 Secvența Kozak conține următoarele nucleotide: C

 UAA
 UAG
 AUG
 UGA
 AUU
 Nu sunt lizozomi secundari: D
 Heterolizozomii
 Fagolizozomii
 Citolizozomii
 Protolizozomii
 Crinolizozomii
 ........... este specializat în catabolismul acizilor grași cu lanț foarte lung și a A
unor acizi grași nesaturați.
 Peroxizomul
 Lizozomul
 Reticolul endoplasmatic rugos
 Aparatul Golgi
 Reticolul endoplasmatic neted
 Transportul colesterolului se realizează prin: E
 Fagocitoză
 Osmoză
 Endocitoză în fază fluidă
 Difuzie facilitată
 Endocitoză mediată de receptori
 Parametrii polimerizării actinei sunt controlați de: A
 ATP
 GTP
 ADP
 AMPc
 GMPc
 Microtubii sunt alcătuiți din: E
 Kinezină
 Dineină
 Actină
 Miozină
 Tubulină
 Legat de membrana celulară NU se poate afirma că: D
 Este o structură dinamică
 Este o structură asimetrică
 Prezintă ca structură de bază bistratul lipidic
 Este formată din două foițe osmiofobe și o foiță osmiofilă
 Reprezintă un dispozitiv biochimic complex cu expresie
morfofuncțională
 Lungimea și saturarea cozii acizilor grași influențează ….membranelor A
biologice.
 Fluiditatea
 Vâscozitatea
 Grosimea
 Asimetria
 Impermeabilitatea
 ….. sunt utilizați drept vehicule pentru transportul medicamentelor sau a B
moleculelor de ADN în corpul uman.
 Lizozimii
 Lipozomii
 Lizozomii primari
 Liposomii
 Lizozomii secundari
 Referitor la membrana bazală care afirmație este falsă? D
 Este sintetizată de celulele care se sprijină pe ea
 Reprezintă suportul flexibil al matricei extracelulare
 Prezintă un rol important în migrarea celulelor embrionare
 În microscopia electronică apare constituită din 4 straturi
 Organizează proteinele în membranele plasmatice adiacente
 Stereocilii: B
 Prezintă câte 20-30 de filamente de actină dispuse paralel
 Nu conțin molecule de miozină I
 Mișcarea lor este determinată de interacțiunea tubulină-dineină
 La nivelul oviductului facilitează transportul ovocitelor
 Formează marginea în perie la nivelul tubilor contorți
 Proteinele G: C
 În stare activă leagă două molecule de GTP
 Sunt localizate pe fața externă a plasmalemei
 Subunitatea α prezintă funcție GTP-azică
 În stare inactivă leagă o moleculă de ATP
 Subunitatea βγ prezintă funcție ATP-azică
 Organitul din imaginea de mai jos prezintă un număr crescut în: B

 Adipocite
 Hepatocite
 Limfocite
 Eritrocite
 Neuroni
 Fața trans a aparatului Golgi este: E
 Medială
 Apropiată de nucleu
 Apropiată de RER
 De formare
 De maturare
 Centrul celular: D
 Este prezent în toate celulele
 Este localizat pe fața internă a plasmalemei
 Este format din nouă dublete de microtubi
 Este absent în celulele nervoase
 Este înconjurat de centrioli
 Receptorii utilizați de adrenalină sunt: C
 Nucleari
 Membranari, cu activitate catalitică intrinsecă
 Cuplați cu proteinele Gs
 Intracitoplasmatici
 Cuplați cu proteinele Gq
 Mișcarea ciliară este determinată de: B
 Interacțiunea actină-villină
 Interacțiunea tubulină-dineină
 Intercațiunea actină-miozină I
 Interacțiunea dineină-spectrină
 Interacțiunea actină-tubulină
 pH-ul acid intralizozomal este menținut de: A
 Pompe ionice de tip V
 Pompe moleculare de tip simport
 Pompe ionice de tip F
 Transportori de tip ABC
 Pompe ionice de tip P
 ........ reprezintă un grup de proteine care reglementează desfășurarea B
corectă a etapelor ciclului celular.
 Cadherinele
 Ciclinele
 Conexinele
 Citokinele
 Chemokinele
 În imaginea de mai jos puteți identifica: B
 Poliribozomii
 Aparatul Golgi
 Reticolul endoplasmatic rugos
 Reticolul endoplasmatic neted
 Peroxizomii
 ..... reprezintă autodegradarea ferm controlată a componentelor celulare cu C
ajutorul enzimelor lizozomale proprii:
 Autoschizisul
 Anoikisul
 Autofagia
 Apoptoza
 Antolizisul
 Care dintre următoarele proteine nu participă la formarea joncțiunilor C
strânse:
 Ocludina
 Simplekina
 Conexina
 Cingulina
 Proteinele MAGUK
 REN intervine în: E
 Sinteza proteinelor
 Biogeneza lizozomilor
 Sinteza de ATP
 Sortarea proteinelor plasmatice
 Procese de detoxifiere
 Sinteza ARNm este influențată de: C
 ADN- polimerazele nucleare
 ARN-sintetazele citoplasmatice
 ARN-polimerazele nucleare
 ARN-polimerazele citoplasmatice
 ADN-sintetazele nucleare
 Hormonii steroizi pot fi liganzi pentru: E
 Receptorii cuplați cu proteina Gs
 Receptorii asociați canalelor ionice
 Receptorii tirozin-kinazici
 Receptorii cuplați cu proteina Gq
 Receptorii nucleari
 Cisterna perinucleară este delimitată de: A
 Cele două membrane nucleare, internă și externă
 Fața cis a aparatului Golgi și nucleu
 Nucleu și RER
  RER și fața trans a aparatului Golgi
 Fața trans a aparatului Golgi și nucleu
 Activarea fosfolipazei Cβ se realizează după: E
 Activarea adenilatciclazei
 Inhibarea proteinkinazei A
 Activarea proteinei Gi
 Inhibarea guanilatciclazei
 Activarea proteinei Gq
 Glicolipidele: D
 Predomină pe fața citoplasmatică a plasmalemei
 Reprezintă structura de bază a bistratului lipidic
 Prezintă în structura lor o grupare glicerol
 Reprezintă aproximativ 5% din totalul moleculelor lipidice
 Prezintă o distribuție omogenă la nivelul plasmalemei
 ..... reprezintă stadiul cel mai potrivit pentru descrierea cromozomilor ca C
număr, formă și dimensiuni.
 Telofaza
 Anafaza
 Metafaza
 Interfaza
 Profaza
 Structurile identificate în imaginea de mai jos se caracterizează prin: E
 Sunt imobile
 Formează ”platoul striat„ la nivelul nefrocitelor
 Formează „marginea în perie„ la nivelul enterocitelor
 Se aglutinează în flacără de lumânare
 Prezintă o structură asemănătoare cu cea a flagelilor

 Receptorii pentru insulină: B

 Nu prezintă activitate catalitică intrinsecă
 Sunt receptori de tip tirozin-kinazic
 Sunt asemănători cu cei utilizați de adrenalină
 Sunt proteine membranare multi-pass
 Prezintă activitate guanilat-ciclazică
 Joncțiunile strânse: B
 Sunt formate din integrine
 Au aspect pentalamelar în microscopia electronică
  Sunt specifice țesutului nervos
 Formează canale intercelulare pentru transportul macromole-culelor
 Ancorează filamentele intermediare din celule la membrana bazală
 Procariotele se aseamănă cu eucariotele prin: A
 Mecanismul de sinteză proteică
 Structura învelișului celular
 Modalitatea de multiplicare
 Structura citoscheletului
 Procesele de endo și exocitoză
 Care dintre următoarele afirmații NU caracterizează pompele de protoni: C
 Transportă H+ prin membrana organitelor celulare
 Sunt localizate la nivelul membranelor mitocondriale
 Devin fosforilate în urma hidrolizei GTP-ului
 Utilizează energia furnizată de ATP
 Au rol în menținerea echilibrului acido-bazic
 Membrana mitocondrială externă conține: D
 Malat-dehidrogenaza, enzima marker
 Cardiolipina, fosfolipidul marker
 F0-F1 ATP-aza, proteina marker
 Monoamin-oxidaza, enzima marker
 Nucleotid-fosfokinaza, enzima marker
 Polizomii: D
 Sunt formți din ribozomi și ARNr
 Cei liberi participă la sinteza proteinelor de export
 Sunt formați din ribozomi și ARNt
 Sunt formați din ribozomi și o moleculă de ARNm
 Cei atașați la membrana RE intervin în sinteza proteinelor
structurale
 Secreția proteinelor serice de către hepatocite urmeză o cale de secreție: B
 Reglată sau discontinuă
 Constitutivă sau continuă
 Reglată sau continuă
 Constitutivă sau discontinuă
 Reglată, spre lizozomi
 Porii nucleari facilitează transportul: A
 Moleculelor lipofile din citoplasmă în cucleu
 Hormonilor steroizi din nucleu în citoplasmă
 ARNm din citoplasmă în nucleu
 Carotinoizilor din nucleu în citoplasmă
 Ribonucleoproteinelor din citoplasmă în nucleu
 Corpusculii bazali: A
 Sunt deivați centriolari
 Sunt formați dintr-un miez denumit axonemă
 Sunt formați din nouă dublete periferice de microtubi
  Sunt derivați microvilari
 Sunt formați din nouă filamente de actină dispuse paralel
 Printre caracteristicile hemidesmozomilor se numără și: A
 Placa citoplasmatică nu prezintă plakoglobină
 Reprezintă modalități de comunicare directă între celule
 În microscopia electronică au aspect pentalamelar
 Prezintă situsuri de fixare pentru actină
 Se mai numesc și aderențe în centură
 Membranele celulelor procariote: D
 Conțin cantități mari de colesterol
 Sunt dublate la exterior de un perete celulozic rigid
 Emit în exterior numeroase prelungiri filiforme numite micro-vili
 Sunt de natură lipoproteică
 Sunt dublate pe fața internă de o pătură glucidică impermeabilă
 Receptorii membranari NU se caracterizează prin: B
 Sunt macromolecule glicoproteice
 Sunt utilizați doar de moleculele hidrofobe mici
 Pot lega reversibil o moleculă semnal
 Pot lega diverși lignazi prin complementaritate
 Pot fixa hormonii polipeptidici
 Proteinele membranare: B
 Formează un bistrat cvasifluid
 Prezintă o regiune hidrofilă expusă pe cele două fețe ale mem-
branei
 Realizează frecvent mișcări de tip flip-flop
 Stabilesc numai legături noncovalente cu bistratul lipidic
 Formează structura fundamentală a membranelor biologice
 Nu reprezintă o caracteristică a glicocalixului: C
 Participă la formarea desmozomilor
 Intervine în recunoașterea celulară
 Conferă protecție plasmalemei la acțiunea neuraminidazei
 Intervine în adezivitatea celulară
 Poate absorbi anticorpi citofili care modifică fagocitoza
 Ionoforii: B
 Sunt molecule mari, hidrofile
 Permit deplasarea ionilor conform gradientului electrochimic
 Asigură un transport activ, ATP-dependent
 Permit deplasarea ionilor numai în sensul gradientului de
concentrație
 Asigură un transport activ secundar
 Modelul membranar Singer și Nicholson prezintă următoarele A
caracteristici:
 Bistratul lipidic reprezintă structura de bază
 Proteinele formează un film monomolecular intern
  Lipidele formează un monostrat impermeabil pentru apă
 Proteinele formează un film monomolecular extern
 Lipidele formează suportul bistratului proteic
 Lizozomii în care digestia materialului internalizat s-a încheiat sunt numiți D
și:
 Crinolizozomi
 Citolizozomi
 Fagolizozomi
 Telolizozomi
 Protolizozomi
 Printre caracteristicile structuilor din imaginea de mai jos se numără și: B
 Se găsesc la nivelul mucoasei respiratorii
 Sunt imobile
 Sunt formate din microtubuli
 Măresc suprafața de absorbție cu aproximativ 20%
 Sunt formate din microfilamente de actină și miozină I

 Enzima marker a reticulului endoplasmatic este: B

 5,-nucleotidaza
 Glucozo-6-fosfataza
 α-manozidaza
 malat-dehidrogenaza
 citocrom b5
 Moleculele membranare cu distribuție puternic asimetrică sunt: C
 Proteinele periferice
 Fosfolipidele
 Glicolipidele
 Proteinele intrinseci
 Colesterolul
 Despre proteinele fibrilare NU se poate afirma că: B
 Formează receptorii celulari
 Sunt, de obicei, proteine canal
 Sunt formate din lanțuri polipeptidice dispuse paralel
 Ocupă un mic spațiu de ancorare la bistratul lipidic
 Sunt reprezentate de glicoforina A din plasmalema hematiilor
 Aquaporinele: D
 Sunt proteine intracitoplasmatice
  Sunt proteine cărăuș cu activitate de tip enzimatic
 Sunt proteine multi-pass
 Sunt proteine integrale ale plasmalemei
 Sunt proteine cărăuș cu activitate de tip pompă
 Printre enzimele predominante ale matricei peroxizomale putem enu-mera: B
 Hidrolazele
 Catalazele
 Fosfatazele acide
 β-glucuronidazele
 Citocrom b5 reductazele
 Nucleolii au rol în sinteza: B
 ARNm
 ARNr
 ARNt
 A și C
 Toate de mai sus
 Spre deosebire de apoptoză, necroza: A
 Se desfășoară în mod haotic
 Nu este toxică pentru celulele învecinate
 Este un proces activ
 Echilibrează numărul de celule dintr-un țesut
 Pune în acțiune metabolismul propriu al celulelor
 În imaginea de mai jos se poate observa: C
 Nucleul
 Un proces de exocitoză la nivelul macrofagului
 Un proces de fagocitoză la nivelul neutrofilului
 Peroxizomi
 Macro și microvezicule de secreție

 Printre caracteristicile morfologice și biochimice ale celulelor senes-cente B

NU se numără și:
 Carioliza
 Creșterea bazofiliei citoplasmei
 Cariorexisul
 Scăderea volumului celular
 Creșterea numărului lizozomilor
 Comparativ cu celulele normale, celulele tumorale: C
 Se autoagregă în locația predestinată
  Se autodistrug atunci când sunt afectate
 Nu interpretează corect semnalele provenite de la celulele vecine
 Devin specializate sau mature
 Sunt genetic stabile
 Care dintre următoarele afirmații nu caracterizează miozina? B
 Este actin-activată
 În prezența actinei catalizează conversia GTP-ului în GDP +Pa
 Este denumită și enzima mecano-chimică
 Este o ATP-ază
 Este denumită și proteină motorie
 Perioada metabolică a celulei:. C
 Este specifică fazei M a ciclului celular
 Este denumită și faza de multiplicare
 Este formată din fazele: G1, S și G2
 Ocupă cea mai mică parte a ciclului celular
 Se caracterizează prin dispariția nucleului
 Rigor mortis sau rigiditatea cadaverică se caracterizează prin: D
 Desprinderea capului miozinic de pe filamentul de actină
 Cudarea capului miozinei
 Hidroliza ATP în ADP și Pi
 Deprivarea mușchiului de ATP
 Legarea ATP-ului la capul miozinic
 Transcitoza LDL-ului: A
 Poate controla acumularea excesivă a LDL-ului plasmatic
 Implică situsuri de legare cu afinitate ridicată
 Asigură necesarul de colesterol pentru celula în sine
 Implică prezența veziculelor tapetate de clatrină
 Este inhibată de hiperlipidemie
 În cazul celulelor senescente, printre factorii declanșatori ai apoptozei NU C
se numără și:
 Carența factorilor de creștere
 Defectele semnalizării transmembranare
 Activarea protein-kinazei C
 Alterarea ciclului celular
 Disfuncția tirozinkinazelor
 Adezivitatea celulară mediată de cadherine: A
 Este de tip homofilic, Ca2+dependentă
 Este de tip homofilic, Ca2+ independentă
 Este de tip heterofilic, Ca2+ independentă
 Este de tip hetero și homofilic, Ca2+ independentă
 Este de tip heterofilic, Ca2+dependentă
 În ceea ce privește cromatina se poate afirma că: C
 Heterocromatina facultativă suferă continuu procese de trans-cripție
 Eucromatina permisivă formează corpusculul Barr
  Eucromatina activă participă la procese de transcripție
 Heterocromatina constitutivă se poate transforma în eucromatină
 Eucromatina activă corespunde corpusculului F
 Activarea apoptozei: D
 Pe calea intrinsecă este favorizată de activarea receptorilor fas
 Pe calea extrinsecă necesită activarea proteinei Apaf-1
 Pe calea intrinsecă implică activarea proteinei AIF
 Pe calea extrinsecă pornește la nivelul receptorilor membranari
 Pe calea extrinsecă determină eliberarea citocromului mitocon-drial
 ATP-sintetaza NU se caracterizează: D
 Este localizată la nivelul membranei mitocondriale interne
 Subunitatea F1 proemină în matricea mitocondrială
 Realizează sinteza ATP-ului în prezența Mg2+
 Unitatea F0 este încastrată în bistratul lipidic al membranei
mitocondriale externe
 Este formată din trei regiuni cu roluri și structuri diferite
 Concentrația intracelulară a calciului este reglată de: A
 IP3
 Simportul Na+-Ca2+
 Pompele ionice de tip V
 Pompele de protoni
 Simportul 2 Na+-3Ca2+
 Reticolul endoplasmatic: E
 Este vizibil în microscopia fotonică doar utilizând colorații speciale
 Prezintă drept funcție majoră glicozilarea terminală a proteinelor
 Realizează sortarea sau segregarea produșilor de secreție
 Prezintă un rol esențial în sinteza mucopolizaharidelor
 Este implicat în depozitarea calciului intracelular
 La nivel mitocondrial: D
 Lanțul respirator prezintă 2 complexe fixe transportoare de electroni
 Fosforilarea oxidativă este etapa finală a metabolismului anaerob
 Ciclul Krebs se desfășoară în camera mitocondrială externă
 Fosforilarea oxidativă implică reducerea O2 la H2O
 Ciclul Krebs se desfășoară la nivelul membranei mitocondriale
externe
 Mediatorul intracellular utilizat de peptidul natriuretic atrial este: D
 AMPc
 DAG
 Ca2+
 GMPc
 I3P
 Semnalizarea endocrină: C
 Este o modalitate rapidă de comunicare intercelulară
 Intervine în formarea rapidă a placentei
  Utilizează moleculele semnal emise de sistemul APUD
 Reprezintă o modalitate de autosemnalizare
 Utilizează mediatori locali cu durată scurtă de viață
 Membrana mitocondrială prezintă două proteine antiport: A
 HPO42-/OH- și ATP/ADP
 Na+H+ și ATP/ADP
 Na+HCO3-/Cl- și GTP/GDP
 3Na+/Ca2+ și ATP/ADP
 Na+/K+/2Cl+ și GTP/GDP
 Recombinarea intercromozomială se realizează în timpul : A
 Metafazei I
 Profazei II
 Metafazei II
 Telofazei I
 Citokinezei
 Gangliozidele: B
 Sunt încărcate pozitiv
 Conțin una sau multe reziduuri de acid sialic
 Se autoasamblează formând lipozomii
 Conțin una sau mai multe grupări glicerol
 Reprezintă principalul constituent al mielinei
 Proteina P170: A
 facilitează transportul moleculelor hidrofobe la nivelul plasmalemei
 este o proteină ce transportă doar aminoacizi
 este proteină antiport
 pompează molecule spre interiorul celulelor
 este un canal pentru K+
 Care dintre următoarele mecanisme are rol reglator în menținerea ph-ului E
intracelular în apropierea valorii de 7,4:
 antiporturile Na+HCO3/Cl-, Na+/H+
 H+/K+ ATP-aza
 antiportul Na+/Ca2+
 antiportul HCO3/Cl-
 doar A și D
 La nivelul membranei mitocondriale există: B
 un antiport Na+/H+ și ATP/ADP
 un antiport H+PO42-/OH- și ATP/ADP
 doar un antiport ATP/ADP ce permite intrarea unei molecule de ATP
 doar pompe de protoni
 toate cele de mai sus
 Printre funcțiile centriolilor NU se regăsește: C
A. funcția de centru cinetic al celulei
B. organizator al microtubilor
C. implicarea în transportul vezicular între compartimentele celulare
 D. direcționarea mișcărilor fibroblastelor și a leucocitelor
E. rol cheie în polimerizarea tubulinei
 Precizați care din următoarele molecule ale adezivității celulare sunt C
implicate în recunoașterea intercelulară determinând și tranzițiile
morfologice din cadrul modelării și menținerii arhitecturii celulare:
A. integrinele
B. ocludinele
C. caderinele
D. selectinele
E. plakoglobinele
 Formarea placentei este rezultatul proliferării citotrofoblastelor care se C
consideră a fi rezultatul unei stimulări :
A. neurocrine
B. paracrine
C. autocrine
D. endocrine
E. prin contact direct
 Caracteristicile filamentelor intermediare NU includ: C
A. stabilitatea
B. sunt mai abundente în celulele epiteliale și neuroni
C. posibilitatea de a cupla nucleotide
D. sunt structuri fibrilare α-helicale
E. sunt mai importante în vecinătatea membranei
 Moleculele adezivității includ: D
A. tubulinele
B. ocludina
C. vinculina
D. V-CAM
E. cingulina
 Funcțiile joncțiunilor de tip gap includ: D
A. distribuția forțelor de tracțiune ce apar între celule
B. funcția de barieră
C. menținerea asimetriei mmbranare în celulele epiteliale
D. dependența de concentrația ionilor de Ca și de pH
E. asocierea cu filamentele matricei extracelulare
 Desensibilizarea reprezintă: C
A. legarea unor molecule de clatrină la un receptor
B. hidroliza PKA
C. legarea unei molecule de arestină la un receptor
D. hidroliza proteinelor G activate
E. fosforilarea subunității α din cadrul unei proteine G activate
 Imediat sub plasmalema polului apical la nivelul platoului striat se găsește: B
 miozină și calmodulină
 citoscheletul actinic cortical bogat în spectrină
 ezrină
 vilină și fimbrină
  toate cele de mai sus
 Asamblarea microvililor: B
 este independentă de semnalele colectate din mediu
 este posibilă numai în prezența vilinei și fimbrinei
 este GTP – dependentă
 se realizează numai în prezența ionilor de Ca și Mg
 necesită prezența spectrinei
 Cilii vibratili: A
 sunt specializări bazate pe microtubi
 prezintă mișcări determinate de interacțiunea actină – miozină
 prezintă mișcări determinate de interacțiunea tubulină – kinesină
 sunt morfologic asemănători microvililor
 se aglutinează și determină sensul de evacuare al produsului de
secreție
 Asamblarea și dezasamblarea filamentelor de actină cât și organizarea în B
rețele sistematizate sunt:
 Ca și Mg dependente
 dependente de prezența ABP
 influențate de prezența miozinei
 esențiale pentru mișcările cililor și flagelilor
 necesită prezența kinesinei
 Transportul vezicular ghidat între compartimentele celulare membranare: C
 implică rețeaua de filamente intermediare
 implică doar participarea filamentelor de actină și a moleculelor de
miozină
 implică rețeaua de microtubi
 necesită prezența sateliților pericentriolari
 necesită prezența filamentelor de nestină
 RER este foarte bine dezvoltat în: D
 celule care sintetizează hormoni steroizi
 melanocite
 miocite
 plasmocite și în hepatocitele care produc albumina
 toate cele de mai sus
 Detoxifierea: A
 Implică activitatea unor enzime din familia citocromului P450
 este determinată de acțiunea miozilat-triofosfatului
 induce în celule fenomene de contracție/relaxare
 implică eliberarea Ca2+ în citoplasmă
 activează o pompă de tip P
 REN este mai bine dezvoltat în: C
 celulele pancreasului exocrin
 plasmocite
 celule care sintetitezează pigmeți, cantități mari de glicogen
 neuroni
 doar B și C