Sunteți pe pagina 1din 58

UNIVERSITATEA ,,VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE


SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI
INFORMATICĂ DE GESTIUNE

PROIECT DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC :
Lect. Univ. Dr. MARIANA DEMEAN

ABSOLVENT:
MIRONIUC (COMAN) IOANA DANIELA

Târgovişte
- 2010 –
UNIVERSITATEA ,,VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI
INFORMATICĂ DE GESTIUNE

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL


LA SC INPRESSCO GROUP SRL

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC :
Lect. Univ. Dr. MARIANA DEMEAN

ABSOLVENT:
MIRONIUC (COMAN) IOANA DANIELA

Târgovişte
- 2010 –
CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL 1
PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂȚII SC INPRESSCO GROUP SRL
1.1 Denumire, formă juridică
1.2 Obiectul de activitate
1.3 Capitalul social
1.4 Conducerea și administrarea societății
1.5 Furnizorii firmei
1.6 Clienții firmei
1.7 Informații financiare

CAPITOLUL 2
ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA DECONTĂRILOR
CU PERSONALUL LA SC INPRESSCO GROUP SRL
2.1 Aspecte teoretice privind contabilitatea decontărilor cu personalul la SC INPRESSCO
GROUP SRL
2.1.1 Cadrul general al decontărilor cu personalul
2.1.2 Conceptul de salariu
2.1.3 Componența salariului
2.1.4 Contabilitatea decontărilor cu personalul
2.1.4.1 Reflectarea în contabilitate a drepturilor de personal
2.1.4.2 Reflectarea în contabilitate a decontărilor privind asigurările și
protecția socială
2.1.4.3 Reflectarea în contabilitate a decontărilor privind asigurarea altor
riscuri privind munca
2.1.4.4 Reflectarea în contabiliate a decontărilor cu bugetul statului
2.1.5 Documente utilizate pentru evidența salariilor și altor drepturi de personal
2.2 Aspecte practice privind contabilitatea decontărilor cu personalul la SC INPRESSCO
GROUP SRL
2.2.1 Operaţii contabile privind contabilitatea decontărilor cu personalul la SC
INPRESSCO GROUP SRL
2.2.2 Registrul Jurnal
2.2.3 Registrul Cartea- Mare
2.2.4 Balanţa de verificare
2.2.5 Bilanţul contabil
2.2.6 Contul de profit şi pierdere

CAPITOLUL 3
ANALIZĂ ECONOMICO – FINANCIARĂ LA SC INPRESSCO GROUP SRL
3.1 Structura organizatorică a societății
3.2 Analiza potențialului uman
3.3. Analiza structurii resurselor umane
3.4 Analiza calificării personalului
3.5 Analiza comportamentul personalului
3.6 Eficienţa utilizării resurselor umane

CAPITOLUL 4
CONCLUZII ŞI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE
ANEXE
ARGUMENT

În cadrul unei unităţi patrimoniale, operațiile de decontare ce se creează în legătură cu


personalul sunt generate de munca pe care acesta o prestează și care este remunerată sub forma
drepturilor salariale individuale.
Am ales acest subiect deoarece am vrut să îmi îmbunătățesc cunoștintele legate de
resursele umane iar lucrarea m-a ajutat să am o viziune de ansamblu asupra mijloacelor de folosire a
potențialului uman.Totodată m-a ajutat să înţeleg funcţionarea conturilor legate de decontarile cu
personalul precum şi aprofundarea înregistrărilor contabile specifice acestora.
Proiectul de licenţă cu titlul : ,,Contabilitatea decontărilor cu personalul unității ”este
structurat pe patru capitole:
- Capitolul I :Prezentarea generală a societăţii comerciale ,,Inpressco Group Srl”.
- Capitolul II : Aspecte teoretice şi practice privind contabilitatea decontărilor cu personalul
la „SC Inpressco Group Srl”
- Capitolul III : Analiză economico - financiară la „SC Inpressco Group Srl”.
- Capitolul IV : Concluzii şi propuneri.
În concluzie factorul uman reprezintă factorul cheie al activității și performanțelor unei
întreprinderi.
CAPITOLUL 1.
PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII
COMERCIALE ,,INPRESSCO - GROUP” S.R.L

1.1 DENUMIRE, FORMĂ JURIDICĂ:

Societatea ,,SC INPRESSCO – GROUP SRL”, este persoană juridică română, având forma
juridică de societate comercială cu răspundere limitată şi îşi desfăşoară activitatea conform
legistaţiei din România.
Sediul societăţii este în România, judeţul Dâmboviţa, localitatea Tîrgoviste, strada Mihai
Popescu, bloc 33, scara A, apartament 1-2.
Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată începând cu data înmatriculării în Registrul
Comerţului şi anume 30.11.1992.
Asociații societății sunt:
- Șerban Victor, domiciliat în Tîrgoviște, aleea Renașterii, bloc 8C, scara A, apartament
27, denumit în continuare Serban.
- Georgescu Romulus, domiciliat în Tîrgoviște, strada Tudor Vladimirescu, bloc B4, scara
C, etaj 1, apartament 5, denumit în continuare Georgescu.
- Bulgărea Mihail, domiciliat în Tîrgoviște, bulevardul Independenței, bloc 12, etaj 4,
apartament 12, denumit în continuare Bulgărea.

1.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE :

Societatea comercialã INPRESSCO-GROUP SRL are ca obiect de activitate: lucrãri de


constructii civile si industriale, instalații apã, gaze, termice, electrice la clãdiri civile și industriale.
În contractul de societate, relativ la obiectul de activitate se prevede ca societatea poate
desfăsura și alte activități cum ar fi :
Construcții : organizarea santierului, pregătirea terenului pentru cladiri și construcții
speciale; demolarea imobilelor și terasamentelor; lucrări de foraj și sondaj; lucrări de construcții,
inclusiv lucrări de artă; învelitori și sarpante la constructii; drumuri, autostrăzi; construcții
hidrotehnice; alte lucrări de construcții speciale; lucrări de instalații electrice, izolații, instalații
sanitare, de încălzire centrală și de montaj de echipamente și utilaje tehnologice la clădiri și
construcții speciale; alte lucrări de instalații; lucrări de finisare (ipsoserie, tâmplărie interioară,
pardosire, placări la pereti și pardoseli, vopsitorie, zugrăveli și montări de geamuri, alte lucrîri de
finisare); inchirierea utilajelor de construcății și demolare, cu personal de deservire aferent;
Comerț cu autovehicule, întreținerea și repararea autovehiculelor; comert cu piese si
accesorii pentru autovehicule; vanzarea cu amanuntul a carburanților pentru autovehicule.
Comerț intermediar cu combustilbili, minerale, produse chimice pentru industrie, material
lemnos și de construcții, mașini și echipamente industriale, cu orice alte produse permise de lege.
Comerț cu ridicata cu combustibili solizi , lichizi și gazoși și produse derivate, produse și
minereuri metalice, material lemnos și de construcții, echipamente și furnituri de fierărie, ipsoserie
și încălzire, produse chimice permise de lege, deșeuri și resturi, masini-unelte pentru prelucrarea
lemnului și metalului, mașini pentru construcții, mașini și materiale de birou, alte mașini utilizate în
industrie, comerț și navigație, mașini, alte tipuri de comerț cu ridicata.
Comerț cu amanuntul - societatea va desfasura activități comerciale sau de altă natură ale
altor societați comerciale, indiferent de forma juridică și obiectul de activitate ale acestora, prin
asocieri sau alte forme de colaborare, participând astfel la beneficiile rezultate din activitațile
respective.

1.3 CAPITALUL SOCIAL:

La data înființării societatea avea un capital social de 270 lei. Ca urmare a reevaluarii
patrimoniului capitalul social al sociatatii comerciale ,,INPRESSCO – GROUP SRL”, a fost
majorat la 51.270 lei, creșterea față de nivelul anterior al capitalului social fiind de 51.000 lei.
Capitalul social integral vărsat depus , în valoare de 51.270 lei împărţit în 5127 părţi sociale egale,
fiecare cu o valoare de 10 lei.
Capitalul social este subscris în părți egale între cei trei asociați, fiecare asociat deținând
1709 parti sociale în valoare de 17.090 lei.
1.4 CONDUCEREA ȘI ADMINISTRAREA SOCIETĂȚII :

Adunarea Generală a Asociaţilor este otganul suprem de conducere al societății are decide
asupra activității acesteia și asupra politicii și strategiei economice și comerciale.
Adunarea generală a asociaților are următoarele atribuţii în cadrul firmei:
• Aprobă structura organizatorică a societății, numărul de posturi și nivelurile de
salarizare;
• Numește președintele și membrii Comitetului de direcție, conducerea executivă și
cenzorul, le stabilește acestora din urmă durata madatului și indemnizațiile, îi descarcă de activitate
și îi revocă;
• Aprobă regulamentul de ordine interioară a societății;
• Analizează, modifică și aprobă programul de activitate și bugetul de venituri și
cheltuieli al societății întocmit de conducerea executivă și aprobat de Comitetul de direcție;
• Decide cu privire la contractarea de împrumuturi bancare și acordarea de garanții;
• Examinează, modifică și aprobă bilanțul contabil și contul de profit și pierdere, după
ascultarea rapoartelor Comitetului de direcție și al cenzorului și aprobă modul de utilizare a
beneficiilor nete;
• Decide în orice alte probleme privind societatea.
Adunările generale sunt ordinare și extraordinare. Ele se convoacă de președintele
Comitetului de direcție.
Adunările generale ordinare au loc o dată pe an, la cel mult 3 luni de la încheierea
exercițiului economico-financier, pentru examinarea bilanțului contabil și a contului de profit și
pierderi pe anul precedent, a raportului Comitetului de direcție și a raportului cenzorului, precum și
pentru a analiza și aproba programul de activitate și bugetul de venituri și cheltuieli pe anul în curs.
Adunările generale extraordinare se convoacă la cererea asociaților reprezentând cel putin ½
din capitalul social, la cererea cenzorului precum și în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu
mult de 10% pe an, timp de 2 ani consecutivi cu excepția primilor 2 ani de la înființarea societății.
Convocarea adunării generale se face cu cel puțin 15 zile înaintea datei fixate cu indicarea
ordinei de zi. Pentru cele ordinare, odată cu convocarea se trimit și documentele ce vor fi discutate.
Principalele departamente ale societăţii sunt: departamentul financiar-contabil,
departamentul de resurse umane, departament administrativ.
Departamentul resurse-umane este subordonat departamentului administrativ având rolul de
a sintetiza potenţialul de muncă al societăţii. Răspunde de încadrarea cu personal al unităţii ţinând
cont numai de cerinţele postului (pregătire, experienţă) şi de competenţa profesională. Forţa de
muncă reprezintă principala latură dinamizatoare a activităţii unui agent economic , în funcţie de
care se realizează toate previziunile şi în funcţie de ea se calculează productivitatea muncii.
Societatea SC INPRESSCO GROUP SRL are un număr de 43 de angajaţi:

1.5 FURNIZORII FIRMEI

Furnizorii sunt agenţii economici ce asigură resursele necesare de materii prime,


material, echipamente şi maşini. Firma trebuie să dispună de informaţii referitoare la dimensiunile
şi calitatea ofertei, preţurile practicate pentru o aprovizionare corespunzătoare. Principalii furnizori
ai SC INPRESSCO GROUP SRL sunt:
• SC SIVICROM SRL
• SC VALNICOM SRL
• SC HALOFIN SRL
• SC REGATA SRL
• SC PRACTIKER ROMÂNIA SRL
• SC CLAUNIC AUTO SRL
• SC WURTH ROMÂNIA SRL
• VODAFONE
• SC ELECTICA SA
• DISTRIGAZ SUD

1.6 CLIENŢII FIRMEI

Clienţii sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi comerciale sau agenţiile


guvernamental,care alcătuiesc cercul firmelor, instituţiilor şi al persoanelor individuale, pentru care
bunurile produse de întreprindere le sunt oferite spre consum. Constituie componenta cea mai
importantă, deoarece ei alcătuiesc piaţa de desfacere a oricărei întreprinderi producătoare.
Principalii clienţi ai SC INPRESSCO GROUP SRL sunt:
• SC DEMARK CONSTRUCT SRL
• SC DOSETIMPEX SRL
• PRIMĂRIA SELARU
• PRIMĂRIA TÎRGOVIȘTE
• GDF SUEZ ENERGY ROMÂNIA SA
• SC PETROM SA

1.7 INFORMAȚII FINANCIARE

Bilanțuri Contabile

Pierdere Pierdere
Cifra de Venituri Cheltuieli Datorii Profit brut Profit net Nr. mediu
An bruta neta
afaceri (RON) (RON) (RON) (RON) (RON) (RON) angajati
(RON) (RON)

2000 478.339 481.837 475.849 129.036 5.988 3.948 - - 60

2001 845.320 847.525 837.795 219.296 9.730 7.173 - - 60

2002 1.284.491 1.285.746 1.222.132 201.141 63.613 41.847 - - 63

2003 1.361.597 1.362.150 1.314.573 394.286 47.577 31.116 - - 59

2004 1.869.778 1.935.450 1.900.367 473.760 35.093 23.599 - - 60

2005 1.948.866 1.889.503 1.463.341 526.998 426.162 356.925 - - 43

2006 3.529.639 3.639.075 2.920.505 930.940 718.570 602.223 - - 45

2007 3.912.941 4.010.536 3.396.260 809.047 614.276 514.390 - - 41

2008 6.357.263 6.297.941 5.815.954 798.656 481.977 403.678 - - 43

2009 4.868.455 5.052.905 5.054.374 568.481 28.840 21.507 - - 43

Angajati
Numarul mediu de angajați de la SC INPRESSCO GROUP SRL este descendent cu scaderi
in anii 2003, 2005 si 2007, când numărul angajaților a însumat 59 persoane - 2003, 43 persoane -
2005, 41 persoane - 2007. Cei mai mulți angajați au fost în anul 2002 - număr persoane angajate:
63. Cei mai puțini angajați au fost în anul 2007 - numar persoane angajate: 41. Potrivit ultimului
bilanț contabil (anul 2009) numărul angajaților SC INPRESSCO GROUP SRL, a crescut cu 2
persoane, adica cu 4,88 %, fata de anul 2007.

Grafic evoluție salariați:

70
60
50
40
30
20
10
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
CAPITOLUL 2.
ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE PRIVIND CONTABILITATEA
DECONTARILOR CU PERSONALUL LA SC INPRESSCO GROUP SRL

2.1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND DECONTĂRILE CU


PERSONALUL

2.1.1 Cadrul general al decontărilor cu personalul

Forţa de munca este unul din factorii tradiţionali de producţie, alături de natură şi capital,
definit ca ,,potenţialul fizic şi intelectual al oamenilor, prin care ei pot să producă bunuri materiale
şi servicii utile’’.1)
Exceptând cazurile profesiilor liberale (medici, avocaţi, profesionişti-contabili, care lucrează
în cabinete particulare) şi întreprinzătorilor particulari – care de regulă nu-şi remunerează propria
muncă, munca se desfăşoară sub autoritatea unui angajator: societate comerciala, regie autonomă
sau instituţie publică, şi trebuie remunerată cu un salariu care este ,, preţul unei munci închiriate şi
întrebuinţate de un întreprinzător, respectiv de un agent economic utilizator, pe baza de contract”.2)
Salariul, ca preţ al muncii închiriate întreprinzătorului, este unul din elementele negociabile
fundamentale ale contractelor colective şi individuale de muncă.
Contractul colectiv de muncă este convenţia încheiată între patron sau organizaţia patronală,
pe de o parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, pe de altă parte,
prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea, precum şi alte drepturi şi
obligaţii ce decurg din raporturile de muncă (…) prin termenul patron se înţelege persoana fizică şi
persoana juridică care angajează salariaţi prin încheierea contractelor individuale de muncă.
Persoanele juridice care angajează salariaţi mai sunt denumite în prezenta lege şi unităţi.3)
Practic, personalul salariat furnizează agentului economic utilizator munca sa, iar agentul
economic trebuie să plătească contravaloarea muncii prestate, aceste plăţi
1)
Dobrotă N. coordonator, Dicţionar de economie, Editura economică, Bucureşti,1999, pag. 218.
2)
Idem pag. 413.
3)
Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă
reprezentând pentru agentul economic utilizator al muncii salariate o cheltuială curentă de
exploatare.
Factorul muncă reprezintă un element determinant în procesul de creare a bogăţiei. De
aceea, mutaţiile tehnologice şi din societate au determinat redefinirea rolului factorului uman în
cadrul oricărei organizaţii, în particular al întreprinderii, preocupate de o mai bună gestiune a
resurselor umane.
Prezentarea factorului muncă în documentele contabile trebuie să reflecte rolul personalului
în întreprindere, însă integrarea fiinţei umane în universul valorilor economice şi reflectarea
acesteia în contabilitate ridică numeroase probleme conceptuale şi metodologice,dar, în aceeaşi
măsură, filosofice şi morale.
Creşterea preocupărilor legate de reflectarea în contabilitate a capitalului uman şi a modului
cum acesta participă la crearea bogăţiei, a făcut posibilă conturarea unui domeniu, contabilitatea
resurselor umane, care îşi asumă trei funcţii majore:
- să furnizeze o informaţie cifrică privind costul şi valoarea indivizilor ca resurse ale unei
organizaţii
- să servească la luarea unor decizii, în special cele privind recrutarea, selecţia şi formarea
personalului adică furnizeze un mijloc de evaluare a politicilor de gestiune a resurselor umane;
- de a motiva decidenţii în ce manieră să adopte o perspectivă a resurselor umane, adică să
incite patronii sa-şi ,,imagineze ’’ salariaţii ca o resursă a organizaţiei, resursă ce poate să-şi
sporească valoarea sau să se deprecieze, în funcţie de modul cum este gestionată.
Pentru a fi contabilizat, capitalul uman trebuie comensurat valoric, noţiunea de valoare a
capitalului uman nu este aceeaşi pentru diferiţi parteneri ai întreprinderii. Astfel, administratorii
firmei sunt interesaţi de costul resurselor umane, pe când investitorii preferă cunoaşterea valorii
resurselor umane, ca o componentă a valorii globale a elementelor firmei. În literatura contabilă s-
au formulat următoarele metode de evaluare a costurilor resurselor umane4):
- metoda costurilor istorice: presupune înregistrarea costurilor ce au caracter de investiţie
(cum sunt costurile cu recrutarea, selecţia integrarea, formarea, promovarea etc.
personalului). Costul acestor active trebuie amortizat pe o perioadă egală cu durata de viaţă
utilă a capitalului uman;
- metoda costurilor de înlocuire: prezentată ca o extensie a costurilor istorice, se bazează pe
principiul actualizării costurilor istorice şi are drept scop înregistrarea cheltuielilor ce trebuie
angajate pentru a reconstitui, în aceeaşi mărime, potenţialul uman de care dispunE
întreprinderea la un moment dat;
4)
N. Feleagă ,Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, Editura Economică,Bucuresti, 1998,pag 155 - 157
- metoda costului de oportunitate: constă în determinarea valorilor resurselor umane în
utilizarea lor alternativă cea mai favorabilă.
Determinarea valorii resurselor umane se poate realiza fie urmând o abordare monetară (de
exemplu, metoda valorii actualizate a fluxurilor de salarii viitoare, ponderate cu un factor care
măsoară eficienţa resurselor umane într-o întreprindere) sau după un model care combină abordarea
comportamentală cu abordarea monetară (de exemplu fluxurile de venituri generate de utilizarea
personalului în întreprindere).
Politica de remunerare a factorului muncă constituie un element în motivarea şi integrarea
personalului în întreprindere şi se află în legătură directă cu costul factorului muncă suportat de
întreprindere.
Costul factorului muncă sau cheltuielile de personal includ ansamblul remuneraţiilor brute
acordate personalului cât şi cheltuielile cu caracter social suportate de întreprindere (cum sunt
cotizaţiile patronale la asigurările sociale, la fondul de şomaj, la un regim complementar de pensii
acordate personalului). Deoarece cheltuielile sociale suportate de patronat sunt destinate să
finanţeze acţiuni sociale în favoarea personalului cum sunt indemnizaşii de boală, indemnizaţii de
şomaj, pensii şi pensii complementare, acestea pot fi considerată o formă indirectă de salarii.
Informaţii privind cheltuielile de personal sunt furnizate de contul de profit şi pierdere sub
forma sumelor privind cheltuielile cu remuneraţiile brute acordate personalului şi a cheltuielilor cu
asigurările şi protecţia socială suportate de întreprindere, fără nici o delimitare a lor pe categorii de
personal( de exemplu, aferente conducerii, personalului operativ). Anexa, în varianta românească,
nu impune furnizarea de informaţii detaliate privind personalul întreprinderii. De aceea, practica
întocmirii unui bilanţ social în mediul contabil românesc, care să furnizeze informaţii privind
efectivul de personal, remunerarea şi participarea la profit a salariaţilor, cheltuielile patronale cu
igiena şi protecţia muncii, devine un lucru necesar. Însă, costul factorului muncă nu se limitează
doar la cheltuieli de personal angajate de întreprindere. Gestiunea personalului angajează şi diverse
alte cheltuieli cum sunt cheltuielile cu transportul personalului suportat de întreprindere, cheltuielile
cu formarea personalului ş.a., contabilizate drept cheltuieli după natura lor şi care nu se regăsesc în
cheltuielile de personal. Este ştiut că noţiunea de personal se referă la ansamblul persoanelor legate
de întreprindere printr-un contract de muncă, dar întreprinderea utilizează şi persoane care au statut
de colaboratori, pe bază de contract sau convenţie civilă şi care primesc comosioane şi onorarii,
cheltuieli contabilizate după natura lor, în mod distinct de cheltuielile de personal.
Gestiunea factorului muncă nu se referă numai la costul resurselor umane, ci şi la stabilirea
unui parteneriat între întreprindere şi salariaţi în procesul de creare a bogăţiei şi expansiunea
economică a firmei. În acest scop, întreprinderea poate oferi un sistem de acţionariat al salariaţilor
( achiziţionarea de acţiuni de către angajaţii firmei), ca o formulă de implicare a personalului în
gestiunea întreprinderii( salariaţii devin astfel interesaţi nu doar de stabilitate locului de muncă şi
mărimea salariului, ci şi de rezultatul firmei, în calitate de salariaţi acţionari) şi de favorizare a
dialogului social. Această formulă, ca şi asigurarea particiăpării salariaţilor la profit şi alte măsuri
de stimulare a personalului au drept scop crearea unei comunităţi de interese în interiorul
întreprinderii şi de asocierea motivată a personalului în acţiunea de expansiune a firmei.

2.1.2 Conceptul de salariu

Declaraţia universală a drepturilor omului precizează expres că „oricine munceşte are


dreptul la un salariu echitabil şi suficient care să-i asigure, lui şi familiei sale, o existenţă conformă
cu demnitatea umană” .
Conform Art. 154. din Codul muncii, salariul reprezintă “contraprestaţia muncii depuse de
salariat în baza contractului individual de muncă”.
Mărimea drepturilor de personal aferente muncii prestate se stabileşte prin negocieri
colective sau, după caz, individuale între persoanele juridice sau fizice care angajează( patronat) şi
salariaţi sau reprezentanţi ai acestora( sindicate).
Fiecare unitate patrimonială (societate comercială, regie autonomă etc.) îşi stabileşte prin
contract colectiv de muncă propriul sistem de salarizare ce include: sistemul tarifar, sistemul de
sporuri, formele de salarizare, formele de premiere, alte elemente ale sistemului de salarizare.
Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de muncă, aplicând sistemul de
salarizare fixat în contractul colectiv de muncă, când există acesta din urmă.
Persoanele fizice şi juridice care angajează personal salariat nu pot negocia şi stabili salariul
tarifar prin contrctul individual de muncă sub salariul tarifar orar minin pe ţară (la nivel naţional
este fixat prin norme legale un salariu de bază minim brut pentru persoanele ce au calitatea se
salariaţi, pe lună, căruia îi corespunde un anumit nivel al salariului tarifar orar minim pe ţară).
Salariile tarifare orare sau zilnice se stabilesc de consiliile de administraţie pe baza tarifelor lunare
şi a regimului de lucru.
Remuneraţia salarială este datorată lunar, ceea ce asigură o stabilitate a veniturilor
salariaţilor întreprinderii.
Formele de salarizare practicate de o unitate patrimonială care foloseşte personal salarial pot
fi: acordul direct, acordul progresiv, acordul indirect; salarizarea pe bază de tarife sau cote
procentuale din veniturile realizate; salarizarea în regie sau după timp; alte forme de salarizare
concepute de fiocare întreprindere,
Acordul direct, progresiv sau indirect se poate aplica individual sau colectiv.
Forma de salarizare, care se utilizează la fiecare loc de muncă, este cea prevăzută în
contractul individual sau/şi colectiv de muncă încheiat la nivelul fiecărei unităţi. 5)
Salariul reprezintă, pe de o parte, un cost, o componenta a costului total al bunului sau
serviciului economic obţinut (din punctul de vedere al unităţii economice) si pe de alta parte un
venit pentru cei ce au contribuit la realizarea acelui bun sau serviciu. Salariul depinde deci de
munca depusa si de rezultatul obţinut, iar mărimea sa concreta pentru fiecare salariat se poate stabili
numai la nivel de firma. Diferenţierea are la baza caracterul muncii, rezultatele obţinute si nu in
ultimul rând calităţile, aptitudinile fiecărui angajat. Apropierea/egalizarea salariilor ar putea surveni
numai in măsura in care elementele de diferenţiere dispar sau se restrâng, ceea ce ar presupune o
egalizare a cunoştinţelor si a muncii prestate, lucru imposibil de realizat si care contravine
concurentei. Atât mărimea salariului, cat si diferenţele dintre salarii, trebuie astfel stabilite încât sa
păstreze permanent vie incitaţia la munca si aspiraţia la ridicarea pregătirii, ca determinante pentru
obţinerea unui salariu mai mare.
Salariul variază astfel pe tari, domenii, firme si persoane. Pe termen lung, mărimea salariului
are tendinţa generala de creştere. Aceasta se întâmplă datorita creşterii cheltuielilor cu instruirea si
calificarea, dar si datorita creşterii productivităţii, care îi îndreptăţeşte pe salariaţi sa ceara un salariu
mai mare.
Salariul nominal este suma de bani pe care angajatul o primeşte in schimbul serviciilor
prestate; include prime datorate vechimii, tipului de activitate, etc
Salariul real reprezintă cantitatea de bunuri si servicii de consum care poate fi cumpărată, la
un moment dat, cu salariul nominal. Salariul real este direct proporţional cu salariul nominal, si
invers proporţional cu nivelul preturilor. Salariul real este de o importanta deosebita pentru
comportamentul salariatului in munca. El este si o baza in determinarea salariului nominal, in lupta
dintre patronat si sindicate.
Salariul mai poate fi diferenţiat in brut si net.
Salariul brut este salariul nominal, la care de obicei se angajează cele doua părţi.
Salariul net este suma primita in mana de angajat, după ce s-au scăzut din salariul brut
impozitele pe salarii.
Pe lângă salariul individual, pentru stimularea salariaţilor s-au mai constituit salariul colectiv
si salariul social.
Salariul colectiv se acorda tuturor salariaţilor firmei ca participare la rezultatele sale, la
realizarea profitului. Se acorda numai din profit si poate fi diferenţiat in funcţie de participarea
salariaţilor la realizarea profitului.
5)
N. Feleagă ,Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, Editura Economică,Bucuresti ,1998, pag .157 - 159
Salariul social este o suma pe care societatea, in ansamblul sau, o acorda pentru a spori
veniturile unor categorii de salariaţi sau nesalariaţi. Salariul social se acorda de la buget tuturor
celor care au dreptul la el, in mod egal. In timp ce salariul colectiv duce la creşterea nivelului de trai
al salariaţilor, salariul social asigura doar nivelul minim de existenta.
Mărimea si dinamica salariului sunt influenţate si de numeroşi factori indirecţi, cum ar fi:
gradul de organizare in sindicate si capacitatea acestora de a obţine câştig de cauza pentru
revendicările salariaţilor, capacitatea salariaţilor de a se organiza si de a dialoga cu unitatea
economica, cu organizaţiile patronale si cu organele specializate ale statului, migraţia internaţionala
a forţei de munca, legislaţia cu privire la mişcarea grevista si revendicativa din fiecare tara, etc.
Salariul de baza minim brut pe tara este suma minima pe care trebuie sa o garanteze ca
salariu brut lunar o persoana fizica sau juridica ce angajează personal salariat cu contract de munca.
In cazul salariatului angajat cu o fracţiune de norma, se garantează in plata un salariu egal cu nivelul
salariului de baza minim brut pe tara, corespunzător fracţiunii de norma.Salariul de baza minim brut
pe tara este stabilit prin Hotărâre de Guvern.
Potrivit metodologiei, valoarea salariului minim pe economie este dedusa in raport cu
ponderea altor venituri in bugetul familial, fiind stabilita valoarea care trebuie acoperita din salariu.
Cu alte cuvinte, valoarea minimului de subzistenta va fi echivalata cu veniturile băneşti totale
obţinute in medie de o familie, stabilita ponderea medie a veniturilor salariale in total venituri, iar
suma rezultata va fi tradusa in salariul minim.

2.1.3 Componența salariului

Salariul cuprinde salariul de bază, sporurile şi adaosurile la acesta.


In timp ce salariul de bază este considerat partea fixă a salariului, sporurile și adaosurile
constituie partea variabilă a acestuia.
Salariul de bază reprezintă salariul de încadrare și este stabilit pentru fiecare funcție în parte,
în raport cu calificarea, importanța, complexitatea lucărilor care revin postului respectiv, cu
pregătirea și competența necesara.
În sectorul public salariul de bază este stabilit prin lege. În sectorul particular este socotit un
element esențial al contractului de muncă alături de felul muncii și locul de muncă; salariul de bază
lunar, în formă brută, se stabilește, de regulă, prin negocieri colective și/sau individuale fără a mai fi
prestabilit(tarifar). Potrivit actelor normative, salariul de bază nu poate fi mai mic decât salariul
minim brut pe țară stabilit prin acte normative.
În raport cu salariul de bază se calculează și alte drepturi ale angajaților: sistemul de
indexare-compemsare, indemnizațiile, sporurile, dreptul la pensie, ajutorul de șomaj, chirii, burse,
etc., precum și unele dintre obligațiile angajatorului precum taxe, contribuții la fondul de șomaj și la
cel de asigurari sociale ș.a.. 6)
Conform uzuanțelor sau legislației, pe lângă salariul de bază sau adaosurile temporarem atât
societățile comerciale, regiile autonome, alte persoane juridice private cât și instituțiile publice
acordă suplimente perșanente – sporuri, unele prevăzute expres de lege sau de alte acte normative,
iar altele prevăzute in contractele colective de muncă.
Sporurile reprezintă alocații la salariu acordate pentru îndeplinirea anumitor condiții
caracteristice. Cuantumul unui spor se stabilește fie in sumă fixă, fie procentual din salariul de bază.
Sporurile se deosebesc de adaosuri. Ele au un caracter permanent, dacă se mențin condițiile și locul
respectiv de muncă. Nivelurile sporurilor în sume fixe se actualizează, de regulă, proporțional cu
creșterea salariului minim brut pe țară și pot fi incluse în salariul de bază.
De asemenea, locurile de muncă și categoriile de personal cărora li se atribuie sporurile, se
stabilesc prin acte normative sau contracte colective de muncă.
Unele categorii de sporuri nu se includ în sariul de bază si nu se mai acordă după
normalizarea condițiilor de muncă.
Pentru locurile de muncă la care există situații complexe, Consiliul de Administrație al
unitații poate aproba acordarea cumulată a sporurilor pentru condiții grele de muncă, periculoase
sau nocive. 7)
Sistemul de sporuri la salariul de bază este format din:
• Sporuri pentru condiţii deosebite de muncă cum sunt: sporuri pentru condiţii grele,
periculoase, nocive sau penibile de muncă;
• Sporuri pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru şi lucrul în
zilele libere şi sărbători legale;
• Spor pentru vechimea în muncă;
• Spor pentru lucru în timpul nopţii;
• Spor de şantier;
• Spor pentru exercitarea unei funcţii suplimentare;
• Spor pentru funcții de conducere temporare;
• Spor pentru munca in subteran;
• Indemnizația de zbor;

6)
L. Popescu, Salarizarea personalului, Editura Tribuna Economică, Bucuresti, 2007, pag.56
7)
L. Popescu, Salarizarea personalului, Editura Tribuna Economică, Bucuresti, 2007, pag.66-67
• Alte sporuri în funcţie de condiţiile concrete de muncă( spor de izolare, spor pentru
folosirea unei limbi străine-dacă aceasta nu este cuprinsă în obligaţiile postului etc.)
• Sporuri specifice insituțiilor bugetare (spor de risc, suprasolicitare nervoasă și de
confidențialitate)
• Alte sporuri (spor pentru munca pe platformele marine, spor pentru consemnare la
domiciliu)
Prin contractul colectiv de muncă se poate preciza şi acordarea sporului de fidelitate faţă de
întreprindere, în funcţie de vechimea în aceaşi unitate şi rezultatele obţinute în muncă.
În contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă, acolo unde nu se incheie
contract colectiv, se nominalizează fiecare fel de spor şi se menţionează dacă face parte sau nu
din salariul de bază. În cazul în care stabilirea salariilor de bază s-au avut în alte vedere condiţiile de
muncă, timpul lucrat suplimentar, exercitarea unei funcţii suplimentare şi cauze care pot genera un
spor la salariu, se renunţă la acordarea distinctă a unor sporuri de aceeaşi natură cu cele avute în
vederea stabilirii salariilor de bază.
Adaosul la salariu reprezintă remunerația peste salariul de bază, fie în legătură cu munca
depusă fie sub forma unor premii pentru realizări personale deosebite sau în cadrul colectivului.
Adaosurile au două trasături specifice, și anume:
- depind și sunt motivate, în mare măsură, de rezultatele muncii, fiind destinate a le
stimula și recompensa în mod suplimentar;
- au, în cazul multora dintre acestea – premiile în primul rând – un caracter subiectiv atât
în ceea ce privește acordarea, cât și în privința cuantumului lor.
Aceste caracteristici le deosebesc fundamental de sporuri.
Referitor la premii se menționează că acestea nu constituie un drept al salariatului ci o
recompensă, la aprecierea angajatorului. Din această cauză nu pot face obiectul negocierilor și, în
principiu, nu poate fi contestată acordarea lor. Temeiul acordării lor rezidă fie din contractul
colectiv sau individual de muncă, fie din unele legi sau hotprâri de Guvern, în cazul instituțiilor
publice. 8)
Ca adaosuri la salariul de bază sunt considerate:
• Adaosuri acordate în societățile comerciale cu capital (majortar) de stat (premii din
fondul de salarii, premii din profitul anual, alte adaosuri convenite prin contractul
colectiv de muncă);
• Adaosuri acordate în cadrul instituțiilor bugetare;
• Salariul de merit;
8)
L. Popescu, Salarizarea personalului, Editura Tribuna Economică, Bucuresti, 2007, pag.57-66
• Indemnizații – adaosuri cu caracter provizoriu (prime de vacanță, indemnizații
acordate în cazul transferului salariaților în altă localitate,diurnă de deplasare,
delegare sau detașare, etc.)
• Planuri de stimulente individuale (plăți pentru merite, stișulente pentru: sectorul de
producție,sectorul de vânzări, stimulente pentru personalul de conducere,
• Planuri de repartizare a profitului.
• Planuri de împărțire a beneficiului din productivitate;
• Planuri de inițiative.
Tot prin contractul colectiv de muncă se stabilesc criteriile pe baza cărora se realizează
premierea: obiectul premierii, modalităţile de constituire şi sursa fondurilor de premiere, limitele
premiilor individuale şi alte elemente ce definesc sistemul premial.
Socităţile comerciale cu capital majoritar de stat şi regiile autonome la care salariile se
stabilesc prin negociere pot acorda premii în cursul anului, din fondul de salarii, în condiţiile
precizate prin contractele colective de muncă.Fiecare societate comercială îşi stabileşte sistemul
propriu de norme de muncă şi normatice de personal.
Normele de muncă pot fi exprimate sub formă de norme de timp, norme de producţie, sferă
de atribuţii sau alte forme corespunzătoare specificului activităţii. Modalităţile de stabilire, aprobare
şi modificare a normelor de muncă sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă.
Prin contractul colectiv de muncă sunt stabilite şi drepturile cuvenite salariaţilor sub formă
de plată în natură sau avantaje în natură(bunuri şi servicii).
În afara drepturilor pentru munca prestată(salarii) salariaţii beneficiază şi de alte drepturi de
personal acordate în baza normelor legale şi a contractelor colective de muncă cum sunt:
indemnizaţii pentru concediul de odihnă, stimulente şi premii de orice fel care se plătesc din fondul
de salarii, indemnizaţii de asigurări sociale suportate de unităţi din fondul de salarii sau din bugetul
asigurărilor sociale, alte drepturi de personal.
Drepturile de personal pot fi sintetizate conform modelului prezentat în schema de mai jos. 9)
Pentru timpul efectiv lucrat
- salariul

Alte drepturi de personal


indemnizaţii pentru concediul de odihnă;
- stimulente şi premii de orice fel care se plătesc din
DREPTURI fondul de salarii;
- indemnizaţii de asigurări sociale suportate de
DE
unităţi din fondul de salarii sau din bugetul asigurărilor
PERSONAL sociale;
alte sume reprezentând drepturi de personal.

9)
N. Feleagă ,Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, Ed. Economică,Bucuresti ,1998, pag. 162
2.1.4 Contabilitatea decontarilor cu personalul

Decontările cu personalul au ca obiect calculul, înregistrarea și decontarea salariilor cuvenite


angajaților. În fondul de salarii se includ salariile de bază ale personalului, la care se adaugă
sporurile (pentru condiții deosebite de muncă, pentru rezultate deosebite), indemnizațiile și
indexările cuvenite acestora. Din fondul de salarii fac parte și indemnizațiile pentru concediul de
odihnă.
In categoria decontărilor cu personalul sunt incluse și ajutoarele materiale și de protecție
socială, premiile acordate din beneficii. 10)
Societatea comercială trebuie să calculeze și să înregistreze și să vireze statului contribuțiile
salariaților și ale unității la :
• Bugetul asigurărilor sociale:
- unitatea : - 20,8% – condiții normale de muncă ;
- 25,8% – condiții deosebite de muncă ;
- 30,8% – condiții speciale de muncă ;
- salariatul : - 10,5%.
În cota de contribuţie individuală de asigurări sociale este inclusă şi cota de 2,5 %
aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile
de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
• Bugetul asigurărilor sociale de sănătate :
- unitatea : - 5,2%
- salariatul : - 5,5%.
• Fondul de șomaj
- unitatea : - 0,5 %
- salariatul : - 0,5%
• Alte contribuții ale unității
- 0,85% - contribuția aferenta concediilor și indemnizațiilor;
- 0.25% - fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale ;
- intre 0,15% si 0,85% - accidente si boli profesionale (procentul se stabilește
în funcție de clasele de risc potrivit reglementărilor în vigoare, asociate
fiecărui obiect de activitate) ;
10)
V. State, Contabilitatea financiara a societăților comerciale, Ed. Bibliotheca, Tîrgoviste, 2008, pag 89

- 0,75 %, comision pentru angajatorii carora ITM le pastreaza si le completeaza


carnetele de munca și respectiv 0,25% angajatorilor carora ITM le presteaza
serviciile de verificarea si certificarea legalitatii înregistrarilor efectuate ;
• Impozitul pe veniturile din salarii : 16% aplicat asupra venitului brut impozabil
determinat potrivit legislației în vigoare (din salariul brut se scad contribuțiile și
deducerea legală iar la rezultatul obținut se aplica impozitul de venit).
Toate aceste contribuții se calculează prin aplicarea procentului respective la fondul brut de
salarii. Prin urmare salariul net reprezintă diferența dintre salariul brut realizat și reținerile din
salarii datorate bugetelor de mai sus.
Contribuțiile unității reprezintă pentru societate cheltuieli și, în același timp datorii către
bugetele respective.Contribuțiile salariaților sunt reținute de către unitate din salariile datorate
acestora și platite ulterior statului.

2.1.4.1. Reflectarea în contabilitate a drepturilor de personal

Pentru reflectarea în contabilitate a drepturilor de personal se folosesc conturile din


grupa 42 ” Personal și conturi asimilate” din cadrul Planului de conturi, astfel :
• Contul 421 ”Personal – salarii datorate” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se
ține evidența decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în
natură, inclusiv a adaosurilor și premiilor achitate din fondul de salarii.
In creditul contului se înregistrează : salariile și alte drepturi cuvenite personalului
(641), iar în debitul acestuia se înregistrează : reținerile din salarii reprezentând avansuri (425),
sume opozabile salariaților datorate terților (427), contribuția pentru asigurari sociale de stat și
sănătate (431), contribuția pentru ajutorul de șomaj (437), impozitul pe venituri de natura
salariilor(444), precum și alte rețineri datorate unității ; valoarea la preț de înregistrare a produselor
acordate salariaților ca plată în natură(345) ; drepturile (salariile) de personal neridicate (426) ,
salariile nete achitate personalului (512, 531).
Soldul contului este creditor și reprezintă drepturile salariale datorate.
• Contul 423 ”Personal – ajutoare materiale datorate” este un cont de pasiv și ține
evidența ajutoarelor de boală pentru incapacitatea temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea
copilului, a ajutoarelor de deces și a altor ajutoare acordate.
În creditul contului se înregistrează materialele suportate din contribuția unității pentru
asigurări sociale, precum și alte ajutoare acordate (431, 645), iar în debitul contului se înregistrează:
ajutoarele materiale achitate (512, 531); reținerile reprezentând avansurile acordate, sume datorate
unității sau terților, contribuția pentru asigurările de sănătate și pentru ajutorul de șomaj și impozitul
datorat (425, 427, 428, 431, 437, 444); ajutoare materiale neridicate (426).
Soldul contului este creditor și reprezintă ajutoarele materiale datorate.
• Contul 424 ”Prime reprezentând participarea personalului la profit” este un cont de
pasiv cu ajutorul căruia se ține evidența stimulentelor acordate personalului din profitul realizat.
Acest cont se utilizează atunci când există bază legală pentru acordarea acestora, de regulă, după
aprobarea situațiilor financiare anuale.
În creditul contului se înregistrează: sumele repartizate personalului din profitul realizat
(117), iar în debitul contului se înregistrează: impozitul reținut (444); sumele achitate personalului
(512, 531); sumele neridicate de personal (426).
Soldul contului este creditor și reprezintă stimulentele din profit, datorate.
În România, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu
capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonime cae s-au angajat și au stabilit prin
bugetele de venituri și cheltuieli obligația de participare a salariaților la profit, pot acorda aceste
drepturi în limita a 10% din profitul net dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar
realizat în exercițiul financiar de referință.
• Contul 425 ”Avansuri acordate personalului” este un cont de activ cu ajutorul căruia
se ține evidența avansurilor acordate personalului.
În debitul contului se înregistreză: avansurile achitate personalului (512, 531); avansurile
neridicate (426), iar în creditul contului se înregistrează: sumele reținute pe statele de salarii sau
ajutoarele materiale reprezentând avansuri acordate (421, 423).
Soldul contului este creditor și reprezintă avansurile acordate.
• Contul 426 ”Drepturi de personal neridicate” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia
se ține evidența drepturilor de peronal neridicate în termenul legal.
În creditul contului se înregistrează: sumele datorate personalului, reprezentând salarii,
sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare de boală și drepturi neridicate în termen (421, 423, 424, 425),
iar în debitul contului se înregistrază: sumele achitate personalului (512, 531); drepturile de
personal neridicate prescrise (758).
Soldul contului este creditor și reprezintă drepturi de personal neridicate.
• Contul 427 ”Rețineri din salarii datorate terților” este un cont de pasiv cu ajutorul
căruia se ține evidența reținerilor și popririlor din salarii datorate terților.
În creditul contului se înregistrează: sumele reținute personalului, datorate terților,
reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate și alte obligații față de terți (421, 423), iar în debitul
contului se înregistrează: sumele achitate terților, reprezentând rețineri sau propriri (512, 531).
Soldul contului este creditor și reprezintă sumele reținute, datorate terților.
• Contul 428 ”Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul” este un cont
bifuncțional cu ajutorul căruia se ține evidența altor datorii și creanțe în legătură cu personalul.
În creditul contului se înregistrează: garnțiile gestionare reținute personalului (421);
sumele datorate personalului, pentru care nu s-au întocmit state de plată, determinate de activitatea
exercițiului care urmează să se închidă, inclusiv indemnizațiile pentru concediile de odihnă
neefectuate până la închiderea exercițiului financiar (641); sumele datorate personalului sub formă
de ajutoare (438); sumele încasate sau reținute personalului (531, 421, 423), iar în debitul contului
se înregistrează: sumele achitate personalului, evitențiate anterior în acest cont (531); cota-parte din
valoarea echipamentulu de lucru suportată de personal (758, 4427); valoarea biletelor de tratament
și odihnă, a tichetelor și biletelor de călătorie și a altor valori acordate personalului (532); datoriile
prescrise sau anulate (758).
Soldul contului poate fi creditor și reprezintă sumele cuvenite personalului, iar soldul
debitor, sumele datorate de personal.
Operațiile privind decontările cu personalul sunt:
1.Salariile și alte drepturi datorate personalului:
641 = 421
Cheltuieli cu salariile personalului Personal salarii datorate

2.Rețineri din salarii reprezentând avansuri, popriri, contribuția personalului la asigurările


sociale și ajutorul de șomaj, impozitul pe venituri de natura salariilor, imputații și contribuția
la asigurările de sănătate care exced impozitul pe salarii:
421 = %
Personal - salarii datorate 425
Avansuri acordate personalului
427
Reţineri din salarii datorate terţilor
4312
Contribuția personalului la
asigurarile sociale
4314
Contribuția angajaților pentru
asigurările sociale de sănătate
4372
Contribuția personalului la fodul de şomaj
444
Impozitul pe salarii
4282
Alte creanțe în legătură cu personalul

3.Plata avansurilor către salariați:


425 = %
Avansuri acordate personalului 5121
Conturi la bănci în lei
531
Casa

4.Achitarea salariilor nete datorate personalului:


421 = %
Personal - salarii datorate 5121
Conturi la bănci în lei
531
Casa

5.Eviențierea ajutoarelor materiale:


4311 = 423
Contribuția unității Personal - ajutoare
la asigurările sociale materiale datorate

6.Rețineri din ajutoarele materiale și din drepturile de protecție socială:


423 = %
Personal – ajutoare 425
materiale datorate Avansuri acordate personalului
427
Reţineri din salarii datorate terţilor
4312
Contribuția personalului la asigurarile
sociale
4314
Contribuția angajaților pentru
asigurările sociale de sănătate
4372
Contribuția personalului la fodul
de şomaj

444
Impozitul pe salarii
4282
Alte creanțe în legătură cu personalul

7.Achitarea sumelor nete reprezentând ajutoare materiale:


423 = 531
Personal ajutoare materiale datorate Casa

8.Evidențierea drepturilor de participare a salariaților la profit:


129 = 424
Repartizarea profitului Prime reprezentând particiarea
personalului la profit
9.Evidențierea impozitului aferent participării salariaților la profit:
424 = 444
Prime reprezentând Impozit pe venituri
participarea personalului la profit de natura salariilor

10.Plata impozitului :
444 = 5121
Impozit pe venituri Conturi la bănci
de natura salariilor în lei

11.Plata drepturilor cuvenite din participarea salariaților la profit:


424 = 531
Prime reprezentând Casa
participarea personalului la profit

12.Evidențierea sumelor neridicate reprezentând salarii si alte drepturi datorate, ajutoare


materiale și drepturi de protecție socială, drepturi privind participarea salariaților la profit:
% = 426
421 Drepturi de personal neridicate
Personal – salarii neridicate
423
Personal – ajutoare
materiale datorate
424
Prime reprezentând participarea
personalului la profit
13.Achitarea drepturilor de personal neridicate:
426 = 531
Drepturi de personal neridicate Casa

14.Drepturi de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului sau înregistrate ca


venituri excepționale ale gestiunii curente:
426 = %
Drepturi de personal neridicate 448
Alte datorii și creanțe cu bugetul statului
771
Venituri din subvenții pentru evenimente
extraordinare și altele similare

15.Virarea popririlor efectuate asupra drepturilor de personal:


427 = %
Rețineri din salarii datorate terților 5121
Conturi la bănci în lei
431
Asigurări sociale

16.Alte sume datorate salariaților determinate de activitatea exercițiului financiar care se


încheie:
641 = 4281
Cheltuieli cu salariile personalului Alte datorii în legătură cu personalul

17.Sume datorate de salariați unității patrimoniale:


4282 = %
Alte creanțe în legătură 758
cu personalul Alte venituri din exploatare
4427
T.V.A. colectată

18.Achitarea altor sume datorate salariaților:


4281 = %
Alte datorii în 5121
legătura cu personalul Conturi la bănci în lei
531
Casa
19.Încasarea altor sume datorate de salariați:
% = 4282
421 Alte creanțe în legătură
Personal – salarii datorate cu personalul

5121
Conturi la bănci în lei
531
Casa

2.1.4.2. Reflectarea în contabilitate a decontărilor privind


asigurările și protecția sociala

Contibuțiile pentru constituirea fondurilor de asigurări sociale de stat, de sănătate și de


șomaj datorate de angajator se include, în mod obișnuit, în cheltuielile de exploatare aferente lunii
la care se referă, în baza statului de salarii pe care sunt calculate.
Pentru organizarea contabilitații decontărilor privind asigurările și protecția socială se
folosesc conturile înscrise în grupa 43 ”Asigurări sociale, protecție socială și conturi
asimilate” din cadrul Planului general de conturi si anume :
• Contul 431 ”Asigurări sociale” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține
evidențadcontărilor privind contrbuția angajatorului și a personalului la asigurările sociale și a
contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.
În creditul contului se înregistrează : contribuția angajatorului la asigurările
sociale(645) ; contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (645) ; contribuția
personalului la asigurările sociale (421, 423) ; contribuția personalului pentru asigurări sociale de
sănătate (421, 423), iar în debitul contului se înregistrează : sumele virate asigurărilor sociale de
sănătate (512) ; sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurările sociale (423) ; datorii
anulate (758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de
sănătate.
• Contul 437 ”Ajutor de șomaj” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține
evidența decontărilor privind ajutorul de șomaj, datorat de angajator, precum și de personal, potrivit
legii.
În creditul contului se înregistrează : sumele datorate de angajator pentru constituirea
bugetului asigurărilor pentru șomaj (645) ; sumele datorate de personal pentru bugetul asigurărilor
pentru șomaj (421, 423), iar în debitul contului se înregistrează : sumele virate reprezentând
contribuția unității și a personalului pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru șomaj (512) ;
datorii anulate.
Soldul contului reprezintă ajutorul de șomaj datorat .
• Contul 438 ”Alte datorii și creanțe sociale” este un cont bifuncțional cu ajutorul
căruia se ține evidența datoriilor de achitat sau a creanțelor de încasat în contul asigurărilor sociale
aferente exercițiului în curs, precum și plata acestora.
În creditul contului se înregistrează : sumele reprezentând ajutoare materiale achitate în
plus personalului (428), iar în debitul contului se înregistrează : sumele datorate personalului sub
formă de ajutoare materiale (428) ; sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii (512) ;
datorii prescrise sau anulate (758).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate bugetului asigurărilor sociale, iar
soldul debitor, sumele ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale.
Sistematizând cele prezentate mai sus, operațiile privind asigurările și protecția
socială sunt următoarele :

1.Obligația unității privind contribuția pentru asigurările sociale :


6451 = 4311
Contribuția unității Contribuția unitătii
la asigurarile sociale la asigurările sociale
2.Obligația unității privind contribuția pentru constituirea bugtului asigurărilor pentru
șomaj :
6452 = 4371
Contribuția unității Contribuția unității
pentru ajutorul de șomaj la fondul de șomaj

3.Evidențierea contribuției unității la constituirea bugetului asigurărilor sociale pentru


sănătate :
6453 = 4313
Contribuția anajatorului pentru Contribuția anajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate asigurările sociale de sănătate

4.Virarea sumelor reprezentând contribuțiile la asigurările sociale de stat și de sănătate


precum și la asigurările pentru șomaj :
% = 5121
4311 Conturi la bănci în lei
Contribuția unității la asigurările sociale

4312
Contribuția personalului la asigurările sociale
4313
Contribuția angajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate
4314
Contribuția angajatilor pentru
asigurările sociale de sănătate
4371
Contribuția unității la fondul de șomaj
4372
Contribuția personalului la fondul de șomaj

5.Sume achitate în plus reprezentând ajutoare materiale :


4282 = 4381
Alte creanțe în legătură cu personalul Alte datorii sociale

6.Sume datorate personalului aferente exercițiului încheiat care se achită din asigurările
sociale :
4382 = 4281
Alte creanțe în legătură cu personalul Alte datorii în legătură cu personalul

7.Virarea sumelor datorate asigurărilor sociale reflectate anterior în creditul contului 438 :
4381 = 5121
Alte datorii sociale Conturi la bănci în lei

8.Achitarea sumelor datorate personalului :


4281 = %
Alte datorii în legătură cu personalul 531
Casa
5121
Conturi la bănci în lei

2.1.4.3. Reflectarea în contabilitate a decontărilor privind


asigurarea altor riscuri privind munca

Operațiile folosite în contabilitate pentru înregistrarea acestor tipuri de decontări sunt


următoarele:
1.Contribuția la fondul de garantare al creanțelor salariale – FGCS :
6458 = 447.FGCS
Alte cheltuieli privind Fonduri speciale – taxe si
asigurările și protecția socială vărsăminte asimilate

2.Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale – CAMBP :


6451 = 4311.CAMBP
Contribuția unității la Contribuția unității la
asigurarile sociale asigurarile sociale

3.Contribuția pentru concedii și indemnizații medicale – CCI :


6458 = 4381.CCI
Alte cheltuieli privind Alte datorii sociale
asigurările și protecția socială

4.Comisionul pentru servicii de gestionare a carnetelor de muncă – ITM :


635 = 447.ITM
Cheltuieli cu alte impozite, taxe Fonduri speciale – taxe
și vărsăminte asimilate și vărsăminte asimilate

5.Contribuția pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap – CDPH:


6458 = 4381.CDPH
Alte cheltuieli privind Alte datorii sociale
asigurările și protecția socială

2.1.4.4. Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu bugetul statului

Operațiile de decontare cu bugetul statului se creează în cadrul unităților patrimoniale sub


forma datoriilor și într-o anumită măsură a creanțelor provenite din subvenții de primit și din
vărsăminte efectuate în plus.
Datoriile față de bugetul statului sunt generate de impozitele și taxele care, în baza
reglementărilor fiscale, se cuvin bugetului de stat, cum sunt: impozit pe profit, tax ape valoarea
adăugată, impozitul pe veniturile de natura salariilor, pe dividende și alte impozite și taxe.
Impozitul pe veniturile de natura salariilor se determină lunar, pe fiecare loc de muncă și
angajat în parte, având ca bază de calcul totalitatea veniturilor brute obținute sub formă de : drepturi
salariale, ajutoarele materiale plătite în caz de incapacitate temporară de muncă și maternitate,
sumele plătite pentru concediul de odihnă, sumele plătite salariaților sub formă de indexare sau
compensare ca urmare a creșterii prețurilor și tarifelor, orice alte căștiguri, în bani sau în natură,
primate pentru remunerarea muncii prestate.
Impozitul lunar se determină pentru locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei
de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii, calculate prin
deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, la care se adaugă, după caz,
deducerea personală acordată pentru luna respectivă și contribuția la fondurile de pensii facultative.
Pentru reflectarea în contabilitate a impozitului pe salarii se folosește contul 444
”Impozitul pe venituri de natura salariilor”, care este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează : sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura
salariilor reținut din drepturile bănești cuvenite personalului, potrivit legii (421, 423, 424) ; sumele
reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii unității pentru plățile efectuate către aceștia
(401), iar în debitul contului se înregistrează : sumele virate la bugetul statului reprezentând
impozitul pe veniturilr de natura salariilor și alte drepturi similare(512) ; datorii anulate(758).
Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului.
Operațiunile privind decontările cu bugetul statului sunt următoarele :
1.Înregistrarea impozitului pe salarii reținut din drepturile bănești cuvenite salariaților:
% .= 444
421
Personal – salarii datorate Impozitul pe venituri
423 de natura salariilor
Personal- ahutoare materale datorate
424
Prime reprezentând participarea
Personalului la profit

2.Înregistrarea achitării către bughet a impozitului pe venituri de natura salariilor datorat de


unitate:
444 = %
Impozitul pe venituri 5121
De natura salariilor Conturi la bănci în lei
542
Avansuri de trezorerie
Observațire: În contul 542 ”Avansuri de trezorerie” vor fi evidențiate și sumele acordate prin
sistemul de carduri.
Drepturile acordate salariaților sub formă de avantaje în natură fac parte din salariul brut
impozabl. Aceste drepturi în natură sunt și ele supuse impozitării. Pentru contabilizarea
avantajelor în natură datorate personalului, acestea trebuie evaluate și incluse în contul 641
”Cheltuieli cu salariile personalului” prin creditarea contului 421 ”Personal – remunerații
datorate”. Dacă este cazul, prețul la care sunt evaluate aceste bunuri și servicii include taxa pe
valoarea adăugată, iar debitarea contului 421 ”Personal – remunerații datorate” va presupune și
creditarea contului 4427 ”TVA colectată”, cu suma aferentă TVA.
Pentru contabilizarea acordării avantajelor în natură por exista următoarele variante
constând în debitarea contului 421 ”personal – remunerații datorate” și creditarea unuia din
următoarele conturi:
1. fie un cont de cheltuieli, în cazul acordării de avantaje în natură care provin din cumpărări
(conturile de cheltuieli sunt utilizate în funcție de natura avantajului acordat ca, de exemplu, contul
607 ”Cheltuieli privind mărfurile”, 605 ”Cheltuieli privind energia și apa”) :
421 = 607
Personal salarii datorate Cheltuieli privind mărfurile

2. fie un cont de venituri din exploatare, în cazul acordării de avantaje în natură, de regulă
cele care provin din producție proprie (exemplu, contul 708 ”Venituri din activități diverse ”):
421 = 708
Personal salarii datorate Venituri din activități diverse
O altă metodă de înregistrare a avantajelor acordate salariaților în natură este aceea
care presupune înregistrarea acordării avantajelor ca pe o vânzare către salariat. De exemplu
în cazul în care se acordă avantaje în natură care provin din producție proprie (produse), pașii care
trebuie parcurși sunt următorii:
1.Includerea produselor acordate drept avantaje în natură în cheltuieli cu personalul alături
de drepturile bănești din salariu:
641 = 421
Cheltuieli cu salariile personalului Personal – salarii acordate

2.Calcularea și înregistrarea rținerilor din salarii se face luând ca bază de calcul suma dintre
drepturile în bani ale salariaților și valoarea bunurilor sau serviciilor acordate ca avantaje în
natură. Înregistrarea reținerilor din salarii și plata acestora se fac conform secțiunilor anterioare.
3.Acordarea avantajelor în natură salariaților:
421 = %
Personal salarii datorate 701
Venituri din vânzarea produselor finite
444
Impozitul pe venituri de natura salariilor

4.Descărcarea din gestiune a produselor acordate drept avantaje în natură:


711 = 345
Variația stocurilor Produse finite

5.Dacă produsele sunt purtătoare de TVA si accize, înregistrarea va fi:


635 = %
Cheltuieli cu alte impozite, 4427
taxe și vărsăminte asimilate TVA colectată
446
Alte impozite, taxe și
vărsăminte asimilate
Taxa pe valoarea adaugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma avantajelor în
natură este o cheltuială nedeductibilă dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la
sursă.

2.1.5 Documente utilizate pentru evidența salariilor


și altor drepturi de personal

Pentru a obține informațiile necesare referitoare la munca prestată, rezultatele muncii și


remunerarea acesteia se organizează evidența primară și operativă a acestor aspecte deosebit de
importante atât pentru unitate cât și pentru fiecare salariat în parte. Documentele primare referitoare
la prezența la lucru, cantitatea de muncă prestată și rezultatele muncii stau la baza calcularii
salariilor cuvenite fiecărui lucrător în parte, constituind în acelați timp fundamentul pentru
analizarea modului de utilizare a timpului de muncă și a obligațiilor contractuale.
Cunoașterea acestor informații se realizează cu ajutorul următoarelor documente, care, în
funcție de conținutul lor, se pot grupa în două categorii, și anume:
a) documente privind prezența la lucru (A1), timpul de muncă prestat (A2) și producția
obținută (A3):
A1: fișă de ceas, fișă de pontaj, condica de prezență.
A2: foaie colectivă de prezentă, carnet de pontaj, situația prezențelor și absențelor.
A3: bon de lucru individual, bon de lucru colectiv, raport de producție și salarizare, pontajul
lucrărilor manuale, pontajul lucrărilor mecanice.
b) documente privind calculul drepturilor de salariu cuvenite:
- stat de plată a salariilor;
- listă de avans chenzinal;
- listă de indemnizații pentru concediul de odihnă;
- desfășurătorul indemnizațiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat;
- fișă de evidență a salariilor;
- centralizatorul zile de concediu efectuate/neefectuate
- listă privind distribuirea tichetelor de masă
- contract colectiv de muncă și contractul individual de muncă.
Prezentăm în continuare două din cele mai importante documente privind calculul
drepturilor salariale.
Statul de plată servește ca document pentru calculul drepturilor bănești, cuvenite
salariaților, precum și al contribuțiilor privind protecția socială și a altor datorii. Este un document
justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmește în două exemplare, lunar, pe secții, ateliere, servicii, pe baza documentelor de
evidență a muncii și a timpului efectiv lucrat, a documentelor de centralizare a salariilor individuale
pentru muncitorii salarizați în acord etc.m a evidenței și a documentelor privind reținerile legale, a
listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale și se semnează, pentru
confirmarea exactității calculelor, de către persoana care determină salariul cuvenit și întocmește
statul de salarii.
Plățile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, indemnizațiile de concediu,
lichidările etc. se include în statele de salariim pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor
calculate și toate reținerile legale din perioada de decontare respectivă.
Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:
- denumirea unității, secției, serviciului etc.;
- denumirea formularului, întocmit pentru luna, anul;
- numele și prenumele; venitul brut; contribuția individuală de asigurări sociale;
contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj; contribuția pentru asigurări
sociale de sănătate; venitul net; deducerea personală de bază; deducerile suplimentare;
venitul bază de calcul; impozitul calculat și reținut; salariul net;
- semnături: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar – contabil,
persoana care îl întocmește.(vezi Anexe).
Lista de avans chenzinal servește ca document pentru calcularea drepturilor bănești
cuvenite salariaților ca avansuri chenzinale și pentru reținerea prin statele de salarii a avansurilor
chenzinale plătite.
Se întocmește lunar, pe baza documentelor de evidență a muncii, a timpului efectiv lucrat, a
certificatelor medicale prezentate și se semnează pentru confirmarea exactității calculelor de
persoana care a calculat avansurile chenzinale și a întocmit lista.
Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:
- denumirea unității, secției, serviciului etc.;
- denumirea formularului, întocmit pentru luna, anul;
- numele și prenumele; salariul de bază; timpul efectiv: lucrat, concediu medical; avans de
plată;
- semnături: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar – contabil,
persoana care îl întocmește.11)

11)
L. Popescu, Salarizarea personalului, Editura Tribuna Economică, Bucuresti, 2007, pag.251-293

2. 2 ASPECTE TEORETICE PRIVIND DECONTĂRILE CU PERSONALUL


LA SC. INPRESSCO GROUP S.R.L

2.2.1 Operaţii contabile privind contabilitatea decontărilor cu personalul la SC.


INPRESSCO GROUP S.R.L :

În cursul lunii februarie , anul 2010, SC. INPRESSCO GROUP S.R.L a efectuat următoarele
operaţii economice:
1. În data de 5.02.2010 se înregistrează încasare sume asociați în valoare de 70.000 lei.
2. În data de 5.02.2010 se face prin casa ,plata avansului acordat salariaților în sumă de
27.300 lei
3. În data de 12.02.2010 se înregistrează salariile brute conform stat plată în valoare de
46.644 lei.
4. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția unității la asigurările sociale (20,8 % x
46.644 lei ) în valoare de 9.702 lei.
5. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția societății la asigurările sociale de
sănătate (5,2%x46.644 lei) în valoare de 2.425 lei.
6. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția unității la fondul de șomaj (0,5%x
45.244 lei) în valoare de 226 lei.
7. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția unității la concedii și indemnizații
(0,85%x46.644 lei) în valoare de 396 lei.
8. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția unității la fondul de accidente și boli
profesionale (0,85%x 46.644 lei) în valoare de 130 lei.
9. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția unității la fondul de garantare al
creanțelor (0,25x46.644 lei) în valoare de 117 lei.
10. În data de 12.02.2010 se înregistrează comisionul datorat ITM-ului (0,75%x46.644 lei)
în valoare de 350 lei.
11. În data de 12.02.2010 se înregistrează impozitul pe veniturile din salarii în sumă de
4.468 lei.
12. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția personalului la asigurările sociale
(10,5%x46.644 lei) în valoare de 4.897 lei.
13. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribiția personalului la asigurările sociale de
sănătate (5,5%x46.644 lei) în sumă de 2.575 lei.
14. În data de 12.02.2010 se înregistrează contribuția personalului la fondul de șomaj
(0,5%x46.644 lei) în sumă de 233 lei.
15. În data de 12.02.2010 se înregistrează avansurile acordate în sumă de 27.300 lei.
16. În data de 12.02.2010 se face prin casă plata salariilor nete (rest de plată) în valoare de
7.171 lei.
17. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata impozitului pe veniturile din salarii în
valoare de 4.468 lei.
18. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției personalului la asigurările
sociale (10,5%x46.644 lei) în valoare de 4.897 lei.
19. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribiției personalului la asigurările
sociale de sănătate (5,5%x46.644 lei) în sumă de 2.575 lei.
20. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției personalului la fondul de
șomaj (0,5%x46.644 lei) în sumă de 233 lei.
21. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției unității la asigurările sociale
(20,8 % x 46.644 lei ) în valoare de 9.702 lei.
22. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției societății la asigurările sociale
de sănătate (5,2%x46.644 lei) în valoare de 2.425 lei.
23. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției unității la fondul de șomaj
(0,5%x 45.244 lei) în valoare de 226 lei.
24. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției unității la concedii și
indemnizații (0,85%x46.644 lei) în valoare de 396 lei.
25. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției unității la fondul de accidente
și boli profesionale (0,85%x 46.644 lei) în valoare de 130 lei.
26. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției unității la fondul de garantare
al creanțelor (0,25x46.644 lei) în valoare de 117 leim.
27. În data de 23.02.2010 se face prin casă plata contribuției datorat ITM-ului
(0,75%x46.644 lei) în valoare de 350 lei.
28. În data de 28.02.2010 se închid conturile de cheltuieli.

2.2.2 REGISTRUL JURNAL la SC. INPRESSCO GROUP S.R.L

REGISTRUL JURNAL
La 28 februarie 2010
Nr. Data Explicaţia Simbol cont Sume
Crt. înregistrării
D C D C
1 05/02/20010 Incasare sume asociat 5311 4551 70.000 70.000
2 05/02/2010 Plată avans salarii 425 5311 27.300 27.300
3 12/02/2010 Înregistrare salarii brute 641 421 46.644 46.644
4 12/02/2010 Înregistrare CAS angajator 6451 4311 9.702 9.702
5 12/02/2010 Înregistrare CASS angajator 6453 4313 2.425 2.425
6 12/02/2010 Înregistrare Somaj angajator 6452 4371 226 226
7 12/02/2010 Înregistrare Cci angajator 6451 4311 396 396
8 12/02/2010 Înregistrare contribuție pentru 6451 4311 130 130
accidente muncă și boli
profesionale
9 12/02/2010 Înregistrare Fond garantare 6452 4473 117 117
creante salariale
10 12/02/2010 Înregistrare comision ITM 635 447 350 350
11 12/02/2010 Înregistrare rețineri salariați 421 % 39.473
Impozit pe salarii 444 4.468
CAS angajat 4312 4.897
CASS angajat 4314 2.575
Șomaj angajat 4372 233
Avansuri acordate 425 27.300
12 12/02/2010 Plata rest plată salarii 421 5311 7.171 7171
13 23/02/2010 Plată datorii % 5311 25.519
Impozit venit salarii 444 4.468
CAS angajat 4312 4.897
CASS angajat 4314 2.575
Șomaj angajat 4372 233
CAS angajator 4311 9.702
CASS angajator 4313 2.425
Somaj angajator 4371 226
CCI angajator 4311 396
Contribuție pentru accidente 4311 130
muncă și boli profesionale
Fond garantare creante 4473 117
salariale
Comision ITM 447 350
(401.1
)
14. 28/02/2010 Inchidere conturi cheltuieli 121 % 59.990
641 46.644
6451 10.228
6453 2425
6452 343
635 350
TOTAL 289.443 289.443
2.2.3 REGISTRUL CARTEA-MARE LA SC INPRESSCO GROUP SRL

421 ,, Personal remuneratii datorate” 425 ,, Avansuri acordate personalului”


D C D C
12/02 39.473 SIC=7171 05/02 27.300 SIC=0
12/02 7.171 12/02 46.644 05/02 27.300
RD = 27.300 RC = 27.300
RD=46.644 RC= 46.644 TSD=27.300 TSC=27.300
TSD= 46.644 TSC=53815 SFC= 0
SFC= 7171

641 „Cheltuieli cu remunerațiile


personalului ” D 5311 ,,Casa în lei “ C
D C
12/02 46.644 28/02 46.644 SID= 88,47 05/02 27.300
05/02 70.000 12/02 7.171
RD = 46.644 RC=46.644 23/02 25.519
TSD= 46.644 TSC=46.644 RD= 70000 RC = 59.990
TSD=70.088,47 TSC= 59.990
SFD= 10.098,47
6451 „ Contribuția unității 4311 „Contribuția unitații
la asigurările sociale„ la asigurările sociale
D C D C
12/02 9702 28/02 10.228 23/02 9.702 SIC= 9701,4
12/02 396 23/02 396 12/02 9.702
12/02 130 23/02 130 12/02 396
RD= 10.228 RC=10.228 12/02 130
TSD= 10.228 TSC=10.228 RD= 10.228 RC=10.228
TSD= 10.228 TSC=19.929,4
SFC = 9701,4

6453 „Contribuția angajatorului 4313 „Contribuția angajatorului


pentru asigurările sociale de sănătate” pentru asigurările sociale de sănătate”
D C D C
12/02 2.425 28/02 2425 23/02 2.425 SIC=2424,9
RD=2.425 R= 2.425 12/02 2.425
TSD=2.425 TSC= 2.425 RD = 2.425 RC = 2.425
TSD= 2.425 TSC= 4.849,9
SFC = 2.424,9

6452 „Contribuția unității 4371 „Contribuția unității


la fondul de șomaj” la fondul de șomaj”
D C D C
12/02 226 28/02 343 23/02 226 SIC=226,1
12/02 117 12/02 226
RD = 226 RC = 226
RD= 343 RC= 343
TSD=226 TSC= 452,1
TSD= 343 TSC= 343
SFC= 226,1
4473 „Fonduri speciale – taxe 635 „ Cheltuieli cu alte impozite,taxe
și vărsăminte asimilate” și vărsăminte asimilate”
D FOND GARANTARE C D C

23/02 117 SIC= 117 12/02 350 28/02 350


12/02 117 RD = 350 RC= 350
RD = 117 RC = 117
TSD= 117 TSC= 234 TSD= 350 TSC= 350
SFC= 117

444 „Impozitul pe venituri 4312 „Contribuția personalului


de natura salariilor” la asigurările sociale”
D C D C

23/02 4.468 SIC=4009,28 23/02 4897 SIC=4897,15


12/02 4.468 12/02 4.897
RD = 4.468 RC = 4.468 RD = 4.897 RC = 4.897

TSD= 4.468 TSC= 8.477,28 TSD= 4.897 TSC= 9.794,15

SFC= 4.009,28 SFC= 4897,15

4314 „ Contribuția angajaților pentru 4372 „Contribuția personalului


asigurările sociale de sănătate la fondul de șomaj
D C D C

23/02 233 SIC=232,7


23/02 2.575 SC=2575,05
12/02 233
12/02 2.575 RD= 233 RC= 233
RD = 2.575 RC = 2.575
TSD= 233 TSC= 465,7
TSD= 2.575 TSC= 5.150,05

SFC= 2.575,05 SFC = 232,7


447(401.1) „Fonduri speciale – taxe
și vărsăminte asimilate”
D COMISION ITM C

23/02 350 SIC= 353,35


12/02 350
RD= 350 RC= 350
TSD=350 TSC=703,35
SFC= 353,35

2.2.4 Balanţa de verificare la SC. INPRESSCO GROUP SRL

Balanţa de verificare 28 februarie 2010


Sim Solduri iniţiale Rulaje curente Total sume Solduri finale
D C D C D C D C
bol
cont
1012 0 51270 0 0 0 51270 0 51270
1061 0 10254 0 0 0 10254 0 10254
1068 0 691775,8 0 0 0 691775,8 0 691775,8
117 0 731740,07 0 0 0 731740,07 0 731740,07
121 419705,2 159158,91 59990 0 479695,2 159158,91 320536,29 0
167 13095,66 57117,33 0 0 13095,66 57117,33 0 44021,67
168.7 293,78 3389,86 0 0 293,78 3389,86 0 3096,08
Total 433094,64 1704705,97 59990 0 493084,64 1704705,97 320536,29 1532157,62
clasa 1
211 3774,89 0 0 0 3774,89 0 3774,89 0
212 13320,5 0 0 0 13320,5 0 13320,5 0
2131 633523,58 0 0 0 633523,58 0 633523,58 0
2132 25714,36 0 0 0 25714,36 0 25714,36 0
2133 611281,77 0 0 0 611281,77 0 611281,77 0
214 25933,27 0 0 0 25933,27 0 25933,27 0
231 2048,22 0 0 0 2048,22 0 2048,22 0
2812 0 2080,8 0 0 0 2080,8 0 2080,8
2813 0 697859,78 0 0 0 697859,78 0 697859,78
2814 0 16242,05 0 0 0 16242,05 0 16242,05
267 70607,8 0 0 0 70607,8 0 70607,8 0

Total 1386204,39 716182,63 0 0 1386204,39 716182,63 1386204,39 716182,63


clasa 2

302 188855,1 188855,1 0 0 188855,1 188855,1 0 0


303 8530,75 8530,75 0 0 8530,75 8530,75 0 0
332 184029,96 0 0 0 184029,96 0 184029,96 0
Total 381415,81 197385,85 0 0 381415,81 197385,85 184029,96 0
clasa 3
401 312662,26 632673,04 0 0 312662,26 632673,04 0 320010,78
401.1 698 1051,35 350 350 1048 1401,35 0 353,35
404 17353,08 31045 0 0 17353,08 31045 0 13691,92
411 998845,07 353494,22 0 0 998845,07 353494,22 645350,85 0
421 92774 99945 46644 46644 139418 146589 0 7171
425 54100 54100 27300 27300 81400 81400 0 0
4311 19369 29070,4 10228 10228 29597 39298,4 0 9701,4
4312 9776 14673,15 4897 4897 14673 19570,15 0 4897,15
4313 4842 7266,9 2425 2425 7267 9691,9 0 2424,9
4314 5142 7717,05 2575 2575 7717 10292,05 0 2575,05
4371 451 677,1 226 226 677 903,1 0 226,1
4372 465 697,7 233 233 698 930,7 0 232,7
441 11842,53 0 0 0 11842,53 0 11842,53 0
4423 9583 9580,38 0 0 9583 9580,38 2,62 0
4424 25828,84 0 0 0 25828,84 0 25828,84 0
4426 51227,98 51227,98 0 0 51227,98 51227,98 0 0
4427 29680,53 29680,53 0 0 29680,53 29680,53 0 0
4428 0 0 0 0 0 0 0 0
444 8986 12995,28 4468 4468 13454 17463,28 0 4009,28
4471 259 388,7 0 0 259 388,7 0 129,7
4472 8333 787 0 0 8333 787 7546 0
4473 233 350 117 117 350 467 0 117
2.2.5 Bilant la 28.02.2010 la SC INPRESSCO GROUP SRL

Denumirea indicatorului Nr SOLD LA


rd 31.12.2009 28.02.20010
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE( ct.201 + 203 + 01 0 0
205 + 2071 + 208 + 233 + 234 – 280 – 290 – 2933)
II. IMOBILIZARI CORPORALE ( ct. 211 + 212 + 02 599.414 599.414
213 + 214 + 231 + 232 -281 – 291 -2931)
III. IMOBILIZARI FINANCIARE (ct. 261 + 263 + 03 70.608 70.608
265 + 267 -296)
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL( rd. 01 la 03) 04 670.022 670.022
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI ( ct. 301 + 302 + 303 +/- 308 + 331 + 05 184.030 184.030
332 + 341 + 345 + 346 +/ - 348 + 351 – 354 +356
+357 + 358 + 361 +/ -368 + 371 +/ - 378 + 381 +/-
388 -391 – 392 – 393 – 394 – 395 – 396 – 397 – 398 +
4091 – 4428)
II. CREANTE( ct. 267 – 296 + 4092 + 411 +418 + 06 1.038.931 899.422
425 + 4282 + 431 + 437 + 4382 + 441 + 4424 + 4428
+444 + 445 +446 + 447 + 4482 + 451 + 453 + 456 +
4582 + 461 + 473 – 491 – 495 -496 + 5187)
III. INVESTITII PE TERMEN SCURT ( ct. 5505 07 0 0
+506 + 508 + 5113 +5114 -591 -595 – 596 – 598)
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI (ct. 5112 + 512 08 158.228 131.813
+ 531 + 532 + 541 + 542)
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 05 la 08) 09 1.381.189 1.215.265
C. CHELTUIELI IN AVANS ( ct. 471) 10 2.310 2.016
D. DATORII :SUMELE CARE TREBUIE PLATITE 11 545.779 647.272
INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN (ct. 161
+ 162 + 166 + 167 +168 – 169 + 269 + 401 + 403 +
404 + 405 + 408 + 419 +421 + 423 + 424 + 426 +427
+ 4281 + 431 + 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428 +
444 + 46 + 447 + 4481 + 451 + 453 + 455 + 456 + 457
+ 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186 + 519)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII 12 837.720 1.787.290
CURENTE NETE ( rd. 09 + 10 -11 – 18 )
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13 1507742 2.457.312
( rd. 04 + 12 )
G. DATORII : SUMELE CARE TREBUIE PLATITE 14 22.702 577.039
INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN ( ct.
161 + 162 + 166 + 167 + 168 -169 + 269 + 401 + 403
+ 404 + 405 + 408 +419 + 421 + 423 + 424 + 426 +
427 + 4281 + 431 + 437 + 4381 + 441 + 4423 + 4428
+ 444 + 446 + 447 + 4481 + 451 + 453 + 455 + 456 +
457 + 4581 + 462 + 473 + 509 + 5186 + 519)
H. PROVIZIOANE ( ct 151) 15 0 0
I. VENITURI IN AVANS ( rd. 17 + 18 ), din care: 16 0 0
- subventii pentru investitii ( ct. 131 + 132 + 133 + 17 0 0
134 + 138)
- venituri inregistrate in avans ( ct. 472) 18 0 0
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 20 la 22 ), din care : 19 51270 51270
- capital subscris varsat ( ct. 1012) 20 51270 51270
- capital subscris nevarsat ( ct. 1011) 21 0 0
- patrimonial regiei ( ct. 1015) 22 0 0
II. PRIME DE CAPITAL ( ct. 104 ) 23 0 0
III. REZERVE DIN REEVALUARE( ct. 105) 24 0 0
IV. REZERVE ( ct. 106) 25 702030 10254
Actiuni proprii ( ct. 109) 26 0 0
Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii 27 0 0
(ct. 141)
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii 28 0 0
(ct. 149)
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT( A) 29 710233 731740
(ct. 117) ………. Sold C
Sold D 30 0 0
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI 31 21507 0
FINANCIAR ( ct. 121 ) Sold C
Sold D 32 0 320.536
Repartizarea profitului ( ct. 129) 33 0 0
CAPITALURI PROPRII – TOTAL ( rd. 19 + 23 + 24 34 1485040 472.728
+ 25 -26 + 27 – 28 + 29 – 30 + 31 – 32 – 33)
Patrimoniul public ( ct. 1016) 35 0 0
CAPITALURI – TOTAL ( rd. 34 + 35) 36 1485040 472.728

2.2.6 Contul de profit si pierdere la SC INPRESSCO GROUP SRL

Denumirea indicatorilor Nr. Exerciţiul financiar


Rd. 31.12.2009 28.02.2010
A B 1
1.Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 05) 01 4868455 155530
Producţia vândută 02 4751378 155530
(ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708)
Venituri din vânzarea mărfurilor 03 117077 0
(ct. 707)
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror 04 0 0
obiect principal de activitate îl constituie leasingul
(ct. 766)
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei 05 0 0
de afaceri nete (ct. 7411)
2. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei 06 184030 0
în curs de execuţie (ct. 711) Sold C
şi a producţiei în curs de execuţie Sold D 07 0 0
3. Productia realizata de entitate pentru scopurile 08 0 0
sale proprii si capitalizata ( ct.721 + 722)
4.Alte venituri din exploatare (ct. 758 + 7417) 09 420 0
VENITURI DIN EXPLOATARE -TOTAL 10 5052905 155530
(rd. 01 + 06 - 07 + 08 + 09)
5.a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele 11 1696336 216922
consumabile (ct. 601 + 602 - 7412)
Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) 12 80862 15521
b) Alte cheltuieli externe 13 5511 1933
(cu energie şi apă) (ct. 605 - 7413)
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 14 116885 0
6.Cheltuieli cu personalul (rd. 16+ 17) din care: 15 718754 179259
a) Salarii şi indemnizaţii 16 567618 139324
(ct. 641 + 642 - 7414)
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 17 151136 39935
(ct. 645 - 7415)
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările 18 214628 0
corporale şi necorporale (rd. 19 - 20)
a.1) Cheltuieli 19 214628 0
(ct. 6811 + 6813)
a.2) Venituri (ct. 7813) 20 0 0
b) Ajustări de valoare privind activele circulante 21 0 0
(rd. 22 - 23)
b.1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 22 0 0
b.2) Venituri (ct. 754 + 7814) 23 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28) 24 2193923 66674
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 25 2122448 65397
(ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624
+ 625 + 626+ 627 + 628 - 7416)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte 26 25420 1277
asimilate (ct. 635)
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele 27 46055 0
cedate (ct. 658)
Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare 28 0 0
înregistrate de entităţile al căror obiect principal de
activitate îl constituie leasingul (ct. 666)
Ajustări privind provizioanele (rd. 30 - 31) 29 0 0
- Cheltuieli (ct. 6812) 30 0 0
- Venituri (ct. 7812) 31 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE -TOTAL (rd. 11 32 5026899 480309
la 15 + 18 + 21 + 24 + 29)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN 33 26006 0
EXPLOATARE - Profit (rd. 10 - 32)
- Pierdere (rd. 32 - 10) 34 0 324779
9. Venituri din interese de participare 35 0 0
(ct. 7611 + 7613)
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 36 0 0
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care 37 0 0
fac parte din activele imobilizate
(ct. 763)
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 38 0 0
11. Venituri din dobânzi 39 10633 380
(ct. 766)
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 40 0 0
Alte venituri financiare 41 19676 2660
(ct. 762 + 764 + 765 + 767 + 768)
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 42 30309 3040
(rd. 35 + 37 + 39 + 41)
12. Ajustări de valoare privind imobilizările 43 0 0
financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante
(rd. 44 - 41)
- Cheltuieli (ct. 686) 44 0 0
- Venituri (ct. 786) 45 0 0
13. Cheltuieli privind dobânzile 46 10039 1615
(ct. 666 - 7418)
- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 47 0 0
Alte cheltuieli financiare 48 17436 -183
(ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668)
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 49 30126 1432
(rd. 43 + 46 + 48)
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă): - 50 2834 1608
Profit (rd. 42 - 49)
- Pierdere (rd. 49 - 42) 51 0 0
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă): 52 28840 0
- Profit (rd. 10 + 42 - 32 - 49)
- Pierdere (rd. 32 + 49 - 10 - 42) 53 0 320536
15. Venituri extraordinare 54 0 0
(ct. 771)
16. Cheltuieli extraordinare 55 0 0
(ct. 671)
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN 56 0 0
ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ:
- Profit (rd. 54 - 55 )
- Pierdere (rd. 55 - 54) 57 0 0
VENITURI TOTALE (rd. 10 + 42 + 54) 58 5083214 158570
CHELTUIELI TOTALE (rd. 32 + 49 + 55) 59 5054374 479106
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă): 60 28840 0
- Profit (rd. 58 - 59)
- Pierdere (rd. 59 - 58) 61 0 320536
18. Impozitul pe profit (ct. 691) 62 7333 0
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai 63 0 0
sus (ct. 698)
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) 64 0 0
EXERCIŢIULUI FINANCIAR
- Profit (rd. 60 - 61 – 62- 63)
- Pierdere 65 21507 320536
(rd. 61 + 62 + 63 – 60)
CAPITOUL 3
ANALIZĂ ECONOMICO – FINANCIARĂ LA
SC INPRESSCO GROUP SRL

3.1. Structura organizatorică a societătii

Diagnosticul resurselor umane ale unei întreprinderi în vederea evaluării presupune folosirea
unui sistem de indicatori privind dimensiunea, structura şi comportamentul, calificarea personalului
precum şi eficienţa folosirii lor.
Societatea SC INPRESSCO GROUP SRL are 43 angajaţi cu contract individual de muncă şi
carnet de muncă. Se observă ca organigrama este adecvată cu necesităţile reale ale firmei analizate,
având:
- 3 administrator care îndeplinesc funcţiile de director general, director tehnic si director comercial
- 1 economist
- 5 ingineri: 1 inginer SSM si 4 ingineri constructii din care 1 are functia inginer sef
- 3 tehnicieni
- 1 desenator
- 1 şofer
- 2 mecanici din care 1 este mecanic utilaje
- 6 sudori
- 2 electromecanici
- 11 instalatori
- 1 buldoexcavatorist
- 1 lacatus
- 1 zidar
Stilul de conducere adoptat este de comunicare între toate nivelele, având loc în fiecare lună
o sedinţă la care participă toţi salariaţii unde se discută toate problemele, căutându-se soluţii viabile.
S-a observat o atitudine de mulţumire în rândul personalului, în ceea ce priveste atât salariul
obţinut cât şi condiţiile de muncă. Nu s-au înregistrat întârzieri privind plata salariilor şi a
contribuţiilor aferente personalului.

3.2. Analiza potențialului uman

Dimensiunea potențialui uman este caracterizată de următorii indicatori:


• numărul mediu de salariaţi (cu contract de muncă):caracterizează prezența în
unitate a personalului, îm raport cu durata calendaristică a perioadei
luată în calcul

NUMAR MEDIU DE SALARIAŢI 2008 2009


Ns 43 43
• numărul maxim de personal:

CATEGORII DE 2008 2009 - prevazut 2009 - realizat


PERSONAL NR % NR % NR %
SALARIATI 28 65 27 68 31 72
DIRECT
PRODUCTIVI
SALARIATI 7 16 6 15 5 12
INDIRECT
PRODUCTIVI
PERSONAL TESA 8 19 7 17 7 16
SI DE
CONDUCERE
TOTAL 43 100 40 100 43 100
CIFRA AFACERI 6.357.263 x 5.876.889 x 4.868.455 x

Numărul maxim de salariaţi, adică limita superioară în care se poate înscrie firma pentru
utilizarea eficientă a factorului muncă:

, în care Iq reprezintă Ica prevăzută faţă de perioada precedentă.

Ica= CA1/CA0= 4.868.455/6.357.263= 0,76

Nrmax=43*0,76*100/100= 32,68 adică aproximativ 33 salariați.


3.3. Analiza structurii resurselor umane:

Principalele categorii utile procesului de analiza a structurii resurselor umane sunt:


• principalele categorii de angajaţi:

CATEGORII DE PERSONAL 2008 2009


NR % NR %
SALARIATI DIRECT PRODUCTIVI 28 65 31 72
SALARIATI INDIRECT PRODUCTIVI 7 16 5 12
PERSONAL TESA SI DE CONDUCERE 8 19 7 16
TOTAL 43 100 43 100

• vechimea în întreprindere:

CATEGORII DE PERSONAL 2008 2009


NR % NR %
PÂNĂ 1 AN 6 14 7 16
1 AN 3 ANI 11 26 13 30
4 ANI 5 ANI 26 60 23 54
TOTAL 43 100 43 100

• vârstă

VÂRSTA 2007 2008


NR % NR %
PÂNĂ ÎN 25 ANI 4 9 3 7
26 ANI 35 ANI 7 16 7 16
36 ANI 45 ANI 15 35 15 35
PESTE 46 ANI 17 40 18 42
TOTAL 43 100 43 100

• nivelele de pregătire profesională:

PREGĂTIRE PROFESIONALĂ 2009


NR %
STUDII SUPERIOARE 10 23
STUDII MEDII 4 10
ALTE STUDII(PROFESIONALE) 27 63
NECALIFICATI 2 4
TOTAL 43 100
3.4 Analiza calificării personalului

Pentru caracterizarea sintetică a nivelului de calificare a personalului se utilizează


coeficientul calificării medii (K), stabilit pe baza relaţiei:

în care:

n = numărul de personal pe categorii de încadrare si k = categoria de încadrare (în cazul în


care se folosesc denumiri de categorie specială superioară etc. se procedează la o codificare a
acestora).

În ceea ce priveşte modul de folosire a forţei de muncă calificată se poate utiliza


coeficientul de concordanţă (Kc), calculat pe baza raportului:

în care Kl = coeficientul de complexitate al lucrărilor, stabilit cu


ajutorul relaţiei:

în care Nh = numărul de ore normate realizate pe categorii


de încadrare a lucrărilor si t = categoria de încadrare a lucrărilor. Exemplificarea metodologiei de
analiză implică următoarele informaţii:

Categ.de incadrare a personalului Numar muncitori Orele normate realizate


respectiv a lucrarii
P0 P1 P0 P1
1 10 11 3200 3520
2 10 9 2560 2880
3 7 8 1400 1600
4 7 6 840 720
5 9 10 1800 2000
Total 43 43 9400 10720
∑(n*k) 124 127 x x
∑(Nh*t) 24880 26960

K0 = 124/43= 2,88 K1= 127/43= 2,95


Kl0= 24880/9400 = 2,65 Kl1=26960/10720= 2,51

Kc0= 2,88/2,65= 1,08 Kc1=2,95/2,51= 1,17

3.5 Analiza comportamentul personalului

Comportamentul personalului se analizează prin intermediul următorilor indicatori:


• gradul de utilizare a timpului maxim disponibil (Gu) :
Gu = (Timp efectiv lucrat/Timp maxim disponibil)*100
2008: Gu = 7,7/8 = 96 %
2009: Gu = 7,8/8 = 98 %
• indicatori care evidenţiază circulaţia forţei de muncă:
Coeficientul intrărilor = Intrări/Număr mediu angajaţi
2008: Coeficientul intrarilor = 2/43 = 0,04
2009: Coeficientul intrarilor = 5/43 = 0,11
Coeficientul ieşirilor = Ieşiri/Număr mediu angajaţi
2008 Coeficientul ieşirilor = 0
2009 Coeficientul ieşirilor = 5/43 = 0,11
Coeficientul mişcării totale = (Intrări + Ieşiri)/Număr mediu angajaţi
2008: Coeficientul mişcării totale = 2/43 = 0,04
2009: Coeficientul mişcării totale = 10/43 = 0,23
Gradul de stabilitate = 1- Coeficientul miscarii totale
2007 : 1- 0,04 = 0,96
2008 : 1- 0,23 = 0,7

3.6 Eficienţa utilizării resurselor umane

Eficienţa utilizării resurselor umane se realizează cu ajutorul indicatorilor de reflectare a


productivităţii muncii, utilizându-se în principal indicatorii valorici, construiţi ca raport efect/efort.
Indicatori Formula de calcul 2008 2009

Cifra de afaceri CA 6.357.263 4.868.455


Număr de salariaţi N 43 43
Productivitatea Wa=CA/N 147.843 113.220
medie anuală
Număr mediu de Nz 226 219
zile
Număr de ore pe zi Nh 7.7 7.8
(o valoare între 7,5
şi 8)
Productivitatea Wz=Wa/Nz 654 517
media zilnică
Productivitatea Wh=Wa/Nz*Nh 5.036 4.033
medie orară

Nz=zc-zs,d-zs,l-zco-zn
Unde: zc=zile calendaristice
Zs,d=zile de sâmbătă,duminică
zs,l=zile cu sărbători legale
zco=zile de concediu
zn=zile nelucrate
Nz0=zc0-zs,d0-zs,l0-zco0-zn0=365-104-4-25-6=226
Nz1=zc1-zs,d1-zs,l1-zco1-zn1=365-104-5-28-9=219

CAPITOLUL 4
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Încadrarea unei întreprinderi cu personal conform nevoilor constituie, teoretic, premisa
realizării performanțelor proiectate. Practic, realizarea acestor performanțe depinde de structura,
calitatea și modul de folosire a personalului.
Dacă această scădere este, pur și simplu, consecința unei politici defectuoase de recrutare și
asigurare cu personal, situația se apreciază negativm deoarece conduce la deteriorarea
performantelor (scăderea producției, a cifrei de afaceri, și a altor indicatări de rezultate, scăderea
rentabilității) și a imaginii firmei pe piață.
În cazul de față, putem spune că societatea SC INPRESSCO GROUP SRL are un număr
mai mare de salariați , mai precis are cu 10 salariați mai mult. Acest lucru este unul din motivele
pentru care cifra de afaceri a scăzut de la 6.357.263 lei în 2008 la 4.468.455 lei în 2009.
Analiza cantitativă a asigurării cu personal se face distinct pe cele două mari categorii:
personal operativ și personal de administrație și conducere. Creșterea relativă a personalului
operativ se apreciază de regulă ca o tendință favorabilă, fără ca aceasta să constituie expresia
perfecțiunii structurii organizatorice a întreprinderii. Conform datelor analizate, societatea a avut o
creștere de 7% a personalului operativ în anul 2009 față de anul 2010.
Analiza economică are ca obiectiv pe lângă dimensiunea cantitativă a resurselor umane și pe
cea calitativă, desemnată prin gradul de calificare al salariaților. Îmbunătățirea calificării constituie
o necesitate obiectivă. Analiza calificării salariaților și valorificarea rezultatelor ei în procesul de
decizie, constituie o cerință a activității tuturor organismelor cu autoritate decizională într-un
anumit domeniu. Pentru analiza asigurării unităților operative cu personal calificat se folosește
coeficientul calificării medii. Acest coeficient se calculează pe grupe de profesiuni și evidențiază
mutațiile caltative ce au avut loc în calificarea personalului în timp și spațiu. Cu cât mărimea lui
este mai apropiată de categoria maximă de încadrare, că atât situația întreprinderii este mai bună.
Modificarea ponderii diferitelor categorii de salariați (absolvenți ai școlilor profesionale,
absolvenți ai liceelor de specialitate) indică schimbările intervenite în gradul de calificare. Indirect,
aprecierea calificării personalului se poate face și în funcție de vechimea în aceeași unitate.
Creșterea vechimii în muncă în acceași unitate presupune o mai bună cunoaștere a produselor și
serviciilor realizate sub aspect tehnic.
În urma analizei facute asupra socieții putem stabili punctele forte și slabe.
Puncte forte:
- Valoarea indicatorului gradul de utilizare al timpului maxim disponibil atât în anul 2008 cât şi în
anul 2009 tinde spre 100 % ceea ce semnifică faptul că angajaţii sunt eficienţi şi îşi desfăşoară
activitatea conform programului de muncă.
- Valoarea indicatorului gradul de stabilitate al personalului în anul 2008 tinde spre 1 ceea ce
semnifica faptul ca fluctuația personalului nu a avut implicații nefavorabile asupra volumului și
calității activității întreprinderii.
- Structura pe vârste este aproximativ echilibrată,personalul este capabil să se adapteze la înnoire.
- Absenţa grevelor.
Puncte slabe:
-Din analiza coeficientului calificării medii a forței de munca rezultă faptul ca intreprinderea
folosește personal insuficient calificat în raport cu nivelul tehnic al lucrărilor care trebuie realizate.
-Din analiza eficienței utilizării resurselor umane se observă o scădere a cifrei de afaceri și a
productivității muncii fapt datorat utilizării ineficiente a forței de muncă

Se recomandă:
- societatea trebuie sa ia măsuri în vederea calificării personalului
- să se înfiițeze un departament care să țină o evidență amănunțită a tuturor schimbărilor ce
intervin în ceea ce privește forța de muncă și care să se ocupe de o gestiune mai bună a
resurselor umane

BIBLIOGRAFIE:
1. ,,Contabilitatea practică”, vol. I, autor Ioan Moroşan şi Ioan Hurjui, Editura ,,EVCONT
CONSULTING”S.R.L, Suceava, 2006
2. „Contabilitate Financiară”, autori M. Ristea și Corina G.Dumitru, Editura Mărgăritar,
București, 2002
3. „Tratat de contabilitate financiară”, vol II, autori N.Feleagă și I.Ionescu, Editura Economică,
București, 1998
4. „Contabilitatea financiară armonizată a unităților economice”, coord. G.Diaconu și colectiv,
Ediția a II-a, Editura Bibliotheca, 2006
5. „Contabilitatea financiară a societăților comerciale”, autor V.State, Editura Bibliotheca,
Tîrgiviște, 2008
6. „Dicționar de economie”, autor N.Dobrotă, Editura Economică, București, 1999
7. „Salarizarea personalului”, autor L.Popescu, Editura Tribuna Economică, București,2007
8. ,,Analiză economico- financiară”, Luiza Ionescu, Ed.Biblioteca, Târgovişte, 2007
9. ,,Diagnostic economic”, Maria Niculescu, Ed.Economică, Bucureşti 2003.
10. ,,Teoria și practica bilanțului contabil”, autori Dr.I.Tănase și Drd. M.Burcea
11. Bază legală :
- Legea nr 11/2010 a Bugetului de stat pe anul 2010, publicată în Monitorul Oficial, partea I,
nr.60/27.01.2010
- Legea nr 12/2010 a Bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010, publicată în
Monitorul Oficial, partea I, nr.61/27.01.2010
- Legea nr.35/1993 privind modificările și completarea Legii nr.31/1991 privind impozitul pe
salarii
- Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă
ANEXE