Sunteți pe pagina 1din 194

ˇ De ce sunt importante

scrierile lui Ieremia pentru


MESAJUL LUI DUMNEZEU
oamenii de astazi?
˘ TRANSMIS PRIN
ˆ ˘ ˘
ˇ Ce ınvaţaminte putem trage
˘
din cartea biblica Ieremia? IEREMIA
ˇ De ce sunt importante
scrierile lui Ieremia pentru
MESAJUL LUI DUMNEZEU
oamenii de astazi?
˘ TRANSMIS PRIN
ˆ ˘ ˘
ˇ Ce ınvaţaminte putem trage
˘
din cartea biblica Ieremia? IEREMIA
MESAJUL LUI DUMNEZEU
TRANSMIS PRIN
IEREMIA

NUMELE
˘ 2010
Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
God’s Word for Us Through Jeremiah
˘ 2010
Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft
der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus
Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˘ ˆ
Tiparita ın aprilie 2016
˘ ˘ ˘ ˆ
Aceasta publicaţie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul
˘ ˘
unei lucrari mondiale de instruire biblica, susţinute prin donaţii.
˘ ˘ ˘
Daca nu exista alta indicaţie, citatele biblice sunt din
Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.
Provenienţa fotografiilor: ˇ pagina 54, 55: sigiliul lui Iucal şi sigiliul lui Ghedalia:
Gabi Laron/Institute of Archaeology/Hebrew University ˘ Eilat Mazar
God’s Word for Us Through Jeremiah
Romanian (jr-M)

˘ ˘ ˆ
Made in Germany Tiparita ın Germania
Druck und Verlag: Wachtturm-Gesellschaft, Selters/Taunus
CUPRINS

Capitolul Pagina
ˆ
1 „Am pus cuvintele mele ın gura ta“ 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 4
ˆ
2 Un profet care a slujit „la sfarşitul zilelor“ 9 9 9 9 9 9 9 9 14
˘ ˆ
3 „Sa le spui . . . cuvantul acesta“ 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 32
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
4 Sa ne pazim de o inima tradatoare 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 43
ˆ
5 Ce fel de prieteni ıţi alegi? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 54
˘
6 „Asculta, te rog, de glasul lui Iehova“ 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 67
ˆ
7 „Voi ındestula sufletul obosit“ 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 81
˘ ˆ ˆ ˘
8 „Vei ramane ın viaţa“ la fel ca Ieremia? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 92
˘ ˘ ˘
9 Sa nu ‘cautam lucruri mari pentru noi’ 9 9 9 9 9 9 9 9 103
ˆ ˆ
10 Intrebi ın fiecare zi „Unde este Iehova“? 9 9 9 9 9 9 9 9 114
˘ ˘
11 „Pastori dupa inima mea“ 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 128
ˆ ˘ ˘
12 „Oare nu asta ınseamna a ma cunoaşte?“ 9 9 9 9 9 9 9 9 140
˘ ˆ ˆ
13 „Iehova a facut ce-şi pusese ın gand“ 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 154
˘ ˆ
14 Şi tu poţi trage foloase din noul legamant 9 9 9 9 9 9 9 168
˘
15 „Nu pot sa tac“ 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 182
CAPITOLUL UNU

„AM PUS
ˆ CUVINTELE MELE
IN GURA TA“
˘ ˆ
„EXISTA un prieten mai apropiat decat un frate.“ (Prov.
ˆ
18:24) Ai avut şi tu un asemenea prieten? ˆ Atunci ştii cat de
˘
adevarate sunt aceste cuvinte inspirate. Intr-un prieten ade-
˘ ˆ ˆ ˆ
varat poţi avea ıncredere. Cand ıţi spune un lucru bun sau
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ıţi explica ce va face, ıl crezi. Daca ıţi arata ca trebuie sa faci
˘ ˘ ˆ
anumite schimbari, foarte probabil ca ıi accepţi sfatul şi ac-
ˆ ˘ ˆ
ţionezi ın consecinţa. In fond, el a dovedit de-a lungul
˘ ˆ ˆ ˘
timpului ca-ţi vrea numai binele chiar şi cand ıţi da un sfat.
˘ ˆ ˆ ˆ
El vrea sa reuşeşti ın tot ce faci. Şi, ıntrucat şi tu doreşti ace-
˘
laşi lucru pentru el, prietenia voastra va dura.
2 Oamenii pe care Dumnezeu i-a folosit la scrierea car ˘
ţi-
lor biblice pot fi consideraţi din multe puncte de vedere
ˆ ˆ
astfel de prieteni. Putem avea ıncredere ın cuvintele lor şi
˘
suntem convinşi ca ceea ce spun este spre binele nostru.
˘
Aşa trebuiau sa-i considere şi israeliţii din antichitate pe „oa-
menii [care] au vorbit de la Dumnezeu, fiind purtaţi de
ˆ ˘
spiritul sfant“ (2 Pet. 1:20, 21). Barbatul folosit de Dumne-
˘ ˘
zeu pentru a scrie cea mai lunga carte profetica a fost
ˆ ˘
Ieremia. El a mai scris cartea Plangerile, precum şi alte doua
˘
carţi biblice.
3 Poate ca˘ aţi observat şi voi ca˘ unii cititori ai Bibliei con-
˘ ˘
sidera ca mesajul transmis de scrierile lui Ieremia „nu este
˘
pentru ei“. Din punctul lor de vedere, aceste carţi biblice
ˆ ˆ ˆ
1, 2. De ce avem ıncredere ın ceea ce citim ın Biblie?
˘ ˘ ˆ
3, 4. Cum considera unii carţile biblice Ieremia şi Plangerile, dar de
˘
ce nu este corect acest punct de vedere? Explica.

4
ˆ
„Am pus cuvintele mele ın gura ta“ 5
ˆ ˆ ˘
nu conţin decat preziceri sumbre şi avertismente ınfricoşa-
toare.1 Dar este obiectiv acest punct de vedere?
˘
4 E adevarat, ˘ ˆ
Ieremia da ın scrierile sale avertismente fer-
me şi sfaturi directe, dar nu asta face uneori un prieten?
ˆ ˘
Chiar şi Isus a vorbit cu francheţe cand prietenii sai, apos-
˘
tolii, au manifestat atitudini greşite. El nu s-a reţinut sa-i
corecteze (Mar. 9:33–37). Cu toate acestea, mesajul princi-
˘ ˆ ˘
pal al lui Isus a fost pozitiv, aratand cum puteau oamenii sa
se bucure de aprobarea lui Dumnezeu şi de un viitor fericit
ˆ
(Mat. 5:3–10, 43–45). Acelaşi lucru ıl putem spune şi despre
mesajul pe care l-a transmis Ieremia. Scrierile lui fac parte
˘ ˘ ˆ
din „toata Scriptura“, care este de folos ca „sa ındrepte lu-
˘ ˘ ˘ ˆ
crurile“ (2 Tim. 3:16). Ieremia a aratatˆ fara ocolişuri cum ıi
˘
privea Iehova pe cei ce pretindeau ca Ii slujesc, dar care me-
˘ ˘ ˘ ˘
ritau sa culeaga roadele cailor lor rele. Totuşi, carţile Ieremia
ˆ ˘ ˘
şi Plangerile conţin un mesaj de speranţa şi arata cum pu-
ˆ ˘ ˆ
tem avea parte de binecuvantari ın viitor. De asemenea,
ˆ ˘
conţin profeţii cu privire la modul ın care urma sa acţione-
ˆ ˘ ˘ ˆ
ze Dumnezeu ın armonie cu scopul sau. Astazi, ımplinirea ˆ
˘ ˆ
acestor profeţii ne influenţeaza ın mod direct viaţa. In plus,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ın aceste doua carţi gasim cuvinte ıncurajatoare şi pline de
ˆ
optimism. (Citeşte Ieremia 31:13, 33; 33:10, 11; Plangerile
3:22, 23.)
5 Unele lucruri despre care a scris Ieremia ne sunt uti-
ˆ ˆ
le pentru a fi fericiţi ın prezent ın mijlocul poporului lui
Dumnezeu şi pentru a ne bucura de viitorul pe care ni-l
˘ ˆ ˘
promite Iehova. Sa ne gandim, de pilda, la fraternitatea
˘ ˘ ˆ ˘
noastra. Scrierile lui Ieremia ne vor ajuta sa ne ıntarim
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
1 In mai multe limbi exista cuvantul „ieremiada“, care ınseamna
ˆ ˆ ˘
„plangere“, „tanguire“ sau „tirada condamnatoare“. Cotidianul The
˘
Washington Post descria un film despre schimbarile de mediu şi de
˘ ˘ ˘
clima drept „o ieremiada incomoda“.
ˆ
5. In ce fel ne sunt utile scrierile lui Ieremia?
6 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˘ ˘ ˘
unitatea şi legaturile fraţeşti şi sa aplicam sfatul dat de
˘ ˘ ˘ ˘
apostolul Pavel: „Fraţilor, continuaţi sa va bucuraţi, sa va
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
lasaţi ındreptaţi, sa apreciaţi mangaierea pe care o primiţi,
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
sa gandiţi ın acelaşi fel, sa traiţi ın pace, iar Dumnezeul
˘
iubirii şi al pacii va fi cu voi“ (2 Cor. 13:11). Scrierile lui
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Ieremia au legatura stransa şi cu mesajul pe care ıl predi-
˘ ˘ ˆ
cam. Deşi le vorbim altora despre zilele din urma şi ıi
˘ ˆ
avertizam cu privire la iminenţa sfarşitului acestuiˆ sistem,
˘ ˘
mesajul nostru este pozitiv şi insufla speranţa. In plus,
˘ ˘
carţile scrise de Ieremia au o mare valoare practica. Exis-
˘ ˘ ˘ ˆ
ta multe asemanari ıntre viaţa şi activitatea lui Ieremia şi
ˆ ˘ ˆ
situaţia ın care ne aflam noi. Pentru a ınţelege acest lu-
˘ ˆ ˘ ˘
cru, sa vedem cine a fost Ieremia, ın ce perioada a trait şi
˘
care a fost misiunea acestui profet fidel, caruia Dumne-
˘ ˘ ˆ
zeu i-a spus: „Iata ca am pus cuvintele mele ın gura ta“
(Ier. 1:9).
6 Candˆ ˘
aşteapta naşterea
˘ ˆ
unui copil, parinţii se gan-
desc adesea la el: cum
˘
va arata, ce fel de om va
ˆ ˘
fi, ce va face ın viaţa. Ei
ˆ ˘ ˆ
se ıntreaba ce lucruri ıl
vor atrage, ce cale va alege
˘
şi ce realizari va avea. Şi
˘ ˘ ˆ
parinţii tai s-au gandit pro-
babil la astfel de lucruri şi,
˘
la fel, parinţii lui Ieremia.
Totuşi, Ieremia a fost un
caz special. De ce? Deoare-
˘
6, 7. De unde ştim ca Dum-
nezeu a manifestat un interes
˘
deosebit faţa de Ieremia, şi care
ˆ ˆ
era situaţia ın Iuda ın perioada
ˆ ˘
ın care s-a nascut acesta?
ˆ
„Am pus cuvintele mele ın gura ta“ 7
ˆ
ce Creatorul universului a fost ın mod deosebit interesat
de viaţa şi activitatea lui. (Citeşte Ieremia 1:5.)
ˆ ˘ ˆ
7 Intr-adevar, ınainte de naşterea lui Ieremia, Iehova şi-a
folosit preştiinţa cu privire la el. Dumnezeu a manifestat un
˘ ˘ ˘ ˆ
interes deosebit faţa de acest baiat, care s-a nascut ıntr-o fa-
˘ ˆ
milie preoţeasca ce locuia ıntr-un oraş aflat la nord de
ˆ ˆ
Ierusalim. Asta se ıntampla pe la mijlocul secolului al VII-lea
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ı.e.n., o perioada nefericita ın Iuda din ˆ cauza guvernarii rau-
lui rege Manase. (Vezi pagina 19.) In cea mai mare parte a
˘ ˘ ˆ
celor 55 de ani de domnie, Manase a facut ce e rau ın ochii
˘
lui Iehova. El a fost succedat de fiul sau ˆ Amon, care a ur-
˘
mat aceeaşi cale (2 Regi 21:1–9, 19–26). Insa lucrurile s-au
˘
schimbat radical odata cu venirea la tron a lui Iosia, un rege
˘ ˆ ˘ ˆ
care l-a cautat pe Iehova. Pana ın al 18-lea an al domniei
ˆ ˘ ˘
sale, el a ındepartat idolatria din ţara. Lucrul acesta trebuie
˘ ˘
sa-i fi bucurat pe parinţii lui Ieremia. Fiul lor a primit de la
ˆ
Dumnezeu numirea de profet ın timpul regelui Iosia
(2 Cron. 34:3–8).
˘ ˘ ˘
De ce ar trebui sa acordam atenţie carţilor biblice Ieremia
ˆ
şi Plangerile?

˘ ˆ
DUMNEZEU ALEGE UN PURTATOR DE CUVANT
ˆ ˘
8 Nu ştim ce varst ˆ
a avea Ieremia cand Dumnezeu i-a spus:
˘ ˆ
„Te-am facut profet pentru naţiuni“. Probabil avea ın jur de
ˆ ˆ ˘
25 de ani, varsta la care un levit putea ıncepe prima etapa
˘
a serviciului sau preoţesc (Num. 8:24). Oricum au stat lu-
˘ ˘
crurile, Ieremia a raspuns: „Vai, Domn Suveran Iehova! Iata
˘ ˘ ˘
ca eu nu ştiu sa vorbesc, fiindca sunt doar un copil“ (Ier.
ˆ ˘
1:6). Ieremia a avut reţineri, gandindu-se probabil ca era
ˆ ˘ ˘
prea tanar sau nepregatit pentru serioasa responsabilitate a
˘ ˘ ˆ
unui profet, ce presupunea şi sa vorbeasca ın public.
8. Ce misiune a primit Ieremia, şi cum a reacţionat el?
8 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

9 ˆ ˆ
Ieremia a primit misiunea de profet ın perioada ın
ˆ ˘ ˘ ˆ
care regele Iosia a ınlaturat dezgustatoarea ınchinare fal-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
sa şi a promovat ınchinarea adevarata. Indiferent ın ce
˘ ˘ ˆ
masura au colaborat Ieremia şi Iosia, un lucru e sigur: ın
˘
Iuda
ˆ exista un climat favorabil pentru profeţii adevaraţi.
In prima parte a domniei lui Iosia au mai slujit profeţii
ˆ ˘
Ţefania şi Naum.1 Tot ın acea perioada a slujit şi profete-
˘ ˘ ˘
sa Hulda, care a prezis ca aveau sa vina vremuri grele
˘ ˘ ˘
(2 Regi 22:14). Ieremia a ajuns sa traiasca acele vremuri.
Uneori, el a fost la un pas de moarte, iar prieteni precum
˘ ˘
Ebed-Melec şi Baruc au trebuit sa-l salveze sau sa-l ocro-
˘ ˆ
teasca de duşmani ınverşunaţi.
10 Cum te-ai simţi daca˘ Dumnezeu ţi-ar spune ca˘ ai pri-
˘ ˘
mit o numire speciala ca profet ca sa transmiţi un mesaj de
˘ ˆ
condamnare? (Citeşte Ieremia 1:10.) Sa ne gandim doar la
˘ ˘
unul ˆdintre mesajele pe care a trebuit sa le transmita Iere-
ˆ ˆ ˆ
mia. In 609 ı.e.n., cand armatele babiloniene se ındreptau
˘
spre Ierusalim, regele Zedechia aˆ cautat prin Ieremia un me-
˘
saj favorabil de la Dumnezeu. Insa mesajul lui Dumnezeu
pentru rege nu a fost deloc favorabil. (Citeşte Ieremia
21:4–7, 10.)
UN OM LA FEL CA NOI
11 ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Sa ne imaginam ca trebuie sa anunţam judecaţi şi
˘ ˆ ˘
condamnari aspre ımpotriva regilor rai, a preoţilor co-
˘ ˘
rupţi şi a profeţilor falşi. Ieremia a trebuit sa faca toate
ˆ
1 In ultimii ani de activitate ai lui Ieremia, au slujit şi profeţii Ha-
bacuc, Obadia, Daniel şi Ezechiel. Ieremia a slujit ca profet aproxi-
ˆ ˆ ˆ
mativ 40 de ani ınainte de distrugerea Ierusalimului, ın 607 ı.e.n., şi
˘ ˘
a mai trait peste 20 de ani dupa aceea.
ˆ ˆ
9, 10. In ce climat şi-a ınceput Ieremia activitatea de profet, dar de
ˆ ˆ
ce, mai tarziu, a avut nevoie de mult curaj pentru a-şi ındeplini mi-
siunea?
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
11. De ce lui Ieremia trebuie sa i se fi parut greu sa-şi ındeplineasca
ˆ
misiunea, dar cum l-a ıncurajat Iehova?
ˆ
„Am pus cuvintele mele ın gura ta“ 9
˘
aceste lucruri. Dar suntem siguri ca avem sprijinul lui
Dumnezeu, aşa cum l-a avut şi Ieremia (Ier. 1:7–9). Dum-
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
nezeu a aratat ca avea ıncredere ın tanarul Ieremia
ˆ ˆ ˘ ˘
ıncurajandu-l prin urmatoarele cuvinte: „Te fac astazi un
ˆ ˘ ˆ
oraş fortificat, un stalp de fier şi nişte ziduri de arama ım-
ˆ ˘ ˆ ˆ
potriva ıntregii ţari, ınaintea regilor lui Iuda, ınaintea
˘ ˆ ˘ ˆ
prinţilor sai, ınaintea preoţilor sai şi ınaintea poporului
˘ ˘ ˆ
ţarii. Ei vor lupta cu siguranţa ımpotriva ta, dar nu te vor
˘ ˘
birui, caci «eu sunt cu tine», zice Iehova, «ca sa te scap»“
(Ier. 1:18, 19).
12 Sa˘ nu credem ca˘ Ieremia era un om cu o tarie ˘
neo-
˘ ˘ ˆ ˘
bişnuita; era un om la fel ca noi. Şi, deşi a trait ıntr-o alta
˘ ˘ ˘
epoca, el s-a confruntat cu situaţii asemanatoare cu ale
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
noastre. Astazi, ın activitaţile zilnice sau ın activitaţile
ˆ ˆ ˆ ˆ
creştine, ıntalnim tot felul de oameni, aşa cum a ıntalnit
ˆ ˘
Ieremia. De aceea avem multe de ınvaţat de la acest pro-
fet, care, asemenea lui Ilie, a fost „un om cu sentimente
˘ ˆ
ca ale noastre“ (Iac. 5:17). Iata doar cateva exemple.
13 De-a lungul anilor cu toţii am avut perioade mai
˘
bune şi perioade mai rele. La fel şi Ieremia. Odata, un pre-
˘
ot de seama pe nume Paşhur l-a agresat fizic şi a poruncit
˘ ˆ ˆ ˆ
sa fie pus ın butuci. Ore ıntregi, Ieremia a stat ıntr-o po-
ˆ ˆ ˆ
ziţie chinuitoare, cu mainile, picioarele şi gatul stranse
ˆ ˆ ˘
ıntr-un cadru de lemn. Pe langa chinul fizic, el a trebuit
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
sa ındure şi batjocura ımpotrivitorilor. Imagineaza-ţi ca ar
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
trebui sa ınduri şi tu ridiculizari rautacioase şi chiar mal-
˘ ˘
tratare fizica. Cum crezi ca ai reacţiona? (Ier. 20:1–4)
14 Avand ˆ ˆ
ın vedere presiunile la care a fost supus Iere-
ˆ ˆ
mia, ıi putem ınţelege sentimentele de disperare ce reies
˘ ˘ ˆ
din cuvintele sale: „Blestemata sa fie ziua ın care m-am
˘ ˆ
12. De ce putem spune ca avem multe ın comun cu Ieremia?
˘ ˆ ˆ ˆ
13, 14. De ce s-ar putea regasi unii creştini ın ceea ce i s-a ıntamplat
lui Ieremia din cauza preotului Paşhur? (Vezi imaginea de la pagi-
na 10.)
10

˘ ˆ ˘ ˘
nascut! . . . De ce am ieşit din pantecele mamei sa vad tru-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
da şi mahnirea şi zilele sa mi se sfarşeasca ın ruşine? “ (Ier.
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
20:14–18). Ai fost şi tu vreodata atat de deprimat, ıncat sa
˘ ˘ ˆ
crezi ca nu ai nicio valoare, ca ceea ce faci e ın zadar sau
˘ ˘ ˆ
chiar ca nu are niciun rost sa perseverezi ın serviciul lui
ˆ
Iehova? Toţi cei care au ıncercat asemenea sentimente vor
˘ ˆ ˆ ˆ
gasi mangaiere analizand situaţiile prin care a trecut Iere-
ˆ ˆ
mia şi observand cum s-au rezolvat lucrurile ın cele din
˘
urma.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Ce anume va impresioneaza ın legatura cu misiunea
ˆ
pe care i-a ıncredinţat-o Iehova lui Ieremia? De ce putem
˘ ˆ
spune ca avem multe ın comun cu Ieremia?

15 ˘
Cuvintele de deznadejde din Ieremia 20:14–18 au
˘ ˘
fost rostite de profet imediat dupa ce a spus sa-i fie adu-
ˆ ˘ ˘ ˘
15. De ce este ıncurajator sa aflam prin ce stari a trecut Ieremia?
ˆ
„Am pus cuvintele mele ın gura ta“ 11
ˆ ˘
se cantari şi laude lui Iehova. (Citeşte Ieremia 20:12, 13.)
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
Ţi s-a ıntamplat şi ţie sa fii foarte fericit, iar ın urmatoa-
˘ ˘ ˘
rea clipa sa te simţi complet descurajat? Probabil ca toţi
˘ ˆ ˆ ˆ
gasim mangaiere ın acest episod. Sentimentele lui Iere-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
mia au fost cat se poate de fireşti. Fara ındoiala ca tuturor
˘ ˘
ne va fi de mare folos sa analizam acţiunile şi reacţiile
ˆ
acestui om pe care Creatorul l-a putut folosi ıntr-un mod
˘ ˆ
extraordinar ca purtator de cuvant (2 Cron. 36:12, 21, 22;
Ezra 1:1).
16 Un alt aspect sub care unii s-ar putea identifica cu Ie-

remia este celibatul. Dumnezeu i-a dat lui Ieremia o


˘ ˘ ˆ
porunca neobişnuita şi care, poate, chiar l-a pus la ıncer-
˘ ˘ ˘ ˘
care: sa nu se casatoreasca. (Citeşte Ieremia 16:2.) De ce i-a
˘ ˘ ˆ
dat Iehova aceasta porunca şi ce a ınsemnat ea pentru
profet? Cum le-ar putea fi de folos exemplul lui Ieremia
˘ ˘
fraţilor şi surorilor care nu au un partener de casatorie fie
ˆ ˘ ˘
din cauza ımprejurarilor, fie pentru ca ei au decis acest
ˆ ˘
lucru? Au ceva de ınvaţat din ceea ce i-a spus Dumnezeu
˘ ˘
lui Ieremia şi Martorii care sunt casatoriţi, dar nu au „fii
˘ ˘
şi fiice“? Dar cuplurile casatorite care au copii? Cum te
poate ajuta pe tine relatarea despre Ieremia?
17 Un alt episod demn de remarcat este cel ın ˆ
care Iere-
ˆ
mia i-a spus regelui ce domnea ın Iuda la acea vreme:
˘ ˆ
„Asculta, te rog, de glasul lui Iehova ın ceea ce-ţi spun şi-ţi
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
va merge bine, iar sufletul tau va ramane ın viaţa! “ (Ier.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
38:20). Din aceste cuvinte ınvaţam cum sa ne purtam cu
ˆ ˘
ceilalţi, inclusiv cu cei ce nu-i slujesc ınca lui Iehova, dar
pe care i-am putea ajuta. De asemenea, Ieremia este un
ˆ
bun exemplu pentru noi şi prin modul ˆ ın care s-a purtat
˘ ˘ ˆ ˘
cu cei ce asculta de Dumnezeu. Intr-adevar, putem ınva-
ţa foarte multe de la Ieremia!
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
16. Cine ar putea trage ınvaţaminte meditand la faptul ca Ieremia a
˘ ˘ ˘
ramas necasatorit?
ˆ ˘ ˆ
17. Ce putem ınvaţa din cuvintele consemnate ın Ieremia 38:20?
12 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˘
CE VOM ANALIZA IN ACEASTA CARTE
18 Aceasta˘ publicaţie ne va ajuta sa˘ analizam ˘ ˘
carţile bibli-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ce Ieremia şi Plangerile şi sa tragem ınvaţaminte din ele.
˘ ˘ ˆ ˘
Calauzit de spiritul sfant, apostolul Pavel a scris: „Toata
˘ ˘ ˆ
Scriptura este inspirata de Dumnezeu şi de folos ca sa ın-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
veţe, sa mustre, sa ındrepte lucrurile, sa disciplineze ın
˘ ˆ
dreptate“ (2 Tim. 3:16). Carţile Ieremia şi Plangerile fac par-
˘
te şi ele din „toata Scriptura“.
19 Desigur, aceste doua˘ car ˘ ˆ
ţi biblice pot fi analizate ın mai
˘
multe feluri. De pilda, unii le-ar putea studia verset cu ver-
ˆ ˘
set, pentru a ınţelege contextul şi semnificaţia fiecaruia.
˘
Alţii s-ar putea concentra asupra paralelelor, adica asupra
˘ ˘ ˘ ˆ
asemanarilor şi deosebirilor, ce exista ıntre persoane şi eve-
ˆ ˆ ˆ
nimente descrise ın Ieremia şi ın Plangerile şi echivalenţii
˘ ˆ
18, 19. Cum pot fi analizate carţile Ieremia şi Plangerile?
ˆ
„Am pus cuvintele mele ın gura ta“ 13
˘ ˘
moderni. (Compara Ieremia 24:6, 7; 1 Corinteni 3:6.) O alta
ˆ
abordare ar putea fi analizarea contextului istoric ın care au
avut loc evenimentele din zilele lui Ieremia (Ier. 39:1–9). De
˘ ˘ ˆ
fapt, pentru a trage foloase din cele doua carţi avem ıntr-o
˘ ˘ ˘
anumita masura nevoie de informaţii de acest fel. De ace-
ˆ
ea, capitolul doi, intitulat „Un profet care a slujit «la sfarşitul
˘ ˘
zilelor»“, ne ajuta sa ne facem o imagine de ansamblu a pe-
ˆ ˘ ˆ
rioadei istorice ın care a trait Ieremia şi a modului ın care a
dirijat Dumnezeu lucrurile la acea vreme.
20 Publicaţia de faţa˘ ıns ˆ ˘ ˘ ˘
a abordeaza carţile Ieremia şi Plan-
ˆ
ˆ ˘
gerile ıntr-un mod diferit. Ea se concentreaza asupra valorii
˘
lor practice pentru viaţa noastra de creştini (Tit 2:12). Ast-
ˆ ˘ ˘ ˘
fel, vom ınţelege mai bine ca aceste carţi sunt adevarate
daruri din partea lui Dumnezeu. Ele conţin multe informa-
˘ ˆ ˆ
ţii care sunt „de folos ca sa ınveţe“. De asemenea, ın ele
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
gasim sfaturi şi exemple care ne ajuta sa facem faţa ıncer-
˘ ˘
carilor vieţii, indiferent ca suntem celibatari, persoane
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
casatorite, batrani de congregaţie, pionieri, ıntreţinatori de
˘
familie, gospodine sau elevi. Da, fiecare dintre noi va gasi
ˆ ˘ ˘ ˘
ın aceste carţi inspirate informaţii care sa-l ajute sa fie „pre-
˘ ˘
gatit pentru orice lucrare buna“ (2 Tim. 3:17).
21 Pe masur ˘ ˘
a ce veţi studia fiecare capitol al acestei publi-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
caţii, cautaţi idei care va pot fi de folos. Fara ındoiala ca
˘ ˆ ˘ ˆ
analiza carţilor Ieremia şi Plangerile va confirma o data ın
ˆ
plus cuvintele lui Pavel: „Tot ce a fost scris mai ınainte a fost
˘
scris pentru instruirea noastra, pentru ca prin perseverenţa
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
noastra şi prin mangaierea din Scripturi sa avem speranţa“
(Rom. 15:4).
˘ ˘ ˘ ˆ
20. Cum abordeaza aceasta publicaţie carţile Ieremia şi Plangerile?
˘ ˘ ˘ ˘
21. De ce suntem nerabdatori sa studiem aceasta publicaţie?
ˆ ˘
Ce lucruri folositoare pentru viaţa de zi cu zi putem ınvaţa
˘ ˆ
din carţile biblice Ieremia şi Plangerile?
CAPITOLUL DOI

UN PROFET
ˆ CARE A SLUJIT
„LA SFARŞITUL ZILELOR“
ˆ ˘
„CE VEZI? “, l-a ıntrebat Dumnezeu pe profetul sau nou-nu-
˘ ˆ ˘
mit. „Un cazan peste care se sufla şi gura lui este ınclinata
˘ ˆ ˘ ˘
dinspre nord“, a raspuns tanarul Ieremia. Aceasta viziune
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
dezvaluia ınca de la ınceput ce fel de mesaj avea sa transmi-
˘
ta Ieremia. (Citeşte Ieremia 1:13–16.) Peste cazanul figurativ
˘ ˆ
se sufla nu pentru a-i raci conţinutul, ci pentru a ınteţi fo-
˘
cul de sub el. Da, Iehova prezicea ca, asemenea unui lichid
1, 2. a) Ce viziune a avut Ieremia, şi cum reiese din aceasta tema me-
˘ ˘ ˘
sajului sau profetic? b) De ce ar trebui sa acordam atenţie mesajului
lui Ieremia?
ˆ
Un profet care a slujit „la sfarşitul zilelor“ 15
˘ ˘
fierbinte ce se varsa dintr-un cazan, nenorocirea avea sa se
˘ ˘ ˘
abata asupra ţarii lui Iuda din cauza infidelitaţii locuitorilor
ˆ ˘
ei. Dar de ce gura cazanului era ınclinata spre sud? Acest
ˆ ˘ ˘ ˘
lucru ınsemna ca nenorocirea avea sa vina din nord. Babi-
˘ ˘
lonul avea sa invadeze ˆ ţara din aceasta direcţie. Şi chiar aşa
ˆ ˆ ˆ
s-a ıntamplat. In anii ın care a slujit ca profet, Ieremia a fost
˘ ˘ ˆ
martor la revarsari succesive din acest cazan ın clocot, care
au culminat cu distrugerea Ierusalimului.
2 Deşi Babilonul nu mai exista˘ de mult, avem toate mo-
˘ ˘
tivele sa acordam atenţie mesajelor profetice ale lui
˘ ˆ ˆ
Ieremia. De ce? Deoarece traim „la sfarşitul zilelor“, cand
mulţi se pretind a fi creştini, dar nici ei, nici religia din
care fac parte nu au aprobarea lui Dumnezeu (Ier. 23:20).
˘
De aceea, ca Martori ai lui Iehova, predicam la fel ca Iere-
˘
mia nu doar un mesaj de judecata, ci şi un mesaj de
˘
speranţa.
3 Se pare ca˘ Ieremia nu a consemnat evenimentele pe
˘ ˘ ˘
masura ce se desfaşurau, ci i-a dictat relatarea unui secre-
ˆ ˘
tar spre sfarşitul activitaţii sale ca profet (Ier. 25:1–3; 36:1,
˘ ˆ
4, 32). Cartea nu prezinta lucrurile ın ordine cronologi-
˘ ˘ ˘ ˘
ca, multe dintre parţile ce o alcatuiesc fiind aranjate dupa
˘ ˘
subiect. De aceea este util sa ne facem o idee generala de-
ˆ
spre contextul istoric al evenimentelor consemnate ın
˘ ˆ ˆ
carţile Ieremia şi Plangerile, precum şi despre ordinea ın
˘ ˘ ˘
care s-au desfaşurat ele. Sa remarcam graficul de la pagi-
ˆ ˆ ˆ ˘
na 19. Cunoscand ce rege domnea ın Iuda ıntr-o anumita
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
perioada, iar, ın unele cazuri, care era situaţia ın ţara şi ın
ˆ
afara ei, vom ınţelege mai bine cuvintele şi acţiunile lui
Ieremia. Astfel vom putea trage mai multe foloase din me-
˘
sajul pe care l-a transmis Dumnezeu poporului sau prin
acest profet.
˘ ˘
3. a) Cum este structurata cartea biblica Ieremia? b) Ce vom afla din
acest capitol?
16 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ
CONTEXTUL ISTORIC IN CARE A PROFEŢIT IEREMIA
4 Ieremia a profeţit ıntr-o ˆ ˘ ˘
perioada de schimbari dramati-
ˆ ˆ
ce, cand Asiria, Babilonul şi Egiptul ışi disputau supremaţia
ˆ ˆ ˘ ˆ
ın regiune. Cu aproximativ 93 de ani ınainte ca el sa-şi ın-
˘ ˆ ˆ
ceapa serviciul de profet, Asiria a ınfrant regatul de nord al
ˆ
celor zece triburi ale lui Israel şi i-a dus ın exil pe mulţi din-
˘
tre locuitorii lui. La acea vreme, Iehova a aparat Ierusalimul
˘
şi pe regele sau fidel, Ezechia, de atacurile asirienilor. Ne
ˆ ˆ
amintim, desigur, episodul ın care Dumnezeu a ucis ın mod
˘ ˘
miraculos 185000 de soldaţi din tabara duşmana (2 Regi
˘
19:32–36). Dupa Ezechia, la tronul lui Iuda a urmat Mana-
˘ ˘
se, unul dintre fiii sai, care a domnit 55 de ani. Se pare ca
˘ ˆ ˆ
Ieremia s-a nascut ın timpul domniei lui Manase, cand Iuda
a ajuns sub controlul politic al Asiriei (2 Cron. 33:10, 11).
5 Ieremia a scris car ˘ ˆ ˘
ţile 1 şi 2 Regi, ın care citim ca Ma-
ˆ ˘ ˘
nase a reconstruit locurile ınalte pe care tatal sau le
distrusese. El a ridicat altare pentru Baal şi pentru armata
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
cerurilor pana şi ın templul lui Iehova. A varsat mult sange
˘
nevinovat şi chiar şi-a trecut prin foc propriul fiu ca jertfa
˘ ˘ ˆ
pentru un dumnezeu fals. Pe scurt, „a facut mult rau ın
ochii lui Iehova“. Din cauza tuturor acestor nelegiuiri,
˘ ˆ ˘
Dumnezeu a hotarat ca asupra Ierusalimului şi a lui Iuda sa
˘ ˘
se abata o nenorocire, aşa cum se abatuse asupra Samariei
˘
şi a Israelului (2 Regi 21:1–6, 12–16). Dupa moartea lui Ma-
˘ ˘ ˘
nase a devenit rege fiul sau Amon. La fel ca tatal sau, el a
ˆ ˘ ˘
practicat idolatria. Dar, ın scurta vreme, lucrurile aveau sa
ˆ ˆ
se schimbe. Doi ani mai tarziu, Amon a fost asasinat, iar ın
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
659 ı.e.n. a urcat la tron fiul sau Iosia, ın varsta de 8 ani.
ˆ
6 In timpul domniei de 31 de ani a lui Iosia, Babilonul a
ˆ ˘ ˆ
devenit treptat mai puternic decat Asiria. Iosia a vazut ın
˘ ˘
aceasta o ocazie de a elibera Iuda de sub dominaţia straina.
ˆ
4–6. Care era situaţia poporului lui Dumnezeu ın anii de dinaintea
numirii lui Ieremia ca profet?
ˆ
Un profet care a slujit „la sfarşitul zilelor“ 17
˘ ˘
Spre deosebire de bunicul şi de tatal sau, el i-a slujit cu fide-
litate lui Iehova şi a instituit
ˆ importante reforme religioase
(2 Regi 21:19—22:2). In al 12-lea an de domnie, a distrus lo-
ˆ ˆ
curile ınalte, stalpii sacri şi chipurile cioplite de pe tot
˘
teritoriul regatului sau. Apoi a poruncit ca templul lui Ieho-
˘
va sa fie reparat. (Citeşte 2 Cronici 34:1–8.) Este demn de
˘ ˆ
remarcat ca Dumnezeu l-a numit pe Ieremia profet ın al
ˆ ˆ
13-lea an al domniei lui Iosia, ın 647 ı.e.n.
˘ ˆ
Cum te-ai fi simţit daca ai fi fost profet ın zilele
lui Ieremia?

7
ˆ ˘ ˆ
In timpul lucrarilor de reparare a templului, ın al 18-lea
˘
an al domniei bunului rege Iosia, marele preot a gasit „car-
˘ ˘ ˘
tea legii“. Regele i-a cerut secretarului sau sa i-o citeasca.
˘
Auzind cuvintele Legii, el a recunoscut pacatele poporului,
˘ ˆ
a cautat ındrumarea lui Iehova prin profetesa Hulda şi i-a
ˆ ˘ ˘
ındemnat pe supuşii sai sa respecte poruncile lui Dumne-
˘ ˘ ˘ ˘
zeu. Hulda i-a dezvaluit lui Iosia ca Iehova avea sa aduca
˘
„nenorocire“ asupra iudeilor din cauza infidelitaţii lor. Dar,
˘ ˘ ˆ ˘
datorita atitudinii bune a lui Iosia faţa de ınchinarea pura,
˘ ˘ ˘ ˆ
nenorocirea nu avea sa se abata asupra ţarii ın timpul vieţii
acestui rege (2 Regi 22:8, 14–20).
8 Iosia şi-a intensificat eforturile de a ınl ˆ ˘
atura idolatria
˘ ˆ ˘ ˆ
din ţara. In zelul sau, el a intrat chiar şi ın teritoriul ce apar-
ˆ
ţinuse candva triburilor de nord ale lui Israel şi a distrus
ˆ ˘
locul ınalt şi altarul de la Betel. Totodata, a organizat o mare
˘ ˘ ˆ ˘
sarbatoare de Paşte (2 Regi 23:4–25). Cat de mult trebuie ˆ ˘ sa
se fi bucurat Ieremia de reformele regelui Iosia! Insa toate
˘ ˘ ˘ ˘
aceste masuri nu au reuşit sa-i faca pe iudei sa-şi schimbe
7, 8. a) Prin ce s-a deosebit domnia regelui Iosia de cea a predece-
˘ ˘
sorilor sai, Manase şi Amon? b) Ce fel de persoana a fost Iosia? (Vezi
chenarul de la pagina 20.)
18 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˆ ˘ ˆ
caile. Manase şi Amon ıi obişnuisera cu ınchinarea degra-
˘ ˘ ˘ ˘
danta la idoli, astfel ca starea lor spirituala era jalnica. Nu e
˘ ˆ
de mirare ca, ın pofida reformelor instituite de Iosia, Ieho-
˘ ˘ ˘
va l-a trimis pe Ieremia sa spuna ca dumnezeii iudeilor erau
ˆ
tot atat de mulţi ca oraşele lor. Conaţionalii profetului erau
ˆ ˘ ˘ ˘
asemenea unei soţii infidele: ıl parasisera pe Iehova pentru
˘ ˆ
a se prostitua cu dumnezei straini. Ieremia a declarat: „Cate
˘ ˆ
strazi are Ierusalimul, tot atatea altare aţi pus pentru lucrul
˘ ˆ ˘
ruşinos, altare pe care faceţi sa se ınalţe fum de jertfa pen-
tru Baal“. (Citeşte Ieremia 11:1–3, 13.)
9 Mesajele transmise de Ieremia nu i-au schimbat pe iu-
˘ ˘
dei. Nici pe scena politica internaţionala nu s-a schimbat
ˆ
nimic: na ˆ ţiunileˆ vecine ışi continuau lupta pentru supre-
maţie. In 632 ı.e.n., armatele aliate ale Babilonului şi ale
Mediei au cucerit oraşul Ninive, capitala Asiriei. Trei ani mai
ˆ
tarziu, faraonul Neco al Egiptului şi-a condus armata spre
ˆ ˆ ˘
nord pentru a le veni ın ajutor asirienilor aflaţi ın razboi.
ˆ
Din anumite motive, care nu sunt specificate ın Biblie, Io-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
sia a ıncercat sa opreasca armata egipteana la Meghido, ınsa
˘ ˘
a fost ranit de moarte (2 Cron. 35:20–24). Ce schimbari pe
˘ ˘ ˆ
plan politic şi religios avea sa aduca ın Iuda nefericita moar-
ˆ ˘ ˘
te a regelui? Şi cu ce noi ıncercari avea sa se confrunte
Ieremia?
O SCHIMBARE A CLIMATULUI RELIGIOS
˘
10 ˆ ˆ
Sa ne gandim ce a simţit Ieremia cand a aflat despre
ˆ ˆ
moartea lui Iosia. Profund ındurerat, el a intonat
ˆ cante-
ce de jale pentru rege (2 Cron. 35:25). In Iuda erau
˘ ˘
vremuri tulburi, iar instabilitatea politica internaţionala
9. Ce evenimente internaţionale au marcat ultimii ani de domnie ai
lui Iosia?
˘ ˘ ˘
10. a) Prin ce se aseamana perioada de dupa moartea lui Iosia cu
ˆ
zilele noastre? b) Ce foloase putem trage analizand exemplul lui Ie-
remia?
Serviciul de profet
al lui Ieremia
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
nu facea decat sa ınrautaţeasca Manase
situaţia, deoarece puterile rivale,
Amon 661 660
Egiptul, Asiria şi Babilonul, se ˆ
ı.e.n.
luptau pentru deţinerea contro-
ˆ ˘ ˘
lului ın zona. Odata cu moartea
ˆ Iosia 659
regelui Iosia, ın Iuda s-a schim-
650
bat şi climatul religios. Moartea
ˆ ˆ Numirea lui
lui a ınsemnat sfarşitul unui re-
˘ Ieremia ca
gim favorabil activitaţii profetice profet c. 647
ˆ
a lui Ieremia şi ınceputul unui
640
regim ostil. Mulţi dintre fraţii
noştri din timpurile moderne au distrugerea
˘ ˘ ˘ oraşului Ninive
trecut prin schimbari asemana- 632
˘
toare, de la o relativa libertate de
ˆ 630
ınchinare la persecuţie şi inter- Ioahaz 628
ˆ (trei luni)
dicţie. Şi cine ştie caţi dintre
ˆ ˆ
noi vom trece, poate, ın curand Ioiachim 628
printr-o astfel de schimbare!
620
Cum ne-ar putea afecta acest Ioiachin 618
˘ (trei luni)
lucru? Ce ar trebui sa facem
˘
pentru a ne pastra integritatea? Zedechia 617
ˆ ˆ ˘ ˆ
Avand aceste ıntrebari ın minte,
˘ ˘ ˆ ˘ 610
sa analizam prin ce ıncercari a
trecut Ieremia şi ˆ cum a reuşit distrugerea
˘ ˘ ˘
sa le depaşeasca. In mod sigur, Ierusalimului
ˆ 607
exemplul lui ne va ıncuraja.
11 Locuitorii lui Iuda l-au facut ˘ 600

rege la Ierusalim pe Ioahaz, fiul


lui Iosia. Ioahaz, numit şi Şalum,
a domnit doar trei luni. El a fost
590
detronat de faraonul Neco la
ˆ
ıntoarcerea acestuia din nord,
ˆ ˆ ˆ ˘
11. Ce s-a ıntamplat ın Iuda dupa
moartea lui Iosia? 580
IOSIA
— ULTIMUL REGE
BUN AL LUI IUDA
Iosia a devenit rege al
ˆ
lui Iuda la varsta de opt
˘ ˘
ani, dupa moartea tata-
˘ ˆ
lui sau, Amon. Cand avea
ˆ ˘
15 ani, Iosia a ınceput sa-l
˘
caute pe Dumnezeu şi ‘sa
˘
umble pe toata calea lui
˘ ˘
David, stramoşul sau’. La
ˆ ˘
19 ani a ınceput sa cureţe
ˆ
Iuda şi Israelul de ınchi-
˘ ˆ
narea falsa, distrugand
idolii şi locurile unde se
˘ ˆ
practica aceasta ınchina-
˘ ˘
re. La 25 de ani a dat porunca sa fie reparat templul
lui Iehova (2 Regi 21:19—22:2; 2 Cron. 34:2–8).
ˆ ˘
In timpul lucrarilor de reparare a templului a fost
˘ ˘
gasita cartea Legii, se pare chiar originalul scris de
ˆ ˆ
Moise. Cand i s-a citit Legea, Iosia s-a umilit, şi-a sfa-
ˆ
şiat veşmintele şi a plans. El a dat dispoziţie ca aceasta
˘ ˘ ˆ
sa fie citita şi ın auzul preoţilor, al leviţilor şi al tuturor
˘ ˆ ˘
supuşilor sai, de la cel mai mic pana la cel mai mare.
˘ ˆ ˘ ˆ
Potrivit relatarii biblice, regele a ıncheiat un legamant
„de a-l urma pe Iehova şi de a respecta poruncile . . .
˘ ˆ
din toata inima şi din tot sufletul“. Apoi a ıntreprins o
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
şi mai vasta campanie de ınlaturare a ınchinarii false.
˘ ˘
De asemenea, a organizat o mare sarbatoare de Paş-
˘ ˘ ˆ
te pentru Iehova, o sarbatoare cum nu mai fusese ın
Iuda din zilele lui Samuel (2 Cron. 34:14—35:19).
ˆ
Un profet care a slujit „la sfarşitul zilelor“ 21
˘ ˆ
dupa lupta cu babilonienii. Faraonul l-a dus pe Ioahaz ın
˘
Egipt, de unde, aşa cum a spus Ieremia, nu ‘avea sa se mai
ˆ ˘ ˆ
ıntoarca’ (Ier. 22:10–12; 2 Cron. 36:1–4). Neco l-a ıntronat
ˆ
ın locul lui Ioahaz pe Ioiachim, un alt fiu al lui Iosia. Ioia-
˘ ˘
chim nu a urmat exemplul bun al tatalui sau. El nu a
continuat reformele instituite de acesta, ci a practicat idola-
tria. (Citeşte 2 Regi 23:36, 37.)
ˆ
12 La ınceputul domniei lui Ioiachim, Iehova i-a spus lui
˘ ˘ ˘ ˘
Ieremia sa mearga la templu şi sa-i condamne pe faţa pe iu-
˘ ˘
dei pentru rautatea lor. Aceştia credeau ca simplulˆ fapt de a
ˆ ˘ ˘
avea templul ın mijlocul lor le asigura ocrotirea. Insa, daca
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nu aveau sa ınceteze ‘sa fure, sa ucida, sa comita adulter, sa
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
jure stramb, sa faca sa se ınalţe fum de jertfa pentru Baal şi
˘ ˘ ˘
sa umble dupa alţi dumnezei’, Iehova avea sa abandoneze
ˆ ˆ ˆ ˆ
atat templul, cat şi pe iudeii ipocriţi care se ınchinau ın el.
ˆ
Nu abandonase Dumnezeu ˆ şi tabernacolul de la Şilo ın zi-
˘ ˘ ˘
lele marelui preot Eli? Intr-adevar, Iuda avea sa devina „un
loc devastat“ (Ier. 7:1–15, 34; 26:1–6).1 Pentru a transmite
un asemenea mesaj, Ieremia avea nevoie de mult curaj.
˘ ˆ
Foarte probabil ca el a rostit cuvintele lui Iehova ın public,
ˆ
ın faţa unor oameni importanţi şi influenţi. Şi unii dintre
˘
fraţii şi surorile noastre de azi simt ca au nevoie de curaj
˘
pentru a depune marturie stradal ori pentru a le vorbi unor
˘ ˆ ˘
oameni bogaţi sau cu poziţie sociala ınalta. Putem fi siguri
ˆ ˘ ˘
ınsa ca Dumnezeu ne susţine şi pe noi aşa cum l-a susţinut
pe Ieremia (Evr. 10:39; 13:6).
13 Dat fiind climatul politic şi religios din Iuda, cum
˘ ˘
aveau sa reacţioneze conducatorii religioşi la cuvintele lui
ˆ
Ieremia? Potrivit celor relatate de profetul ınsuşi, „preoţii,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
1 Datorita asemanarii dintre ele, unii considera ca versetele din Ie-
˘
remia 7:1–15 şi cele din Ieremia 26:1–6 se refera la acelaşi eveniment.
ˆ
12, 13. a) Care era climatul religios la ınceputul domniei lui Ioia-
˘
chim? b) Cum s-au purtat conducatorii religioşi iudei cu Ieremia?
22 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

ˆ ˆ
profeţii şi tot poporul au pus mana pe el, zicand: «Vei muri
˘
negreşit»“. Plini de furie, au spus: „Omul acesta merita
ˆ
sentinţa cu moartea“. (Citeşte Ieremia 26:8–11.) Dar ım-
˘ ˆ ˆ
potrivitorii lui Ieremia n-au reuşit sa-l omoare ıntrucat
˘ ˆ ˆ
Iehova era cu el ca sa ıl scape. Cat despre profet, el nu s-a
˘ ˘ ˆ
lasat intimidat de numarul mare de ımpotrivitori sau de
˘ ˘ ˘ ˘
ameninţarile lor. Şi nici noi n-ar trebui sa ne lasam inti-
midaţi.
Prin ce s-a deosebit domnia lui Iosia de domnia
˘ ˆ ˘
predecesorilor sai, Manase şi Amon? Ce putem ınvaţa din
ˆ ˆ
modul ın care Ieremia şi-a ındeplinit dificila misiune?
ˆ
Un profet care a slujit „la sfarşitul zilelor“ 23

„SCRIE . . . TOATE CUVINTELE“


14
ˆ
In al patrulea an al domniei lui Ioiachim, Iehova i-a zis
˘
lui Ieremia sa scrie toate cuvintele pe care i le spusese din
ˆ ˘
zilele lui Iosia pana atunci. Astfel, Ieremia i-a dictat secreta-
˘ ˆ
rului sau, Baruc, tot ce-i spusese Dumnezeu ın cei 23 de ani
˘ ˆ
de serviciu ca profet. El transmisese mesaje de judecata ım-
potriva a aproximativ 20 de regi şi regate. Apoi Ieremia i-a
˘ ˘ ˆ
poruncit lui Baruc sa citeasca cu voce tare sulul ın casa lui
˘
Iehova. Cu ce scop? „Poate ca cei din casa lui Iuda vor lua
˘ ˘ ˆ
aminte la toata nenorocirea pe care ma gandesc s-o aduc
ˆ ˘ ˆ ˘
ımpotriva lor“, a spus Iehova, „ca sa se ıntoarca fiecare de
˘ ˘
la calea lui rea, iar eu sa le iert nelegiuirea şi pacatul“ (Ier.
25:1–3; 36:1–3).
15 Un demnitar de la curte i-a citit şi lui Ioiachim cuvin-
˘ ˘ ˘
tele lui Ieremia. Regele a taiat sulul bucata cu bucata şi l-a
˘ ˆ
ars. Apoi a poruncit ca Ieremia şi Baruc sa fie aduşi ınain-
tea lui. „Dar Iehova i-a ţinut ascunşi.“ (Citeşte Ieremia
36:21–26.) Din cauza atitudinii incorigibile a lui Ioiachim,
˘ ˘ ˘ ˆ
Iehova a spus prin profetul sau ca regele ‘avea sa fie ıngro-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
pat cum este ıngropat un magar’. El avea sa fie „tarat şi
aruncat dincolo de porţile Ierusalimului“ (Ier. 22:13–19).
˘ ˘ ˆ ˆ
Credeţi ca o profeţie ca aceasta, rostita ın termeni atat de
˘
plastici, putea fi nesocotita, ca şi cum ar fi fost o exagerare
a lui Ieremia?
16 Deşi a trebuit sa˘ transmita˘ judeca˘ ţi din partea lui

Dumnezeu, Ieremia nu a fost un profet al mesajelor de con-


˘
damnare. El a transmis şi un mesaj de speranţa. Iehova avea
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa elibereze de duşmani o ramaşiţa a lui Israel şi sa o resta-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
bileasca ın ţara sa, unde avea sa locuiasca ın siguranţa.
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Dumnezeu avea sa ıncheie cu poporul sau „un legamant
ˆ ˘ ˘ ˘
14, 15. a) Ce au ınceput sa faca Ieremia şi secretarul sau, Baruc, la
ˆ
porunca lui Iehova ın al patrulea an al domniei lui Ioiachim? b) Ce fel
˘
de persoana a fost Ioiachim? (Vezi chenarul de la pagina 25.)
˘
16. Ce mesaj de speranţa a anunţat Ieremia?
24 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
nou“, „un legamant de durata indefinita“ şi sa scrie legea ın
˘ ˘ ˘
inima slujitorilor sai. El avea sa le ierte nelegiuirea şi sa dea
˘ ˘
uitarii pacatele lor. Mai mult, un descendent al lui David
˘ ˘ ˆ ˘
‘avea sa aplice normele dreptaţii şi ale justiţiei ın ţara’ (Ier.
˘ ˘
31:7–9; 32:37–41; 33:15). Aceste profeţii urmau sa-şi gaseas-
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
ca ımplinirea ın deceniile şi ın secolele ce aveau sa vina,
ˆ ˘ ˘
ımplinire care ne influenţeaza viaţa şi care ne ofera speran-
˘
ţa unui viitor etern. Dar sa revenim la zilele lui Ieremia.
˘ ˆ
Duşmanii lui Iuda continuau lupta pentru stapanirea teri-
˘
toriului ţarii. (Citeşte Ieremia 31:31, 33, 34; Evrei 8:7–9;
10:14–18.)
ASCENSIUNEA BABILONULUI
ˆ ˆ
17 In 625 ı.e.n. ˘ ˘ ˘ ˆ
s-a dat o batalie decisiva ıntre babilonieni
˘ ˆ ˆ
şi egipteni la Carchemiş, localitate aflata ın apropiere de raul
Eufrat, la aproximativ 600 de kilometri nord de Ierusalim.
ˆ
Regele Nebucadneţar a ınvins armatele faraonului Neco, pu-
ˆ ˘ ˆ
nand astfel capat dominaţiei egiptene ın regiune (Ier. 46:2).
˘ ˆ
Iuda se afla acum sub stapanirea lui Nebucadneţar, ˆ iar Ioia-
˘ ˘ ˘ ˘
chim a fost obligat sa devina slujitorul acestuia. Insa, dupa
˘ ˘
ce i-a fost supus trei ani, Ioiachim s-a razvratit (2 Regi 24:1, 2).
ˆ ˆ
Drept urmare, ın 618 ı.e.n, Nebucadneţar şi armata sa au in-
ˆ ˘ ˆ ˆ
vadat Iuda şi au ınconjurat Ierusalimul. Sa ne gandim cat de
˘ ˘
grea a fost aceasta perioada chiar şi pentru profetul lui Dum-
˘ ˘ ˆ ˆ
nezeu, Ieremia! Se pare ca Ioiachim şi-a gasit sfarşitul ın
˘
timpul asediului.1 La tronul lui Iuda a venit fiul sau Ioiachin,
ˆ ˘ ˆ ˆ
1 In Daniel 1:1, 2 se spune ca Ioiachim a fost dat ın mana lui Nebu-
ˆ ˘ ˆ
cadneţar ın al treilea an de domnie, dupa cat se pare, ca rege vasal. De
ˆ ˘ ˆ ˆ
aici s-ar putea ınţelege ca regele a murit ın timpul asediului ın urma
˘ ˘ ˘
caruia Ierusalimul a fost cucerit. Josephus Flavius relateaza ca Nebu-
ˆ
cadneţar l-a ucis pe Ioiachim şi i-a aruncat trupul ın afara zidurilorˆ Ie-
˘ ˆ ˆ ˘
rusalimului, astfel ca Ioiachim nu a avut parte de ınmormantare. Insa
˘ ˆ
Biblia nu arata cum s-a ımplinit profeţia referitoare la moartea lui Ioia-
chim (Ier. 22:18, 19; 36:30).

17, 18. Ce evenimente internaţionale au marcat ultimii ani ai dom-


niei lui Ioiachim şi a lui Zedechia?
IOIACHIM, REGELE
ˆ
CARE L-A OMORAT
PE PROFETUL
LUI IEHOVA
Ioiachim a urcat pe
ˆ
tronul lui Iuda la v ar-
sta de 25 de ani şi a dom-
nit aproximativ 11 ani.
Faptele lui sunt prezen-
ˆ
tate pe scurt ın 2 Cro-
nici 36:5–8, unde se ara-
˘ ˘ ˘
ta ca a facut lucruri rele,
ba chiar ‘lucruri dezgus-
˘
tatoare’. Ioiachim a igno-
rat avertismentele date
˘ ˘
de Ieremia, astfel ca domnia sa a fost caracterizata de
˘ ˆ
nedreptate, extorcare şi crima. Cand profetul Uria a
transmis acelaşi mesaj ca Ieremia, Ioiachim a porun-
˘ ˆ ˘ ˆ
cit sa fie omorat. Se pare ca acest rege a murit ın
timpul asediului babilonian asupra Ierusalimului (Ier.
22:17–19; 26:20–23).

˘
care, dupa o domnie de numai trei luni, s-a predat babilo-
˘ ˆ
nienilor. Nebucadneţar a pradat Ierusalimul, luandu-i toate
˘ ˆ
bogaţiile, şi i-a dus ın exil pe Ioiachin, familia regelui şi fami-
˘
liile nobililor lui Iuda, pe barbaţii puternici şi pe meşteşugari.
Printre exilaţi s-au aflat şi Daniel, Hanania, Mişael şi Azaria
(2 Regi 24:10–16; Dan. 1:1–7).
18 Nebucadneţar l-a facut˘ ˆ
apoi rege ın Iuda pe Zedechia,
˘ ˘
un alt fiu al lui Iosia. Zedechia avea sa fie ultimul rege pa-
ˆ ˘ ˆ ˆ
mantesc din linia davidica. Domnia lui a luat sfarşit ın
26 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˆ
607 ı.e.n., cand au fost distruse Ierusalimul şi templul
(2 Regi 24:17). Cei 11 ani de domnie ai lui Zedechia au fost
˘ ˆ ˘
marcaţi de mari framantari politice şi sociale. De aceea, Ie-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
remia a trebuit sa-şi puna toata ıncrederea ın Cel care ıl
numise profet.
19 Sa˘ ne transpunem ın ˆ
situaţia lui Ieremia. Din zilele lui
˘
Iosia, Ieremia a fost martor la schimbarile dramatice de pe
˘ ˘
scena politica şi la degradarea spirituala a poporului lui
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Dumnezeu. El ştia ınsa ca lucrurile aveau sa se ınrautaţeas-
˘ ˘ ˆ ˘
ca şi mai mult. Oamenii din oraşul sau ıi spuneau: „Sa nu
ˆ ˘ ˆ
mai profeţeşti ın numele lui Iehova ca sa nu mori de mana
˘ ˘ ˆ
noastra“ (Ier. 11:21). Chiar ˆ şi dupa ce profeţiile sale s-au ım-
ˆ
plinit, iudeii au zis: „In ce priveşte cuvantul pe care ni l-ai
ˆ
spus ın numele lui Iehova, nu te vom asculta“ (Ier. 44:16).
ˆ ˘ ˆ ˆ
Erau ınsa ın joc vieţi omeneşti, aşa cum sunt şi ın prezent.
˘
Asemenea lui Ieremia, şi noi anunţam un mesaj de la Ieho-
va. De aceea, zelul nostru pentru lucrarea de predicare va
˘ ˆ ˆ ˆ
fi cu siguranţa reınnoit analizand modul ın care l-a ocrotit
ˆ ˘
Iehova pe profet ın perioada ce a precedat caderea Ierusali-
mului.
19. Cum au reacţionat contemporanii lui Ieremia la mesajul trans-
˘
mis de el, şi de ce ar trebui sa ne intereseze acest lucru?
ˆ ˘
Ce putem ınvaţa din atitudinea pe care a manifestat-o
ˆ
Ieremia ın timpul domniei lui Ioiachim? Ce profeţie
˘ ˘ ˆ ˘
remarcabila, a carei ımplinire ne influenţeaza viaţa,
˘
a facut Ieremia?

ULTIMELE ZILE ALE UNEI DINASTII


20 ˘
Probabil ca perioada cea mai grea din serviciul de pro-
ˆ
fet al lui Ieremia a fost ın timpul domniei regelui Zedechia.
˘ ˘
20. De ce domnia lui Zedechia a fost o perioada deosebit de dificila
pentru Ieremia? (Vezi chenarul de la pagina 29.)
ˆ
Un profet care a slujit „la sfarşitul zilelor“ 27
˘ ˘
Asemenea multor predecesori ai sai, Zedechia „a facut ce
˘ ˆ
este rau ın ochii lui Iehova“ (Ier. 52:1, 2). Ca rege, el era
ˆ
un supus al Imperiului Babilonian. Nebucadneţar ıl puse-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
se sa faca un juramant ın numele lui Iehova prin care ıl
ˆ ˘ ˘
constrangea ˆ sa i se supuna. Cu toate acestea, Zedechia s-a
˘ ˘ ˘
razvratit. Intre timp, duşmanii lui Ieremia faceau mari pre-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
siuni asupra profetului ca sa susţina aceasta razvratire
(2 Cron. 36:13; Ezec. 17:12, 13).
21 Se pare ca, ˘ ˆ
la ınceputul domniei lui Zedechia, veni-
˘ ˆ
sera ın Ierusalim mesageri ai regilor Edomului, Moabului,
Amonului, Tirului şi Sidonului. Scopul lor era probabil
˘ ˘ ˆ ˆ
sa-l atraga pe Zedechia ıntr-o coaliţie ımpotriva lui Nebu-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
cadneţar. Ieremia ınsa l-a ındemnat pe rege sa se supuna
ˆ
Babilonului. Mai mult, el le-a dat mesagerilor cate un jug
˘ ˘ ˘
ca simbol ca şi naţiunile lor trebuiau sa se supuna babi-
˘
lonienilor (Ier. 27:1–3, 14).1 Poziţia adoptata de Ieremia
nu a fost deloc pe placul celorlalţi. Iar sarcina de a trans-
ˆ ˘
mite acest mesaj nepopular i-a fost mult ıngreunata de
ˆ
Hanania, un profet fals, care declara public ın numeleˆ lui
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Dumnezeu ca jugul babilonian avea sa fie sfaramat. Insa
˘
Iehova a spus prin Ieremia ca Hanania, profetul impos-
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
tor, avea sa moara chiar ın acel an, ceea ce s-a şi ıntamplat
(Ier. 28:1–3, 16, 17).
22 Iuda era ımp ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
arţita ın doua tabere: una care ıncuraja
˘ ˘ ˆ
supunerea faţa de Babilon, iar cealalta care ındemna la
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
razvratire. Zedechia s-a razvratit ın 609 ı.e.n., cerand aju-
˘ ˘ ˘
tor militar Egiptului. Ieremia trebuia acum sa faca faţa
˘ ˆ
1 Faptul ca ın Ieremia 27:1 apare numele Ioiachim este, se pare, o
ˆ
eroare de transcriere a scribilor deoarece versetele 3 şi 12 ıl menţio-
˘
neaza pe Zedechia.
ˆ ˆ
21–23. a) Ce tabere s-au format ın Iuda ın timpul domniei lui Zede-
chia? b) Cum a fost tratat Ieremia din cauza poziţiei adoptate, şi cum
˘
ne ajuta exemplul lui?
28 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˘ ˆ
isteriei naţionaliste a celor ce susţineau razvratirea ım-
potriva dominaţiei babiloniene (Ier. 52:3; Ezec. 17:15).
ˆ ˆ
Nebucadneţar şi armata lui s-au ıntors ın Iuda pentru a
reprima revolta, cucerind ˆ toate oraşele lui Iuda şi asediind
din nou Ierusalimul. In aceste momente critice, Ieremia
˘ ˘
a trebuit sa le transmita lui Zedechia şi supuşilor acestuia
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
urmatorul mesaj: Ierusalimul avea sa cada ın mainile ba-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
bilonienilor; oricine ramanea ın oraş avea sa moara, dar
˘ ˘
cine trecea la caldeeni avea sa supravieţuiasca. (Citeşte Ie-
remia 21:8–10; 52:4.)
23 Prinţii lui Iuda l-au acuzat pe Ieremia ca˘ era de par-
ˆ
tea babilonienilor. Cand Ieremia a dezminţit acuzaţia, ei
ˆ ˘
l-au lovit şi l-au aruncat ın temniţa (Ier. 37:13–15). Cu toa-
˘
te acestea, Ieremia nu a vrut sa dilueze mesajul lui Iehova.
˘ ˘
De aceea, prinţii l-au convins pe Zedechia sa-l ucida pe
ˆ ˘
profet. Ei l-au pus ıntr-un rezervor deˆ apa gol, unde ar fi
˘ ˘ ˆ ˘
putut sa moara scufundat ın noroi. Insa Ebed-Melec, un
etiopian ce slujea la casa regelui, l-a salvat (Ier. 38:4–13).
ˆ
Şi ın timpurile noastre slujitorii lui Iehova au trecut de
multe ori prin situaţii periculoase deoarece, din motive de
˘ ˘ ˆ
conştiinţa, au refuzat sa se implice ın controverse politi-
˘ ˆ ˘
ce. Cu siguranţa, exemplul lui Ieremia ne ıntareşte şi pe
˘ ˘ ˆ ˘
noi sa facem faţa ıncercarilor.
ˆ
24 In cele din urma, ˘ ˆ ˆ ˘
ın 607 ı.e.n., babilonienii au reuşit sa
˘ ˘ ˘ ˆ
faca o spartura ın zidurile Ierusalimului şi au cucerit oraşul.
Soldaţii lui Nebucadneţar au incendiat templul lui Iehova,
˘ ˆ ˆ
au daramat zidurile oraşului şi i-au ınjunghiat pe nobilii lui
ˆ ˘ ˘ ˆ
Iuda. Zedechia a ıncercat sa fuga, dar a fost prins şi adus ın
ˆ
faţa lui Nebucadneţar. Fiii lui au fost ınjunghiaţi chiar sub
ˆ
privire sale. Apoi i s-au scos ochii, a fost legat şi dus ın Ba-
bilon (Ier. 39:1–7). Cuvintele lui Ieremia cu privire la Iuda
ˆ ˆ
24. Descrieţi evenimentele care au avut loc ın 607 ı.e.n.
ZEDECHIA
— ULTIMUL
˘ ˆ REGE
PAMANTESC
AL LUI IUDA
Zedechia a fost un om
la ş, nestatornic, domi-
nat de propriile temeri,
unˆ rege condus de prinţi.
In timpul ultimului ase-
diu babilonian asupra Ie-
rusalimului, Zedechia a
˘ ˆ
c autat ındrumarea lui
Dumnezeu prin Ieremia,
ˆ ˘ ˆ
ınsa nu a acţionat ın ar-
monie cu ceea ce i-a
˘
transmis acesta, şi anume sa se predea caldeenilor. Ba
ˆ ˆ ˘ ˘
mai mult, ıntrucat nu i-a placut raspunsul primit, Ze-
ˆ ˆ
dechia l-a aruncat pe Ieremia ın ınchisoare (Ier.
˘ ˆ
21:1–9; 32:1–5). Totuşi, regele a continuat sa-l ıntre-
ˆ ˘
be pe profet ce avea de spus Iehova, ınsa pe ascuns,
ˆ ˘
de teama prinţilor lui Iuda. Cand aceştia au vrut sa-l
ˆ
omoare pe Ieremia, Zedechia a ıncuviinţat cu laşita-
ˆ ˆ ˆ ˘
te, spunand: „Este ın mainile voastre, caci regele nu vi
ˆ ˆ ˘ ˘
se poate ımpotrivi ın nicio privinţa“. Dupa ce Ieremia
˘ ˘
a scapat de pericol, regele i-a cautat din nou sfatul. El
˘ ˆ ˘
a recunoscut ca se temea de popor, gandindu-se ca,
˘ ˘
daca ar asculta de Dumnezeu, poporul i-ar face rau
(Ier. 37:15–17; 38:4, 5, 14–19, 24–26).
ˆ
Cu toate acestea, Zedechia „nu s-a umilit ın faţa
ˆ ˆ ˆ
profetului Ieremia . . . şi-a ınţepenit gatul şi şi-a ım-
˘ ˆ ˘
pietrit inima, ca sa nu se ıntoarca la Iehova“ (2 Cron.
36:12, 13; Ezec. 21:25).
30 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ
şi la Ierusalim s-au ımplinit. Departe de a se bucura, profe-
ˆ ˆ
tul lui Dumnezeu a fost ındurerat şi a plans din cauza
˘ ˘
nenorocirii ce se abatuse asupra poporului sau. Sentimen-
ˆ ˘ ˆ
tele sale sunt exprimate ın cartea biblica Plangerile, o carte
˘
care impresioneaza profund.

ˆ SERVICIUL LUI IEREMIA ˘ ˆ


IN MIJLOCUL CELOR RAMAŞI IN IUDA
25 Ce s-a ınt ˆ ˆ ˆ
amplat cu Ieremia ın timpul acestor
˘ ˆ ˆ
evenimente cutremuratoare? Prinţii din Ierusalim ıl ıntem-
˘ ˆ ˘
niţasera, ınsa cuceritorii babilonieni s-au purtat bine cu el
ˆ ˆ ˆ
şi l-au eliberat. Mai tarziu, cand a ajuns ın mijlocul unor iu-
ˆ ˆ ˘
dei ce erau duşi ın exil, a fost eliberat. Avea ınca multe de
˘ ˆ ˘
facut ın serviciul pentru Dumnezeu; el trebuia sa-şi conti-
˘ ˆ
nue activitatea printre supravieţuitorii ramaşi ın Iuda.
˘
Nebucadneţar l-a numit guvernator al ţarii cucerite pe Ghe-
˘ ˘
dalia şi le-a promis iudeilorˆ ramaşi ca se vor bucura de pace
ˆ ˆ ˆ ˘
atata timp cat ıi vor sluji. Insa unii iudei nemulţumiţi l-au
asasinat pe Ghedalia (Ier. 39:13, 14; 40:1–7; 41:2). Ieremia
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
a ındemnat poporul sa continue sa locuiasca ın ţara şi sa
˘
nu se teama de regele Babilonului. Cu toate acestea, condu-
˘ ˘ ˆ
catorii iudei l-au acuzat ca spune minciuni şi au fugit ın
ˆ
Egipt, luandu-i cu forţa pe el şi pe Baruc. Totuşi, Ieremia a
˘ ˘ ˘ ˘
profeţit ca Nebucadneţar avea sa subjuge şi aceasta ţara şi
˘ ˘
ca refugiaţii iudei nu aveau sa scape de nenorocire (Ier.
42:9–11; 43:1–11; 44:11–13).
26 Nici de aceasta˘ data˘ conaţionalii lui Ieremia n-au ascul-
ˆ ˆ
tat de profetul lui Dumnezeu. Ei se gandeau astfel: „De cand
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
am ıncetat sa mai facem sa se ınalţe fum de jertfa pentru
˘ ˘ ˘ ˘
«regina cerurilor» şi sa-i turnam ofrande de bautura, ducem
˘
lipsa de toate şi pierim prin sabie şi prin foamete“ (Ier.
ˆ ˆ ˘ ˘
25, 26. a) Ce s-a ıntamplat dupa caderea Ierusalimului? b) Cum au
˘ ˘
reacţionat iudeii la mesajul transmis de Ieremia dupa caderea Ierusa-
limului?
ˆ
Un profet care a slujit „la sfarşitul zilelor“ 31
˘
44:16, 18). Din aceste cuvinte ne dam seama de starea ˆ spi-
˘ ˘
rituala deplorabila a contemporanilor lui Ieremia. In acelaşi
ˆ ˘ ˘ ˆ
timp, este ıncurajator sa ştim ca un om imperfect ıi poate
˘ ˆ ˘ ˆ
ramane fidel lui Iehova chiar daca este ınconjurat de oa-
˘
meni lipsiţi de credinţa.
27 Ultimul eveniment consemnat de Ieremia, eliberarea
ˆ ˘
din ınchisoare a lui Ioiachin de catre succesorul lui Nebu-
ˆ ˆ
cadneţar, Evil-Merodac, a avut loc ın 580 ı.e.n. (Ier.
˘ ˆ
52:31–34). Pe atunci Ieremia trebuie sa fi avut ın jur de
ˆ
90 de ani. Nu dispunem de informaţii certe despre sfarşi-
˘ ˘ ˘ ˆ
tul vieţii sale. Se pare ca şi-a trait ultimii ani de viaţa ın
˘
Egipt şi a murit fidel dupa aproximativ 67 de ani de ser-
ˆ
viciu special, ca profet al lui Iehova. El a slujit atat pe
ˆ ˆ ˘ ˘
parcursul anilor ın care ınchinarea adevarata era promo-
˘ ˆ ˆ ˆ
vata, cat şi pe parcursul multor ani ın care ınchinarea
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
apostata era larg raspandita. Ieremia a gasit urechi recep-
ˆ ˆ ˘
tive ın randul unor oameni tematori de Dumnezeu.
ˆ ˘
Majoritatea ınsa n-au dat ascultareˆ mesajelor sale, ba chiar
ˆ ˆ ˘ ˘
i s-au ımpotrivit cu ınverşunare. Inseamna aceasta ca pro-
ˆ ˘
fetul nu a avut succes ın serviciul sau? Nicidecum! Iehova
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
ıi spusese ınca de la ınceput: „Ei vor lupta cu siguranţa
ˆ ˘
ımpotriva ta, dar nu te vor birui, caci «eu sunt cu tine»“
(Ier. 1:19). Ca Martori ai lui Iehova, noi avem o misiune
˘ ˘
asemanatoare cu a lui Ieremia. Prin urmare, ne putem aş-
tepta la reacţii similare din partea oamenilor. (Citeşte
ˆ ˘
Matei 10:16–22.) Aşadar, ce putem ınvaţa de la Ieremia şi
˘ ˆ
cum ar trebui sa ne ındeplinim serviciul sacru? Vom ana-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
liza raspunsul la aceste ıntrebari ın capitolul urmator.
˘
27. Ce ştim despre ultimii ani de viaţa ai profetului Ieremia?
ˆ ˆ ˘
Ce s-a ıntamplat cu Zedechia şi cu supuşii sai care n-au
dat ascultare mesajului transmis de Ieremia? Cum l-aţi
descrie pe Ieremia?
CAPITOLUL TREI

˘
„SˆA LE SPUI
... CUVANTUL ACESTA“
ˆ ˘ ˆ
ISUS CRISTOS este modelul suprem pe care ıl urmam cand
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
predicam vestea buna. Este demn de remarcat ınsa ca unii oa-
˘ ˆ ˘ ˆ
meni din secolul I, vazand ce facea Isus, s-au gandit la profetul
Ieremia (Mat. 16:13, 14). La fel ca Isus, Ieremia a primit de la
˘
Dumnezeu misiunea de a predica. Cu o anumita ocazie,
˘ ˆ ˘
Dumnezeu i-a poruncit: „Sa le spui deci cuvantul ˆ acesta: «Iata
ˆ
ce a zis Iehova»“ (Ier. 13:12, 13; Ioan 12:49). In plus, ın servi-
˘ ˘
ciul sau, Ieremia a manifestat aceleaşi calitaţi ca Isus.
2 Unii Martori ar putea spune: „Lucrarea noastra˘ este di-
˘ ˆ
ferita de lucrarea lui Ieremia. El a vorbit ın numele lui
ˆ
Dumnezeu unei naţiuni dedicate Lui, ın timp ce noi le pre-
˘ ˆ ˆ
dicam unor oameni care, ın marea lor majoritate, nu ıl
˘
cunosc pe Iehova“. Acest lucru este foarte adevarat. Totuşi,
ˆ
ın timpul lui Ieremia, cei mai mulţi dintre iudei devenise-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ra ‘neınţelepţi’ şi ıl parasisera pe adevaratul Dumnezeu.
˘ ˘ ˘
(Citeşte Ieremia 5:20–22.) Ei trebuiau sa faca schimbari ˆ pen-
ˆ ˘ ˘
tru ca ınchinarea lor sa fie aprobata de Iehova. In mod
˘ ˘ ˘
asemanator, oamenii din zilele noastre, indiferent ca se pre-
˘ ˆ
tind sau nu a fi creştini, trebuie sa ınveţe teama de Iehova
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
şi sa practice ınchinarea adevarata. Sa vedem ın continuare
˘ ˘ ˆ
cum ne ajuta exemplul lui Ieremia sa ne ındeplinim servi-
˘ ˘
ciul pentru Dumnezeu şi sa-i ajutam pe oameni.
˘ ˘ ˘ ˆ
1. a) Ce asemanari exista ıntre Ieremia şi Isus? b) De ce este Ieremia
ˆ
un exemplu demn de urmat ın lucrarea de predicare?
˘ ˘
2. Ce trebuie sa faca oamenii din zilele noastre, la fel ca iudeii din
timpul lui Ieremia?

32
„IEHOVA . . . MI-A ATINS GURA“
3 ˘ ˘ ˆ ˘
Sa ne amintim ca, la ınceputul serviciului sau de pro-
˘
fet, Ieremia a auzit urmatoarele cuvinte: „Du-te la toţi aceia
˘
la care te voi trimite şi spune-le tot ce-ţi voi porunci. Sa nu-ţi
˘ ˘ ˘
fie frica de feţele lor, caci «eu sunt cu tine ca sa te scap»,
˘
zice Iehova“ (Ier. 1:7, 8). Atunci Dumnezeu a facut un gest
˘ ˆ
cu totul neaşteptat. Ieremia relateaza: „Iehova şi-a ıntins
ˆ ˘ ˘
mana şi mi-a atins gura. Apoi Iehova mi-a zis: «Iata ca am
ˆ ˆ
pus cuvintele mele ın gura ta»“ (Ier. 1:9, 10). De atunci ına-
˘ ˆ
inte, Ieremia a ştiut ca vorbea ın numele Dumnezeului
ˆ
Atotputernic.1 Bucurandu-se de tot sprijinul lui Iehova, el
ˆ
şi-a ındeplinit serviciul sacru cu şi mai mult zel (Is. 6:5–8).
˘ ˆ ˆ
1 Aşa cum a facut şi ın cazul lui Ieremia, Iehova a trimis deseori ın-
˘ ˆ
geri care au transmis mesajul Sau ca şi cum ar fi vorbit El ınsuşi (Jud.
13:15, 22; Gal. 3:19).
˘ ˆ
3. Ce gest plin de semnificaţie a facut Dumnezeu la ınceputul ser-
viciului de profet al lui Ieremia, şi ce efect a avut acesta asupra
profetului?
4 ˘ ˆ ˆ
Astazi, Iehova nu ıl atinge ın
mod fizicˆ pe niciunul dintre sluji-
˘ ˘ ˆ
torii sai. Insa, prin spiritul sfant, el
˘ ˘
le insufla o dorinţa fierbinte de a
˘
predica vestea buna. Mulţi dintre
˘
ei dau dovada de un zel remarca-
˘ ˘
bil. Iata, de pilda, cazul Marujei, o
˘
sora din Spania. De mai bine de 40
ˆ
de ani, ea are mainile şi picioarele
ˆ
paralizate, motiv pentru care ıi este
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
greu sa mearga din casa ın casa.
˘
Totuşi, Maruja gaseşte alte moda-
˘
litaţi de a predica, de exemplu,
prin scrisori. Cum le poate scrie?
ˆ
Dictandu-i-le fiicei sale. Astfel, pe
parcursul unei luni de campanie,
Maruja şi „secretara“ ei au trimis
ˆ
peste 150 de scrisori, ın fiecare plic
ˆ ˘
punand şi un tract. Datorita efor-
˘
turilor lor, vestea buna a ajuns
la majoritatea locuitorilor dintr-un
sat vecin. Maruja i-a spus fiicei
˘
sale: „Daca vreuna dintre scrisori-
˘
le noastre ajunge la o persoana cu
˘
inima sincera, Iehova ne va bine-
ˆ
cuvanta cu un studiu biblic“. ˆ Un
˘ ˆ
batran local a scris: „Ii mulţu-
mesc lui Iehova pentru surori ca
ˆ ˆ ˘ ˘
Maruja, care ıi ınvaţa pe alţii sa
˘ ˘
preţuiasca lucrurile cu adevarat
importante“.
ˆ
4. Menţionaţi exemple ın care fraţii şi
˘
surorile noastre au dat dovada de un zel
ˆ
remarcabil ın predicare.
˘ ˆ
„Sa le spui . . . cuvantul acesta“ 35
ˆ
5 In timpul lui Ieremia, majoritatea locuitorilor Ierusa-
˘ ˘ ˆ ˘
limului ‘nu-şi gaseau placerea’ ın adevarul lui Dumnezeu.
ˆ ˘ ˘ ˆ
Dar a ıncetat profetul sa predice fiindca atat de mulţi iu-
˘
dei erau indiferenţi la mesajul sau? Nicidecum. Ieremia a
spus: „Am ajuns plin de furia lui Iehova. M-am obosit ţi-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
nand-o ın mine“ (Ier. 6:10, 11). Cum putem sa ne pastram
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
şi noi zelul ınflacarat? O modalitate este sa meditam la
˘
privilegiul inestimabil de a-l reprezenta pe adevaratul
˘ ˘
Dumnezeu. Dupa cum ştim, oamenii de seama din ˆ aceas-
˘
ta lume au dezonorat numele lui Dumnezeu. In plus,
˘ ˆ
conducatorii religioşi i-au indus ın eroare pe cei din teri-
toriul nostru, la fel cum preoţii din zilele lui Ieremia i-au ˆ ˘
ˆ
indus ın eroare pe iudei. (Citeşte Ieremia 2:8, 26, 27.) Insa
˘ ˘
vestea buna despre Regat pe care o anunţam este realmen-
˘ ˘ ˘ ˘
te o dovada a bunataţii lui Dumnezeu faţa de oameni
ˆ ˆ ˘
(Plang. 3:31, 32). Da, reflectand la acest adevar, ne putem
˘ ˘
pastra zelul pentru a predica vestea buna şi pentru a-i aju-
˘ ˘
ta pe cei asemanatori oilor.
6 Ştim cu toţii ca˘ nu este ıntotdeauna ˆ
uşor sa ne pas-
˘ ˘
˘ ˆ
tram zelul ın serviciul creştin. Şi Ieremia s-a confruntat cu
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ıncercari grele ın serviciul sau. Unele ıncercari au venit
˘ ˆ
dinˆ partea profeţilor falşi, dupa cum citim ın capitolul 28.
In plus, majoritatea oamenilor nu au dat ascultare mesa-
˘
jului sau, iar, de multe ori, profetul s-a simţit singur (Ier.
ˆ
6:16, 17; 15:17). Uneori chiar viaţa i-a fost ın pericol din
cauza duşmanilor (Ier. 26:11).
˘ ˆ
5. a) Cum şi-a pastrat Ieremia zelul ın pofida apatiei iudeilor?
˘ ˆ
b) Cum ne putem pastra zelul ın lucrarea de predicare?
ˆ ˘
6. Prin ce ıncercari ce l-ar fi putut descuraja a trecut Ieremia?
ˆ ˘
De ce putem avea ıncredere ca Iehova ne va ajuta
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sa facem faţa ıncercarilor cu care ne confruntam
ˆ
ın predicarea veştii bune?
36 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘
„M-AI AMAGIT, O, IEHOVA“
ˆ
7 Intr-o perioada˘ ın ˆ ˆ
care ındura zi de zi batjocuri şi insul-
ˆ
te, Ieremia a dat glas sentimentelor ˆ sale ınaintea lui
˘
Dumnezeu. (Citeşte Ieremia 20:7, 8.) In ce sens l-a „amagit“
˘
Iehova pe profetul sau fidel?
ˆ
8 In mod categoric, Iehova nu l-a ın ˆ
şelat pe Ieremia folo-
ˆ ˘ ˆ
sind ımpotriva lui vreun vicleşug, ci l-a „amagit“ ıntr-un sens
˘ ˆ ˆ
pozitiv, bun. Ieremia simţea ca opoziţia pe care o ıntampina
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
era prea mare şi ca nu mai avea forţa sa-şi ındeplineasca mi-
˘
siunea data de Dumnezeu. Dar, cu sprijinul şi ajutorul Celui
ˆ ˘
Atotputernic, a ındeplinit-o. Astfel, am putea spune ca Ieho-
ˆ
va l-a „biruit“ pe profet, dovedindu-se mai puternic decat el
ˆ ˆ ˆ
şi decat ınclinaţiile lui omeneşti. Cand acest om al lui Dum-
˘ ˘ ˘
nezeu credea ca a ajuns la capatul puterilor şi ca nu mai putea
continua, Iehova a acţionat asupra lui şi l-a convins, altfel
˘ ˘
spus l-a amagit, sa persevereze. Dumnezeu s-a dovedit mai
ˆ ˘ ˘
puternic decat slabiciunile profetului. Acesta a reuşit sa pre-
ˆ ˆ
dice mai departe ın pofida apatiei, a ımpotrivirii şi a violenţei.
9 Iehova a fost alaturi ˘ ˘
de Ieremia şi l-a susţinut ca „un raz-
boinic puternic şi de temut“ (Ier. 20:11). Dumnezeu ne
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
poate da şi noua forţa sa ne pastram zelul pentru ınchina-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
rea adevarata şi sa perseveram ın pofida greutaţilor.
10 Apostolul Pavel a subliniat aceasta˘ idee cand ˆ ˆ
i-a ıncura-
jat pe creştinii care se confruntau cu opoziţie. El a scris:
˘ ˆ ˘
„Purtaţi-va ıntr-un mod demn de vestea buna despre Cristos,
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
pentru ca . . . sa aud . . . ca ramaneţi neclintiţi ıntr-un singur
ˆ
spirit, luptand cot la cot cu un singur suflet pentru credinţa
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
veştii bune, fara sa va ınspaimantaţi ın vreun fel de ımpo-
trivitorii voştri“ (Filip. 1:27, 28). Asemenea lui Ieremia şi
˘
creştinilor din secolul I, putem şi trebuie sa ne bizuim pe Atot-
ˆ ˆ
puternicul Dumnezeu ın timp ce ne ındeplinim serviciul
ˆ ˘
7, 8. In ce sens l-a „amagit“ Iehova pe Ieremia?
ˆ
9. De ce sunt ıncurajatoare cuvintele din Ieremia 20:11?
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
10. Ce suntem hotaraţi sa facem cand ıntampinam opoziţie?
˘ ˆ
„Sa le spui . . . cuvantul acesta“ 37
˘ ˘
sacru. Chiar daca unii oameni ne ridiculizeaza sau ne agre-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
seaza, sa nu uitam ca Iehova este alaturi de noi şi poate sa ne
umple de putere. El l-a susţinut pe Ieremia şi pe mulţi dintre
˘
fraţii noştri. Putem fi siguri ca ne va susţine şi pe noi. Aşadar,
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
sa-l imploram sa ne ajute, avand toata ıncrederea ca ne va ras-
˘ ˘ ˘
punde la rugaciuni. Poate ca şi noi vom simţi ca am fost
˘ ˆ ˆ
„amagiţi“ cand Dumnezeu ne va da putere pentru a ınvinge
ˆ ˆ ˘ ˘
teama şi pentru a ınfrunta cu ındrazneala problemele. Da, fie-
ˆ
care dintre noi poate face mai mult decat şi-a imaginat
˘
vreodata! (Citeşte Faptele 4:29–31.)
11 Ceea ce citim despre serviciul lui Ieremia ne poate ajuta
ˆ ˘
ın multe feluri sa fim predicatori mai eficienţi ai veştii bune.
˘
Dupa ce a slujit mai bine de 20 de ani ca profet al lui Iehova,
Ieremia a putut spune: „V-am vorbit . . . m-am sculat ˆ devre-
˘
me şi am vorbit, dar voi n-aţi ascultat“ (Ier. 25:3). Intr-adevar,
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
el ışi ıncepea lucrarea devreme, nu ˆ tarziu. Putem ınvaţa şi noi˘
˘
ceva practic din exemplul sau? In multe congregaţii, exista
˘
vestitori care se trezesc dis-de-dimineaţa pentru ˆ a le vorbi oa-
ˆ ˆ ˘
menilor ın staţiile de autobuz sau ın gari. In zonele rurale,
˘
mulţi Martori merg la primele ore ale dimineţii sa le vorbeas-
˘ ˆ
ca agricultorilor şi altora care ıncep munca devreme. Ne-am
ˆ ˘
putea gandi şi la alte modalitaţi de a urma exemplul lui Iere-
ˆ ˘ ˘ ˘
mia ın aceasta privinţa? De pilda, ne-am putea trezi suficient
˘ ˆ
de devreme ca sa fim prezenţi la timp la ıntrunirile pentru
serviciul de teren.
ˆ
12 In plus, ın ˆ ˘
multe localitaţi se obţin rezultate foarte fru-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
moase daca se predica din casa ın casa dupa-amiaza şi seara.
˘ ˆ
Unii vestitori predica şi noaptea, vizitandu-i pe cei care lucrea-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
za la benzinarii, ın restaurante sau ın alte unitaţi deschise
˘
non-stop. Ne-am putea adapta şi noi programul ca sa mergem
˘ ˆ
11, 12. a) Ce schimbari ın program ai putea face pentru a le vorbi
˘ ˆ ˘
despre adevar cat mai multor oameni? b) Ce posibilitaţi de a predica
˘ ˆ ˘ ˆ
exista ın anumite zone, aşa cum se observa ın imaginea de la pagi-
na 39?
38 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˆ ˘ ˘
ın predicare cand este cel mai probabil sa-i gasim pe oameni
˘ ˆ
fie acasa, fie ın alte locuri?
˘ ˆ ˘
De ce putem fi siguri ca Iehova ne susţine cand predicam
˘
mesajul sau?

13 ˘
Uneori, Iehova i-a poruncit lui Ieremia sa anunţe mesa-
je profetice la porţile Ierusalimului sau ale templului (Ier. 7:2;
17:19, 20). Din aceste locuri, Ieremia a putut face cunoscut
ˆ ˘
cuvantul lui Iehova unui numar mare de oameni. Şi, pentru
˘ ˘
ca mulţi dintre ei, inclusiv oameni de seama ai oraşului, ne-
˘
gustori şi alţii, treceau cu regularitate pe acolo, probabil ca
˘ ˘ ˘ ˆ
unora le-a vorbit de repetate ori, straduindu-se sa-i ajute sa ın-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ţeleaga ce le spusese ın ocaziile anterioare. Ce ınvaţaminte
ˆ ˘ ˘
putem trage ın legatura cu efectuarea vizitelor ulterioare la cei
care au manifestat interes?
14 Ieremia ştia ca˘ viaţa oamenilor depindea de lucrarea sa
˘ ˆ ˆ
ca profet al lui Dumnezeu. Odata, cand a fost ın imposibilita-
ˆ ˘ ˆ
tea de a ındeplini porunca divina de a predica, el l-a trimis ın
˘
locul lui pe prietenul sau Baruc. (Citeşte Ieremia 36:5–8.) Ce
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
putem ınvaţa de aici? Cand ıi promitem unui locatar ca vom
ˆ ˘ ˘
reveni, ne ţinem de cuvant? Daca nu reuşim sa mergem la o
˘ ˘ ˘
vizita ulterioara programata sau la un studiu biblic, vorbim
˘ ˘ ˆ
cu cineva sa mearga ın locul nostru? ˆ Isusˆ aˆ spus: „Da-ul vos-
˘ ˆ ˘
tru sa ınsemne Da“ (Mat. 5:37). Intrucat ıl reprezentam pe
˘ ˘
Dumnezeul adevarului şi al ordinii, este foarte important sa
ˆ
ne ţinem de cuvant (1 Cor. 14:33, 40).
ˆ
15 Ieremia i-a ıncurajat pe iudeii din Babilon scriindu-le o
ˆ
scrisoare despre „cuvantul . . . bun“ al lui Iehova cu privire la
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
13, 14. a) Ce ınvaţam din exemplul lui Ieremia ın legatura cu efec-
˘ ˆ
tuarea vizitelor ulterioare? b) De ce trebuie sa ne ţinem de cuvant
ˆ ˆ ˘
cand ıi promitem unui locatar ca vom reveni?
15, 16. a) Cum şi-au extins mulţi serviciul pentru Dumnezeu ur-
ˆ ˆ ˘ ˘
mand exemplul lui Ieremia? b) Ce ınvaţam din experienţa surorii din
Chile? (Vezi şi imaginea de la pagina 40.)
˘ ˆ
„Sa le spui . . . cuvantul acesta“ 39

Ţi-ai putea adapta programul şi metodele de predicare


˘ ˆ
pentru a le depune marturie cat mai multor oameni?
ˆ ˆ
restabilire (Ier. 29:1–4, 10). In prezent, „cuvantul . . . bun“ de-
ˆ ˆ ˘
spre ce va face Iehova ın curand poate fi transmis cu eficienţa
şi prin scrisori sau prin telefon. N-am putea folosi şi noi aces-
te metode pentru a le ajuta pe rudele noastre sau pe alţii care
ˆ ˆ ˘ ˘
locuiesc ın zone ındepartate ori cu care este greu sa se ia le-
˘
gatura?
16 Urmandˆ ˆ ˘
exemplul lui Ieremia, care şi-a ınfaptuit pe de-
˘
plin serviciul, vestitorii de astazi ai Regatului obţin deseori
˘
rezultate foarte frumoase. O Martora din Chile a abordat o
ˆ
femeie care ieşea de la o staţie de metrou. Aceasta a fost ın-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
cantata sa auda mesajul biblic şi a fost de acord sa fie vizitata
˘ ˆ ˘
acasa pentru a discuta pe marginea Bibliei. Martora ınsa nu
ˆ ˘
i-a notat adresa. Ştiind cat de important era sa cultive inte-
˘ ˘ ˘
resul femeii faţa de adevar, sora noastra s-a rugat lui Iehova
pentru ajutor. A doua zi, ea a mers din nou la staţia de
40 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Depui eforturile necesare pentru a cultiva interesul


˘ ˘ ˘
fiecarei persoane faţa de adevar?

˘ ˆ ˆ
metrou la aceeaşi ora şi astfel a reıntalnit-o pe acea femeie.
˘ ˘
De data aceasta a avut grija sa-i noteze adresa, iar ulteriorˆ a
˘ ˘ ˆ ˘
vizitat-o acasa pentru a o ajuta sa ınţeleaga Scripturile. In
ˆ ˆ ˘
curand,ˆ Dumnezeu ışi va executa judecaţile asupra lumii lui
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Satan. Insa, pentru cei care se caiesc şi manifesta credinţa ın
˘ ˘ ˘ ˆ
vestea buna, exista o speranţa. (Citeşte Plangerile 3:31–33.)
˘ ˘
De aceea, este esenţial sa ne lucram cu conştiinciozitate te-
ritoriul!
„POATEˆ VOR ASCULTA
ŞI SE VOR INTOARCE FIECARE“
17 Iehova nu a dorit ca vreun om sa˘ moara.˘
Cu aproxima-
ˆ
tiv zece ani ınainte de distrugerea Ierusalimului, el l-a trimis
ˆ
17. Cum putem manifesta aceeaşi atitudine ca a lui Ieremia ın teri-
toriul nostru?
˘ ˆ
„Sa le spui . . . cuvantul acesta“ 41
˘ ˆ
pe Ieremia cu un mesaj de speranţa pentru cei exilaţi ın Ba-
ˆ ˆ ˆ
bilon. Dumnezeu a zis: „Cu gand bun ımi voi ındrepta
˘ ˆ ˘ ˆ
ochiul
ˆ asupra lor şi-i voi face sa se ıntoarca ın ţara aceasta.
˘ ˆ ˆ ˘
Ii voi zidi, şi nu-i voi darama, ıi voi sadi, şi nu-i voi smulge
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
din radacina“. Astfel, Ieremia a putut sa spuna acelui grup
˘ ˘ ˘
de iudei exilaţi: „Exista o speranţa pentru viitorul tau“ (Ier.
ˆ
24:6; 26:3; 31:17). Ieremia şi-a ınsuşit modul lui Dumnezeu
ˆ
de a-i privi pe oameni. El şi-a ındeplinit serviciul fiind sin-
ˆ
cer preocupat de binele lor şi le-a transmis ındemnurile lui
˘ ˆ ˘ ˆ
Iehova: „Va rog, ıntoarceţi-va fiecare ˆ de la calea lui rea, ın-
˘
dreptaţi-va faptele“ (Ier. 35:15). In ce ne priveşte, ne-am
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
putea gandi şi la alte modalitaţi prin care sa aratam un in-
˘
teres autentic faţa de oamenii din teritoriul nostru?
18 Iubirea profunda˘ a lui Ieremia faţa˘ de oameni nu s-a
˘ ˘ ˆ
racit niciodata. Cand a fost distrus Ierusalimul, el a con-
˘ ˘ ˘ ˘
tinuat sa simta compasiune faţa de conaţionalii sai.
ˆ
(Citeşte Plangerile 2:11.) Singurii vinovaţi pentru nenoro-
˘ ˆ
cirea ce se abatuse asupra lor erau iudeii ınşişi. Totuşi,
Ieremia n-a manifestat o atitudine de genul „V-am spus
˘ ˆ ˘
eu“. Dimpotriva, a simţit o tristeţe adanca pentru ceea ce
ˆ ˆ ˘
li se ıntamplase. Ce lecţie desprindem de aici? Sa nu de-
ˆ ˆ
venim superficiali ın serviciul nostru, ındeplinindu-l doar
ˆ ˘
din obligaţie. Eforturile ın lucrarea de predicare trebuie sa
˘ ˘
fie o reflectare a iubirii noastre faţa de Dumnezeu şi faţa
˘ ˘
de oameni, care sunt creaţi dupa chipul sau.
19 Nimic din aceasta˘ lume — niciun avantaj, nicio po-
˘
ziţie sociala — nu se poate compara cu privilegiul de a
˘ ˆ ˘
depune marturie ın favoarea adevaratului Dumnezeu! Aşa
ˆ
a simţit şi Ieremia cand a scris: „Cuvintele tale au ajuns la
ˆ ˆ ˘
mine şi eu le-am mancat. Cuvantul tau este exultarea şi
˘ ˘ ˆ ˘
18, 19. a) Ce atitudine ar trebui sa evitam cand le predicam oame-
˘ ˘
nilor vestea buna? b) Ce atitudine a lui Ieremia ar trebui sa ne
ˆ
ınsuşim?
42 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

˘ ˘
Observa oamenii ca eşti
sincer interesat de binele lor?

˘ ˘
bucuria inimii mele, caci numele tau este chemat peste
mine, o, Iehova“ (Ier. 15:16). Prin predicarea veştii bune,
˘ ˘ ˘
mulţi alţi oameni pot ajunge sa-l cunoasca şi sa-l iubeas-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ca pe Cel caruia ıi datoreaza viaţa. Daca vom sluji cu iubire
şi cu zel la fel ca Ieremia, vom contribui şi noi la realiza-
rea acestui obiectiv nobil.
ˆ ˘
Reflectand la exemplul lui Ieremia, ce alte modalitaţi
˘ ˆ ˆ
de a raspandi „cuvantul bun“ al lui Iehova am putea
ˆ
folosi ın viitor?
CAPITOLUL PATRU

˘ ˘
SA NE
˘ PAZIM
˘ ˘
DE O INIMA TR ADATOARE
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
SA PRESUPUNEM ca, ıntr-o dimineaţa devreme, eşti ınca ın
˘ ˆ
pat şi simţi o durere puternica ın piept. Nu mai poţi respira
ˆ ˘
cum trebuie. Te ıntrebi: Sa fie oare un infarct? Faptul de a
nega gravitatea problemei nu te va ajuta cu nimic. Trebuie
˘ ˘
sa faci imediat ceva. Trebuie sa suni la Salvare pentru a primi
ajutor medical de specialitate. Vei fi consultat de un medic,
ˆ ˘
care ıţi va face probabil şi o electrocardiograma. Viaţa ta de-
pinde de promptitudinea cu care ţi se stabileşte diagnosticul
˘
şi ţi se administreaza tratamentul.
2 Ce se poate spune ıns ˆ ˘ ˘ ˘
a despre inima noastra figurativa?
ˆ ˘ ˘
Nu este ıntotdeauna uşor sa cunoaştem adevarata ei stare.
˘ ˘ ˆ
Biblia spune: „Inima este mai tradatoare decat orice şi pri-
˘ ˘
mejdioasa. Cine poate s-o cunoasca?“ (Ier. 17:9). Aşadar,
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
inima ne poate ınşela, facandu-ne sa credem ca nu avem ni-
˘
cio problema pe plan spiritual, deşi alţii ar putea observa la
ˆ ˘ ˘
noi unele „simptome“ ˆ ıngrijoratoare. Cum este posibil sa
ˆ ˘ ˘
fim ınşelaţi? Inclinaţiile noastre pacatoase, precum şi Satan
ˆ ˘
şi acest sistem ne-ar putea ımpiedica sa vedem care este sta-
˘ ˘
rea reala a inimii noastre. ˆ De aceea este important sa ne
˘ ˆ ˘
examinam inima. In acest sens avem multe de ınvaţat din
exemplul lui Ieremia şi al locuitorilor lui Iuda din zilele sale.
ˆ
3 In cazul majorita˘ ţii iudeilor s-a vazut ˘ ˘
clar ca inima lor fi-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
gurativa nu era ıntr-o stare buna. Ei ıl parasisera pe singurul
˘ ˘
1, 2. De ce nu este uşor sa cunoaştem adevarata stare a inimii noastre
figurative?
ˆ
3. Din ce ışi fac idoli mulţi oameni?

43
44 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Dumnezeu adevarat pentru zeii canaaniţi, fara sa aiba nicio
˘ ˆ ˘
mustrare de conştiinţa. Iehova le-a zis acelor ınchinatori la
˘ ˘ ˘
idoli: „Unde sunt dumnezeii tai, pe care ţi i-ai facut? Sa se
˘ ˘ ˆ
ridice ei, daca pot sa te salveze ın timpul nenorocirii tale.
˘ ˘ ˆ ˆ
Caci ai ajuns . . . sa ai tot ataţia dumnezei cate oraşe ai“ (Ier.
ˆ ˘ ˘
2:28). Desigur, niciunul ˆ ˘ dintre noi nu se gandeşte sa devina
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ınchinator la idoli. Insa Biblia arata ca oamenii ışi pot face
˘ ˘
idoli din persoane sau din lucruri daca le acorda prea mult
˘ ˘
timp şi prea multa importanţa. Numeroşi oameni din lume
ˆ ˘ ˘ ˘
pun pe primul plan ın viaţa cariera, sanatatea, familia sau
chiar animalele de companie. Pentru alţii, sporturile, persoa-
˘ ˘
nele celebre, tehnologia, calatoriile sau tradiţiile au valoare
˘ ˘ ˘
primordiala. Mulţi urmaresc astfel de lucruri şi nu acorda
˘
atenţie relaţiilor lor cu Creatorul. Ar putea creştinii adevaraţi
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
sa cada ın aceasta capcana, aşa cum s-a ıntamplat cu iudeii
din timpul lui Ieremia?
˘ ˘ ˘ ˆ
O INIMA TRADATOARE POATE INŞELA
4 Este interesant sa˘ analizam ˘ ˆ
contextul ın care Ieremia a
˘ ˘ ˘
spus ca inima este primejdioasa. El ştia ca iudeii ziceau:
ˆ ˘ ˘ ˘
„Unde este cuvantul lui Iehova? Sa vina, te rugam!“ (Ier.
17:15). Dar erau ei sinceri? Capitolul 17 din cartea Ieremia
ˆ ˘
ıncepe astfel: „Pacatul lui Iuda este scris cu un condei de fier.
ˆ ˘
Este gravat cu un varf de diamant pe tabliţa inimii lor“. Una
˘ ˆ
dintre problemele serioase ale acelor iudei era ca ‘ışi puneau
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
ıncrederea ın omul pamantean, faceau dintr-un braţ de car-
˘ ˆ ˘
ne taria lor, iar inima lor se ındeparta de Iehova’. Puţini erau
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
cei care ışi puneau ıncrederea ın Dumnezeu, cautand ındru-
ˆ
marea şi binecuvantarea sa (Ier. 17:1, 5, 7).
5 Starea inimii celor mai mulţi dintre iudei s-a putut ob-

serva din reacţia lor la ceea ce le-a spus Dumnezeu. (Citeşte


˘ ˆ
Ieremia 17:21, 22.) De exemplu, Sabatul trebuia sa fie o zi ın
ˆ ˆ
4. Cat de sinceri erau cei care ziceau: „Unde este cuvantul lui Iehova?
˘ ˘ ˘
Sa vina, te rugam!“?
ˆ
5. Cum au reacţionat conaţionalii lui Ieremia la ındrumarea lui Iehova?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Sa ne pazim de o inima tradatoare 45
˘ ˘ ˘ ˘
care israeliţii sa se odihneasca de munca lor obişnuita şi sa
˘
participe la activitaţi spirituale. Conaţionalii lui Ieremia nu
˘ ˘ ˘
trebuiau sa se ocupe de afaceri sau sa faca diverse comisioa-
ˆ ˘ ˆ
ne ın aceasta zi. Dar modul ın care au reacţionat ei a
˘
dezvaluit starea inimii lor. „N-au ascultat şi nu şi-au plecat
ˆ ˆ ˘ ˘
urechea, ci şi-au ınţepenit gatul ca sa nu asculte şi sa nu pri-
˘
measca disciplinarea.“ Deşi cunoşteau legea lui Dumnezeu,
iudeii aveau punctul lor de vedere: era sau nu Sabat, ei aveau
˘
treburi de facut! (Ier. 17:23; Is. 58:13)
6 Deşi ın ˆ ˘
prezent nu ne aflam sub legea Sabatului, putem
ˆ
desprinde o lecţie din felul ın care au reacţionat acei iudei
˘
(Col. 2:16). Noi am renunţat la preocuparile egoiste sau lu-
ˆ ˘ ˘
meşti pentru a ınfaptui voinţa lui Dumnezeu. Ne dam seama
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ca ar fi o nesabuinţa daca am ıncerca sa-i fim placuţi lui
ˆ ˘
Dumnezeu alegand o cale comoda. Şi probabil cunoaştem
ˆ ˘ ˆ
mulţi colaboratori ın credinţa care au pus ındeplinirea voin-
ˆ ˘ ˘
ţei lui Dumnezeu pe primul plan ın viaţa şi s-au convins ca
ˆ ˘
acest lucru aduce ınviorare şi odihna. Atunci, cum am putea
ˆ
fi induşi ın eroare?
7 Aşa cum li s-a ınt ˆ ˆ
amplat multor iudei din timpul lui Ie-
ˆ ˘
remia, un creştin ar putea crede ın mod greşit ca inima sa
ˆ ˘
nu-l poate ınşela niciodata. De exemplu, cineva s-ar putea
ˆ ˘ ˘ ˆ
gandi: „Trebuie sa am un loc de munca pentru a-mi ıntreţi-
ˆ
ne familia“, ceea ce e cat se poate de firesc. Dar ce s-ar
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ıntampla daca ar ıncepe apoi sa-şi spuna: „Ca sa gasesc sau
˘ ˘ ˘
sa-mi pastrez un loc de munca acceptabil am nevoie de mai
˘
multa instruire“? Şi acest raţionament pare logic şi, prin ur-
˘
mare, ar putea trage urmatoarea concluzie: „Timpurile s-au
˘ ˆ ˘
schimbat, iar ca sa supravieţuieşti ın zilele noastre trebuie sa
˘
ai studii universitare, altfel nu-ţi poţi pastra locul de mun-
˘ ˆ ˘ ˘
ca“. Cat de uşor ar putea ajunge o astfel de persoana sa nu
ˆ ˆ
6, 7. a) Cum ar putea gandi un creştin, ın pofida sfatului din partea
˘ ˘ ˘ ˆ
sclavului fidel şi prevazator? b) Cum s-ar putea rasfrange acest lucru asu-
˘ ˆ
pra participarii lui la ıntruniri?
46 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ
mai aprecieze sfatul ınţelept şi echilibrat al sclavului fidel şi
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
prevazator ın ce priveşte instruirea suplimentara şi sa ıncea-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
pa sa lipseasca de la ıntruniri! Unii s-au lasat treptat modelaţi
ˆ
de modul de gandire al lumii şi de concepţiile ei referitoare
˘
la acest aspect al vieţii (Ef. 2:2, 3). Biblia ne avertizeaza pe
˘ ˘ ˘
buna dreptate: „Nu permiteţi ca lumea din jurul vostru sa va
ˆ
preseze ın tiparul ei“ (Rom. 12:2, Philips).1
˘
8 E adevarat, unii creştini din secolul I au fost bogaţi şi,
ˆ
probabil, au avut o oarecare poziţie ın societate. Acelaşi lu-
cru se poate spune şi despre unii creştini din timpul nostru.
ˆ ˆ
1 Explicand cum poate fi cineva presat ın tiparul lumii, sau cum se
˘
poate conforma cineva acestui sistem, nota de subsol aferenta acestui
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
verset ın NET Bible (2005) arata:ˆ „Lucrul acesta se ıntampla, ın parte,
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
fara ca persoana sa-şi dea seama. In acelaşi timp, . . . ıntr-o oarecare ma-
˘ ˘ ˘ ˆ
sura, persoana respectiva se conformeaza lumii ın mod conştient. Cel
ˆ
mai probabil este vorba despre un proces ce are loc ın ambele moduri“.
ˆ ˘
8. a) Cu ce s-ar putea mandri un creştin? b) De ce nu este suficient sa
˘ ˘
acumulam simple informaţii despre Dumnezeu şi despre ce a facut el?

˘ ˆ
Te-ai lasat cumva ınşelat
˘ ˆ
de inima şi ai ınceput
˘ ˆ
sa lipseşti de la ıntruniri?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Sa ne pazim de o inima tradatoare 47
ˆ ˘ ˘ ˘
Insa cum ar trebui sa-şi considere aceştia realizarile persona-
˘ ˘ ˘
le şi cum ar trebui sa-i privim noi? Iehova ofera raspunsul ˆ
prin intermediul lui Ieremia. (Citeşte Ieremia 9:23, 24.) In
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
loc sa se laude cu realizarile lui, un creştin da dovada de ın-
˘ ˘
ţelepciune daca recunoaşte valoarea superioara a cunoştinţei
ˆ ˘
despre Suveranul Universului (1 Cor. 1:31). Dar ce ınseamna
˘
a avea perspicacitate şi cunoştinţa despre Iehova? Oamenii
din zilele lui Ieremia cunoşteau numele lui Dumnezeu. Ştiau
˘ ˘
şi ce a facut el pentru a-i salva pe stramoşii lor la Marea Ro-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
şie, apoi cand au luat ın stapanire Ţara Promisa, precum şi
ˆ ˘ ˆ
ın timpul judecatorilor şi ın timpul domniei unor regi fideli.
ˆ ˘
Totuşi, ei nu ıl cunoşteau cu adevarat pe Iehova şi nici nu
˘ ˘ ˆ ˆ
manifestau o credinţa autentic ˆ a ın el. Cu toate acestea, ışi
ˆ ˆ
spuneau: ‘Sunt nevinovat. In mod sigur, el şi-a ıntors mania
de la mine’ (Ier. 2:35).
˘ ˘
De ce este important sa recunoaştem ca inima este
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
tradatoare? Cum putem sa ne examinam inima şi sa
˘ ˘
aflam cum ne vede Iehova, Cel care cerceteaza inimile?

˘
CUM NE MODELEAZA IEHOVA
˘
9 Iudeii carora Ieremia le-a transmis mesajul lui Dumne-
˘ ˘ ˘
zeu trebuiau sa-şi schimbe starea inimii. Ei puteau sa faca
ˆ ˆ
acest lucru ıntrucat Dumnezeu a spus despre cei ce aveau
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
sa se ıntoarca din exil: „Le voi da o inima ca sa ma cunoas-
˘ ˘ ˘
ca, sa ştie ca eu sunt Iehova. Şi ei vor fi poporul meu, iar
˘ ˆ
eu voi fi Dumnezeul lor, fiindca se vor ıntoarce la mine“
˘ ˆ
(Ier. 24:7).ˆ Şi oamenii de astazi ışi pot schimba starea ini-
˘
mii. In plus, cei ˆ mai mulţi dintre noi putem sa ne-o
ˆ ˘ ˘
ımbunataţim. In acest sens sunt esenţiale trei lucruri: un
ˆ ˆ
studiu personal asiduu din Cuvantul lui Dumnezeu, o ın-
˘ ˆ ˘ ˆ
ţelegere clara a modului ın care acţioneaza Dumnezeu ın
˘ ˆ
9. a) De ce putem fi siguri ca oamenii ışi pot schimba starea inimii?
˘
b) Cum poate cineva sa-şi schimbe starea inimii?
ˆ
Ii permiţi lui Iehova
˘
sa te modeleze?

˘
viaţa noastra şi aplicarea
ˆ ˘
celor ınvaţate. Spre deose-
bire de iudeii din timpul
˘
lui Ieremia, ar trebui sa ne
dorim ca Iehova, Cel care
˘ ˘
cerceteaza inimile, ˆ sa ne
examineze inima. In plus,
ˆ
noi ınşine ne putem cerce-
ta inima studiind Biblia şi
ˆ ˆ
meditand la modul ın care
ˆ
a acţionat Iehova ın favoa-
˘ ˆ ˆ ˘
rea noastra (Ps. 17:3). Cat de ınţelept este sa facem aşa!
˘
10 Satan vrea sa-i ˆ
modeleze ˆ ˘ pe oameni presandu-i pe toţi
ˆ ˆ ˆ ˘
ıntr-un anumit tipar. Insa Iehova, cand ıi modeleaza pe oa-
ˆ ˆ
meni, ıi are ın vedere ca persoane individuale. Acest lucru
˘ ˆ
reiese din ceea ce a vazut Ieremia cˆ and, la porunca lui Dum-
nezeu, a mers la casa unui olar. In timp ce olarul lucra la
˘ ˆ ˘
roata, vasul pe care ıl modela s-a stricat. Ce a facut atunci
ˆ ˘
olarul? Pur şi simplu a modelat lutul ınca moale pentru a
face din el un alt vas. (Citeşte Ieremia 18:1–4.) Dar de ce a
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
fost trimis Ieremia sa vada aceasta scena? Şi ce putem ınva-
ţa de aici?
11 Iehova a dorit sa-i ˘ ˘
arate lui Ieremia şi casei lui Israel ca
˘ ˆ
are autoritatea de a modela popoarele şi naţiunile, facand
˘
din ele ceea ce vrea El. Cum lucreaza Dumnezeu cu „lutul“?
Spre deosebire de un olar uman, Iehova nu face greşeli şi nu
ˆ
distruge lucrarea mainilor sale dintr-un capriciu. Ceea ce va
˘ ˆ
face el cu fiecare persoana depinde de modul ın care aceas-
˘
ta reacţioneaza la modelarea lui. (Citeşte Ieremia 18:6–10.)
10, 11. a) De ce s-a dus Ieremia la casa unui olar? b) De ce anume de-
ˆ ˆ ˘
pinde felul ın care Iehova ıi modeleaza pe oameni?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Sa ne pazim de o inima tradatoare 49

12 ˆ ˘ ˆ
Aşadar, cum ıi modeleaza Iehova pe oameni? In prezent,
ˆ ˆ
el se foloseşte ın principal de Biblie. Modul ın care cineva
˘ ˆ ˆ
reacţioneaza la ceea ce citeşte ın Cuvantul lui Dumnezeu
˘ ˘ ˆ
dezvaluie ce fel de persoana este ın realitate, iar Dumnezeu
ˆ ˘ ˆ ˘
ıl poate modela. Sa vedem ınsa cum ar fi putut oamenii din
˘ ˆ
timpul lui Ieremia sa se lase modelaţi de Iehova ın unele as-
˘ ˆ
pecte ale vieţii de zi cu zi. Sa ne gandim la regele Ioiachim. ˆ ˘
˘ ˘ ˘
Legea spunea: „Sa nu-l pagubeşti pe lucratorul tocmit“. Insa
˘ ˘
Ioiachim chiar asta a facut: i-a exploatat pe conaţionalii sai
ˆ ˘ ˘
folosindu-i ca mana de lucru ieftina pentru a-şi construi „o
˘ ˆ ˘ ˘
casa ıncapatoare“ (Deut. 24:14; Ier. 22:13, 14, 17). Dumne-
ˆ ˘ ˆ
zeu a ıncercat sa-l modeleze prin cuvantul pe care i l-a
ˆ
transmis prin profeţi. Dar regele a urmat ınclinaţia inimii lui
˘ ˘ ˘
tradatoare. El a zis: „Nu voi asculta“ şi a ramas pe calea pe
care umblase din tinereţe. De aceea, Dumnezeu a spus: „Va
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
fi ıngropat cum este ıngropat un magar, care este tarat şi
ˆ
aruncat dincolo de porţile Ierusalimului“ (Ier. 22:19, 21). Cat
˘ ˘ ˘
de nesabuit ar fi din partea noastra sa spunem: „Aşa sunt eu
˘ ˘ ˘
şi n-o sa ma schimb!“. Deşi astazi nu mai trimite profeţi,
˘ ˆ
Dumnezeu ne ofera ındrumare. Clasa sclavului fidel şi pre-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
vazator ne ajuta sa ınţelegem şi sa aplicam principiile biblice.
Acestea se pot aplica la aspecte obişnuite ale vieţii, precum
ˆ ˘
modul de a ne ımbraca şi de a ne aranja sau muzica şi dan-
˘
sul de la nunţi ori de la alte evenimente sociale. Ne vom lasa
ˆ
noi modelaţi de Cuvantul lui Dumnezeu?
13 Sa˘ luam ˘
un alt exemplu. Zedechia a fost ıntronat de ba-
ˆ
ˆ
bilonieni ca rege vasal ın Iuda. Contrar sfatului divin dat
˘ ˘
prin Ieremia, el s-a razvratit (Ier. 27:8, 12). Drept urmare, ba-
ˆ
bilonienii au asediat Ierusalimul. Regele şi prinţii s-au gandit
˘ ˘ ˘
ca trebuiau sa faca ceva pentru a se conforma Legii şi, astfel,
ˆ ˆ ˘
12. a) Cum a reacţionat Ioiachim cand Iehova a ıncercat sa-l modeleze?
ˆ ˘
b) Ce lecţie putem ınvaţa din relatarea despre Ioiachim?
˘ ˆ ˘
13, 14. a) De ce au acceptat stapanii de sclavi din Ierusalim sa-i elibe-
˘ ˘
reze pe sclavii evrei? b) Cum a ieşit la iveala adevarata stare a inimii
˘ ˆ
stapanilor de sclavi?
50 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˆ ˘ ˘
sa caştige bunavoinţa lui Dumnezeu. Ştiind ca sclavii evrei
ˆ
trebuiau eliberaţi ın al şaptelea an al sclaviei lor, Zedechia
ˆ ˘ ˆ
a ıncheiat un legamant pentru a-i elibera pe acei sclavi
˘ ˆ ˆ
(Ex. 21:2; Ier. 34:14). Da, vazand Ierusalimul ınconjurat de
˘ ˘ ˆ ˘
duşmani, dintr-odata li s-a parut ınţelept ca poporul sa-i eli-
bereze pe sclavii evrei! (Citeşte Ieremia 34:8–10.)
ˆ
14 Mai tarziu ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ınsa, o armata egipteana a venit ın ajutorul
Ierusalimului, iar babilonienii s-au retras (Ier. 37:5). Ce au
˘ ˆ ˘ ˆ
facut cei care ışi eliberasera sclavii? I-au adus ınapoi pe ser-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
vitorii pe care ıi lasasera sa plece (Ier. 34:11). Aşadar, cand se
ˆ ˘
aflau ın pericol, se pare ca iudeii respectau poruncile lui
Dumnezeu, ca şi cum puteau compensa astfel neascultarea
ˆ ˘ ˆ ˆ
lor de pana atunci. Dar cand pericolul trecea, se ıntorceau la
˘ ˘
vechile lor cai. Deşi pretindeau ca acceptau spiritul Legii,
˘ ˆ
prin acţiunile lor ulterioare demonstrau ca, ın inima lor, nu
˘ ˆ ˆ
doreau sa urmeze ındrumarea din Cuvantul lui Dumnezeu
˘
şi sa se lase modelaţi de el.
˘
Ce lecţie practica putem desprinde din episodul despre
˘ ˆ
olar relatat de Ieremia? Cum ne modeleaza Iehova ın
prezent?

˘ ˘ ˘
SA NE L ASAM
MODELAŢI DE IEHOVA
15 Cu ajutorul congregaţiei mondiale a lui Iehova, putem
ˆ ˘ ˆ ˘
ınţelege ce principii biblice se aplica ıntr-o anumita situaţie.
˘ ˘ ˆ
De exemplu, probabil ştim cum trebuie sa reacţionam cand
ˆ ˆ ˘ ˘
se ıntampla ca un frate sa ne supere (Ef. 4:32). ˆ ˘ Şi suntem de
˘ ˆ
acord ca sfatul Bibliei este bun şi ınţelept. Insa ce fel de lut
˘ ˘
ne vom dovedi a fi? Ne vom lasa cu adevarat modelaţi de Ie-
˘ ˘ ˘ ˆ
hova? Daca avem o inima maleabila, ne vom schimba ın
˘ ˆ
bine; Marele Olar ne va modela facand din noi un vas care
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
15. In ce masura doreşti sa te laşi modelat de Iehova? Explica.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Sa ne pazim de o inima tradatoare 51
˘ ˘ ˘
sa corespunda mai bine scopului pentru care doreşte sa ne ˆ
˘
foloseasca. (Citeşte Romani 9:20, 21; 2 Timotei 2:20, 21.) In
˘ ˘
loc sa manifestam o atitudine a inimii ca aceea a lui Ioia-
˘ ˆ
chim sau a stapanilor de sclavi din zilele lui Zedechia,
˘ ˘ ˘
ar trebui sa ne lasam modelaţi de Iehova pentru un scop
onorabil.
16 Chiar şi Ieremia a fost modelat de Dumnezeu. Care a

fost atitudinea profetului? Putem afla din cuvintele sale: „Nu


˘ ˘ ˘ ˘
poate omul care umbla nici macar sa-şi conduca paşii“. Apoi
˘ ˘
el s-a rugat: „Corecteaza-ma o, Iehova“ (Ier. 10:23, 24). Dragi
tineri, veţi urma exemplul lui Ieremia? Probabil aveţi multe
˘ ˘
decizii de luat. Unii tineri vor ‘sa-şi conduca singuri paşii’.
˘ ˆ ˆ
Voi ce veţi face? Veţi cauta ındrumarea lui Dumnezeu ına-
˘
inte de a lua decizii? Veţi recunoaşte cu umilinţa, asemenea
˘ ˘
lui Ieremia, ca oamenii s-au dovedit incapabili sa-şi condu-
˘ ˘ ˘ ˆ
ca singuri paşii? Nu uitaţi: Daca veţi cauta ındrumarea lui
˘
Dumnezeu, el va va modela!
17 Pentru a-şi ındeplini misiunea, Ieremia trebuia sa˘ se su-
ˆ
˘ ˆ ˘ ˘
puna ındrumarilor din partea lui Dumnezeu. Daca ai fi fost
ˆ
ın locul lui, ai fi acceptat instrucţiunile divine, oricare ar fi
˘ ˘ ˘
fost acestea? De pilda, odata, Iehova i-a spus lui Ieremia sa
ˆ ˘
ia un brau de in şi sa-l poarte pe şolduri. Apoi i-a poruncit
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa mearga la Eufrat. Daca ne uitam pe harta, vom observa ca
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
aceasta calatorie presupunea sa strabata aproximativ 500 de
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
kilometri. Acolo, Ieremia trebuia sa ascunda braul ın crapa-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
tura unei stanci şi apoi sa se ıntoarca la Ierusalim. Dupa un
˘ ˘
timp, Dumnezeu i-a poruncit sa mearg ˆ a din nou la Eufrat ca
˘ ˆ
sa ia braul. (Citeşte Ieremia 13:1–9.) In total, profetul a tre-
˘ ˘
buit sa parcurga aproximativ 2000 de kilometri. Unii critici
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ai Bibliei pur şi simplu nu pot sa creada ca Ieremia a calatorit
˘
16. De ce adevar important a fost conştient Ieremia? ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
17–19. a) De ce a facut Ieremia acea calatorie lunga pana la Eufrat? b) In
˘ ˆ
ce fel ar fi putut fi pusa la ıncercare ascultarea lui Ieremia? c) La ce a slu-
˘ ˆ
jit tot ceea ce a facut Ieremia cu braul de in?
52 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˆ ˆ
atat de departe, mergand pe jos luni ıntregi1 (Ezra 7:9). To-
˘ ˘ ˘
tuşi, Dumnezeu aşa i-a spus sa faca, şi Ieremia aşa a facut.
18 Sa˘ ni-l imaginam ˘
pe Ieremia traversand munţii Iudeii şi
ˆ
ˆ ˆ
apoi, ın funcţie de drumul ales, mergand prin deşert spre
˘ ˘ ˆ
Eufrat. Şi toate acestea doar ca sa ascunda un brau de in! Pro-
˘ ˆ ˘ ˆ
babil ca absenţa lui ındelungata a starnit curiozitatea
ˆ ˆ
vecinilor. La ıntoarcere, el nu mai avea braul de in. Apoi,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Dumnezeu i-a spus sa faca din nou acea calatorie lunga pen-
ˆ ˆ ˆ
tru a-şi lua ınapoi braul, care, ıntre timp, se deteriorase şi ‘nu
˘ ˆ ˆ
mai era bun de nimic’. Sa ne gandim cat de uşorˆ ar fi fost
˘ ˘ ˘ ˘
sa-şi spuna: „Asta-i prea de tot. Nu-i vad rostul!“. Insa, fiind
modelat de Dumnezeu, Ieremia nu a reacţionat aşa. El nu
ˆ ˘ ˆ
s-a plans, ci a facut ıntocmai cum i-a poruncit Dumnezeu.
19 Iehova i-a explicat lucrurile abia dupa˘ a doua cal ˘ ˘
atorie.
˘
Ceea ce a facut Ieremia a fost o ilustrare pe care profetul a
˘
putut s-o foloseasca pentru a transmite mesajul plin de for-
˘ ˘ ˘
ţa al lui Iehova: „Poporul acesta rau, care nu vrea sa asculte
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
de cuvintele mele, care umbla ın ıncapaţanarea inimii lui şi
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
care umbla dupa alţi dumnezei, ca sa le slujeasca şi sa se ple-
ˆ ˆ ˆ
ce ınaintea lor, va ajunge ıntocmai ca acest brau, care nu mai
ˆ
este bun de nimic“ (Ier. 13:10). Cat de impresionant este mo-
ˆ ˆ ˘ ˘
dul ın care Iehova şi-a ınvaţat poporul! Ascultarea sincera de
˘ ˆ ˆ
care a dat dovada Ieremia ıntr-o chestiune aparent neınsem-
˘ ˆ ˘
nata a avut un rol important ın straduinţele lui Iehova de a
sensibiliza inima poporului (Ier. 13:11).
ˆ
20 In prezent, creştinilor nu li se cere sa˘ mearga˘ sute de kilo-
˘
metri pe jos pentru a ilustra o lecţie divina. Dar s-ar putea ca
˘ ˘
vecinii sau colegii noştri sa fie intrigaţi sau chiar sa ne critice
˘
din cauza modului nostru de viaţa creştin. Ar putea fi vorba de
˘ ˆ
1 Unii susţin ca Ieremia a mers undeva ın apropiere, nu la Eufrat. Dar,
˘
aşa cum spune un biblist, „singurul motiv al acestei obiecţii este sa-l scu-
˘ ˘ ˘ ˘
teasca pe profet de efortul celor doua calatorii de la Ierusalim la Eufrat“.
˘ ˘
20. De ce ascultarea noastra ar putea sa-i intrige pe unii, dar de ce anu-
me putem fi siguri?
˘ ˘
De ce trebuie sa ascultam de instrucţiunile lui Iehova
˘ ˆ
chiar daca nu le ınţelegem pe deplin?

ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
felul ın care ne ımbracam şi ne aranjam, de deciziile pe care le
˘ ˘ ˆ
luam cu privire la instruire, de ceea ce alegem sa facem ın via-
˘ ˘
ţa sau chiar de modul de a privi bauturile alcoolice. Vom fi noi
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
la fel de hotaraţi ca Ieremia sa ne supunem ındrumarii divine?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Daca lasam ca inima sa ne fie modelata de Dumnezeu, decizii-
˘ ˘
le pe care ˆ le vom lua ne vor ajuta sa depunem o marturie
˘
excelenta. In orice caz, ascultarea de poruncile lui Iehova con-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
semnate ın Cuvantul sau şi acceptarea ındrumarii date prin
˘ ˘
clasa sclavului fidel şi prevazator ne aduc foloase eterne. Ur-
ˆ ˘
mand exemplul lui Ieremia, nu vom fi conduşi de o inima
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
tradatoare. Sa fim hotaraţi, aşadar, sa ne lasam modelaţi de
˘ ˘ ˘
Dumnezeu şi sa-i permitem sa faca din noi un vas onorabil pe
˘ ˘
care sa-l foloseasca pentru totdeauna!
˘ ˆ
De ce este vital sa ne ımpotrivim presiunilor din partea lui
Satan, a inimii noastre imperfecte şi a lumii?
CAPITOLUL CINCI

CE FEL
ˆ DE PRIETENI
I ŢI ALEGI?
˘ ˘
CE AI face daca nişte colegi de serviciu sau de şcoala ori
˘ ˘
nişte vecini te-ar invita la o petrecere de Craciun? Dar daca
˘ ˘
şeful ţi-ar cere sa minţi sau sa faci un lucru ilegal? Sau ce
˘ ˘ ˘ ˆ
ai face daca autoritaţile statului ţi-ar cere sa te implici ın
˘ ˘
activitaţi care contravin principiului neutralitaţii creştine?
˘ ˘
Cu siguranţa, conştiinţa nu ţi-ar permite sa faci niciu-
˘
nul dintre aceste lucruri chiar daca, din cauza refuzului
˘ ˘
tau, ai fi ridiculizat sau ar trebui sa suporţi consecin-
ţe mai rele.
2 Aşa cum vom vedea ın ˆ
continuare, Ieremia s-a confrun-
ˆ ˘ ˘
tat deseori cu ıncercari de acest gen. Va fi cu siguranţa util
˘ ˘ ˆ
sa observam cine au fost cei cu care Ieremia a venit ın con-
ˆ
tact de-a lungul anilor ın care a slujit ca profet. Unii dintre
˘ ˘
ei au cautat sa-l descurajeze pentru a nu-şi
ˆ
ındeplini misiunea. Ieremia a fost nevoit
˘ ˆ ˘ ˘
sa se asocieze ıntr-o oarecare masura cu ei,
ˆ ˘ ˘
ınsa aceştia nu s-au numarat printre prie-
˘ ˘ ˘
tenii sai. Va fi util şi sa observam cine au
fost prietenii pe care şi i-a ales Ieremia,
ˆ
prieteni care l-au susţinut şi l-au ıncurajat
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
sa ramana fidel. Da, avem multe de ınva-
˘
ţat din alegerile pe care le-a facut Ieremia
ˆ
ın ce priveşte asocierile.
ˆ ˘ ˘ ˆ
1, 2. a) Cu ce ıncercari se confrunta creştinii ın ce
˘ ˘
priveşte asocierile? b) De ce ne va fi util sa aflam
ce prieteni şi-a ales Ieremia?

54
ˆ
Ce fel de prieteni ıţi alegi? 55
˘
CU CE FEL DE PERSOANE LEG AM PRIETENII?
3 Regele Zedechia i-a cerut de mai multe ori sfaturi lui
ˆ ˘
Ieremia ınainte de distrugerea Ierusalimului. El spera sa pri-
˘ ˘ ˆ ˘
measca raspunsuri favorabile la ıntrebarile despre viitorul
˘ ˘ ˘
regatului sau. Zedechia dorea ca Ieremia sa declare ca Dum-
˘ ˘
nezeu avea sa intervina pentru a salva Iuda de duşmani. Prin
˘
3. Ce aştepta regele Zedechia de la Ieremia, dar ce a facut profetul?

ˆ
Cand citiţi despre Ieremia şi despre Ebed-Melec, aveţi con-
˘ ˆ ˘
vingerea ca aceştia au existat ın realitate? Doua descoperiri
˘ ˆ ˘ ˘
recente facute ın vechea Cetate a lui David confirma o data
ˆ ˘
ın plus caracterul istoric al relatarii din Ieremia, capitolul 38,
unde sunt menţionate aceste personaje.
Arheologa Eilat Mazar a anunţat descoperirea unei bule,
˘ ˘
adica a unei mici bucaţi de lut cu amprenta unui sigiliu (vezi
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
stanga jos). Bula a fost gasita ın timpul unor sapaturi arheo-
ˆ ˘
logice efectuate ın 2005 la nivelul unui strat ce dateaza din
ˆ ˆ
perioada distrugerii Ierusalimului ın 607 ı.e.n. Pe amprenta
acestui sigiliu se poate citi numele antic ebraic: „Yehuchal
ˆ ˘
ben Shelemyahu“, care ınseamna „Iucal, fiul lui Şelemia“.
ˆ ˘ ˆ
Ulterior, la doar caţiva metri distanţa, s-a descoperit ıntr-un
˘ ˘
strat de acelaşi fel o alta bula (vezi dreapta jos). Pe aceas-
ta se poate citi: „Gedalyahu ben Pash-
˘
hur“, adica „Ghedalia, fiul lui Paşhur“.
Deschideţi acum Biblia la Ieremia
38:1 şi observaţi numele a doi din-
ˆ
tre prinţii care l-au ındemnat pe regele
˘
Zedechia sa-l omoare pe Ieremia, plan
˘ ˘
care
ˆ a fost zadarnicit de Ebed-Melec.
˘
Intr-adevar, persoanele despre care ci-
ˆ ˘
tim ın capitolul 38 al car ţii Ieremia au
ˆ
existat ın realitate!
56 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ
intermediul unor emisari, regele i-a cerut lui Ieremia: „In-
˘ ˘
treaba-l, te rog, pe Iehova pentru noi, caci Nebucadreţar,
˘ ˆ ˘
regele Babilonului, porneşte razboi ımpotriva noastra. Poa-
˘ ˘
te ca Iehova va face pentru noi una dintre lucrarile sale
minunate şi acesta [Nebucadreţar] se va retrage de la noi“
˘ ˘
(Ier. 21:2). Regele nu a vrut sa se supuna poruncii lui Dum-
˘
nezeu de a se preda babilonienilor. Un biblist l-a asemanat
cu „un pacient care revine mereu la doctor pentru a primi
˘ ˘
asigurarea ca totul este bine, dar care nu este dispus sa ia
˘ ˆ ˘
medicamentul prescris“. Ce a facut Ieremia ın aceasta situa-
˘ ˘ ˘
ţie? Daca i-ar fi spus regelui ceea ce dorea sa auda, el i-ar fi
ˆ ˘
putut caştiga favoarea şi, astfel, şi-ar fi facut viaţa mai uşoa-
˘ ˘ ˆ ˆ
ra. Dar Ieremia a refuzat sa-şi schimbe mesajul ıntrucat
ˆ ˘ ˘ ˘
Iehova ıi poruncise sa declare ca Ierusalimul avea sa fie cu-
cerit. (Citeşte Ieremia 32:1–5.)
ˆ
4 In unele privinţe, situaţia noastra˘ se aseaman ˘ ˘
a cu situa-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ţia lui Ieremia. Fara ındoiala ca avem anumite legaturi cu
˘ ˆ
vecinii, cu colegii de serviciu sau de şcoala, care, ıntr-un fel,
˘ ˘ ˘ ˘
sunt pentru noi asocieri sau tovaraşii. Dar vom cauta sa
˘ ˆ
avem legaturi mai stranse cu ei? Vom cultiva relaţii de prie-
˘ ˘ ˘
tenie, deşi aceştia au aratat ca nu sunt interesaţi sa asculte
˘ ˆ
ce spune Biblia şi nici sa urmeze ındrumarea lui Dumne-
˘
zeu? Nici Ieremia nu putea sa-l evite total pe Zedechia.
˘ ˘
Acesta era totuşi regele, chiar daca refuza sa urmeze sfatul
˘
divin. Dar Ieremia nu era obligat sa se conformeze modu-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
lui de gandire greşit al regelui ori sa ıncerce sa-i intre ın
˘ ˘
graţii. Este adevarat, daca s-ar fi supus dorinţelor lui Zede-
˘
chia, probabil ca acesta ˆ ˘ l-ar fi copleşit cu daruri sau i-ar fi
˘ ˆ ˘
oferit alte avantaje. Insa Ieremia a fost hotarat sa nu cedeze
niciunei presiuni sau tentaţii de a deveni un apropiat al re-
˘
gelui. El nu era dispus sa renunţe la poziţia pe care Iehova
ˆ ˘
ıi spusese s-o adopte. Exemplul lui Ieremia ar trebui sa ne
ˆ
4. Ce decizii avem de luat ın privinţa prieteniilor, de exemplu la locul
˘
de munca?
ˆ
Ce fel de prieteni ıţi alegi? 57
ˆ ˘ ˘ ˘
ındemne sa ne facem o autoanaliza pentru a vedea daca
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
prietenii pe care ni i-am ales ne ıncurajeaza sa-i ramanem
˘ ˘
loiali lui Dumnezeu. Nu putem evita orice legatura cu oa-
˘
menii — de la serviciu, de la şcoala sau din cartier — care nu
ˆ
ıi slujesc lui Dumnezeu (1 Cor. 5:9, 10). Suntem conştienţi
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ınsa ca, daca ne ımprietenim cu astfel de persoane, ne-am
ˆ
putea pune ın pericol prietenia cu Iehova.
ˆ ˘ ˘
CEI CE NU NE IMPARTAŞESC CONVINGERILE ˘
— O ASOCIERE BUNA?
ˆ
5 Zedechia nu a fost singurul care a ıncercat ˘ ˘
sa faca pre-
siuni asupra lui Ieremia. Un preot pe nume Paşhur „l-a lovit“
ˆ ˘ ˘
pe Ieremia, probabil ın sensul ca a poruncit sa-i fie date 39
˘
de lovituri (Ier. 20:2; Deut. 25:3). La fel au facut şi unii prinţi
ˆ ˘
iudei, care l-au aruncat apoi „ın temniţa“. Profetul a fost ţi-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
nut multe zile ıntr-o temniţa subterana ın condiţii atat de
˘ ˆ ˆ ˘
5, 6. Ce au facut unii ın ıncercarea de a-l reduce la tacere pe Ieremia?
58 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
grele, ıncat se temea ca-şi va gasi sfarşitul acolo. (Citeşte Ie-
˘
remia 37:3, 15, 16.) Dupa ce Ieremia a fost eliberat pentru o
ˆ ˘
vreme, alţi prinţi l-au ındemnat pe Zedechia sa-l omoare. Ei
˘
considerau ca Ieremia demoraliza trupele lui Iuda. Drept ur-
ˆ
mare, profetul a fost aruncat ıntr-un rezervor plin de noroi
˘ ˘ ˘ ˘
şi lasat sa moara (Ier. 38:1–4). Dupa cum ştim, Ieremia a fost
˘ ˆ
salvat de la aceasta moarte ıngrozitoare. Totuşi, aceste eve-
˘ ˘ ˘ ˘
nimente arata clar ca persoane care ar fi trebuit sa ştie ca
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
acţioneaza greşit au ajuns sa puna la ındoiala ce le spunea
ˆ
profetul lui Dumnezeu şi chiar s-au ridicat ımpotriva lui.
ˆ ˆ
6 Ieremia a ıntampinat opoziţie nu doar din partea auto-
˘ ˘ ˘ ˘
ritaţilor. De pilda, nişte barbaţi din Anatot, oraşul sau natal,
˘ ˆ
vecinii lui cum s-ar spune, l-au ameninţat ca-l vor omorı
˘ ˆ ˘ ˘
daca nu va ınceta sa profeţeasca (Ier. 11:21). Şi aceasta pen-
˘ ˘
tru simplul fapt ca nu le-a placut mesajul transmis de el.
ˆ ˘ ˘
Ieremia ınsa n-a cautat prietenia vecinilor, ci l-a ales ca prie-
˘ ˘
ten pe Iehova. Alţii nu s-au limitat la ameninţari. Odata,
ˆ ˆ
Ieremia a folosit ın mod simbolic un jug pentru a-i ındem-
˘ ˘ ˘
na pe iudei sa se supuna jugului babilonian şi, astfel, sa
ˆ
Ce fel de prieteni ıţi alegi? 59
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ramana ın viaţa. Hanania, un profet fals, a luat jugul de
ˆ ˘
lemn de pe gatul lui Ieremia şi l-a rupt. El pretindea ca Ie-
ˆ ˘
hova ıi transmisese urmatorul mesaj: „Voi rupe jugul regelui
ˆ
Babilonului“. Hanania a murit chiar ın acel an, iar Ieremia
˘
s-a dovedit a fi profetul adevarat (Ier. 28:1–11, 17). Dar şi
˘
dupa ce Ierusalimul a fost distrus aşa cum avertizase Iere-
˘ ˘
mia, Iohanan şi alţi comandanţi de armata au refuzat sa dea
˘ ˆ ˆ
ascultare poruncii lui Dumnezeu de a ramane ın Iuda. „Nu
ˆ
spui decat minciuni!“, i-au zis ei lui Ieremia. „Nu Iehova,
˘ ˆ
Dumnezeul nostru, te-a trimis sa spui: «Nu intraţi ın Egipt
˘
ca sa locuiţi acolo!».“ Ei l-au sfidat pe Iehova nu doar neso-
ˆ ˆ
cotindu-i porunca, ci şi luandu-i cu ei ın Egipt pe Ieremia şi
pe Baruc (Ier. 42:1—43:7).
Cu ce fel de oameni a avut de-a face Ieremia?
ˆ ˘ ˘
Ce ınvaţam din exemplul lui Ieremia?

7 ˘ ˆ
Ani de zile, Ieremia a trait ın mijlocul unor oameni care
ˆ ˘
i se ımpotriveau sau care nu credeau cuvintele sale. Sa ne
ˆ ˘ ˘
gandim: El ar fi putut uşor sa cedeze şi sa lege relaţii de prie-
˘
tenie cu persoane care aveau prea puţin respect faţa
˘ ˆ ˘ ˆ
de Dumnezeu şi faţa de cuvantul Sau. De fapt, el era ıncon-
jurat de astfel de persoane. Dar ce se poate spune despre
˘
noi? Probabil ca şi noi avem de-a face cu oameni asemenea
˘ ˆ
celor din timpul lui Ieremia. Poate ca unii sunt ımpotrivi-
ˆ ˆ
tori ınverşunaţi, ın timp ce alţii par persoane agreabile. Ce
ˆ ˆ ˘ ˘
vom face? Ne vom ımprieteni cu ei? Ar fi ınţelept sa stam
ˆ ˘
ın compania celor care nu acorda atenţie profeţiilor lui
˘ ˆ
Dumnezeu? Daca Ieremia ar fi ın locul nostru, şi-ar face el
˘ ˘
prieteni dintre cei care, prin modul lor de viaţa, neaga
˘ ˆ ˆ ˆ
adevarul din Cuvantul lui Dumnezeu sau care ışi pun ıncre-
ˆ
derea ın oameni? (2 Cron. 19:2) Dumnezeu i-a spus clar lui
ˆ ˘ ˆ ˘
7. In ce fel ne poate fi pusa la ıncercare fidelitatea faţa de Iehova?
60 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˆ ˆ
Ieremia ce roade va culege cel care ışi pune ıncrederea ın
ˆ
om şi nu ın El. (Citeşte Ieremia 17:5, 6.) Care este atitudinea
˘ ˆ ˘ ˘
noastra ın aceasta privinţa?
8 Unii creştini considera˘ ca˘ şi-ar putea promova interese-
ˆ
le de afaceri sau profesionale petrecand timp cu clienţi din
ˆ ˘
lume, de exemplu, ın diverse activitaţi recreative sau invi-
ˆ ˘ ˘ ˘
tandu-i la masa. Dar, daca ar alege sa procedeze astfel, s-ar
expune ei riscului de a se asocia cu persoane imorale sau
˘
necinstite şi altor pericole, precum vorbirea obscena sau
ˆ
consumul excesiv de alcool? Este de ınţeles de ce mulţi creş-
ˆ ˘
tini, cand au de luat o astfel de decizie, aleg sa evite asocierile
˘ ˆ ˘ ˘
rele, chiar daca acest lucru ınseamna sa renunţe la eventua-
˘
le profituri ori la o eventuala avansare pe plan profesional
˘ ˆ ˆ
şi social. Sau sa ne gandim la situaţia cand un creştin are la
˘ ˘ ˆ
locul de munca un şef ori colegi care nu se reţin sa-i ınşele
˘ ˘
pe clienţi. Un creştin adevarat nu se va lasa influenţat de cei
˘ ˘ ˆ
din jur. Desigur, uneori nu este uşor sa luam decizii ın ast-
ˆ ˘
fel de chestiuni. Dar cat de mult ne ajuta exemplul
˘
oamenilor loiali, cum a fost Ieremia, ale carui alegeri i-au
˘ ˘ ˘ ˘
permis sa-şi pastreze o conştiinţa curata şi, mai important,
˘ ˘
bune relaţii cu Dumnezeu! Sa fim recunoscatori pentru
acest ajutor!
9 Din cauza poziţiei adoptate şi a convingerilor sale, Iere-

mia a devenit ţinta batjocurilor din partea unor iudei (Ier.


˘
18:18). Totuşi, el a fost dispus sa fie diferit de cei din vremea
˘ ˘ ˆ
lui, sa urmeze o alta cale decat „calea pe care o urmau cei-
˘
lalţi“ (Ier. 8:5, 6). El a preferat chiar ‘sa stea singur’ uneori
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
decat sa fie ıntr-o companie nesanatoasa, adica sa fie prie-
˘ ˘
ten cu persoane care ar fi avut o influenţa negativa asupra
˘ ˆ
lui. (Citeşte Ieremia 9:4, 5; 15:17.) Astazi, la fel ca ın zilele lui
ˆ
8. Daţi exemple de situaţii care pot constitui o ıncercare pentru creşti-
˘
nii din zona voastra.
˘ ˘
9. De ce este periculos sa ne dorim sa fim la fel ca majoritatea oame-
nilor?
ˆ
Ce fel de prieteni ıţi alegi? 61
˘ ˘
Ieremia, majoritatea oamenilor urmeaza calea neascultarii
de Dumnezeu. De fapt, slujitorii lui Iehova au trebuit dintot-
˘ ˆ
deauna sa fie atenţi ce fel de prieteni ışi aleg. Asta nu
ˆ ˘ ˘
ınseamna ca Ieremia nu a avut prieteni. Au fost şi oameni
˘
care l-au aparat şi l-au susţinut. Cine au fost aceştia? Ne va
˘ ˘ ˆ
fi de mare folos sa aflam cateva lucruri despre ei.
CE PRIETENI ŞI-A ALES IEREMIA?
10 Ce prieteni şi-a ales Ieremia? La porunca lui Iehova, el
˘ ˆ ˘
i-a condamnat de repetate ori pe cei rai, ınşelatori, nedrepţi,
ˆ
violenţi, egoişti şi imorali, pe cei care au abandonat ınchi-
˘ ˆ
narea curata pentru a practica idolatria, comiţand astfel ˆ
˘ ˆ ˘
prostituţie spirituala. El i-a ındemnat pe conaţionalii sai: „In-
˘ ˘ ˆ ˘
toarceţi-va, va rog, fiecare de la calea lui rea şi ındreptaţi-va
˘ ˘
caile şi faptele!“ (Ier. 18:11). Chiar şi dupa distrugerea Ierusa-
˘ ˘
limului, Ieremia a preamarit ‘faptele de bunatate iubitoare’,
ˆ ˘ ˆ
„ındurarile“ şi „fidelitatea“ lui Dumnezeu (Plang. 3:22–24).
El şi-a ales prieteni doar dintre slujitorii fideli ai lui Iehova.
(Citeşte Ieremia 17:7.)
11 Din Biblie aflam ˘
unele lucruri despre cei pe care şi i-a
ales Ieremia ca prieteni, sau colaboratori apropiaţi. De exem-
˘ ˘
plu, ştim ca printre cei ce au fost de partea lui s-au numarat
Ebed-Melec, Baruc, Seraia şi fiii lui Şafan. Dar cum ˆ erau
˘ ˘
aceşti barbaţi? Ce legaturi au avut ei cu Ieremia? In ce sens
˘ ˘
s-au dovedit ei buni prieteni? Şi cum l-au ajutat sa-şi pastre-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ze integritatea? Sa analizam raspunsul la aceste ıntrebari
ˆ ˆ ˘
gandindu-ne ın acelaşi timp la situaţia noastra.
12 Se pare ca˘ cel mai apropiat prieten al profetului a fost
˘ ˆ ˘
Baruc, fiul lui Neria. Ieremia a avut toata ıncrederea sa-i
ˆ
acorde responsabilitatea de a aşterne ın scris declaraţiile lui
˘
10, 11. a) Dupa ce principii şi-a ales Ieremia prietenii? b) Cine au fost
ˆ ˘
prietenii lui Ieremia, şi ce ıntrebari ne-am putea pune cu privire la ei?
ˆ ˆ
12. a) Ce au avut ın comun Ieremia şi Baruc (reprezentaţi ın ilustraţia
de la pagina 58)? b) Cine a fost Seraia, şi ce ştim despre el?
62 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˘
Iehova, pe care i le-a dictat el ınsuşi. Dupa aceea l-a trimis
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
sa citeasca sulul ce conţinea aceste declaraţii, mai ıntai ın
ˆ
auzul poporului, apoi ın faţa prinţilor lui Iuda (Ier. 36:4–8,
ˆ ˘ ˘ ˘
14, 15). Baruc ımpartaşea aceeaşi credinţa şi convingere ca
˘ ˘ ˆ
Ieremia ca tot ce a prezis Dumnezeu avea sa se ımplineas-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ca. In perioada plina de framantari din ultimii 18 ani ai lui
˘ ˘ ˘
Iuda, aceşti barbaţi au trecut prin situaţii asemanatoare. Au
ˆ ˘ ˆ
petrecut mult timp ımpreuna pentru a duce la ındeplinire
ˆ ˘ ˆ
misiunea ıncredinţata de Dumnezeu. Amandoi s-au con-
˘ ˘ ˘
fruntat cu dificultaţi şi au fost nevoiţi sa se ascunda de
ˆ ˆ
duşmani. Şi amandoi au primit personal ıncurajare din par-
˘ ˘ ˘
tea lui Iehova. Se pare ca Baruc facea parte dintr-o distinsa
ˆ
familie de scribi din Iuda. Scripturile ıl numesc „secretarul“,
˘
iar fratele sau Seraia era un important funcţionar la curte.
ˆ
Mai tarziu şi Seraia a colaborat cu Ieremia pentru a transmi-
te declaraţiile profetice ale lui Iehova (Ier. 36:32; 51:59–64).
˘ ˘
Dispoziţia acestor doi fii ai lui Neria de a lucra umar la umar
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
cu Ieremia ın acele vremuri grele trebuie sa-l fi ıntarit şi sa-l
ˆ ˘ ˆ
fi ıncurajat pe profet. Şi noi putem primi forţa şi ıncurajare
˘ ˆ
din partea celor care slujesc alaturi de noi cu fidelitate ın
serviciul lui Iehova.
ˆ ˘ ˆ
Ce putem ınvaţa de la Ieremia ın ce priveşte alegerea
prietenilor?

13
Un alt prieten deosebit al lui Ieremia a fost etiopianul
ˆ
Ebed-Melec. Cand Ieremia a fost aruncat de prinţii furioşi
ˆ ˘ ˘ ˘
ıntr-un rezervor plin de noroi şi a fost lasat acolo sa moara,
˘ ˘
acest strain a avut curajul de a-l apara. Ebed-Melec era un
˘ ˆ
eunuc, adica un funcţionar ın casa regelui. Deşi se aflau
ˆ
ıntr-un loc public, la Poarta lui Beniamin, Ebed-Melec i-a ce-
13. Cum s-a dovedit Ebed-Melec un bun prieten pentru Ieremia? (Vezi
imaginea de la pagina 63.)
ˆ
Ce fel de prieteni ıţi alegi? 63
˘ ˘
rut plin de curaj regelui Zedechia permisiunea sa-l scoata pe
Ieremia din acel rezervor. Pentru a-l salva pe profet, a luat
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
cu el 30 de oameni, fapt ce lasa sa se ınţeleaga ca se aştep-
ta la un atac din partea duşmanilor lui Ieremia (Ier. 38:7–13).
ˆ
Nu ştim cat de mult timp au petrecut Ebed-Melec şi Ieremia
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
unul ın compania celuilalt, ınsa, avand ın vedere prietenia
˘ ˘
lor cu Iehova, este logic sa credem ca cei doi erau buni prie-
˘
teni. Ebed-Melec ştia ca Ieremia era profetul lui Iehova. El a
˘ ˘ ˘
considerat ca fapta prinţilor era ‘rea’ şi a fost gata sa faca ce
˘
este
ˆ drept chiar cu riscul de a-şi pierde poziţia sociala.
˘ ˆ
Intr-adevar, Ebed-Melec a fost un om bun. De aceea, ınsuşi
˘ ˆ
Iehova i-a dat asigurarea: „Pe tine te voi scapa [ın ziua ne-
˘ ˆ ˆ
norocirii Ierusalimului] . . . fiindca te-ai ıncrezut ın mine“.
˘ ˘
(Citeşte Ieremia 39:15–18.) Nu ne-ar placea sa avem şi noi
˘ ˘
prieteni despre care Iehova sa spuna acelaşi lucru?
14 Alţi prieteni ai lui Ieremia au fost trei fii şi un nepot

˘
14. Ce ştim despre familia lui Şafan, şi cum l-a susţinut aceasta familie
pe Ieremia?
64 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

ai lui Şafan. Aceştia proveneau dintr-o familie de rang


ˆ ˆ
ınalt. Şafan fusese secretarul regelui Iosia. Cand duşmanii
˘ ˘ ˘ ˆ
lui Ieremia au vrut prima oara sa-l ucida pe profet, „ma-
˘
na lui Ahicam, fiul lui Şafan, a fost cu Ieremia, ca sa nu
ˆ ˆ
fie dat ın mana poporului“ (Ier. 26:24). Ahicam avea un
ˆ ˘
frate pe nume Ghemaria. Cand Baruc a citit judecaţile
ˆ
lui Dumnezeu ın public, fiul lui Ghemaria, Micaia, l-a
ˆ ˘ ˘ ˆ
auzit şi i-a ınştiinţat pe tatal sau şi pe alţi prinţi. Gandin-
˘ ˘
du-se ca Ioiachim avea sa reacţioneze negativ, aceştia i-au
˘ ˘ ˘ ˆ
sfatuit pe Ieremia şi pe Baruc sa se ascunda. Şi, ıntr-ade-
˘
var, regele a respins mesajul divin. Dar Ghemaria şi alţi
˘ ˘ ˘
prinţi au staruit de rege sa nu arda sulul (Ier. 36:9–25). Un
ˆ
alt fiu al lui Şafan a fost Elasa. Ieremia i-a ıncredinţat
acestuia o scrisoare cu mesaje profetice pentru iudeii exi-
ˆ
laţi ın Babilon (Ier. 29:1–3). Aşadar, trei fii şi un nepot ai
ˆ
lui Şafan l-au susţinut pe profetul lui Dumnezeu. Cat de
˘ ˘
mult trebuie sa-i fi apreciat Ieremia pe aceşti barbaţi! Ei
˘
i-au fost prieteni, dar nu pentru ca aveau aceleaşi prefe-
˘
rinţe culinare, aceleaşi hobby-uri sau pentru ca se distrau
ˆ ˘ ˘
ımpreuna. Prietenia lor avea la baza ceva mult mai va-
loros.
ˆ
Ce fel de prieteni ıţi alegi? 65
˘
SA NE ALEGEM ˆ PRIETENII
CU INŢELEPCIUNE
15 Ce ınv ˆ ˘ ˘ ˆ
aţam din exemplul lui Ieremia ın ce priveşte aso-
cierile? Regele, profeţii falşi, mulţi prinţi şi comandanţi de
˘ ˘ ˘
armata au facut presiuni asupra lui ca sa-şi schimbe mesa-
˘
jul. Dar Ieremia a ramas fermˆ pe poziţie. Din acest motiv, el
˘ ˘ ˘
nu a fost agreat de aceştia. Insa Ieremia nu urmarea sa le
ˆ ˘
caştige prietenia. Prietenul sau cel mai bun a fost tot timpul
˘ ˘ ˘
Iehova. Daca preţul pentru a-şi pastra fidelitatea faţa de
˘ ˘
Dumnezeu era sa-şi atraga ostilitatea anumitor oameni, Ie-
˘ ˘ ˘ ˆ
remia a fost gata sa-l plateasca. (Citeşte Plangerile 3:52–59.)
˘
Totuşi, aşa cum am vazut, el nu a fost singur, ci a avut prie-
ˆ
teni care l-au susţinut ın serviciul pentru Iehova.
16 Ebed-Melec a fost un prieten bun ın ˆ ˆ
primul rand dato-
˘ ˆ ˆ ˘
rita credinţei şi ıncrederii lui ın Iehova. Acest barbat a avut
˘ ˘ ˆ
curajul sa acţioneze cu hotarare pentru a-i salva viaţa lui Ie-
˘ ˘
remia. Baruc a fost dispus sa lucreze mult timp alaturi de
˘ ˘ ˘
Ieremia şi l-a ajutat sa transmita mesajele lui Iehova. Astazi,
˘
prietenii din congregaţia creştina sunt la fel de valoroşi cum
au fost aceşti oameni. Cameron, care are 20 de ani şi este
˘ ˘ ˘
pioniera regulara, a apreciat mult influenţa pozitiva pe care
˘ ˘
a avut-o asupra ei Kara, şi ea pioniera regulara. Cameron
ˆ ˆ ˆ
spune: „Atat prin cuvinte, cat şi prin fapte, Kara m-a ıncu-
˘ ˆ ˆ ˆ
rajat sa-i acord mereu ıntaietate lui Iehova ın viaţa mea“.
˘ ˘ ˆ
Deşi locuiau la distanţa una de cealalta, Kara o suna sau ıi
˘
scria cu regularitate lui Cameron pentru a se asigura ca prie-
ˆ
tena ei era bine şi pentru a se ıncuraja reciproc. „Cunoştea
ˆ
situaţia din familia mea“, ışi aminteşte Cameron, „ştia de-
ˆ
spre problemele surorii mele mai mari şi despre cat de greu
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
mi-a fost cand ea s-a razvratit şi a parasit adevarul. [Kara] a
ˆ
15. Ce exemplu bun a dat Ieremia ın ce priveşte alegerea prietenilor?
16, 17. a) Ce fel de ajutor poate primi un slujitor al lui Iehova de la un
ˆ ˘
prieten bun? b) Indiferent de ţara ın care locuim, unde putem gasi cei
mai buni prieteni?
66 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˆ ˘ ˆ
fost tot timpul alaturi de mine ın aceasta ıncercare. Nu ştiu
˘ ˘ ˘
ce m-aş fi facut fara sprijinul şi ajutorul ei. Atitudinea ei po-
˘
zitiva a avut un efect bun asupra mea“.
17 Putem gasi ˘ ˆ ˘
prieteni buni ın congregaţia creştina, indi-
˘ ˆ ˘
ferent ca sunt sau nu de aceeaşi varsta cu noi. Fraţii şi
ˆ ˘ ˘
surorile noastre ne ımpartaşesc credinţa, valorile, iubirea
ˆ
pentru Iehova, speranţele şi, probabil, au trecut prin ıncer-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
cari asemanatoare cu ale noastre. Putem sluji umar la umar
ˆ ˘ ˆ ˆ
cu ei ın lucrarea creştina. Ei ne pot ıncuraja cand trecem
˘ ˘ ˆ
prin greutaţi şi la fel putem face şi noi. Se bucura ımpreu-
˘ ˆ ˘ ˆ
na cu noi de binecuvantarile pe care le avem ın serviciul lui
˘
Iehova. Asemenea prietenii pot dainui pentru totdeauna
(Prov. 17:17; 18:24; 27:9).
18 Lecţia ce se desprinde din exemplul lui Ieremia cu pri-
ˆ ˘ ˘
vire la alegerea prietenilor este cat se poate de clara. Sa
˘ ˘
reţinem, aşadar, urmatorul adevar incontestabil: Nu putem
ˆ ˘ ˆ
sta ın compania oamenilor ale caror convingeri sunt ın con-
ˆ ˘ ˘ ˆ
tradicţie cu Biblia şi, ın acelaşi timp, sa ramanem fideli
˘
propriilor convingeri! Faptul de a ţine cont de acest adevar
˘ ˆ
este la fel de important astazi cum a fost ın zilele lui Iere-
ˆ
mia. Pentru a-şi ındeplini cu fidelitate misiunea şi pentru a
ˆ
se bucura de binecuvantarea lui Iehova, Ieremia a acceptat
˘
sa fie diferit de majoritatea celor din vremea sa. Se poate
spune acelaşi lucru şi despre tine? Ieremia şi-a ales ca prie-
ˆ ˘ ˘
teni persoane care i-au ımpartaşit credinţa şi care l-au
˘ ˆ ˘
susţinut sa-şi ındeplineasca misiunea. Da, fiecare creştin fi-
˘ ˆ ˘ ˆ
del de astazi are de ınvaţat din exemplul lui Ieremia ın ce
ˆ
priveşte alegerea cu ınţelepciune a prietenilor! (Prov. 13:20;
22:17)
ˆ ˘ ˘ ˆ
18. Ce ınvaţam din exemplul lui Ieremia ın ce priveşte alegerea priete-
nilor?
ˆ
Cum putem urma exemplul lui Ieremia ın ce priveşte
alegerea prietenilor?
CAPITOLUL ŞASE

˘
„ASCULTA, TE ROG,
DE GLASUL LUI IEHOVA“
ˆ
IN LUMEA de azi, majoritatea oamenilor resping ideea de as-
ˆ ˘ ˘
cultare. Cand iau decizii, mulţi nu se ghideaza nici macar
˘ ˘
dupa un principiu general de felul „Fa ce e bine“. Modul lor
ˆ ˘ ˘
de gandire poate fi rezumat la „Fa ce vrei“ sau „Fa orice, dar
˘ ˘ ˘ ˆ
ai grija sa nu fi prins“. Acest lucru se observa cand şoferii ig-
˘ ˘
nora semnele de circulaţie, investitorii nu respecta legislaţia
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
financiara, oficialii ıncalca legile, a caror adoptare poate ei ın-
˘
şişi au susţinut-o. O astfel de atitudine, ce-i determina pe
˘ ˘ ˘ ˘
oameni sa dea navala pe ‘calea pe care o urmeaza ceilalţi’,
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
chiar daca aceasta cale e rea şi daunatoare, era des ıntalnita şi
ˆ
ın zilele lui Ieremia (Ier. 8:6).
2 Suntem conştienţi ca˘ aceia care doresc sa˘ aiba˘ favoarea
˘
Dumnezeului Atotputernic nu trebuie sa umble pe ‘calea pe
˘ ˘
care o urmeaza ceilalţi’. Ieremia a aratat clar contrastul din-
tre cei care ‘nu au ascultat de glasul lui Iehova’ şi cei care
˘
doreau sa asculte de El (Ier. 3:25; 7:28; 26:13; 38:20; 43:4, 7).
˘ ˘ ˘
Fiecare dintre noi ar trebui sa-şi faca o autoanaliza pentru a
ˆ ˘ ˘
vedea ce atitudine are ın aceasta privinţa. De ce? Deoarece
ˆ ˆ ˘
Satan şi-a intensificat atacurile ımpotriva ınchinatorilor ade-
˘ ˘
varaţi pentru a le ştirbi integritatea. El e ca un şarpe care sta
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
la panda şi ışi ataca prada pe neaşteptate, iar muşcatura lui
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
poate fi fatala. Daca suntem hotaraţi sa ascultam de glasul
˘ ˘ ˘
lui Iehova ne vom putea feri de aceasta muşcatura veninoa-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
sa. Dar cum ne putem ıntari hotararea de a asculta de
˘
1, 2. Ce atitudine manifesta deseori cei ce aleg ‘calea pe care o urmea-
˘ ˘ ˘ ˘
za ceilalţi’, şi de ce ar trebui sa evitam aceasta atitudine?

67
68 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˘ ˆ
Iehova? Sa vedem cum ne ajuta ın acest sens scrierile lui Ie-
remia.
˘ ˆ ˘
CEL C ARUIA II DATORAM ASCULTAREA
3 De ce merita˘ Iehova sa˘ ascultam ˘
cu stricteţe de el? Iere-
˘ ˆ ˆ
mia menţioneaza unul dintre motive cand ıl numeşte pe
˘ ˘ ˆ ˆ
Iehova „Cel ce a facut pamantul prin puterea sa, Cel ce a ın-
˘ ˘ ˆ ˆ
tarit pamantul roditor prin ınţelepciunea sa“ (Ier. 10:12). Da,
˘
Iehova este Suveranul universului! Trebuie sa ne temem de
ˆ ˘
el mai mult decat de orice alt conducator. El are dreptul ab-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
solut sa ne ceara sa respectam poruncile sale ınţelepte, care
sunt spre binele nostru etern (Ier. 10:6, 7).
ˆ
4 Insa˘ Iehova nu este doar Stap ˘ ˆ
anul universului, ci şi Susţi-
˘ ˆ
natorul vieţii şi, implicit, al vieţii noastre. El le-a dovedit cat
˘
se poate de clar acest adevar iudeilor din vremea lui Ieremia.
ˆ ˘ ˘
Cum? Egiptul depindea ın mare masura de apele fluviului
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Nil, ınsa lucrurile stateau cu totul altfel ın Ţara Promisa. Po-
ˆ
porul lui Dumnezeu depindea aproape ın totalitate de ploile
˘ ˆ
de sezon, apa fiind adesea colectata ın rezervoare subterane
(Deut. 11:13–17). Doar Iehova putea trimite ploi pentru a uda
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
pamantul ca sˆ a rodeasca. Dar el putea şi sa reţina ploaia atat
˘ ˘
de necesara! In zilele lui Ieremia, asupra iudeilor neasculta-
˘ ˆ
tori s-au abatut mai multe secete cumplite, care le-au parjolit
ˆ ˆ ˘
ogoarele şi viile şi le-au secat fantanile şi rezervoarele de apa
(Ier. 3:3; 5:24; 12:4; 14:1–4, 22; 23:10).
5 Acei iudei preţuiau apa literala, ˘ ˆ ˘
ınsa au respins ‘apa vie’
˘
pe care Iehova le-o oferea cu generozitate. Ei au facut acest
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
lucru ıncalcand cu buna ştiinţa Legea lui Dumnezeu şi pu-
ˆ ˆ ˆ
nandu-şi ıncrederea ın alianţe cu naţiuni vecine. Iudeii erau
˘ ˆ
asemenea unor oameni care, pe timp de seceta, strang apa
ˆ ˘
ın rezervoare crapate, ce nu o pot ţine. Iar consecinţe-
˘ ˘ ˘
3. De ce merita Iehova sa ascultam de el?
˘ ˘ ˘ ˆ
4, 5. a) Ce adevar au trebuit sa recunoasca iudeii ın perioadele de sece-
˘
ta? b) Cum au irosit locuitorii lui Iuda ‘apa vie’ de la Iehova? c) Cum
putem bea ‘apa vie’ de la Dumnezeu?
˘
Daca bem ‘apa vie’
de la Iehova vom avea
˘ ˘
putere sa ascultam

le acţiunilor lor au fost pe


˘ ˘
masura. (Citeşte Ieremia 2:13;
˘
17:13.) Cu siguranţa, noi nu
˘ ˘
vrem sa urmam aceeaşi cale
˘
ca iudeii şi sa aducem asupra
˘
noastra o mare nenorocire.
˘ ˘
Iehova continua sa ne ofere
˘ ˆ
din abundenţa ındrumare ce
˘ ˆ ˘
are la baza Cuvantul sau in-
˘ ˘ ˘
spirat. Dar aceasta „apa vie“ ne poate fi de folos numai daca
˘ ˘ ˘ ˆ
studiem Biblia cu regularitate şi ne straduim sa traim ın ar-
ˆ ˘ ˘
monie cu ceea ce ınvaţam.
˘ ˘
6 Pe masura ce se apropia ziua cand ˆ ˘
Iuda trebuia sa-i dea
˘
socoteala lui Dumnezeu, ascultarea devenea tot mai impor-
˘ ˘ ˘
tanta. Daca iudeii, ca persoane individuale, doreau sa se
˘ ˘
bucure de favoarea şi de ocrotirea divina, ei trebuiau sa se
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
caiasca şi sa ınceapa sa asculte de Iehova. Regele Zedechia se
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
afla ın aceeaşi situaţie, ınsa nu a fost hotarat sa faca ce era
ˆ ˘ ˘ ˆ
bine. Cand supuşii sai i-au cerut ca Ieremia sa fie omorat, el
˘ ˘ ˆ ˘
nu a avut taria sa li se ımpotriveasca. Profetul a fost salvat de
˘ ˆ
la moarte de Ebed-Melec, aşa cum am vazut ın capitolul ante-
ˆ ˆ ˘
rior, iar mai tarziu l-a ındemnat pe Zedechia: „Asculta, te rog,
de glasul lui Iehova“. (Citeşte Ieremia 38:4–6, 20.) Regele
˘ ˘ ˘ ˘
trebuia sa se hotarasca. Era spre binele lui sa asculte de Dum-
nezeu.
ˆ
6. a) Ce atitudine a manifestat regele Zedechia ın ce priveşte ascultarea
˘ ˆ
de Iehova? b) De ce putem spune ca Zedechia a fost neınţelept?
˘ ˆ
De ce a fost potrivit ca Ieremia sa-i ındemne de repetate
˘
ori pe iudei sa asculte de Dumnezeu?
70 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘
ASCULTAREA DE IEHOVA ESTE VITAL A
7 Ascultarea este la fel de importanta˘ ın ˆ ˆ
prezent ca ın zilele
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
lui Ieremia. Cat de hotarat eşti sa asculţi de Iehova? De pilda,
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
daca, ın timp ce navighezi pe internet, ıţi apare din ıntampla-
˘ ˘
re o imagine pornografica, vei continua sa o priveşti sau te vei
˘ ˆ
opune oricarei tentaţii şi vei ınchide acel site? Sau ce vei face
˘ ˘ ˆ ˘
daca un coleg de la şcoala sau de la serviciu ıţi propune sa-ţi
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
dai ıntalniri cu el? Vei avea taria sa-lˆ refuzi? Ce atitudine ai faţa
ˆ
de literatura ori site-urile ˆapostate? Iţi starnesc curiozitatea sau
˘ ˆ ˆ
le respingi cu hotarare? In aceste situaţii, precum şi ın altele
˘ ˘
asemanatoare, aminteşte-ţi cuvintele din Ieremia 38:20.
8 Iehova l-a trimis deseori pe Ieremia la poporul Sau ˘
ˆ pen-
ˆ ˘ ˘
tru a-l ındemna: „Intoarceţi-va, va rog, fiecare de la calea lui
ˆ ˘ ˘
rea şi ındreptaţi-va cˆ aile şi faptele!“ (Ier. 7:3; 18:11; 25:5; citeş-
˘ ˘ ˘ ˆ
te Ieremia 35:15). In mod asemanator, batranii creştini din
ˆ ˘ ˘
zilele noastre ışi dau toata silinţa sa-i ajute pe fraţii şi pe su-
˘ ˆ ˘
rorile a caror spiritualitate este ın pericol. Daca la un moment
ˆ ˘ ˆ
7. In ce situaţii ne-ar putea fi pusa la ıncercare ascultarea de Iehova?
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
8, 9. a) De ce este ınţelept sa ascultam cand batranii ıncearca sa ne aju-
˘ ˘ ˘ ˆ
te? b) Cum ar trebui sa privim faptul ca batranii ne dau de repetate ori
aceleaşi sfaturi?

ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
Cand batranii ıncearca sa te ajute, asculta!
˘
„Asculta, te rog, de glasul lui Iehova“ 71
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
dat batranii ıţi dau sfaturi ca sa eviţi o acţiune greşita sau ne-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ınţeleapta, asculta-i! Ei ıncearca sa te ajute aşa cum Ieremia
ˆ ˘
ıncerca sa-i ajute pe iudei.
9 S-ar putea ca batr ˘ ˆ ˘ ˘
anii sa-ţi aminteasca principii biblice pe
ˆ ˘ ˘ ˘
care le-aţi mai discutat. Gandeşte-te ca niciodata nu e uşor sa
ˆ
repeţi un sfat, dar este şi mai greu cand cel ce are nevoie de
˘ ˘ ˘
ajutor manifesta o atitudine asem ˆ anatoare cu cea a multor iu-
˘ ˘ ˘
dei pe care i-a sfatuit Ieremia. Incearca sa priveşti eforturile
˘ ˆ ˘
repetate ale batranilor de a te ajuta ca pe o dovada a iubirii
˘
lui Iehova. De fapt, Ieremia nu ar fi fost nevoit sa repete aver-
˘ ˘
tismentele
ˆ daca iudeii ar fi manifestat o atitudine potrivita.
˘ ˘ ˘
Intr-adevar, daca vrei sa nu primeşti acelaşi sfat de mai mul-
˘
te ori, aplica-l cu promptitudine!
˘ ˘ ˘
IEHOVA IART ˆ A CU BUNAVOINŢA,
DAR NU IN MOD AUTOMAT
10 Oricat ˆ ˘ ˆ
de mult ne-am stradui, ın acest sistem nu putem
˘ ˘ ˆ ˆ
sa ascultam ın mod perfect de Iehova. De aceea, ıi suntem re-
˘ ˘
cunoscatori pentru bunavoinţa sa de a ne ierta. Totuşi, el nu
˘ ˆ ˘ ˘
ne iarta greşelile ın mod automat. Iehova uraşte pacatul (Is.
˘ ˘ ˘
59:2). Din acest motiv, el doreşte sa se asigure ca meritam ier-
tarea sa.
11 Dupa˘ cum am vazut, ˘
mulţi iudei din timpul lui Ieremia
˘ ˆ
aveau obiceiul sa nu asculte de Dumnezeu, abuzand astfel de
˘ ˆ ˘
rabdarea şi de ındurarea sa. Ar putea un slujitor de astazi al
˘ ˘ ˆ ˘
lui Dumnezeu sa ajunga ın aceeaşi situaţie? Da, daca el sau
˘ ˆ ˘
ea ignora aducerile-aminte din partea lui Iehova şi ıncepe sa
˘
practice pacatul. Uneori, acest lucru poate fi evident, cum
ˆ ˘ ˘
este, de exemplu, ın cazul unei casatorii adultere. Dar chiar şi
ˆ ˆ ˘
ın cazul ın care pacatul este ascuns privirii oamenilor, cel ce
˘ ˘ ˆ ˘
nu asculta de Iehova se afla ın pericol. O persoana care are
˘ ˆ ˘
un mod de viaţa duplicitar s-ar putea gandi ca nimeni nu va
˘ ˆ
afla acest lucru. Totuşi, Dumnezeu cerceteaza ce este ın
˘ ˘ ˆ
10. De ce Iehova nu iarta pacatele ın mod automat?
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
11. De ce este imposibil ca un pacat ascuns sa ramana nedescoperit?
72 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
mintea şi ın inima noastra şi poate vedea ce se ıntampla ın
˘ ˆ
ascuns. (Citeşte Ieremia 32:19.) Dar ce trebuie facut cand se
˘ ˘
dovedeşte clar ca o persoana nu a ascultat de Dumnezeu?
12 Mulţi iudei au dispreţuit ajutorul pe care Iehova li l-a ofe-
ˆ ˆ ˆ
rit ın repetate randuri prin intermediul lui Ieremia. In mod
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
asemanator, o persoana care se face vinovata de un pacat grav ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ar putea sa nu se caiasca, respingand ajutorul batranilor. In
˘ ˆ ˘
acest caz, batranii trebuie sa urmeze instrucţiunile biblice
˘ ˘ ˘ ˘
pentru ocrotirea congregaţiei şi sa-l excluda pe pacatos (1 Cor.
ˆ ˘
5:11–13; vezi chenarul „Cand «nu exista lege»“, de la pagi-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
na 73). Dar ınseamna aceasta ca nu mai exista nicio speranţa
˘ ˘ ˆ
pentru acea persoana şi ca ea nu va mai putea dobandi nicio-
˘
data favoarea lui Iehova? Nu. Dumnezeu le-a ˆ spus israeliţilor
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
care persistau de multa vreme ın razvratire: „Intoarceţi-va, fii
˘ ˘
renegaţi, şi va voi vindeca de infidelitatea voastra!“ (Ier.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
3:22).1 Iehova ıi invita pe pacatoşi sa se ıntoarca la el, ba chiar
˘ ˘
le cere sa faca acest lucru!
ˆ
1 Iehova se adresa aici regatului nordic al lui Israel. Cand Ieremia le-a
ˆ
transmis aceste cuvinte, evreii din regatul celor zece triburi erau ın exil
˘ ˘
de aproximativ 100 de ani. Ieremia a recunoscut ca naţiunea nu se cai-
ˆ ˘
se pana la acea vreme (2 Regi 17:16–18, 24, 34, 35). Cu toate acestea,
ˆ
persoane individuale puteau redobandi favoarea lui Iehova şi puteau
˘ ˆ ˘
chiar sa se ıntoarca din exil.
˘ ˘ ˘ ˆ
12. Ce trebuie sa faca uneori batranii pentru a ocroti congregaţia?
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
De ce este ınţelept sa cautam iertarea lui Iehova cand
greşim?

ˆ ˘
ASCULTAŢI DE IEHOVA ŞI INTOARCEŢI-VA LA EL!
ˆ
13 Pentru a se ıntoarce ˆ
la Dumnezeu, aşa cum a ındemnat
˘ ˘ ˆ ˘
Ieremia, o persoana trebuie sa se ıntrebe: „Ce am facut?“.
ˆ ˆ ˘
Apoi, analizandu-se ın lumina normelor Bibliei, ar trebui sa-şi
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
13. Ce trebuie sa recunoasca o persoana daca doreşte sa se ıntoarca la
Iehova?
˘
„Asculta, te rog, de glasul lui Iehova“ 73

ˆ ˘
C AND „NU EXISTA LEGE“
˘
Cum era viaţa iudeilor dupa distrugerea Ierusali-
mului? Putem afla unele lucruri din descrierea pe
ˆ ˆ
care o face Ieremia ın Plangerile 2:9. Zidurile şi pro-
˘ ˆ ˘ ˆ
babil porţile care aparau ınainte oraşul erau darama-
˘
te. Dar, mai rau, ‘nu exista lege’. A vrut oare Iere-
˘ ˘ ˘
mia prin aceste cuvinte sa spuna ca supravieţuitorii
˘
erau o gloata de necontrolat? Cel mai probabil el se
˘ ˘
referea la faptul ca iudeii pierdusera siguranţa şi bu-
˘ ˘ ˘
nastarea spirituala de care se bucurasera pe vremea
ˆ ˆ ˆ ˘
cand preoţii şi profeţii fideli ıi ınvaţau Legea lui Dum-
ˆ
nezeu. Profeţii falşi pe care ıi ascultau acum iudeii nu
˘ ˘ ˆ
le ofereau o ‘viziune’ adevarata, sau ındrumare, de la
Iehova; ceea ce ‘vedeau’ aceştia erau lucruri deşarte
ˆ
(Plang. 2:14).
˘ ˘
O persoana care a fost exclusa din congregaţia
˘ ˘ ˘ ˆ
creştina şi-ar putea da seama ca se afla ıntr-o situaţie
˘ ˘ ˘
asemanatoare. Ea nu se mai bucura de prietenia sin-
˘ ˘
cera a fraţilor şi a surorilor de credinţa şi nici de gri-
˘ ˘ ˆ ˘
ja plina de iubire a batranilor. Este privata de instrui-
˘ ˆ ˘ ˆ
rea spiritual ˆ a atat de necesara de care a avut parte ın
˘
trecut. In lume, unde ‘nu exista legea’ lui Iehova, ea
are probabil sentimentul unei mari pierderi. Totuşi, o
˘ ˆ ˘
astfel de persoana poate redobandi o stare aprobata
ˆ
ınaintea lui Dumnezeu şi se poate bucura ˆ din nou de
ˆ ˘ ˘
bogate binecuvantari (2 Cor. 2:6–10). Insa, cu sigu-
˘ ˘ ˆ ˘
ranţa, toţi suntem de acord ca e mult mai ınţelept sa
˘ ˘ ˘ ˘
ascultam de Iehova şi sa nu ajungem niciodata sa fim
˘ ˘
fara lege.
74 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘
dea un raspuns onest. Iudeii nepenitenţi din timpul lui Iere-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
mia au evitat ın mod intenţionat sa-şi puna aceasta ıntrebare.
˘ ˘ ˘
Ei au refuzat sa recunoasca gravitatea pacatelor lor, motiv pen-
˘
tru care Iehova ˆ nu a putut sa-i ierte şi nici nu i-a iertat. (Citeşte
˘ ˘ ˘ ˘
Ieremia 8:6.) Insa un pacatos penitent recunoaşte ca prin ne-
˘
ascultarea sa a dezonorat numele lui Dumnezeu şi a patat
˘ ˘
reputaţia congregaţiei creştine. Cel care se caieşte cu adevarat
ˆ ˘
este profund mahnit de raul pe care poate l-a pricinuit unor
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
persoane nevinovate. El trebuie sa ınţeleaga ca, numai daca
ˆ
recunoaşte toate efectele ˆ ac˘ ţiunilor lui rele, Iehova ıi va ascul-
ˆ
ta cererile de iertare. Insa pentru a redobandi favoarea lui
Iehova e nevoie de mult mai mult.
14 O persoana˘ care se caie˘ ˘ ˆ
şte cu adevarat ışi examineaza mo-
˘
ˆ
tivaţiile, dorinţele şi obiceiurile. (Citeşte Plangerile 3:40, 41.)
ˆ ˆ ˘ ˘
Ea ışi va examina acele aspecte ale vieţii ın care da dovada de
˘
slabiciune, cum ar fi prietenia cu persoanele de sex opus, con-
˘ ˘ ˘ ˆ
14. Ce trebuie sa faca o persoana pentru a se ıntoarce la Iehova? (Vezi
˘
şi chenarul „Ce este cainţa?“.)

˘
CE ESTE C AINŢA?
ˆ
Cuvintele ebraice şi greceşti folosite ın Biblie cu re-
˘ ˘ ˘ ˘
ferire la cainţa au legatura cu atitudinea unei persoa-
ˆ ˘ ˆ
ne. Aceasta ışi schimba modul de gandire cu privire la o
˘ ˘ ˘
fapta greşita pe care a facut-o sau pe care a intenţionat
˘ ˘
sa o faca. Cuvintele descriu şi sentimentele de regret pe
˘
care le are acea persoana, iar termenul ebraic este fo-
losit şi cu privire la consolare (2 Sam. 13:39; Iov 42:6).
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Biblia scoate clar ın evidenţa ca adevarata cainţa pre-
supune acţiuni motivate de sentimente sincere şi puter-
˘ ˘ ˘
nice. O astfel de cainţa aşteapta Dumnezeu din partea
˘ ˘ ˘
tuturor celor care spun ca se caiesc de pacatele lor! (Ier.
31:18, 19)
„De ce n-am ascultat?“

sumul de alcool, fumatul, folosirea internetului sau afacerile.


˘ ˘ ˘
Aşa cum o gospodina curaţa chiar şi colţişoarele ascunse din
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
bucatarie pentru a-şi pastra casa curata, o persoana care se
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
caieşte trebuie sa depuna eforturi pentru a-şi pastra ganduri-
˘ ˆ ˘
le şi acţiunile curate. Ea trebuie ‘sa se ıntoarca la Iehova’
ˆ ˆ
ımplinind cerinţele lui Dumnezeu şi conformandu-se norme-
ˆ
lor Sale. Unii iudei din timpul lui Ieremia s-au ıntors la Iehova
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
„cu prefacatorie“. Ei pretindeau ca se caiesc, dar nu ˆ faceau ni-
ˆ ˆ ˘
cio schimbare ın inima sau ın viaţa lor (Ier. 3:10). Insa cel care
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ışi cere cu sinceritate iertare nu ıncearca sa-l ınşele pe Iehova
˘ ˘
şi congregaţia Sa. El nu vrea doar sa-şi salveze reputaţia ori sa
ˆ ˘
recaştige prietenia rudelor sau a altora care sunt la adevar, ci
˘ ˘
doreşte sa abandoneze complet calea lui rea şi sa se dovedeas-
˘
ca demn de iertarea şi de favoarea lui Dumnezeu.
˘
15 Rugaciunea ˘ ˆ
este un aspect esenţial al cainţei. In vechime,
˘ ˆ ˘ ˆ
era ceva obişnuit ca oamenii sa-şi ridice mainile catre cer cand
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
se rugau. Astazi, cand o persoana care se caieşte cu adevarat
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
se roaga, ‘odata cu mainile ışi ınalţa şi inima spre Dumnezeu’,
˘ ˆ ˘ ˘
15. Ce fel de rugaciuni ıi adreseaza lui Dumnezeu o persoana care se
˘ ˘
caieşte cu adevarat?
76 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˆ
dupa cum s-a exprimat Ieremia (Plang. 3:41, 42). Senti-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
mentele de regret ıl motiveaza pe pacatosul penitent sa-şi
˘
schimbe conduita potrivit implorarii pe care o face pentru
˘ ˆ ˆ
iertare. Rugaciunile sale sunt sincere, izvorand din adancul
inimii.
16 Ne dam ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
seama, fara ındoiala, ca un pacatos care ışi recu-
˘ ˘
noaşte cu adevarat greşelile trebuie probabil sa lase la o parte
ˆ ˘ ˘
mandria. Dar un lucru este sigur: Iehova doreşte ca pacatoşii
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
sa se ıntoarca la el. Cand Dumnezeu vede cainţa sincera ın
˘ ˘ ˘
inima unei persoane, inima Sa reacţioneaza. ‘Launtrul sau se
˘
tulbura.’ El este cuprins de sentimente tandre deoarece doreş-
˘ ˘ ˘
te sa-i ierte pe toţi cei care se caiesc de pacatele lor, aşa cum
˘ ˆ
a dorit sa-i ierte şi pe israeliţii care s-au ıntors din exil (Ier.
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
31:20). Cat de ıncurajator este sa ştim ca Dumnezeu le da ce-
˘ ˘
lor ce asculta de el speranţa şi pace! (Ier. 29:11–14) Ei se pot
˘
numara din nou printre slujitorii devotaţi ai lui Dumnezeu.
ASCULTAREA NE OCROTEŞTE
17 ˘
Cei ce asculta cu stricteţe de Iehova sunt ocrotiţi. Putem
observa acest lucru din exemplul recabiţilor din vremea lui
˘ ˆ ˘
Ieremia. Cu peste doua secole mai ınainte, Ionadab, stramo-
ˆ ˘
şul lor chenit care ıl susţinuse cu loialitate pe Iehu, le daduse
ˆ ˘
cateva porunci restrictive. Una dintre acestea le interzicea sa
bea vin. Deşi Ionadab nu mai era demult printre ei, recabiţii
˘ ˆ
continuau sa asculte de poruncile sale. Pentru a-i pune la ın-
ˆ ˘
cercare, Ieremia i-a dus ıntr-o sala de mese de la templu, le-a
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
pus ınainte vin şi i-a ındemnat sa bea. Ei ınsa i-au spus: „Nu
vom bea vin“ (Ier. 35:1–10).
18 Pentru recabiţi era important sa˘ asculte de stramo
˘
şul lor,
ˆ ˘ ˘ ˘
care murise demult. Pentru ınchinatorii adevaraţi ar trebui sa
ˆ ˘
fie cu atat mai important sa asculte de poruncile Dumnezeu-
˘ ˆ
lui celui viu! Hotararea recabiţilor de a asculta l-a impresionat
ˆ ˘ ˆ
16. De ce este ınţelept sa ne ıntoarcem la Dumnezeu?
17, 18. a) Cine au fost recabiţii? b) Aşa cum este ilustrat la pagina 77,
pentru ce sunt cunoscuţi recabiţii?
77

ˆ
pe Iehova. Atitudinea lor era ın contrast izbitor cu cea a iu-
˘ ˘
deilor neascultatori. Dumnezeu le-a promis recabiţilor ca-i va
˘ ˘ ˆ ˘
ocroti de nenorocirea ce avea sa vina. Aplicand aceasta lecţie
˘ ˘
la zilele noastre, este logic sa tragem concluzia ca aceia care
˘ ˘
asculta cu stricteţe de Iehova au garanţia ca vor fi ocrotiţi de
ˆ
el ın timpul marelui necaz. (Citeşte Ieremia 35:19.)
˘ ˘
De ce cainţa de un pacat grav este un aspect important
˘ ˘ ˘ ˆ
al ascultarii? Cum ne ajuta ascultarea sa nu ajungem ın
ˆ ˘ ˘
situaţia ın care trebuie sa ne caim?

˘
CEI CE ASCULTA DE IEHOVA
NU SUNT SINGURI
19 Dumnezeu ıˆ şi manifesta˘ şi ın ˆ
prezent grija ocrotitoare
˘ ˘ ˘ ˘
faţa de slujitorii sai. El le asigura celor ascultatori ocrotire de
ˆ ˘
pericole spirituale. Aşa cum zidurile ınalte aparau oraşele
˘ ˘ ˘
19. Ce fel de ocrotire ne asigura Iehova daca ascultam de el?
78 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

ASCULTAREA DE IEHOVA
ADUCE OCROTIRE
ˆ ˘ ˆ
Un Martor tanar din Spania a ınţeles din proprie ex-
˘ ˆ
perienţa cat de mult ne ocroteşte ascultarea de Iehova.
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
El relateaza: „Cand eram la şcoala, o colega de clasa do-
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
rea sa-mi dau ıntalniri cu ea. Era ıntr-adevar foarte dra-
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
guţa, dar ın adancul inimii ştiam ca a-ţi da ıntalniri cu ci-
neva care nu-l iubeşte pe Iehova poate fi periculos.
ˆ ˘ ˘ ˘
Cam ın aceeaşi perioada, colegii de clasa faceau pre-
˘ ˆ
siuni asupra mea ca sa particip la o petrecere de sfarşit
ˆ ˆ
de an şcolar. Cand le-am explicat ın lumina principiilor
˘ ˆ ˘ ˘
Bibliei de ce nu doream sa merg, au ınceput sa ma ia
˘
peste picior. M-am simţit respins de toţi, de parca aş fi
˘ ˘ ˘ ˆ
fost o fiinţa ciudata. I-am spus unui batran din congre-
ˆ ˆ ˆ
gaţia mea ce se ıntamplase. El m-a ıntrebat: «Pot cei care
˘ ˘
nu-ţi respecta deciziile şi valorile morale sa-ţi fie prieteni
˘ ˘
adevaraţi?». Acele cuvinte mi-au dat tarie şi m-au ajutat
˘ ˘ ˘
sa fac faţa presiunii din partea colegilor de clasa.
˘ ˘
Ma bucur ca n-am cedat ˆ insistenţelor lor. La acea pe-
˘ ˘
trecere o fata a fost violata. In aceeaşi noapte, trei dintre
˘ ˘ ˆ
colegii mei de clasa au fost grav raniţi ıntr-un accident
˘ ˆ ˆ
de maşina ıntrucat cel care conducea consumase alcool.
˘ ˆ
Daca m-aş fi dus ˆ la petrecere, probabil˘ aş fi fost şi˘ eu ın˘
˘
maşina cu ei. Ii mulţumesc lui Iehova ca mi-a dat tarie sa
ˆ
ascult de el ın pofida presiunii din partea colegilor“.

ˆ
antice, tot aşa legile lui Dumnezeu ıi ocrotesc pe cei ce le
˘ ˘ ˘ ˆ
studiaza şi le aplica cu consecvenţa ın viaţa lor. Vom sta la
˘
adapostul zidului protector al normelor morale ale lui Dum-
˘ ˘
nezeu? Dacˆ a vom face aşa, putem fi siguri ca ne va fi bine
ˆ ˘
(Ier. 7:23). Intamplari din viaţa multor fraţi şi surori confir-
˘
„Asculta, te rog, de glasul lui Iehova“ 79
˘ ˘
ma acest adevar. (Vezi chenarul „Ascultarea de Iehova aduce
ocrotire“, de la pagina 78.)
20 Uneori, slujitorii lui Dumnezeu ınt ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ampina dificultaţi ın
ˆ
serviciul creştin din cauza ımpotrivitorilor, fie aceştia membri
˘ ˘ ˘
ai familiei, fie colegi de munca sau de şcoala, fie autoritaţi.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Putem fi siguri ınsa ca, daca ascultam ıntotdeauna cu stricte-
ˆ
ţe de Iehova, el ne va susţine chiar şi ın cele mai grele situaţii.
˘ ˘ ˘ ˘
Sa nu uitam: Dumnezeu i-a promis lui Ieremia ca avea sa-l
˘ ˆ ˆ ˘
susţina ın faţa crancenei opoziţii cu care urma sa se confrun-
te! Iar Dumnezeu şi-a respectat promisiunea. (Citeşte Ieremia
ˆ ˘
1:17–19.) Una dintre ocaziile ın care s-a vazut clar sprijinul lui
ˆ
Iehova a fost ın zilele regelui Ioiachim.
21 Puţini dintre regii Israelului s-au opus cu atata ˆ ˆ
ınverşuna-
˘ ˆ
re purtatorilor de cuvant ai lui Dumnezeu cum s-a opus
˘ ˘ ˘
Ioiachim. De pilda, acest rege rau l-a urmarit pe profetul Uria,
ˆ ˘
un contemporan al lui Ieremia, chiar şi ın afara hotarelor ţarii.
ˆ ˆ
Iar cand profetul a fost prins şi a fost adus ınaintea ˆ regelui, aces-
˘ ˆ
ta a poruncit sa fie omorat (Ier. 26:20–23). In al patrulea an al
˘
domniei regelui Ioiachim, Iehova i-a poruncit lui Ieremia sa
ˆ ˘ ˘
scrie toate cuvintele pe care i le spusese pana atunci şi sa le ci-
˘ ˆ ˘ ˘
teasca cu glas tare ın templu. Ioiachim a cerut sa i se aduca sulul
˘ ˆ ˘
lui Ieremia, iar unul dintre funcţionarii sai a ınceput sa i-l ci-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
teasca. Pe masura ce funcţionarul citea, regele taia cate o
ˆ ˆ ˘
porţiune din sul şi o arunca ın foc, ın pofida implorarilor uno-
ra dintre prinţi de a nu face acest lucru. Apoi regele a trimis
˘
oameni ca sa-i aresteze pe Ieremia şi pe Baruc. Dar „Iehova i-a
ţinut ascunşi“ (Ier. 36:1–6; citeşte Ieremia 36:21–26). Iehova nu
˘ ˘ ˘
a permis ca Ioiachim sa le faca rau acestor doi oameni fideli.
˘ ˘ ˘
22 Şi astazi, daca gaseşte de cuviinţa, ˘ ˘
Iehova poate sa-i as-
˘ ˘ ˆ ˘
cunda de pericol pe slujitorii sai. Insa, de cele mai multe ori,
20, 21. a) De ce anume putem fi siguri ca slujitori ai lui Iehova? b) Cum
a reacţionat regele Ioiachim la mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ie-
remia?
ˆ ˘
22, 23. Ce putem ınvaţa din experienţa unei Martore din Asia Centra-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
la ın legatura cu ajutorul pe care ni-l ofera Iehova?
80 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
le da curaj şi ınţelepciune ca sa asculte de el şi sa continue sa
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
predice vestea buna. Sa luam exemplul unei mame fara par-
tener, cu patru copii, pe care o vom numi Gulistan. Ea a simţit
˘
din plin ajutorul lui Iehova. Pentru o perioada, Gulistan a fost
˘ ˘ ˆ ˘
singura Martora dintr-o zona ıntinsa a Asiei Centrale, unde
˘ ˘ ˘
autoritaţile se opun lucrarii de predicare. Cea mai apropiata
˘ ˘
congregaţie se afla la peste 400 de kilometri distanţa. Prin ur-
mare, Gulistan ˆ rareori se poate bucura de compania unor
creştini maturi. In pofida opoziţiei şi a altor probleme, ea pre-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
dica din casa ın casa şi gaseşte multe persoane interesate.
Potrivit unui raport recent, Gulistan conducea studii biblice
˘
cu aproximativ 20 de persoane. Ea se ocupa de zidirea spiri-
˘ ˘ ˘
tuala a acestui grup tot mai mare de oameni asemanatori
oilor.
23 Dumnezeu i-a ajutat pe Ieremia şi pe alţi Martori precum
˘
Gulistan. El este gata sa te ajute şi pe tine, şi pe ceilalţi sluji-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
tori ascultatori ai sai. Fii hotarat sa asculţi mai mult de el ca
˘ ˆ ˆ
Stapanitor decat de oameni! Astfel, nici opoziţia, nici alte ob-
ˆ ˘ ˆ ˆ
stacole nu te vor ımpiedica sa-l lauzi ın public, ınaintea
˘ ˘
oamenilor din teritoriul tau, pe singurul Dumnezeu adevarat
(Ier. 15:20, 21).
24 Nimeni nu poate gasi ˘ ˘ ˆ
adevarata bucurie şi satisfacţie ın
˘ ˘ ˘
viaţa daca traieşte independent de Creator (Ier. 10:23). Acum,
˘ ˘
dupa ce am studiat ce a scris Ieremia despre ascultare, sa ne
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
gandim cum ne-am putea lasa ındrumaţi de Iehova ıntr-o ma-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
sura şi mai mare. Doar ghidandu-ne ın viaţa dupa poruncile
˘ ˘
sale putem ajunge sa fim pe deplin fericiţi şi sa avem succes.
ˆ ˘ ˘ ˘
„Ascultaţi de glasul meu“, ne ındeamna Iehova, „ca sa va
˘
mearga bine“! (Ier. 7:23)
ˆ ˘ ˘
24. Ce foloase avem ın prezent daca ascultam de Iehova?

Ce lecţii despre ascultare desprindem din cartea Ieremia


˘
şi cum le putem aplica pentru a ne pastra bunele relaţii
cu Iehova?
CAPITOLUL ŞAPTE

ˆ
„VOI INDESTULA
SUFLETUL OBOSIT“
˘ ˆ ˆ
„LUMEA noua!“ Cand auzim aceste cuvinte, ne gandim pro-
ˆ ˘ ˘ ˘
babil la unele dintre prezisele binecuvantari de natura fizica:
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
un corp perfect, hrana sanatoasa din belşug, animale blan-
ˆ
de şi locuinţe sigure. Şi poate chiar ne vin ın minte versete
ˆ ˘ ˘ ˆ
biblice ın care se regasesc aceste promisiuni. Dar sa ne gan-
˘ ˘ ˘ ˘
dim şi la sanatatea spirituala şi la cea emoţionala de care ne
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
vom bucura atunci. Fara aceste binecuvantari, orice alta
bucurie a vieţii ar pieri repede.
ˆ
2 Cand ˘ ˘ ˆ
i-a spus lui Ieremia sa prezica ıntoarcerea iudeilor
ˆ ˘ ˆ
din Babilon, Iehova a scos ın evidenţa modul ın care aveau
˘ ˘ ˆ ˘
sa se simta aceştia: „Te vei ımpodobi iaraşi cu tamburine şi
˘ ˆ ˘
te vei duce sa intri ın dansul celor ce se bucura“. (Citeşte Ie-
˘
remia 30:18, 19; 31:4, 12–14.) Apoi, Dumnezeu a adaugat
˘ ˆ
urmatoarele cuvinte ce pot fi foarte ıncurajatoare pentru fie-
ˆ ˘
care dintre noi: „Voi ındestula sufletul obosit şi voi satura
˘ ˘ ˘ ˘
sufletul vlaguit“. NET Bible reda aceasta promisiune divina
˘
astfel: „Voi satisface pe deplin necesitaţile celor care sunt
ˆ ˘
obosiţi şi voi ınviora pe deplin sufletele celor secatuiţi de pu-
teri“ (Ier. 31:25).
3 Ce perspectiva˘ minunata! ˘
Iehova a spus ca ıl va ındes-
˘ ˆ ˆ
ˆ
tula pe cel obosit şi descurajat, da, ıi va satisface pe deplin
˘ ˆ
necesitaţile. Iar Dumnezeu ışi ţine promisiunile! Scrierile lui
˘ ˘ ˘
Ieremia ne asigura ca şi necesitaţile noastre vor fi pe deplin
ˆ ˘ ˘ ˘
1. Ce binecuvantari din lumea noua aşteptaţi cu nerabdare?
ˆ ˘ ˆ ˘
2, 3. Spre ce binecuvantare deosebita ındreapta atenţia scrierile lui Ie-
remia?

81
82 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˘ ˘ ˆ
satisfacute. Mai mult, ele ne ajuta sa ınţelegem cum putem
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
sa fim chiar ın prezent ıncurajaţi şi cum putem sa ne pas-
˘ ˘ ˘ ˘
tram optimismul. Totodata, ne arata modalitaţi practice prin
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
care putem sa-i ıncurajam pe alţii, ajutandu-i sa-şi ‘ındestu-
leze sufletul obosit’.
4 Aceasta˘ promisiune i-a adus multa˘ ınviorare ˆ
lui Ieremia
˘ ˘ ˆ
şi la fel ne poate aduce şi noua. Aşa cum am vazut ın capi-
tolul 1 al acestei publicaţii, Ieremia, la fel ca Ilie, a fost „un
˘
om cu sentimente ca ale noastre“ (Iac. 5:17). Sa ne amintim
ˆ
doar cateva motive pentru care Ieremia s-ar fi putut simţi
˘ ˆ
uneori descurajat, poate chiar deprimat. Sa ne gandim cum
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ne-am simţi noi ın ımprejurari asemanatoare şi de ce unele
˘ ˘
situaţii cu care ne confruntam ar putea sa ne descurajeze
(Rom. 15:4).
5 Poate ca˘ Ieremia s-a simţit descurajat din cauza celor din
˘ ˆ
oraşul sau natal. Profetul crescuse ın Anatot, un oraş levitic
ˆ
situat la caţiva kilometri nord-est de Ierusalim, şi avea pro-
˘
babil cunoştinţe şi rude acolo. Isus a spus ca un profet „nu
ˆ ˘ ˆ
este onorat ın patria lui“, adevar care a fost evident şi ın ca-
zul lui Ieremia (Ioan 4:44). ‘Oamenii din Anatot’ nu numai
˘ ˆ ˘
ca nu-l luau ın seama pe Ieremia şi erau lipsiţi de respect
˘ ˘ ˘
faţa de el, dar, aşa cum a spus Dumnezeu, şi ‘cautau sa-i ia
˘ ˆ
sufletul’. Plini de furie, ei au zis: „Sa nu mai profeţeşti ın
˘ ˆ ˘
numele lui Iehova ca sa nu mori de mana noastra“. Ce ame-
˘
ninţare cumplita din partea unor concitadini şi poate chiar
˘
rude, care ar fi trebuit sa fie de partea lui! (Ier. 1:1; 11:21)
6 Daca˘ vecinii, colegii de şcoala, ˘ ˘
de munca sau chiar unii
˘ ˘
membri ai familiei fac presiuni asupra noastra, putem gasi
ˆ ˆ ˆ ˆ
mangaiere observand cum a acţionat Iehova ın cazul lui Ie-
ˆ
4. De ce putem ınţelege sentimentele pe care le-a avut uneori Ieremia?
5. Menţionaţi un motiv pentru care Ieremia s-ar fi putut simţi descurajat.
ˆ ˆ ˆ ˘
6. Cand ıntampinam opoziţie din partea colegilor de serviciu sau a al-
ˆ ˘ ˆ ˘
tora, de ce este ıncurajator sa ne amintim de ıncercarile prin care a trecut
Ieremia din cauza ‘oamenilor din Anatot’?
ˆ
„Voi ındestula sufletul obosit“ 83

˘ ˆ ˆ
remia. Dumnezeu a spus ca ışi ‘va ındrepta atenţia spre’ cei
ˆ
din Anatot, care i se ımpotriveau profetului. (Citeşte Ieremia
˘
11:22, 23.) Cu siguranţa, aceste cuvinte l-au ajutat pe Iere-
ˆ ˘
mia cand s-a confruntat cu opoziţia celor din oraşul sau. El
˘ ˘ ˘ ˆ
nu s-a lasat prada descurajarii. Mai tarziu, Dumnezeu ‘şi-a
ˆ
ındreptat atenţia’ spre oamenii din Anatot şi ‘a adus neno-
˘ ˘
rocirea asupra lor’. Sa fim siguri ca Iehova vede şi situaţia
˘ ˆ ˘
noastra, cu alte cuvinte ıi acorda atenţie (Ps. 11:4; 66:7). Dar,
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
‘perseverand’ ın studierea ınvaţaturilor Bibliei şi ın ınfap-
ˆ ˘ ˆ
tuirea a ceea ce este drept, ınca ıi putem ajuta pe unii
ˆ ˘
ımpotrivitori sa evite nenorocirea ce s-ar abate asupra lor
˘ ˘
daca nu-şi schimba atitudinea (1 Tim. 4:16).
˘
Cum reiese din cartea Ieremia ca Dumnezeu este
˘
preocupat de ceea ce simt slujitorii sai şi cum trebuie
˘
sa-l fi ajutat pe profet cunoaşterea acestui lucru?
84

SITUAŢII CE NE-AR
PUTEA DESCURAJA
7 Ieremia nu s-a con-
˘
fruntat doar cu ameninţari
verbale din partea conci-
˘ ˘ ˆ
tadinilor sai. Odata, cand
l-a auzit rostind o profe-
˘ ˘
ţie divina, un om de vaza
din Ierusalim, un preot
pe nume Paşhur1, ‘l-a lovit
ˆ
şi l-a pus ın butuci’ (Ier.
˘
20:1, 2). Se pare ca aceasta a
ˆ ˆ
ınsemnat mai mult decat
˘
o palma peste obraz. Unii
˘ ˘
sunt de parere ca Paşhur a
˘
poruncit ca Ieremia sa fie
˘ ˆ
batut sau biciuit, dandu-i-se
ˆ ˘
pana la 40 de lovituri (Deut.
˘ ˆ
25:3). Probabil ca, ın timp
ˆ ˘
ce Ieremia era supus acestui tratament abuziv, unii ışi ba-
ˆ ˆ
teau joc de el, ıl insultau sau chiar ıl scuipau. Dar asta nu
˘ ˆ
a fost totul. Paşhur a ordonat ca Ieremia sa fie pus ın ‘bu-
ˆ ˘ ˆ
tuci’ pana a doua zi. Cuvantul ebraic folosit aici pentru
˘ ˘ ˆ
„butuci“ sugereaza ca profetul a stat ıntr-o poziţie chinui-
ˆ
toare, cu trupul ındoit. Da, Ieremia a fost tratat cu cruzime;
ˆ ˘
a suferit o noapte ıntreaga, fiind probabil imobilizat
ˆ
ıntr-un cadru de lemn.
8 Cum l-a afectat pe Ieremia felul ın ˆ
care a fost tratat? El
ˆ
i-a spus lui Dumnezeu: „Am ajuns de ras“ (Ier. 20:3–7). Ie-
1 Tot Paşhur se numea şi unul dintre prinţii care i-au cerut regelui Ze-
˘ ˆ
dechia ca Ieremia sa fie omorat (Ier. 38:1–5).

7, 8. La ce tratament abuziv a fost supus Ieremia, şi cum l-a afectat acest
lucru?
85

ˆ ˘ ˘ ˆ
remia chiar s-a gandit sa nu mai profeţeasca ın numele lui
˘
Dumnezeu. Dar, aşa cum bine ştim, profetul nu a putut sa
˘ ˘
taca şi nici nu a tacut. De fapt, mesajul divin pe care a fost
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ınsarcinat sa-l transmita era „ca un foc mistuitor ınchis ın
˘ ˘ ˘ ˆ
oasele [lui]“, astfel ca el nu s-a putut reţine sa vorbeasca ın
numele lui Iehova. (Citeşte Ieremia 20:8, 9.)
9 Ne poate fi de folos sa˘ meditam ˘
la acest episod mai ales
ˆ ˘ ˘
cand suntem victime ale batjocurii rautacioase din partea
˘ ˘ ˆ
rudelor, a vecinilor, a colegilor de munca sau de şcoala. In
˘
astfel de situaţii, este firesc sa ne simţim oarecum descura-
ˆ
jaţi. La fel ne-am putea simţi şi cand suntem agresaţi fizic
˘ ˆ ˘ ˘
deoarece practicam ınchinarea adevarata. Pe Ieremia, ca pe
orice om imperfect, l-au afectat aceste lucruri. Şi nu suntem
˘
şi noi oameni cu sentimente ca el? Totuşi, nu trebuie sa
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
uitam ca Ieremia şi-a rec ˆ apatat bucuria şi ıncrederea cu aju-
torul lui Dumnezeu. In cazul lui, descurajarea nu a devenit
˘ ˘
9. De ce ne este de folos sa meditam la exemplul lui Ieremia?
86 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˘ ˘ ˆ
o stare permanenta, aşa cum nu trebuie sa devina nici ın
cazul nostru (2 Cor. 4:16–18).
10 Ieremia a avut şi momente cand ˆ
a trecut de la o stare
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
de spirit la alta, şi ınca foarte diferita. Ţi s-a ıntamplat şi ţie
˘ ˆ ˘
acest lucru? Poate ca erai plin de entuziasm şi ıncrezator, iar
˘ ˘ ˘
apoi brusc te-a cuprins tristeţea şi deznadejdea. Sa remarcam
ˆ
ın Ieremia 20:12, 13 sentimentele pozitive ale profetului.
˘
(Citeşte.) Dupa tot ce suferise din cauza lui Paşhur, Ieremia
˘ ˘ ˘
s-a bucurat ca era asemenea unui om sarman scapat „din
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
mana raufacatorilor“. Probabil ca şi tu ai simţit uneori ca
˘ ˘ ˆ ˆ
debordezi de bucurie, ca vrei sa-i canţi lui Iehova, fie cand
ˆ ˆ ˘
ai fost eliberat dintr-o ıncercare, fie cand ai trait momente
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
fericite ın viaţa personala sau ın serviciul creştin. Cat de pla-
˘
cut este sa ai asemenea sentimente! (Fap. 16:25, 26)
11 Cu toate acestea, fiind imperfecţi, starea noastra˘ de spi-
ˆ ˆ
rit se poate schimba, aşa cum i s-a ıntamplat lui Ieremia.
˘ ˆ
Dupa ce a exclamat „Cantaţi-i lui Iehova!“, Ieremia a fost
˘
cuprins de deznadejde, pro-
˘
babil chiar a varsat lacrimi.
(Citeşte Ieremia 20:14–16.) El
ˆ
s-a simţit atat de deprimat,
ˆ ˆ ˘
ıncat a ajuns sa-şi blesteme ˆ
ˆ ˘
ziua ın care s-a nascut! In
disperarea lui, a zis despre
ˆ
omul care ıi anunţase naşte-
˘
10. Ce dezvaluie Biblia despre sta-
rea de spirit a lui Ieremia?
˘ ˘ ˘
11. Daca observam ca avem ten-
˘
dinţa sa trecem uşor de la o stare
˘
de spirit la alta, ce ar trebui sa ne
amintim despre Ieremia?

Cum ne-ar putea afecta


pe plan emoţional opoziţia
˘
sau ridiculizarile?
ˆ
„Voi ındestula sufletul obosit“ 87
˘ ˘ ˘ ˘
rea ca merita sa fie blestemat şi sa ajunga ca Sodoma şi Go-
ˆ ˘ ˆ
mora. Dar ıntrebarea este: A ramas Ieremia ın acea stare? S-a
˘
lasat el copleşit de sentimentele de descurajare? Nicidecum!
˘ ˘ ˆ
Cu siguranţa ca el a luptat cu sentimentele sale şi a ieşit ın-
˘ ˆ ˘
vingator. Relatarea spune ın continuare ca regele Zedechia
˘ ˆ
l-a trimis la Ieremia pe prinţul Paşhur ca sa-l ıntrebe despre
asediul babilonienilor asupra Ierusalimului. Ieremia nu s-a
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
reţinut sa vorbeasca, ci a declarat cu ındrazneala judecata lui
˘ ˆ
Iehova şi ce avea sa ınsemne ea (Ier. 21:1–7). Aşadar, Iere-
˘
mia a ramas activ ca profet!
12 Şi unii slujitori din prezent ai lui Dumnezeu au schim-
˘ ˘ ˘
bari de dispoziţie. Acestea pot avea o cauza fizica, cum ar fi
unele
ˆ fluctuaţii hormonale sau un dezechilibru biochimic.
In astfel de cazuri, un medic specialist ar putea recomanda
˘ ˘
diferite modalitaţi prin care aceste schimb ˆ ˘ ˆ ari de dispoziţie
pot fi ţinute sub control (Luca 5:31). Insa ın cazul celor mai
˘ ˘
mulţi dintre noi, starile de exuberanţa sau de tristeţe pe ca-
re le avem uneori nu sunt nici extreme, nici anormale. De
fapt, majoritatea sentimentelor negative sunt inerente vie-
˘
ţii omului imperfect. Ele pot avea drept cauza oboseala sau
˘ ˆ
suferinţa provocata de moartea unei persoane dragi. Cand
ˆ ˘
trecem prin situaţii de acest fel este ıncurajator sa ne amin-
˘ ˘
tim ca şi Ieremia a avut schimbari de dispoziţie şi totuşi s-a
ˆ
bucurat ın continuare de favoarea lui Dumnezeu. Pentru a
˘ ˘
trece peste ele mai uşor, poate ca e nevoie sa facem unele
˘ ˆ ˘
schimbari ın programul zilnic ca sa ne odihnim mai mult.
˘ ˘ ˘
Sau poate ca trebuie sa ne acordam timp pentru a ne con-
˘ ˘
sola dupa moartea unei persoane dragi. Totuşi, este vital sa
˘ ˘ ˘ ˆ
continuam sa participam cu regularitate la ıntrunirile creş-
˘
tine şi la celelalte activitaţi teocratice. Aceste lucruri sunt
˘ ˆ
esenţiale pentru a ne pastra echilibrul şi bucuria ın serviciul
pentru Iehova (Mat. 5:3; Rom. 12:10–12).
˘ ˘
12, 13. Ce am putea face daca suferim din cauza schimbarilor de dispo-
ziţie?
88 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

13 ˘ ˘ ˆ ˆ
Indiferent ca starea noastra de deprimare este ıntam-
˘ ˘
platoare sau este determinata de o tulburare de dispoziţie,
˘
experienţa lui Ieremia ne poate fi de folos. Aşa cum am va-
ˆ
zut, şi profetul Ieremia a avut momente cand s-a simţit
descurajat. Cu toate acestea, el nu a permis ca descurajarea
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
sa-l ındeparteze de Dumnezeul pe care ıl iubea şi caruia ıi
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
slujea cu fidelitate. Cand ımpotrivitorii ıi rasplateau binele
˘ ˆ ˆ ˆ
cu rau, Ieremia ıi cerea ajutorul lui Iehova şi ışi punea ın-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
crederea ın el (Ier. 18:19, 20, 23). Sa fim hotaraţi sa-i urmam
ˆ
exemplul! (Plang. 3:55–57)
ˆ
Cum te poate ajuta cartea Ieremia cand te simţi
descurajat sau deprimat?

ˆ
VEI INVIORA SUFLETELE OBOSITE?
˘ ˘
14 Sa acordam acum atenţie modului ın ˆ ˆ
care a fost ıncu-
ˆ ˆ
rajat Ieremia, precum şi modului ın care el a ıncurajat alte
ˆ ˆ
‘suflete obosite’ (Ier. 31:25). Ieremia a primit ıncurajare ın
ˆ ˘ ˆ ˆ
primul rand de la Iehova. Sa ne gandim cat de mult ne-ar
˘ ˘ ˘
fi zidit şi pe noi cuvintele lui Iehova: „Iata ca te fac astazi
˘ ˆ
un oraş fortificat . . . Ei vor lupta cu siguranţa ımpotriva ta,
˘
dar nu te vor birui, caci «eu sunt cu tine», zice Iehova, «ca
˘ ˘
sa te scap»“ (Ier. 1:18, 19). Ieremia l-a numit pe buna drep-
˘
tate pe Iehova „forţa mea şi fortareaţa mea, locul meu de
ˆ
refugiu ın ziua necazului“! (Ier. 16:19)
˘
15 Sa remarcam ˘ ˘ ˘
ca Iehova i-a spus profetului sau: „Eu sunt
ˆ
cu tine“. Din aceste cuvinte ınţelegem ce putem face şi noi
ˆ ˘ ˘ ˘
pentru a-i ıncuraja pe alţii. Una este sa ne dam seama ca un
˘ ˆ
colaborator creştin sau poate o ruda are nevoie de ıncuraja-
˘ ˆ ˘
re şi cu totul alta este sa-l ıncurajam realmente. De multe
˘ ˆ
ori, cea mai buna modalitate de a ıncuraja pe cineva este
ˆ ˆ
14. In special de la cine a primit Ieremia ıncurajare şi cum?
˘ ˆ ˆ ˘
15, 16. Cum ne ajuta modul ın care l-a ıncurajat Iehova pe Ieremia sa-i
ˆ ˘
ıncurajam şi noi pe alţii?
ˆ
„Voi ındestula sufletul obosit“ 89
ˆ
aceea de a acţiona aşa cum a acţionat Dumnezeu ın cazul
˘ ˘ ˘
lui Ieremia: sa fim alaturi de cel necajit. Apoi, la momentul
ˆ ˆ ˘ ˘
potrivit, ıl putem ıncuraja prin cuvinte, dar fara a vorbi prea
ˆ ˘
mult. Cateva cuvinte pot face mult bine daca sunt alese cu
˘ ˘ ˆ ˘
grija pentru a zidi şi a consola. Sa nu ne gandim ca trebuie
˘ ˘ ˘
sa ne exprimam cu preţiozitate. Cuvintele simple care va-
˘
desc interes autentic şi iubire creştina pot avea mare efect.
(Citeşte Proverbele 25:11.)
16 Ieremia s-a rugat: „O, Iehova, adu-ţi aminte de mine,
ˆ ˘ ˆ ˆ
ındreapta-ţi atenţia spre mine“. Ce s-a ıntamplat atunci? Ie-
˘
remia relateaza: „Cuvintele tale au ajuns la mine şi eu le-am
ˆ ˆ ˘
mancat. Cuvantul tau este exultarea şi bucuria inimii mele“
˘ ˘ ˆ ˘
(Ier. 15:15, 16). Poate ca şi cel pe care dorim sa-l ıncurajam
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
are nevoie sa-i acordam o atenţie plina de bunavoinţa. Este
˘
adevarat, cuvintele noastre nu pot avea aceeaşi greutate ca
ˆ
ale lui Iehova. Totuşi, ın ceea ce spunem, putem face referi-
ˆ ˘
re la cuvintele lui Dumnezeu. Astfel de ıncurajari sincere,
ˆ ˘
bazate pe Biblie, ıi pot bucura inima celui abatut. (Citeşte Ie-
remia 17:7, 8.)
17 Ieremia nu doar a primit ıncurajare ˆ
de la Dumnezeu, ci
ˆ ˘
i-a şi ıncurajat pe alţii. Cum anume? Odata, regele Zedechia
˘ ˘ ˆ ˘
i-a marturisit profetului ca ıi era teama de iudeii care tre-
˘
cusera la babilonieni. Ieremia i-a spus regelui cuvinte de
ˆ ˆ ˘ ˘
ıncurajare şi l-a ındemnat sa asculte de Iehova ca sa-i mear-
˘ ˘ ˘ ˆ
ga bine (Ier. 38:19, 20). Dupa caderea Ierusalimului, cand
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ın ţara mai ramasesera puţini iudei, Iohanan, comandantul
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
lor militar, s-a gandit sa-i duca ın Egipt. Dar ınainte l-a ın-
trebat pe Ieremia. Profetul l-a ascultat şi apoi s-a rugat lui
ˆ ˘ ˆ
Iehova. Mai tarziu, i-a transmis raspunsul ıncurajator dat de
ˆ ˘ ˘
Dumnezeu, menţionand totodata foloasele de care aveau sa
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
se bucure iudeii daca urmau ındrumarea divina de a ramane
˘ ˆ
17. Ce lecţie importanta putem desprinde din modul ın care a procedat
ˆ ˆ
Ieremia cand i-a ıncurajat pe Zedechia şi pe Iohanan?
90 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˘ ˆ
ın ţara (Ier. 42:1–12). In ambele cazuri, Ieremia a ascultat
ˆ ˘ ˘
ınainte de a vorbi. O ureche ascultatoare este esenţiala pen-
ˆ ˘
tru a oferi ıncurajare. Aşadar, sa-i permitem celui descurajat
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa-şi deschida inima. Sa-l lasam sa ne vorbeasca despre te-
ˆ ˘ ˆ
merile şi ıngrijorarile lui. La momentul potrivit ıl putem
ˆ
ıncuraja prin cuvinte. Nu vom avea o revelaţie de la Iehova
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
cu privire la ce sa-i spunem celui abatut, ınsa ıi putem ara-
ˆ ˆ ˘
ta din Cuvantul lui Dumnezeu idei ziditoare care ındreapta
˘
atenţia spre ce ne rezerva viitorul (Ier. 31:7–14).
18 Zedechia şi Iohanan nu au dat ascultare sfatului ıncu- ˆ
˘
rajator al lui Ieremia. Laˆ fel şi astazi, unii nu vor ţine seama
˘ ˘
de ceea ce le spunem. Insa acest lucru n-ar trebui sa ne des-
curajeze. Alţii au reacţionat pozitiv la cuvintele lui Ieremia
ˆ ˘
şi probabil mulţi vor reacţiona pozitiv şi la ıncurajarile noas-
˘
tre. Sa ne amintim de recabiţi, un grup de cheniţi care erau
ˆ
de mulţi ani ın relaţii de prietenie cu iudeii. Una dintre po-
˘ ˘
runcile lasate de stramoşul lor ˆ Ionadab era ca ei, locuitori
˘ ˆ ˘ ˘
straini ın ţara, sa nu bea vin. In timpul asediului babilonian,
ˆ ˘
Ieremia i-a dus pe recabiţi ıntr-o sala de mese de la templu
ˆ
şi, aşa cum i-a spus Dumnezeu, a pus ınaintea lor vin. Din
˘ ˘ ˘
respect faţa de stramoşul lor, recabiţii au fost ascultatori şi
˘
au refuzat sa bea, dovedind astfel o atitudine cu totul dife-
˘ ˘
rita de cea a israeliţilor neascultatori (Ier. 35:3–10). Ieremia
le-a transmis laudele lui Iehova şi promisiunea Sa cu privi-
˘ ˘
re la viitorul lor. (Citeşte Ieremia 35:14, 17–19.) Sa urmam şi
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
noi acest exemplu cand ıi ıncurajam pe alţii, laudandu-i cu
ˆ
sinceritate ori de cate ori avem ocazia.
ˆ
19 Ieremia l-a ıncurajat şi pe Ebed-Melec, un etiopian care,
ˆ
din cate ştim, slujea ca funcţionar la curtea regelui Zedechia.
ˆ
Unii prinţi iudei l-au aruncat pe Ieremia ıntr-un rezervor
˘ ˘ ˘
plin de noroi şi l-au lasat acolo sa moara. Dar Ebed-Melec
˘ ˆ ˘
18, 19. Ce modalitaţi de a-i ıncuraja pe alţii reies din relatarile despre
recabiţi şi despre Ebed-Melec?
ˆ
„Voi ındestula sufletul obosit“ 91
ˆ ˘
a intervenit pe langa rege,
care i-a dat permisiunea
˘
sa-l salveze pe profet. Acest
˘
strain a acţionat cu riscul de
ˆ ˆ
a ıntampina reacţii violente
ˆ
din partea ımpotrivitorilor
˘
(Ier. 38:7–13). Probabil ca,
˘ ˆ
atragandu-şi prin fapta sa
ostilitatea acelor prinţi iu-
ˆ ˘
dei, Ebed-Melec ışi facea
˘
griji pentru viitorul sau. Ie-
˘
remia nu a ramas indiferent
ˆ
la temerile lui, gandindu-se
˘
ca Ebed-Melec avea oricum
˘ ˘ ˘
sa treaca peste aceasta stare.
ˆ
El l-a ıncurajat vorbindu-i
ˆ ˘
despre binecuvantarile vii-
toare pe care i le rezervase
Dumnezeu (Ier. 39:15–18).
ˆ
20 Intr-adevar, ˘
din minu-
natele exemple pe care le
˘ ˆ
gasim ın cartea Ieremia
ˆ ˘ ˘ ˘
ınvaţam cum putem sa
ˆ ˘
punem fiecare ın practica
ˆ
ındemnul dat de apostolul Pavel fraţilor noştri din Tesalo-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
nic: „Continuaţi sa va mangaiaţi unii pe alţii şi sa va zidiţi
˘ ˘
unii pe alţii . . . Bunatatea nemeritata a Domnului nostru
˘
Isus Cristos sa fie cu voi!“ (1 Tes. 5:11, 28).
˘ ˘
20. Ce ar trebui sa ne propunem sa facem pentru fraţii noştri, tineri şi
ˆ ˘
varstnici deopotriva?

˘ ˆ
Cum crezi ca poţi urma exemplul lui Ieremia cand
ˆ
ıncurajezi ‘suflete obosite’?
CAPITOLUL OPT

˘ ˆ ˆ ˘
„VEI R AM ANE IN VIAŢA“
LA FEL CA IEREMIA?
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
DUPA ce i-a ındemnat pe israeliţi sa aleaga cui vor sa-i slujeas-
˘ ˆ
ca, Iosua a spus: „Dar eu şi casa mea ıi vom sluji lui Iehova!“
˘ ˆ ˘
(Ios. 24:15). Iosua era hotarat sa-i fie loial lui Dumnezeu şi era
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
sigur ca şi familia sa va ramane loiala. Sute de ani mai tarziu,
ˆ ˘
cand distrugerea Ierusalimului era iminenta, Ieremia i-a spus
˘ ˘ ˘ ˘
regelui Zedechia ca, daca se preda babilonienilor, ‘avea sa ra-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
mana ın viaţa şi el, şi casa lui’ (Ier. 38:17). Alegerea greşita a
regelui a avut consecinţe grave asupra sa, a soţiei sale şi a fiilor
˘ ˘ ˆ
sai. Aceştia din urma au fost ucişi chiar sub privirile lui. Cat de-
ˆ
spre Zedechia, i s-au scos ochii şi a fost dus ın Babilon (Ier.
38:18–23; 39:6, 7).
2 Sa˘ remarcam ˘ ˆ
cuvintele scrise cu litere cursive. In ambele
˘ ˘ ˆ ˘
cazuri, o persoana a fost direct implicata ın situaţie. Dar alaturi
˘
de ea a fost menţionata şi familia sa. Acest lucru este logic. Fie-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
care
ˆ ˘ persoana adulta este raspunz atoare ın faţa lui Dumnezeu.
˘
Insa majoritatea israeliţilor faceau parte dintr-o familie. Fami-
˘
lia este importanta şi pentru creştini, fapt ce reiese cu claritate
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
din ceea ce citim ın Biblie şi din ceea ce ınvaţam la ıntruniri-
˘ ˘
le creştine cu privire la casatorie, la creşterea copiilor şi la
˘
respectul faţa de membrii familiei (1 Cor. 7:36–39; 1 Tim. 5:8).
˘ ˘
O PORUNC A NEOBIŞNUITA
3 Ieremia a fost printre cei ce au supravieţuit nenorocirilor

ˆ ˆ ˘
1, 2. Cand ne gandim la starea spirituala a unei persoane, de ce este lo-
˘ ˘ ˆ ˘
gic sa luam ın considerare şi starea spirituala a familiei sale?
˘ ˘
3, 4. De ce situaţia lui Ieremia era diferita de cea a majoritaţii iudeilor,
şi ce avantaj a constituit acest lucru pentru el?

92
˘ ˆ ˆ ˘
„Vei ramane ın viaţa“ la fel ca Ieremia? 93
˘ ˘ ˆ
din timpul sau şi distrugerii Ierusalimului. El ‘a ramas ın via-
˘ ˘ ˘
ţa’ deşi situaţia lui a fost diferita de cea a majoritaţii iudeilor
ˆ ˘ ˘ ˘
(Ier. 21:9; 40:1–4). Dumnezeu ıi spusese sa nu se casatoreas-
˘ ˘ ˘ ˘
ca, sa nu aiba copii şi nici sa nu ia parte la alte aspecte
obişnuite ale vieţii iudeilor de atunci. (Citeşte Ieremia 16:1–4.)
ˆ
4 In zilele lui Ieremia şi ın ˆ ˘ ˆ
cultura poporului sau era cat se
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
poate de firesc sa te casatoreşti şi sa ai copii. Majoritatea bar-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
baţilor evrei ışi ıntemeiau o familie, pastrand astfel pamantul
˘ ˆ ˆ
stramoşesc ın tribul şi ın familia lor (Deut. 7:14).1 De ce nu
˘ ˆ ˆ
a facut la fel şi Ieremia? Avand ın vedere evenimentele ce ur-
˘ ˘ ˘ ˆ
mau sa aiba loc, Dumnezeu i-a spus sa nu se implice ın
aspecte obişnuite ale vieţii iudeilor, triste sau fericite. Profe-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
tul nu trebuia sa-i consoleze pe cei ındoliaţi sau sa manance
˘ ˆ ˆ ˘
cu ei dupa ınmorm ˆ antare,˘ nici sa ia parte la ocazii festive,
cum ar fi nunţile. In scurta vreme, ospeţele şi bucuria aveau
˘ ˆ
sa ınceteze (Ier. 7:33; 16:5–9). Modul de acţiune al lui Iere-
˘ ˘ ˆ ˘
mia dadea credibilitate mesajului sau şi scotea ın evidenţa
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
gravitatea judecaţii ce avea sa vina. Şi ın cele din urma ne-
˘ ˘
norocirea a venit. Sa ne imaginam disperarea celor care au
˘ ˘ ˆ ˘
ajuns sa-şi manance copiii sau durerea celor care au ajuns sa
˘ ˘
vada trupurile moarte ale celor dragi ˆ putrezind pe strada. (Ci-
ˆ ˘
teşte Ieremia 14:16; Plang. 2:20.) Intr-adevar, ˆ nu Ieremia, care
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ramasese necasatorit, era de compatimit! In timpul asediului
ˆ
de 18 luni şi al masacrului ce a urmat, familii ıntregi au fost
ˆ ˆ ˘
pur şi simplu sfaşiate. Ieremia ınsa a fost scutit de durerea
˘ ˘
pierderii partenerului de viaţa sau de durerea provocata de
moartea propriilor copii.
5 Ni se aplica˘ şi noua˘ instrucţiunile consemnate ın ˆ
Ieremia
ˆ ˘ ˆ ˆ
16:5–9? Nu. Creştinii sunt ındemnaţi ‘sa-i mangaie pe cei ce
˘ ˆ ˘
se afla ın orice fel de necazuri’ şi ‘sa se bucure cu cei ce se
˘ ˘
bucura’ (2 Cor. 1:4; Rom. 12:15). Isus a participat la o nunta
ˆ ˘
1 In Scripturile ebraice nu exista un termen pentru „celibatar“.
˘
5. Li se aplica şi creştinilor instrucţiunile din Ieremia 16:5–9?
˘
şi chiar a contribuit la atmosfera ei vesela. Cu toate acestea,
˘ ˘
nu trebuie sa subestimam gravitatea evenimentelor ce vor
˘
afecta acest sistem rau. Creştinii s-ar putea confrunta cu greu-
˘ ˆ ˘
taţi şi cu lipsuri. Isus a subliniat cat de important este sa fim
˘ ˘ ˆ ˘
gata sa facem tot ce ne sta ın putinţa pentru a persevera şi a
˘ ˆ ˘
ramane fideli, aşa cum au facut şi fraţii noştri din secolul I
˘ ˘ ˘
care au trebuit sa fuga din Iudeea. Prin urmare, trebuie sa
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
cantarim cu seriozitate lucrurile cand luam decizia de a ra-
ˆ ˘ ˘
mane celibatari, de a ne casatori sau de a avea copii. (Citeşte
Matei 24:17, 18.)
6 Dar ce putem ınv ˆ ˘ ˘
aţa din porunca data de Dumnezeu lui
˘ ˘ ˘
Ieremia de a nu se casatori şi de a nu avea copii? Şi astazi,
unii creştini loiali nu au un partener conjugal sau nu au co-
ˆ ˘ ˘
pii. Cum ıi ajuta pe ei exemplul lui Ieremia? Şi de ce prezinta
interes acest aspect al vieţii lui Ieremia chiar şi pentru creşti-
˘ ˘
nii casatoriţi care au copii?
7 Sa˘ ne gandim
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
mai ıntai ca Ieremia nu trebuia sa aiba
˘
˘ ˘ ˘
copii. Isus nu le-a poruncit continuatorilor sai sa nu aiba
ˆ ˘ ˘ ˘
6. Cine poate trage ınvaţaminte din porunca data de Dumnezeu lui Ie-
remia?
˘ ˘ ˘ ˘
7. De ce merita sa reflectam la porunca data lui Ieremia de a nu avea
copii?
˘ ˆ ˆ ˘
„Vei ramane ın viaţa“ la fel ca Ieremia? 95
˘ ˆ ˘
copii. Totuşi, el a spus ca, ın timpul necazului ce urma sa
˘ ˆ ˘
se abata asupra Ierusalimului ın 66–70 e.n., avea sa fie „vai
ˆ ˘ ˘ ˘
de femeile ınsarcinate şi de cele care alapteaza“. Pentru
mame, acele zile au fost deosebit de grele (Mat. 24:19). As-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
tazi, noua ne sta ın faţa un necaz şi mai mare. Acest lucru
nu trebuie nicidecum neglijat de cuplurile creştine care se
ˆ ˘ ˘ ˘
gandesc sa aiba copii. Oare nu simţim cu toţii ca este din
ˆ ˘ ˘
ce ın ce mai greu sa facem faţa timpurilor critice pe care
˘ ˘ ˘
le traim? Iar cei ce sunt parinţi recunosc ca este foarte
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
dificil sa creşti copii care sa ramana pe calea vieţii pe parcur-
ˆ
sul sfarşitului acestui sistem. Deşi decizia de a avea sau
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
nu copii ıi aparţine fiecarui cuplu, merita sa reflectam la si-
˘
tuaţia lui Ieremia. Dar ce putem spune despre porunca data
˘ ˘ ˘ ˘
de Dumnezeu lui Ieremia ca nici macar sa nu se casato-
˘
reasca?
˘ ˘
Ce porunca neobişnuita a primit Ieremia şi la ce ne
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ındeamna aceasta porunca sa reflectam?

ˆ ˘ ˘
CE INVAŢAM DIN EXEMPLUL LUI IEREMIA
8 Prin porunca data˘ lui Ieremia de a nu se cas
˘ ˘
atori, Dum-
˘ ˘
nezeu nu a stabilit o norma pe care sa o urmeze toţi slujitorii
˘ ˘ ˘
sai. Casatoria este un lucru bun. Iehova a instituit-o pentru
˘ ˆ
a popula pamantul şi pentru a le aduce bucurie şi satisfacţie
ˆ
oamenilor (Prov. 5:18). Cu toate acestea, ın timpul serviciu-
˘ ˘
lui profetic al lui Ieremia, nu toţi erau casatoriţi. Existau şi
eunuci care se asociau cu poporul lui Dumnezeu.1 Şi, cu
ˆ
1 Isaia s-a adresat acelora din zilele sale care erau eunuci ın sens pro-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
priu şi care nu puteau lua parte decat ıntr-o masura limitata la ınchi-
ˆ ˘ ˘ ˆ
narea ın Israel. El a profeţit ca aceştia aveau sa caştige prin ascultarea
ˆ
lor „ceva mai bun decat fii şi fiice“, primind „un nume pe timp in-
ˆ
definit“ ın casa lui Dumnezeu (Is. 56:4, 5).
˘ ˘ ˘ ˘
8. De ce se poate spune ca a te casatori nu este o cerinţa pentru a-i fi
˘
placut lui Dumnezeu?
96 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˘ ˘
siguranţa, existau vaduvi şi vaduve. Prin urmare, Ieremia nu
ˆ ˘ ˘
era singurul ınchinator adevarat care nu avea un partener
ˆ ˘ ˘
conjugal. Desigur, el a avut un motiv ıntemeiat sa nu se ca-
˘ ˘ ˘
satoreasca, aşa cum au şi unii creştini de astazi.
9 Mulţi creştini se cas ˘ ˘ ˆ ˘
ˆ atoresc, ınsa nu toţi. Nici Isus nu a
˘ ˘ ˘
fost casatorit. In plus, el a spus ca unii discipoli au ‘darul’ de
ˆ ˆ ˘ ˆ
‘a primi’ celibatul ın minte şi ın inima. El i-a ındemnat pe
˘ ˘ ˘ ˘
aceia care pot accepta acest mod de viaţa sa nu se casatoreas-
˘ ˘
ca. (Citeşte Matei 19:11, 12.) Prin urmare, este potrivit sa-i
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
laudam, nu sa-i tachinam pe cei ce raman celibatari pentru
ˆ ˘
a face mai mult ın serviciul lui Dumnezeu. Este adevarat, unii
ˆ ˘
creştini sunt celibatari prin forţa ımprejurarilor, de exemplu, ˆ ˘
˘ ˆ ˘
deoarece nu au gasit ınca un partener creştin potrivit. Insa şi
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
ei sunt demni de lauda ıntrucat sunt hotaraţi sa respecte nor-
˘ ˘ ˘ ˆ
ma divina de a se casatori „numai ın Domnul“ (1 Cor. 7:39).
Alţi slujitori ai lui Dumnezeu nu au un partener conjugal
˘ ˘ ˘ ˘
deoarece au ramas vaduvi.1 Toţi aceştia nu trebuie sa uite ca
ˆ
Dumnezeu, precum şi Isus au manifestat ıntotdeauna interes
˘ ˘ ˘
pentru bunastarea celor necasatoriţi (Ier. 22:3; citeşte 1 Co-
rinteni 7:8, 9).
10 Prin urmare, pe tot parcursul vieţii sale de celibatar,

Ieremia s-a putut bizui pe sprijinul lui Dumnezeu. Cum anu-


˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
me? Sa ne amintim ca Ieremia şi-a gasit placerea ın cuvantul
˘ ˆ
lui Iehova. Prin el, profetul a primit tarie şi ıncurajare de-a
ˆ ˘ ˆ
lungul
ˆ zecilor de ani ın care s-a daruit ın serviciul sacru.
˘
In plus, Ieremia a fost atent sa evite compania celor care
˘ ˘ ˘
l-ar fi putut ridiculiza pentru ca nu era casatorit. El a prefe-
˘ ˆ ˘ ˆ
rat ‘sa stea singur’ decat sa fie ın compania celor cu astfel
˘
1 Alţii poate ca sunt singuri deoarece partenerul lor conjugal, care
ˆ ˘ ˘
probabil nu le ımpartaşeşte convingerile, s-a separat sau a divorţat.
˘ ˘ ˘ ˘
9. La ce sfat inspirat cu privire la casatorie trebuie sa meditam cu serio-
zitate?
˘ ˘ ˘ ˆ
10, 11. a) Ce l-a ajutat pe Ieremia sa gaseasca bucurie ın viaţa de celi-
˘ ˘
batar? b) Cum confirma experienţa unor creştini din zilele noastre ca şi
˘ ˘ ˘ ˘
cei ce nu se casatoresc pot avea o viaţa plina de satisfacţii?
97

de atitudini. (Citeşte Ieremia


15:17.)
11 Mulţi creştini celibatari
˘
— barbaţi şi femei, tineri şi
˘
mai puţin tineri — urmeaza
exemplul bun al lui Ieremia.
˘
Ei pot spune din experienţa
˘ ˘
ca le este de mare ajutor sa fie
ˆ
intens ocupaţi ın serviciul lui
ˆ
Dumnezeu, participand din
˘
plin la activitaţile spirituale,
˘
care au cu adevarat valoa-
˘ ˘
re. Iata ce ne marturiseşte o
˘ ˆ ˘ ˘
Martora ce slujeşte ıntr-o congregaţie de limba chineza: „Pio-
ˆ ˘ ˆ ˘
nieratul ımi da un sens ın viaţa. Am un program plin de
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
activitaţi, care ma ajuta sa nu ma simt singura. La sfarşitul
˘ ˘ ˘ ˘
fiecarei zile sunt mulţumita deoarece vad ca, prin lucrarea de
ˆ ˆ
predicare, ıi ajut realmente pe oameni. Lucrarea ımi aduce
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
mare bucurie!“. O alta pioniera, ın varsta de 38 de ani, spu-
˘
ne: „Cred ca secretul fericirii este acela de a te bucura de
ˆ ˘
aspectele pozitive ale situaţiei ın care te afli“. O creştina ne-
˘ ˘ ˘ ˘
casatorita dintr-o ţara din sudul Europei recunoaşte cu
˘
sinceritate: „Poate ca viaţa mea nu este cum mi-am dorit, dar
˘ ˆ
sunt fericita şi aşa voi fi ın continuare“.
12 E posibil ca şi Ieremia sa˘ se fi gandit ˆ ˘
ca viaţa lui nu a
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
fost aşa cum ışi imaginase cand era tanar. Dar probabil ca
˘
şi-a dat seama ca acelaşi lucru se poate spune şi despre mulţi
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
care se casatoresc şi au copii. Aceasta observaţie ınţeleapta
˘ ˆ
o regasim şi ın cuvintele unei pioniere din Spania: „Cunosc
˘ ˘
persoane casatorite care sunt fericite şi altele care nu sunt
ˆ ˘
fericite. Am ınţeles deci ca fericirea mea nu depinde
˘ ˘
12, 13. a) Care este punctul de vedere realist despre casatorie şi despre
ˆ ˘
celibat? b) Ce ınţelegem cu privire la celibat din experienţa de viaţa a
lui Pavel şi din sfaturile date de el?
98 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

ˆ ˘
„Preţuiesc mult clipele cand sunt singura. Atunci
ˆ ˘ ˘
pot comunica cu Iehova ın rugaciune. Pot sa meditez
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ın voie şi sa studiez fara sa fiu deranjata. . . . Celiba-
tul a contribuit mult la bucuria mea.“ — Babette

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
nicidecum de faptul de a ma casatori sau nu“. Fara ındoia-
˘
la, exemplul lui Ieremia, doar unul dintre miile de exemple
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
de acest fel, dovedeşte ca o persoana necasatorita poate avea
˘ ˘ ˆ ˘
o viaţa fericita şi ımplinita. Acest lucru este confirmat şi de
cuvintele şi de exemplul apostolului Pavel. El a scris: „Le
˘ ˘ ˘
spun acum celor necasatoriţi şi vaduvelor: este bine pentru
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ei sa ramana ca mine“ (1 Cor. 7:8). Se pare ca Pavel a fost
˘ ˆ ˆ
vaduv. Dar, oricum au stat lucrurile, ın perioada cand a slu-
˘ ˘
jit cu mult zel ca misionar, el era necasatorit (1 Cor. 9:5).
ˆ ˘
Astfel, putem trage ın mod logic concluzia ca, pentru Pavel,
celibatul a fost un avantaj. El a putut realiza multe lucruri
˘ ˘ ˘
bune prin „slujirea continua şi fara distragere a Domnului“
(1 Cor. 7:35).
13 Sub inspiraţie divina, ˘ ˘ ˘ ˘
Pavel a adaugat: „Cei ce se casa-
ˆ
toresc vor avea necazuri ın carne“. Dumnezeu l-a inspirat
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa spuna apoi urmatorul adevar profund: „Daca cineva . . .
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
a hotarat ın inima sa sa-şi pastreze virginitatea . . . face bine.
˘ ˘ ˘
Prin urmare, cine renunţa la virginitate prin casatorie face
˘ ˘ ˘
bine, dar cine nu renunţa la virginitate prin casatorie face
˘
mai bine“ (1 Cor. 7:28, 37, 38). Ieremia nu a citit niciodata
ˆ ˘ ˘
aceste cuvinte, ınsa modul de viaţa pe care l-a avut de-a lun-
˘ ˘ ˘
gul multor ani este o dovada clara ca celibatul nu este un
ˆ ˆ
obstacol ın calea unei vieţi fericite ın serviciul lui Dumne-
zeu. De fapt, celibatul poate fi un mare avantaj pentru cei
˘ ˘ ˘ ˆ
ce-şi doresc o viaţa plina de sens axata pe ınchinarea
˘ ˘ ˘ ˘
adevarata. Regele Zedechia a fost casatorit, dar nu a dat
˘ ˆ ˆ ˘
„Vei ramane ın viaţa“ la fel ca Ieremia? 99
˘
ascultare sfaturilor lui Ieremia şi, drept urmare, nu ‘a ra-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
mas ın viaţa’. In schimb, acest profet necasatorit a ales un
˘ ˘ ˘
mod de a trai ce l-a ajutat sa evite un asemenea deznoda-
ˆ
mant trist.
ˆ ˘ ˘
Ce putem ınvaţa din exemplul lui Ieremia, care a ramas
celibatar de-a lungul a zeci de ani?

ˆ ˆ
OFERIŢI INCURAJARE ŞI VEŢI FI INCURAJAŢI
˘ ˆ
14 Aşa cum am vazut mai ınainte, majoritatea iudeilor din
˘ ˘ ˘
timpul lui Ieremia se casatoreau şi aveau o familie. La fel sta-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
teau lucrurile şi ın zilele apostolului Pavel. Fara ındoiala ca
˘
majoritatea creştinilor care aveau familie nu puteau sa predi-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ce ın strainatate ca Pavel, dar puteau sa faca mult pe plan
˘ ˘ ˘ ˘
local, inclusiv sa-i susţina pe fraţii şi pe surorile necasatorite.
˘ ˘ ˆ ˘
Sa ne amintim ca, ın Corint, Pavel a fost gazduit de Aquila
ˆ ˘
şi Priscila şi a lucrat ımpreuna cu ei la confecţionarea de cor-
˘
turi. Dar aceştia au facut mult mai mult pentru Pavel. I-au
˘ ˆ ˆ ˘
daruit prietenia lor, ceea ce, ın mod sigur, l-a ıncurajat. Sa ne
˘ ˘ ˆ
imaginam momentele placute pe care le-au petrecut ımpreu-
˘ ˘
na la masa sau cu alte ocazii! S-a bucurat şi Ieremia de o
˘ ˘
asociere asemanatoare? Deşi era celibatar şi era absorbit de
˘ ˘
serviciul pentru Dumnezeu, sa nu credem ca Ieremia era un
˘ ˘
pustnic. El s-a bucurat, cu siguranţa, de compania plina de
˘ ˘
caldura a familiilor slujitorilor devotaţi ai lui Dumnezeu, pro-
babil de cea a familiei lui Baruc, a lui Ebed-Melec sau a altora
(Rom. 16:3; citeşte Faptele 18:1–3).
15 Şi creştinii necas ˘ ˘ ˘ ˘
atoriţi de astazi se bucura de o asocie-
˘
re plina de iubire aşa cum s-a bucurat Pavel de asocierea cu
˘ ˘ ˘
familia lui Aquila. Daca sunteţi casatoriţi, v-aţi propus ca
ˆ ˘ ˘ ˘
ımpreuna cu familia voastra sa petreceţi timp şi cu persoane
ˆ ˘
14. Ce putem ınvaţa din prietenia dintre Pavel şi familia lui Aquila?
˘
15. Cum pot familiile creştine sa fie un sprijin pentru fraţii şi surorile
celibatare?
100 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

˘ ˘
celibatare? O sora a marturisit: „Am ieşit din lume şi nu
˘ ˘ ˆ ˆ
vreau sa ma ıntorc ın ea. Totuşi, simt nevoia de afecţiune
˘ ˘ ˘ ˘
şi de apreciere. Ma rog ca Iehova sa dea mai multa hrana
˘ ˆ
spirituala şi ıncurajare pentru noi, cei care nu avem un par-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
tener conjugal. Nu toţi suntem nerabdatori sa ne casatorim,
˘
dar
ˆ avem nevoie sa fim sprijiniţi, nu trecuţi cu vederea.
˘ ˘
Intr-un fel e ca şi cum ar trebui sa razbatem singuri. E ade-
˘ ˆ
varat, putem apela oricand la Iehova, dar sunt şi momente
ˆ ˘
cand simţi nevoia sa vorbeşti cu un om. Putem apela atunci
˘ ˘
la familia noastra spirituala?“. Mii de surori şi de fraţi celi-
˘ ˘ ˘
batari pot spune cu sinceritate ca da. Eiˆ se bucura de legaturi
ˆ ˆ ˘
stranse cu membrii congregaţiei lor. Intrucat le place sa fie
ˆ ˘ ˆ
ın compania altora, ei leaga prietenii cu persoane de varste
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
diferite, atat cu cei ın varsta, cat şi cu cei tineri din familii-
le creştine locale.
˘ ˆ ˆ ˘
„Vei ramane ın viaţa“ la fel ca Ieremia? 101

16 ˘ ˆ ˘ ˆ
Daca ne gandim dinainte, putem fi o sursa de ıncuraja-
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
re pentru creştinii celibatari, invitandu-i din cand ın cand sa
˘ ˘
participe la unele activitaţi ale familiei noastre. De pilda, i-am
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
putea invita la noi ın seara dedicata ınchinarii ın familie. Sau
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
i-am putea invita sa ia masa ımpreuna cu familia noastra. In
ˆ ˆ ˆ
mod sigur, aceasta va ınsemna mult mai mult decat a man-
ˆ ˘ ˘ ˘
ca o mancare gustoasa. Un alt lucru ar fi sa luam iniţiativa
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
sa ne programam cu ei ın lucrare sau sa-i invitam sa parti-
˘ ˘ ˆ
cipe alaturi de noi la unele lucrari de ıntreţinere la Sala
ˆ ˘ ˘ ˘
Regatului. Uneori am putea merge ımpreuna la cumparaturi.
˘
Unele familii au invitat un creştin vaduv ori un pionier celi-
˘ ˘ ˆ ˘
batar sa mearga cu ei la un congres sau ın vacanţa. Astfel de
ˆ
ocazii s-au dovedit o ıncurajare pentru toţi.
17 Un alt domeniu caruia ˘ ˘ ˘
trebuie sa-i acordam atenţie este
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
ıngrijirea parinţilor ın varsta. In zilele lui Isus, unii iudei se
˘ ˆ ˘
sustrageau cu abilitate de la responsabilitatea ıngrijirii parinţi-
˘ ˆ
lor lor. Ei pretindeau ca ındeplinirea unor obligaţii religioase
˘ ˘ ˆ
pe care şi le impusesera singuri era mai importanta decat
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ındeplinirea responsabilitaţilor faţa de parinţi, ce fusesera
stabilite de Dumnezeu (Mar. 7:9–13). Asemenea lucruri nu
˘ ˆ ˆ ˆ
trebuie sa se ıntample ın familiile creştine! (1 Tim. 5:3–8)
˘
18 Sa presupunem ca ıntr-o ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
familie cu parinţi ın varsta sunt
˘ ˘ ˘ ˘
mai mulţi copii la adevar. Daca unul dintre ei este necasato-
ˆ ˆ ˆ ˆ
rit, oare ıi revine ın primul rand acestuia sarcina de a se ıngriji
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
de parinţi? Iata ce scrie o sora din Japonia: „Aş vrea sa ma ca-
˘ ˘ ˘ ˆ
satoresc, dar nu pot deoarece trebuie sa ma ıngrijesc de
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
parinţi. Sunt convinsa ca Iehova ınţelege stresul pe care ıl im-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
plica ıngrijirea parinţilor şi tristeţea din inima celor fara un
˘ ˘ ˘ ˘
partener de viaţa“. Dar daca aceasta sora are fraţi şi surori
ˆ
16. Ce lucruri simple aţi putea face pentru a-i ıncuraja pe creştinii celi-
˘
batari din congregaţia voastra?
˘ ˆ
17–19. a) De ce copiii trebuie sa manifeste rezonabilitate şi iubire cand
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
stabilesc cum sa se achite de responsabilitatea ıngrijirii parinţilor ın var-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
sta sau bolnavi? b) Ce ınvaţam din exemplul lui Isus, care a avut grija
de mama sa?
102 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
casatorite care au decis, fara sa-i ceara parerea, ca ea trebuie
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
sa se ıngrijeasca de parinţi? Ar fi la fel ca ın cazul lui Ieremia,
˘
ai carui fraţi s-au purtat nedrept cu el. (Citeşte Ieremia 12:6.)
19 Iehova ın ˆ ˘ ˘
ţelege sentimentele celor necasatoriţi şi are
compasiune ˆ pentru cei care trec prin situaţii grele (Ps.
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
103:11–14). Insa parinţii ın varsta sau bolnavi sunt parinţii
˘ ˘
tuturor copiilor lor, nu doar ai celor care nu sunt casatoriţi.
˘ ˘ ˘ ˘
Este adevarat, poate ca unii dintre copii sunt casatoriţi şi au
ˆ ˘ ˘
la randul lor copii. Totuşi, acest lucru nu anuleaza legaturile
˘
afective fireşti dintre ei şi parinţii lor şi nici nu-i scuteşte de
ˆ ˘ ˆ
ındatorirea creştina de a-i ajuta pe aceştia cand au nevoie de
ˆ ˘ ˘ ˆ
ıngrijire. Sa ne amintim ca Isus, chiar şi ın ultimele cli-
ˆ ˆ ˘
pe ale vieţii, cand se afla pe stalpul de tortura, s-a simţit
˘ ˘ ˘ ˘
raspunzator faţa de mama sa şi a facut ceva pentru a o ajuta
ˆ
(Ioan 19:25–27). Biblia nu conţine reguli detaliate ın ce pri-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
veşte ımparţirea responsabilitaţii de a-i ıngriji pe parinţii ın
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
varsta sau bolnavi şi nici nu lasa sa se ınţeleaga ca fiii sau fii-
˘ ˘ ˆ
cele nec ˆ asatorite˘ au ın mod automat o responsabilitate mai
˘ ˘
mare. In aceasta problema delicata, toţi cei implicaţi trebuie
˘ ˘ ˘
sa dea dovada de rezonabilitate şi de consideraţie unii faţa de
˘ ˆ ˆ
alţii, pastrand viu ın minte exemplul lui Isus, care a avut gri-
˘
ja de mama sa.
20 Sub inspiraţie divina, ˘ ˘ ˆ
Ieremia a profeţit ca, ın poporul
˘ ˘ ˘ ˘
lui Iehova, fiecare persoana va gasi asocieri sanatoase şi se va
˘ ˘ ˘
bucura de legaturi fraţeşti (Ier. 31:34). Şi noi ne bucuram de
˘ ˆ ˘
o astfel de asociere deosebita ın congregaţia creştina, inclu- ˆ
˘ ˘
siv de asocierea cu surori şi fraţi care nu sunt casatoriţi. In
˘ ˆ ˘ ˘
mod sigur, toţi vrem sa ne ıncurajam şi sa ne susţinem reci-
˘ ˆ ˆ ˘
proc pentru ‘a ramane ın viaţa’.
20. Cum consideri asocierea cu surorile şi fraţii celibatari din congrega-
ţia ta?
˘ ˘
Ce crezi ca ar trebui sa faci pentru a te bucura de
ˆ ˘
un schimb de ıncurajari cu surori şi fraţi care nu sunt
˘ ˘
casatoriţi?
˘
CAPITOLUL NOUA

˘ ˘ ˘
SA NU ‘CAUTAM
LUCRURI MARI PENTRU NOI’
ˆ
BARUC, fidelul scrib al lui Ieremia, se simţea istovit. Era ın
ˆ ˆ ˘
jurul anului 625 ı.e.n., ın al patrulea an al domniei raului
˘ ˆ
rege Ioiachim. Ieremia i-a spus scribului sa scrie ın sulul
˘
unei carţi toate cuvintele despre Ierusalim şi despre Iuda pe
care Iehova i le transmisese profetului pe parcursul celor 23
˘ ˆ ˘
de ani de serviciu ce trecusera pana atunci (Ier. 25:1–3;
36:1, 2). Baruc nu le-a citit iudeilor conţinutul sulului ime-
˘ ˘ ˘
diat dupa ce l-a scris. El avea sa faca acest lucru un an mai
ˆ ˆ
tarziu (Ier. 36:9, 10). Dar ıl neliniştea ceva pe Baruc?
2 „Vai de mine“, s-a plans ˆ ˘ ˘
Baruc, „caci Iehova a adaugat
ˆ
mahnire la durerea mea! M-am istovit din cauza suspinelor
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
mele“. Probabil ca ni s-a ıntamplat şi noua sa spunem, fie
ˆ ˘ ˘
cu voce tare, fie ın sinea noastra, ca ne simţim epuizaţi. In-
diferent cum şi-a exprimat Baruc sentimentele, Iehova l-a
˘ ˘
auzit. Cel care cerceteaza inimile ştia motivul tulburarii lui
˘
Baruc şi, prin intermediul lui Ieremia, l-a corectat cu buna-
˘ ˆ ˘
tate. (Citeşte Ieremia 45:1–5.) Poate ca ne ıntrebam de ce se
ˆ ˘ ˘
simţea Baruc istovit. Oare din cauza ınsarcinarii pe care o
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
primise ori a ımprejurarilor ın care trebuia sa o duca la ın-
ˆ ˘
deplinire? Nu, problema era ın inima lui. El ‘cauta lucruri
˘ ˘
mari’. Ce erau acestea? Ce i-a promis Iehova daca avea sa
ˆ ˘ ˆ ˘
accepte sfatul şi ındrumarea divina? Şi ce putem ınvaţa noi
din experienţa lui Baruc?
ˆ
1, 2. a) Cu ce situaţie s-a confruntat Baruc ın al patrulea an al dom-
niei lui Ioiachim? b) Cum l-a ajutat Iehova pe Baruc?

103
104 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

CE „LUCRURI ˘ MARI“
C AUTA BARUC?
3 Baruc ştia bine la ce „lucruri mari“ s-a referit Iehova. El
˘ ˘
era conştient ca „ochii lui [Dumnezeu] sunt spre caile omu-
˘ ˆ
lui şi [ca] el ıi vede toţi paşii“ (Iov 34:21). Motivul pentru
˘ ˘ ˆ
care simţea ca nu are „niciun loc de odihna“ ın timp ce
ˆ ˘
scria declaraţiile profetice ale lui Ieremia nu era ınsarcina-
ˆ ˘
rea ın sine. Baruc se simţea istovit mai degraba din cauza a
ˆ
ceea ce era ın inima lui, a propriului punct de vedere cu
˘
privire la ceea ce pareau a fi „lucruri mari“. Absorbit de
˘
cautarea lor, el a pierdut din vedere lucrurile mai importan-
ˆ ˘
te, cele legate de ınfaptuirea voinţei lui Dumnezeu (Filip.
ˆ ˘
1:10). Traducerea lumii noi scoate ın evidenţa sensul exact
ˆ ˆ
al verbului folosit ın Ieremia ˆ 45:5, redandu-l prin expre-
˘ ˘
sia „continui sa cauţi“. Inţelegem, astfel, ca nu era vorba
ˆ ˘ ˘
despre un gand trecator, de moment. Baruc cauta de o vre-
ˆ ˆ ˘
me „lucruri mari“ cand Iehova l-a avertizat ın aceasta
˘ ˆ ˘
privinţa. Deşi lua parte la ınfaptuirea voinţei lui Dumnezeu,
ˆ
secretarul fidel al lui Ieremia ışi dorea „lucruri mari“ pen-
tru sine.
4 E posibil ca unele „lucruri mari“ urmarite ˘ ˘
de Baruc sa
˘
fi fost faima şi prestigiul. Chiar daca slujea ca scrib pentru
˘
Ieremia, se pare ca Baruc nu era doar un secretar personal
ˆ
al profetului. Potrivit dovezilor arheologice, el era un ınalt
˘ ˆ
funcţionar la curtea regala. In Ieremia 36:32, Baruc este nu-
mit „secretarul“. Acelaşi titlu este folosit pentru „Elişama,
ˆ
secretarul“, unul dintre prinţii lui Iuda. Avand aceeaşi func-
˘ ˆ
ţie ca Elişama, putem trage concluzia ca Baruc avea acces ın
„sala de mese a secretarului“ din „casa regelui“ (Ier. 36:11,
˘ ˘
3. Care era radacina problemei spirituale a lui Baruc?
˘ ˘
4, 5. De ce e posibil ca unele „lucruri mari“ urmarite de Baruc sa fi
fost faima şi prestigiul, şi de ce a fost oportun avertismentul lui Ie-
hova?
˘ ˘ ˘
Sa nu ‘cautam lucruri mari pentru noi’ 105
˘
12, 14). Prin urmare, Baruc trebuie sa fi fost un funcţionar
˘
cu instruire superioara al curţii regale. Biblia spune despre
˘
Seraia, fratele lui, ca deţinea funcţia de comandant care
ˆ ˘ ˆ
se ocupa cu ıncartiruirea şi ca l-a ınsoţit pe regele Zede-
ˆ ˘ ˆ
chia ıntr-o ˆ misiune importanta ın Babilon. (Citeşte Ieremia
˘
51:59.) In aceasta calitate, el asigura, se pare, hrana şi caza-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
rea pentru rege ın calatorii, o responsabilitate ındeplinita de
˘ ˆ
o persoana de rang ınalt.
5 Este lesne de ın ˆ ˘
ţeles ca un om obişnuit cu o poziţie
ˆ ˘
ınalta s-ar fi putut simţi istovit de sarcina de a scrie unul
˘ ˆ
dupa altul mesaje de condamnare ımpotriva lui Iuda. Spriji-
˘ ˘
nindu-l pe profetul lui Dumnezeu, Baruc ˆ risca sa-şi piarda
ˆ ˆ
funcţia şi ışi punea ın pericol cariera. In plus, aşa cum citim
ˆ ˘ ˘ ˆ
ın Ieremia 45:4, Iehova avea sa darame ceea ce construise,
˘
astfel ca ‘lucrurile mari’ care-l preocupau pe Baruc, fie pri-
˘ ˘
vilegii mai mari la curtea regala, fie bogaţii, s-ar fi dovedit
˘ ˘ ˘ ˆ
deşarte. Daca Baruc cauta o poziţie sigura ın sistemul iudaic
din acel timp, un sistem condamnat la distrugere, Dum-
ˆ ˘
nezeu avea motive ıntemeiate sa-l avertizeze cu privire la
˘ ˘
aceasta tendinţa.
6 Un alt ‘lucru mare’ pe care şi l-ar fi putut dori Baruc era
˘ ˘ ˆ
bunastarea materiala. Naţiunile vecine se ıncredeau foarte
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
mult ın bogaţiile lor. Moabul se ıncredea ın ‘lucrarile şi co-
morile’ sale. La fel şi Amonul. Iar Iehova l-a inspirat pe
˘ ˘ ˘
Ieremia sa spuna despre Babilon ca avea „o ˆ mul ţime de co-
˘
mori“ (Ier. 48:1, 7; 49:1, 4; 51:1, 13). Insa Dumnezeu a
condamnat acele naţiuni.
7 Prin urmare, daca˘ Baruc urmarea ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
sa obţina pamanturi
˘ ˆ ˆ ˘
şi bogaţii, ınţelegem de ce l-a avertizat Iehova ın aceasta
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
privinţa. Cand Dumnezeu avea ‘sa-şi ıntinda mana ımpo-
˘
triva’ iudeilor, casele şi ogoarele acestora aveau sa fie date
˘ ˘
6, 7. Daca ‘lucrurile mari’ pe care le cauta Baruc erau bunuri mate-
˘
riale, cu cine s-ar fi asemanat el?
106 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˘ ˘ ˘
duşmanilor (Ier. 6:12; 20:5). Sa ne imaginam ca am fi trait
ˆ ˆ
ın Ierusalim ın zilele lui Baruc. Majoritatea conaţionali-
ˆ
lor noştri, printre care prinţii, preoţii şi regele ınsuşi,
˘ ˘ ˆ
considerau ca trebuie sa lupte ımpotriva cotropitorilor ba-
bilonieni. Totuşi, am aflat mesajul lui Ieremia: „Slujiţi-i
˘ ˆ ˆ ˘
regelui Babilonului şi ramaneţi ın viaţa!“ (Ier. 27:12, 17).
˘ ˘ ˘
Ne-ar fi fost oare mai uşor sa ascultam de aceasta porun-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ca divina daca am fi avut multe proprietaţi ın Ierusalim?
ˆ ˘ ˘
Ce ne-ar fi ındemnat inima: sa dam ascultare avertis- ˆ
˘ ˘ ˘
mentului lui Ieremia sau sa urmam calea majoritaţii? In
˘
cele din urma, Iuda şi Ierusalimul, inclusiv templul, au
ˆ
fost jefuite, iar toate lucrurile de valoare au fost duse ın
˘
Babilon. Aşadar, nu ar fi avut niciun rost sa trudim pen-
tru lucruri materiale! (Ier. 27:21, 22) Ce lecţie putem
desprinde de aici?
˘
Cum l-a corectat Iehova cu bunatate pe Baruc cu privire
˘ ˆ
la tendinţa de a cauta „lucruri mari“? De ce este ınţelept
˘ ˘
sa acceptam corectarea din partea lui Dumnezeu?

ˆ ˘
„IŢI VOI DA CA PRAD ˘ A
SUFLETUL TAU“
8 Dar cum avea sa˘ fie raspl
˘ ˘
atit Baruc pentru ascultarea sa
˘ ˘ ˆ
faţa de Dumnezeu? Ce „prad ˆ a“ ıi garanta Iehova? Sufletul
˘ ˘ ˆ
sau. (Citeşte Ieremia 45:5.) Intr-adevar, ın acele zile, relativ
puţini oameni au fost cruţaţi. Aceştia au fost cei care au dat
ascultare poruncii divine de a se preda caldeenilor (Ier. 21:9;
ˆ ˆ
38:2). Unii s-ar putea ıntreba: Numai atat au primit pentru
ascultarea lor?
9 Sa˘ ne gandim
ˆ ˆ ˆ
care era situaţia ın Ierusalim ın timpul
ˆ
asediului babilonian. Oraşul a fost distrus ıncet, dar sigur.
˘ ˘
8, 9. De ce se poate spune ca, pentru Baruc, faptul ca şi-a primit su-
˘ ˘ ˘
fletul ca prada a fost o mare rasplata?
ˆ ˘
Intr-un fel, s-ar putea spune ca a fost mai uşor pentru So-
˘ ˆ ˘ ˆ
doma, care a fost distrusa „ıntr-o clipa“ (Plang. 4:6). Baruc
˘
consemnase profeţia conform careia locuitorii Ierusalimu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
lui aveau sa moara de sabie, de foame sau de ciuma. Şi, fara
ˆ ˘ ˆ
ındoiala, el a fost martor la ımplinirea profeţiei. Rezervele
˘ ˆ
de hrana din Ierusalim s-au epuizat. Ce ıngrozitor trebuie
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
sa fi fost sa traieşti ıntr-un oraş ın care mamele, prin natura
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
lor „pline de duioşie“, au ajuns sa-şi fiarba şi ˆsa-şi manance
ˆ ˘ ˆ
propriii copii! (Plang. 2:20; 4:10; Ier. 19:9) Intr-adevar, ın
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
aceasta situaţie cumplita, viaţa ınsaşi era o prada, o recom-
˘ ˘
pensa pentru luptatorii victorioşi! Supravieţuirea lui Baruc
˘
dovedeşte ca el a acceptat şi a urmat sfatul divin de a nu
˘ ˆ ˆ ˘
cauta „lucruri mari“, caştigand astfel bunavoinţa lui Ieho-
va (Ier. 43:5–7).
108 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘
VEI C AUTA „LUCRURI MARI“?
10 Deşi Baruc era ocupat cu ınf ˆ ˘
aptuirea voinţei lui Dum-
nezeu, el s-a luptat o vreme cu dorinţa de a obţine „lucruri
mari“. Fiind avertizat de Iehova cu privire la pericol, el a
˘
fost salvat de la dezastru spiritual şi de la moarte fizica. Am
˘
putea şi noi, asemenea lui Baruc, sa fim ademeniţi sau poa-
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
te stapaniţi de dorinţe ascunse ın adancul inimii, chiar daca
ˆ
suntem activi ın serviciul pentru Iehova?
11 E posibil ca, pentru Baruc, faptul de a-şi face un nume
˘ ˆ
sa fi fost o mare tentaţie. Poate chiar se gandea: „Voi pu-
˘ ˘
tea sa-mi pastrez slujba de secretar? Aş putea obţine o
˘
funcţieˆ şi mai importanta?“. Dar ce poţi spune despre
˘
tine? Intreaba-te: Am cumva „ambiţii“, ştiute poate doar
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
de inima mea, de pilda, sa-mi fac o cariera ın aceasta lume
ˆ
acum sau ın viitorul apropiat? Unii creştini mai tineri ar
˘ ˆ
putea reflecta la urmatoarea ıntrebare: Oare perspectiva
˘ ˘
de a obţine prestigiu şi siguranţa materiala printr-o in-
ˆ ˘ ˘
struire ınalta m-ar putea ademeni sa caut „lucruri mari“
pentru mine?
12 Un frate, care slujeşte acum la sediul mondial, avea
ˆ ˘
15 ani cand i s-a oferit o bursa la o universitate. Spre de-
˘ ˘ ˘
zamagirea profesorilor sai, el nu a acceptat acea bursa, ci
˘ ˘
a ales sa faca din pionierat cariera vieţii sale. Totuşi, pasi-
˘
unea lui pentru studiu a ramas vie. El a fost trimis ca
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
misionar pe o insula ındepartata. Acolo a trebuit sa ınve-
˘ ˘
ţe
ˆ o limb a vorbita doar de aproximativ 10000 de oameni.
ˆ ˆ ˘
Intrucat ın acea limba nu existaˆ niciun dicţionar, fratele
ˆ ˆ ˘
a ıntocmit el ınsuşi un glosar. In cele din urma, a ajuns
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
sa stapaneasca limba şi a primit ınsarcinarea de a traduce
10, 11. Cum am putea aplica relatarea despre Baruc la zilele noastre
˘
şi la situaţia personala?
˘ ˘
12. Cum a cautat un frate „lucruri mari“ pentru Iehova, şi ce parere
aveţi despre alegerea lui?
˘ ˘ ˘
Sa nu ‘cautam lucruri mari pentru noi’ 109
ˆ
unele dintre publicaţiile noastre creştine. Mai tarziu, glo-
ˆ
sarul ıntocmit de el a fost folosit la realizarea primului
ˆ ˘
dicţionar ın acea limba. Cu ocazia unui congres de dis-
ˆ ˘
trict, el a spus ın faţa unui auditoriu numeros: „Daca aş
˘ ˘
fi acceptat instruirea universitara, orice lucrare ştiinţifica
˘ ˆ ˆ
aş fi realizat mi-ar fi adus mie faima. Dar, ıntrucat nu am
˘ ˘
nicio calificare laica, laudele pentru tot ce am facut nu-mi
˘
revin mie, ci lui Iehova“ (Prov. 25:27). Ce parere ai despre
˘ ˆ
alegerea pe care a facut-o acest frate cand avea 15 ani?
ˆ
De-a lungul anilor, el s-a ˆ bucurat de multe privilegii ˘ ın
poporul lui Dumnezeu. In ce te prive ˆ şte, cum doreşti sa-ţi
˘ ˘
foloseşti aptitudinile şi talentele? In loc sa cauţi sa-ţi faci
˘ ˆ ˘
un nume, eşti hotarat sa le foloseşti pentru a-i aduce lau-
de lui Iehova?
13 Mai exista˘ un pericol: acela de a cauta ˘
„lucruri mari“
ˆ
pentru sau prin cei pe care ıi iubim şi pe care i-am putea
˘ ˘ ˘
influenţa. Probabil ca aţi vazut parinţi din lume care fac
˘ ˆ ˘
tot posibilul ca fiul sau fiica lor sa realizeze ın viaţa mai
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
mult decat ei sau sa devina cineva cu care sa se poata
ˆ ˘ ˆ
mandri. Poate ca pe unii i-aţi auzit spunand: „Nu vreau
˘ ˘
ca el (sau ea) sa munceasca la fel de greu cum a trebuit
˘ ˘
sa muncesc eu“ sau „Vreau ca fiul meu (sau fiica mea) sa
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
faca o facultate ca sa aiba o viaţa mai uşoara“. Parinţii creş-
˘
tini pot avea aceleaşi sentimente. E adevarat, cineva ar
˘ ˘
putea spune ca nu cauta lucruri mari pentru sine. Dar nu
ˆ
cumva face aceasta ın mod indirect, prin fiul sau prin fii-
˘ ˘
ca sa? Aşa cum Baruc a fost, poate, tentat sa-şi faca un
˘ ˘
nume prin poziţia sa sociala sau prin profesia lui, un pa-
ˆ ˆ ˘
rinte ar putea, ın adancul inimii, sa caute acelaşi lucru
˘ ˘ ˆ ˘
prin realizarile copilului sau. Insa nu ar vedea aceasta „cel
˘ ˘ ˆ
care cerceteaza inimile“, aşa cum a vazut şi ın cazul lui
˘ ˘
13. De ce ar trebui unii parinţi sa reflecteze la situaţia lui Baruc?
110 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘
Baruc? (Prov. 17:3) N-ar trebui şi noi, la fel ca David, sa-i
˘
cerem lui Dumnezeu sa ne examineze cele mai intime
ˆ
ganduri? (Citeşte Psalmul 26:2; Ieremia 17:9, 10.) Iehova
˘ ˘ ˘
ar putea folosi diferite modalitaţi, precum aceasta analiza
despre Baruc, pentru a ne avertiza cu privire la pericolul
˘
de a cauta „lucruri mari“.
ˆ ˘ ˘
In ce mod e posibil sa fi cautat Baruc „lucruri mari“?
Ce lecţie putem desprinde de aici?

CAPCANA ‘AVUŢIILOR’
14 ˘ ˘
O alta posibilitate este ca ‘lucrurile mari’ pe care le cau-
˘ ˘ ˘ ˘
ta Baruc sa fi fost bogaţiile materiale. Dupa cum am vazut
ˆ ˘
mai ınainte, daca Baruc ar fi fost foarte ataşat de bunurile
˘ ˘
şi de proprietaţile lui din Iuda, poate ca i-ar fi fost mai greu
˘ ˘
sa asculte de porunca divina de a se preda caldeenilor. Pro-
˘ ˘ ˆ
babil ca şi noi am observat ca un ˆ om bogat ışi pune
ˆ ˆ ˘
adesea ıncrederea ın „avuţiile“ lui. Insa, aşa cum spune
˘ ˆ
Biblia, ocrotirea pe care o ofera avuţiile este doar o ‘ınchi-
puire’ (Prov. 18:11). Tuturor slujitorilor lui Iehova le este de
˘ ˘
folos sa-şi aminteasca punctul de vedere echilibrat al Bibliei
cu privire la lucrurile materiale. (Citeşte Proverbele 11:4.) To-
ˆ ˘ ˘
tuşi, unii s-ar putea gandi: De ce sa nu ne bucuram şi noi
puţin de ceea ce are de oferit lumea?
15 Un creştin care se ataşeaza˘ de bunuri ar putea ajunge
˘ ˆ ˘ ˘
sa tanjeasca dupa lucruri ce aparţin unui sistem muribund.
˘ ˆ
Nici Ieremia, nici Baruc n-au facut aşa. Sute de ani mai tar-
˘
ziu, Isus le-a dat un avertisment oamenilor care vor trai
ˆ ˘
cand „va fi revelat Fiul omului“. El a spus: „Amintiţi-va de
ˆ ˘
soţia lui Lot!“. La fel de oportun ar fi ındemnul: Amintiţi-va
˘
de Ieremia şi de Baruc! (Luca 17:30–33) Daca am nutri un
˘ ˘ ˘
14, 15. Cum ar putea bogaţiile sa devina „lucruri mari“ pentru
noi?
˘
ataşament puternic faţa de lucrurile materiale, ne-ar putea
˘ ˘ ˘ ˘
fi greu sa dam ascultare sfatului lui Isus. Dar sa nu uitam
˘ ˆ
ca Baruc a luat ın serios avertismentul lui Dumnezeu şi ast-
˘ ˆ ˘
fel a ramas ın viaţa.
˘ ˆ
16 Sa ne gandim la situaţia fraţilor din Romania ˆ
din
ˆ ˘ ˆ
timpul regimului comunist. Cand faceau percheziţii ın
casele Martorilor, securiştii le confiscau uneori bunurile
ˆ ˆ
materiale, mai ales pe cele care puteau fi vandute (Plang.
˘ ˆ
5:2). Mulţi fraţi şi surori care au trait ın acele vremuri au
˘ ˘ ˘
fost dispuşi sa-şi piarda bunurile. Unii au trebuit sa renun-
ˆ ˘
ţe la tot ce aveau cand au fost stramutaţi. Cu toate acestea,
˘ ˘
ei şi-au pastrat integritatea. Daca vom trece printr-o astfel
ˆ ˘
de ıncercare, vom permite ataşamentului faţa de lucrurile
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
materiale sa ne ımpiedice sa-i ramanem loiali lui Dumne-
zeu? (2 Tim. 3:11)
17 Este demn de remarcat ca˘ Ieremia şi Baruc au fost ın- ˆ
˘
tariţi de cuvintele unor profeţi contemporani cu ei. Ţefania
ˆ ˆ
a profeţit ın timpul domniei regelui Iosia, cand Ieremia slu-
˘
jea ca profet. Prin urmare, Ieremia trebuie sa fi auzit ceea ce
ˆ
a prezis Ţefania. Oare ce a gandit el despre cuvintele pe care
ˆ ˘ ˘
le citim ın Ţefania 1:18? (Citeşte.) Parca ni-l şi imaginam
ˆ
16. Menţionaţi o situaţie ın care slujitorii lui Dumnezeu au avut un
punct de vedere corect cu privire la lucrurile materiale.
17. Cum le-au fost probabil de ajutor lui Ieremia şi lui Baruc unii pro-
feţi contemporani cu ei?
112 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˘ ˘
ımpartaşindu-i lui Baruc acest mesaj inspirat! Un alt con-
temporan al lui Ieremia a fost Ezechiel, care a fost dus captiv
ˆ ˆ ˆ ˘
ın Babilon ın 617 ı.e.n. Unele lucruri pe care le-a facut Eze-
˘ ˘ ˘
chiel şi unele mesaje transmise de el au avut legatura directa
˘ ˆ ˘
cu iudeii ramaşi ın ţara. Probabil, cei doi profeţi ştiau unul
˘
de activitatea celuilalt. Ieremia trebuie sa fi cunoscut şi pro-
˘ ˆ
feţia consemnata ın Ezechiel 7:19. (Citeşte.) Aceste cuvinte
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
inspirate ne sunt de folos ın egala masura şi noua. In ziua
ˆ
lui Iehova, oamenii ˆ ˘ se vor ındrepta spre dumnezeii lor pen-
˘
tru a fi salvaţi. Insa nici zeii lor, nici bogaţiile lor nu-i vor
salva! (Ier. 2:28)
ˆ
IŢI VEI PRIMI ˘
„SUFLETUL CA PRADA“?
18 Sa˘ nu uitam ˘ ˘
ca prada pe care ne-o promite Iehova este
˘ ˘
„sufletul“ nostru. Chiar daca unii dintre slujitorii sai vor
ˆ ˆ
muri ın persecuţiile ce ar putea veni ın timpul ‘necazului
ˆ ˘
celui mare’, cand coarnele politice ale fiarei salbatice se vor
ˆ ˆ ˆ
ıntoarce ımpotriva religiei, aceşti fraţi fideli nu ışi vor pier-
ˆ ˘
de ın realitate „sufletul“. Ei au garanţia ca „sufletul“ lor va
˘ ˘ ˘ ˆ
trai din nou şi se va bucura de „adevarata viaţa“ ın lumea
˘ ˆ ˘ ˘
noua (Rev. 7:14, 15; 1 Tim. 6:19). Putem fi siguri ınsa ca
majoritatea slujitorilor lui Dumnezeu care se vor dovedi fi-
ˆ
deli ın acele zile vor supravieţui necazului celui mare. Da,
ˆ
cand Dumnezeu va aduce nenorocirea asupra naţiunilor,
niciun slujitor fidel nu va fi printre „cei ucişi de Iehova“
(Ier. 25:32, 33).
19 Poate ca˘ unii sunt dezamagi ˘ ˆ
ţi cand se gandesc ca vor
ˆ ˘
˘ ˆ
primi ca prada doar sufletul lor, dar, ın realitate, n-au ni-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ciun motiv sa se simta aşa. Sa ne amintim ca, ın timp ce
˘
locuitorii Ierusalimului mureau de foame, Iehova l-a pas-
˘
18. Ceˆ prada ne promite Iehova, şi cum o putem primi? ˆ
19. In ce fel analizarea exemplului lui Ieremia şi al lui Baruc ţi-a ın-
˘ ˘ ˆ ˘
tarit hotararea de a nu cauta „lucruri mari“ pentru tine?
˘ ˘ ˘
Sa nu ‘cautam lucruri mari pentru noi’ 113

˘
Alege lucrurile cu adevarat valoroase
˘
(Compara cu pagina 46.)

ˆ ˘
trat ın viaţa pe Ieremia. Regele Zedechia a poruncit ca Iere-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
mia sa fie ţinut sub paza ın Curtea Garzii şi sa i se dea zilnic
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
„o paine rotunda adusa de pe strada brutarilor, pana cand
˘ ˆ
s-a terminat toata painea din oraş“ (Ier. 37:21). Astfel, Iere-
mia a supravieţuit! Iehova se poate folosi de orice mijloc
ˆ ˆ
doreşte pentru a-şi susţine slujitorii. Şi ın mod sigur ıi va
ˆ ˆ ˘
susţine ıntrucat perspectiva vieţii veşnice le este garantata.
Baruc a supravieţuit distrugerii Ierusalimului
ˆ deoarece nu a
˘ ˘ ˘
cautat „lucruri mari“ pentru sine. In mod asemanator, şi
˘ ˘
noi putem spera sa supravieţuim Armaghedonului şi sa-l
˘ ˘ ˘
laudam pe Iehova cu „sufletul“ nostru, o prada de care ne
vom putea bucura veşnic.
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
De ce este ınţelept ın prezent sa nu cautam „lucruri mari“,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ci sa cautam sa ne primim „sufletul“ ca prada?
CAPITOLUL ZECE

ˆ ˆ
INTREBI IN FIECARE ZI
„UNDE ESTE IEHOVA“?
ˆ ˆ ˆ ˘
IEREMIA plangea. El era ıntristat atat din cauza starii deplo-
ˆ ˘ ˆ
rabile ın care se afla poporul sau, cat şi din cauza a ceea ce
ˆ ˘ ˘
ıi poruncise Dumnezeu sa profeţeasca cu privire la viitorul
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
acestuia. Profetul ışi dorea ca ochii sa-i fie ca o fantana, iar
˘ ˘ ˘ ˆ
capul, ca un izvor de apa ca sa poata plange zi şi noapte. Şi,
ˆ ˘ ˘ ˆ
ıntr-adevar, Ieremia avea toate motivele sa fie ındurerat de
starea naţiunii (Ier. 9:1–3; citeşte Ieremia 8:20, 21). Iudeii
˘ ˘ ˘
continuau sa respinga legea divina şi nu ascultau de glasul
˘ ˘ ˘
lui Iehova, astfel ca asupra lor avea sa se abata nenorocirea
(Ier. 6:19; 9:13).
2 De fapt, pe locuitorii lui Iuda nu-i interesa cu adevarat ˘
˘ ˘
cum considera Iehova conduita lor. Iudeilor le placea sa-i
˘ ˘ ˆ ˘
auda pe conducatorii lor religioşi spunand ca totul este bine
˘
(Ier. 5:31; 6:14). Erau asemenea unor pacienţi ce cauta un
˘ ˆ
doctor care sa le alunge ıngrijorarea prin vorbe liniştitoare,
˘ ˘
dar care sa ignore simptomele grave. Daca ai fi grav bolnav,
˘ ˘
nu ai dori sa ţi seˆ puna diagnosticul corect pentru a putea
fi tratat la timp? In sens spiritual, iudeii din timpul lui Iere-
˘ ˘ ˆ
mia ar fi trebuit sa caute sa afle care era ın realitate starea
˘ ˆ
lor. Ei ar fi trebuit sa se ıntrebe: „Unde este Iehova?“ (Ier.
2:6, 8).
3 Pentru iudei, faptul de a ıntreba ˆ
„Unde este Iehova?“ ar
˘
1, 2. a) Care era starea spirituala a iudeilor din timpul lui Ieremia?
ˆ ˆ ˘ ˘
b) Avand ın vedere starea lor, ce ar fi trebuit sa faca iudeii?
ˆ ˘ ˆ
3. a) Ce ar fi ınsemnat pentru iudei sa ıntrebe „Unde este Iehova“?
˘
b) Care era o modalitate prin care iudeii puteau sa-l caute pe Iehova?

114
ˆ ˆ
Intrebi ın fiecare zi „Unde este Iehova“? 115
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
fi ınsemnat sa caute ındrumarea ˆ divina cand aveau de luat
decizii mari sau mici. In vremea lui Ieremia, iudeii nu au
˘ ˘ ˘ ˆ
facut aşa. Dar, dupa distrugerea Ierusalimului şi dupa ıntoar-
˘
cerea lor din Babilon, ei aveau sa-l ‘caute pe Iehova’ şi, astfel,
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
sˆ a-l gaseasca şi sa ınveţe caile sale. (Citeşte Ieremia 29:13, 14.)
˘ ˘ ˘
Insa cum puteau sa-l caute pe Iehova? O modalitate era sa-i
˘ ˘
adreseze lui Dumnezeu rugaciuni sincere prin care sa-i cea-
˘ ˆ ˘ ˘
ra ındrumarea. Astfel de rugaciuni a facut regele David. El
˘ ˘ ˘ ˘
i-a cerut lui Dumnezeu: „Fa-ma sa cunosc caile tale, o,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Iehova, ınvaţa-ma cararile tale!“ (Ps. 25:4). Sa remarcam in-
˘ ˘ ˘
vitaţia pe care Ascultatorul rugaciunilor a facut-o prin
ˆ
intermediul lui Ieremia ın al zecelea an al domniei lui Ze-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
dechia: „Cheama-ma şi-ţi voi raspunde, ıţi voi spune ındata
ˆ
lucruri mari şi de neınţeles, pe care nu le-ai cunoscut“ (Ier.
˘ ˘
33:3). Daca regele şi naţiunea infidela l-ar fi chemat, Dum-
˘ ˆ
nezeu le-ar fi putut dezvalui lucruri „de neınţeles“ pentru
ei, lucruri precum distrugerea Ierusalimului şi restabilirea
˘
lui dupa 70 de ani.
4 Alta˘ modalitate prin care iudeii ar fi putut sa-l ˘
caute pe
˘ ˘
Iehova era sa cerceteze istoria naţiunii şi sa mediteze la fe-
ˆ ˘
lul ın care a tratat Dumnezeu cu poporul sau. Astfel, ei şi-ar
˘
fi putut aminti ce anume le adusese aprobarea divina şi ce
ˆ ˆ
anume ıl provocase pe Dumnezeu la manie. Iudeii din zile-
ˆ
le lui Ieremia dispuneau de scrierile lui Moise şi de cateva
˘
relatari istorice inspirate, precum şi de cronicile regilor lui
ˆ ˆ
Israel şi ai lui Iuda. Reflectand la toate acestea şi dand aten-
˘
ţie celor spuse de adevaraţii profeţi ai lui Dumnezeu, ei ar
˘ ˆ
fi putut discerne care era raspunsul la ıntrebarea „Unde este
Iehova?“.
5 O a treia modalitate prin care iudeii l-ar fi putut cauta ˘
˘ ˆ ˘
pe Iehova era sa ınveţe din experienţele traite de ei sau de
˘ ˘
4, 5. Prin ce alte modalitaţi ar fi putut poporul lui Dumnezeu sa-l
caute pe Iehova?
116 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˘ ˘ ˆ
alţii. Aceasta nu ınsemna ca erau nevoiţi sa ınveţe totul ex-
ˆ ˆ
perimentand, ci ar fi putut trage foloase meditand la faptele
ˆ ˘
lor din trecut şi la modul ın care le-a privit Iehova. Daca ar
ˆ
fi luat aminte la toate acestea, ar fi putut ınţelege cum con-
sidera Dumnezeu conduita lor (Prov. 17:10).
6 Sa˘ ne gandim ˆ ˆ
acum la zilele noastre. Te ıntrebi cu re-
ˆ
gularitate „Unde este Iehova?“ cand iei decizii sau alegi o
˘ ˘
anumita cale? Unii şi-ar putea da seama ca nu şi-au pus
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
aceasta ıntrebare ori de cate ori ar fi trebuit. Daca, ın unele
˘ ˘
privinţe, constaţi ca acesta este şi cazul tau, nu te descuraja.
˘ ˘ ˆ ˘
Chiar şi fidelul patriarh Iov a trebuit sa faca ımbuna-
˘ ˆ ˆ
taţiri ın acest sens. Cand a trecut prin necazuri, el a
˘
ajuns sa-şi concentreze toa-
˘ ˆ
ta atenţia asupra lui ınsuşi.
De aceea, Elihu a trebuit
˘ ˘
sa-i aminteasca de o tendin-
˘
ţa proprie omului: „Nimeni
n-a zis: «Unde este Dumne-
˘
zeu, Marele meu Fauritor?»“
ˆ
(Iov 35:10). Apoi Elihu l-a ın-
curajat pe Iov prin cuvintele:
˘
„Ia aminte la lucrarile mi-
nunate ale lui Dumnezeu!“
˘
(Iov 37:14). Iov trebuia sa ia
˘
aminte la lucrarile de putere
˘
ale lui Iehova ce se observa
ˆ ˆ
ın creaţie şi la modul ın care
ˆ
El se ıngrijeşte de oameni şi
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ıi ındruma. Iov a ajuns sa ın-
˘ ˘
ţeleaga caile lui Iehova din
˘ ˘ ˆ
cele traite. Dupa ce a ındurat
ˆ
6. De ce este ıncurajator exem-
plul lui Iov?
ˆ ˆ
Intrebi ın fiecare zi „Unde este Iehova“? 117
˘ ˘
acele mari suferinţe şi dupa ce a vazut cum a acţionat Ieho-
ˆ
va, el a spus: „Am vorbit, dar n-am ınţeles lucruri prea
minunate pentru mine, pe care nu le cunosc. . . . Urechea
mea auzise despre tine, dar acum ochiul meu te vede“ (Iov
42:3, 5).
ˆ
7 Cat ˘
despre Ieremia, profetul a continuat sa-l caute pe Ie-
˘ ˆ
hova şi l-a gasit. De-a lungul deceniilor ın care a slujit cu
˘ ˆ
fidelitate, Ieremia, spre deosebire deˆ conaţionalii sai, a ın-
trebat mereu „Unde este Iehova?“. In continuarea acestui
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
capitol, vom ınvaţa din exemplul sau cum sa-l cautam şi sa-l
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
gasim pe Iehova ındreptandu-ne spre el ın rugaciune, stu-
ˆ
diind personal şi meditand la propriile experienţe sau ale
altora (1 Cron. 28:9).
ˆ
7. Ce vom analiza ın continuare? (Vezi şi ilustraţia de la pagina 116.)
ˆ ˘ ˆ
Ce ınseamna a ıntreba „Unde este Iehova“? Cum ar fi
˘ ˘
putut sa faca acest lucru iudeii din timpul lui Ieremia?

ˆ
IEREMIA S-Aˆ INDREPTAT ˘
SPRE IEHOVA IN RUG ACIUNE
8 De-a lungul anilor ın ˆ ˘ ˆ
care a slujit ca purtator de cuvant
ˆ ˘
al lui Dumnezeu ın faţa naţiunii lui Iuda, Ieremia l-a cautat
˘
pe Iehova prin intermediul rugaciunilor sincere. El s-a ru-
ˆ ˘
gat lui Dumnezeu pentru ajutor cand a trebuit sa declare
ˆ ˘
mesaje nepopulare, cand a simţit ca nu mai putea perseve-
ˆ ˆ ˘
ra şi cand a avut ıntrebari cu privire la motivul pentru care
ˆ ˆ ˘ ˘
se ıntamplau unele lucruri. Dumnezeu i-a raspuns la ruga-
˘ ˘ ˘ ˆ
ciuni şi i-a aratat cum sa acţioneze. Iata cateva exemple.
9 Odata, ˘ ˆ ˘
cand trebuia sa anunţe un mesaj de condamnare,
ˆ ˆ ˆ ˘
8. In ce situaţii s-a ındreptat Ieremia spre Dumnezeu ın rugaciune?
ˆ ˘
9. a) Ce sentimente a exprimat Ieremia ın rugaciunea sa consemna-
˘ ˆ ˘
ta ın Ieremia 15:15, 16, şi cum i-a raspuns Iehova? b) De ce este
˘ ˘ ˆ ˘
important sa ne exprimam sentimentele ın rugaciune?
118 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˆ
Ieremia avea sentimentul ca toţi ıl blestemau. Profetul l-a ru-
˘ ˘ ˘
gat atunci pe Dumnezeu sa-şi aduca aminte de el. Sa
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
analizam rugaciunea sa consemnata ın Ieremia 15:15, 16, ın
˘ ˘
care profetul dezvaluie ˆ ce efect a avut asupra sa raspunsul
˘ ˘
lui Iehova. (Citeşte.) In aceasta rugaciune, Ieremia şi-a expri-
˘ ˆ
mat sentimentele de profunda nelinişte. Dar, cand cuvintele
ˆ
lui Dumnezeu au ajuns la el, profetul le-a pus ın gura lui,
˘ ˘ ˘ ˘
ca sa zicem aşa, şi şi-a recapatat bucuria. Iehova l-a ajutat sa
aprecieze privilegiul de a purta numele divin şi de a procla-
˘ ˆ
ma mesajul Sau. Ieremia a putut ınţelege clar ‘unde era
ˆ ˘ ˆ ˘
Iehova’ ın acea situaţie. Cu siguranţa, fiecare poate ınva-
ţa ceva de aici.
10 Alta˘ data, ˘ ˘
dupa ce a fost lovit de preotul Paşhur, fiul lui
˘ ˆ
Imer, Ieremia a spus ca nu va mai vorbi ın numele lui Ie-
˘ ˆ
hova. Cum i-a raspuns Dumnezeu lui Ieremia cand acesta
ˆ ˘
şi-a exprimat sentimentele ın rugaciune? (Citeşte Ieremia
˘
20:8, 9.) Biblia nu spune ca Iehova i-a vorbit din cer. Dar cu-
ˆ ˆ
vantul lui Dumnezeu a devenit ca un foc mistuitor ınchis
ˆ ˘ ˘
ın oasele sale, astfel ca profetul nu s-a putut reţine sa-l decla-
ˆ ˆ
re. Da, exprimandu-şi cu sinceritate sentimentele ınaintea
˘ ˆ
lui Iehova şi lasandu-se influenţat de ceea ce cunoştea de-
˘ ˘ ˘ ˘
spre voinţa divina, Ieremia a fost motivat sa continue sa faca
ceea ce dorea Dumnezeu.
11 Vaz ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
and ca oamenii rai reuşeau ın caile lor, Ieremia a
ˆ
fost tulburat. (Citeşte Ieremia 12:1, 3.) Deşi nu punea la ın-
˘ ˘ ˘
doiala dreptatea lui Iehova, profetul a cautat un raspuns la
ˆ ˆ
„plangerea“ sa. El i s-a adresat lui Dumnezeu ın mod des-
˘ ˘ ˘
chis, ceea ce dezvaluie legatura puternica pe care o avea cu
˘ ˘ ˆ ˘
Iehova, o legatura la fel de stransa ca aceea dintre un copil
˘ ˘ ˆ
şi tatal sau iubit. Care era atunci motivul plangerii sale? Ie-
˘ ˘ ˆ
10. Cum i-a raspuns Dumnezeu lui Ieremia la rugaciune cand acesta
˘ ˆ ˘
a spus ca nu va mai vorbi ın numele Sau?
˘ ˆ ˘
11, 12. Cum a primit Ieremia raspuns la ıntrebarea sa legata de apa-
˘ ˘
renta reuşita a celor rai?
ˆ ˆ
Intrebi ın fiecare zi „Unde este Iehova“? 119
ˆ ˘
remia nu ınţelegea de ce mulţi iudei prosperau deşi erau rai.
˘ ˘
A fost el satisfacut de raspunsul primit? ˆ Iehova l-a asigurat
˘ ˘
ca-i va „smulge“ pe cei rai (Ier. 12:14). Increderea lui Iere-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
mia ın dreptatea divina trebuie sa se fi ıntarit cand acesta a
observat cum s-au derulat ulterior lucrurile pe care i le pre-
ˆ ˘ ˘
zentase lui Dumnezeu ın rugaciune. Cu siguranţa, el l-a
˘ ˘
cautat apoi şi mai des pe Dumnezeu prin intermediul ruga-
ˆ ˆ ˆ
ciunii, exprimandu-şi ın mod liber sentimentele ın faţa
˘ ˘
Tatalui sau.
12 Spre sfar ˆ ˆ
şitul domniei lui Zedechia, ın timpul asedierii
˘
Ierusalimului de catre babilonieni, Ieremia a spus despre Ie-
˘ ˘ ˘ ˘
hova ca ‘are ochii deschişi ca sa vada toate caile fiilor
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
oamenilor şi sa-i dea fiecaruia dupa caile lui şi dupa fapte-
le lui’ (Ier. 32:19). Profetul a putut vedea dreptatea lui
˘ ˘ ˆ ˘
Iehova. El a vazut ca Dumnezeu ıntr-adevar priveşte la ceea
˘ ˘
ce face fiecare şi aude rugaciunile sincere ale slujitorilor sai.
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Aceştia aveau sa vada şi mai multe dovezi ca Iehova ıi da
˘ ˘ ˘ ˘
„fiecaruia dupa caile lui şi dupa faptele lui“.
13 Poate ca˘ nu avem nicio ındoial ˆ ˘
a cu privire la dreptatea
ˆ ˆ ˆ
lui Dumnezeu şi la ınţelepciunea cu care ışi ındeplineşte şi
ˆ ˆ ˘
ışi va ındeplini voinţa. Totuşi, ne poate fi de folos sa medi-
˘ ˘
tam la situaţiile prin care a trecut Ieremia şi sa ne deschidem
ˆ ˆ
inima ınaintea lui Dumnezeu. Exprimandu-ne astfel senti-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
mentele, ne putem ıntari ıncrederea ın Iehova şi ın faptul
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
ca el ışi va realiza scopul. Chiar daca ın prezent nu ınţele-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
gem pe deplin de ce lucrurile se ıntampla ın felul ın care se
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
ıntampla sau de ce voinţa lui Dumnezeu se ımplineşte ın
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ritmul ın care se ımplineşte, putem sa ne exprimam ın ru-
˘ ˆ ˘
gaciune ıncrederea ca El are totul sub control. Voinţa lui se
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
va realiza ın modul şi ın ritmul ın care considera el ca e cel
mai bine. Acest lucru este garantat. Nu avem niciun motiv
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
de ındoiala! De aceea, vom continua sa ıntrebam „Unde este
ˆ ˘ ˆ
13. De ce avem ıncredere ca voinţa lui Dumnezeu se va ımplini?
120 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˘ ˘ ˆ
Iehova?“ ın sensul ca vom cauta, rugandu-ne cu fervoare,
˘ ˆ ˘ ˆ
sa ınţelegem voinţa sa şi sa vedem dovezi ale ımplinirii ei
(Iov 36:5–7, 26).
ˆ ˆ ˆ ˆ
Ce ıncredere dobandim analizand unele situaţii ın care
˘ ˆ ˘
Ieremia l-a cautat pe Iehova ın rugaciune?

˘
IEREMIA ŞI-A HRANIT ˘ INIMA
CU CUNOŞTINŢA
14 Ieremia era conştient ca, ˘ ˘ ˘ ˆ
pentru a gasi raspuns la ıntre-
˘ ˘
barea „Unde este Iehova?“, era necesar ‘sa-l cunoasca’ (Ier.
˘
9:24). El trebuie sa fi studiat istoria poporului lui Dumne-
ˆ ˆ ˘ ˘
zeu ıntrucat a redactat carţile cunoscute astazi ca 1 şi 2 Regi.
˘ ˆ
Ieremia a facut referire ın mod concret la „cartea cronicilor
lui Solomon“, la „cartea cronicilor din zilele regilor lui Is-
rael“ şi la „cartea cronicilor din zilele regilor lui Iuda“ (1 Regi
˘ ˆ ˘
11:41; 14:19; 15:7). Astfel, el a ajuns sa ınţeleaga cum a ac-
ˆ
ţionat Iehova ın diferite situaţii. Ieremia şi-a putut da seama
˘
ce conduita aproba Iehova şi cum privea el alegerile
˘
fiecaruia. Profetul a putut consulta şi scrierile inspirate dis-
ponibile la acea vreme, de exemplu scrierile unor slujitori
˘ ˘
fideli precum Moise, Iosua, Samuel, David şi Solomon. Fara
ˆ ˘ ˆ
ındoiala, el cunoştea atat declaraţiile profeţilor din trecut,
ˆ
cat şi pe cele ale profeţilor contemporani cu el. Ce foloase
i-a adus lui Ieremia studiul personal?
15 Ieremia a consemnat relatarea despre regina rea Iza-

bela, soţia regelui Ahab al Samariei. Relatarea lui conţine


˘ ˆ
şi cuvintele profetului Ilie potrivit carora „cainii o vor
ˆ ˘ ˆ
manca pe Izabela pe bucata de pamant a Izreelului“
˘
(1 Regi 21:23). Tot Ieremia a consemnat ca, aproximativ
˘
14. De unde ştim ca Ieremia a studiat istoria poporului lui Dum-
nezeu?
˘ ˆ ˘
15. Ce foloase trebuie sa fi avut Ieremia ın urma cercetarii profeţiei
lui Ilie?
ˆ ˆ
Intrebi ın fiecare zi „Unde este Iehova“? 121
ˆ ˘ ˘
18 ani mai tarziu, Izabela a fost aruncata de la fereastra,
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
calcata ın picioare de calul lui Iehu şi mancata de caini
(2 Regi 9:31–37). Cercetarea profeţiei lui Ilie şi a modului
ˆ ˆ ˆ
ın care s-a ımplinit aceasta ın cele mai mici detalii trebuie
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
sa-i fi ıntarit lui Ieremia credinţa ın cuvantul lui Dum-
˘
nezeu. Da, la baza perseverenţei sale ca profet statea
˘
credinţa pe care şi-a cladit-o studiind acţiunile din trecut
ale lui Iehova.
16 Sa˘ luam
˘
un alt exemplu. Ce credeţi ca l-a ajutat pe Ie-
˘
˘ ˘ ˘
remia sa continue sa-i avertizeze pe regii rai Ioiachim şi
ˆ
Zedechia ın pofida persecuţiilor la care a fost supus? Un
˘ ˘
factor important a fost ca Iehova l-a facut pe Ieremia „un
ˆ ˘
oraş fortificat, un stalp de fier şi nişteˆ ziduri de arama“
ˆ ˘
ınaintea regilor lui Iuda (Ier. 1:18, 19). Insa nu trebuie ig-
˘ ˘ ˘ ˘
norat faptul ca Ieremia facuse cercetari amanunţite cu
ˆ
privire la domniile regilor lui Iuda şi ai lui Israel. El ınsuşi
˘ ˆ
consemnase ca Manase construise „altare ıntregii armate
ˆ ˘ ˘ ˆ
a cerurilor ın cele doua curţi ale casei lui Iehova“, ca ışi
˘ ˘ ˆ
trecuse propriul fiu prin foc şi ca varsase foarte mult san-
ge nevinovat (2 Regi 21:1–7, 16; citeşte Ieremia 15:4).
˘ ˘ ˘
Totuşi, Ieremia trebuie sa fi ştiut ca, dupa ce Manase s-a
˘ ˆ ˘
umilit şi a staruit ın rugaciune, Iehova „[i-]a ascultat im-
˘
plorarile“ şi i-a redat domnia. (Citeşte 2 Cronici 33:12, 13.)
17 Manase a murit cu doar aproximativ 15 ani ınainte ˆ
˘ ˆ
ca Ieremia sa-şi fi ınceput serviciul de profet. Prin urma-
ˆ ˆ
re, deşi nu a vorbit ın scrierile sale despre ındurarea lui
˘ ˘
Iehova faţa de Manase, Ieremia trebuie sa fi auzit ce s-a
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ıntamplat dupa ce regele s-a cait de rautatea lui. Cerceta-
˘ ˆ
rile pe care le-a facut despre faptele ıngrozitoare ale lui
Manase şi despre ultimele zile ale acestui rege l-au aju-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
tat, cu siguranţa, sa ınţeleaga cat de important era sa-i
˘ ˘ ˘
16, 17. Ce credeţi ca l-a ajutat pe Ieremia sa continue sa-i avertizeze
˘ ˘
pe regii rai din timpul sau?
122 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˘ ˆ
ındemne pe regi, cum a fost Zedechia, sa caute ındurarea
˘
şi bunatatea iubitoare a lui Iehova. Chiar şi un rege no-
˘ ˘
toriu pentru practicarea idolatriei şi pentru varsari de
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
sange putea sa se caiasca şi putea fi iertat. Daca ai fi fost
ˆ ˆ ˆ ˆ
ın locul lui Ieremia, te-ar fi motivat cele ıntamplate ın
˘ ˆ
cazul lui Manase sa perseverezi ın timpul domniei altor
˘
regi rai?
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
SA INVAŢAM DIN EXPERIENŢA
18 De-a lungul serviciului sau ˘ ˆ ˘
de profet, Ieremia a ınva-
ˆ ˆ
ţat ın mod cert multe lucruri observand cum au acţionat
˘ ˆ
contemporanii sai ın anumite situaţii. Unul dintre aceştia
ˆ
a fost Uria, care a profeţit ımpotriva Ierusalimului şi a lui
ˆ ˆ ˆ ˘
Iuda ın timpul domniei lui Ioiachim. Temandu-se ınsa de
ˆ
rege, Uria a fugit ın Egipt. Regele a trimis oameni ca
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
sa-l aduca pe profet ınapoi, dupa care l-a omorat (Ier.
ˆ ˘ ˘ ˆ
26:20–23). A tras ınvaţaminte Ieremia din ceea ce i s-a ın-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
tamplat lui Uria? Fara ındoiala. O dovada este faptul ca el
˘ ˆ
a continuat sa-i avertizeze pe iudei, chiar şi cand erau la
˘
templu, cu privire la iminentul dezastru ce avea sa se aba-
˘ ˘
ta asupra lor. Ieremia şi-a pastrat curajul, iar Iehova nu l-a
ˆ
abandonat. Probabil, chiar Dumnezeu l-a ındemnat pe
˘
Ahicam, fiul lui Şafan, sa apere viaţa acestui profet cura-
jos (Ier. 26:24).
19 Ieremia a ınv ˆ ˘ ˆ
aţat şi din modul ın ˆ care l-a folosit Ie-
hova pentru a-Şi avertiza poporul. In al patrulea an al
˘
domniei regelui Ioiachim, Iehova i-a poruncit sa scrie toa-
ˆ ˘
te cuvintele pe care i le spusese din zilele lui Iosia pana
˘ ˘
atunci. De ce i-a dat Dumnezeu aceasta porunca? Pentru
ˆ ˘ ˆ
a-i ıncuraja pe iudei, ca persoane individuale, sa se ıntoar-
ˆ ˘
18. Ce a ınvaţat Ieremia din experienţa lui Uria, şi de unde deducem
acest lucru?
ˆ ˘
19. Ce a ınţeles Ieremia din faptul ca Iehova a trimis de repetate ori
˘
profeţi la poporul sau?
˘ ˘
ca de la calea lor rea şi sa fie iertaţi. (Citeşte Ieremia
36:1–3.) Ieremia, care s-a sculat devreme pentru a anunţa
˘
avertismentele divine, chiar i-a implorat pe oameni sa
˘ ˘ ˘
puna capat practicilor lor dezgustatoare (Ier. 44:4). Nu reie-
˘ ˆ ˘
se oare de aici ca Ieremia a ınţeles din ceea ce a trait el
ˆ ˘ ˘ ˘
ınsuşi ca Dumnezeu a trimis profeţi din mila faţa de po-
˘ ˘ ˘ ˘
porul sau? Şi nu l-a facut ˆ acest lucru şi pe el sa simta
˘ ˆ
mila? (2 Cron. 36:15) Inţelegem, aşadar, de ce, cand a
supravieţuit distrugerii Ierusalimului, Ieremia a putut spu-
˘ ˘
ne: „Datorita faptelor de bunatate iubitoare ale lui Iehova
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
n-am pierit, fiindca ındurarile sale nu se vor sfarşi. Se ın-
ˆ ˘ ˆ
noiesc ın fiecare dimineaţa“ (Plang. 3:22, 23).
˘
Ce efect au avut asupra lui Ieremia cercetarile sale despre
acţiunile lui Dumnezeu din trecut şi meditarea la situaţiile
ˆ
prin care a trecut el ınsuşi sau alţii? Ce lecţie putem
desprinde de aici?
124 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˆ
INTREBI TU IN FIECARE ZI „UNDE ESTE IEHOVA“?
20 Cauţi ıntr-adev ˆ ˘ ˘ ˆ
ar sa afliˆ voinţa lui Dumnezeu cand iei
ˆ
decizii ın viaţa de zi cu zi? Intrebi „Unde este Iehova“? (Ier.
2:6–8) Spre deosebire de iudeii din zilele sale, Ieremia i-a ce-
ˆ
rut ıntotdeauna ajutorul Celui Atotputernic pentru a şti ce
˘ ˘ ˆ
cale sa urmeze. A cauta ın fiecare zi, asemenea lui Ieremia,
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
sa aflam punctul de vedere al lui Dumnezeu este fara ındoia-
˘ ˆ ˆ ˘
la cel mai ınţelept lucru pe care-l putem face cand luam
decizii.
21 Trebuie sa-l ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
cautam pe Iehova nu doar cand luam de-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
cizii majore ın viaţa. Sa presupunem ca ţi-ai propus sa mergi
ˆ ˆ ˘ ˘
ın predicare ıntr-o anumita zi. Te trezeşti de dimineaţa şi
ˆ ˆ ˘ ˘
vezi cerul ınnorat. Te gandeşti ca nu e vremea ideala pen-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
tru lucrarea din casa ın casa. Teritoriul ın care trebuie sa
ˆ
mergi a fost lucrat de multe ori. Poate chiar ıţi aminteşti de
˘ ˘
unii oameni care te-au refuzat cu o politeţe prefacuta sau de
˘ ˆ
alţii care au fost grosolani. La acea ora a dimineţii, vei ıntre-
ˆ ˘
ba ın rugaciune „Unde este Iehova“? Acest lucru te va
˘ ˆ
ajuta sa te gandeşti la frumuseţea mesajului pe care-l predici
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
şi sa-ţi ıntareşti convingerea ca este voinţa lui Dumnezeu sa
˘
declari vestea buna. Probabil, asemenea lui Ieremia, vei
˘
simţi atunci ca mesajul lui Iehova devine pentru tine o sur-
˘ ˘ ˆ
sa de bucurie şi de exultare (Ier 15:16, 20). Daca mai tarziu,
ˆ ˆ ˆ ˆ
ın timp ce eşti ın predicare, ıntalneşti pe cineva dur sau agre-
˘ ˆ ˆ
siv, poţi din nou sa ıţi exprimi sentimentele ın faţa lui
ˆ ˘ ˆ
Dumnezeu. Te vei ruga ın acele momente? Nu uita ca el ıţi
ˆ ˘ ˆ
poate da spiritul sfant ca sa poţi reacţiona ın mod potrivit.
ˆ
Iar dorinţa ta de a vesti mesajul lui Dumnezeu va ınvinge
sentimentele negative (Luca 12:11, 12).
ˆ
20. Cum putem urma exemplul lui Ieremia ın ce priveşte faptul de
˘
a-l cauta pe Iehova?
˘ ˆ
21. Cum te-ar putea ajuta rugaciunea ın ce priveşte lucrarea de pre-
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
dicare? Dar cand ıntalneşti ın lucrare o persoana care reacţioneaza
dur?
ˆ ˆ
Intrebi ın fiecare zi „Unde este Iehova“? 125

22 ˘ ˘ ˘
Totuşi, trebuie sa fim conştienţi ca unele rugaciuni pot
ˆ ˆ
fi ımpiedicate. (Citeşte Plangerile 3:44.) Iehova nu a ascultat
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
rugaciunile iudeilor razvratiţi deoarece ‘ışi ıntorceau urechea
˘ ˘
ca sa nu asculte’ şi continuau sa practice nelegiuirea (Prov.
˘ ˆ
28:9). Ieremia trebuie sa fi ınţeles un lucru important, la care
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ar fi bine sa meditam şi noi: Daca o persoana nu acţioneaza
ˆ ˘ ˆ ˘
ın armonie cu rugaciunile sale, ıl dezamageşte pe Iehova, iar
˘ ˘
el s-ar putea sa nu-i mai asculte rugaciunile. Prin urmare, tre-
˘ ˘ ˘ ˘
buie sa evitam cu orice preţ sa-l dezamagim pe Iehova.
23 Pe lang ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
a rugaciunile sincere, o alta modalitate esenţiala
ˆ
de a afla care ˆ este voinţa lui Iehova este studiul personal sar-
˘ ˘ ˘
guincios. In aceasta privinţa, avem un avantaj faţa de Ieremia.
ˆ
Noi avem la dispoziţie ıntreaga Biblie. La fel ca Ieremia, care
˘ ˘ ˘
a facut cercetari profunde pentru a redacta relatarile istorice
ˆ ˘
22. De ce ar putea fi ımpiedicate unele rugaciuni?
˘
23, 24. a) Menţionaţi o modalitate esenţiala prin care putem cunoaş-
te voinţa lui Iehova. b) Cum putem avea un studiu personal mai
eficient?
126 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
inspirate, şi noi putem sa sapam adanc ın Cuvantul lui Dum-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
nezeu şi sa cautam ındrumarea divina, cu alte cuvinte sa
ˆ ˘ ˘ ˘
ıntrebam „Unde este Iehova?“. Straduindu-ne sa cunoaştem
˘ ˘ ˆ ˆ
voinţa sa, demonstram ca ne punem ıncrederea ın el. Astfel,
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
‘vom fi ca un pom sadit langa ape care-şi ıntinde radacinile
ˆ ˘ ˘
langa cursul de apa’. (Citeşte Ieremia 17:5–8.)
24 Cand ˆ ˘ ˘ ˆ
citim Sfintele Scripturi şi meditam la ele, sa ıncer-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
cam sa discernem ce aşteapta Iehova sa facem ın diferite
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
situaţii. Putem sa cautam principii pe care dorim sa ni le ın-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
tiparim ın minte şi sa le aplicam ın viaţa. Cand citim ın
ˆ ˘
Cuvantul lui Dumnezeu relatari istorice, porunci şi principii
ˆ ˘ ˆ
divine, precum şi proverbe ınţelepte, sa ne gandim cum ar
˘ ˘ ˆ
trebui sa ne influenţeze acestea deciziile pe care le luam ın
˘ ˆ ˘
viaţa de zi cu zi. Daca ıntrebam „Unde este Iehova?“, el ne
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
va arata prin Cuvantul sau scris cum sa facem faţa chiar şi si-
ˆ
tuaţiilor dificile. Am putea descoperi ın Biblie ‘lucruri . . . de
ˆ
neınţeles, pe care nu le-am cunoscut’ sau pe care le-am pri-
˘ ˘
vit doar dintr-o anumita perspectiva (Ier. 33:3).
ˆ
25 In plus, putem ınv ˆ ˘ ˘
aţa din experienţele traite de noi sau
˘
de alţii. De exemplu, am putea observa ca, la fel ca Uria, unii
˘
nu se mai bizuie pe Iehova (2 Tim. 4:10). Putem sa tragem
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ınvaţaminte din exemplul lor negativ şi sa evitam consecin-
ţele dezastruoase la care duce o astfel de atitudine. De
˘ ˘
asemenea, sa ne facem obiceiul de a medita la bunatatea
˘ ˘
iubitoare de care a dat dovada Iehova faţa de noi, amin-
˘ ˆ
tindu-ne ca şi Ieremia a apreciat mila şi ındurarea lui
ˆ ˘
Dumnezeu. Oricat de grea ar fi situaţia prin care trecem, sa
ˆ ˘ ˆ ˘
nu ne gandim ca Dumnezeul Preaınalt nu se intereseaza de
ˆ ˆ
noi. El se ıngrijeşte de noi, aşa cum s-a ıngrijit şi de Ieremia.
26 Meditand la felul ın care Iehova ıi ajuta˘ pe slujitorii sai
ˆ ˆ ˆ ˘
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
ın prezent, vom observa ca el le ofera ın fiecare zi ındruma-
ˆ ˘
25, 26. Ce foloase avem meditand la experienţele traite de noi sau
de alţii?
ˆ ˆ
Intrebi ın fiecare zi „Unde este Iehova“? 127
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
re ın diverse moduri. Aki, o tanarˆ a Martora din Japonia, se
˘ ˘ ˆ ˆ
simţea nedemna de a fi creştina. Intr-o zi, cand era ın lucra-
re cu soţia supraveghetorului de circumscripţie, Aki i-a
˘ ˘ ˘
marturisit acesteia: „Am sentimentul ca Iehova ma va scui-
ˆ ˆ ˘ ˆ
pa ın curand din gura sa, dar ma ţin strans de buzele lui,
ˆ ˘
rugandu-l sa-mi mai acorde puţin timp“. Soţia supraveghe-
ˆ
torului de circumscripţie a privit-o ın ochi şi i-a spus: „Nu
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
mi-ai dat niciodata impresia ca eşti o creştina «caldicica»“.
ˆ ˆ ˆ
Mai tarziu, ˆ Aki s-a˘ gandit mult la aceste cuvinte ıncura-
˘
jatoare. Intr-adevar, nimic nu dovedea ca Iehova ar fi
˘ ˘ ˘
considerat-o vreodata „caldicica“. Aki s-a rugat lui Iehova
˘ ˘
astfel: „Trimite-ma unde doreşti. Voi face orice vrei tu sa fac“.
ˆ ˘ ˘
Cam ın aceeaşi perioada, ea a vizitat o ţara unde exista o
˘ ˘ ˘ ˘
mica grupa de limba japoneza. Aceşti fraţi aveau nevoie de
˘ ˘
cineva care vorbea bine limba şi care putea sa li se alature
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ın lucrare. Aki se nascuse chiar ın acea ţara, astfel ca ıi era
˘ ˆ ˘
uşor sa se mute acolo pentru a da o mana de ajutor. Dar
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
unde avea sa locuiasca? O sora, a carei fiica tocmai se mu-
˘ ˘ ˘
tase din casa parinteasca, i-a pus la dispoziţie o camera. „Era
ˆ ˆ ˘ ˆ
ca şi cand piesele unui puzzle ışi gaseau locul. Iehova ımi
netezea calea“, a spus Aki.
27 Mulţi fraţi şi surori ıˆ şi pot aminti de unele ocazii ın ˆ
care
ˆ ˆ
au simţit personal ındrumarea lui Dumnezeu, poate ın timp
ˆ ˘ ˘
ce citeau Biblia sau ın timp ce studiau. Probabil ca şi noua
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ni s-a ıntamplat ceva asemanator. Acest lucru ar trebui sa ne
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ıntareasca prietenia cu Iehova şi sa ne ındemne sa ne ru-
˘ ˘ ˘
gam lui mai des şi cu mai multa fervoare. Putem avea toata
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
ıncrederea ca, daca vom ıntreba ın fiecare zi „Unde este Ie-
˘
hova?“, el ne va arata calea sa! (Is. 30:21)
˘ ˆ ˘ ˆ
27. De ce trebuie sa ne ıntrebam ıntotdeauna „Unde este Iehova“?
ˆ ˘ ˘ ˆ
Ce
ˆ ınseamna pentru tine sa ıntrebi „Unde este Iehova“?
˘ ˆ
In ce moduri putem cauta ındrumarea sa?
CAPITOLUL UNSPREZECE

˘ ˘
„PASTORI DUPA INIMA MEA“
ˆ ˘ ˆ
HIROYASU, un tanar din Japonia, era doar ˆ un copil cand
˘ ˆ ˘
mama lui a cumparat o oaie şi un berbec. Intrucat oaia fata
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
cate doi miei pe an, Hiroyasu a ajuns sa aiba ın grija o mi-
˘ ˘ ˆ
cuˆ ţa turma. La varsta de 12 ani, el avea deja 12 sau 13 oi.
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
„Intr-o dimineaţa devreme, cand eram ınca ın pat“, ışi amin-
˘
teşte Hiroyasu, „am auzit oile behaind. Nu m-am sculat
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
imediat. Cand, ın cele din urma, am ieşit afara, am vazut o
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
haita de caini salbatici ındepartandu-se ın fuga şi pe mieii
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
mei zacand cu pantecele sfartecate. Disperat, am cautat
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
oaia-mama. Am gasit-o ıntr-o balta de sange, de-abia rasu-
ˆ ˘
fland. Doar berbecul a supravieţuit. Simţeam ca mi se rupe
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
inima. Ar fi trebuit sa ma duc sa vadˆ ce se ıntampla cu oile
˘ ˆ
mele de cum le-am auzit behaind. In faţa atacului cainilor,
˘ ˘
fusesera lipsite de aparare“.
ˆ
2 In timpurile biblice, majoritatea oamenilor ştiau ın ˆ
ce
˘ ˘ ˘
consta munca unui pastor. Pastorul ducea turma la paşune
˘ ˆ ˘
şi se asigura ca oile aflate ın grija sa erau bine hranite. El le
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
apara de animalele de prada şi le cauta pe cele rataci-
ˆ
te (1 Sam. 17:34–36). Sub paza sa, turma se putea odihni ın
˘ ˘
siguranţa. Pastorul ajuta şi la naşterea mieilor, pe care apoi
ˆ ˆ
ıi ıngrijea cu atenţie. Mulţi scriitori ai Bibliei, inclusiv Ie-
ˆ ˘ ˆ
remia, au folosit cuvantul „pastor“ ın sens metaforic cu
˘ ˆ
referire la un barbat care avea responsabilitatea de a se ıngriji
ˆ ˘
de oameni ın calitate de conducator sau de supraveghetor
spiritual.
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
1, 2. a) Ce se poate ıntampla daca o turma de oi nu este aparata? b) In
˘ ˆ
ce consta munca unui pastor ın timpurile biblice?

128
˘ ˘
„Pastori dupa inima mea“ 129

3 ˘ ˘
Unii creştini din congregaţie ar putea considera ca ba-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
tranii sunt pastori doar cand ıi viziteaza pe fraţi pentru a-i
ˆ ˆ
ajuta şi a-i ıncuraja. Totuşi, din modul ın care Ieremia a fo-
˘ ˘ ˆ ˘
losit cuvintele „pastori“ şi „pastorire“ ınţelegem ca profetul
le-a aplicat la toate aspectele relaţiei dintre poporul lui Iuda
˘
şi supraveghetorii sai. Dumnezeu i-a condamnat deseori pe
˘
prinţii, pe profeţii şi pe preoţii din Iuda numindu-i pastori
˘ ˘ ˆ
rai deoarece nu urmareau interesele oamenilor de rand (Ier.
˘ ˆ ˆ
2:8). Ei se purtau rau cu „oile“ lor, le ınşelau şi nu se ıngri-
˘
jeau de ele, urmarindu-şi cu egoism propriile interese. Fiind
neglijat pe plan spiritual, poporul lui Dumnezeu ajunsese
ˆ ˘ ˘
ıntr-o stare deplorabila. Iehova a spus ca va fi „vai“ de acei
˘ ˘ ˆ ˘
pastori falşi şi a asigurat poporul ca ıi va da pastori atenţi şi
˘
iubitori, care vor ocroti turma cu adevarat. (Citeşte Ieremia
3:15; 23:1–4.)
4 Aceasta˘ promisiune a lui Dumnezeu şi-a gasit ˘ ˆ
ımplini-
ˆ ˆ ˆ ˘
rea ın primul rand ın Pastorul Principal al oilor lui Iehova,
Isus, care a devenit Capul congregaţiei creştine. El a spus de-
˘ ˘ ˘ ˘
spre sine ca este „pastorul cel bun“, care are cu adevarat mila
˘ ˆ ˘
faţa de cei pe care ıi conduce (Ioan 10:11–15). Astazi, pen-
ˆ ˘ ˆ ˘
tru a se ıngriji de turma sa pamanteasca, Iehova foloseşte
˘ ˆ ˘
subpastori, atat fraţi unşi din clasa sclavului fidel şi preva-
˘ ˆ ˘ ˆ
zator, cat şi batrani conştiincioşi din ‘marea mulţime’ (Rev.
˘ ˘ ˘
7:9). Aceşti pastori se straduiesc sa reflecte spiritul de sacri-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ficiu al lui Isus. Ei doresc sa hraneasca, sa ocroteasca şi sa
ˆ
ajute cu iubire congregaţia, urmand exemplul lui Cristos.
ˆ ˘ ˘ ˆ
Vai de cei care ıi neglijeaza pe fraţii lor, care stapanesc pes-
˘ ˘ ˘ ˘
te ei ori care adopta o atitudine aspra sau aroganta faţa de
˘
ei! (Mat. 20:25–27; 1 Pet. 5:2, 3) Dar ce aşteapta Iehova de
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
la pastorii creştini de astazi? Ce ınvaţam din scrierile lui
ˆ ˘ ˘
3. La ce s-a referit Ieremia cand a folosit cuvintele „pastor“ şi „pasto-
rire“?
ˆ ˆ
4. Cine se ıngrijeşte ın prezent de turma lui Dumnezeu, şi cu ce spirit?
130 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘
Ieremia despre atitudinea potrivita şi despre motivaţiile pe
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
care trebuie sa le aiba batranii ın timp ce se achita de sarci-
˘ ˘ ˆ ˘
nile lor? Sa examinam ın continuare responsabilitaţile
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
batranilor de a oferi ajutor şi ocrotire, de a fi ınvaţatori atat
ˆ ˆ ˆ ˘
ın congregaţie, cat şi ın afara ei şi de a fi judecatori.
˘
GRIJA ŞI OCROTIRE
5 Apostolul Petru l-a numit pe Iehova „pastorul ˘
şi supra-
veghetorul sufletelor [noastre]“ (1 Pet. 2:25). Ce atitudine
˘ ˘ ˘
are Dumnezeu faţa de „oile“ sale? Putem gasi un raspuns
ˆ ˆ ˆ ˘
ıntorcandu-ne ın zilele lui Ieremia. Dupa ce i-a mustrat pe
˘ ˘ ˆ ˘
pastorii rai, care au neglijat şi au ımpraştiat turma, Iehova a
˘ ˆ ˆ ˘
spus ca-şi va „aduna“ oile, aducandu-le ınapoi la paşunea
˘ ˘
lor. El a promis ca va numi peste ele pastori buni, ‘care le
˘ ˘ ˘
vor pastori’ şi care vor avea grijaˆ ca poporul sa fie ocrotit de
˘ ˆ
duşmanii lacomi (Ier. 23:3, 4). Intr-adevar, ın ochii lui Ieho-
va, oile sale erau preţioase, aşa cum, de altfel, sunt şi oile
˘ ˆ
5–7. a) Cum doreşte Iehova sa fie ıngrijite oile sale, şi de ce? b) Cum
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
pot batranii sa arate o iubire autentica faţa de fraţii lor, inclusiv faţa
ˆ ˘ ˘
de cei care s-au ındepartat de turma?
˘ ˘
„Pastori dupa inima mea“ 131
˘ ˘
sale de astazi. El a platit un preţ foarte mare pentru binele
lor etern (1 Pet. 1:18, 19).
6 La fel ca pastorii ˘
propriu-zişi, supraveghetorii creştini nu
˘ ˆ ˆ ˘
trebuie sa fie neglijenţi ın ındeplinirea responsabilitaţii de a
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
se ıngriji de congregaţie. Daca slujeşti ca batran, te stra-
˘ ˘ ˘ ˘
duieşti sa fii atent la orice ar putea ˆ sa indice ca fraţii tai
˘ ˘ ˆ
sufera? Eşti gata sa le vii ın ajutor? Inţeleptul rege ˆ Solomon
˘ ˆ ˘ ˘
a scris: „Trebuie sa cunoşti ınfaţişarea oilor tale. Indreapta-ţi
inima spre turmele tale“ (Prov. 27:23). Deşi acest verset ara-
˘ ˆ ˘ ˘
ta cat de important este ca pastorii propriu-zişi sa fie
ˆ ˆ ˆ
sarguincioşi ın munca lor, ın principiu, el se poate aplica şi
˘ ˆ ˘
la pastorii spirituali care se ıngrijesc de congregaţie. Daca
˘ ˆ
slujeşti ca batran, depui eforturi conştiente pentru a te opu-
˘ ˘
ne oricarei tendinţe de a-i domina pe alţii? Faptul ca Petru
˘ ˆ ˘ ˆ
da ındemnul de a nu fi „ca unii care stapanesc peste cei care
˘ ˆ
sunt moştenirea lui Dumnezeu“ dovedeşte ca este ıntr-ade-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
var posibil ca un batran sa ajunga sa-i domine pe fraţii sai.
ˆ
Aşadar, cum poţi contribui şi tu la ımplinirea cuvintelor din
˘ ˘ ˘ ˘
Ieremia 33:12? (Citeşte.) Parinţii fara partener, vaduvii, fa-
˘ ˆ ˆ ˘
miliile cu un parinte vitreg, cei ın varsta şi tinerii ar putea
ˆ
avea nevoie ın mod deosebit de atenţie şi de ajutor.
7 Aşa cum uneori e nevoie ca pastorul ˘ ˘
unei turme sa-şi
˘ ˘
caute oile, tot aşa uneori e necesar ca un pastor spiritual sa-i
˘
caute şi sa-i ajute pe cei care, dintr-un motiv sau altul, s-au
ˆ ˘
ındepartat de congregaţie. Acest lucru pretinde sacrificiu de
˘ ˘ ˘ ˘
sine şi umilinţa. Plin de rabdare, un pastor dedica timp pen-
ˆ ˘ ˆ
tru a se ıngriji de necesitaţile celor ce i-au fost daţi ın
˘ ˆ ˘ ˆ
supraveghere. Batranii ˆ de congregaţie ar trebui sa se ıntre-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
be ın mod onest: „In ce masura ma straduiesc sa ıncurajez
˘ ˆ ˘ ˘
şi sa zidesc, evitand sa condamn şi sa critic? Vreau cu ade-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
varat sa fac ımbunataţiri?“. Poate ca uneori sunt necesare
˘ ˘
eforturi repetate pentru a ajuta pe cineva sa vada lucrurile
ˆ
din punctul de vedere al lui Iehova. Cand un creştin nu
132 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘
e dispus sa accepte un sfat biblic (care nu este nicidecum
˘ ˘ ˘
o parere personala), aminteşte-ţi de Iehova, Pastorul şi
˘ ˘
Supraveghetorul Suprem. El a continuat cu rabdare ‘sa-i vor-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
beasca’ poporului sau ındaratnic, straduindu-se sa-l ajute
˘
(Ier. 25:3–6). Astazi, majoritatea slujitorilor lui Dumnezeu
˘ ˘
nu practica lucruri rele. Dar, daca este necesar ca vreunuia
˘ ˘ ˆ ˘
dintre ei sa i se dea un sfat, batranii trebuie sa i-l ofere, ur-
ˆ
mand astfel exemplul lui Iehova.
8 Cat ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
timp mai exista o speranţa ca iudeii sa se ıntoarca
la Iehova, Ieremia s-a rugat pentru ei. El i-a spus lui Dum-
˘ ˆ ˘
nezeu: „Adu-ţi aminte ca am stat ınaintea ta ca sa vorbesc
˘
de bine despre ei, ca sa abat furia ta de la ei!“ (Ier. 18:20).
ˆ ˘ ˆ
Din aceste cuvinte ınţelegem ca Ieremia nu ˆ gandea negativ
˘ ˘ ˆ
despre fraţii sai, ci cauta ce este bun ın ei. In prezent, supra-
˘
veghetorii creştini trebuie sa manifeste aceeaşi atitudine ca
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
a lui Ieremia pana cand se dovedeşte clar ca o persoana prac-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
tica raul fara sa se caiasca. Ei manifesta o astfel de atitudine,
ˆ ˆ ˘ ˘
de exemplu, cand ıi lauda pe alţii pentru ca fac ceea ce este
ˆ ˘ ˆ ˘
bine şi cand se roaga pentru ei şi ımpreuna cu ei (Mat.
25:21).
˘ ˘
8. Cum pot pastorii spirituali sa urmeze exemplul lui Ieremia?
˘
Ce promisiune a facut Dumnezeu prin Ieremia cu privire
˘ ˘
la pastorii spirituali? Cum pot supraveghetorii creştini sa
ˆ ˘ ˘ ˘
ıngrijeasca şi sa ocroteasca turma?

˘ ˘
„VA VOR PASTORI CU ˘
PERSPICACITATE ŞI CUNOŞTINŢA“
ˆ ˆ ˘
9 In armonie cu ceea ce citim ın Ieremia 3:15, pastorii creş-
˘ ˘ ˘
tini trebuie ‘sa-i pastoreasca [pe alţii] cu perspicacitate şi
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
cunoştinţa’, cu alte cuvinte sa fie ınvaţatori (1 Tim. 3:2;
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
9, 10. De ce a fi un bun pastor (batran de congregaţie) ınseamna şi
ˆ ˘ ˘
a fi un ınvaţator?
˘ ˘
„Pastori dupa inima mea“ 133
˘ ˘ ˘
5:17). Iehova i-a promis poporului sau ca aşa vor face pas-
ˆ ˘
torii buni. Şi i-a ıncurajat pe iudei sa se lase corectaţi de
ˆ ˘ ˘
ınvaţaturile date prin profetul Ieremia. (Citeşte Ieremia 6:8.)
˘ ˘ ˘ ˆ
Pentru a fi sanatoase, oile au nevoie de hrana. In mod ase-
˘ ˘ ˘ ˘
manator, pentru a fi sanatoşi din punct de vedere spiritual,
˘ ˆ
slujitorii lui Dumnezeu au nevoie de hrana şi de ındruma-
ˆ ˘
re din Cuvantul sau.
10 Ca ınv ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
aţatori, batranii au un dublu rol: sa-i ajute pe cei
˘
care sunt deja membri ai congrega ˆ ţiei şi sa-i ajute pe cei care
ˆ ˘ ˘ ˘
nu sunt ınca adevaraţi creştini. In privinţa responsabilitaţii
˘ ˘ ˘ ˘
din urma, nu trebuie sa uitam ca unul dintre principalele
˘ ˘
motive pentru care exista congregaţia creştina este predica-
rea veştii bune despre Regatul lui Dumnezeu. Prin urmare,
˘ ˆ ˘
batranii trebuie sa fie evanghelizatori zeloşi (Ier. 1:7–10).
ˆ ˆ ˘
Astfel, ei ışi ındeplinesc propria responsabilitate faţa de
˘
Dumnezeu şi le dau un bun exemplu fraţilor lor. Daca eşti
˘ ˆ ˘ ˆ
un batran, probabil ai observat ca a merge cu regularitate ın
ˆ ˘ ˘ ˘
lucrare cu diferiţi fraţi şi surori ıţi da ocazia sa-i ajuţi sa-şi
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ımbunataţeasca metodele de predare şi, totodata, te ajuta sa
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
devii tu ınsuţi un ınvaţator mai bun. Fiind ın fruntea lucra-
˘ ˆ
rii de predicare, eşti o sursa de ıncurajare pentru fraţi şi
ˆ
contribui la progresul ıntregii congregaţii.
11 Tot ceea ce predau batr ˘ ˆ ˘
anii de congregaţie trebuie sa
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
aiba la baza ınvaţaturile Bibliei. Numai aşa pot ei oferi o hra-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
na spirituala sanatoasa. Inţelegem deci ca, pentru a fi
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ınvaţatori eficienţi, pastorii congregaţiei trebuie sa studieze
ˆ ˘ ˆ ˘
cu sarguinţa Cuvantul lui Dumnezeu. Ieremia a aratat mo-
˘
tivul pentru care conducatorii poporului din zilele sale nu
˘ ˘ ˘
au fost eficienţi: „Pastorii s-au dovedit fara raţiune şi nu l-au
˘
cautat pe Iehova. De aceea, n-au lucrat cu perspicacitate,
˘ ˆ ˘
iar toate animalele pe care le paşteau s-au ımpraştiat“ (Ier.
˘ ˘ ˆ ˘
11, 12. La ce trebuie sa fie atent un batran care doreşte sa fie un bun
˘
pastor?
134 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˆ
10:21). Intrucat nu au urmat principiile din Scripturi şi nu
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
l-au cautat pe Dumnezeu, cei ce ar fi trebuit sa fie ınvaţa-
˘ ˘ ˆ
tori nu au putut acţiona cu adevarata ınţelepciune. Ieremia
le-a transmis un mesaj de condamnare şi mai aspru aşa-nu-
miţilor profeţi de atunci. (Citeşte Ieremia 14:14, 15.)
12 Spre deosebire de acei pastori ˘
falşi, supraveghetorii ˆ
˘ ˘
creştini studiaza Biblia şi urmeaza exemplul lui Isus. In
˘ ˆ ˘
acest fel, ei pot pastori turma cu ınţelepciune. E adevarat,
˘
nu le este uşor sa respecte un program regulat de studiu,
ˆ ˆ ˘ ˘
avand ın vedere responsabilitaţile diverse care le solicita
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
timpul şi atenţia. Dar, daca slujeşti ca batran, ıntreaba-te:
˘ ˆ ˘ ˆ
Sunt pe deplin convins ca, numai bazandu-ma pe Cuvan-
ˆ
tul lui Dumnezeu şi pe ındrumarea sclavului fidel şi
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
prevazator, pot preda ınvaţaturi corecte şi folositoare, ca-
˘ ˘ ˘ ˘
re sa reflecte perspicacitate şi cunoştinţa? Daca observi ca
ˆ
nu mai studiezi personal la fel de mult ca ınainte, ce
˘
vei face pentru a nu ajunge ca pastorii falşi din zilele lui
Ieremia?
13 Ieremia a fost un ınv ˆ ˘ ˘
aţator deosebit de eficient deoa-
˘
rece a folosit ilustrari. Evident, aceasta nu ne surprinde
ˆ ˆ ˘ ˘
ıntrucat el a fost instruit de Iehova. Sa ne imaginam ce im-
˘ ˘ ˘ ˆ
pact ar fi avut asupra noastra sa-l vedem pe profet spargand
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
de pamant un urcior şi declarand ca, ın acelaşi fel, aveau sa
˘ ˆ
fie sfaramaţi Ierusalimul şi locuitorii lui! (Ier. 19:1, 10, 11)
˘ ˘
Cu alta ocazie, Ieremia a facut un jug de lemn şi l-a purtat
˘ ˆ
pentru a ilustra suferinţa pe care avea sa o ındure poporul
˘ ˆ ˘ ˘
sau ın captivitatea babiloniana (Ier., cap. 27—28). Astazi,
˘ ˆ ˘ ˘
Dumnezeu nu le cere batranilor sa foloseasca astfel de me-
ˆ ˘ ˘ ˘
tode, ınsa nu apreciezi eforturile lor ˆ de a gasi ilustrari şi
ˆ ˘
experienţe potrivite cand predau? Intr-adevar, exemplele şi
˘ ˆ
ilustrarile adecvate şi bine-gandite pot avea un efect pu-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
13. Ce l-a ajutat pe Ieremia sa fie un ınvaţator eficient, şi ce pot ınva-
˘ ˘
ţa de la el pastorii creştini de astazi?
135
ˆ
ternic şi pot ındemna la ac-
ţiune.
ˆ
14 In zilele sale, Ieremia a
˘ ˘
vazut ca poporul avea ne-
˘
voie de vindecare spirituala.
ˆ
El a ıntrebat: „Nu este bal-
ˆ
sam ın Galaad? Sau nu es-
˘
te niciun ˆ vindecator?“ (Ier.
8:22). In Galaad, regiunea
Israelului de la est de Ior-
ˆ
dan, exista balsam ın sens
propriu. Acesta era un ulei
parfumat din plante cu-
˘
noscut pentru proprietaţile
sale terapeutice, fiind folo-
sit adesea pentru vindeca-
˘
rea ranilor sau pentru alinarea durerii. Cu toate acestea, ni-
˘ ˆ
meni nu aducea vindecare spirituala. Ieremia a spus ın
continuare: „Profeţii profeţesc minciuni, preoţii asupresc
ˆ
poporul cu puterea lor. Iar poporului meu ıi place aşa“ (Ier.
5:31). Ce se poate spune despre zilele noastre? Nu eşti de
˘ ˘ ˆ ˆ
acord ca exista „balsam ın Galaad“, da, ın congregaţia ta?
˘ ˘
Cu un astfel de balsam care alina durerea poate fi asema-
˘ ˆ ˆ ˘
nata mangaierea pe care pastorii creştini iubitori le-o aduc
ˆ
fraţilor lor oferindu-le ındrumare pe baza principiilor bi-
ˆ
blice, fiind ziditori şi rugandu-se cu ei şi pentru ei (Iac.
5:14, 15).
˘
14. a) De ce a facut Ieremia referire la ‘balsamul din Galaad’? b) Cum
˘ ˘ ˘ ˘
contribuie pastorii creştini la sanatatea spirituala a fraţilor lor?
ˆ
Ce apreciezi ın mod deosebit la modul de predare al
˘ ˆ
batranilor din congregaţia ta? De ce este eficient modul
lor de predare?
136 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘
„IATA CE A SPUS IEHOVA“
15 Sa˘ ne imaginam ˘ ˘
bucuria unui pastor cand ışi vede ˆtru-
ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
da ındelungata rasplatita prin naşterea unor mieluşei. Insa
˘ ˘ ˘ ˆ
el ştie ca, pentru a creşte sanatoşi, mieii vor trebui ıngrijiţi
˘ ˘ ˘ ˘
cu atenţie. Pastorul trebuie ˆ sa se asigure ca aceştia sunt hra-
˘ ˘
niţi corespunzator. In plus, mieii se nasc cu codiţa lunga,
˘
care se poate murdari de excremente şi de noroi. Pentru a
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
fi curaţi şi sanatoşi, pastorul le-ar putea scurta codiţa, facand
˘ ˘ ˘
acest lucru cu multa grija ca sa nu provoace inutil suferin-
˘ ˘ ˆ
ţa. Şi pastorii spirituali se ıngrijesc cu iubire de oi, membrii
congregaţiei lor (Ioan 21:16, 17). De asemenea, ei se bucu-
˘ ˆ ˘
ra nespus cand cei interesaţi progreseaza pentru a deveni
˘
creştini adevaraţi. Supraveghetorii creştini doresc ca toate
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
oile, tinere şi batrane deopotriva, sa fie sanatoase şi bine hra-
ˆ ˘
nite. De aceea, sunt ın permanenţa atenţi la ele şi intervin
ˆ ˘
cand este necesar. Acest lucru presupune şi sa le aminteas-
˘ ˘ ˆ ˘
ca „ce a spus Iehova“, cu alte cuvinte sa le arate ce ınvaţa
Scripturile (Ier. 2:2, 5; 7:5–7; 10:2; Tit 1:9).
16 Ieremia a avut nevoie de curaj pentru a transmite me-

sajul lui Dumnezeu. Şi supraveghetorii congregaţiei au


ˆ ˘
nevoie de curaj, mai ales cand trebuie sa ia iniţiativa pentru
˘ ˘
a-i ocroti pe fraţii lor. De pilda, un pastor spiritual ar putea
˘ ˘ ˘
observa ca e necesar sa intervina pentru ca un „miel
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
nou-nascut“ sau chiar o „oaie“ mai batrana sa nu se mur-
˘ ˘ ˘
dareasca cu noroiul lumii lui Satan. Poate ca persoana ce se
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
afla ın pericol nu ıi solicita sfatul. Dar ar putea un pastor cu
˘ ˘ ˆ ˘
simţul raspunderii sa stea pasiv cand vede ca un membru al
ˆ ˘ ˆ ˘
turmei sale se ındreapta spre necaz? Bineınţeles ca nu! El
ˆ ˘
nu va trata cu superficialitate situaţia, pretinzand ca totul
ˆ ˆ
este bine, cand, ın mod evident, nu este aşa, iar fratele sau
˘ ˘ ˘
sora sa risca sa-şi piarda pacea cu Iehova (Ier. 8:11).
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
15, 16. De ce atat o turma propriu-zisa, cat şi o turma spirituala tre-
ˆ
buie ıngrijite cu atenţie?
˘ ˘
„Pastori dupa inima mea“ 137

17 ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Cand o oaie imprudenta ‘este dusa ın ratacire’, un pas-
ˆ ˆ
tor vigilent va acţiona cu promptitudine ındrumand-o
ˆ ˘ ˆ ˘
ınapoi spre turma pentru a fi ın siguranţa. (Citeşte Ieremia
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
50:6, 7.) In mod asemanator, exista situaţii cand un supra-
˘
veghetor va trebui sa discute cu fermitate, dar şi cu iubire,
˘ ˘
cu cei care umbla pe cai periculoase. De exemplu, el ar pu-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
tea observa ca doi tineri logodiţi petrec timp ımpreuna fara
ˆ ˆ ˆ
un ınsoţitor ın locuri unde ar putea fi ın pericolul de a ceda
˘ ˆ ˆ ˘
dorinţelor sexuale. Un batran amabil şi ınţelegator i-ar putea
˘ ˘
ajuta pe acei tineri sa evite astfel de situaţii compromiţatoa-
˘ ˆ
re. Deşi va fi atent sa nu-i acuze ın vreun fel, el ar
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
putea scoate ın evidenţa ımprejurarile ın care ar fi tentaţi sa
˘ ˘
adopte o conduita pe care Iehova o uraşte. La fel ca Ieremia,
˘ ˆ ˘ ˘
batranii fideli condamna ceea ce condamna Dumnezeu. Ei
ˆ ˘
ıl imita pe Iehova, care nu a fost aspru, ci i-a implorat pe iu-
˘ ˘
dei prin profetul sau: „Nu faceţi, va rog, lucrul acesta
˘ ˘
dezgustator pe care-l urasc!“ (Ier. 5:7; 25:4, 5; 35:15; 44:4).
˘ ˘ ˘
Apreciem noi cu adevarat grija pe care o arata pastorii iubi-
˘ ˘
tori faţa de turma?
18 Desigur, nu toţi cei pe care i-a sfatuit ˘
Ieremia au ascul-
ˆ ˘ ˘ ˆ
tat de ındrumarile lui. Dar unii au ascultat. De pilda, cand
˘ ˘
Baruc, tovaraşul şi secretarul sau, a avut nevoie de corec-
˘
tare, Ieremia nu s-a reţinut sa-i dea sfaturi (Ier. 45:5).
˘ ˆ
Care a fost rezultatul? Baruc a ramas ın favoarea lui Ieho-
˘ ˆ
va şi a supravieţuit distrugerii Ierusalimului. Şi batranii de
˘
astazi pot vedea rezultatele pozitive ale eforturilor lor de
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
a-i ajuta pe fraţi. Acestea ıi ıncurajeaza ‘sa continue sa se
ˆ ˘ ˘
dedice ındemnarii şi predarii’ care duc la salvare (1 Tim.
4:13, 16).
ˆ ˘ ˘ ˘
17. Cand şi cum ar trebui un pastor sa acorde o atenţie deosebita uno-
ra dintre oi?
ˆ ˘
18. Ce rezultate ıncurajatoare obţin pastorii spirituali prin eforturile
lor de a-i ajuta pe membrii congregaţiei?
138 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˘ ˘
DISCIPLINARE „IN MASURA POTRIVITA“
19 Un alt rol al supraveghetorilor din prezent este acela de
˘ ˘ ˆ ˘
judecatori spirituali. Rareori, batranii trebuie sa trateze cazuri
ˆ ˘ ˘ ˆ
ın care un membru al congregaţiei pacatuieşte ın mod
˘
voit. Obiectivul lor este sa-l
˘ ˘
ajute pe acesta sa se caias-
˘ ˆ
ca. Iehova i-a ındemnat pe
˘ ˘ ˘ ˆ
raufacatori ın mod amabil,
˘
dar clar şi direct sa renunţe
˘
la ˆ c˘ aile lor rele (Ier. 4:14).
˘ ˘
Insa, daca o persoana din
˘
congregaţie nu vrea sa re-
˘ ˘ ˘
nunţe la calea sa pacatoasa,
˘
supraveghetorii trebuie sa ia
˘
masuri pentru a ocroti tur-
˘ ˘
ma de o potenţiala influenţa
˘
corupatoare. Potrivit instruc-
ţiunilor Bibliei, ei vor trebui
˘ ˘ ˘ ˘
sa-l excludˆ a pe pacatosul ne-
penitent. In astfel de cazuri,
˘ ˘ ˆ ˘
Iehova aşteapta ca batranii sa
˘
susţina normele sale drepte.
Un exemplu demn de urmat
ˆ
ın acest sens a fost bunul rege
˘
Iosia. „El a aparat cauza celui
˘ ˘ ˘
napastuit şi a celui sarac.“
˘
Acest rege a dovedit ca iubea
dreptatea la fel ca Dumne-
zeu. De aceea, Iehova a putut
spune cu privire la modul de ac ˆ ţiuneˆ al regelui: „Oare nu asta
ˆ ˘ ˘
ınseamna a ma cunoaşte?“. Intrucat Iosia a aplicat normele
˘
dreptaţii şi ale justiţiei, „totul i-a mers bine“. Nu te simţi şi tu
˘ ˆ ˆ
19, 20. Ce responsabilitate au batranii cand unii membri ai congre-
˘ ˘
gaţiei pacatuiesc?
˘ ˘
„Pastori dupa inima mea“ 139
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
mai ın siguranţa cand batranii din congregaţia ta se straduiesc
˘
sa urmeze exemplul lui Iosia? (Ier. 22:11, 15, 16)
20 Avem toata˘ ıncrederea ˆ ˘ ˆ
ca Iehova ıi disciplineaza „ın ma-
˘ ˆ ˘
˘ ˘ ˘
sura potrivita“ pe cei ce pacatuiesc (Ier. 46:28). Prin urmare,
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
ın funcţie de situaţie şi de atitudinea manifestata, batranii ıi
˘ ˆ ˆ ˆ
vor sfatui, ıi vor ındemna sau ıi vor mustra pe fraţii lor creş-
˘ ˘
tini. Uneoriˆ ar putea fi necesar chiar sa-l excluda pe cel ce nu
˘ ˘ ˆ ˆ
se caieşte. In astfel de cazuri, batranii nu se vor ruga ın public
˘ ˘
pentru cel care este exclus ˆ ˘ şiˆ practica un pacat. Acest lucru ar
˘ ˆ
fi inutil (Ier. 7:9, 16).1 Insa ıl vor imita pe Dumnezeu aratan-
ˆ
du-i celui exclus cum poate redobandi aprobarea lui Iehova.
˘ ˘
(Citeşte Ieremia 33:6–8.) Deşi excluderea este o masura care
˘ ˘
produce multa durere, putem fi siguri ca normele lui Dum-
ˆ
nezeu sunt drepte, sunt cele mai bune şi au ın vedere binele
ˆ
tuturor (Plang. 1:18).
21 Cand ˆ ˘ ˆ
pastorii congregaţiei ınţeleg normele divine şi le
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
aplica, turma ˆ ˘ ˘ este sanatoasa, bine hranita şi ocrotita (Ps.
23:1–6). Invaţamintele ce se desprind din cartea Ieremia cu
ˆ ˆ
privire la atitudini şi motivaţii, atat potrivite, cat şi nepotrivi-
ˆ ˆ
te, le pot fi de folos supraveghetorilor creştini cand ışi
ˆ ˆ
ındeplinesc serioasa responsabilitate de a se ıngriji de oile lui
ˆ
Dumnezeu. Fiecare dintre noi s-ar putea ıntreba: Voi conti-
˘ ˘ ˘
nua sa arat apreciere pentru masurile pe care le-a luat Iehova
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ca sa-şi instruiasca, sa-şi ındrume şi sa-şi ocroteasca poporul?
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Prin urmare, sa fim hotaraţi sa-i susţinem pe pastorii congre-
˘ ˘
gaţiei, care ‘pastoresc’ turma „cu perspicacitate şi cunoştinţa“
(Ier. 3:15; 23:4).
1 Vezi Turnul de veghe din 1 decembrie 2001, paginile 30, 31.
˘
21. Cum trebuie sa fie turma lui Dumnezeu, şi cum poate contribui
˘
fiecare dintre noi la bunastarea ei?
ˆ ˘ ˆ ˘
In ce situaţii trebuie batranii sa acţioneze cu mult curaj?
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
Ce aşteapta Iehova de la batranii creştini cand ışi exercita
˘
rolul de judecatori ai turmei?
CAPITOLUL DOISPREZECE

ˆ ˘
„OARE NU
˘ ASTA INSEAMNA
A MA CUNOAŞTE?“
ˆ ˘ ˘
REGELE IOIACHIM ışi construia o casa, o cladire grandioa-
˘ ˘ ˘
sa cu cel puţin doua niveluri. Camerele aveau sa fie spaţioase,
˘ ˘ ˘
cu ferestre largi prin care sa patrunda mult soare şi aer proas-
˘ ˘ ˘ ˆ
pat, pentru ca regele şi familia lui sa se simta cat mai
˘
confortabil. Pereţii trebuiau sa fie lambrisaţi cu lemn parfu-
ˆ
mat de cedru din Liban şi vopsiţi cu o vopsea din import, ın
˘ ˘ ˘
roşu-portocaliu, o culoare aprinsa foarte cautata de cei bo-
˘
gaţi şi puternici din alte ţari (Ier. 22:13, 14).
2 Construirea casei costa foarte mult. La acea vreme, se
˘ ˘ ˘ ˘
pare ca vistieria ţarii era secatuita din cauza cheltuielilor de
˘ ˘
aparare a naţiunii şi din cauza ˆ ˘ tributului ce trebuia platit
˘
Egiptului (2 Regi 23:33–35). Insa Ioiachim a gasit o cale de
˘
a reduce costul construirii noului sau palat. Pur şi simplu
˘ ˆ
nu-i platea pe constructori! Regele ıi trata ca pe nişte sclavi,
ˆ
profitand cu egoism de truda şi sudoarea lor.
3 Prin intermediul lui Ieremia, Dumnezeu l-a condamnat
˘ ˘
pe Ioiachim pentru egoismul de care dadea dovada.1 El i-a
˘ ˘ ˘
amintit acestuia ca tatal sau, regele Iosia, se purtase cu mul-
˘ ˘
ta bunatate şi generozitate cu oamenii care munceau din
˘ ˘ ˘ ˆ
greu şi cu cei saraci şi chiar le aparase cauza la judecata. In-
ˆ
1 Pentru detalii despre sfarşitul tragic al lui Ioiachim, vezi capito-
lul 4, paragraful 12, al acestei publicaţii.
ˆ ˘ ˘
1, 2. De ce nu era deloc ınţelept ca Ioiachim sa-şi construiasca un
palat?
ˆ ˘ ˘
3. Ce contrast izbitor a fost ıntre Ioiachim şi tatal sau, şi de ce?

140
ˆ ˘ ˘
„Oare nu asta ınseamna a ma cunoaşte?“ 141
ˆ ˘ ˘
dreptandu-i atenţia spre bunatatea lui Iosia faţa de cei de
˘ ˆ ˆ ˘
condiţie umila, Iehova l-a ıntrebat: „Oare nu asta ınseamna
˘
a ma cunoaşte?“. (Citeşte Ieremia 22:15, 16.)
ˆ
4 Intrucat ˆ ˆ ˘ ˆ
ın lumea lui Satan lucrurile merg din rau ın mai
˘
rau, avem nevoie de ajutorul şi de ocrotirea pe care le acor-
˘ ˆ ˆ
da Iehova celor ce ıl cunosc ındeaproape. Prin urmare,
˘
trebuie sa ne apropiem tot mai mult de Dumnezeu. Totoda-
˘ ˘ ˘ ˘
ta, trebuie sa reflectam calitaţile sale minunate pentru a avea
ˆ ˘
succes ın lucrarea de predicare a veştii bune. Dar probabil ca
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ne ıntrebam: Cum poate un creştin sa ajunga sa-l cunoas-
˘
ca pe Iehova la fel de bine ca regele Iosia?
ˆ ˘
CE INSEAMNA
A-L CUNOAŞTE PE DUMNEZEU
5 Sa˘ ne gandim ˆ ˘
la influenţa pozitiva pe care o are un tata
˘
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
bun asupra copiilor sai. De exemplu, cand observa ca tatal
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
lor ıi ajuta pe cei aflaţi ın nevoie, copiii ınvaţa sa fie gene-
ˆ ˘ ˘ ˘
roşi. Cand vad ca o trateaza pe mama lor cu iubire şi cu
ˆ ˘ ˘ ˘
respect, ei ınvaţa sa manifeste consideraţie faţa de persoane-
˘ ˘
le de sex opus. Ştiind ca tatal lor are reputaţia de om corect
ˆ ˘ ˆ ˘
şi cinstit ın chestiunile baneşti, ˆ se simt ındemnaţi sa fie la
ˆ ˘ ˆ ˘
randul lor corecţi şi cinstiţi. Intr-adevar, cunoscand calitaţi-
˘ ˘
le parintelui lor şi modul sau de a acţiona, copiii vor dori,
˘ ˘
probabil, sa se poarte cu alţii la fel ca tatal lor.
ˆ
6 Aşa stau lucrurile şi ın cazul unui creştin care ajunge sa-l ˘
˘ ˆ
cunoasca pe Iehova asemenea lui Iosia. El nu doar ıl recu-
noaşte pe Dumnezeu drept Suveran al universului. Citind
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Biblia, creştinul ınvaţa cum ıi trateaza Tatal sau ceresc pe al-
˘ ˘ ˘
ţii şi doreşte sa-i urmeze exemplul. Prin modul sau de viaţa
˘ ˘ ˘ ˘
arata ca iubeşte ceea ce iubeşte Iehova şi ca uraşte ceea ce
˘
4. De ce este foarte important sa-l cunoaştem pe Iehova?
˘ ˘ ˘
5, 6. a) Ce influenţa are un tata bun asupra copiilor sai? b) Spre deo-
˘ ˘ ˆ ˘
sebire de Ioiachim, cum ar trebui sa acţionam cand cunoaştem caile
lui Iehova?
142 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˘ ˆ ˆ
uraşte El. Totodata, iubirea sa pentru Iehova se adanceşte. In
˘ ˘
schimb, o persoana care ignora legile divine şi aduceri-
˘ ˆ
le-aminte din partea Tatalui ceresc, neacceptand influenţa
ˆ ˘ ˘ ˘
lui ın viaţa sa, nu ajunge sa-l cunoasca pe adevaratul Dum-
˘ ˘ ˆ
nezeu. Ea se aseamana cu Ioiachim, care a aruncat ın foc
ˆ
cuvantul lui Iehova transmis prin Ieremia. (Citeşte Ieremia
36:21–24.)
7 Succesul nostru ın ˆ
serviciul sacru, precum şi perspecti-
˘ ˆ ˘
va de a trai ın lumea noua depind de faptul de a-l cunoaşte
˘ ˘ ˘ ˆ
cu adevarat pe Iehova (Ier. 9:24). Sa examinam ın continua-
ˆ ˘
re cateva dintre calitaţile lui Dumnezeu, aşa cum sunt
˘ ˆ
dezvaluite ın scrierile lui Ieremia. Pe parcursul acestei anali-
˘ ˆ ˘
ze, sa ne gandim la unele modalitaţi prin care fiecare dintre
˘ ˘ ˘
noi poate sa-l cunoasca şi sa-l imite pe Iehova asemenea re-
gelui Iosia.
˘
7. De ce este de dorit sa-l cunoaştem pe Iehova asemenea regelui
Iosia?
˘
De ce se poate spune ca regele Iosia l-a cunoscut
ˆ ˘
ındeaproape pe Iehova? Ce implica a-l cunoaşte pe Iehova
aşa cum l-a cunoscut Iosia?

˘
„BUNATATEA SA IUBITOARE ˘
ESTE VEŞNIC A!“
8 O faţeta˘ a personalita˘ ţii lui Iehova este descrisa˘ ın
ˆ
Biblie
ˆ
prin termenul ebraic chesedh. In multeˆ limbi este greu de
˘ ˆ ˘
gasit un echivalent al acestui termen. In limba romana, el
˘ ˘
este redat prin bunatate iubitoare sau prin iubire loiala. Potri-
ˆ
vit unui dicţionar biblic, termenul ebraic descrie ımpletirea
˘ ˘ ˘ ˆ
a trei calitaţi: tarie, statornicie şi iubire. Lucrarea explica ın
ˆ
continuare: „Orice redare a cuvantului care nu cuprinde
˘ ˘
toate aceste trei calitaţi pierde inevitabil din bogaţia lui
ˆ ˘ ˘
8. Ce ınseamna a manifesta bunatate iubitoare?
ˆ
Iosia şi Ioiachim au reacţionat ın mod diferit
la cuvintele lui Dumnezeu

˘ ˘ ˘ ˘
semantica“. Astfel, o persoana care manifesta bunatate iubi-
ˆ ˘ ˘
toare este mai mult decat o persoana amabila. Profund
˘ ˘ ˆ ˘
preocupata de binele altora, ea face tot ce-i sta ın putinţa
ˆ
pentru a-şi ajuta semenii, ın special din punct de vedere spi-
˘ ˘
ritual. Motivaţia principala ce sta la baza faptelor sale
˘
altruiste este dorinţa de a-i placea Dumnezeului Atotpu-
ternic.
9 Cea mai buna˘ modalitate de a ın ˆ
ţelege esenţa terme-
˘
nului biblic redat prin „bunatate iubitoare“ este studierea
ˆ ˆ ˘ ˘
modului ın care Dumnezeu s-a purtat cu ınchinatorii sai ade-
˘ ˘
varaţi de-a lungul veacurilor. Iehova i-a ocrotit şi i-a hranit
ˆ
pe israeliˆ ţi pe parcursul celor 40 de ani cat au pribegit prin
˘ ˘ ˘
pustiu. In Ţara Promisa, el le-a dat judecatori care sa-i salve-
ˆ ˘ ˘ ˆ
ze din mana duşmanilor şi sa-i readuca la ınchinarea
˘ ˘ ˘
adevarata. Fiind alaturi de ei la bine şi la greu de-a lungul
ˆ
9. Ce a dovedit modul ın care s-a purtat Iehova cu Israelul?
144

secolelor, Iehova a putut spune naţiunii: „Te-am iubit cu o


˘ ˘
iubire veşnica. De aceea, te-am atras cu bunatate iubitoare“
(Ier. 31:3).1
ˆ
10 In zilele noastre, Dumnezeu continua˘ sa˘ arate bunatate ˘
ˆ ˆ ˘
iubitoare ın moduri care le aduc direct foloase ınchinatori-
˘ ˘ ˆ ˘
lor sai. Sa ne gandim la rugaciune. Iehova ia seama la toate
˘ ˘ ˘ ˘
rugaciunile sincere, dar acorda o atenţie deosebita rugaciu-
˘ ˘ ˘
nilor adresate de slujitorii sai dedicaţi. Chiar daca ne rugam
˘
de ani de zile pentru aceleaşi probleme, care persista, el nu-şi
˘ ˘
pierde rabdarea cu noi şi nici nu oboseşte sa ne asculte. Cu
˘ ˘ ˘
o anumita ocazie, Iehova i-a spus lui Ieremia sa trimita un
ˆ ˆ
mesaj unui grup de iudei aflaţi deja ın exil ın Babilon. Aceş-
tia erau la peste 800 de kilometri de templu, departe de
˘ ˆ
familie şi de prietenii din Iuda. Dar faptul ca se aflau atat de
˘
1 The New English Bible reda cuvintele lui Iehova astfel: „Te-am iu-
˘ ˆ ˘ ˘
bit din timpuri stravechi şi nu am ıncetat sa-ţi port de grija“.
ˆ ˘
10. Aşa cum reiese din cazul iudeilor exilaţi ın Babilon, cum arata Ie-
˘ ˆ ˘ ˘
hova bunatate iubitoare prin modul ın care asculta rugaciunile?
ˆ ˘ ˘
„Oare nu asta ınseamna a ma cunoaşte?“ 145
ˆ ˘
departe de templu nu l-a ımpiedicat pe Iehova sa le asculte
ˆ ˘ ˆ ˆ
cererile pentru favoare şi laudele. Cata mangaiere le-au adus
˘ ˘
acelor iudei cuvintele lui Dumnezeu pe care le gasim astazi
ˆ ˆ ˘
ın Ieremia 29:10–12! (Citeşte.) Gandindu-ne acum la ruga-
ˆ
ciunile noastre sincere, nu sunt aceste cuvinte ıncurajatoare
şi pentru noi?
11 O alta˘ dovada˘ a bunat ˘ ˘
aţii iubitoare a lui Iehova este evi-
˘ ˆ ˘
denta ın modul sau pozitiv de a privi lucrurile. Locuitorii
˘ ˘
Ierusalimului se rasculasera, iar distrugerea oraşului era imi-
˘ ˆ ˘ ˆ
nenta. Ce viitor ıi aştepta pe acei rasculaţi, care ın realitate
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
se razvratisera ımpotriva lui Dumnezeu? Probabil ca urmau
˘ ˘ ˘
sa moara de foame ori sa fie ucişi de sabia babilonienilor
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
sau, ın cel mai bun caz, sa fie ˆ du şi ın exil şi sa-şi gaseasca sfar-
˘ ˘ ˆ
şitul pe meleaguri straine. Insa Iehova avea ‘un cuvant bun’
˘ ˆ ˘
pentru cei ce se caiau şi ışi schimbau modul de viaţa. El le-a
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
promis ca avea ‘sa-şi aduca aminte’ de ei şi sa-i aduca ınapoi
ˆ ˘ ˆ
din ındepartatul Babilon pentru ‘a-i pune iar ın locul aces-
ˆ ˘ ˘
ta’, ın ţara lor natala (Ier. 27:22). Astfel, aceştia aveau sa strige:
˘ ˘ ˘
„Laudaţi-l pe Iehova al armatelor, caci Iehova este bun, caci
˘ ˘
bunatatea sa iubitoare este veşnica!“ (Ier. 33:10, 11).
12 Datorita˘ bunat ˘ ˘
aţii sale iubitoare, Iehova este o Sursa de
˘
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ıncurajare pentru cei ce se afla ın situaţii deznadajduite din
˘ ˘ ˆ
punct de vedere uman. De pilda, unii au facut candva parte
˘
din congregaţia creştina şi au fost disciplinaţi cu dreptate.
˘ ˘
Poate ca ei se simt copleşiţi de sentimente de vinovaţie şi ezi-
˘ ˘
ta sa se asocieze din nou cu poporul lui Dumnezeu. Probabil
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
se ıntreaba daca Iehova ıi va putea ierta vreodata şi daca ıi
ˆ
va reprimi ın congregaţie. Dumnezeul Atotputernic are ‘un
ˆ ˘
cuvant bun’ pentru toţi aceştia. Ei au posibilitatea sa
˘ ˘ ˘
primeasca un ajutor plin de bunavoinţa pentru a face schim-
˘ ˆ ˆ ˆ
barile necesare ın modul de gandire şi ın conduita lor.
˘
11, 12. a) Ce perspectiva le-a oferit Iehova locuitorilor Ierusalimului?
˘ ˘ ˘
b) Ce ajutor poate primi o persoana care a trebuit sa fie disciplinata?
146 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ
Cuvintele pe care le-am citit ın paragraful anterior pot fi apli-
ˆ ˆ ˆ
cate ca principiu şi ın cazul lor: Iehova ıi ‘va pune iar ın locul
ˆ ˘
acesta’, ın mijlocul poporului sau fericit (Ier. 31:18–20).
13 De asemenea, ın ˆ ˘ ˆ
bunatatea sa iubitoare,ˆ Iehova ıi spri-
˘ ˘
jina cu loialitate pe slujitorii sai fideli. In aceste ultime zile
˘ ˆ ˘ ˆ
ale lumii lui Satan, putem avea toata ıncrederea ca Iehova ıi
ˆ ˘ ˆ ˆ
va susţine şi ıi va ocroti pe toţi cei ce cauta mai ıntai Rega-
˘ ˘ ˘ ˆ
tul. Sa nu uitam ca, ın ultimele zile ale Ierusalimului, Ieremia
˘
s-a bizuit pe Iehova pentru hrana şi ocrotire. Dumnezeu nu
˘ ˘ ˆ
l-a dezamagit niciodata (Ier. 15:15; citeşte Plangerile 3:55–57).
˘ ˆ ˘
Daca treci prin ıncercari mari, indiferent de natura lor, fii si-
˘ ˆ
gur ca Iehova ışi aminteşte de faptele tale de loialitate.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Datorita bunataţii sale iubitoare, el doreşte sa te susţina ca
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
sa faci faţa oricarei ıncercari. (Compara cu Plangerile 3:22.)
ˆ ˘ ˘
13. De ce este ıncurajator sa ştim ca Iehova l-a susţinut pe Ieremia?
˘ ˘
Ce aspect al bunataţii iubitoare a lui Iehova te atrage
cel mai mult şi de ce?
ˆ ˘ ˘
„Oare nu asta ınseamna a ma cunoaşte?“ 147
ˆ
„VIU ESTE IEHOVA . . . IN JUSTIŢIE!“
14 Unii oameni stau ani de zile ın ˆ ˆ
ınchisoare pentru fapte
pe care nu le-au comis. Alţii chiar au fost condamnaţi ˆla
˘ ˘
moarte, iar dupa execuţie s-a dovedit ca erau nevinovaţi. In
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
unele ţari sunt parinţi care ajung de disperare sa-şi vanda ca
˘ ˆ
sclavi copiii pentru a-şi hrani familia. Ce simţi cand auzi de-
˘ ˘
spre astfel de nedreptaţi? Ce crezi ca simte Iehova? Biblia
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
arata clar ca el doreşte sa puna capat oricarei suferinţe. De
˘ ˘
altfel, el este singurul care poate sa faca acest lucru. De ace-
˘ ˘ ˘
ea, toţi cei saraci şi nevinovaţi care sufera astazi pot privi cu
ˆ ˘
ıncredere viitorul. Iehova, Dumnezeul justiţiei, ia masuri
pentru a-i elibera din necazul lor! (Ier. 23:5, 6)
ˆ
15 In zilele lui Ieremia, unii iudei erau conştienţi de supe-
˘ ˘
rioritatea dreptaţii divine. De exemplu, profetul a spus ca,
˘ ˘ ˘
daca aceştia s-ar fi cait de pacatele lor, ar fi declarat, ca o do-
˘ ˘ ˆ ˘
vada a schimbarii lor de atitudine: „Viu este Iehova ın adevar,
ˆ ˆ ˆ
ın justiţie şi ın dreptate!“ (Ier. 4:1, 2). ˆ Da, ın scopul lui Dum-
˘ ˘
nezeu nu este loc pentru nedreptate. Insa exista şi alte dovezi
˘
ca Iehova iubeşte dreptatea.
16 Dumnezeu ıˆ şi respecta˘ ıntotdeauna ˆ ˆ
cuvantul şi este
ˆ ˆ ˆ ˘
demn de ıncredere. Mulţi oameni ışi ıncalca promisiunile,
dar nu şi Iehova. Chiar legile naturii, legi stabilite de el şi
˘
care sunt spre folosul oamenilor, sunt neschimbatoare (Ier.
ˆ ˆ
31:35, 36). De asemenea, putem avea ıncredere ın promi-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
siunile şi ın hotararile sale judecatoreşti, ıntrucat sunt
ˆ ˆ
ıntotdeauna bune. (Citeşte Plangerile 3:37, 38.)
17 Ca Judecator, ˘ ˘ ˆ
Iehova nu se opreşte niciodata la ın-
˘ ˘
faţişarea exterioara a lucrurilor. El priveşte dincolo de
˘ ˆ
14. Menţionaţi unele nedreptaţi despre care aţi auzit ın ultima vreme.
˘ ˆ ˘
15, 16. a) Ce adevar despre Iehova a scos ın evidenţa Ieremia? b) De
ˆ ˆ ˆ
ce putem avea ıncredere ın legile şi ın promisiunile lui Dumnezeu?
˘ ˆ
17. a) Ce fel de judecator este Iehova? b) De ce putem avea ıncredere
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
ın modul ın care batranii se ocupa de problemele din congregaţie?
˘
(Vezi chenarul „Ei judeca pentru Iehova“, de la pagina 148.)
148 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

˘
EI JUDEC A PENTRU IEHOVA
ˆ ˘
Prin intermediul Cuvantului sau scris şi al congre-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
gaţiei creştine, Iehova ıi ınvaţa pe batrani metode-
˘
le sale de a judeca. El le-a dat autoritatea sa rezol-
˘
ve problemele din congregaţie ca reprezentanţi ai sai.
Aceşti fraţi sunt imperfecţi şi nu pot citi inima oameni-
˘
lor, aşa cum face Iehova. Totuşi, ei doresc sa se poar-
ˆ ˘
te cu colaboratorii lor ın credinţa potrivit modelului
˘ ˘ ˆ ˘
lasat de Atotputernicul Dumnezeu. Batranii se roaga
ˆ ˘ ˘ ˘
pentru ındrumare divina şi cauta sa aplice principii
˘ ˘
biblice adecvate situaţiei, straduindu-se astfel ‘sa ju-
dece cu dreptate’, la fel ca Iehova (Ier. 11:20). Prin ur-
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
mare, exista motive ıntemeiate sa avem ıncredere ın
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
batrani, ‘caci ei vegheaza neıncetat asupra sufletelor
˘
noastre ca unii care vor da socoteala’ (Evr. 13:17).

ˆ
aparenţe pentru a ınţelege toate aspectele unei probleme.
˘ ˆ ˘ ˘
Totodata, cantareşte motivaţiile celor implicaţi. Astazi, ca
˘
sa afle care este starea inimii unui pacient, medicii folo-
sesc echipamente şi tehnici sofisticate pentru a examina
ˆ ˘ ˆ
inima ın timp ce pompeaza sangele. Ei pot examina şi ri-
ˆ ˆ
nichii, care ındeplinesc funcţia de filtrare a sangelui.
ˆ ˘ ˘
Iehova poate face ınsa mult mai mult. El cerceteaza inima
˘ ˆ ˘
figurativa, cantarind motivaţiile unei persoane, şi exami-
˘ ˘
neaza rinichii simbolici, care reprezinta cele mai profunde
sentimente ale unui om. Astfel, el poate vedea ce a deter-
˘ ˘ ˆ
minat o persoana sa acţioneze ıntr-un anumit fel şi cum
ˆ ˘
ışi considera ea acţiunile. Cel Atotputernic nu este cople-
˘ ˘ ˆ
şit de nenumaratele detalii ce ies la iveala ın urma acestei
˘ ˆ ˘
cercetari minuţioase. Cand ne judeca, el foloseşte toate in-
ˆ ˘ ˘
„Oare nu asta ınseamna a ma cunoaşte?“ 149
ˆ
formaţiile ıntr-un mod corect şi echilibrat. Nici cel mai
ˆ ˘
ınţelept judecator uman nu se poate compara cu el! (Ci-
teşte Ieremia 12:1a; 20:12.)
18 Aşadar, avem o baza˘ solida˘ pentru a ne ıncrede ˆ ˆ
ın Ieho-
˘ ˘ ˘
va, chiar daca uneori avem mustrari de conştiinţa din cauza
˘ ˘ ˘
unor greşeli din trecut. Sa nu uitam ca Iehova nu este un
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
procuror ındarjit care cauta motive sa pedepseasca, ci mai
˘ ˘ ˘
degraba un Judecator plin de compasiune care doreşte sa ne
˘ ˆ ˘
ajute. Daca eşti ınca neliniştit din cauza unor fapte din tre-
ˆ ˘ ˘ ˘
cut sau a unei situaţii ın care este implicata alta persoana,
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
roaga-te lui Iehova şi ıncredinţeaza-i ‘cauza’, sau framantari-
˘ ˘
le tale, pentru a-ţi putea regasi pacea.1 Cu ajutorul sau, poţi
ˆ ˆ
vedea cat de mult preţuieşte el perseverenţa ta ın serviciul
ˆ
sacru. (Citeşte Plangerile 3:58, 59.)
19 Este firesc ca Dumnezeul drepta˘ ţii perfecte sa˘ pretinda˘
˘ ˘ ˆ
din partea celor ce cauta aprobarea lui sa practice la randul
˘ ˘ ˘
lor dreptatea (Ier. 7:5–7; 22:3). Predicarea fara prejudecaţi a
˘
veştii bune este o modalitate importanta de a manifesta
˘ ˆ ˘ ˆ
dreptatea divina. Dand dovada de conştiinciozitate cand fa-
ˆ
cem vizite ulterioare şi cand conducem studii biblice, noi
˘
reflectam normele superioare de dreptate ale lui Dumnezeu
ˆ ˆ ˘
ıntr-un mod care aduce realmente foloase. Intr-adevar, Ieho-
˘ ˆ ˘
va doreşte ca orice fel de oameni sa ınveţe despre el şi sa fie
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
1 Daca un frate sau o sora a facut ceva prin care a ıncalcat ın mod
˘ ˆ ˘ ˆ
clar legea lui Dumnezeu, situaţia trebuie adusa ın atenţia batranilor
congregaţiei, care se vor ocupa de caz şi vor oferi ajutorul spiritual ne-
cesar (Iac. 5:13–15).
˘ ˘
18, 19. Ce influenţa are asupra noastra faptul de a cunoaşte drepta-
tea lui Dumnezeu?
ˆ ˆ ˆ
In ce fel ne aduce mangaiere dreptatea lui Iehova?
ˆ ˆ ˆ
Cum le putem aduce mangaiere altora reflectand
dreptatea lui Dumnezeu?
150 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˘
salvaţi (Plang. 3:25, 26). Ce privilegiu este sa fim colabora-
ˆ ˘
tori ai lui Dumnezeu, oglindind dreptatea sa ın aceasta
˘
lucrare prin care se salveaza vieţi!
„NU VOI FI INDIGNAT PE VEŞNICIE“
20 ˘ ˘ ˆ
Mulţi considera carţile Ieremia ˆ şi Plangerile doar un me-
˘ ˘ ˘
saj de condamnare a rautaţii. Insa acest punct de vedere
˘ ˆ ˆ ˘
ignora impresionantele pasaje ın care Iehova ışi implora po-
˘ ˆ ˘
porul sa se ıntoarca la ˆ el pentru˘ a fi iertat. Dumnezeu i-a
ˆ ˘
ındemnat pe iudei: „Intoarceţi-va, va rog, fiecare de la calea
ˆ ˘ ˘ ˘
lui rea şi ındreptaˆ ţi-va caile şi faptele!“. Cu alta ocazie, Iere-
˘ ˘
mia le-a spus: „Indreptaţi-va caile şi faptele şi ascultaţi de
ˆ
glasul lui Iehova, Dumnezeul vostru! Atunci lui Iehova ıi va
˘ ˘ ˆ
parea rau de nenorocirea pe care a anunţat-o ımpotriva voas-
˘ ˆ ˆ ˘
tra“ (Ier. 18:11; 26:13). Şi ın zilele noastre, Iehova ıi iarta pe
˘ ˘
toţi cei ce se caiesc cu sinceritate şi renunţa la practicile lor
greşite.
21 Iehova nu doar vorbeşte despre iertare, ci şi acţioneaza˘
ˆ
ca atare.ˆ Prin intermediul lui Ieremia, el şi-a ındemnat po-
˘ ˘
porul: „Intoarce-te, o, renegata Israel . . . Nu ma voi uita la
˘ ˆ
voi cu faţa plina de manie . . . Nu voi fi indignat pe veşni-
ˆ
cie“ (Ier. 3:12). Dumnezeu nu ţine manie şi nu nutreşte
˘ ˘
resentimente faţa de niciun slujitor al sau pe care l-a iertat.
ˆ ˘ ˘
Chiar şi cand cineva face o faptˆ a rea, Iehova doreşte sa res-
˘ ˘
tabileasca relaţiile deteriorate. In pofida pacatelor comise,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
daca acea persoana se caieşte sincer şi cauta sa fie iertata, Ie-
ˆ ˆ ˆ
hova ‘o va aduce ınapoi ın favoarea sa’ şi o va binecuvanta
ˆ ˘ ˆ
(Ier. 15:19). Meditand la aceasta asigurare, oricine s-a ınde-
˘ ˘ ˆ ˘
partat de adevaratul Dumnezeu se poate simţi ıncurajat sa
ˆ ˘
20. a) Ce a scos ın evidenţa Ieremia cu privire la modul lui Dumne-
˘ ˘ ˘ ˆ
zeu de a trata cu oamenii? b) Ce legatura existˆ a ıntre iertarea lui Iehova
˘ ˘ ˆ ˘
şi faptul de ‘a-i parea rau’? (Vezi chenarul „In ce sens «ıi pare rau» lui
Iehova?“, de la pagina 151.)
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
21. Ce doreşte sa faca Iehova cand iarta o persoana?
ˆ ˘ ˘
„Oare nu asta ınseamna a ma cunoaşte?“ 151

ˆ ˆ ˘
IN CE SENS ‘II PARE RAU’ LUI IEHOVA?
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
Putem ınţelege cu cata marinimie iarta Dumnezeu
˘ ˆ ˘
daca ne gandim cum se poarta el cu cei care au practi-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
cat pacatul, dar care mai tarziu se caiesc. Cand observa
˘ ˘ ˆ ˘
ca fac schimbari ın viaţa şi se supun din nouˆ legilor sale,
ˆ ˘
lui Dumnezeu ‘ıi pare rau’ (Ier. 18:8; 26:3). In ce sens?
˘ ˆ
Dumnezeu este perfect şi nu greşeşte niciodata cand
˘ ˘ ˆ ˘
judeca lucrurile. Lui nu-i pare rau aşa cum ıi pare rau
˘ ˆ
unui om care judeca total greşit o situaţie. Lui Iehova ıi
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
pare rau ın sensul ca ışi schimba modul de a acţiona faţa
˘ ˘ ˘
de o persoana ca urmare a schimbarii pe care o observa
ˆ
ın inima ei.
ˆ ˘
Insa nu este vorba de un act rece de revocare a unei
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
sentinţe. Cand un pacatos se caieşte, se schimba sen-
˘
timentele lui Iehova faţa de el. Potrivit unor erudiţi, se
˘ ˆ
pare ca verbul ebraic tradus ın versetele menţionate mai
˘ ˘
sus prin „a-i parea rau“ transmitea iniţial ideea de a res-
ˆ ˘
pira adanc şi, probabil, de a rasufla apoi uşurat. Aceasta
˘ ˆ ˆ
ar putea sugera ca, ın momentul ın care Iehova obser-
˘ ˆ
va sentimente sincere de regret ın inima unui om, el res-
˘ ˆ ˘ ˘
pira adanc, figurativ vorbind, şi rasufla uşurat. Dumne-
ˆ ˘ ˘
zeu ıi poate arata unei persoane care se caieşte aceeaşi
˘ ˘
atenţie plina de iubire de care se bucura cei ce au apro-
˘ ˘ ˘
barea Lui. Deşi cel care a pacatuit trebuie, probabil, sa
˘ ˘
suporte unele consecinţe, Dumnezeu apreciaza ca aces-
ta şi-a schimbat atitudinea. El reduce asprimea „nenoro-
˘
cirii“, sau a disciplinarii divine, pe care, altfel, acea per-
˘ ˘
soana ar fi meritat-o (Ier. 26:13). Ce judecator uman ar
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
reacţiona astfel la adevarata cainţa? Iehova ınsa ışi ga-
˘ ˆ
seşte placerea ın a face acest lucru (Ier. 9:24).
ˆ ˘ ˆ ˘
se ıntoarca la el. Intr-adevar,
modul lui Iehova de a ierta
˘ ˘
ne face sa ne dorim sa ne
apropiem şi mai mult de el.
ˆ
(Citeşte Plangerile 5:21.)
22 Cand ˆ ˘ ˘
cineva ne supara
printr-o vorbire sau o purta-
˘
re nechibzuita, vom urma
exemplul lui Iehova? Cu pri-
vire la iudeii din vechime,
˘
Dumnezeu a spus ca avea
˘ ˆ
sa-i ‘purifice’ pe cei pe care ıi
ierta. (Citeşte Ieremia 33:8.)
ˆ ˘
El ıi purifica pe cei ce se
˘ ˆ ˘
caiesc ın sensul ca trece pes-
˘
te nelegiuirea lor şi le da un
ˆ ˆ ˘
nou ınceput ın serviciul sau.
˘ ˘ ˘
E adevarat, daca o persoana
˘
este iertata de Dumnezeu nu
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ınseamna ca este purificata de imperfec ˆ ˘ ţiuneaˆ mo˘ ştenita, de-
˘ ˘ ˘ ˘
venind astfel perfecta, fara pacat. Insa putem ınvaţa ceva din
cuvintele prin care Dumnezeu şi-a exprimat dorinţa de a-i
˘ ˘
purifica pe oameni. Şi noi ne putem stradui sa trecem peste
greşeala, sau insulta, cuiva, ceea ce ar echivala cu „a purifi-
ˆ ˘
ca“ imaginea pe care o avem ın inima noastra despre acea
˘
persoana. Cum putem face acest lucru?
23 Imagineaza- ˘ ˘ ˆ
ţi ca primeşti ın dar o bijuterie care este
˘ ˆ ˆ ˘
moştenire de familie. Daca se ınnegreşte sau ışi pierde stra-
ˆ ˘
lucirea, te gandeşti imediat sa o arunci? Nicidecum. Probabil
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
te vei stradui s-o cureţi bine şi sa-i ındepartezi orice pata ca
˘ ˘ ˆ ˆ
sa-i admiri frumuseţea şi stralucirea ın lumina soarelui. In
˘ ˘ ˘
22, 23. Daca dorim sa iertam asemenea lui Iehova, ce obiectiv trebu-
˘ ˘
ie sa urmarim?
ˆ ˘ ˘
„Oare nu asta ınseamna a ma cunoaşte?“ 153
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
mod asemanator, poţi sa te straduieşti sa ındepartezi orice
˘ ˘
resentimentˆ sau suparare faţa de sora ori fratele care te-a le-
˘ ˆ
zat. Impotriveşte-te tendinţei de a starui cu gandul asupra
˘ ˘ ˆ
cuvintelor şi acţiunilor ce te-au facut sa suferi. Cand reuşeşti
˘
sa treci peste ele, purifici, de fapt, imaginea şi amintirile pe
ˆ ˘
care le ai ın inima ta despre cel pe care l-ai iertat. Curaţin-
ˆ ˘ ˘
du-ţi inima de gandurile negative faţa de acea persoana, eşti
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
mai dispus sa reınnozi acea prietenie stransa ce parea pier-
˘
duta pentru totdeauna.
ˆ
24 In acest capitol am examinat doar cateva ˆ
dintre cali-
˘ ˆ ˘
taţile lui Iehova şi modul minunat ın care el le manifesta.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Am putut ınţelege ca, pe masura ce ajungem sa-l cunoaş-
tem mai bine pe Dumnezeu, avem personal multe foloase.
˘
Acestea constituie o motivaţie puternica pentru a-i aduce
ˆ ˆ ˘ ˆ
ınchinare ıntr-un mod aprobat de el. Daca ıl vom cunoaş-
te pe Iehova la fel de bine ca regele Iosia, vom fi cu
˘
adevarat fericiţi, fericirea fiind un alt aspect al personali-
˘
taţii lui Dumnezeu.
25 Cunoscandu-l ˆ ˆ ˆ
pe Iehova ındeaproape, vom fi ın relaţii
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
mai bune cu ceilalţi. Daca ne vom stradui sa aratam buna-
˘ ˘ ˘
tate iubitoare, sa fim drepţi şi sa iertam asemenea lui Iehova,
˘ ˆ
ne vom bucura de legaturi de prietenie maiˆ stranse şi mai
˘
frumoase cu fraţii din congregaţia creştina. In plus, vom fi
ˆ ˘ ˘
ınvaţatori mai eficienţi la vizitele ulterioare şi la studiile bi-
˘ ˆ ˘
blice. Persoanelor interesate le va fi mai uşor sa ımbraţişeze
˘ ˆ ˘
modul de viaţa creştin, pe care ıl vad la noi. Astfel, vom fi
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
mai bine pregatiţi sa le ajutam sa se ınchine lui Iehova
ˆ ˘ ˘
ıntr-un mod aprobat, da, sa urmeze „calea cea buna“!
(Ier. 6:16)
˘ ˘
24, 25. Ce foloase avem daca ajungem sa-l cunoaştem pe Iehova la
fel de bine ca regele Iosia?
ˆ ˆ
Ce ıţi transmit cuvintele din Plangerile 5:21?
CAPITOLUL TREISPREZECE

˘
„IEHOVA A ˆFACUTˆ
CE- ŞI PUSESE IN GAND“
˘ ˆ ˘
IERUSALIMUL zacea ın ruina, iar deasupra lui se ridica un
˘
nor gros de fum. Cotropitorii babilonieni incendiasera ora-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
şul. Lui Ieremia ınca ıi rasunau ın urechi ţipetele de groaza
˘ ˘
ale celor ce cadeau ucişi de duşmani. I se spusese ce avea sa
ˆ ˆ
se ıntample, iar evenimentele s-au derulat exact aşa cum
˘ ˆ ˆ
prezisese Dumnezeu. „Iehova a facut ce-şi pusese ın gand“,
ˆ ˆ ˘
a spus suspinand profetul. Cat de tragica a fost distrugerea
ˆ
Ierusalimului! (Citeşte Plangerile 2:17.)
˘ ˆ
2 Da, Ieremia a vazut ımplinirea multor profeţii transmi-

se poporului lui Dumnezeu, inclusiv a unor profeţii din


ˆ ˆ ˆ
vechime. Cu cateva secole mai ınainte, Moise prezentase ın
˘
1. Ce a spus Ieremia despre profeţiile lui Iehova dupa ce a fost distrus
Ierusalimul?
ˆ ˘ ˆ
2. La ımplinirea carei profeţii rostite cu secole mai ınainte a fost mar-
tor Ieremia?
˘ ˆ ˆ
„Iehova a facut ce-şi pusese ın gand“ 155
ˆ
faţa israeliţilor „binecuvantarea“ de care puteau avea parte
˘ ˘
daca ascultau, dar şi „blestemul“ care s-ar fi abatut asupra
˘
lor daca nu ascultau. Iehova dorea ˆ ˘ ce ˘ e mai bun pentru
˘ ˆ ˘
poporul sau, binecuvantarile. Insa, daca nu ascultau, bles-
˘ ˆ
temele aveau sa fie cumplite. Moise avertizase, iar mai tarziu
˘ ˆ ˆ
şi Ieremia, ca toţi cei care ıl ignorau pe Iehova şi i se ımpo-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
triveau aveau sa ajunga „sa manance carnea fiilor lor şi
carnea fiicelor lor“ (Deut. 30:19, 20; Ier. 19:9; Lev. 26:29).
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
Poate ca unii se ıntrebau: ˆ „E posibil sa se ıntample ceva atat
ˆ ˘ ˆ
de ınfiorator?“. In timpul asediului babilonian, cand foa-
˘ ˘ ˘
metea a cuprins Ierusalimul, s-a vazut ca era posibil. Iata ce
a consemnat Ieremia: „Femeile pline de duioşie au ajuns
˘ ˘ ˆ ˆ
sa-şi fiarba cu mainile lor copiii. Iar ei au ajuns ca pai-
˘ ˆ ˘
nea consolarii ın timpul prabuşirii fiicei poporului meu“
ˆ ˆ
(Plang. 4:10). Ce ıngrozitor!
ˆ
3 Desigur, cand a trimis profeţi precum Ieremia, Iehova
˘
nu a vrut doar sa-şi anunţe poporul despre iminenta distru-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
gere. Dumnezeu dorea ca acesta sa se caiasca şi sa se ıntoarca
˘
pe calea ascultarii. Ezra a subliniat şi el acest lucru: „Ieho-
˘
va, Dumnezeul stramoşilor lor, a trimis de repetate ori
ˆ ˘ ˘ ˆ
avertismente ımpotriva lor prin mesagerii sai, caci ıi era
˘ ˘
mila de poporul sau şi de locuinţa sa“ (2 Cron. 36:15; citeş-
te Ieremia 26:3, 12, 13).
4 Asemenea lui Iehova, lui Ieremia ıi ˆ ˘
era mila de popor.
ˆ
Putem observa aceasta din cele spuse de el ınainte ca Ieru-
˘
salimul sa fie distrus. Profetul era profund tulburat din
˘
cauza iminentului dezastru. Nenorocirea putea fi evitata
˘ ˘ ˘ ˘
daca poporul dadea ascultare mesajului sau. Sa ne imagi-
˘ ˆ
nam sentimentele puternice ale lui Ieremia ın timp ce
ˆ
transmitea mesajul divin. Profetul a spus cu durere ın glas:
˘ ˘ ˆ
„O, launtrul meu, launtrul meu! Am dureri cumplite ın
˘
3. Cu ce scop a trimis Dumnezeu profeţi la poporul sau?
ˆ
4. Ce a simţit Ieremia ın timp ce a transmis mesajul divin?
156 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˆ ˘ ˘
adancul inimii mele. Inima ımi este tulburata. Nu pot sa
˘
tac, fiindca sufletul meu a auzit sunetul cornului, semna-
˘ ˘
lul de razboi“ (Ier. 4:19). Ieremia pur şi simplu nu putea sa
˘
nu-i avertizeze pe conaţionalii sai cu privire la nenoroci-
˘ ˘
rea ce avea sa se abata asupra lor.
ˆ
DE CE ERA ATAT DE CONVINS?
5 De ce era Ieremia atat de convins ca˘ lucrurile profeţite
ˆ
˘ ˆ ˘
de el aveau sa se ımplineasca? (Ier. 1:17; 7:30; 9:22) Ieremia
˘ ˘
era un om cu o credinţa ferma, care studiase Scripturile şi
˘ ˘
ştia ca Iehova este Dumnezeul profeţiilor adevarate. Istoria
˘
dovedise ca Iehova are capacitatea de a prezice evenimente
ce par imposibile din punct de vedere uman, cum a fost eli-
˘
berarea israeliţilor din sclavia egipteana. Ieremia cunoştea
˘ ˆ
relatarea despre exod şi cuvintele lui Iosua, care a trait ın
˘ ˘
acea perioada. Iosua le reamintise conaţionalilor sai: „Voi
˘ ˘
recunoaşteţi din toata inima voastra şi din tot sufletul vos-
˘ ˆ
tru ca niciun cuvant dintre toate cuvintele bune pe care vi
˘ ˆ
le-a spus Iehova, Dumnezeul vostru, n-a ramas neımplinit.
ˆ ˆ ˘
Toate vi s-au ımplinit. Niciun cuvant dintre ele n-a ramas
ˆ
neımplinit“ (Ios. 23:14).
6 Dar de ce este important sa˘ acordam ˘
atenţie profeţiilor
ˆ ˆ ˆ
lui Ieremia? In primul rand, deoarece el a avut motive ın-
˘ ˘ ˘ ˆ
temeiateˆ sa creada ca Iehova va duce la ındeplinire ceea ce
ˆ
a spus. In al doilea rand, deoarece unele dintre profeţiile
ˆ ˆ ˆ
transmise de el ˆ se ımplinesc ın prezent, iar altele se vor ım-
ˆ ˆ ˘ ˘
plini ın viitor. In al treilea rand, pentru ca, prin numarul
impresionant al mesajelor divine pe care le-a rostit, precum
şi prin forţa cu care le-a transmis, Ieremia s-a dovedit a fi
un slujitor deosebit al lui Iehova. Aşa cum spunea un eru-
˘ ˘
5. De ce era convins Ieremia ca lucrurile profeţite de el aveau sa se
ˆ ˘
ımplineasca?
˘ ˘
6, 7. a) De ce trebuie sa acordam atenţie profeţiilor lui Ieremia? b) Ce
˘ ˘ ˘
ne va ajuta sa fim convinşi de adevarul mesajului pe care-l predicam?
˘ ˆ ˆ
„Iehova a facut ce-şi pusese ın gand“ 157
ˆ ˆ
dit, „chiar şi ın randul profeţilor, Ieremia este un gigant“.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Şi ıntr-adevar, Ieremia a fost o figura marcanta ın istoria po-
porului lui Dumnezeu, motiv pentru care unii dintre cei ce
˘
l-au auzit pe Isus vorbind au crezut ca era profetul Ieremia
(Mat. 16:13, 14).
7 La fel ca Ieremia, noi traim ˘ ˆ ˘ ˆ
ıntr-o perioada ın care se
ˆ ˘ ˘
ımplinesc profeţii biblice de importanţa capitala. Şi, aseme-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nea lui, trebuie sa ne pastram convingerea ferma ca
˘
promisiunile lui Dumnezeu sunt adevarate (2 Pet. 3:9–14).
ˆ ˆ ˆ ˆ
Cum putem face aceasta? Cultivand ıncredere ın Cuvantul
ˆ
profetic infailibil al lui Iehova. De aceea, ın paragrafele ur-
˘ ˆ
matoare vom analiza cateva profeţii pe care le-a rostit
ˆ ˆ
Ieremia. Unele s-au ımplinit ın timpul vieţii sale, altele s-au
ˆ ˆ ˘ ˆ
ımplinit mai tarziu, iar unele ne influenţeaza viaţa ın pre-
˘ ˘ ˘
zent, precum şi viitorul. Cu siguranţa, aceasta analiza ne va
ˆ ˘ ˆ ˆ
ıntari credinţa ın Cuvantul profetic al lui Iehova. Astfel,
˘ ˆ
vom fi şi mai convinşi ca Dumnezeu ‘va face ce şi-a pus ın
ˆ ˆ
gand’ (Plang. 2:17).
ˆ
De ce a trimis Dumnezeu profeţi? De ce avem ıncredere
ˆ ˘
ın profeţiile referitoare la o iminenta distrugere?

ˆ
PROFE ˆ ŢII CARE S-AU IMPLINIT
IN TIMPUL LUI IEREMIA
ˆ
8 Mulţi oameni ıncearc ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
a sa prezica viitorul. Sa ne gandim
la economişti, politicieni, meteorologi sau medii spiritiste.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Fara ındoiala, ne dam seama ca este dificil sa prevezi cu
exactitate chiar şi lucruri simple, de exemplu ce s-ar pu-
ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
tea ıntampla ın cateva zile sau ın cateva saptamani. Ce
ˆ ˘
putem spune ınsa despre Biblie? Exactitatea profeţiilor este
˘ ˘
una dintre trasaturile ei distinctive (Is. 41:26; 42:9). Toate
˘
profeţiile facute de Ieremia, cu privire la viitorul apropiat
˘ ˘
8, 9. Care este una dintre trasaturile distinctive ale Bibliei?
158 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˘
sau ındepartat, au fost exacte. Multe dintre ele s-au referit
˘ ˘ ˆ
la persoane individuale ori la naţiuni. Sa analizam mai ın-
ˆ ˆ ˆ ˆ
tai cateva profeţii ce s-au ımplinit ın timpul vieţii lui
Ieremia.
9 Cine poate prezice astazi ˘
care va fi situaţia pe scena
˘ ˆ
mondiala peste un an sau doi? De exemplu, ce analist ın
domeniul relaţiilor internaţionale poate prezice cu exacti-
˘ ˆ
tate daca vom asista ˆ ˘ la o schimbare ın ierarhia puterilor
˘
politice ale lumii? Insa, prin inspiraţie divina, Ieremia a pre-
˘ ˘
zis extinderea sferei de influenţa a Babilonului. El a spus ca
˘
Babilonul era ‘cupa de aur’ cu care Iehova avea sa-şi verse
ˆ ˆ
mania asupra lui Iuda şi asupra multor oraşe şi popoare ın-
˘ ˘ ˘ ˆ
vecinate, care aveau sa ajunga astfel sub stapanirea acestei
˘
puteri (Ier. 51:7). Ieremia şi contemporanii sai au fost mar-
ˆ ˘
tori la ımplinirea acestor profeţii. (Compara cu Ieremia
25:15–29; 27:3–6; 46:13.)
10 Tot prin intermediul lui Ieremia, Iehova a dezvaluit ˘
ˆ ˆ
sfarşitul a patru regi ai lui Iuda. In ce-l priveşte pe Ioahaz,
sau Şalum, unul dintre fiii regelui Iosia, Dumnezeu a pre-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
zis ca avea sa fie exilat şi sa nu se mai ıntoarca niciodata
ˆ ˆ ˆ
ın Iuda (Ier. 22:11, 12). Şi aşa s-a ıntamplat (2 Regi
˘
23:31–34). Dumnezeu a spus ca Ioiachim, succesorul lui
˘ ˆ ˆ ˘
Ioahaz, ‘avea sa fie ıngropat cum este ıngropat un magar’
˘
(Ier. 22:18, 19; 36:30). Deşi nu menţioneaza cum a murit
ˆ ˆ
Ioiachim sau ce s-a ıntamplat cu trupul lui, Biblia spune
˘ ˘ ˆ
ca fiul sau Ioiachin i-a succedat la tron ın timpul asediu-
˘
lui babilonian. Ieremia a profeţit ca Ioiachin (numit şi
˘ ˆ ˘
Conia sau Ieconia) avea sa fie exilat ın Babilon şi sa moa-
˘ ˆ ˆ
ra acolo (Ier. 22:24–27; 24:1). Şi acest lucru s-a ıntamplat
ˆ ˆ
ıntocmai. Cat despre ultimul rege al lui Iuda, Zedechia,
˘ ˘ ˆ ˆ
Ieremia a prezis ca avea sa fie dat ın mana duşmanilor,
˘ ˘ ˘ ˆ
care nu aveau sa arate mila faţa de el (Ier. 21:1–10). S-a ın-
10. Ce a prezis Iehova despre patru regi ai lui Iuda?
˘ ˆ ˆ
„Iehova a facut ce-şi pusese ın gand“ 159
ˆ
tamplat oare aşa? Categoric. Duşmanii l-au luat captiv pe
Zedechia, i-au ucis fiii sub privirile sale, i-au scosˆ ochii şi
ˆ
l-au dus ın Babilon, unde a murit (Ier. 52:8–11). Intr-ade-
˘ ˆ
var, toate aceste profeţii s-au ımplinit!
ˆ
11 In capitolul 28 din cartea Ieremia citim ca, ˘ ˆ
ın timpul
domniei lui Zedechia, profetul fals Hanania a contrazis ceea
˘
ce a spus Iehova prin Ieremia, şi anume ca Ierusalimul avea
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
sa ajunga sub stapanirea Babilonului. Sfidand cuvantul lui
˘
Dumnezeu, Hanania susţinea ca jugul pe care Nebucadne-
ˆ ˆ ˘
ţar ıl pusese ˆ ˘ pe „gatul“ lui Iuda şi al altor naţiuni avea sa fie
„rupt“. Insa, la porunca lui Iehova, Ieremia a dezminţit de-
˘
claraţiile lui Hanania, a avertizat din nou ca multe naţiuni
˘ ˘ ˘ ˆ
aveau sa ajunga sub stapanirea babilonienilor şi i-a spus pro-
˘ ˘ ˘ ˆ
fetului fals ca avea sa moara chiar ın acel an. Toate acestea
ˆ ˆ
s-au ımplinit ıntocmai! (Citeşte Ieremia 28:10–17.)
12 Desigur, cel mai important mesaj profetic pe care i l-a
˘
dat Dumnezeu lui Ieremia a fost cel despre caderea Ierusa-
˘ ˘
limului. Ieremia a avertizat de repetate ori ca, daca iudeii,
˘ ˘
vinovaţi de idolatrie, nedreptate şi violenţa, nu se caiau,
˘
oraşul avea sa fie distrus (Ier. 4:1; 16:18; 19:3–5, 15). Mulţi
˘
dintre contemporanii lui ˆ Ieremia nu credeau ca Iehova va
˘
face vreodata aşa ceva. In Ierusalim se afla templul lui Dum-
˘ ˘ ˆ
nezeu. Cum ar fi putut El sa permita ca acel edificiu sfant
˘
sa fie distrus? Din punctul lor de vedere, era imposibil ca
˘ ˆ ˆ ˘
acest lucru sa se ıntample. Dar Iehova nu minte. El a facut
ˆ ˆ
ce-şi pusese ın gand (Ier. 52:12–14).
13 Slujitorii de astazi ˘ ˘ ˆ
ai lui Dumnezeu se afla ıntr-o si-
˘ ˘ ˆ ˘
tuaţie asemanatoare cu cea a ınchinatorilor loiali din
11. Cine a fost Hanania, şi ce a prezis Iehova cu privire la el?
12. Cum au reacţionat majoritatea contemporanilor lui Ieremia la
cel maiˆ important mesaj profetic transmis de el?
˘ ˘
13. a) In ce fel se aseamana zilele noastre cu zilele lui Ieremia? b) De
˘ ˘
ce prezinta interes pentru noi promisiunile pe care le-a facut Dumne-
zeu unor persoane din timpul lui Ieremia?
160 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˆ ˆ
timpul lui Ieremia. Ştim ca Iehova va aduce ın curand ne-
˘ ˘
norocirea asupra tuturor celor ˆ ce refuza sa acorde atenţie
˘
avertismentelor date de El. Insa promisiunile sale profeti-
˘ ˆ
ce pot fi o sursa de ıncurajare pentru noi aşa cum au fost
ˆ ˘ ˆ
şi pentru iudeii care au susţinut ınchinarea curata ın zile-
˘
le lui Ieremia. Dumnezeu a spus despre recabiţi ca aveau
˘ ˘
sa supravieţuiasca distrugerii Ierusalimului deoarece au as-
˘
cultat cu fidelitate de el şi de poruncile stramoşului lor.
ˆ ˘ ˘ ˆ
Şi, ıntr-adevar, recabiţii au supravieţuit. O dovada ın acest
˘
sens este menţionarea ulterioara a lui „Malchia, fiul lui
ˆ
Recab“, care a ajutat la reconstruirea Ierusalimului ın
˘
timpul guvernarii lui Neemia (Neem. 3:14; Ier. 35:18, 19).
˘ ˘
Iehova l-a asigurat şi pe Ebed-Melec ca avea sa supravie-
˘ ˆ ˆ
ţuiasca deoarece şi-a pus ıncrederea ın Dumnezeu şi l-a
susţinut pe Ieremia (Ier. 38:11–13; 39:15–18). De aseme-
nea, Dumnezeu i-a promis lui Baruc, colaboratorul lui
˘ ˘ ˘ ˘
Ieremia, ca avea sa-şi primeasca ‘sufletul ca prada’ (Ier.
ˆ ˆ
45:1, 5). Ce concluzie putem trage analizand ımplinirea

˘
Parinţi, folosiţi exemplul recabiţilor, al lui Ebed-Melec
˘
şi al lui Baruc pentru a cladi credinţa copiilor voştri
˘ ˆ ˆ
„Iehova a facut ce-şi pusese ın gand“ 161
˘ ˆ
acestor profeţii? Cum crezi ca va acţiona Iehova ın cazul
˘ ˘
tau daca eşti fidel? (Citeşte 2 Petru 2:9.)
ˆ
Cum i-a ıncurajat pe recabiţi, pe Ebed-Melec şi pe
˘ ˆ
Baruc faptul ca profeţiile lui Dumnezeu s-au ımplinit
ˆ ˘ ˆ ˘
ıntotdeauna? Cum va ıncurajeaza pe voi acest lucru?

ˆ ˆ
PROFEŢII CARE S-AU IMPLINIT MAI TARZIU
14 Dumnezeu a profeţit ca˘ Nebucadneţar avea sa˘ cucereas-
˘
ca nu numai Iuda, ci şi Egiptul (Ier. 25:17–19). Acest lucru
˘
trebuie sa fi fost greu de crezut deoarece Egiptul era o mare
˘ ˆ
putere şi chiar stapanea asupra lui Iuda (2 Regi 23:29–35).
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Dupa caderea Ierusalimului, unii iudei ramaşi ın ţara s-au
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
gandit sa ˆ plece ın Egipt ın speranţa ca vor gasi ocrotire şi si-
˘ ˘ ˘ ˘
guranţa. Insa Iehova i-a avertizat sa nu faca aceasta şi i-a asi-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
gurat ca avea sa-i binecuvanteze daca ramaneau ın Iuda. Dar,
˘ ˆ ˘ ˘
daca fugeau ın Egipt, ‘sabia de care le era frica avea sa-i ajun-
˘ ˘
ga din urma’ (Ier. 42:10–16; 44:30). Ieremia nu menţionea-
˘ ˆ ˘ ˘
za ın scrierile sale daca a vazut sau nu cotropirea Egiptului
˘ ˆ ˘ ˘
de catre babilonieni. Ştim ınsa sigur ca refugiaţii iudei au
˘ ˆ ˆ
trait ımplinirea profeţiei lui Iehova cand Babilonul a cucerit
ˆ ˆ
Egiptul la ınceputul secolului al VI-lea ı.e.n. (Ier. 43:8–13).
15 Ieremia a profeţit şi cum avea sa sfar ˘ ˆ ˘
şeasca Babilonul,
ˆ
cuceritorul Egiptului. Cu un secol ınainte, el a prezis cu
˘ ˘ ˘ ˘
exactitate caderea brusca a Babilonului. El a aratat ca apele
˘
ce constituiau un element al sistemului de aparare al Babi-
˘ ˘ ˘ ˘
lonului aveau ‘sa sece’ şi ca ‘vitejii sai’ nu aveau sa lupte (Ier.
ˆ ˆ
50:38; 51:30). Aceste profeţii s-au ımplinit ın cele mai mici
ˆ
detalii cand mezii şi perşii au deviat apele Eufratului, au
˘ ˆ ˆ
trecut albia fluviului şi au patruns ın oraş, luandu-i pe
˘
14. De ce a fost remarcabila profeţia lui Dumnezeu despre Babilon?
ˆ ˆ
15, 16. Cum s-a ımplinit cuvantul lui Dumnezeu referitor la elibera-
˘
rea poporului sau?
162 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘
babilonieni prin surprindere. Remarcabila este şi profeţia
˘ ˘ ˘ ˘
potrivit careia oraşul avea sa devina un pustiu şi sa nu mai
˘ ˘
fie locuit niciodata (Ier. 50:39; 51:26). Astazi, pe locul unde
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
se ınalţa odinioara mareţul Babilon se gasesc doar nişte rui-
˘
ne, fapt ce atesta exactitatea profeţiei divine.
16 Iehova a declarat prin Ieremia ca˘ iudeii aveau sa˘ le slu-
˘ ˘
jeasca babilonienilor 70 de ani. Dupa aceea, Dumnezeu
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
avea sa-şi aduca poporul ınapoi ın ţara. (Citeşte Ieremia
˘ ˆ ˘
25:8–11; 29:10.) Daniel a crezut cu tarie ın aceasta profeţie,
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
pe baza careia a calculat cand avea sa se sfarşeasca perioada
ˆ ˘ ˘
ın care Ierusalimul era „lasat pustiu“ (Dan. 9:2). „Ca sa se
ˆ ˘ ˆ
ımplineasca cuvantul lui Iehova rostit prin gura lui Iere-
mia“, a spus Ezra, „Iehova a trezit spiritul lui Cirus, regele
Persiei“, cuceritorul Babilonului, pentru a-i restabili pe evrei
ˆ ˆ ˘
ın ţara lor (Ezra 1:1–4). Evreii reıntorşi au putut apoi sa se
ˆ ˘ ˆ ˘
bucure de pace ın ţara şi au restabilit ınchinarea curata, aşa
cum prezisese Ieremia (Ier. 30:8–10; 31:3, 11, 12; 32:37).
17 Ieremia a consemnat şi profeţii care aveau sa˘ se ımpli- ˆ
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
neasca ın viitorul ındepartat. El a declarat: „Iata ce a spus Ie-
ˆ ˆ
hova: «Un glas se aude ın Rama, bocet şi plans amar: Rahe-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
la ışi plange fiii. Nu vrea sa fie mangaiata pentru fiii ei,
˘ ˘ ˘
fiindca nu mai sunt»“ (Ier. 31:15). Se pare ca, dupa distruge-
ˆ ˆ
rea Ierusalimului ın 607 ı.e.n., iudeii captivi au fost adunaţi
ˆ
ın oraşul Rama, la aproximativ opt kilometri nord de Ieru-
˘
salim. E posibil ca, la Rama, unii prizonieri chiar sa fi fost
ˆ ˘
ucişi. Uciderea lor ar fi putut duce la o ımplinire iniţiala a
˘ ˆ ˘ ˆ
profeţiei, ˆ fac and-o, figurativ vorbind, pe ‘Rahela sa-şi plan-
˘ ˘ ˘
ga fiii’. Insa, dupa mai bine de şase sute de ani, regele Irod a
˘
poruncit sa fie ucişi toţi pruncii din Betleem. Evanghelistul
˘ ˘ ˆ
Matei a explicat ca jalea provocata de acel masacru era o ım-
plinire a cuvintelor profetice ale lui Ieremia (Mat. 2:16–18).
ˆ ˆ
17. Explicaţi ın ce fel cuvintele lui Ieremia despre ‘plansul amar’ din
˘
Rama s-ar putea referi la doua situaţii distincte.
˘
Unde sunt edomiţii astazi?

18
ˆ ˆ ˘
In secolul I e.n. s-a ımplinit şi alta profeţie. Dumnezeu
˘
prezisese prin intermediul lui Ieremia ca, printre naţiunile
˘ ˘
care aveau sa fie cucerite de babilonieni, se numara şi Edo-
mul (Ier. 25:15–17, 21; 27:1–7). Mai mult, Dumnezeu
˘ ˘ ˘
spusese ca Edomul avea sa ajunga ca Sodoma şi Gomora,
˘ ˘ ˘ ˘
cu alte cuvinte, ca avea sa nu mai fie locuit niciodata, sa nu
ˆ
mai existe (Ier. 49:7–10, 17, 18). Profeţia lui Iehova s-a ım-
ˆ ˆ ˘
plinit. Unde mai ıntalnim astazi numele ˆ„Edom“ sau
˘
„edomiţi“? Pe o harta a lumii contemporane? In niciun caz.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Ele se gasesc, mai degraba, ın carţile de istorie antica sau de
˘ ˘
istorie biblica ori pe harţi ale lumii de atunci. Potrivit isto-
ˆ ˆ
ricului Josephus Flavius, ın secolul al II-lea ı.e.n., edomiţii
˘ ˘ ˘
au fost obligaţi sa se converteasca la iudaism, iar, odata cu
ˆ ˆ ˘
distrugerea Ierusalimului ın 70 e.n., au ıncetat sa existe ca
popor.
19 Dupa˘ cum am vazut, ˘ ˘
cartea Ieremia este plina de pro-
feţii cu privire la persoane individuale sau la naţiuni.
ˆ
18. Cum s-a ımplinit profeţia lui Dumnezeu referitoare la Edom?
˘
19. Ce dezvaluie cartea Ieremia despre capacitatea lui Dumnezeu de
ˆ
a-şi ımplini profeţiile?
164 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ
Majoritatea acestor profeţii s-au ımplinit deja. Chiar şi nu-
˘ ˘ ˘
mai din acest motiv, cartea biblica Ieremia merita sa fie
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
citita şi studiata. Ea este o dovada de netagaduit ca Iehova,
˘ ˘ ˆ ˆ
mareţul nostru Dumnezeu, a facut ceea ce şi-a pus ın gand
˘ ˆ
şi ca va face la fel şi ın viitor. (Citeşte Isaia 46:9–11.) Acest
ˆ ˘ ˆ ˆ
lucru ne ıntareşte ıncrederea ın ceea ce profeţeşte Biblia.
ˆ
De fapt, ımplinirea unora dintre profeţiile consemnate de
˘ ˆ ˘
Ieremia ne influenţeaza ın mod direct viaţa şi viitorul. Sa
˘ ˆ ˘
analizam ın paragrafele ce urmeaza unele dintre aceste
profeţii.
ˆ ˘
Care sunt unele profeţii ce s-au ımplinit dupa moartea lui
Ieremia şi de ce sunt ele importante pentru noi?

˘ ˆ
PROFEŢII CARE NE INFLUENŢEAZA IN MOD DIRECT
20 O profeţie biblica˘ poate avea mai mult decat ˆ
o singura
˘
ˆ ˘
ımplinire. Acest lucru se poate spune şi despre profeţia fa-
˘ ˘ ˆ
cuta de Isus ca raspuns la ıntrebarea apostolilor referitoare
ˆ
la ‘semnul prezenţei sale şi al ıncheierii acestui sistem’ (Mat.
ˆ ˆ
24:3). Profe ˆ ˘ ţia lui Isus˘ aˆ avut o ımplinire ıntre anii 66 şi
70 e.n. Insa este clar ca, ın anumite privinţe, profeţia se va
ˆ ˆ ˆ
ımplini ın timpul ‘marelui necaz’ ce se va abate asupra ın-
˘
tregului sistem rau din prezent. Acest necaz „va fi un necaz
ˆ ˆ ˘
mare, cum n-a mai fost de la ınceputul lumii pana acum,
nu, şi nici nu va mai fi“ (Mat. 24:21). Astfel de paralele exis-
˘ ˆ
ta şi ın cazul unor profeţii consemnate de Ieremia. Unele ˆ ˘
ˆ ˆ ˆ
dintre aceste profeţii au avut o ımplinire ın 607 ı.e.n. Insa
ˆ ˘ ˘ ˆ
a doua ımplinire urma sa aiba loc mult mai tarziu, cum a
ˆ ˆ ˆ
fost ın cazulˆ profeţiei despre ‘Rahela care ışi plange fiii’ (Ier.
˘
31:15). Intr-adevar, unele lucruri profeţite de Ieremia au le-
˘
20–22. De ce se poate spune ca unele profeţii ale Bibliei, inclusiv une-
ˆ ˘ ˆ
le din cartea Ieremia, au mai mult decat o singura ımplinire? Daţi
exemple.
˘ ˆ ˆ
„Iehova a facut ce-şi pusese ın gand“ 165
˘ ˘ ˆ ˘
gatura cu zilele noastre, iar ımplinirea lor ne influenţeaza
ˆ
ın mod direct.
21 Putem ın ˆ
ţelege aceasta din cartea Revelaţia. Sub inspi-
˘ ˘
raţie divina, apostolul Ioan a facut referire la profeţiile
ˆ ˆ
rostite de ˆ Ieremia cu privire la sfarşitul Babilonului ın
ˆ ˘ ˆ
539 ı.e.n. In Revelaţia gasim paralele ıntre acest eveniment
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
şi ceea ce urmeaza sa se ıntample la o scara mult mai mare.
ˆ ˆ
Printre profeţiile lui Ieremia care s-au ımplinit ın timpurile
˘
moderne este cea despre caderea unui mare imperiu — im-
periul mondial al religiei false, „Babilonul cel Mare“ (Rev.
˘ ˆ
14:8; 17:1, 2, 5; Ier. 50:2; 51:8). Aşa cum se arata ın profe-
˘ ˘
ţie, poporul lui Dumnezeu trebuia ‘sa iasa’ din el pentru a
ˆ ˘ ˘
nu-i ımpartaşi soarta (Rev. 18:2, 4; Ier. 51:6). Iar apele aces-
ˆ ˘ ˘
tui oraş, simbolizandu-i pe locuitorii, sau susţinatorii, sai,
˘
‘aveau sa sece’ (Ier. 51:36; Rev. 16:12).
ˆ
22 In viitor trebuie sa˘ se ımplineasc ˆ ˘
a şi promisiunea lui
˘
Dumnezeu de a aduce razbunare asupra religiei false pen-
˘ ˘
tru cruzimea cu care s-a purtat faţa de poporul sau. Iehova
ˆ ˘ ˘
‘ıi va plati . . . potrivit cu tot ce a facut’ (Ier. 50:29; 51:9; Rev.
ˆ ˆ
18:6). „Teritoriile“ religiei false vor deveni ın mod cert o ın-
tindere pustie (Ier. 50:39, 40).
23 Dupa˘ cum s-a putut observa, profeţiile lui Ieremia au,

de asemenea, un aspect pozitiv. Ieremia a prezis restabilirea


ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ınchinarii adevarate pe pamant ın zilele noastre. Eliberarea
ˆ
iudeilor captivi din anticul Babilon a avut ın timpurile
ˆ
moderne un corespondent ın eliberarea poporului lui
˘
Dumnezeu din Babilonul ˆ cel Mare dupa instaurarea Rega-
ˆ
tului ın ceruri. In sens spiritual, Iehova i-a readus pe
˘ ˆ ˘
slujitorii sai la ınchinarea curata, motiv pentru care aceştia
˘ ˆ ˘
sunt recunoscatori şi bucuroşi. El le binecuvanteaza efortu-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
rile de a-i ajuta pe alţii sa devina ınchinatori ai sai şi sa
˘ ˘ ˆ
23. Ce restabilire spirituala prezisa de Ieremia a avut loc ın secolul
al XX-lea?
˘ ˘
‘Sa nu furam cuvintele’ lui Iehova
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
ascunzandu-le oamenilor ceea ce urmeaza sa se ıntample

˘ ˘ ˘
beneficieze de hrana spirituala din abundenţa. (Citeşte Iere-
˘ ˆ
mia 30:18, 19.) Totodata, suntem martori ai ımplinirii
˘ ˆ ˘
promisiunii lui Iehova potrivit careia ıi va da poporului sau
˘ ˘ ˘
pastori, adica barbaţi maturi din punct de vedere spiritual
ˆ ˘ ˘
care se ıngrijesc cu adevarat de turma şi o ocrotesc (Ier. 3:15;
23:3, 4).
24 Cuvintele lui Ieremia adresate poporului din vechime
ˆ
al lui Dumnezeu conţineau atat o promisiune despre un vi-
ˆ
itor mai bun pentru cei fideli, cat şi un avertisment referitor
la distrugere pentru cei care nu-şi preţuiesc relaţiile cu Ie-
˘ ˘
hova. Acest lucru este valabil şi astazi. Nu putem sa nu
˘ ˆ
remarcam avertismentul cat se poate de serios ce se desprin-
˘ ˆ
de din urmatoarele cuvinte: „Cei ucişi de Iehova vor fi ın
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ziua aceea de la un capat al pamantului pana la celalalt. Nu
˘ ˆ ˆ
24. Ce cuvinte cutremuratoare rostite de Ieremia se vor ımplini ın
viitor?
˘ ˆ ˆ
„Iehova a facut ce-şi pusese ın gand“ 167
ˆ
vor fi nici jeliţi, nici adunaţi, nici ıngropaţi. Vor ajunge ca
˘ ˘ ˆ
balegarul pe faţa pamantului“ (Ier. 25:33).
25 Da, asemenea lui Ieremia, noi traim ˘
timpuri critice. La
ˆ
fel ca ın vremea sa, reacţia oamenilor la mesajul lui Iehova
ˆ ˘
poate ınsemna pentru ei viaţa sau moarte. Slujitorii de as-
˘
tazi ai lui Iehova nu sunt profeţi. Noi nu suntem inspiraţi
˘ ˘ ˘
de Dumnezeu sa adaugam ceva la cuvintele infailibile ale
˘ ˆ
lui Iehova pe care le gasim ın Biblie. Totuşi, am primit po-
˘ ˆ
runca de a predica vestea buna a Regatului ın toate zilele,
ˆ ˘ ˆ
pana la sfarşitul acestui sistem (Mat. 28:19, 20). Noi nu
˘ ˘ ˆ
dorim ‘sa furam cuvintele’ lui Iehova ascunzandu-le oame-
˘ ˘ ˆ ˆ
nilor ceea ce urmeaza sa se ıntample. (Citeşte Ieremia
˘ ˆ ˘
23:30.) Suntem hotaraţi sa nu reducem cu nimic forţa
˘ ˘
cuvintelor sale ca sa nu diminuam efectul lor asupra oame-
nilor. Multe dintre profeţiile transmise de Dumnezeu prin
ˆ ˘ ˘
Ieremia s-au ımplinit, ceea ce ne da asigurarea ca şi cele care
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
nu s-au ımplinit ınca sunt demne de toata ıncrederea. Tre-
˘ ˘
buie sa le spunem oamenilor ca Dumnezeu va face negreşit
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
‘ce şi-a pus ın gand. [El] va ımplini cuvantul sau, pe care l-a
ˆ
poruncit din zilele de demult’! (Plang. 2:17)
26 Analiza activita˘ ţii şi a mesajelor profetice ale lui Iere-
˘ ˘ ˘
mia ar fi incompleta daca nu am acorda atenţie mareţelor
˘ ˘ ˆ
promisiuni facute de Iehova cu privire la „un legamant
˘ ˘ ˘ ˆ
nou“ cu poporul sau, ale carui legi aveau sa fie scrise ın ini-
˘ ˘ ˆ
ma (Ier. 31:31–33). Aceasta profeţie şi ımplinirea ei, care ne
˘ ˆ ˆ
influenţeaza ın mod direct viaţa, vor fi analizate ın capito-
˘
lul urmator.
25. Ce responsabilitate au slujitorii din prezent ai lui Dumnezeu?
ˆ ˘
26. Despre ce profeţie se va discuta ın capitolul urmator?
ˆ ˆ
Ce profeţii din cartea Ieremia s-au ımplinit ın timpurile
moderne? Cum consideraţi profeţiile care nu s-au
ˆ ˆ ˘
ımplinit ınca?
CAPITOLUL PAISPREZECE

ŞI TU POŢI TRAGE ˘ FOLOASE


ˆ
DIN NOUL LEGAMANT
˘ ˆ ˘
IEHOVA i-a dat lui Ieremia o dubla ınsarcinare. Profetul tre-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
buia ‘sa smulga din radacina şi sa darame, sa distruga şi sa
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
sfarame’. Totodata, el trebuia ‘sa construiasca şi sa planteze’.
ˆ ˆ ˘ ˘
Ieremia a ındeplinit prima parte a ınsarcinarii sale demas-
ˆ ˘ ˆ ˆ
cand rautatea iudeilor umflaţi de mandrie şi anunţand
˘ ˘ ˆ ˆ
judecata lui Dumnezeu ˆ ˘ ce avea sa vina atat asupra lor, cat şi
asupra Babilonului. Insa profeţiile lui conţineau şi un mesaj
˘
de speranţa cu privire la viitor. Ieremia a prezis construirea a
ˆ ˆ ˆ ˘
ceea ce Dumnezeu ışi pusese ın gand sa fie construit şi plan-
ˆ ˆ ˆ ˘
tarea a ceea ce Dumnezeu ışi pusese ın gand sa fie plantat.
ˆ ˆ ˘
De exemplu, profetul ındeplinea cea de-a doua parte a ınsar-
˘ ˆ ˆ
cinarii primite cand a ındreptat atenţia spre restabilirea
ˆ
iudeilor ın ţara lor (Ier. 1:10; 30:17, 18).
2 Faptul ca˘ Ieremia a anunţat aceasta˘ restabilire nu ınsem- ˆ
˘ ˘ ˘
na ca Dumnezeu avea sa fie prea indulgent cu poporul sau
˘ ˘ ˘
ori ca avea sa faca vreun compromis de la normele sale de
˘
dreptate. Nu, Iehova avea sa execute judecata ˆ asupra iudeilor
ˆ ˘ ˘
ındaratnici. (Citeşte Ieremia 16:17, 18.) In timpul lui Ieremia,
˘ ˘ ˘
puţini ‘faceau dreptate’ sau ‘cautau fidelitatea’, iar rabdarea
˘ ˘
lui Iehova ajunsese la limita. El a spus: „Am obosit sa-mi tot
˘ ˘ ˆ ˘
para rau“ (Ier. 5:1; 15:6, 7). Acei iudei ‘se ıntorsesera la nele-
˘ ˆ ˘
giuirile stramoşilor lor, ale celor dintai, care n-au vrut sa
ˆ
asculte’ de cuvintele lui Iehova. Mai mult, ei l-au maniat pe
˘ ˆ ˘ ˆ
1. Ce dubla ınsarcinare a ındeplinit Ieremia?
˘ ˆ ˘
2. De ce a executat Iehova judecata asupra poporului sau, şi ın ce ma-
˘
sura l-a corectat el?

168
˘ ˆ
Şi tu poţi trage foloase din noul legamant 169
ˆ
Dumnezeu comiţand adulter spiritual cu dumnezei falşi (Ier.
˘ ˘
11:10; 34:18). Iehova avea sa-şi corecteze poporul, chiar sa-l
ˆ ˘ ˘
disciplineze, „ın masura potrivita“. Drept rezultat, unii iudei
˘ ˆ ˆ ˘
aveau sa-şi dea seama cat de neınţeleapta era calea pe care o
˘ ˆ ˘
urmau şi aveau sa se ıntoarca la el (Ier. 30:11; 46:28).
3 Prin Ieremia, Dumnezeu a prezis ceva ce avea sa˘ aduca˘
˘ ˆ
foloase mult mai mari şi pe termen lung: un nou legamant.
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
Acesta urma sa ınlocuiasca legamantul care fusese ıncheiat
˘ ˆ
cu poporul Israel dupa exodul din Egipt şi care ıl avusese ca
ˆ ˘ ˘
mediator pe Moise. Avem motive ıntemeiate sa acordam
˘ ˆ
atenţie noului legamant, care constituie un aspect remar-
cabil al scrierilor profetice ale lui Ieremia. (Citeşte Ieremia
˘
31:31, 32.) Un motiv important este ca Isus Cristos a vorbit
ˆ
despre el cand a instituit Cina Domnului (Luca 22:20). Apos-
˘ ˘ ˆ ˆ
tolul Pavel a facut şi el referire la acest legamant cand le-a
scris evreilor. El a citat profeţia lui Ieremia şi a subliniat im-
˘ ˆ
portanţa noului legamant (Evr. 8:7–9). Dar ce este de fapt noul
˘ ˆ ˆ
legamant? De ce a fost necesar? Cine sunt cei implicaţi ın
˘ ˆ
noul legamant şi ce foloase avem personal de pe urma lui?
ˆ
Vom vedea ın continuare.
˘ ˆ
DE CE A FOST NECESAR NOUL LEG AMANT?
4 Pentru a ne face o idee clara˘ despre noul legam ˘ ˆ
ant, tre-
ˆ ˆ ˘ ˆ
buie mai ıntai sa ınţelegem menirea celui de dinainte,
˘ ˆ ˆ
legamantul Legii. Acesta servea mai multor scopuri ın ce pri-
˘ ˆ ˘
veşte naţiunea ce aştepta Samanţa promisa prin care mulţi
˘ ˆ ˆ ˘
aveau sa fie binecuvantaţi (Gen. 22:17, 18). Acceptand lega-
ˆ ˘
mantul Legii, israeliţii au devenit ‘proprietatea speciala’ a lui
˘ ˆ
Dumnezeu. Sub acest legamant, preoţii naţiunii Israel prove-
ˆ ˘ ˘ ˆ
neau din tribul lui Levi. Cand a facut acest legamant naţional
ˆ
ıntre El şi Israel la muntele Sinai, Iehova a vorbit despre „un
ˆ ˘ ˘ ˆ
regat de preoţi şi o naţiune sfanta“, dar nu a dezvaluit cand
˘ ˘ ˘ ˆ
3. De ce trebuie sa acordam atenţie profeţiei despre noul legamant?
˘ ˆ
4. Ce s-a realizat prin legamantul Legii?
170 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˆ ˆ ˘
şi cum avea sa fie ıntemeiat acesta (Ex. 19:5–8). Pana atunci
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ınsa, legamantul Legii arata clar ca israeliţii nu puteau res-
ˆ ˆ ˘ ˘
pecta ın mod deplin Legea şi scotea astfel ın evidenţa pacatele
˘ ˘
lor. De aceea, sub Lege, israeliţii trebuiau sa aduc ˆ a cu regula-
˘
ritate jertfe pentru acoperirea pacatelor lor. In mod evident,
˘ ˘ ˘
era nevoie de ceva mai mult, de o jertfa perfecta care sa nu
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
trebuiasca sa fie repetata. Da, era ıntr-adevar nevoie de ierta-
˘
rea pentru totdeauna a pacatului (Gal. 3:19–22).
ˆ
5 Incepem, astfel, sa ınţelegem de ce, chiar daca˘ legam
˘ ˆ ˘ ˆ
an-
ˆ ˘ ˆ
tul Legii era ınca ın vigoare, Dumnezeu l-a inspirat pe Ieremia ˆ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
sa profeţeasca despre un alt legamant, noul legamant. Insa,
ˆ ˆ ˘ ˘
ın iubirea şi ın bunatatea sa, Iehova a dorit sa ofere ajutor
permanent nu doar unei singure naţiuni. Referitor la cei care
˘ ˆ ˘ ˆ
aveau sa fie incluşi ın viitorul legamant, Dumnezeu a spus
prin intermediul lui Ieremia: „Le voi ierta nelegiuirea şi
˘
nu-mi voi mai aduce aminte de pacatul lor“ (Ier. 31:34). Deşi
˘ ˘ ˘ ˆ
aceasta promisiune a fost facuta ın zilele lui Ieremia, ea le
˘ ˘ ˘
ofer
ˆ a tuturor oamenilor o minunata perspectiva de viitor.
In ce fel?
6 Suntem ınc ˆ ˘ ˘ ˘
a imperfecţi şi deseori conştientizam aceasta
˘ ˘ ˘
realitate cruda. Sa luam exemplul unui frate care s-a luptat
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
cu o problema personala serioasa. El marturiseşte: „Ma sim-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ţeam ıngrozitor cand aveam o recidiv ˆ a. Credeam ca n-o sa-mi
˘ ˘ ˘
potˆ repara niciodata greşelile. Imi era greu chiar şi sa ma rog.
˘ ˘
Incepeam prin a spune: «Iehova, nu ştiu daca ai sa-mi asculţi
˘
rugaciunea, dar . . .»“. Unii dintre cei care au avut astfel de
˘
recidive sau care au comis un pacat au simţit ca şi cum un
ˆ ˘ ˆ
„nor gros“ le ımpiedica rugaciunile (Plang. 3:44). Alţii au fost
ˆ ˘ ˘
chinuiţi ani la rand de amintirea faradelegilor din trecut.
Chiar şi cei care, de altfel, sunt creştini exemplari ar putea
ˆ ˘
spune lucruri pe care, mai tarziu, le regreta (Iac. 3:5–10).
˘ ˆ
5. De ce a prezis Iehova instituirea noului legamant?
˘ ˆ
6, 7. a) Ce simt unii din cauza pacatelor comise? b) De ce poate fi ın-
˘ ˘ ˆ
curajator sa cunoaştem mai multe detalii despre noul legamant?
˘ ˆ
Şi tu poţi trage foloase din noul legamant 171

7 ˘ ˘ ˘
Niciunul dintre noi nu ar trebui sa creada ca lui nu i se
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
poate ıntampla sa adopte o conduita greşita (1 Cor. 10:12). Şi
˘
apostolul Pavel a fost conştient ca era supus greşelii. (Citeşte
˘ ˘ ˘ ˆ
Romani 7:21–25.) De aceea, ar trebui sa pastram viu ın minte
˘ ˆ ˘ ˘
noul legamant. Dumnezeu a aratat ca un aspect fundamen-
˘ ˆ ˘
tal al noului legamant va fi ca El nu-şi va mai aduce aminte
˘ ˘
de pacate. Iata un folos nespus de mare! Profeţirea acestui lu-
˘
cru trebuie sa-l fi impresionat profund pe Ieremia. Şi noi
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
suntem la fel de impresionaţi pe masura ce ınvaţam mai
˘ ˆ
multe despre noul legamant şi vedem ce foloase ne poate
aduce el.
˘ ˆ
De ce a instituit Dumnezeu un nou legamant?

˘ ˆ
CE ESTE NOUL LEG AMANT?
8 ˆ ˘ ˆ
Cu cat ajungem sa-l cunoaştem mai ındeaproape pe Ie-
ˆ ˘ ˆ
hova, cu atat ne dam mai bine seama cat de bun şi de
ˆ ˘ ˆ
ındurator este el cu oamenii imperfecţi (Ps. 103:13, 14). Cand
˘ ˆ
a rostit profeţia referitoare la noul legamant, Ieremia a scos
ˆ ˘ ˘
ın evidenţa ca Iehova ‘va ierta nelegiuirea’ şi nu-şi va mai
˘ ˘
aduce aminte de pacate (Ier. 31:34). Probabil ca Ieremia s-a
ˆ ˘
ıntrebat cum avea Dumnezeu sa acorde o astfel de iertare.
˘ ˆ
Profetul trebuie sa fi ınţeles cel puţin un lucru: Vorbind de-
˘ ˆ ˆ
spre un nou legamant, Dumnezeu se referea la oˆ ınţelegere,
˘ ˆ
sau un acord, ce avea sa existe ıntre El şi oameni. Intr-un anu-
˘ ˆ ˘
me fel, prin acest legamant, Iehova avea sa realizeze ceea ce
˘ ˆ
l-a inspirat pe Ieremia sa descrie ın linii mari, inclusiv ierta-
˘ ˘
rea pacatelor. Mai multe detalii urmau sa fie cunoscute pe
˘ ˘ ˘ ˘
masura ce Dumnezeu avea sa dezvaluie alte lucruri despre
˘ ˘ ˘
scopul sau, implicit despre ceea ce urma sa faca Mesia.
9 Probabil ca˘ aţi observat parin ˘ ˆ ˘ ˘
ţi care ışi rasfaţa copiii şi nu
ˆ ˘
ıi disciplineaza. Ar proceda Iehova aşa? Nicidecum! Acest
ˆ ˆ
lucru reiese clar din felul ın care a intrat ın vigoare noul
˘ ˘ ˘
8, 9. Cu ce sacrificiu a facut Iehova posibila iertarea pacatelor?
172 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
legamant. In loc sa anuleze pur şi simplu pacatele, Dumnezeu
ˆ
şi-a respectat cu rigurozitate normele de dreptate furnizand
˘ ˘
baza legala pentru iertarea pacatelor. Aceasta a presupus un
ˆ
mare sacrificiu din partea sa. Vom ınţelege mai multe obser-
ˆ ˘ ˆ
vand ce a scris Pavel cu referire la noul legamant. (Citeşte
˘
Evrei 9:15, 22, 28.) Apostolul a menţionat ‘eliberarea prin ras-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
cumparare’ ˆ şi a spus ca „far a varsare de sange nu exista
˘ ˆ ˆ
iertare“. In cazul noului legamant, nu era vorba de sangele
˘ ˘
taurilor sau al ţapilor aduşi ca jertfa sub Lege. Nu, noul lega-
ˆ ˆ
mant a fost validat de sangele lui Isus. Pe baza acestei jertfe
˘ ˘
perfecte, Iehova putea ‘sa ierte nelegiuirea şi pacatul’ pentru
˘ ˆ
totdeauna (Fap. 2:38; 3:19). Dar cine avea ˆ sa fie inclus ın noul
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
legamant şi sa obţina aceasta iertare? In niciun caz naţiunea
˘ ˘ ˘ ˘
evreiasca. Isus a spus ca Dumnezeu avea sa respinga poporul
˘ ˘
evreu, ce oferea jertfe de animale sub Lege, şi ca avea sa alea-
˘ ˘
ga o alta naţiune (Mat. 21:43; Fap. 3:13–15). Aceasta s-a
˘
dovedit a fi „Israelul lui Dumnezeu“, alcatuit din creştinii
ˆ ˘ ˆ ˆ
unşi cu spirit sfant. Simplu spus, legamantul Legii a fost ın-
ˆ ˘ ˆ
cheiat ıntre Dumnezeu şi Israelul natural, iar noul legamant,
ˆ ˆ
ıntre Dumnezeu şi Israelul spiritual, avandu-l ca Mediator pe
Isus (Gal. 6:16; Rom. 9:6).
˘ ˆ
Şi tu poţi trage foloase din noul legamant 173

10 ˘
Ieremia l-a numit pe „Cel care vine“, pe Mesia, ‘vlasta-
ˆ
rul’ lui David. Acest nume este foarte potrivit. Chiar ın timpul
˘
activitaţii de profet a lui Ieremia, linia familiei regale a lui
ˆ ˘ ˘
David a fost ıntrerupta, asemenea unui copac ce este taiat.
ˆ
Totuşi, buturuga lui nu a murit. Mai tarziu, pe linia genealo-
˘ ˘
gica a regelui David s-a nascut Isus. El a putut fi numit
˘ ˘
„Iehova este Dreptatea noastra“, ceea ce subliniaza preocu-
˘ ˘
parea deosebita a lui Dumnezeu pentru aceasta calitate.
˘ ˘
(Citeşte Ieremia 23:5, 6.) Iehova a permis ca Fiul sau unic-nas-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
cut sa sufere şi sa moara pe pamant. Apoi, ın armonie cu
˘
normele sale de dreptate, Iehova a putut sa aplice valoarea
˘ ˘ ˘ ˘
jertfei de rascumparare a ‘vlastarului’ lui David ca baza pen-
tru iertare (Ier. 33:15). Acest lucru le-a oferit posibilitatea unor
˘ ˘ ˘
oameni sa fie declaraţi „drepţi pentru viaţa“ şi sa fie unşi cu
ˆ ˘ ˆ
spirit sfant, devenind astfel participanţi la noul legamant. Ca
˘ ˆ ˘
o dovada ın plus a preocuparii lui Dumnezeu pentru drepta-
ˆ
te, alte persoane care nu sunt direct implicate ın acest
˘ ˆ
legamant pot trage şi chiar trag foloase de pe urma lui, aşa
ˆ
cum vom vedea ın continuare (Rom. 5:18).
11 Care sunt alte tras ˘ ˘ ˘ ˆ
aturi distinctive ale noului legamant?
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Putem remarca o diferenţa majora ıntre noul legamant şi le-
˘ ˆ ˘ ˆ
gamantul Legii mozaice daca ne gandim pe ce au fost scrise
˘ ˘
legile celor doua legaminte. (Citeşte Ieremia 31:33.) Cele zece
˘ ˆ
porunci ale legamantului Legii au fost scrise ˆ ˘ pe table de pia-
˘ ˆ ˘ ˘
tra, care, ın cele din urma, au disparut. Insa Ieremia a profeţit
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ca legea noului legamant avea sa fie scrisa ın inima oameni-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
lor şi ca avea sa dainuie. Participanţii la noul legamant,
˘ ˘ ˘
creştinii unşi, apreciaza cu adevarat aceasta lege. Dar ce se
ˆ
poate spune despre cei care nu sunt efectiv incluşi ın noul
˘ ˆ ˘
legamant, adica despre membrii clasei „alte oi“, care au
˘
10. a) Cine este ‘vlastarul’ lui David? b) Ce foloase pot trage oamenii
˘ ˘
datorita acestui „vlastar“?
˘ ˘ ˆ
11. a) Pe ce este scrisa legea noului legamant? b) De ce membrii cla-
˘ ˘ ˆ
sei „alte oi“ apreciaza legea noului legamant?
„Legea lui Cristos“
ˆ ˘ ˘
ne ındeamna sa-i slujim
˘
lui Iehova de bunavoie

˘
speranţa de a trai veşnic pe
˘ ˆ
pamant? (Ioan 10:16) Şi aceş-
ˆ ˘ ˘ ˆ
tia ışi gasesc desfatarea ˆ ın
legea lui Dumnezeu. Intr-un
anumit sens, ei sunt aseme-
˘
nea locuitorilor straini din
Israel care au acceptat Legea
˘
mozaica şi au tras foloase din
ea (Lev. 24:22; Num. 15:15).
12 Dar ce este legea scri-
˘ ˆ
sa ın inima creştinilor unşi?
˘
Ea este numita şi „legea lui
˘
Cristos“. Aceasta lege a fost
˘ ˆ ˆ
data mai ıntai israeliţilor
spirituali, care sunt incluşi
ˆ ˘ ˆ
ın noul legamant (Gal. 6:2;
˘ ˆ
Rom. 2:28, 29). „Legea lui Cristos“ poate fi rezumata ıntr-un
ˆ
singur cuvant: iubire (Mat. 22:36–39). Dar cum ajung creşti-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
nii unşi sa aiba aceasta lege scrisa ın inima lor? Ei studiaza
ˆ ˘ ˆ ˘
Biblia şi se ındreapta spre Dumnezeu ın rugaciune. Aceste as-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
pecte ale ınchinarii adevarate sunt doua modalitaţi esenţiale
ˆ ˘ ˘
de a scrie legea lui Iehova ın inima. Prin urmare, ele trebuie sa
˘
faca parte din viaţa de zi cu zi a tuturor creştinilor ade-
˘
varaţi, inclusiv a celor care nu sunt participanţi la noul
˘ ˆ ˘
legamant, dar care doresc sa se bucure de foloasele ce de-
curg din el.
13 „Legea lui Cristos“ mai este numita˘ şi „legea perfecta˘ a
˘
libertaţii“ sau „legea unui popor liber“ (Iac. 1:25; 2:12). Mulţi
˘ ˆ
12, 13. a) Ce este legea noului legamant? b) De ce, sub „legea lui Cris-
ˆ ˘
tos“, nu ne simţim constranşi sa-i slujim lui Dumnezeu?
˘ ˆ
Şi tu poţi trage foloase din noul legamant 175
˘ ˘
s-au nascut sub Legea mozaica, dar nimeni nu se naşte sub
˘ ˆ ˘
noul legamant sau sub legea lui Cristos. Sub aceasta lege, ni-
˘ ˆ
cio persoana nu-i slujeşte lui Dumnezeu din constrangere.
˘ ˘ ˘ ˘
Dimpotriva, ne bucuram sa ştim ca legea lui Iehova poate fi
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
scrisa ın inima şi ca, astazi, oamenii pot avea parte de foloa-
˘ ˆ
sele eterne ale legamantului despre care a profeţit Ieremia.
˘ ˘
Cum a facut Dumnezeu posibila iertarea prin intermediul
˘ ˆ ˆ ˘
noului legamant? Cum putem ınvaţa despre legea care
˘ ˆ ˘
este scrisa ın inima?

˘ ˆ
CINE TRAGE FOLOASE DIN NOUL LEG AMANT
ˆ
14 Cand ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
afla ca noul legamant este ıncheiat cu cei 144000,
ˆ ˘
unii s-ar putea gandi ca doar aceştia trag foloase de pe urma
ˆ
lui. Probabil cred acest lucru deoarece numai cei unşi se ım-
˘ ˘ ˘
partaşesc din embleme la Comemorarea anuala a morţii lui
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
Cristos, ocazie ın care vinul reprezinta „sangele legamantu-
˘ ˆ ˘ ˘
lui“ (Mar. 14:24). Sa ne amintim ınsa ca participanţii la noul
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
legamant alcatuiesc ımpreuna cu Isus „samanţa“ lui Avraam,
ˆ
prin care vorˆ fi binecuvantate toate naţiunile (Gal. 3:8, 9, 29;
ˆ ˆ
Gen. 12:3). Intr-un anume fel, Iehova ışi va ımplini prin in-
˘ ˆ ˆ
termediul noului legamant promisiunea de a binecuvanta
ˆ ˘ ˆ
ıntreaga omenire prin „samanţa“ lui Avraam.
15 Isus Cristos, partea principala˘ a seminţei lui Avraam, slu-
˘ ˘
jeşte ca Mare Preot. El a oferit jertfa perfecta care face posibil ˆ a˘
˘
iertarea greşelilor şi a pacatelor. (Citeşte Evrei 2:17, 18.) Insa
ˆ ˘
Dumnezeu a profeţit ınca din vechime instituirea ˆ ‘unui regat
de preoţi şi a unei naţiuni sfinte’ (Ex. 19:6). In poporul Israel,
preoţii proveneau dintr-un trib, iar regii, dintr-un alt trib. Aşa-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
dar, cum avea sa vina ın existenţa aceasta promisa naţiune de
regi şi preoţi? Apostolul Petru şi-a adresat prima scrisoare celor
ce erau sfinţiţi prin spirit (1 Pet. 1:1, 2). El i-a numit pe aceştia
ˆ ˘ ˆ
14. Cine trage, ın mod evident, foloase de pe urma noului legamant?
˘ ˆ
15. Ce rol s-a profeţit ca vor ındeplini cei unşi?
176 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˆ ˘ ˘
„o preoţie regala, o naţiune sfanta, un popor care sa fie o pro-
˘ ˆ
prietate speciala“ (1 Pet. 2:9). Astfel, creştinii unşi, incluşi ın
˘ ˆ
noul legamant, vor sluji ca preoţi sub conducerea lui Cristos.
˘ ˆ ˆ ˘
Sa ne gandim ce ınseamna acest lucru. Zilnic avem de purtat
˘ ˘ ˆ ˘
o lupta deoarece suntem sub influenţa pacatului, care ınca
‘domneşte’ ca rege. Cei care vor sluji ca subpreoţi vor fi trecut
˘ ˆ ˘ ˘
prin aceasta situaţie (Rom. 5:21). Ei vor şti ce ınseamna sa gre-
˘ ˘ ˆ ˘
şeşti şi sa te lupţi cu sentimentele de vinovaţie. Astfel, ımpreuna
ˆ ˘ ˆ ˘
cu Cristos, ei vor putea manifesta ınţelegere faţa de noi pana
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
cand vom ınvinge ınclinaţiile pacatoase.
ˆ
16 In Revelaţia 7:9, 14, cei din ‘marea mulţime’ sunt descrişi
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ca fiind „ımbracaţi ın robe albe“, ceea ce ınseamna ca ei sunt
ˆ ˘
curaţi ın ochii lui Dumnezeu. Aceasta mare mulţime, care are
ˆ
perspectiva de a supravieţui ‘necazului celui mare’, este stran-
˘ ˆ ˆ ˘
sa ın prezent. Prin urmare, ınca de pe acum, membrii ei sunt
ˆ
ıntr-un anumit sens consideraţi drepţi de Dumnezeu. Ei sunt
declaraţi drepţi ca prieteni ai lui Iehova (Rom. 4:2, 3; Iac. 2:23).
˘
Nu este acesta un folos nepreţuit! Daca faci parte din marea
˘ ˘ ˆ ˘
mulţime, poţi fi sigur ca Dumnezeu doreşte sa te ajute ın stra-
˘ ˆ ˆ ˘
duinţa ta de a ramane curat ın ochii sai.
17 Dar ce se ınt ˆ ˆ ˘ ˘
ampla cu pacatele celor pe care Dumnezeu
ˆ ˘ ˆ
ıi aproba? Aşa cum am observat ın paragrafele anterioare, Ie-
hova a spus prin intermediul lui Ieremia: „Le voi ierta
˘
nelegiuirea şi nu-mi voi mai aduce aminte de pacatul lor“
(Ier. 31:34). Dumnezeu ˆ face aceasta pentru cei unşi pe baza
˘ ˘ ˘
jertfei lui Isus. In mod asemanator, el poate ierta pacatele
ˆ ˘
membrilor marii mulţimi pe baza aceluiaşi ‘sange al lega-
ˆ ˘
mantului’. Afirmaţia potrivit careia Dumnezeu nu-şi va mai
˘ ˘
„aduce aminte“ de pacate nu transmite ideea ca lui Dumne-
˘ ˘
zeu i se vor şterge din memorie pacatele oamenilor, astfel ca
nu şi le va mai putea aminti. Cuvintele lui Ieremia sugerea-
ˆ
16. De ce este ıncurajator textul din Revelaţia 7:9, 14 pentru cei din
‘marea
ˆ mulţime’? ˘
17. In ce sens Iehova nu-şi mai „aduce aminte“ de pacate?
˘ ˆ
Şi tu poţi trage foloase din noul legamant 177
˘ ˘ ˘ ˘
za mai degraba ca, dupa ce Iehova a aplicat disciplinarea ne-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
cesara şi l-a iertat pe un pacatos penitent, el ‘arunca ınapoia
˘ ˘ ˘
sa’ pacatul din trecut, adica nu mai permite ca acesta sa-i in-
˘ ˘ ˘ ˆ
fluenţeze atitudinea faţa de acea persoana. Sa ne gandim
˘ ˆ ˘ ˘
la pacatele pe care le-a comis regele David ın legatura cu
Bat-Şeba şi cu Urie. David a fost mustrat şi a suportat conse-
cinţele nelegiuirilor sale (2 Sam. 11:4, 15, 27; 12:9–14; Is.
˘
38:17). Totuşi, Dumnezeu nu l-a tras la raspundere pe David
ˆ ˘
la nesfarşit pentru acele pacate. (Citeşte 2 Cronici 7:17, 18.) Aşa
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
cum se arata ın noul legamant, odata ce Iehova iarta pacate-
˘
le pe baza jertfei lui Isus, el nu le mai aminteşte niciodata
(Ezec. 18:21, 22).
18 Prin urmare, noul legam ˘ ˆ ˆ ˘
ant scoate ın evidenţa un aspect
˘ ˘ ˆ
deosebit al relaţiilor lui Dumnezeu cu oamenii pacatoşi, atat
ˆ ˘ ˆ ˆ
cu cei unşi, care sunt incluşi ın noul legamant, cat şi cu cei
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
care au speranţa pamanteasca. Putem avea ıncredere ca, oda-
˘ ˘
ta ce Iehova ne-a iertat pacatele, el nu le mai aminteşte
ˆ ˘
ımpotriva noastra. Astfel, din promisiunea lui Dumnezeu re-
˘ ˆ ˘
feritoare la noul legamant se desprinde o ˆ lecţie importanta
˘ ˆ ˘ ˘
pentru fiecare dintre noi. Sa ne ıntrebam: Incerc sa-l imit pe
˘ ˆ
Iehova şi sa nu mai aduc ın discuţie greşelile pe care am spus
˘
deja ca le-am iertat? (Mat. 6:14, 15) Acest lucru este valabil
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
atat ın cazul greşelilor minore, cat şi ın cazul pacatelor gra-
˘
ve, cum ar fi adulterul comis de partenerul creştin. Daca
˘
partenerul nevinovat decide sa-l ierte pe cel care a comis
˘ ˘
adulter şi care s-a cait, nu ar fi oare corect ‘sa nu-şi mai adu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ca aminte’ de acel pacat? E adevarat, nu este uşor ‘sa aruncam
ˆ ˘
ınapoia noastra’ greşelile altora, totuşi aceasta este o modali-
tate prin care-l putem imita pe Iehova.1
˘ ˆ
1 Dispoziţia lui Dumnezeu de a ierta a fost ilustrata de felul ın care
s-a purtat Osea cu Gomer. Vezi explicaţia versetelor din Osea 2:14–16
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
ın cartea Sa ne traim viaţa avand ın vedere ziua lui Iehova, paginile
128–130.
˘ ˆ
18, 19. Ce lecţie despre iertare desprindem din noul legamant?
178 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

19 ˆ ˘ ˘
Lecţia despre iertare pe care o ınvaţam din profeţia re-
˘ ˆ ˘
feritoare la noul legamant poate fi aplicata chiar şi cu privire
˘ ˘ ˘
la o persoana care a fost exclusa, dar care s-a cait şi a fost
˘ ˘ ˘ ˘
reintegrata. Sa presupunem ca acea persoana ne-a provocat
˘ ˆ ˘
o paguba sau ne-a stricat ın vreun fel reputaţia. Acum, ca a
˘ ˆ
fost reprimita ın mijlocul congregaţiei, cum ne va influen-
ˆ ˆ
ţa ceea ce citim ın Ieremia 31:34 modul ın care o privim şi
˘ ˘
ne comportam faţa de ea? O vom ierta şi nu vom mai
˘ ˘
aminti raul pe care ni l-a facut? (2 Cor. 2:6–8) Toţi cei care
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
manifesta apreciere faţa de noul legamant ar trebui sa se
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
straduiasca sa aplice aceasta lecţie ın viaţa de zi cu zi.
ˆ ˘ ˘
Cum putem aplica lecţia despre iertare pe care o ınvaţam
˘ ˆ
din noul legamant?

ˆ ˘
BINECUVANTARILE PREZENTE ˘ ˆ ŞI VIITOARE
ALE NOULUI LEG AMANT
ˆ
20 In zilele lui Ieremia, mulţi iudei gandeau ˆ ˘
ca „Iehova
˘
nu va face nici bine, nici rau“ (Ţef. 1:12). Deşi cunoşteau
ˆ ˘ ˘
ıntr-o oarecare masura cine este Iehova şi ce fel de persoa-
˘ ˘ ˘ ˘
na este el, aceştia credeau ca Dumnezeu nu avea sa faca
˘ ˘
nimic şi ca nici nu aştepta din partea lor sa respecte vreo
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
norma. Noi ınsa ştim ca niciun lucru nu scapa atenţiei lui
˘ ˘ ˘
Dumnezeu. Avem o teama plina de respect faţa de el şi, cu
˘ ˘ ˘
siguranţa, nu dorim sa facem ceea ce este rau (Ier. 16:17).
˘ ˘ ˘
Totodata, ştim ca Iehova este un Tata binevoitor. El vede
˘ ˘
faptele noastre bune, indiferent ca alţii le observa sau nu
(2 Cron. 16:9).
21 Sa˘ remarcam ˘
un alt aspect semnificativ al noului lega-
˘
ˆ ˆ ˘ ˆ
mant: „Voi pune legea mea ınlauntrul lor şi o voi scrie ın
˘
20. Cum se deosebeşte atitudinea noastra de cea a multor iudei din
vremea lui Ieremia?
˘ ˘
21, 22. De ce nu mai este nevoie sa ni se spuna „cunoaşteţi-l pe Ie-
hova“?
˘ ˆ
Şi tu poţi trage foloase din noul legamant 179

Toţi slujitorii fideli ai lui Dumnezeu se vor bucura


ˆ ˘
de binecuvantarile promise de el pentru viitor

ˆ ˘
inima lor. Eu voi fi Dumnezeul lor . . . Nu vor mai ınvaţa
˘ ˘ ˆ
fiecare pe semenul sau şi fiecare pe fratele sau, zicand: «Cu-
˘ ˘
noaşteţi-l pe Iehova!», fiindca toţi ma vor cunoaşte“ (Ier.
˘ ˆ
31:33, 34). Cei unşi de pe pamant din zilele noastre au do-
˘ ˆ ˘
vedit ca au legea lui Dumnezeu ınlauntrul lor. Ei iubesc
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
adevarurile ˆgasite ın ea şi nu se bazeaza pe ınvaţaturile
ˆ ˘ ˘
oamenilor. In plus, le ımpartaşesc cu bucurie cunoştinţa
180 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˘
biblica celor ce alcatuiesc marea mulţime. Astfel, şi cei cu
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
speranţa pamanteasca ajung sa-l cunoasca şi sa-l iubeasca
˘ ˆ ˘
pe Iehova. Ei se supun de bunavoie ındrumarii lui Dumne-
ˆ ˆ
zeu şi au ıncredere ˆ ın promisiunile sale. Probabil şi tu eşti
ˆ
unul dintre ei. Il cunoşti bine pe Dumnezeu şi eşti ın rela-
˘
ţii apropiate cu el. Nu eşti de acord ca acesta este un folos
extraordinar?
22 Dar cum ai reuşit sa- ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ţi ıntareşti relaţiile cu Iehova? Fara
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
ındoiala ca ıţi aminteşti unele ocazii ın care ai simţit ca el
˘ ˘ ˘ ˘
ţi-a raspuns la rugaciuni. Ocaziile de acest fel te-au facut sa
apreciezi şi mai mult personalitatea lui Dumnezeu. Ori poa-
˘ ˘ ˆ
te ca ai simţit sprijinul sau cand ţi-ai amintit un verset biblic
˘ ˘
ce te-a ajutat sa faci faţa unei situaţii grele. Preţuieşte astfel
˘ ˘ ˆ
de momente! Pe masura ce vei studia Cuvantul lui Iehova,
ˆ ˆ ˘
ıţi vei adanci tot mai mult cunoştinţa despre el. Iata un fo-
los de care ne vom bucura pentru eternitate!
23 Datorita˘ noului legam ˘ ˆ
ant, putem avea parte ın prezent
ˆ
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
de ınca o binecuvantare. Ştiind ca Iehova acorda iertare po-
˘ ˆ ˘ ˘
trivit acestui legamant, ne poate fi mai uşor sa ne eliberam
˘ ˘
de sentimentele persistente de vinovaţie. De pilda, unele fe-
˘ ˆ
mei care au facut avort ınainte de a cunoaşte normele lui
˘
Dumnezeu pot avea un sentiment acut de vinovaţie şi de
˘ ˘ ˆ
amaraciune deoarece au curmat ın mod voit viaţa unei fiin-
ˆ ˆ
ţe umane aflate ın dezvoltare. Alte persoane pot ıncerca ˆ ˘
ˆ ˘
astfel de sentimente deoarece au ucis oameni ın razboi. Insa
˘ ˘
jertfa de rascumparare a lui Isus, ce constituie baza noului
˘ ˆ ˘ ˘
legamant, face posibila iertarea celor ce se caiesc sincer. Prin
˘ ˘ ˘
urmare, putem fi convinşi ca, daca Iehova ne-a iertat paca-
ˆ ˘ ˘
tele, el priveşte problema ca ıncheiata. Aşadar, nu trebuie sa
˘ ˘
staruim cu mintea asupra pacatelor pe care Iehova le-a ier-
tat cu largheţe!
ˆ
23. De ce, cunoscandu-l pe Iehova, ne putem elibera de sentimente-
˘
le inutile de vinovaţie?
˘ ˆ
Şi tu poţi trage foloase din noul legamant 181

24 ˘ ˘ ˘ ˘
O dovada impresionanta a marinimiei cu care iarta
˘ ˆ
Dumnezeu se gaseşte ın Ieremia 31:20. (Citeşte.) Cu zeci de
ˆ
ani ınainte de zilele lui Ieremia, Iehova a pedepsit regatul
de nord al celor zece triburi ale lui Israel (reprezentat de
Efraim, tribul cel mai important) din cauza idolatriei. Lo-
˘ ˆ
cuitorii sai au fost duşi ın exil. Totuşi, Dumnezeu avea
˘ ˘
sentimente profunde şi manifesta afecţiune tandra faţa de
ˆ ˘
oamenii acelei naţiuni. El ınca ţinea la ei ca la „un copil
ˆ ˆ ˘ ˘
mult iubit“. Cand se gandea la ei, ‘launtrul sau se tulbura’.
˘ ˘ ˆ ˘
Aceasta relatare, pe care o gasim ın contextul noului lega-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
mant, arata cu cata largheţe ıi iarta Iehova pe cei care se
˘ ˘
caiesc de conduita greşita din trecut.
25 Promisiunea lui Iehova de a ierta pacatele ˘
prin inter-
˘ ˆ ˆ ˆ
mediul noului legamant se va ımplini ın mod deplin la
ˆ ˆ
sfarşitul Domniei Milenare a lui Cristos. Isus Cristos ım-
˘ ˆ
preuna cu cei 144000 de subpreoţi ıi vor fi restabilit la
˘
perfecţiune pe oamenii loiali. Dupa testul final, oamenii
vor fi membri cu drepturi depline ai familiei universa-
le a lui Iehova. (Citeşte Romani 8:19–22.) ˆ ˘ De secole,
˘
omenirea geme sub povara pacatului. Insa atunci creaţia
˘
umana se va bucura de „glorioasa libertate a copiilor lui
˘ ˘
Dumnezeu“, fiind eliberata de pacat şi de moarte. Prin
˘ ˘ ˘
urmare, suntem convinşi ca, datorita acestei masuri iubi-
˘ ˆ
toare, noul legamant, putem obţine multe foloase. Prin
˘ ˆ ˆ
‘vlastarul’ lui David putem avea parte de foloase atat ın pre-
ˆ ˆ
zent, cat şi ın viitor, pentru eternitate, şi ne vom putea
˘ ˆ ˘ ˆ
bucura de viaţa cand Iehova va face „dreptate pe pamant“!
(Ier. 9:24; 33:15)
ˆ
24. De ce este ıncurajator versetul din Ieremia 31:20?
˘ ˘
25. Ce motive avem sa-i fim recunoscatori lui Iehova pentru noul le-
˘ ˆ
gamant?
˘ ˆ ˆ
Cum putem trage foloase din noul legamant ın prezent
ˆ
şi ın viitor?
CAPITOLUL CINCISPREZECE

˘
„NU POT SA TAC“
ˆ ˘
„ASCULTAŢI cuvantul lui Iehova.“ Aceste cuvinte au rasunat
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
pe strazile şi ın pieţele Ierusalimului ıncepand din 647 ı.e.n.
Profetul lui Dumnezeu a anunţat mesajul divin cu zel neo-
ˆ ˆ
bosit. Chiar şi cand oraşul a fost distrus 40 de ani mai tarziu,
ˆ
el a repetat acest ındemn (Ier. 2:4; 42:15). Dumnezeul Atot-
˘
puternic a trimis profeţi pentru a se asigura ca iudeii aveau
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
posibilitatea sa auda sfaturile sale şi sa se caiasca. Aşa cum
˘ ˆ ˘
am vazut ıntr-un capitol anterior, Ieremia a fost o figura mar-
˘ ˘ ˆ ˆ
canta printre purtatorii de cuvant ai lui Dumnezeu. Cand l-a
˘ ˘
numit profet al sau, Iehova i-a zis: „Ridica-te şi spune-le
ˆ ˆ ˘ tot
ce-ţi voi porunci! Nu te ıngrozi de ei“ (Ier. 1:17). Insarcina-
ˆ ˘ ˘
rea ıncredinţata nu a fost deloc uşoara. ˆ Ieremia a avut multe
ˆ ˘ ˆ ˆ
de ındurat pe plan fizic şi emoţional. Insa, ın pofida ıncer-
˘ ˘
carilor prin care a trecut, el s-a simţit impulsionat sa
ˆ ˘ ˘ ˆ
ındeplineasca misiunea primita. Profetul a spus: „Inima ımi
˘ ˘
este tulburata. Nu pot sa tac“ (Ier. 4:19).
ˆ
2 Modul ın care Ieremia şi-a ındeplinit ˆ
misiunea de profet
ˆ
a constituit un exemplu pentru slujitorii de mai tarziu ai lui
˘
Iehova (Iac. 5:10). La scurt timp dupa Penticosta din anul
˘
33 e.n., autoritaţile evreieşti i-au arestat pe apostolii Petru şi
˘ ˘
Ioan şi le-au poruncit sa nu mai predice. Ce au facut atunci
˘ ˆ ˘
apostolii? Iata ce au spus ei: „Nu putem ınceta sa vorbim de-
˘
spre lucrurile pe care le-am vazut şi le-am auzit“ (Fap.
˘ ˘ ˘ ˘
4:19, 20). Dupa ce i-au ameninţat ca urmatoarea data aveau
˘
1. De ce nu ‘au tacut’ Ieremia şi alţi profeţi ai lui Iehova?
2, 3. a) Cum au urmat discipolii lui Isus exemplul lui Ieremia? b) De
˘ ˘
ce ar trebui sa urmam şi noi exemplul lui Ieremia?

182
˘
„Nu pot sa tac“ 183
˘ ˘ ˆ ˘
sa ia masuri drastice ımpotriva ˆ ˘lor, conducatorii evrei i-au
eliberat pe Petru şi pe Ioan. Insa, aşa cum bine ştim, aceşti
˘ ˘ ˘
barbaţi fideli nu s-au lasat intimidaţi, ci au continuat sa
predice.
3 Nu reflecta˘ oare cuvintele apostolilor Petru şi Ioan con-
ˆ
semnate ın Faptele 4:20 acelaşi zel ca al lui Ieremia? Şi noi,
ˆ ˆ ˘
care ıi slujim lui Iehova Dumnezeu ın aceste zile din urma
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
decisive, suntem la fel de hotaraţi ‘sa nu tacem’. Sa vedem
ˆ ˘ ˘ ˆ
ın cele ce urmeaza cum putem ramane tari ca Ieremia pen-
˘ ˘ ˘ ˆ
tru a continua sa predicam vestea buna ın pofida situaţiei
tot mai grele din prezent.
˘ ˘ ˆ
SA PERSEVERAM IN POFIDA INDIFERENŢEI
4 Suntem convinşi ca˘ promisiunea lui Dumnezeu referi-
˘
toare la un viitor minunat sub conducerea Fiului sau este cea
˘
mai buna veste pe care o pot primi oamenii. Cu toate aces-
˘ ˘
tea, mulţi reacˆ ţioneaza astazi asemenea iudeilor care i-au zis
ˆ ˆ
lui Ieremia: „In ce priveşte cuvantul pe care ni l-ai spus ın
numele lui Iehova, nu te vom asculta“ (Ier. 29:19; 44:16). Ie-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
remia a ıntalnit deseori aceasta atitudine. Şi la fel ıntalnesc
ˆ ˆ
şi slujitorii din prezent ai lui Dumnezeu, ıntrucat mulţi oa-
˘ ˘
meni spun „nu ma intereseaza“. Din cauza indiferenţei din
˘
teritoriu, zelul proclamatorilor Regatului ar putea slabi. Ce
˘ ˆ ˘
se poate face daca lucrurile stau aşa şi ın teritoriul tau, iar
unii fraţi din congregaţia ta, poate chiar şi tu, se simt des-
curajaţi?
5 Sa˘ observam ˘
cum a privit lucrurile Ieremia ın pofida in-
ˆ
˘ ˆ
diferenţei majoritaţii locuitorilor lui Iuda. La ınceputul
serviciului de profet al lui Ieremia, Iehova i-a dat o viziune
˘ ˘ ˘
cu privire la judecata divina ce avea sa vina. (Citeşte Ieremia
˘ ˆ ˘ ˆ
4. Ce atitudine era larg raspandita ın Ierusalimul antic?
ˆ
5. a) Cum a privit Ieremia lucrurile ın pofida indiferenţei oamenilor?
˘ ˆ ˘
b) De ce se afla ın mare pericol cei ce sunt indiferenţi faţa de vestea
˘
buna?
184 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

˘ ˘
O PERSOANA INDIFERENTA˘
POATE DEVENI RECEPTIVA
˘ ˘ ˘
O doamna din Noua Zeelanda a spus ca nu-i as-
˘ ˘
cultase niciodata peˆ Martori, dar ca acum era intere-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
sata de mesajul lor. In acea saptamana, fusese la ınmor-
ˆ
mantarea unei Martore deoarece soţul acesteia era coleg
˘
de serviciu cu soţul ei. Doamna a observat ca mulţi din-
ˆ ˆ
tre cei prezenţi l-au ıncurajat cu empatie pe soţul ındo-
˘ ˘ ˘
liat. De asemenea, ea a spus ca i s-a parut logica explica-
˘ ˘ ˆ
ţia clara, bazata pe Biblie, despre speranţa ınvierii.
˘
Doamna a explicat ca preda cursuri pentru asisten-
ˆ ˆ ˘
tele medicale ce ıngrijesc pacienţi aflaţi ın faza terminala
˘ ˘
a unei boli. Ea le-a marturisit Martorilor care venisera la
˘ ˘ ˆ ˆ
uşa ei ca, dupa acea ınmormantare, le-a recomandat stu-
˘ ˆ ˆ ˘
dentelor ei sa ia parte la o ınmormantare ţinuta de Mar-
˘
torii lui Iehova. Motivul? Ea considera ca asistentele pot
ˆ ˘
folosi pentru a-şi ıncuraja pacienţii doua idei explicate de
˘
Martori cu ajutorul Bibliei: adevarul despre starea morţi-
˘
lor şi minunata speranţa de viitor pe care o au aceştia.
ˆ ˘ ˆ
In mod evident, faptul ca unii sunt ani la rand indife-
ˆ ˘ ˘
renţi la mesajul Bibliei nu ınseamna ca Iehova nu le poa-
˘ ˘ ˘
te da ‘o inima ca sa-l cunoasca’ (Ier. 24:7). Aşadar, şi oa-
menii indiferenţi din teritoriul nostru şi-ar putea schimba
˘
atitudinea şi ar putea reacţiona favorabil la vestea buna.
˘
„Nu pot sa tac“ 185
ˆ ˘
4:23–26.) Astfel, profetul a putut ınţelege ca viaţa a mii de
oameni depindea de auzirea şi de aplicarea cuvintelor pe care
˘ ˘ ˆ
el avea sa le rosteasca. In prezent, oamenii, inclusiv cei din
˘ ˆ ˘ ˘
teritoriul nostru, se afla ıntr-o situaţie asemanatoare. Referi-
ˆ
tor la „ziua aceea“, ın care Dumnezeu va judeca lumea rea
˘
de astazi, Isus a spus: „Ea va veni peste toţi aceia care locuiesc
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
pe toata faţa pamantului. Ramaneţi treji, facand tot timpul
˘ ˘ ˘ ˘
implorari, ca sa reuşiţi sa scapaţi de toate aceste lucruri care
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
trebuie sa se ıntample şi sa staţi ın picioare ınaintea Fiului
˘
omului!“ (Luca 21:34–36). Din cuvintele lui Isus ne dam sea-
˘ ˘ ˘ ˆ
ma ca toţi cei ce resping vestea buna se afla ın mare pericol.
6 Totuşi, cei care depa˘ şesc starea de indiferenţa, ˘
care ascul-
˘ ˆ
ta cuvantul lui Iehova şi sunt receptivi la el vor avea parte
ˆ ˘ ˘
de binecuvantari nepreţuite. Dumnezeu ne ofera posibilita-
ˆ ˘
tea
ˆ de a fi salvaţi de la distrugere şi de a intraˆ ın lumea noua.
In unele privinţe, lucrurile au stat la fel şi ın timpul lui Ie-
remia. Locuitorii lui Iuda aveau posibilitatea de a fi salvaţi.
ˆ
(Citeşte Ieremia 26:2, 3.) Pentru a-i ajuta, Ieremia i-a ındem-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
nat zeci de ani ‘sa asculte şi sa se ıntoarca’, sa acţioneze
ˆ ˘ ˆ
potrivit cuvantului adevaratului Dumnezeu. Nu ştim cat de
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
mulţi s-au cait şi au facut schimb ˆ ari˘ ın viaţa ca urmare a lu-
˘ ˘ ˘
crarii de marturie a profetului. Insaˆ unii au facut aceşti paşi
˘ ˘
şi la fel, mulţi din zilele noastre. In timp ce continuam sa
˘ ˘ ˘
predicam vestea buna, auzim deseori despre oameni, altada-
˘ ˘ ˘ ˘
ta indiferenţi, a caror inima a devenit receptiva la vestea
˘ ˘ ˘
buna. (Vezi chenarul „O persoana indiferenta poate deveni
˘ ˆ
receptiva“, de la pagina 184.) Nu este acesta un motiv ın plus
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
sa ramanem activi ın serviciul creştin predicand vestea buna
˘
care salveaza vieţi?
˘ ˘ ˘ ˘
6. De ce ar trebui sa continuam sa le predicam chiar şi celor care ma-
˘ ˘
nifesta puţin interes faţa de mesajul nostru?
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
De ce suntem hotaraţi sa predicam vestea buna ın pofida
indiferenţei din teritoriu?
186 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ
IMPOTRIVITORII ˘ NU NE POT FACE
NICIUN RAU IREPARABIL
7 Analizand ˆ ˘
serviciul de profet al lui Ieremia, nu putem sa
˘ ˆ
nu remarcam eforturile necontenite ale ımpotrivitorilor de
˘ ˘ ˘
a-i face rau şi de a-i zadarnici lucrarea. Profeţii falşi l-au con-
ˆ ˆ
trazis ın public (Ier. 14:13–16). Locuitorii Ierusalimului ıl
ˆ ˘ ˘
insultau şi ışi bateau joc de el pe strada (Ier. 15:10). Unii duş-
mani au urzit planuri pentru a-l discredita (Ier. 18:18). Alţii
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
au dus o campanie ınverşunata ımpotriva lui raspandind
˘ ˘ ˆ ˘
zvonuri rautacioase pentru a-i ındeparta pe cei cu inima sin-
˘ ˘ ˆ
cera de la adevarurile divine pe care le predica (Plang.
˘
3:61, 62). A renunţat Ieremia? Nu. Dimpotriva, a continuat
˘ ˘
sa predice. Dar cum a reuşit el sa persevereze?
˘
8 Principala arma a lui Ieremia cu care a ınfruntat ˆ
orice
ˆ ˆ ˆ ˆ
ımpotrivire a fost ıncrederea ın Iehova. La ınceputul servi-
˘ ˘
ciului de profet, Dumnezeu i-a spus ca-l va susţine şi ca-l va
ˆ
ocroti. (Citeşte Ieremia 1:18, 19.) Ieremia şi-a pus ıncrederea
ˆ ˘ ˘ ˘
ın aceasta promisiune, iar Iehova nu l-a dezamagit. Pe ma-
˘ ˆ ˘ ˆ
sura ce ımpotrivitorii faceau presiuni asupra lui şi ıncercau
metode tot mai dure de intimidare, Ieremia dovedea şi mai
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
mult curaj, ındrazneala şi perseverenţa. Sa vedem cum l-au
˘
ajutat pe profet aceste calitaţi.
9 Odata, ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
preoţii şi profeţii razvratiţi l-au tarat pe Ieremia
ˆ ˘
ın faţa prinţilor lui Iuda pentru a le cere sa-l condamne la
˘
moarte. A fost Ieremia paralizat de frica din cauza amenin-
˘ ˘
ţarilor lor? Nu. El a demonstrat cu claritate ca acuzaţiile
acelor apostaţi erau nefondate, iar astfel viaţa i-a fost cruţa-
˘
ta. (Citeşte Ieremia 26:11–16; Luca 21:12–15.)
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
7. Cum au ıncercat duşmanii sa zadarniceasca lucrarea profetului Ie-
remia?
ˆ
8. Cum a reacţionat Ieremia ın faţa opoziţiei tot mai mari din partea
ˆ ˘
ımpotrivitorilor sai?
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
9, 10. Ce ıntamplari din viaţa lui Ieremia ne ıncurajeaza sa fim ne-
ˆ
ınfricaţi?
˘
„Nu pot sa tac“ 187

10 ˘ ˘ ˘
Sa ne amintim ca, dupa ce a ascultat mesajul plin de for-
˘
ţa al profetului, un administrator de la templu pe nume
ˆ ˆ
Paşhur l-a pus pe Ieremia ın butuci. Probabil, Paşhur se gan-
˘ ˘ ˆ ˘
dea ca o asemenea pedeapsa ıl va determina pe profet sa nu
mai predice. De aceea, a doua zi l-a eliberat. Deşi avea, cu si-
˘
guranţa, mari dureri din cauza tratamentului abuziv la care
˘ ˘
fusese supus, Ieremia i s-a adresat fara ezitare lui Paşhur, spu-
ˆ ˆ ˆ
nandu-i care era judecata lui Iehova ımpotriva lui. Cat curaj!
˘
Nici chiar tortura nu l-a redus la tacere pe Ieremia! (Ier.
ˆ ˘ ˘
20:1–6) Cum a fost posibil acest lucru? Profetul ınsuşi da ras-
˘
punsul: „Iehova a fost cu mine ca un razboinic puternic şi
˘ ˘
de temut. De aceea, cei ce ma persecuta se vor poticni şi nu
ˆ ˆ ˆ
vor birui“ (Ier. 20:11). Chiar şi ın faţa ımpotrivitorilor ınver-
şunaţi, Ieremia nu şi-a pierdut curajul. El a avut motive
ˆ ˘ ˆ ˆ
ıntemeiate sa manifeste ıncredere ın Iehova şi la fel avem
şi noi.
11 Sa˘ reţinem ıns
ˆ ˘ ˘
a ca Ieremia nu a fost un fanatic. El a dat
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
dovada de judecata sanatoasa cand a avut de-a face cu
˘
11, 12. a) Cum a dat dovada Ieremia de jude-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
cata sanatoasa cand s-a confruntat cu opoziţie
˘
din partea lui Hanania? b) De ce este bine ‘sa
˘ ˆ ˆ
ne stapanim ın situaţii rele’?
188 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ımpotrivitorii. A ştiut cand sa plece. Sa ne gandim, de exem-
˘
plu, la episodul cu Hanania. Dupa ce acest profet fals a
ˆ ˆ
contrazis ın public cuvantul lui Iehova, Ieremia l-a corectat
˘
şi a explicat cum poate fi recunoscut un profet adevarat. Ie-
˘
remia purta atunci un jug de lemn pentru a ilustra ca ţara
˘ ˘
avea sa ajunga sub jugul babilonian. Hanania a devenit vio-
ˆ ˘
lent şi a rupt acel jug. Şi cine ştie ce ar mai fi fost ın stare sa
˘
faca! Cum a reacţionat Ieremia? Biblia spune: „Profetul Ie-
ˆ
remia a plecat“. Da, el s-a retras. Mai tarziu, la porunca lui
ˆ
Iehova, s-a ıntors şi i-a spus lui Hanania ce nenorocire avea
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa aduca Dumnezeu, şi anume ca iudeii aveau sa ajunga sub
˘ ˆ ˘ ˘
stapanirea Babilonului, iar Hanania avea sa moara (Ier.
28:1–17).
12 Din aceasta˘ relatare inspirata˘ ın ˆ
ţelegem clar ca, ın pre-
˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘
dicare, este bine sa fim curajoşi, dar şi sa dam dovada de
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
judecata sanatoasa. Daca un locatar refuza argumentele din
ˆ ˆ ˘
Scripturi şi se ınfurie, chiar ameninţand ca va recurge la vio-
˘ ˘ ˆ ˘
lenţa, putem sa ne retragem ın mod politicos şi sa mergem
˘ ˘ ˘
la urmatoarea uşa. Nu trebuie sa avem cu nimeni discuţii
˘ ˘
aprinse cu privire la vestea buna despre Regat. Daca ‘ne vom
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
stapani ın situaţii rele’, locatarul va putea fi ajutat ıntr-o alta
˘
ocazie mai prielnica. (Citeşte 2 Timotei 2:23–25; Prov. 17:14.)
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
De ce este esenţiala ıncrederea ın Iehova cand predicam
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
vestea buna? De ce trebuie sa dam dovada atat de curaj,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
cat şi de judecata sanatoasa?

˘ ˘
„SA NU-ŢI FIE FRIC A“
˘
13 Şi adevara ˆ ˘
ţii ınchinatori ai lui Iehova au fost afectaţi de
ˆ ˆ
condiţiile ıngrozitoare care ˆau existat ınainte de distrugerea
ˆ ˆ
Ierusalimului ın 607 ı.e.n. Inţelegem, aşadar, de ce i-a spus
˘ ˘
13. De ce i-a spus Iehova lui Ieremia sa nu-i fie frica, şi de ce sunt
aceste cuvinte importante pentru noi?
˘
„Nu pot sa tac“ 189
˘ ˘ ˆ
Dumnezeu lui Ieremia: „Sa nu-ţi fie frica“ (Ier. 1:8; Plang.
˘ ˘
3:57). Iehova i-a poruncit sa le spuna şi altor iudei aceleaşi
ˆ ˆ
cuvinte ıncurajatoare. (Citeşte Ieremia 46:27.) Ce putem ın-
˘ ˘ ˆ ˆ
vaţa de aici? Traind ın aceste zile periculoase ale sfarşitului,
˘ ˘ ˆ ˆ
s-ar putea uneori sa fim cuprinşi de teama. Il vom asculta ın
˘ ˘
acele
ˆ momente pe Iehova, care ne spune ‘sa nu ne fie frica’?
˘
In capitolele precedente ale acestei carţi am analizat cum l-a
susţinut Dumnezeu pe Ieremia pe parcursul acelor zile cu
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
adevarat ınfricoşatoare. Sa recapitulam pe scurt ce s-a ıntam-
ˆ ˘ ˘
plat atunci pentru a vedea ce ınvaţaminte putem desprinde.
14 Din cauza asediului ındelungat ˆ
al babilonienilor,
ˆ foa-
˘ ˆ
metea pusese stapanire peste Ierusalim. In scurt timp, mulţi
˘ ˘ ˆ ˆ
oameni nu mai aveau ce sa manance (Ier. 37:21). Ca şi cand
ˆ ˆ
foametea nu ar fi fost de ajuns, Ieremia a fost ınchis ıntr-un
˘ ˆ ˘ ˘
loc unde şi-ar fi putut gasi sfarşitul. Prinţii lui Iuda facusera
˘ ˆ
presiuni asupra laşului ˆ rege Zedechia ca sa ıncuviinţeze uci-
˘
derea lui Ieremia. In cele din urma, prinţii l-au ˆ aruncat pe
ˆ ˘ ˘ ˘
profet ıntr-un rezervor fara apa, plin cu noroi. In momente-
ˆ ˆ
le acelea, cand se scufunda ın noroi, Ieremia nu vedea nicio
˘ ˘ ˆ
cale de scapare. Daca ai fi fost ın locul lui, nu ţi-ar fi fost tea-
˘
ma? (Ier. 38:4–6)
15 Deşi a fost un om cu sentimente ca ale noastre, Ieremia
ˆ ˆ ˘ ˘
a avut ıncredere ın promisiunea lui Iehova ca nu avea sa-l
˘ ˘ ˘
abandoneze niciodata. (Citeşte Ieremia 15:20, 21.) I-a raspla-
ˆ
tit Iehova ıncrederea? Categoric. Dumnezeu l-a impulsionat
˘ ˆ ˘
pe Ebed-Melec sa acţioneze ımpotriva voinţei prinţilor şi sa-l
salveze pe Ieremia. Cu permisiunea regelui, Ebed-Melec l-a
ˆ
scos pe profet din rezervorul plin cu noroi, salvandu-l de la
˘
o moarte cumplita (Ier. 38:7–13).
16 Dar, chiar şi dupa˘ ce a fost scos la suprafaţa, ˘
Ieremia
˘ ˆ
a continuat sa fie ın pericol. Pentru a-l ajuta pe profet,
ˆ ˆ
14, 15. a) In ce pericol s-a aflat Ieremia? b) Cum şi-a ımplinit Iehova
promisiunea de a-l ocroti pe Ieremia?
16. Din ce pericole i-a salvat Iehova pe Ieremia şi pe Ebed-Melec?
190 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia

Ebed-Melec i-a spus regelui: „Acolo unde este va muri de


˘ ˆ ˆ
foame, fiindca ın oraş nu mai este paine“ (Ier. 38:9). Foa-
ˆ ˆ ˆ ˆ
metea era atat de mare ın Ierusalim, ˆ ˘ ıncat oamenii
˘ ˘ ˘ ˆ
ajunsesera sa-şi manance copiii. Insa ˆ Iehova a intervenit
din nou pentru a-l salva pe profet. In plus, Ieremia i-a
˘ ˆ
transmis lui Ebed-Melec promisiunea ca Iehova ıl va ocroti
(Ier. 39:16–18). Ieremia nu a uitat asigurareaˆ lui Dumne-
˘ ˆ
zeu: „Eu sunt cu tine ca sa te scap“ (Ier. 1:8). Intrucat aceşti
˘
doi barbaţi loiali s-au bucurat de ocrotirea Atotputernicu-
lui Dumnezeu, nici duşmanii, nici foametea nu i-au putut
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
rapune. Ei au ramas ın viaţa ıntr-un oraş sortit nimicirii.
ˆ ˘ ˘ ˘
Ce ınvaţam de aici? Iehova le-a promis ca-i va ocroti şi s-a
ˆ
ţinut de cuvant (Ier. 40:1–4).
ˆ ˆ
17 Implinirea profeţiei lui Isus despre ıncheierea acestui
ˆ sis-
tem se apropie inevitabil de punctul culminant. In viitorul
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
apropiat, „vor fi semne ın soare, ın luna şi ın stele, iar pe pa-
ˆ ˘ ˘ ˆ
mant nelinişte a naţiunilor, care nu vor şti ce sa faca . . . ın
˘ ˆ
timp ce oamenii vor leşina de frica şi ın aşteptarea lucruri-
˘ ˆ
lor care vor veni asupra pamantului locuit“ (Luca 21:25, 26).
˘ ˆ
Viitorul va dezvalui ce vor fi aceste semne şi ın ce fel vor
˘ ˆ ˆ
17. De ce ar trebui sa ne punem ıncrederea ın promisiunea lui Ieho-
va de a-şi ocroti slujitorii?
˘
„Nu pot sa tac“ 191
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
starni ele groaza ın randul multora. Insa, indiferent ce s-ar
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
ıntampla, nu trebuie sa punem la ındoiala capacitatea şi do-
rinţa lui Iehova de a-şi salva poporul. Acesta nu va avea
˘ ˆ
deznodamantul tragic al celor ce nu au aprobarea lui Dum-
˘ ˘ ˘
nezeu. (Citeşte Ieremia 8:20; 14:9.) Chiar daca ar parea ca
˘ ˘ ˆ ˘
slujitorii sai se afla ıntr-o situaţie disperata, ca şi cum ar fi
ˆ ˆ ˆ ˆ
ıntr-un rezervor adanc şi ıntunecos, Dumnezeu ıi poate sal-
va! Cuvintele lui Iehova transmise lui Ebed-Melec se vor
˘ ˘ ˘
aplica şi poporului sau: „«Te voi scapa şi nu vei cadea lovit
˘ ˘ ˘ ˆ
de sabie, ci vei avea ca prada sufletul tau, fiindca te-ai ıncre-
ˆ
zut ın mine», zice Iehova“ (Ier. 39:18).
CUVINTE SCRISE PENTRU NOI
18 „Du-te la toţi aceia la care te voi trimite şi spune-le tot
ce-ţi voi porunci.“ (Ier. 1:7) Viaţa lui Ieremia s-a schimbat
ˆ ˘ ˘
pentru totdeauna cand a primit aceasta porunca din partea
˘
lui Dumnezeu. De atunci, principala lui preocupare a fost sa
ˆ ˘
anunţe „cuvantul lui Iehova“. Aceasta expresie ˆ apare de re-
ˆ ˘
petate ori ın cartea biblica Ieremia. In ultimul capitol,
˘
Ieremia relateaza cucerirea Ierusalimului şi exilarea ultimu-
˘ ˘ ˆ
lui sau rege, Zedechia. Profetul a continuat sa-i ınveţe pe
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
locuitorii lui Iuda şi sa-i ındemne la ascultare pana cand eve-
˘ ˘ ˆ
nimentele au aratat clar ca lucrarea lui se ıncheiase.
˘ ˘ ˘ ˆ
19 Exista multe asemanari ıntre misiunea lui Ieremia şi

serviciul public al Martorilor lui Iehova din prezent. La fel


ˆ ˘ ˆ
ca el, noi ıi slujim adevaratului Dumnezeu ıntr-un timp
˘ ˘
de judecata. Deşi avem şi alte responsabilitaţi ce pretind
˘ ˘ ˆ ˘
timp şi energie, predicarea veştii bune este fara ındoiala
˘ ˆ
cea mai importanta lucrare pe care o putem face ın acest
ˆ ˘
18. a) Ce cuvinte i-au schimbat viaţa lui Ieremia? b) Ce ınsemnatate
are pentru tine
ˆ porunca lui Dumnezeu din Ieremia 1:7?
˘ ˘
19, 20. a) In ce fel se aseamana serviciul nostru public cu misiunea
˘ ˘ ˘ ˆ
lui Ieremia? b) Ce legatura exista ıntre lucrarea de predicare şi senti-
mentele de bucurie şi de satisfacţie? c) Cum v-a ajutat analizarea
˘ ˆ
carţilor biblice Ieremia şi Plangerile?
192 Mesajul lui Dumnezeu transmis prin Ieremia
˘ ˘ ˘
sistem. Prin intermediul ei, laudam numele mareţ al lui
˘
Dumnezeu şi dovedim ca recunoaştem autoritatea sa şi
˘
dreptul sau absolut de Suveran al universului. (Citeşte
ˆ ˘ ˘ ˘
Plangerile 5:19.) Totodata, dam dovada de o iubire deose-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
bita faţa de semeni ajutandu-i sa-l cunoasca pe adevaratul
˘
Dumnezeu, precum şi cerinţele sale pentru viaţa (Ier.
25:3–6).
20 Ieremia a spus despre lucrarea ıncredin ˆ ˘
ţata de Iehova:
ˆ ˘ ˘
„Cuvantul tau este exultarea şi bucuria inimii mele, caci nu-
˘
mele tau este chemat peste mine, o, Iehova, Dumnezeul
ˆ ˆ ˘
armatelor!“ (Ier. 15:16). Toţi cei pe care inima ıi ındeamna
˘ ˘ ˘ ˘
sa depuna marturie despre adevaratul Dumnezeu pot avea
astfel de sentimente de bucurie şi de satisfacţie. Aşadar, avem
˘ ˘ ˘ ˘
toate motivele sa continuam sa anunţam mesajul lui Ieho-
ˆ
va, urmand exemplul lui Ieremia!
Cum te poate ajuta exemplul lui Ieremia şi al lui
˘
Ebed-Melec sa fii curajos? Ce calitate a lui Ieremia doreşti
˘ ˆ
sa manifeşti ın lucrarea de predicare?

Doriţi mai multe informaţii?


˘
Puteţi lua legatura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.

S-ar putea să vă placă și