; biologice, a factorilor naturali in procesul de produqie. Produsele biologice
constituirea grupelor de producatori ~·i a parteneriatelor de sunt supuse unor controale riguroase de tehnologie aplicata, sunt etichetate
dezvoltare de dezvoltare rurala. ~i se vand mai scump (productiile fiind mai mici). Procentual reprezinta cca.
1-2 % in tarile din Uniunea Europeana, procent care oscileaza in functie de
Cap.3.SISTEMELE DE AGRICUL TURA ~I subventiile acordate.
DEZVOLTAREA DURABILA 3.Agricultura organica: se deosebe~te de cea biologica prin
utilizarea exclusiva a lngra~amintelor organice In doze relativ ridicate,
Sistemul de agriculturii reprezinta totalitatea miisurilor tehnico - aplicate in funqie de specificul local , cu predilectie in scopul fertilizarii
organizatorice $i agronomice aplicate fntr-o anumitii epocii istoricii cu culturilor ~i refacerii petermen lung a starii structurale a solurilor, degradata
scopul de a reface $i ridica fertilitatea solului $i a sport producfia agricola. prin activitati antropice intensive ~i /sau datorita unor procese naturale
44 45
4.Agricultura naturaHi se bazeaza pe patru principii: nu lucrari
adanci ale solului, nu ingra~aminte chimice sau compost preparat, nu Specific agriculturii durabile este accentul pe integrarea acestora in sistem,
combatere buruieni prin erbicide, nu chimicale. pe interactiunea dintre ele ~i reflectarea acestora asupra intregului sistem, pe
5.Agricultura biodinamica a fost fundamentata de Steiner incepand impactul lor cu mediul ~i comunitatea, ~i in acela~i timp renuntarea la acele
cu anul 1924 ~i porne~te de la premisa ca: omul, plantele, animalele trebuie componente care influenteaza negativ durabilitatea sistemului.
sa traiasca in ambianta cu natura. Sistemele de agricultura durabila (integrata) sunt caracterizate printr-
Acest model presupune o serie de masuri, cum ar fi: 0 activitate productiva multisectoriala, productia vegetala fiind intotdeauna
- folosirea ingra~amintelor organice; in relatie directa cu cea animaliera.
Agricultura durabila exprima abilitatea sistemului agricol de a-~i
- corelarea lucrarilor agricole cu constelatiile ~i ritmurile corpurilor
cere~ti; mentine integritatea ~i functionalitatea indiferent de perturbatiile interne sau
- folosirea preparatelor biodinamice pentru combaterea bolilor ~i
externe. Aceastii caracteristica a sistemului agricol a fost bine exprimata
prin termenul de sustenabilitate. Evaluarea sustenabilitatii, a echilibrului
diiunatorilor; folosirea metodelor traditionale pentru distrugerea
buruienilor. dinamic al sistemului agricol se face cu ajutorul a patru indicatori (I.Toncea
~i I.N.Alecu, 1999):
Scoala Steiner pentru Agricultura Biodinamica din Elvetia, enunta in
cadrul principiilor pentru o lucrare corecta a solului, dupa caz, aratul • randament sau productivitate - obtinut prin raportarea productiei
superficial pana la afanare prin subsolaj . realizate de sistem la unitate de spatiu (m 2, ha etc.), de timp (zi, luna,
an etc.), sau producatoare de bunuri materiale (planta, animal etc.);
6.Agricultura extensiva cu inputuri reduse: de subzistenta, cu o
productie slab competitiviL Poate afecta intr-o anumita masura mediul • eficienta - obtinuta prin raportarea efectelor (rezultatelor) materiale,
inconjurator, inclusiv calitatea biomasei, mai ales prin dezechilibre de valorice, sociale Ia eforturile ( consumurile interne ~i exteme)
nutritie. Ingra~amintele minerale ~i alte substante agrochimice (erbicide, corespunzatoare;
insecta-fungicide, amendamente minerale) etc., nu sunt practic utilizate, sau • stabilitatea - proprietatea sistemului agricol de a-~i mentine
sunt aplicate doar in cantitati foarte mici (cu exceptia sectorului legumicol). structura ~i modul de funqionare specific;
De asemenea, hibrizii ~i soiurile performante nu sunt riispanditi pe scarii • echitatea - exprima obiectivitatea ~i corectitudinea impartirii
1argii. Acest sistem este practicat ~i in Romania de ciitre producatorii prod use lor agricole intre consumatori (om, ani male, plante.
individuali. Sistemele agricole de tip "LEIS A" (Low Externual Inputs microorganisme etc.);
Sustainable Agriculture) se bazeaza pe folosirea corecta (optima) a • durabilitate - accesul Ia optiuni trebuie asigurat nu numai pentru
resurselor locale ~i suplimentarea cu cantitati mici de produse ~i mijloace generatiile prezente, ci ~i pentru generatiile viitoare.
tehnice de tip industrial (I. Toncea ~i I.N.Alecu, 1999). 8.Agricultura de precizie: cea mai avansata forma de agricultura,
care este practicata in cele mai dezvoltate tari ale Uniunii Europene ~i SUA
7.Agricultura durabila: productie intensiva de produse
pe suprafete mai restranse, avand la baza cele mai moderne metode de
competitive, avand raporturi armonioase, prietenoase cu mediul
control a starii de calitate a diferitelor resurse de mediu, aplicarea in optim a
inconjurator. Expresia intalnitii frecvent "sisteme integrate", semnificii
utilizarea ~tiintifica, armonioasa a tuturor componentelor tehnologice: de tuturor componentelor tehnologice ~i astfel un control riguros asupra
lucrarile solului, rotatia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilor ~i posibililor factori care ar determina degradarea mediului ambiental.
diiuniitorilor inclusiv prin metode biologice, Ia cre~terea animalelor, Agricultura de precizie aduce solutii concrete ~i eficiente pentru
stocarea, prelucrarea ~i utilizarea reziduurilor rezultate din activitatile
controlul substantelor potential poluante folosite in agricultura. Dupa
agricole etc., pentru realizarea unor productii ridicate ~i stabile in unitiiti
K.Koller ~i colab., 1999, pentru controlul aplicarii substantelor
multisectoriale (vegetale ~i zootehnice). fitofarmaceutice sunt realizate sisteme automate de comanda la ma~inile
pentru aplicarea tratamentelor, cum sunt:
Caracteristicile unei agriculturi durabile sunt: productivitatea,
profitabilitatea, caracterul ecologic, capacitatea de a-~i conserva resursele. - sisteme de aplicare locala a tratamentelor prin recunoa.$lereu
Componentele agriculturii durabile sunt precizate de cercetarea
culorii sau formei frunzelor buruienilor .$i deosebirea acestora de
agricola, unele dintre acestea fiind aplicate ~i in alte modele de agricultura. plantele culturii de baza;

46
47
Aceasta dificila problema este abordata de speciali~ti cu ajutorul conceptului
- calculatoare de bard fn vederea dozarii corecte a substanfelor de agricultur~ durabila, a carei promovare este un proces complex, laborios
fitofarmaceutice;
~i costisitor. In acest scop este necesar sa fie rezolvate urmatoarele obiective
- sisteme de aplicare !ocala a tratamentelor prin recunoa~terea principale (P.Lificiu, 2003):
pozi{iei ma~inii cu ajutorul sateli{ilor GPS ~i aplicarea diferentiatii a
tratamentului; protejarea siiniitii(ii oamenilor # a mediului;
Practicarea agriculturii de precizie presupune implicarea tehnologiei asigurarea cre$terii produc{iei agricole cu luarea in considerare a
moderne, a informaticii, a satelitilor in evaluarea indicatorilor de fertilitate conserviirii $i protejiirii resurselor naturale;
ai solului, a factorilor de vegetatie, in dozarea inputurilor ~i protectia asigurarea unei restructuriiri tehnologice $i men(inerea sub control a
culturilor. posibilelor riscuri;
Fundamentul acestor agriculturi alternative este obiectivul lor asigurarea miisurilor de reglementare juridicii, de aplicare a cercetiirii
comun ~i anume lupta lmpotriva efectelor negative ale agriculturii $1iin(ijice $i dezvoltare a servicii/or de informare, instruire $i formare a
fermierilor $i exploata(ilor agricole;
conventionale. Aceasta definitie trebuie sa fie completata cu precizarea ca
asigurarea cerin(elor esen(iale ale oamenilor in contextul dezvoltiirii
practicile alternative, durabile, pot sa fie utilizate In agricultura rurale durabile;
conventionala. Nu exista o opozitie ireductibila intre aceste doua modele ~i asigurarea unei noi calitii(i a proceselor de cre$1ere a produc(iei;
este evident necesara o perioada de tranzitie. Alternativele pot sa apara In asigurarea conserviirii $i sporirii rezervelor de resurse.
diferite domenii: tehnici agricole, raporturile cu mediul, funcfionare
economicii etc. Dezvoltarea ~i implementarea unui sistem de agricultura care sa
Este deci indispensabil de a se retine aceste caractere de pluritate ~i asigure protectia mediului se poate realiza numai prin intermediul unor
diversitate, atunci cand se vorbe~te de agriculturi alternative ~i a se preciza planuri ~i programe integrate, prin tehnologii ~i practici agricole viabile,
faptul ca nici o solutie simplista, universal valabila, nu poate sa fie avuta in precum ~i a unor masuri de evaluare ~i monitorizare adecvate.
vedere. Dezvoltarea durabila, viziunea care trebuie sa schimbe profund
Alternativele durabile trebuie sa asigure o dezvoltare integrala a secolul XXI, cuprinde obligatoriu ~i urmatoarele obiective: productivitatea
lntregului sistem. Fiecare miisura agrofitotehnica trebuie analizata ~i in agricultura, biodiversitatea, managementul ecosistemelor, sanatatea,
apreciata nu numai dupa efectul imediat, dar ~i eel de lunga durata asupra apa ~i salubritatea, energia.
celorlalte componente ~i in final asupra sistemului in ansamblu. In domeniul tehnologiilor noi de lucrare a solului, sistemele
Alegerea sistemului de agricultura este conditionata de nivelul neconventionale (lucrari minime, semanat direct, lucrari minime pe biloane,
dotiirii tehnice, nivelul de cuno~tinte profesionale, dar ~i de mentalitatea, minim cu mulci etc.) sunt promovate, In prezent, printr-o adevarata revolutie
educatia In general, ca ~i de respectul pentru natura, pentru mediul tehnica ~i tehnologica, datorita impactului scontat (mediu, organizare,
inconjurator al tuturor celor care lucreaza in acest domeniu. eficienta, figura 4.1).
SISTEME NECONVENTIONALE de lucrare a solului
Cap.4.AGRICUL TURA DURABILA SI PROTECTIA MEDIULUI alternativa tehoica peotru dezvoltarea durabila prin:

Agricultura a devenit in timp o sursa importanta ~i permanenta de


poluare a mediului ~i in special a solului ~i apelor. Astiizi, este practic
unanim acceptat ca agricultura intensiva poate conduce la poluarea solului ~i
~

Conservarea
-
Reducerea
-
Cre$1erea
~~--~~------~
Redistribuirea l
apei prin utilizarea excesiva a ingra~iimintelor, a pesticidelor, a apei de resurselor costurilor productivitii(ii for(ei de muncii
irigatie necorespunzatoare calitativ ~i cantitativ, in special pe terenurile naturale sol $i tehnologice muncii in din spa(iul rural
arabile excesiv afanate prin lucriiri neadecvate etc. apii aericulturii
in conditiile necesitatii dezvoltiirii agriculturii, a productiei agricole
~i implicit a dezvoltiirii rurale, apare o legitima intrebare: poate fi sustinuta Figura 4.1 .lncadrarea sistemelor neconventionale in dezvoltarea durabila
aceasta cre~tere tara a aduce prejudicii mediului ~i sanatatii wnane?.
48
49
.....
·-------------------~.&:T·~-,;;:ar-:a_~--- -......-----
1. Berca,M., 2002, Managementul integral a/ protecfiei plantelor (MIPP) -
element esenfial constitutive al conceptului de agricultura durabila (CAD).
Revista "Protectia plantelor" - Societatea Nationala de Protectia Plantelor, anul
XII, nr. 46, pag. 73-79, Tipar: S.C. Poliam impex S.R.L.Cluj-Napoca.
2. Davidescu,D. ~i Velicica Davidescu, 2002, Secolul XX- Performanfe fn
agricultura. Editura Ceres, Bucure~ti.
3. Enescu,V., 2002, Silvicultura durabila. Editura Agris, Bucure~ti.
4. Florea,N., 2003, Degradarea, protecfia $i ameliorarea solurilor $i a
terenurilor. Editura Bucure~ti.
5. Gu~,P., A.Lazureanu, D.Sandoiu, G.Jitareanu, I.Stancu, 1998, Agrotehnica.
Editura Risoprint Cluj-Napoca.
6. Gu~,P., T.Rusu, Ileana Bogdan, 2004, Agrotehnica. Editura ,RISOPRINT",
Cluj-Napoca.
7. Gu~,P., T.Rusu, Ileana Bogdan, 2004, Asolamentele, rotafia culturilor §i
organizarea teritoriului. Editura ,RISOPRINT", Cluj-Napoca.
8. Koller.K. ~i colab., 1999, Solufii tehnice care vizeaza reducerea cantitafii de
substanfe fitosanitare utilizate, concomitent c,_u cre$lerea eficien{ei
tratamentului cu scopul scaderii poluarii mediului. In simpozionul "Sisteme
de lucrari minime ale solului", pag. 107-114. USAMV Cluj-Napoca.
9. Naghiu,AI., G.Baraldi, Livia Naghiu, 2004, Ma§ini §i instalafii agricole. Vol.l.
Editura Risoprint Cluj-Napoca.
I 0. Neamtu,T., 1996, Ecologie, eroziune $i agrotehnica antierozionala. Editura
Ceres, Bucure~ti.
II. Opran,C., 2001, Jntegrarea proiectelor nafionale fn cadrul programelor
internafionale de cercetare $i dezvoltare tehnologica. In ,Managementul
proiectelor", pag. 183-193, AMCSITT- Politehnica Bucure~ti.
12. Rauta,C., 1997, Agricultura durabila fn Romania. in "Stiin~a Solului" XXXI,
nr. 1, pag. 3-10. Ed. Helicon, Timi~oara.
13. Ro~,V., 2000, Diseminarea tehnologiilor de mediu. Editura Risoprint, Cluj-N.
14. Rusu, T. ~i co lab., 2004, Cercetari privind influenfa sistemelor minime de
lucrare a solului asupra producfiilor, imburuienarii §i a .frecvenfei agenfilor
fitopatogeni la culturile de grau, porumb, soia, rapifa §i cartof In vol.
,Combaterea integrata a buruienilor". Editura CERES, pag. 271-282.
15. Stanila,S., V.Ro~, I.Mihaiu, O.Ranta, 2003, Tehnici $i tehnologii de
mecanizare a lucrarilor in sistem de conservare a solului. Editura Alma Mater,
Cluj-Napoca.
16. Teaci,D., 1995, Agricultura $i Silvicultura Romaneasca - 2020. lntegrare in
structurile europene $i mondiale. Editura Omniapres, Bucure~ti.
17. Toncea,I. ~i I.N.Alecu, 1999, Jngineria sistemelor agricole. Editura Ceres,
Bucure~ti.
18. Cod de bune practici agricole, 2003, ICPA (M.Dumitru ~i colab.), vol.I ~i IT.
Ed. Expert.

50