Strategia Judetului Dolj 2007 2013 PDF

JUDEŢUL DOLJ
REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-

SOCIALĂ A JUDEŢULUI DOLJ
Martie 2008
Consiliul Judeţean Dolj

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj
de dezvoltare economico-socială 2007-2013”
Contract de servicii nr. 7839

CUPRINS
I. CADRUL DE REFERINŢĂ .................................................................................................. 5
I.1 Cadrul natural .................................................................................................................. 5
I.1.1 Aşezare geografică, suprafaţă şi frontiere ................................................................ 5
I.1.2 Geomorfologia Teritoriului ...................................................................................... 6
Relieful ......................................................................................................................... 6
Reţeaua hidrografică..................................................................................................... 6
Solul ............................................................................................................................. 7
Subsolul ........................................................................................................................ 7
I.1.3 Clima, vegetaţia şi fauna .......................................................................................... 7
Clima ............................................................................................................................ 7
Vegetaţia....................................................................................................................... 8
Fauna ............................................................................................................................ 9
I.1.4 Populaţia ................................................................................................................... 9
I.1.5 Unităţi administrativ-teritoriale .............................................................................. 11
I.2 Activităţile economice ................................................................................................... 12
I.2.1 Cadrul general ........................................................................................................ 12
I.2.2 Structura Economiei Judeţului Dolj ....................................................................... 14
I.2.3 Structura Teritorială a Economiei în Judeţul Dolj .................................................. 18
I.2.4 Investiţiile Străine şi comerţul exterior în cadrul Judeţului Dolj ............................ 20
I.2.5 Industrie şi Construcţi: IMM-uri şi Întreprinderi Mari ........................................... 22
I.2.6 Agricultura şi Spaţiul Rural .................................................................................... 28
Structura terenurilor agricole ...................................................................................... 28
Activităţi Agricole şi Structura culturilor ................................................................... 31
Dotarea cu maşini şi tractoare .................................................................................... 38
Potenţialul rural al judeţului ....................................................................................... 39
I.2.7 Servicii.................................................................................................................... 41
Cadrul General ........................................................................................................... 41
Servicii........................................................................................................................ 43
Comerţul ..................................................................................................................... 47
I.2.8 Turismul ................................................................................................................. 49
Activităţi turistice ....................................................................................................... 49
Forme turistice: turism de afaceri, turism cultural, turism rural, turism balneo
climateric .................................................................................................................... 50
I.3 Populaţia şi Reţeaua de localităţi ................................................................................... 52
I.3.1 Populaţia urbană şi rurală ....................................................................................... 52
I.3.2 Reţeaua de localităţi ............................................................................................... 54
Dezvoltare urbană....................................................................................................... 54
Dezvoltare rurală ........................................................................................................ 60
I.3.3 Forţa de muncă ....................................................................................................... 61
I.4 Echiparea teritoriului ..................................................................................................... 66
I.4.1 Cai de comunicaţie ................................................................................................. 66
Infrastructura rutieră ................................................................................................... 66
Infrastructura căilor ferate .......................................................................................... 70
Infrastructura aeriană .................................................................................................. 72
Porturi ......................................................................................................................... 73
I.4.2 Gospodărirea apelor şi echiparea hidroedilitară a localităţilor ............................... 74
I.4.3 Amenajări hidroameliorative .................................................................................. 75
I.4.4 Echipare energetică ................................................................................................ 76
Termoficare ................................................................................................................ 76
Alimentare cu gaze naturale ....................................................................................... 76
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Energia electrică şi surse alternative de energie ......................................................... 78

I.4.5 Telecomunicaţii ...................................................................................................... 79
I.5 Infrastructura de susţinere a activităţilor economico-sociale ......................................... 81
I.5.1 Administraţia publică ............................................................................................. 81
I.5.2 Activităţi de Cercetare, Dezvoltare Inovare şi Sprijin pentru Afaceri.................... 87
Activităţi de Cercetare - Dezvoltare ........................................................................... 87
Activităţi de inovare ................................................................................................... 90
Activităţi de sprijin pentru afaceri .............................................................................. 90
I.5.3 Comunicare şi relaţii publice .................................................................................. 92
I.6 Sistemul de educaţie şi Învăţământ. Cultura .................................................................. 93
I.6.1 Educaţie şi Învăţământ ........................................................................................... 93
I.6.2 Cultura .................................................................................................................... 96
I.7 Sănătatea şi Asistenţa socială ........................................................................................ 98
I.7.1 Situaţia existentă în domeniul sanitar ..................................................................... 98
I.7.2 Asistenţa socială ................................................................................................... 100
I.8 Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit .................................................. 104
I.8.1 Calitatea mediului................................................................................................. 104
Calitatea apei ............................................................................................................ 104
Calitatea aerului ........................................................................................................ 108
Calitatea solului ........................................................................................................ 110
Situri contaminate..................................................................................................... 111
I.8.2 Măsuri de protecţie a mediului ............................................................................. 111
Gestionarea deşeurilor .............................................................................................. 112
Zone protejate şi bio-diversitate ............................................................................... 117
I.8.3 Riscul de mediu şi măsuri de prevenire ................................................................ 120
II. ANALIZĂ DE POTENŢIAL A JUDEŢULUI DOLJ ...................................................... 126
II.1 Judeţul Dolj în contextul regional, naţional şi internaţional ....................................... 126
II.1.1 Contextul regional, european şi naţional ............................................................. 126
II.1.2 Cooperare internaţională ..................................................................................... 129
II.2 Analiza SWOT pe domenii ........................................................................................ 132
II.2.1 Economia ............................................................................................................ 132
Activităţile productive (sectorul industrial, imm) .................................................... 132
Spaţiul rural (activităţi agricole, metode agricole tradiţionale, mestesuguri, artizanat,
activitati nonagricole etc.) ........................................................................................ 134
Turismul ................................................................................................................... 136
Serviciile şi comerţul ................................................................................................ 137
II.2.2 Resurse umane, forţa de muncă şi şomajul ......................................................... 138
II.2.3 Infrastructura ....................................................................................................... 139
II.2.4 Educaţia şi învăţământul, cultura, sportul, sănătatea şi asistenţa socială ............ 141
Educaţie şi învăţământ.............................................................................................. 141
Cultura şi sport ......................................................................................................... 142
Sănătate şi asistenţă socială ...................................................................................... 143
II.2.5 Mediul de trai şi spaţiul locuibil.......................................................................... 144
II.2.6 Telecomunicaţiile ................................................................................................ 146
III. VIZIUNE, OBIECTIVE, PRIORITĂŢI, MĂSURI ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE ......... 147
III.1 Viziune ...................................................................................................................... 147
III.2 Obiectiv general ........................................................................................................ 148
III.3 Obiective specifice .................................................................................................... 148
III.4 Priorităţi .................................................................................................................... 149
III.5 Măsuri şi direcţii de acţiune ...................................................................................... 157
III.6 Ierarhizarea proiectelor de investiţii .......................................................................... 164
III.7 Identificarea portofoliului de proiecte ....................................................................... 173
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - Martie 2008 3
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
IV. COERENŢA ŞI CONFORMITATEA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

............................................................................................................................................... 210
IV.1 Corespondenţa cu politicile comunitare şi acquis-ul comunitar ............................... 210
IV.1.1 Corespondenţa cu politicile comunitare ............................................................ 210
IV.1.2 Corespondenţa cu acquis-ul comunitar.............................................................. 213
IV.2 Contribuţia la obiectivele orizontale ......................................................................... 214
IV.2.1Dezvoltare durabilă............................................................................................. 214
IV.2.2 Oportunităţi egale .............................................................................................. 214
IV.2.3 Societate informaţională .................................................................................... 215
IV.3 Corespondenţa cu politicile naţionale ....................................................................... 216
IV.3.1 Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 ......................................................... 216
IV.3.2 Strategia Naţională de Dezvoltare Regională .................................................... 216
IV.3.3 Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 al Regiunii Sud – Vest Oltenia .... 217
IV.3.4 Strategiile sectoriale de dezvoltare .................................................................... 218
IV.4 Corelarea dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială
şi domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale UE .................... 221
V. ANEXE – PROCESUL DE CONSULTARE................................................................... 230
V.1 Minuta întâlnirii GRS I .............................................................................................. 230
V.2 Minuta întâlnirii GRS II ............................................................................................. 230
V.3 Minuta întâlnirii GRS III ............................................................................................ 230
V.4 Rezultatele Consultării Suplimentare ......................................................................... 230
V.5 Operaţiuni indicative şi exemple de bune practici în alte State Membre ale UE ....... 230
I. CADRUL DE REFERINŢĂ
I.1 Cadrul natural
I.1.1 Aşezare geografică, suprafaţă şi frontiere
Judeţul Dolj este situat în partea de Sud-Vest a României, între 44°42’ latitudine nordică, 43°43’
latitudine sudică, 24°16’ latitudine estică şi 22°50’ latitudine vestică, fiind străbătut de la nord la sud de
râul Jiu, al cărui nume îl poartă (Doljul, adică Jiul de Jos) şi reprezintă cel mai mare judeţ din Regiunea
de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia.
Reşedinţa judeţului Dolj (şi centrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia), Craiova, este situată la o
distanţă de aproximativ 230 km de Bucureşti, 90 km de Fluviul Dunărea, la Portul Calafat şi 120 km de
Munţii Carpaţi (Drobeta Turnu Severin – Porţile de Fier).
Cu un teritoriu de 7.414 km2, Judeţul Dolj ocupă 3,1% din teritoriul naţional şi 25,4% din Regiunea Sud-
Vest Oltenia (29.212 km2, 12,25% din teritoriul naţional).
Harta 1: Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia – Localizare şi judeţe
Sursa: http://www.adroltenia.ro/newro/pagina.php?cod=4
La nord, est şi vest, judeţul Dolj se învecinează cu celelalte patru judeţe ale Regiunii Sud-vest Oltenia,
respectiv, de la vest la est, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea şi Olt. La sud, Judeţul Dolj se întinde până la graniţa
de sud a României, fiind marcată de Fluviul Dunărea pe o distanţă de aproximativ 150 km. Trecerea de
la Judeţul Dolj la regiunile învecinate din Bulgaria se poate realiza prin cele două porturi principale, în
oraşele Calafat şi Bechet.
Tabel 1: Localităţile graniţei judeţului Dolj

Localităţile de graniţă
Nord – Satul Nistoi (Comuna Fărcaş)

Sud – Satul Chiaşu ( Oraşul Dăbuleni)
Est – Satul Zvorsca (Comuna Amărăştii de Sus)
Vest – Satul Ciupercenii Vechi (Oraşul Calafat)
Sursa: Institutul Naţional de Statistică (INS), Anuar Statistic al Judeţului Dolj 2006.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
I.1.2 Geomorfologia Teritoriului
Relieful
Considerând caracterul predominant al reliefului, judeţul Dolj este un judeţ de câmpie, încadrându-se în
categoria judeţelor dunărene, datorită faptului că Fluviul Dunărea reprezintă agentul principal care a
generat formele de relief în cadrul judeţului. Mai în detaliu, relieful cuprinde zona de lunca a Dunării,
câmpia şi zona de deal, altitudinea crescând de la 30 la 350 m faţă de nivelul mării, din sudul spre
nordul judeţului.
Reţeaua hidrografică
Pe teritoriul Judeţului Dolj se află două bazine hidrografice principale: Dunărea (150km) şi Jiul (140km).
Râurile secundare aparţin fie primului fie celui al doilea bazin hidrografic, şi includ: Balasan, Desnatui,
Baboia, Ciutura, Jiet (afluenţi al Dunării), Amaradia, Plosca, Raznic, Gilort, Meresel şi Mascot (Râul
Jiu). O excepţie este râul Teslui, care traversează Judeţul Dolj pe o distanţa de 73 km şi este afluent al
râului Olt.
Tabel 2: Principale fluvii/ râuri din judeţul Dolj (lungime, km)

În România În Judeţul Dolj
Dunărea 1075 150
Jiu 339 140
Amaradia 103 34
Desnatui 95 84
Teslui 92 73
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006
Cel mai important lac din judeţul Dolj este Lacul Bistreţ, cu o suprafaţă totală de 1.867 ha şi un volum
de 28 milioane de m3. Alte lacuri mai mici sunt Işalniţa (lac de acumulare), Călugăreni, Rast şi
Maglavit, Fântanele, Buzatu, Vârtop, Caraula şi Ripa Rosie.
Tabel 3: Principalele lacuri

Suprafaţă (ha) Volum (mil. mc)
Bistreţ (lac natural) 1.876,0 28,0
Isalniţa (lac de acumulare) 180 1,4
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006
Depresiunea Carpatică facilitează utilizarea agricolă a terenului, judeţul Dolj (585.699 ha) deţinând 4%
din suprafaţa agricolă a României, fiind al doilea judeţ ca pondere deţinută din suprafaţa agricolă
naţională. Din totalul zonei agricole, suprafaţa arabilă ocupă 488.677 ha, păşunile ocupă 68.435 ha,
fâneţele 2.952 ha, viile şi pepinierele viticole 17.538 ha, iar livezile şi pepinierele pomicole 8.097 ha,
reprezentând 5,2%, 2%, 0,2%, 7,8% şi 3,7% din totalul suprafeţelor respective la nivel naţional (2005).
Pădurile şi celelalte suprafeţe cu vegetaţie forestieră ocupă doar 85.041 ha, situând judeţul Dolj pe locul
29 din cele 41 de judeţe ale României. Pe de altă parte, cu 20.757 ha de ape şi bălţi (reprezentând
2,5% din totalul la nivelul naţional, şi situând judeţul pe poziţia 5 din cele 41 de judeţe), judeţul este
bogat în resurse hidrice, în special datorită prezenţei Fluviului Dunărea şi a Râului Jiu. Totuşi, calitatea
apei Râului Jiu este profund afectată de activităţile industriale care se desfăşoară atât în judeţul Dolj cât
şi în judeţele vecine.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Solul
Judeţul Dolj este caracterizat printr-un sol fertil, potrivit pentru culturile agricole. Tipologiile de sol care
se regăsesc în judeţul Dolj includ următoarele:
 soluri argiloase;
 soluri de pădure brun şi roşu-brun;
 sol tip cernoziom;
 soluri neevoluate;
 soluri aluviale;
 soluri nisipoase.
Totuşi, în toată Regiunea Sud Vest Oltenia calitatea solului este grav afectată de o gestionare a
deşeurilor nu întotdeauna corespunzătoare (ex. depozitarea neconformă a deşeurilor industriale şi
municipale contaminează solurile, apa de suprafaţă şi apa subterană), ceea ce afectează compoziţia
chimică a solurilor (concentraţia de nitraţi, azoturi, metale grele şi substanţe organice nedescompuse),
precum şi de depozitele din activităţile industriale. Mai mult, judeţul Dolj se confruntă cu un îngrijorător
proces de deşertificare, fiind cel mai afectat judeţ din România.
Subsolul
În ceea ce priveşte resursele subsolului din cadrul Judeţului Dolj, acestea cuprind următoarele:
zăcăminte de ţiţei, în Melineşti, Brădeşti, Almăj, Şimnicu de Sus, Gherceşti, Pieleşti, Coşoveni, Malu
Mare, Cârcea; gaze naturale, la Işalniţa, Gherceşti, Simnicu de Sus, Pieleşti şi Coşoveni.
Ca materiale de construcţii, subsolul judeţului Dolj este bogat în argile, luturi argiloase şi balast, care pot
fi găsite în diferite localităţi din judeţ, inclusiv Calafat, Filiaşi, Bârca, Cernele, Lipov, Işalniţa.
Pe de altă parte, ape minerale se află la Urzicuţa şi Gighera.
I.1.3 Clima, vegetaţia şi fauna
Clima
Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, dar poziţia sa şi caracterul depresionar al terenului pe
care o ocupă în apropriere de curbura lanţului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o
climă mai caldă decât în partea centrală şi nordică a ţării.1
În 2005, temperatura medie anuală a fost de 11,3°C cu 0,9° mai mică decât în anul 2004 şi cu 1,1°C
mai mică decât în anul 2001. Media lunară cea mai scăzută s-a înregistrat în luna februarie (-3,3°C), iar
cea mai ridicată în luna iulie (+23,1°C). Temperatura maximă absolută anuală a fost în 2005 de 36,8°C
la 31 iulie şi 1 august, iar minima absolută de -24°C la 10 februarie. Din punct de vedere pluviometric,
cantitatea anuală de precipitaţii a fost de 809,5 l/m2 în anul 2005 (443,8 l/m2 în 2004 şi 476,9 l/m2 în
2001), date relevate la staţia de observaţie bazinul Dunării – Calafat.2
Din punct de vedere climatic, perioada ultimilor 15 ani s-a caracterizat prin importante modificări ale
parametrilor hidrometeorologici şi geo-climatici în majoritatea zonelor geografice ale planetei, inclusiv în
judeţul Dolj.
Aceste perturbări climatice se datorează în mare măsură activităţilor antropice desfăşurate în cadrul
industriilor poluante din economiile naţionale. Emisiile de substanţe acidifiante, precursori ai ozonului,
gazele cu efect de seră şi metalele grele, conduc la o încălzire evidentă a troposferei, fapt care
1 http://www.cjdolj.ro/jud_dolj.php?tip=geo.
2 Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
determină efecte dezastruoase asupra mediului de viaţă terestru, marin şi aerian. Pentru realizarea unei
dezvoltări durabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovarea şi valorificarea formelor
noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor noi favorabile protecţiei mediului şi pentru creşterea
eficienţei energetice, în anul 1997 a fost întocmit Protocolul de la Kyoto, la Convenţia- Cadru a ONU,
asupra schimbărilor climatice, adoptate la New York în anul 1992.
România, ca ţară participantă la realizarea protocolului de la Kyoto a ratificat acest document şi
urmăreşte în mod constant, punerea în practică a prevederilor acestuia.
Efectele cele mai evidente ale schimbărilor climatice sunt secetele şi ploile abundente din ce în ce mai
frecvente. Alternanţa între perioade de secetă şi ploi abundente afectează calitatea culturilor agricole şi
favorizează producerea inundaţiilor datorită capacităţii reduse a terenurilor de a absorbi apa în exces.
În România, în 2005-2006, revărsările apelor şi inundaţiile au cauzat pagube însumând peste 1,5
miliarde de euro. Judeţul Dolj a fost unul dintre cele mai afectate de inundaţiile produse în primăvara
anului 2006: în aprilie 2006, judeţul Dolj a înregistrat peste 53% din totalul persoanelor evacuate din
toată ţara (8.787 persoane din 16.366).
Potrivit specialiştilor, încălzirea vremii va afecta tot continentul european, dar zonele cu risc mare de
deşertificare sunt cele din jumătatea sudică a continentului. România, alături de Spania, Italia şi Grecia,
este pe lista zonelor unde schimbările vor fi accentuate, manifestările urmând a fi vizibile incă din anii
2015 - 2025. În România, principalele regiuni afectate de deşertificare vor fi Oltenia, Banatul şi
Dobrogea.
Cinci la sută din solul Doljului este deja deşertificat.

Prima recunoaştere oficială a procesului de aridizare a Judeţului Dolj a venit din partea statului roman în
1977, iar în ultimii ani experţii susţin că, în sudul Doljului, clima temperată va putea fi menţinută cel mult
pentru încă 20 de ani, datorită incidenţei secetei şi condiţiilor pedoclimatice ce favorizează
deşertificarea teritoriului. Cea mai afectată zonă este cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova,
Bechet, Dăbuleni şi Dunăre, zona care are o suprafaţă de 104.600 ha şi este caracterizată de prezenţa
solurilor nisipoase, care nu reţin apa. Datele furnizate de Agenţia de Mediu Craiova arată ca, în judeţul
Dolj, în perioada 2000 - 2002, suprafaţa agricolă afectată de secetă a reprezentat între 79,6 si 87,8 %
din totalul suprafeţei cultivate.
Lucrările de îmbunătăţire a sistemelor de irigaţii şi activitatea de împădurire sunt singurele măsuri
posibile pentru a întâmpina problema secetei şi deşertificării. Totuşi, un factor deosebit de agravant
pentru modificarea climei Judeţului Dolj constă în defrişările masive din ultimele decenii (în 1970,
pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, iar în prezent ele nu depăşesc 7%). Actual, terenurile
împădurite de abia depăşesc 5.000 ha, iar suprafaţa puternic afectată de secetă şi deşertificare este de
peste 104.000 ha.
Vegetaţia
Judeţul Dolj este caracterizat prin prezenţa unor habitate naturale specifice stepei şi silvostepei.
În partea de nord, colinară, se întâlnesc păduri de cer şi gârniţă (Quercus cerris, Quercus frainetto),
precum şi tipuri de pădure în care este prezent gorunul (Quercus petraea) a cărei arie de răspândire se
plasează pe întreaga jumătate nordică a Podişului Getic. În Judeţul Dolj se mai găsesc şi numeroase
alte specii de foioase specifice dealurilor cu altitudine coborâtă şi câmpiilor.
Partea centrală a judeţului, până la linia Pleniţa-Segarcea-Apele Vii, reprezintă domeniul pădurilor de
cer şi gârniţa, ocupând suprafeţe mai întinse în triunghiul Craiova-Segarcea-Perişor. Aceste păduri
sunt, fie cerato-gârniţe, uneori în amestec cu stejar brumăriu, (Quercus pedunculiflora) şi stejar pufos
(Quercus pubescens) indicând asociaţii de Festuca sulcata, Festuca vallesiaca, Andropogon
ischaemum, Chriysopogon gryllus etc..
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Câmpia din sudul judeţului este caracterizata de mediul silvostepei, iar azi prezintă numai câteva
rămăşiţe din pădurea poienită de stejar pufos în partea nordică şi mai înaltă a câmpiei şi de stejar
brumăriu (la nord de Bistreţ şi în apropriere de Boureni).
Vegetaţia spontană a suferit în ultimele două secole modificării însemnate, ca urmare a intervenţiei
omului care a defrişat pădurile de pe suprafeţe întinse, determinând despădurirea câmpiei şi a unei părţi
din Piemontul Getic în scopul transformării lor în zone pentru practicarea agriculturii sau păşunării
animalelor.
Lunca Dunării a fost de asemenea afectată de marile transformări precum îndiguirile, desecările şi
irigaţiile.
Fauna
Fauna Judeţului este specifică zonei de stepă cu elemente de pădure şi baltă.
În linii generale repartiţia faunei urmăreşte mediul specific pădurilor, silvostepei şi câmpului cultivat,
luncilor, zonelor umede şi mediului acvatic propriu-zis.
Pe suprafeţe întinse de culturi trăiesc rozătoare mici (şoarecele de câmp, popândăul), răpitoare mici
(dihor, nevăstuică) precum şi răpitoare mari (lup, vulpe) răspândite în diverse zone ale judeţului.
Păsările de baltă cum ar fi: stârci, corcodei, găinuşe de baltă, becaţine, fluierari, bâtlani, pescăruşi, raţe
sălbatice, berze populează bălţile din Lunca Dunării.
Din clasa păsărilor regăsim: prepeliţa, potârnichea, presura, prigoria, lăstunul (pe malurile lutoase), iar
ca păsări ale zăvoaielor: privighetoarea, mierla, piţigoiul, pitulicea fluierătoare.
Desecările au redus considerabil suprafeţele ocupate de apă, astfel că numai cursul Dunării şi câteva
lacuri au rămas ca mediu piscicol. Dintre speciile cele mai frecvente cu valoare economică amintim:
crap, somn, şalău, ştiucă, caras.
În ceea ce priveşte speciile de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, în cadrul Judeţului Dolj
există un număr de 75 de specii de plante şi un număr de 50 de animale rare şi în pericol de dispariţie.
În sectorul cuprins între km 811 şi 661, Fluviul Dunărea determină existenţa unei zone inundabile care
prezintă caracteristicile naturale ale unui astfel de teritoriu; totuşi, în sectoarele în care Dunărea a fost
îndiguită nu se mai regăsesc ecosistemele caracteristice zonei inundabile. Existenţa acestor două
aspecte reunite într-un spaţiu geografic relativ restrâns poate constitui un model de reconstrucţie
ecologică, pentru întreg sectorul Dunării îndiguite. Pe această suprafaţă de cca. 100.000 ha, dintre km
811 şi 661, sunt cuprinse o mare diversitate şi tipuri de ecosisteme. Principalele componente specifice
ecosistemelor din zona sunt: lacurile si bălţile (Ciuperceni, Balta Lata, Manginita, Tarova), gârle (Gârla
lui Milu), o serie de mlaştini şi canale. Din punct de vedere geomorfologic, zona se caracterizează prin
terasele Dunării şi prin numeroase ostroave.
I.1.4 Populaţia
La 1 iulie 2006, populaţia judeţului Dolj se ridica la 715.989 locuitori, înregistrând cel de-al
şaisprezecelea an de scădere constantă din anul 1990, atunci când populaţia era de 776.161 locuitori
(o scădere totală de circa 8%). Din anul 1990, populaţia a scăzut cu o rată medie de 0,5%, scăderile
cele mai relevante înregistrându-se în anii 1992 şi 2002 (-1,66% şi -1,57%, respectiv). De asemenea,
densitatea populaţiei a scăzut de la 104,68 locuitori/km2 în 1990 la 96,57 locuitori/km2 în 2006, fiind însă
mai ridicată decât media înregistrată în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia (78,52 locuitori/km2, în acelaşi
an), în principal datorită prezenţei municipiului Craiova în judeţ.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Tabel 4: Evoluţia populaţiei judeţului Dolj în perioada 1990-2006

% schimbare în
Total An/an-1 raport cu anul
precedent
1990 776.161 1,0048 …..
1991 774.082 0,9973 -0,27%
1992 761.219 0,9834 -1,66%
1993 759.605 0,9979 -0,21%
1994 758.895 0,9991 -0,09%
1995 756.318 0,9966 -0,34%
1996 751.938 0,9942 -0,58%
1997 749.311 0,9965 -0,35%
1998 747.840 0,9980 -0,20%
1999 745.204 0,9965 -0,35%
2000 744.243 0,9987 -0,13%
2001 741.825 0,9968 -0,32%
2002 730.214 0,9843 -1,57%
2003 725.342 0,9933 -0,67%
2004 720.554 0,9934 -0,66%
2005 718.874 0,9977 -0,23%
2006 715.989 0,9960 -0,40%
Total % schimbare 2006/1990 -8,03%
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
Evoluţia piramidei populaţiei pe grupe de vârstă în ultimii şase ani (2001-2006) evidenţiază un proces
constant de îmbătrânire demografică (mai accentuat în zonele rurale), cu o scădere a ponderii
populaţiei tinere (grup de vârstă 0-14 ani) (de la 16,89% în 2001 la 14,77% în 2006) şi o creştere
paralelă a populaţiei adulte (grup de vârstă 15-59 ani) (de la 61,08% în 2001 la 63,43% în 2006), aşa
cum este prezentat în diagrama de mai jos.
Diagrama 1: Populaţia pe grupe de vârstă 2001-2006
500,000
400,000
300,000
200,000
100,000
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006
0-14 15-59 60 şi peste
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006.
Datele cele mai relevante privind evoluţia indicatorilor demografici începând cu anul 1990, care pun în
evidenţă ceea ce ar putea fi cauza principală a scăderii populaţiei în timpul aceleiaşi perioade, se referă
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
la valoarea ratei de natalitate, în scădere cu 3,9 puncte procentuale, de la 12,6% în 1990 la 9,1% în
2005 şi 8,7% în 2006. Comparaţia între datele judeţului Dolj şi cele înregistrate la nivel naţional arată
faptul că rata de natalitate în judeţul Dolj continuă să se menţină sub media naţională (13,6% în 1990 şi
10,2% în 2005) şi a scăzut mai repede decât în restul ţării (cu 0,1% mai mult în perioada 1990-2005).
Pe de altă parte, rata globală de mortalitate a crescut cu 1,6 puncte procentuale, de la 12,3% (1990) la
13,9% (2006) şi, din 1990, aceasta a fost aproape întotdeauna cu 2 procente mai ridicată decât
valoarea înregistrată la nivel naţional: de pildă, în anul 2005, rata de mortalitate a fost de 14,2% în
judeţul Dolj şi 12,1% la nivel naţional (10,6% în 1990). În perioada de referinţă, rata de mortalitate
infantilă în judeţul Dolj s-a redus aproape la jumătate şi a ajuns la 14,3% în 2006. Totuşi, evoluţia
acestui indicator din anul 1990 nu a fost constantă şi a oscilat între valorile maxime de 27,8% (1990) şi
27% (1994) şi valorile minime de 13% (2001) şi 13,7% (2005), în timp ce la nivel naţional, acelaşi
indicator a scăzut în mod constant din anul 1996 (atunci când a fost de 22,3%) la valoarea minimă de
15% în 20053.
În perioada 1990-2006, rata de nupţialitate a scăzut cu 0,9 puncte procentuale.
Diagrama 2: Principalii indicatori statistici demografici
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006
Rata de Natalitate Rata de Mortalitate
Rata de Mortalitate infantilă Rata de Nupţialitate
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006.
Durata medie a vieţii în judeţul Dolj este în creştere din anul 2001, dar este totuşi sub nivelul naţional
(71,22 şi 71,76 ani, respectiv, în 2003/2005).
Tabel 5: Durata medie a vieţii 2001/2003, 2002/2004 şi 2003/2005, Judeţul Dolj şi România
2001/2003 2002/2004 2003/2005
Judeţul Dolj 70,73 70,86 71,22
România 71,01 71,32 71,76
Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006; INS, Anuarul Statistic 2006
I.1.5 Unităţi administrativ-teritoriale
3 Singura excepţie la aceasta tendinţa de descreştere s-a verificat în anul 2004, când rata de mortalitate
infantilă a fost de 16,8% (faţă de 16,7% în 2003). Pe de alta parte, nivelul maxim al ratei mortalităţii infantile
înregistrată la nivelul naţional în perioada 1990-2005 a fost de 26,9%, în anul 1990.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
În Judeţul Dolj identificăm 7 oraşe (Craiova, Băileşti, Calafat, Bechet, Dăbuleni, Segarcea şi Filiaşi)
dintre care 3 (Craiova, Calafat şi Băileşti) sunt municipii, 104 comune şi 378 sate.
Harta 2: Harta administrativă a Judeţului Dolj
Sursa: http://www.cjdolj.ro/assets/images/harta-dolj.jpg
I.2 Activităţile economice

I.2.1 Cadrul general
În anul 2004, Produsul Intern Brut (PIB) al Judeţului Dolj a ajuns la 1.631 milioane de euro,
reprezentând 2,68% din PIB-ul naţional şi 30,1% din PIB-ul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia.
Contribuţia Judeţului Dolj la PIB-ul naţional s-a menţinut aproape stabilă în ultimii cinci ani (2000-2004),
în timp ce contribuţia sa la PIB-ul regiunii SV Oltenia a crescut cu 1,4%, în principal datorită unei
creşteri relevante (20%) a PIB-ului în 2004 în raport cu anul 20034.
Pe întreaga perioadă, PIB-ul Judeţului Dolj a crescut cu 51,5%, depăşind valoarea înregistrată la nivel
naţional (+50,9%) şi regional (+44,65%)5.
Tabel 6: Produsul Intern Brut naţional şi regional 2002-2004 (Milioane de Euro)6
4 Cea mai importantă creştere a PIB-ului în cadrul regiunii SV Oltenia între 2003 şi 2004 a revenit
judeţului Olt, al cărui PIB a crescut cu 23%.
5 Creşterea PIB-ului a fost calculată cu valorile exprimate în Euro. PIB-ul Judeţului Dolj în 2004 calculat
în RON, este de trei ori valoarea înregistrată în 2001, în timp ce în Euro creşterea este de doar 51,5%.
6 Au fost considerate următoarele rate de schimb: 2000: 1 euro = 1,995575 RON; 2001: 1 euro =
2,602689 RON; 2002: 1 euro = 3,125525 RON; 2003: 1 euro = 3,755587 RON; 2004: 1 euro = 4,053211 RON.
Vezi site-ul www.bnro.ro
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Anul 2002 2003 2004

Regiunea/Judeţ Mil euro % Mil euro % Mil euro %
România 48.463,9 100,00 52.605,6 100,00 60.808,3 100,00
Regiunea Bucureşti-Ilfov 10.230,9 21,11 10.363,2 19,70 11.861,6 19,51
Regiunea Vest 4.707,7 9,71 5.320,8 10,11 6.241,2 10,26
Regiunea Sud Vest Oltenia 4.159,3 8,58 4.774,6 9,08 5.428,6 8,93
- Judeţ Dolj 1.123,5 2,32 1.357,9 2,58 1.631,0 2,68
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006 şi INS, Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia în
cifre 2003-2006
Tabel 7: Produsul Intern Brut – Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia (%)
Regiune/Judeţ 2000 2001 2002 2003 2004
Regiunea Sud VestOltenia 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
- Judeţul Dolj 28,7 28,0 27,0 28,4 30,1
- Judeţul Gorj 22,3 21,6 25,8 23,3 21,2
- Judeţul Mehedinti 10,4 12,3 11,5 12,6 12,2
- Judeţul Olt 18,5 18,3 15,7 15,7 17,1
- Judeţul Vâlcea 20,1 19,8 20,0 20,0 19,3
Sursa: Calculele noastre de la INS, Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006
Cu 2.264,5 Euro pe cap de locuitor (2004), PIB-ul judeţului Dolj este sub nivelul naţional (2.805,7 euro )
şi regional (2.338,0 euro), în timp ce judeţul cu cea mai ridicată valoare a PIB-ului în Regiunea de
Dezvoltare Sud-vest Oltenia este Judeţul Gorj (2.977,7 euro pe cap de locuitor). În 2004, PIB-ul
judeţului Dolj pe cap de locuitor a crescut cu 56,6%, faţă de anul 2000, în timp ce creşterea PIB-ului /
cap de locuitor la nivel regional a fost de 51,5%, iar cea a judeţului Gorj a fost de 40,6%7.
În perioada de referinţă, PIB-ul judeţului Dolj pe cap de locuitor s-a menţinut la aproximativ 80% din
nivelul naţional. În ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, Regiunea Nord Est este regiunea cu
valoarea cea mai scăzută (mai puţin de 70% din media naţională), iar Bucureşti-Ilfov rămâne regiunea
cea mai performantă (cu peste 190% din PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat la nivelul naţional)
Tabel 8: Produsul Intern Brut naţional şi regional pe cap de locuitor 2002-2004 (Euro)
Anul 2002 2003 2004
Regiunea/Judeţ euro % Euro % Euro %
Romania 2.223,7 100,00 2.420,5 100,00 2.805,7 100,00
Regiunea Bucureşti-Ilfov 4.628,7 208,15 4.696,7 194,04 5.373,1 191,51
Regiunea Nord Est 1.590,4 71,52 1.751,0 72,34 1.941,4 69,19
Regiunea Sud Vest Oltenia 1.776,7 79,90 2.049,7 84,68 2.338,0 83,33
- Judeţul Dolj 1.538,6 69,19 1.872,1 77,34 2.264,5 80,71
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006 şi
INS, Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006
7 Creşterea PIB pe locuitor a fost calculată cu valori exprimate în Euro. PIB-ul Judeţului Dolj pe cap de
locuitor, în 2004, calculat în RON este mai mult de trei ori valoarea înregistrată în 2001, în timp ce în Euro
creşterea este doar de 56,5 %. Aceasta diferenţa se datorează modificării ratei de schimb RON/euro în perioada
de referinţă. Pentru a avea valori comparabile în cursul anilor, în cadrul prezentei analize socio-economice toate
datele financiare au fost calculate în euro.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
I.2.2 Structura Economiei Judeţului Dolj
Ajungând la 1.452,9 milioane de euro în 2004, Valoarea Adăugată Brută (VAB) a Judeţului Dolj a
înregistrat o creştere de 44,66% faţă de 2001, ceea ce reprezintă o creştere mai mare decât cea
înregistrată atât la nivelul regional cât şi la nivelul naţional (circa +35%),8.
Judeţul Dolj contribuie cu 2,6% la formarea Valorii Adăugate Brute naţionale şi cu aproape 30% la
formarea Valorii Adăugate Brute din regiunea SV Oltenia.
Tabel 9: VAB a Judeţului Dolj pe macro-sectoare de activitate, 2001-2004 (milioane Euro)

Anul 2001 2002 2003 2004
Total VAB 1.004,3 1.002,7 1.201,9 1.452,9
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 217,0 89,7 173,8 276,4
Industrie şi construcţii 360,9 423,6 432,3 498,8
Servicii 426,4 489,3 595,8 677,6
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
Diagrama 3: VAB a Judeţului Dolj pe macro-sectoare de activitate 2001-2004 (%)
100%
80%
60%
40%
20%
0%
2001 2002 2003 2004
Agricultură, vănătoare şi silvicultură Industrie şi construcţii Servicii
Agricultura şi industria, sunt sectoare puternice atât în economia judeţului Dolj cât şi în cea a regiunii SV
Oltenia, iar, împreună cu sectorul construcţiilor, reprezintă peste 50 % din totalul Valorii Adăugate Brute
(VAB) produse în cadrul teritoriului. De fapt, ponderea agriculturii şi a industriei pe totalul VAB a
Judeţului Dolj este peste media naţională, în timp ce serviciile sunt la un nivel relativ mai scăzut,
acestea contribuind cu circa 46% la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) la nivelul Judeţului Dolj şi cu
peste 51% la nivelul naţional (peste 63% la nivelul EU-25 în 2007). Totuşi, contribuţia serviciilor la VAB
8 VAB naţional (în euro) este mai mult decât dublu. Trebuie reamintit faptul că au fost făcute calcule după
valorile în euro. Datorită fluctuaţiei ratei de schimb, creşterea VAB în RON nu corespunde cu cea calculată în
euro. VAB a judeţului Dolj calculată în RON în 2004 de 2,25 ori mai mare decât valoarea înregistrată în 2001.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
în Judeţul Dolj depăşeşte nivelul regional (43%). Pe de altă parte, Judeţul Dolj este puternic concentrat
pe activităţile agricole, care contribuie la VAB a judeţului cu mai mult de 19%, ceea ce reprezintă o
valoare mai ridicată atât decât media regională cât şi cea naţională (17,94% şi 14%, respectiv).
Activităţile industriale sunt de asemenea importante şi contribuie cu 28,62% la VAB a judeţului (31,9%,
la nivelul regiunii SV Oltenia), în timp ce contribuţia sectorului construcţiilor se ridică la doar 5,71%,
ceea ce reprezintă o valoare cu 1,32 puncte procentuale sub nivelul regional şi cu 0,95% sub media
naţională şi poate sugera un nivel scăzut al investiţiilor în cadrul judeţului.
Tabel 10: Valoare Adăugată Brută pe macro-sectoare în 2004 (%)

Judeţul Dolj, Regiunea SV, Regiunea Bucureşti-Ilfov şi România
Regiunea SV Regiunea
Dolj Oltenia Bucureşti-Ilfov România
Agricultură 19,03 17,94 1,12 14,00
Servicii 46,64 43,13 69,90 51,70
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006, INS Dolj în cifre 2003-2006,
INS Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006
În ceea ce priveşte dezvoltarea unităţilor active, în 2005 numărul total de unităţi active a crescut cu
2.850 unităţi (+28,15%), faţă de numărul înregistrat în 2001, în principal datorită creşterii numărului de
unităţi din sectorul serviciilor (+ 25,3%, 2.145 unităţi), reprezentând 75,26% din creşterea totală de
unităţi active în 2005. În aceeaşi perioadă, numărul întreprinderilor din sectorul industrial (inclusiv
sectorul construcţiilor) a crescut în mod remarcabil (+ 55,6%) reprezentând 25,44% din creşterea totală
a numărului de unităţi active. Pe de altă parte, operatorii economici din sectorul agricol au scăzut cu
5,46%.
Tabel 11: Unităţile active ale Judeţului Dolj după macro-sectoare de activitate 2001-2005 (număr)
% Ponderea
∆(2005-2001)
2001 2002 2003 2004 2005 ∆, pe macro-
număr
sector
Total, din care: 10.124 9.966 10.600 11.870 12.974 2.850 100,00
Agricultură 366 346 324 323 346 -20 -0,70
Industrie şi Construcţii 1.302 1.401 1.650 1.887 2.027 725 25,44
Servicii 8.456 8.219 8.626 9.660 10.601 2.145 75,26
În ceea ce priveşte evoluţia ponderii numărului de unităţi pe macro-sectoare în perioada 2001-2005

menţionăm faptul că ponderea unităţilor din sectorul agricol a scăzut în mod constant, în timp ce
ponderea unităţilor din industrie şi construcţii a crescut cu aproape trei puncte procentuale.
Tabel 12: Unităţile active ale judeţului Dolj după macro-sectoare de activitate 2001-2005 (%)
2001 2002 2003 2004 2005
Total, din care: 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
Agricultură 3,62 3,47 3,06 2,72 2,67
Industrie şi Construcţii 12,86 14,06 15,57 15,90 15,62
Servicii 83,52 82,47 81,38 81,38 81,71
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime, în perioada 2001-2005, arată că numărul IMM-urilor din
Judeţul Dolj a crescut cu peste 28% în timp ce numărul întreprinderilor mari a scăzut cu peste 6%.
Întreprinderile mici au înregistrat cea mai relevantă creştere a numărului de unităţi, ajungând la
+29,65% (2005/ 2001).
Tabel 13: Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime (2001-2005)

Întreprinderi pe clase de ∆ (2005/2001)
mărime / An 2001 2002 2003 2004 2005 in %
Total IMM-uri 10.063 9.908 10.541 11.813 12.917 28,36
Micro-întreprinderi (0-9
9.072 8.903 9.422 10.668 11.638 28,28
salariaţi)
Întreprinderi mici (10-49
796 790 894 911 1.032 29,65
salariaţi)
Întreprinderi mijlocii (50-249
195 215 225 234 247 26,67
salariaţi)
Întreprinderi mari (250
61 58 59 57 57 -6,56
salariaţi şi peste)
Diagrama 4. Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime (2001-2005)
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Total IMM-uri Micro-întreprinderi (0-9 salariaţi)

Întreprinderi mici (10-49 salariaţi) Întreprinderi mijlocii (50-249 salariaţi)
Întreprinderi mari (250 salariaţi şi peste)
În 2005, în judeţul Dolj s-au înregistrat 12.974 de întreprinderi, dintre care, peste 81,7% (10.601) erau
active în sectorul serviciilor, în special în comerţ (aproape 70% din totalul întreprinderilor active în
sectorul respectiv). Unităţile economice active în sectorul serviciilor produceau de asemenea aproape
54% din cifra de afaceri, angajau circa 45% din salariaţi şi înregistrau peste 50% din totalul investiţiilor
realizate de către unităţile active în anul respectiv. În acelaşi an, întreprinderile active în sectorul
industriei şi construcţiilor reprezentau peste 15% din numărul total al unităţilor, angajând aproape 45%
din totalul salariaţilor, producând peste 44% din cifra de afaceri şi realizând peste 45% din investiţiile
realizate de către unităţile active. Pe de alta parte, cu mai puţin de 400 unităţi active, întreprinderile din
sectorul agricol reprezentau doar 2,67% din unităţile totale, angajau mai puţin de 2% din salariaţi,
produceau doar 1,17% din cifra de afaceri totală şi realizau 4,08% din investiţiile totale.
În ceea ce priveşte dezvoltarea unităţilor active din sectorul industrial, subliniem faptul că, datorită
creşterii competiţiei internaţionale şi intensificării procesului de internaţionalizare a activităţilor
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
economice, intervenţii specifice în vederea creşterii competitivităţii economice ale întreprinderilor ar

trebui promovate în mod prioritar.
Tabel 14: Principalii indicatori privind unităţile active pe macro-sectoare economice în judeţul Dolj (2005)
Cifra de afaceri Numărul mediu de Investiţii (mii
Numărul
(mii euro) persoane ocupate euro)
Total, din care: 12.974 3.256.647 115.929 325.200
Agricultură 346 38.258 2.308 13.254
Industrie şi Construcţii 2.027 1.461.324 60.856 148.351
Servicii 10.601 1.757.065 52.765 163.595
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006
Tabel 15: Principalii indicatori privind unităţile active

pe macro-sectoare economice în judeţul Dolj (2005) (%)
Numărul mediu
Numărul Cifra de afaceri de persoane Investiţii VAB
ocupate
Total, din care: 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
Agricultură 2,67 1,17 1,99 4,08 19,03
Industrie şi
Construcţii 15,62 44,87 52,49 45,62 34,33
Servicii 81,71 53,95 45,51 50,31 46,64
Totodată, în 2005, 89,71% din totalul unităţilor active existente în Judeţul Dolj erau microîntreprinderi,
produceau 18,84% din cifra de afaceri, angajau 21,6% din salariaţi şi realizau 19,7% din totalul
investiţiilor efectuate de către unităţile active în anul respectiv. În acelaşi an, întreprinderile mici
reprezentau aproape 8% din numărul total, angajând 17,62% din totalul salariaţilor, producând 22,42%
din cifra de afaceri şi realizând peste 24% din investiţiile realizate de către unităţile active. Pe de altă
parte, cu toate că întreprinderile medii şi mari reprezentau numai 2,34% din unităţile totale, acestea
angajau peste 60% din salariaţi, producând peste 58% din cifra de afaceri totală şi realizând aproape
56% din investiţiile totale.
Tabel 16: Principalii indicatori privind unităţile active pe categorii de mărime în judeţul Dolj (2005)
Cifra de afaceri Numărul mediu de Investiţii (mii
Numărul
(mii euro) persoane ocupate euro)
Total, din care: 12.974 3.256.647 115.929 325.200
Microîntreprinderi 11.638 613.286 25.037 64.070
Întreprinderi mici 1.032 730.290 20.431 79.602
Întreprinderi medii şi mari 304 1.913.071 70.461 181.527
Tabel 17: Principalii indicatori privind unităţile active pe categorii de mărime în judeţul Dolj (2005) (%)
Cifra de afaceri Numărul mediu de
Numărul Investiţii
persoane ocupate
Total 100,00 100,00 100,00 100,00
Microîntreprinderi 89,71 18,84 21,60 19,70
Întreprinderi mici 7,95 22,42 17,62 24,48
Întreprinderi medii şi mari 2,34 58,74 60,78 55,82
În perioada 2001-2005, cele mai relevate evoluţii privind numărul întreprinderilor pe categorii de mărime
şi macro-sectoare economice se regăsesc la numărul microîntreprinderilor din industrie şi construcţii,
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
care a crescut cu peste 70%, şi la numărul întreprinderilor mijlocii şi mari din agricultură, care a scăzut
cu peste 64%. De menţionat este şi creşterea numărului unităţilor mici, mijlocii şi mari din sectorul
serviciilor, care a crescut cu 41% în cazul întreprinderilor mici şi cu peste 33% în cazul întreprinderilor
mijlocii şi mari. Cu toate aceasta, microîntreprinderile din sectorul serviciilor, însumând peste 9.833
unităţi în 2005, reprezintă peste 75% din totalul unităţilor active în Judeţul Dolj.
Tabel 18: Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime şi macro-sectoare economice (2001-2005) (număr)
Δ
2001 2002 2003 2004 2005 (2005/2001)
în %
Micro-întreprinderi (0-9 salariaţi)
Total, din care: 9.072 8.903 9.422 10.668 11.638 28,28
Agricultură 280 285 262 276 300 7,14
Industrie şi construcţii 885 961 1.173 1.391 1.505 70,06
Servicii 7.907 7.657 7.987 9.001 9.833 24,36
Întreprinderi mici (10-49 salariaţi)
Total, din care: 796 790 894 911 1.032 29,65
Agricultură 72 54 52 39 41 -43,06
Industrie şi construcţii 256 267 293 307 331 29,30
Servicii 468 469 549 656 660 41,03
Întreprinderi mijlocii şi mari (50 şi peste salariaţi)
Total, din care: 256 273 284 291 304 18,75
Agricultură 14 7 10 8 5 -64,29
Industrie şi construcţii 161 173 184 189 191 18,63
Servicii 81 93 90 94 108 33,33
Cu peste 92% din numărul total de unităţi active, cea mai mare pondere de micro-întreprinderi se
regăseşte în sectorul serviciilor. Pe de alta parte, sectorul industriei şi construcţiilor deţine ponderile
cele mai mari ale numărului de întreprinderi mici (peste 16%), mijlocii şi mari (aproape 10%). Trebuie de
asemenea subliniat faptul că peste 98,5% din unităţile active în agricultură sunt microîntreprinderi
(86,71%) şi întreprinderi mici (11,85%).
Tabel 19: Unităţi active pe clase de mărime şi macro-sectoare economice în 2005 (pondere in %)
Întreprinderi
Total Microîntreprinderi Întreprinderi mici
medii şi mari
Total, din care 100,00 89,71 7,95 2,34
Agricultură 100,00 86,71 11,85 1,44
Servicii 100,00 92,76 6,23 1,01
I.2.3 Structura Teritorială a Economiei în Judeţul Dolj
În privinţa distribuţiei teritoriale a unităţilor active în judeţul Dolj, peste 87% din unităţile active sunt
localizate în zonele urbane, unde densitatea întreprinderilor se ridică la 29,46 întreprinderi la 1.000
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
locuitori, reprezentând peste 163% din media judeţeană, în timp ce în zonele rurale aceeaşi cifră este
de doar 4,965 întreprinderi/1.000 locuitori (27,51% din media judeţeană). Densitatea întreprinderilor
este sub media naţională (42,93 întreprinderi) şi în municipiul Craiova, unde acest indicator a ajuns la
34,53 întreprinderi/1.000 locuitori în 2005. În ceea ce priveşte împărţirea teritorială a unităţilor active
după clasa de mărime, trebuie remarcat faptul că zonele rurale găzduiesc doar 5,26% din totalul de
întreprinderi mari, 7,66% din întreprinderile mici şi 8,10% din totalul de întreprinderi mijlocii. Ponderea
de micro-întreprinderi este puţin mai semnificativă şi ajunge la 13,41% (a se vedea tabelul de mai jos).
Tabel 20: Împărţirea teritorială a unităţilor active după mărime, în judeţul Dolj (2005)
Densitate Din care: după clasa de mărime
Unităţi unităţi/
Locuitori 1-9 10-49 50-249 peste 250
active 1000
locuitori salariaţi salariaţi salariaţi salariaţi
Total judeţul Dolj 718.874 12.974 18,05 11.638 1.032 247 57
Total urban 383.965 11.311 29,46 10.077 953 227 54
Total urban (%) 53,41 87,18 163,23 86,59 92,34 91,90 94,74
Total rural 334.909 1.663 4,965 1.561 79 20 3
Total rural (%) 46,59 12,82 27,51 13,41 7,66 8,10 5,26
Analiza indicatorilor economici rezultaţi din prelucrarea anchetei structurale în întreprinderi la nivelul
judeţului Dolj şi al localităţilor componente în perioada 1998-20049 arată ca la nivelul anului 2004 din
totalul de 11.870 unităţi active, 86,9% (10.311 unităţi) erau în mediul urban şi 13,1% (1.559 unităţi) în
mediul rural. În profil teritorial, se evidenţiază Municipiul Craiova, care deţinea 9.436 unităţi active
(79,5%), iar în mediul rural Comuna Podari, cu 88 unităţi active (0,7%). La limita inferioară, în mediul
urban, oraşul Bechet deţinea cea mai scăzută prezenţa de unităţi active (0,2% din totalul judeţean) şi în
mediul rural comuna Pleşoi, care nu avea nici-o unitate activă.
Mai mult, în anul 2004, 91,2% din volumul cifrei de afaceri s-a înregistrat în mediul urban şi 8,8% în
mediul rural. La limita superioară se evidenţiază, în mediul urban, Municipiul Craiova, care deţinea
87,5% din volumul cifrei de afaceri (2.203.725 mii euro), iar în mediul rural comuna Işalniţa cu 3,5% din
volumul cifrei de afaceri (89.166 mii euro). Pe de alta parte, cu 0,2% din total (4.282 mii euro) oraşul
Dăbuleni a înregistrat cel mai scăzut volum al cifrei de afaceri din mediul urban, iar în mediul rural
comuna Pleşoi. Primele cinci localităţi, care au totalizat circa 2.407.458 mii euro, ceea ce reprezintă
95,6% din totalul cifrei de afaceri, au fost: Craiova, Băileşti, Calafat, Işalniţa şi Podari. Cifra de afaceri
ce îi revine unei unităţi active în medie pe judeţ a fost de 212.140 euro, iar acest indicator a înregistrat o
valoare peste medie în următoarele localităţi: Craiova (233.444 euro); Bistreţ (377.705 euro); Cîrcea
(1.730,76 mii euro); Işalniţa (2.073,6 mii euro); Podari (556.257 euro).10
Din totalul numărului mediu de persoane ocupate (109.602, reprezentând o scădere cu 6% în raport cu
1998), în anul 2004, 93,1% erau în mediul urban (102.079 persoane ocupate) şi 6,9% în mediul rural
(7.523 persoane ocupate). În ceea ce priveşte împărţirea numărului mediu de persoane ocupate la
nivelul localităţilor componente judeţului Dolj, 94,5% din numărului total se regăseşte în 7 localităţi:
Craiova (86,1%); Calafat (2,4%); Băileşti (2,3%); Filiaşi (1,3%); Podari (1%); Gherceşti (0,7%); Işalniţa
(0,7%).
9 Sursa: INS, Analiza indicatorilor economici rezultaţi din prelucrarea anchetei structurale în întreprinderi
la nivelul judeţului Dolj şi al localităţilor componente în perioada 1998-2004, Aprilie 2006.
10 Sursa: INS, Analiza indicatorilor economici rezultaţi din prelucrarea anchetei structurale în întreprinderi
la nivelul judeţului Dolj şi al localităţilor componente în perioada 1998-2004, Aprilie 2006.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
În 2004, volumul total al investiţilor brute în bunuri corporale a fost de 285,7 milioane de euro, din care
90,8% au fost realizate în mediul urban şi 9,2% în mediul rural. Mai în detaliu, 94,2% din totalul
investiţilor se regăseşte în 5 localităţi: Craiova (85,9%); Podari (3,9%); Segarcea (2,1%); Calafat (1,3%);
Bistreţ (1%).
I.2.4 Investiţiile străine şi comerţul exterior în judeţul Dolj
În ceea ce priveşte nivelul participării străine în întreprinderile din Sud Vest Oltenia, datele despre
primele cinci luni din 2007 arată că judeţul Dolj absoarbe peste 98% din valoarea totală a capitalului
social subscris cu participare străină la societăţile comerciale nou înmatriculate din Sud Vest Oltenia.
Ponderea Judeţului Dolj în ceea ce priveşte numărul de societăţi comerciale cu participare străină nou
înmatriculate în perioada de referinţă este sub 50%, urmat de Judeţele Olt şi Mehedinţi, care, pe de altă
parte, deţin o pondere nesemnificativă a capitalului subscris cu participare străină.
Tabel 21: Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris la nivelul
Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Oltenia (01.01.2007-31.05.2007)
Regiunea
de Judeţul Judeţul Judeţul Judeţul Judeţul
Dezvoltare Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
SV Oltenia
Înmatriculări de societăţi
comerciale (nr) 127 62 3 25 28 9
Ponderea numărului de
societăţi (%) 100,00 48,82 2,36 19,69 22,05 7,09
Valoarea capitalului total
subscris in mii RON 21.245,80 20.930,60 0,60 9,40 12,80 292,40
Valoarea capitalului total
subscris (mii Euro) 6.108,26 6.019,23 0,13 2,92 0,35 85,62
Ponderea valorii capitalului
social în Euro (%) 100,00 98,54 0,00 0,05 0,01 1,40
Sursa: INS, Buletin Statistic Lunar la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Oltenia
în perioada 01.01.2007 - 31.05.2007
În perioada 2001-2006, exporturile FOB au crescut cu peste 64%, însumând peste 361 milioane de
euro în 2006, în timp ce, în aceeaşi perioada, importurile CIF s-au dublat şi s-au ridicat la peste 468
milioane de euro in 2006. În consecinţă, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a scăzut în
perioada de referinţă şi a atins valoarea de 76,9% in 200611.
Tabel 22: Exporturi şi Importuri de bunuri (2001-2006)

2001 2002 2003 2004 2005 2006
Exporturi FOB (mii Euro) 219.802 225.382 199.233 230.748 311.884 361.171
Importuri CIF (mii Euro) 224.355 269.207 262.698 307.512 375.324 469.720
11 Diferenţa între calcularea exporturilor FOB si importurilor CIF nu infirmă argumentul despre creşterea
dependenţei de pieţele străine, ce reiese din gradul de acoperire a importurilor prin exporturi în scădere.
E
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Balanţă (mii Euro) 12.718 -23.101 -43.243 -53.092 -34.548 -108.549
Gradul de acoperire a
Importurilor (%) 106,1 90,1 82,2 81,3 90,0 76,9
Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006
În ceea ce priveşte distribuţia exporturilor FOB pe principalele bunuri, în perioada 2003-2006, creşterea
cea mai importantă a fost înregistrată la categoria „Mijloace de transport”, care în 2006 a înregistrat o
valoare mai mult decât dublă faţă de 2003, urmată de „Maşini, aparate şi echipamente electronice
(+172%) şi „Materii şi articole textile” (+ 12%). Pe de altă parte, categoriile “Produse ale industriei
chimice şi ale industriilor conexe” şi “Materii şi articole textile” au scăzut cu cca. 71% şi respectiv 5%.
Totuşi, atunci când aceleaşi produse sunt atât exportate cât şi importate, este probabil ca importurile să
fie doar temporare, reprezentând aprovizionarea materialelor necesare producţiei industriale ce va fi
destinată exporturilor. Pe de altă parte, datele sugerează că sectorul construcţiei de maşini, aparatelor
şi echipamentelor electronice este cel mai dinamic sector, atât în ceea ce priveşte importurile cât şi
exporturile, şi că industria mijloacelor de transport este un sector foarte dinamic în special în ceea ce
priveşte importurile.
Diagrama 5: Exporturi FOB cu bunuri (2003-2006) (mii Euro)
400.000
300.000
200.000
100.000
0
2003 2004 2005 2006
Total
Materii textile şi articole din acestea
Maşini, aparate şi echipamente electronice
Mijloace de transport
Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare
Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe
Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă, creşterile cele mai relevante ale importurilor CIF au fost
înregistrate la categoria de bunuri „Metale comune şi articole din metale comune” (+156,61%), urmate
de „Mijloace de transport (+127,94%), „Maşini, aparate şi echipamente electrice” (+108%), „Materiale
plastice, cauciuc şi articole din aceste materiale” (+73,58%), „Materii şi articole textile” (+10,42%).
Diagrama 6: Importuri CIF cu bunuri (2003-2006) (mii Euro)
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
500.000
400.000
300.000
200.000
100.000
0
2003 2004 2005 2006
Total
Maşini, aparate şi echipamente electrice
Materii textile şi articole din acestea
Mijloace de transport
Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea
Metale comune şi articole din acestea
I.2.5 Industrie şi Construcţii: IMM-uri şi Întreprinderi Mari
Descompunerea datelor privind activităţile industriale pe ramuri principale arată faptul că industria
prelucrătoare este cea mai importantă ramură atât în judeţul Dolj cât şi în regiunea SV Oltenia,
contribuind, la VAB cu 22,31% şi respectiv 20,81%, în timp ce energia electrică şi termică, gazele şi
apa contribuie cu circa 5-6% la VAB atât în judeţul Dolj cât şi în regiunea SV Oltenia. Pe de altă parte,
în judeţul Dolj, contribuţia sectorului construcţiilor la VAB (5,71%) este mai mică decât cea la nivel
naţional (6,66%) cât şi cea de la nivel regional (7,03%).
VAB produsă la nivelul sectorului industrial, pe total, a crescut, în perioada 2001-2004, cu 35,4%, în
timp ce VAB produsă de sectorul construcţiilor a crescut cu 41,4%.
Diagrama 7: Evoluţia Valorii Adăugate Brute din sectorul industrial şi al construcţiilor –

Judeţul Dolj (2001-2004)
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
2001 2002 2003 2004
Industrie - Industrie extractivă

- Industrie prelucrătoare - Energie electrică, termică, gaze şi apă
Construcţii
Cu 592 unităţi active, în 2005 sectorul construcţiilor reprezintă 29,2% din unităţile active în sectorul
industriei şi construcţiilor, absorbind circa 18% din totalul numărului mediu al persoanelor ocupate şi
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
producând 13,2% din volumul total al cifrei de afaceri. Sectorul construcţiilor a contribuit, în 2005, cu
8,1% la volumul total de investiţii realizate în judeţul Dolj în sectorul industriei şi construcţiilor.
În cadrul sectorului industrial, industria prelucrătoare se remarcă cu peste 97% din totalul unităţilor
active în 2005. Totuşi, ramura energiei electrice, termice, gaze şi apă se evidenţiază pentru relevanţa
pe care o deţine în cadrul învestiţiilor brute (35,91%), volumului cifrei de afaceri (25,67%) şi a numărului
mediu de persoane ocupate (12,03). Pe de altă parte, cu 78,90% din numărul mediu de persoane
ocupate, 68,76% din cifra de afaceri şi 59% din totalul investiţiilor, industria prelucrătoare rămâne
oricum sectorul principal din industrie, în timp ce industria extractivă poate fi considerată nerelevantă
pentru economia Judeţului Dolj.
Tabel 23: Principalii indicatori privind întreprinderile active în sectorul industriei şi construcţiilor (2005)
Numărul
Număr unităţi mediu de Cifra de afaceri Investiţii Brute
active persoane (mii Euro) (mii Euro)
ocupate
Industrie 1.435 49.950 1.267.294 136.264

- Industrie extractivă 18 4.531 70.526 6.914
- Industrie prelucrătoare 1.401 39.409 871.398 80.420
- Energie electrică, termică, gaze şi apă 16 6.010 325.371 48.930
Construcţii 592 10.906 194.030 12.087
Diagrama 8: Principalii indicatori ai unităţilor active din industrie şi construcţii în % (2005)
Investiţii Brute (mii Euro)
Cifra de afaceri (mii

Euro)
Numărul mediu de
persoane ocupate
Număr unităţi active
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Industrie Construcţii
În perioada 2001-2005, numărul total al întreprinderilor active în sectorul industrial a crescut cu 47,18%
(de la 975 în 2001, la 1.435, în 2005), iar numărul mediu de persoane ocupate a scăzut cu 11,70% (de
la 56.569 persoane în 2001, la 49.950 în 2005). În aceeaşi perioadă, volumul cifrei de afaceri produs în
cadrul întreprinderilor din sectorul industrial a crescut cu 11,05% (reprezentând, în 2005, 126 mii euro în
plus în raport cu 2001), în timp ce volumul investiţiilor a scăzut cu peste 45% (reprezentând, în 2005,
115 mii euro mai puţin decât în 2001). Evoluţia acestor indicatori privind unităţile economice pe clase de
mărime sugerează că IMM-urile au contribuit cel mai mult la creşterea numărului total de unităţi active
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
din industrie (+ 47,18%), în timp ce întreprinderile mari, cu peste 250 de angajaţi, au crescut cu o rată
mult mai mică (+ 2,63%). Rolul puternic exercitat de către IMM-uri în creşterea afacerilor din sectorul
industrial este exemplificat foarte bine şi de ceilalţi trei indicatori, unde întreprinderile mari au înregistrat
scăderi substanţiale, în special în ceea ce priveşte numărul mediu de persoane ocupate (-23,92%) şi
volumul investiţilor (-62,47%), în timp ce IMM-urile au înregistrat valori pozitive, în special în ceea ce
priveşte volumul cifrei de afaceri (+82,73%) şi investiţiile (+48,47%).
Diagrama 9: Variaţia (%) indicatorilor principali din IMM-uri şi marile întreprinderi în perioada 2001-2005
100,00
80,00
60,00
40,00
20,00
0,00
-20,00
-40,00
-60,00
-80,00
Total Total IMM-uri Întreprinderi mari
Număr unităţi active Numărul mediu de persoane ocupate

Cifra de afaceri (mii Euro) Investiţii Brute (mii Euro)
În cadrul sectorului IMM-urilor, în perioada 2001-2005, creşterea cea mai semnificativă atât în ceea ce
priveşte numărul de unităţi active cât şi numărul mediu de persoane ocupate a fost înregistrată de
micro-întreprinderile (+52,41% şi respectiv +22,49%) şi întreprinderile medii (+50% şi respectiv
+29,19%), microîntreprinderile reprezentând peste 72% din totalul unităţilor active în sectorul industrial
dar concentrând numai 5% din numărul mediu de persoane ocupate din acelaşi sector.
Microîntreprinderile au înregistrat şi creşterea cea mai relevantă a cifrei de afaceri (care s-a dublat în
2005 în comparaţie cu 2001), urmate de întreprinderile mici (+77,70%) şi de cele medii (+72,94); se
remarcă că microîntreprinderile au contribuit cu 18% la volumul total al cifrei de afaceri înregistrat de
către IMM-urile din sectorul industrial în 2005, în timp ce întreprinderile medii au produs peste 52% din
totalul cifrei de afaceri a sectorului. În ceea ce priveşte investiţiile, microîntreprinderile au înregistrat în
2005, o creştere de patru ori faţă de 2001, reprezentând 19% din investiţiile realizate în sectorul
industrial de către IMM-uri, iar întreprinderile mici au crescut cu peste 86%, realizând 26,6% din
investiţii, restul de 54,4% din investiţii fiind realizate de către întreprinderile mijlocii.
Diagrama 10: Variaţia (%) indicatorilor principali din IMM-uri, pe clase de mărime, în perioada 2001-2005
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
500,00
450,00
400,00
350,00
300,00
250,00
200,00
150,00
100,00
50,00
0,00
0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi
Număr unităţi active Numărul mediu de persoane ocupate

Cifra de afaceri (mii Euro) Investiţii Brute (mii Euro)
În cele ce urmează este analizată mai în detaliu industria prelucrătoare pentru fiecare din cei patru
indicatori luaţi în considerare până acum, şi anume: numărul unităţilor active, numărul mediu de
persoane ocupate, cifra de afaceri şi investiţiile brute.
Pentru fiecare indicator sunt evidenţiate primele şase sectoare cele mai relevante.
Se remarcă trei sectoare care se regăsesc printre primele şase, cele mai importante la toate variabile
analizate, şi anume: industria alimentară, a băuturilor şi tutunului; fabricarea produselor textile şi a
articolelor de îmbrăcăminte, aranjarea şi vopsirea blănurilor; industria de mijloace ale tehnicii de calcul
şi de birou, de maşini şi aparate electrice, de echipamente electronice etc.
Încă două sectoare de remarcat sunt: industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal şi
producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a., recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale
reciclabile, care se regăsesc printre primele şase sectoare la trei din cele patru variabile. În fine, merită
a fi menţionat şi sectorul industriei mijloacelor de transport rutier şi altor mijloace de transport n.c.a. care
se remarcă în două din cele patru variabile.
În ceea ce priveşte numărul unităţilor active, primele şase sectoare contribuie cu aproape 74% din
numărul total de unităţi. În frunte se regăsesc: industria alimentară, a băuturilor şi tutunului şi fabricarea
produselor textile şi a articolelor de îmbrăcăminte, urmate de: producţia de mobilier şi alte activităţi
industriale; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal; edituri, poligrafie şi reproducerea
pe suport a înregistrărilor; industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou, de maşini şi aparate
electrice, de echipamente electronice etc..
IMM-urile deţin 98% din totalul unităţilor, iar microîntreprinderile reprezintă peste 75% dintre acestea.
industria alimentară şi cea textilă concentrează un număr relevant de întreprinderi mici şi foarte mici, iar
sectorul textil se remarcă pentru a deţine numărul cel mai mare de întreprinderi medii şi mari, cu peste
50 de salariaţi.
Tabel 24: Numărul unităţilor active din principalele sectoare de activitate din industria prelucrătoare, pe
clase de mărime (2005)
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Total 250
Total
IMM-uri, salariaţi
Sector industrial întreprinderi
din care: şi peste
(a + b) 0-9 10-49 50-249
(a) (b)
salariaţi salariaţi salariaţi
Total 1.401 1.373 1.031 240 102 28

1 Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 347 343 273 58 12 4
Fabricarea produselor textile şi a articolelor de

2 îmbrăcăminte; aranjarea şi vopsirea blănurilor 197 185 116 37 32 12
Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale
n.c.a., recuperarea deşeurilor şi resturilor de
3 materiale reciclabile 156 156 126 21 9 0
Industria Construcţiilor metalice şi a produselor
4 din metal 147 145 108 30 7 2
Edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporşi
5 înregistrărilor 100 100 79 16 5 0
Industria de mijloace ale tehnici de calcul şi de
birou, de maşini şi aparate electrice, de
6 echipamente electronice etc.. 89 86 67 13 6 3
În ceea ce priveşte numărul mediu de persoane ocupate, primele şase sectoare concentrează peste
80% din total.
Primele două sectoare (care deţin 40% din totalul) sunt industria textilă şi cea a mijloacelor de transport,
urmate de: industria alimentară; industria de mijloace ale tehnicii de calcul, aparate electrice etc..;
industria construcţiilor metalice şi echipamente din metal; producţia de mobilier şi alte activităţi
industriale.
IMM-urile deţin 44,8% din total, restul fiind concentrat la întreprinderi cu peste 250 salariaţi. Un număr
relevant de persoane ocupate se remarcă atât la micro-întreprinderile din industria textilă, alimentară şi
alte activităţi industriale (peste 22% din total), cât şi la întreprinderile mari din sectorul textil, în industria
mijloacelor de transport şi de mijloace ale tehnici de calcul şi echipamente electronice (38% din total).
Tabel 25: Numărul mediu de persoane ocupate din principalele sectoare de activitate din industria
prelucrătoare, pe clase de mărime (2005)
Total 250
Total
IMM-uri, salariaţi
din care: şi peste
(a + b) 0-9 10-49 50-249
(a) (b)
Total 39.409 17.662 2.642 5.164 9.856 21.747

1 îmbrăcăminte; aranjarea şi vopsirea blănurilor 9.550 4.186 262 812 3.112 5.364
Industria mijloacelor de transport rutier şi a altor

2 mijloace de transport n.c.a. 6.396 823 41 40 742 5.573
3 Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 5.437 3.080 755 1.126 1.199 2.357
4 echipamente electronice etc.. 5.321 1.227 204 279 744 4.094
Industria Construcţiilor metalice şi a produselor
5 din metal 3.162 1.431 275 606 550 1.731

6 n.c.a., recuperarea deşeurilor şi resturilor de 1.732 1.732 342 600 790 0
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Total 250
Total
IMM-uri, salariaţi
din care: şi peste
(a + b) 0-9 10-49 50-249
(a) (b)
Total 39.409 17.662 2.642 5.164 9.856 21.747
materiale reciclabile
Primele şase sectoare din industria prelucrătoare în ceea ce priveşte cifra de afaceri, concentrează
peste 84% din totalul cifrei de afaceri produsă.
Unităţile active din industria mijloacelor de transport rutier şi a altor mijloace de transport, industria
alimentară şi industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi echipamentelor electrice realizează,
împreună, aproape 60% din totalul cifrei de afaceri din industria prelucrătoare, peste 28% fiind produsă
numai de industria mijloacelor de transport. Primele trei ramuri industriale sunt urmate de: industria
chimică, producţia de mobilier şi alte activităţi industriale şi industria textilă.
IMM-urile contribuie cu circa 34% la volumul total al cifrei de afaceri; peste 83% din contribuţia IMM-
urilor revine întreprinderilor mici şi mijlocii cu peste 10 salariaţi. Pe de altă parte, peste 27% din totalul
cifrei de afaceri este produs în cadrul întreprinderilor mari din industria mijloacelor de transport, iar 20%
este produs în cadrul întreprinderilor mari din industria alimentară şi din fabricarea substanţelor şi
produselor chimice (cu câte 10% fiecare).
Tabel 26: Cifra de afaceri din principalele sectoare de activitate din industria prelucrătoare, pe clase de
mărime (2005) (mii euro)
Total 250
Total
IMM-uri, salariaţi
din care: şi peste
(a + b) 0-9 10-49 50-249
(a) (b)
Total 871.398 298.919 54.302 87.813 156.804 572.496
Industria mijloacelor de transport rutier şi a altor

1 mijloace de transport 250.691 11.501 2.032 1.058 8.411 239.191
2 Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 163.662 71.855 13.764 14.704 43.386 91.808
3 echipamente electronice etc.. 106.957 32.421 2.969 10.765 18.687 74.536
4 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 98.643 6.282 418 5.864 0 92.361
n.c.a., recuperarea deşeurilor şi resturilor de
5 materiale reciclabile 58.076 58.076 13.087 14.859 30.129 0

6 îmbrăcăminte; aranjarea şi vopsirea blănurilor 54.978 31.429 3.026 7.748 20.655 23.550
Primele şase sectoare în ceea ce priveşte investiţiile brute realizează peste 76% din totalul investiţiilor
industriei prelucrătoare.
Primele trei sectoare (realizând peste 54% din total) cuprind industria alimentară, fabricarea altor
produse nemetalice şi industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi aparatelor electronice, urmate de
industria textilă, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice şi industria construcţiilor metalice şi
a produselor din metal.
IMM-urile realizează 61% din totalul investiţiilor; industria alimentară concentrează 24% din investiţiile
realizate de IMM-uri dar şi peste 50% din investiţiile realizate de întreprinderile mari. De asemenea, se
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
remarcă faptul că sectorul „Fabricarea altor produse din minerale nemetalice” concentrează 28% din
investiţiile realizate de întreprinderile mari.
Tabel 27: Investiţii brute din principalele sectoare de activitate din industria prelucrătoare, pe clase de
mărime (2005) (mii Euro)
Total 250
Total
IMM-uri, salariaţi
din care: şi peste
(a + b) 0-9 10-49 50-249
(a) (b)
Total 80.420 49.066 10.698 14.842 23.526 31.353

1 Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 27.775 11.988 1.712 3.814 6.462 15.788
2 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 9.564 784 219 105 460 8.781
3 echipamente electronice etc.. 6.463 4.173 240 545 3.388 2.290

4 îmbrăcăminte; aranjarea şi vopsirea blănurilor 6.200 4.852 461 2.423 1.968 1.348
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase
5 plastice 5.884 5.884 2.360 257 3.268 0
Industria Construcţiilor metalice şi a produselor din
6 metal 5.315 4.107 379 1.616 2.112 1.208
I.2.6 Agricultura şi Spaţiul Rural
Structura terenurilor agricole
Structura terenului agricol în perioada 2003-2006 scoate la iveală faptul că ponderea diferitelor categorii
de utilizare a terenului a rămas aproape la fel, cu doar mici variaţii (sub 7%) în comparaţie cu anul 2003.
Tabel 28: Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în Judeţul Dolj 2003-2006 (ha)
Suprafaţa agricolă după modul de
2003 2004 2005 2006
folosinţa
Suprafaţa agricolă, din care: 585.736 585.759 585.699 585.515
Suprafaţa arabilă 487.615 487.516 488.677 489.086
Paşuni naturale 68.530 68.679 68.435 68.414
Fâneţe naturale 2.952 2.952 2.952 2.952
Vii şi pepiniere viticole 18.287 18.260 17.538 17.188
Livezi şi pepiniere pomicole 8.352 8.352 8.097 7.875
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, p.25.
Potrivit datelor înregistrate la Recensământul General Agricol din 2002, 83,53 % din suprafaţa agricolă
a Judeţului Dolj este suprafaţă arabilă, 11,68 % sunt păşuni naturale, 2,94 % este ocupată de vii şi
pepiniere viticole, 1,34 % de livezi şi pepiniere pomicole şi doar 0,5 % de fâneţe naturale. Diferenţa în
modul de folosinţă a suprafeţei agricole în Judeţul Dolj în raport cu nivelul regiunii Sud – Vest Oltenia
scoate la iveală natura mai deluroasă a solului la nivel regional, unde păşunile deţin 20,91 %, iar
fâneţele ajung la 4,86 % din totalul suprafeţei agricole, în timp ce terenul arabil este sub 70 %.
Diagrama 11: Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în Judeţul Dolj şi în Regiunea SV Oltenia (2006)
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă - Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă -
Judeţul Dolj (2006) Regiunea SV Oltenia (2006)
2,18 2,49
4,86
0,50 2,94 1,34
11,68 20,91
69,56
83,53
Suprafaţa arabilă Paşuni naturale Fâneţe naturale

Suprafaţa arabilă Paşuni naturale Fâneţe naturale
Vii şi pepiniere pomicole Livezi şi pepiniere pomicole
Vii şi pepiniere pomicole Livezi şi pepiniere pomicole
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006
În 2002, Recensământul General Agricol a înregistrat aproape 4,5 miliarde de exploataţii agricole în
toată România, din care 3,74 % se aflau în Judeţul Dolj (reprezentând 26,9% din totalul numărului de
exploataţii agricole înregistrate în Regiunea Sud – Vest Oltenia).
La nivelul Judeţului Dolj, peste 99,6 % din exploataţiile agricole nu aveau personalitate juridică, ocupau
62,81 % din suprafaţa totală şi cultivau 62,51 % din suprafaţa agricolă folosită. Pe de altă parte, unităţile
cu personalitate juridică reprezentau doar 0,37 % din numărul total de unităţi, ocupau 37,19% din
suprafaţa agricolă şi cultivau 37,49 % din totalul Suprafeţei Agricole Utilizate (SAU).
Tabel 29: Exploataţii agricole şi suprafeţe utilizate (2002)

Unităţi cu
Total, din Exploataţii % din
personalitate % din
care: individuale totalul
juridică totalul
Indicatori Unitate din
din
% din % din Regiunea
nr tot nr tot nr tot Romania
total total SV
Exploataţii agricole nr 168.172 167.544 99,63 628 0,37 3,74 26,9
Suprafaţa totală ha 616.499,29 387.237,83 62,81 229.261,46 37,19 3,92 30,71
Exploataţii agricole
care au utilizat
suprafeţe agricole nr 157.449 156.825 99,60 624 0,40 3,66 26,31
Suprafaţa agricolă
totală utilizată ha 573.338,77 358.410,98 62,51 214.927,79 37,49 2,68 32,11
Tractoare nr 7.844 6.303 80,35 1.541 19,65 4,22 34,86
Sursa: INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj, Recensământul General Agricol în Judeţul Dolj, 2002
Raportul dintre SAU şi totalul exploataţiilor agricole la nivelul Judeţului Dolj (3,41 ha/exploataţie) se
situează sub media naţională ( 4,75 ha/exploataţie), dar este mai mare decât media regională 2, 86
ha/exploataţie).
Diagrama 12: Suprafaţa Agricolă Utilizată / unitate agricolă din Judeţul Dolj,
Regiunea SV Oltenia şi România
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
5,00
4,75
4,50
4,00
3,50 3,41
3,00
2,86
2,50
2,00
1,50
1,00
0,50
0,00
Judeţul Dolj
România
Regiunea
SV
Judeţul Dolj România Regiunea SV
Sursa: Calculele noastre de la INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj,

Recensământul General Agricol în Judeţul Dolj, 2002
Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că SAU înregistrată de exploataţiile agricole individuale, care
se ridică la 2,14 ha/exploataţie, este mult sub nivelul înregistrat de unităţile cu personalitate juridică,
care se ridică la 342,24 ha/exploataţie. Aceasta reiese din caracteristica specifică a sectorului agricol
din Judeţul Dolj (dar şi din România, în general), unde un număr extrem de mare de exploataţii agricole
(peste 99 % în Judeţul Dolj) cultivă un procent relativ redus a suprafeţei agricole (63%), în vreme ce un
număr foarte mic de unităţi (mai puţin de 0,5 % din totalul unităţilor) folosesc o pondere relativ de mare
a suprafeţei agricole (ce se ridică la peste 37% din suprafaţă totală, în Judeţul Dolj).
Tabel 30: Indicatorii principali la nivelul Unităţilor cu personalitate juridică şi exploataţiilor agricole
individuale fără personalitate juridică
Indicator Valoare
Unităţi cu personalitate juridică(nr) 628
SAU aferentă unităţilor cu personalitate juridică (ha) 342,24
Suprafaţa agricolă folosită de unităţi cu personalitate juridică (cota în %) 37,49
Tractoare folosite de unităţi cu personalitate juridică (cota în %) 19,65
Tractoare / Nr unităţi cu personalitate juridică 2,45
Exploataţii individuale fără personalitate juridică (nr) 167.544

SAU aferentă exploataţiilor individuale fără personalitate juridică (ha) 2,14
Suprafaţa agricolă folosită de exploataţiile fără personalitate juridică (cota în %) 62,51
Tractoare folosite de exploataţiile fără personalitate juridică (cota în %) 80,35
Tractoare / Nr exploataţiile fără personalitate juridică 0,037
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj şi INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj,
General Recensământul General Agricol în Judeţul Dolj, 2002
Diagrama 13: Suprafaţa Agricolă Utilizată (SAU) la nivelul Judeţului Dolj şi după forma juridică a
exploataţiei (2002)
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
342,24
350,00
300,00
250,00
200,00
150,00
100,00
50,00 3,41 2,14
0,00
Judeţul Dolj Exploataţii agricole Unităţii cu
individuale personalitate juridică
SAU pe unitate agricolă
La nivelul Judeţului Dolj apar unele diferenţe cu privire la distribuţia SAU: valorile peste medie se
înregistrează în localităţile Măceşu de Jos (10,1 ha), Segarcea (6,5 ha), Craiova (6,4 ha), Brabova (5,9
ha), Robăneşti (5,8 ha) şi Orodel (5,5 ha), în timp ce valorile sub medie sunt înregistrate în Podari,
Lipovu, Malu Mare, Braloştiţa, Filiaşi şi Bechet.
Activităţi Agricole şi Structura culturilor
Valoarea Adăugată Brută (VAB) a sectorului agricol a crescut, în perioada 2001-2004, cu 27,3%. În
2004, sectorul agricol a produs 19% din VAB la nivelul judeţean; mai mult, merită menţionat faptul că, în
acelaşi an, agricultură din cadrul Judeţului Dolj a contribuit cu 31,4% la formarea Valorii Adăugate Brute
din întregul sector agricol al regiunii SV Oltenia.
În perioada 2001-2005, investiţiile brute realizate de unităţile active din sectorul agriculturii au crescut
de aproape nouă ori, în timp ce, pe totalul unităţilor active, investiţiile brute au scăzut cu 11%. Pe de
altă parte, cifra de afaceri produsă de unităţile active în domeniul agriculturii a crescut, în aceeaşi
perioadă, cu peste 116% cu toate că numărul unităţilor active din sectorul respectiv a scăzut cu 5,46%.
Producţia agricolă din cadrul Judeţului Dolj, este în mare parte concentrată asupra culturii cerealelor,
care deţin aproape 80% din producţia vegetală totală, restul fiind împărţit între legume (inclusiv cartofi)
(13%), plante oleaginoase (3,2%), fructe (3%), struguri (0,76%) şi leguminoase pentru boabe (0,05%).
De-a lungul perioadei 2001-2005, următoarele culturi au înregistrat o creştere a volumului de producţie
totală: grâu şi porumb, între +26 şi +36 %; plante uleioase, cu aproximativ 66%; legume, cu aproximativ
74%; fructe, mai mult decât dublu. Pe de altă parte, următoarele culturi au înregistrat scăderi
importante: leguminoase pentru boabe, -27,5%; cartofi -15,1%; struguri -75,8%. Diagramele de mai jos
arată grafic evoluţia producţiei agricole, relevând faptul că în perioada 2001-2005 producţia nu a fost
stabilă. De asemenea, aşa cum sugerează datele privind anul 2002, activităţile agricole din Judeţul Dolj
sunt încă afectate dramatic de factorii externi, cum sunt condiţiile meteo.
Tabel 31: Producţia agricolă pe principalele culturi (2001-2005) (tone)

Principale culturi agricole 2001 2002 2003 2004 2005
Cereale, din care: 1.055.224 132.293 564.416 1.428.540 1.352.326
Grâu şi secară 584.958 51.393 272.383 760.117 778.509
Porumb 416.469 76.973 284.538 624.762 528.111
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Alte 53.797 3.927 7.495 43.661 45.706

Leguminoase pentru boabe 1.164 254 680 1.577 845
Plante oleaginoase 32.963 6.344 39.344 69.733 54.859
Culturi pentru industria alimentară 3.489 4.040 3.008 … ….
Cartofi 36.954 22.789 30.253 18.576 31.397
Legume 108.227 84.031 119.731 222.079 188.654
Struguri 53.298 21.578 62.397 58.705 12.882
Fructe 18.150 3.356 30.357 17.300 51.048
Diagrama 14: Evoluţia în producţia de cereale, plante oleaginoase şi legume

în perioada 2001-2005, in Judeţul Dolj (tone)
1.800.000
1.600.000
1.400.000
1.200.000
1.000.000
800.000
600.000
400.000
200.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Grâu şi secară Porumb Plante uleioase Legume
Diagrama 15: Evoluţia în producţia de struguri şi fructe în perioada 2001-2005, în Judeţul Dolj (tone)
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
100.000
90.000
80.000
70.000
60.000
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Struguri Fructe
În ceea ce priveşte îngrăşămintele, în perioada 2003-2006, folosirea lor a crescut cu aproximativ 70%
(deşi scăzuse uşor în 2006 comparativ cu 2005). În 2006, îngrăşămintele naturale au contribuit la
aproximativ 82% din totalul îngrăşămintelor, în timp ce, în ceea ce priveşte îngrăşămintele chimice,
acestea erau în cea mai mare parte bazate pe nitrogen (aproximativ 80%), urmat de cele bazate pe
fosfaţi (aproximativ 18%) şi pe potasiu (aproximativ 2%).
Diagrama 16: Evoluţia utilizării îngrăşămintelor chimice pe tipuri (2003-2006) (t)
2006
2005
2004
2003
0 5.000 10.000 15.000 20.000 25.000
pe baza de azot (t) pe baza de fosfor (t) pe baza de potasiu (t)
Diagrama 17: Îngrăşămintele chimice folosite în Judeţul Dolj în 2006 (cota în %)
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
1,2
18,2
80,6
pe baza de azot (t) pe baza de fosfor (t) pe baza de potasiu (t)
Sectorul agricol din cadrul judeţului Dolj foloseşte o pondere mult mai mare de îngrăşăminte chimice, în
comparaţie cu media naţională, care, în 2005, era mai mică de 3% din totalul îngrăşămintelor folosite.
De asemenea, sectorul agricol din judeţul Dolj foloseşte în special îngrăşăminte pe bază de nitrogen,
reprezentând aproximativ 80% din totalul îngrăşămintelor chimice folosite, în timp ce la nivel naţional
ponderea acestui tip este mai mică de 65%, urmată de îngrăşăminte pe bază de fosfaţi (aproximativ
30%) şi pe bază de potasiu (aproximativ 5%). În total, incidenţa îngrăşămintelor pe suprafaţa agricolă în
judeţul Dolj este dublă, în comparaţie cu media naţională şi se ridică la 2,16 q de îngrăşăminte pe ha de
suprafaţa agricolă (1,14 q / ha la nivel naţional).
Tabel 32: Îngrăşăminte chimice şi naturale folosite în România şi în judeţul Dolj în 2005
România Judeţul Dolj
tone % Tone %
îngrăşăminte chimice (t) 461.000 2,75 26.471 20,91
pe bază de nitrogen (t) 299.000 64,86 20.720 78,27
pe bază de fosfaţi (t) 138.000 29,93 5.353 20,22
pe bază de potasiu (t) 24.000 5,21 398 1,50
îngrăşăminte naturale (t) 16.316.000 97,25 100.132 79,09
Total îngrăşăminte (t) 16.777.000 100,00 126.603 100,00

585.699
147.412.000 …. ….
Suprafaţa agricolă (ha)
îngrăşăminte / suprafaţă (q/ha) 1,138 …. 2,162 ….
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţul Dolj 2006; INS, Anuarul Statistic 2006
Datele privind producţia medie la hectar (kg/ha) pe principalele culturi, arată că producţia medie de grâu
în judeţul Dolj este, în toată perioada 2001-2005, mai bună decât media naţională. De asemenea, în
2005, porumbul şi soia au depăşit media naţională în ceea ce priveşte producţia medie la hectar, dar în
timpul anilor precedenţi aceleaşi două culturi au realizat o producţie medie la hectar mai mică decât
media naţională. Pentru toate celelalte culturi principale, judeţul Dolj înregistrează o producţie medie
sub nivelul naţional. Trebuie remarcat faptul că datele despre producţia medie la hectar la nivelul
naţional sugerează că producţia agricolă naţională la principalele culturi nu a suferit “şocul” resimţit în
sectorul agricol al Judeţul Dolj în 2002.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Tabel 33: Producţia medie la hectar la principalele culturi (kg/ha) în judeţul Dolj (2001-2005)
2001 2002 2003 2004 2005
Grâu şi secară 2.843 259 1.418 3.164 3.160
Porumb 2.933 538 1.896 4.256 4.602
Floarea soarelui 799 138 852 1.650 1.699
Soia 886 1.219 585 1.669 2.717
Cartofi 10.012 5.833 8.624 10.134 10.115
Roşii 13.167 10.238 14.703 22.283 10.740
Varză 15.070 12.721 16.755 20.145 16.404
Tabel 34: Producţia medie la hectar la principalele culturi (kg/ha) în România (2001-2005)
2001 2002 2003 2004 2005
Grâu şi secară 2.682 1.780 1.392 2.957 2.668
Porumb 3.066 2.902 2.993 4.441 3.952
Floarea soarelui 1.029 1.105 1.268 1.595 1.381
Soia 1.623 2.033 1.746 2.462 2.186
Cartofi 14.393 14.383 13.995 15.920 13.078
Roşii 14.141 13.599 16.535 22.743 13.302
Varză 20.550 20.303 24.130 21.831 18.406
Sursa: INS, Anuarul Statistic 2006
În ceea ce priveşte creşterea animalelor, în perioada 2001-2005 numărul total al animalelor deţinute pe
totalul agricultură a crescut în judeţul Dolj cu 11,43%, creşterea cea mai semnificativă fiind înregistrată
la porcine (+53,21%) şi la caprine (+19,15%), în timp ce numărul bovinelor a scăzut cu 13,27% iar cel al
cabalinelor cu 8,33%. Numărul albinelor-familii deţinute de unităţile agricole din judeţul Dolj a înregistrat
cea mai scăzută creştere (+0,94%).
Tabel 35: Numărul animalelor (la sfârşitul anului) în judeţul Dolj (2001-2005)
2005/2001 in
2001 2002 2003 2004 2005
%
Bovine 59.697 56.442 57.829 50.264 51.773 -13,27
Porcine 134.086 146.780 155.491 205.813 205.430 53,21
Ovine 209.424 188.920 204.353 183.832 224.850 7,37
Caprine 45.887 48.392 55.803 55.288 54.675 19,15
Cabaline 36.440 34.584 36.499 33.266 33.404 -8,33
Păsări 2.571.530 2.340.587 2.331.719 2.838.173 2.838.457 10,38
Albine-familii 21.285 18.212 21.342 15.039 21.485 0,94
În toata perioada 2001-2005, gospodăriile populaţiei au deţinut peste 97% din totalul efectivului de
animale din cadrul unităţilor care desfăşoară activităţi agricole în Judeţul Dolj. Totuşi, gospodăriile
populaţiei nu deţin cabaline. Mai mult, creşterea efectivelor de animale în cadrul gospodăriilor populaţiei
este uşor diferenţiată faţă de totalul judeţean: porcinele, ovinele şi albinele-familii au crescut, în
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
perioada de referinţă, mai mult decât totalul judeţean, în timp ce păsările au crescut iar bovinele au
scăzut la un nivel mai mic decât totalul judeţean.
Tabel 36: Numărul animalelor (la sfârşitul anului) în Judeţul Dolj - Gospodăriile populaţiei (2001-2005)
2005/2001 in
2001 2002 2003 2004 2005
%
Bovine 57.601 54.546 56.216 48.500 50.436 -12,44
Porcine 129.244 141.361 149.628 200.255 200.908 55,45
Ovine 207.400 187.427 203.318 182.157 223.332 7,68
Caprine 45.887 48.385 55.771 55.126 53.970 17,62
Păsări 2.557.380 2.315.454 2.290.580 2.797.036 2.793.890 9,25
Albine-familii 19.579 18.206 21.149 15.035 21.435 9,48
În pofida creşterii efectivului de animale, în perioada 2001-2005, producţia de carne a scăzut cu 2,38%.
În special, carnea de ovine şi caprine a înregistrat scăderea cea mai relevantă (-44,83%), urmată de
carnea de bovine (-15,79%) şi porcine (-3,88%), în timp ce producţia cărnii de pasăre a înregistrat o
creştere substanţială de + 83,52%, în special datorită creşterii extraordinare realizate în 2005, în raport
cu restul anilor. Producţia de carne de porcine reprezintă peste 50% din totalul producţiei de carne
realizată în cadrul judeţului Dolj.
Diagrama 18: Evoluţia producţiei de carne în judeţul Dolj (2001-2005) (tone viu)
40.000
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
Producţia
2001 de carne
2002 greutate vie sacrificată
2003 2004- total, din care:
2005
carne de bovine
carne de porcine
carne de ovine şi caprine
carne de pasăre
În ceea ce priveşte producţia animală alta decât carne, trebuie remarcate următoarele:
 Producţia de lapte a scăzut cu 0,47% (datorită scăderii cu 10% a producţiei laptelui de vacă şi
bivoliţă, în timp ce producţia laptelui de oaie şi capră s-a dublat în aceeaşi perioada);
 Producţia de lână a crescut cu 6,31%;
 Producţia de ouă a crescut cu 14,47%;
 Producţia totală de miere extrasă a scăzut cu 1,62% (în ciudă creşterii efectivului de albine-familii).
În general, producţia animală alta decât carne în perioada analizată arată o evoluţie mai stabilă decât
producţia de carne şi producţia agricolă în general.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Diagrama 19: Evoluţia producţiei de lapte, lână, ouă şi miere în Judeţul Dolj (2001-2005)
1600,0
1400,0
1200,0
1000,0
800,0
600,0
400,0
200,0
0,0
2001 2002 2003 2004 2005
Producţia de lapte - total fizic (mii hl)

Producţia de lână - fizic (tone)
Producţia de ouă (mil. bucăţi)
Producţia totală de miere extrasă (tone)
Judeţul Dolj contribuie cu 23,25% la producţia animală totală realizată în cadrul Regiunii SV Oltenia
(2005). Valori peste contribuţia medie totală la producţia animală regională se regăsesc la producţia de
lână (32,23% din totalul la nivelul regional), carne de porcine (26,52%), ouă (23,8%) şi carne de pasăre
(23,42%). Toate celelalte produse contribuie în medie cu mai puţin de 23,25% la producţia animală
regională; valoarea ceea mai scăzută se regăseşte la carne de bovine, care reprezintă 16,70% din
totalul produs la nivelul regional.
Diagrama 20: Producţia animală în judeţul Dolj şi în Regiunea Sud Vest Oltenia în 2005
Producţia totală de miere extrasă (tone)

Producţia de ouă (mil. bucăţi)
Producţia de lână - fizic (tone)
Producţia de lapte - total fizic (mii hl)
carne de pasăre
carne de ovine şi caprine
carne de porcine
carne de bovine
Producţia de carne greutate vie sacrificat ă - total, din care:
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Judeţul Dolj Sud Vest Oltenia
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi
INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Dotarea cu maşini şi tractoare
În perioada 2001-2005, parcul de tractoare agricole fizic existente în Judeţul Dolj a crescut uşor
(+2,38%). De asemenea, nivelul de mecanizare a sectorului agricol din Judeţul Dolj s-a îmbunătăţit prin
creşterea numărului de cultivatoare mecanice (+20%) şi de semănători mecanice (+15%). Pe de altă
parte, numărul maşinilor de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică a scăzut cu peste 44% şi cel al
combinelor autopropulsate pentru recoltat furaje a scăzut cu 40%. Suprafaţa arabilă ce revine pe un
tractor fizic a scăzut cu 1,61 puncte procentuale dar, cu 62,06 ha suprafaţa arabilă / tractor, se situează
încă la un nivel mai bun decât media regională (52,82 ha suprafaţa arabilă / tractor).
Tabel 37: Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole în judeţul Dolj (2001-2005)
Unitate de
2001 2002 2003 2004 2005
măsura
Tractoare agricole fizice buc. 7.691 7.844 7.753 7.422 7.874
Pluguri pentru tractor buc. 6.200 6.268 6.190 6.165 6.513
Cultivatoare mecanice buc. 1.513 1.515 1.538 1.731 1.817
Semănători mecanice buc. 3.921 4.100 4.217 4.203 4.532
Maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice buc. 422 410 386 408 …
Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică buc. 302 238 187 159 168
Combine autopropulsate pentru recoltat cereale buc. 1.884 1.871 1.995 1.952 2.016
Combine autopropulsate pentru recoltat furaje buc. 20 16 14 3 12
Vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje buc. 63 74 60 66 75
Prese pentru balotat paie şi fân buc. 150 135 129 174 142
Combine şi maşini pentru recoltat cartofi buc. 11 12 11 9 1
Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic Ha 63,67 62,13 62,89 65,69 62,06
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
Este de remarcat faptul că judeţul Dolj concentrează peste 50% din cultivatoarele mecanice şi
vindroverele autopropulsate pentru recoltat furaje şi peste 40% din semănătoarele mecanice existente
la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, aşa cum este arătat în diagrama de mai jos.
Diagrama 21: Parcul de tractoare şi principalele maşini

în judeţul Dolj şi Regiunea Sud Vest Oltenia în 2005 (%)
Vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje
Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică

Semănători mecanice
Cultivatoare mecanice
Pluguri pentru tractor
Tractoare agricole fizice
0,00 20,00 40,00 60,00 80,00 100,00
SV Oltenia Judeţul Dolj
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi
INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Potenţialul rural al judeţului
Potenţialul rural al judeţului Dolj se bazează atât pe bogăţia resurselor naturale şi culturale existente cât
şi pe varietatea activităţilor economice posibile în cadrul judeţului, inclusiv agricultură, activităţile
tradiţionale, cum ar fi cele meşteşugăreşti, dar şi alte activităţi non agricole, cum ar fi turismul. Premisa
pentru valorificarea acestui potenţial este îmbunătăţirea infrastructurilor, dezvoltarea resurselor umane,
promovarea incluziunii sociale şi, în general, crearea condiţiilor necesare pentru diversificarea
economiei rurale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii a populaţiei.
Activităţile agricole, ce stau la baza economiei rurale din judeţul Dolj, oferă un potenţial important de
dezvoltare al spaţiului rural în condiţiile în care:
 productivitatea producţiei agricole va fi îmbunătăţită prin promovarea cooperării între micii
producători agricoli şi prin promovarea comasării exploataţiilor agricole individuale de subzistenţă;
 produsele agricole locale vor fi valorificate şi promovate;
 mecanizarea producţiei agricole va fi îmbunătăţită;
 sistemul de irigaţii va fi modernizat şi extins;
 produsele agricole vor fi integrate în circuitul agro-alimentar formal, deja existent şi aflat într-o fază
de creştere continuă în judeţul Dolj.
În ceea ce priveşte cultura tradiţională rurală şi tradiţiile folclorice din judeţ, acestea sunt exprimate cel
mai bine în cadrul sărbătorilor folclorice, care păstrează tradiţiile populare ale diferitelor zone şi
reprezintă o resursă culturală majoră a tuturor zonelor rurale ale României. Sărbătorile populare din
regiunea Oltenia se ţin pe parcursul întregului an. Spre exemplu, în a două jumătate a lunii mai, în
localitatea Pleniţa (judeţul Dolj) se petrece Sărbătorea Bujorului. În locuri special amenajate în
apropierea acestor plante sălbatice, oamenii petrec toată ziua, împletesc coroniţe din bujori şi consumă
preparate tradiţionale pregătite cu această ocazie. Sărbători ale bujorului există în mai multe localităţi
din sudul ţării, unde această plantă creşte spontan pe arii importante. Un alt exemplu este Sărbătoarea
teiului, care se petrece în comuna Carpen, satul Cleanov, judeţul Dolj; această manifestare aminteşte
de o activitate tradiţională pentru regiune, apicultura.
Mai mult, printre activităţile meşteşugăreşti tradiţionale, trebuie amintite atelierele care produc covoarele
olteneşti la Bechet: lucrate manual, şi ţesute la război, respectând modelul tradiţional, moştenit din
moşi-strămoşi, având culori temperamentale, motive geometrice sau florale, covoarele de la Bechet
reflectă tradiţia şi spiritul oltenesc.
Pe lângă tradiţiile populare, se remarcă patrimoniul cultural şi religios, reprezentat de numeroase

monumente arhitectonice, inclusiv mănăstiri şi biserici, amplasate în mediul rural (pentru detalii, a se
vedea secţiunea „Cultură”).
Pe de altă parte, bogăţia resurselor naturale, cum ar fi fluviul Dunărea, ariile protejate şi apele termale
de la Gighera, reprezintă, în condiţiile unei amenajări corespunzătoare, un potenţial relevant pentru
dezvoltarea turismului de nişa (eco-turism, turism balneo-climateric, turism sportiv pentru pescuit etc).
În scopul promovării dezvoltării comunităţilor rurale la standarde europene s-au constituit Asociaţia
Primăriilor din Sudul Olteniei (APSO) şi Asociaţia Primăriilor din Nordul Judeţului Dolj (NORDDJ), în
anul 2005 şi respectiv 2006.
Membri ai APSO sunt 17 primării din judeţul Dolj: Primăria Giurgiţa, Primăria Cerăt, Primăria Bârca,
Primăria Goicea, Primăria Cârna, Primăria Bistreţ, Primăria Măceşu de Sus, Primăria Măceşu de Jos,
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Primăria Catane, Primăria Gighera, Primăria Gangiova, Primăria Valea Stanciului, Primăria Drănic,
Primăria Urzicuţa, Primăria Afumaţi, Primăria Siliştea Crucii şi Primăria Lipovu.
Membri ai NORDDJ sunt 11 primării din judeţul Dolj: Primăria Goieşti, Primăria Şimnicu de Sus,
Primăria Melineşti, Primăria Fărcaş, Primăria Tălpaş, Primăria Almăj, Primăria Brădeşti, Primăria Filiaşi,
Primăria Murgaşi, Primăria Mischii şi Primăria Bulzeşti.
Ambele asociaţii îşi propun ca obiective organizarea activităţilor legate de: dezvoltarea rurală; serviciile
sociale şi publice; socio-economice; stimularea liberei iniţiativei prin înfiinţarea unor centre de acordare
de asistenţă tehnică pentru proiectele programelor co-finanţate de către UE; activităţi cultural-artistice,
de etnografie şi folclor; dezvoltarea şi diversificarea obiectivelor prin finanţarea unor centre de consiliere
şi reprezentare juridică privind apărarea drepturilor fundamentale ale omului şi copilului, protecţia
mediului prin activităţi de conservare a naturii; activităţi sportive.
Activităţile legate de dezvoltarea rurală includ:

 Sprijinirea activităţilor de producere şi comercializare a produselor agricole;
 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;
 Sprijinirea investiţiilor în companiile cu profil agricol;
 Dezvoltarea resurselor umane şi diversificarea activităţilor economice;
 Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu instituţii şi organizaţii specializate în programe de
dezvoltare rurală;
 Crearea de asociaţii familiale şi susţinerea acestora;
 Crearea unor cooperative în vederea susţinerii lucrărilor agricole;
 Înfiinţarea de puncte turistice în mediul rural şi identificarea de resurse pentru dezvoltarea
agroturismului;
 Dezvoltarea şi diversificarea turismului rural – înfiinţarea pensiunilor în zonă.
Activităţile legate de servicii sociale şi publice includ:

 Dezvoltarea unui sistem complet de asistenţa socială în zonă;
 Formarea de specialişti în asistenţă socială care să corespundă standardelor internaţionale;
 Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu alte instituţii şi organizaţii specializate în programe
sociale;
 Înfiinţarea unor centre de consultanţă şi informare apropriate de nevoile tinerilor;
 Instruirea personalului aferent nevoilor de servicii sociale;
 Înfiinţarea unui spital / unor centre de asistenţă şi consiliere socială, medicală şi farmaceutică,
servicii de consiliere prin linie telefonică gratuită;
 Dezvoltarea resurselor umane prin conversie şi reconversie profesională / dezvoltarea măsurilor
active de ocupare a forţei de muncă / dezvoltarea măsurilor de sprijin pentru integrare socială a
grupurilor dezavantajate;
 Dezvoltarea măsurilor sociale având ca rezultat crearea de centre sociale, de integrare socială a
grupurilor dezavantajate.
Activităţile social – economice includ:

 Înfiinţarea unor centre socio-economice care să sprijine dezvoltarea următoarelor domenii de
activitate: ateliere de confecţionare manuală a covoarelor olteneşti; ateliere de confecţionat obiecte
de artizanat specifice zonei; ateliere de pictură pe sticlă şi lemn cu caracter tradiţional; ateliere de
tipografie şi fotocopiere; studiouri de înregistrări audio, video, fotografie; agenţie de impresariat
artistic, reclamă şi publicitate; agenţie de turism (rural)
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Stimularea liberei iniţiative prin înfiinţarea unor centre de acordare de asistenţa tehnică pentru
proiectele programelor UE includ:
 Înfiinţarea unor centre de traduceri autorizate;
 Ateliere de design interior şi exterior;
 Revigorarea vechilor meşteşuguri tradiţionale;
 Case de ajutor reciproc;
 Service - auto şi vulcanizare.
Activităţile cultural – artistice, de etnografie şi folclor includ:

 Organizarea de expoziţii, saloane, simpozioane, târguri, spectacole, concerte;
 Susţinerea ansamblurilor folclorice din zonă;
 Tabără de creaţie artistică;
 Tabără naţională de creaţie populară;
 Înfiinţarea unor biblioteci pe suport electronic;
 Creşterea consumului cultural în rândul tinerilor;
 Integrarea artei româneşti tradiţionale în circuitul european;
 Dezvoltarea şi diversificarea ofertei educaţionale;
 Promovarea relaţiilor culturale cu comunităţi locale din state ale UE şi din alte state.
Activităţile sportive se referă la cele cu caracter de masă şi la cercuri sportive de performanţă şi includ:
 Înfiinţarea unor baze sportive adecvate pentru tenis, baschet, hanbal, gimnastică, fotbal, fotbal de
sală etc.;
 Înfiinţarea unor centre de fotbal de copii.
I.2.7 Servicii
Cadrul General
Cu peste 677 milioane de euro în 2004, Valoarea Adăugată Brută (VAB) din sectorul serviciilor a
crescut, în perioada 2001-2004, cu peste 50%, reprezentând 233,8 milioane de euro.
Principalele ramuri ale sectorului au evoluat după cum urmează:
- comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective: + 34,5%;
- hoteluri şi restaurante: + 94,6%
- transporturi, depozitare şi comunicaţii: + 30,1%.
- intermedieri financiare: + 33%;
- tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor: + 51%;
- administraţie publică şi apărare: +103%.
- educaţie: +60%;
- sănătate şi asistenţă socială: + 129%.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Diagrama 22: Evoluţia Valorii Adăugate Brute din sectorul serviciilor – Judeţul Dolj
(2001-2004) (milioane de euro)
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
2001 2002 2003 2004
Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective

Hoteluri şi restaurante
Transporturi, depozitare şi comunicaţii
Intermedieri financiare
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor
Administraţie publică şi apărare
Educaţie
Sănătate şi asistenţă socială
În ceea ce priveşte contribuţia diferitelor sectoare din servicii la formarea volumului total al Valorii
Adăugate Brute există unele diferenţe importante între nivelul regional şi cel judeţean (2004), după cum
urmează:
- Comerţul şi alte servicii personale, sociale şi colective reprezintă cel de-al treilea sector de activitate
(contribuţia sa la VAB, ridicându-se la 12,68%) în judeţul Dolj, în timp ce la nivel regional ocupă poziţia
5, după tranzacţiile imobiliare şi transporturi, depozitare şi comunicaţii.
- Tranzacţiile imobiliare, activităţile de închiriere şi servicii în principal acordate întreprinderilor se ridică
la 8,25% din totalul valorii adăugate brute în judeţul Dolj, în timp ce la nivel regional se ridică la peste
10%;
- Activităţile educaţionale, de sănătate şi sociale împreună reprezintă aproape 9% din valoarea
adăugată brută, fiind cu două procente mai mare decât la nivel regional, probabil datorită prezenţei
municipiului Craiova, cel mai important centru administrativ şi educaţional din cadrul regiunii SV Oltenia.
Se poate remarca faptul că ponderea sectorului educaţiei, ajungând la circa 5% din valoarea adăugată
brută, depăşeşte valoarea înregistrată la nivel regional, naţional, precum şi la nivelul regiunii Bucureşti-
Ifov (3,92%, 3,65% şi respectiv 2,94%).
- Sectorul Hotelurilor şi Restaurantelor şi cel al Intermedierilor Financiare, contribuind în judeţul Dolj şi
în regiunea SV Oltenia cu mai puţin de 1,7% şi respectiv 1,6% la VAB, sunt mai puţin dezvoltate decât
nivelul naţional (unde cele două sectoare reprezintă peste 2% din VAB).
În 2004, 27,2% din VAB produsă în cadrul sectorul serviciilor era furnizată de ramura comerţului şi alte
servicii personale, sociale şi colective, urmată de: tranzacţii imobiliare (17,8%); transporturi, depozitare
şi comunicaţii (16,43%); administraţie publică (13,03%); educaţie (10,68%); sănătate şi asistenţă
socială (8,06%); hoteluri şi restaurante (3,48%); intermedieri financiare (3,44%).
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Diagrama 23: Sectorul serviciilor pe sectoare economice principale (ponderea VAB în %) (2004)
8,06
10,68 27,20
13,03
3,48
17,68 3,44 16,43
Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective

Hoteluri şi restaurante
Transporturi, depozitare şi comunicaţii
Intermedieri financiare
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor
Administraţie publică şi apărare
Educaţie
În cele ce urmează sunt prezentate câteva caracteristici ale ramurilor principale din sectorul serviciilor:
 Secţiunea „Servicii” prezintă caracteristicile unităţilor ce au desfăşurat activitate de servicii,
respectiv serviciile de piaţa prestate pentru populaţie, poşta şi telecomunicaţiile, tranzacţiile
imobiliare, închirieri (locaţie) şi servicii furnizate în principal întreprinderilor, precum şi
managementul deşeurilor.
 Secţiunea „Comerţ” este dedicată unităţilor active din sectorul comerţului intern, în timp ce comerţul
exterior este prezentat la secţiunea „I.2.4. Investiţiile străine şi comerţ exterior în cadrul Judeţului
Dolj”
 Capitolul „Turismul” este dedicat activităţilor turistice şi prezintă o scurtă introducere asupra
potenţialului de dezvoltare a activităţilor turistice din cadrul Judeţului Dolj.
Servicii
În perioada 2001-2005, numărul unităţilor active din sectorul serviciilor12 a crescut de peste 2 ori,
trecând de la 860 la 2.212 unităţi active. Pe clase de mărime, se remarcă ca microîntreprinderile,
reprezentând peste 92% din totalul (2005), au crescut de aproape 3 ori, urmate de întreprinderile medii
(+57%) şi întreprinderile mici (+41%), în timp ce întreprinderile mari, reprezentând circa 1,8% din totalul,
au scăzut cu 20%.
12 A se vedea definiţia mai sus menţionată.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Diagrama 24: Evoluţia numărului unităţilor active în sectorul serviciilor pe clase de mărime (2001-2005)
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
2001 2002 2003 2004 2005
0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste
De asemenea, în perioada de referinţă, numărul mediu de persoane ocupate în sectorul serviciilor a

crescut, dar, totuşi, cu o rată mai mică (+17%). Pe clase de mărime, microîntreprinderile, concentrând
34,4% din totalul numărului mediu de persoane ocupate, au înregistrat creşterea cea mai relevantă
(+115%), urmate de întreprinderile mici (+39%), care concentrează aproape 23% din totalul numărului
mediu de persoane ocupate (2005), şi întreprinderile mijlocii (38%), care deţin 26,3% din totalul de
persoane ocupate (2005).
Pe de altă parte, numărul mediu de persoane ocupate în cadrul întreprinderilor mari a scăzut cu
aproape 52%, şi reprezintă 16,2% din totalul numărului mediu de persoane ocupate (2005).
Diagrama 25: Evoluţia numărului mediu de persoane ocupate în sectorul serviciilor

pe clase de mărime (2001-2005)
4.500
4.000
3.500
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
2001 2002 2003 2004 2005
Totodată, în perioada 2001-2005, cifra de afaceri produsă de unităţile active în sectorul serviciilor a
crescut de două ori (+120%). Întreprinderile mici, concentrând 39% din totalul cifrei de afaceri, au
înregistrat, în acest caz, creşterea cea mai relevantă (+280%), urmate de microîntreprinderi (+165%),
care produc 30% din cifra de afaceri (2005), şi întreprinderile mijlocii (+62%), care produc 14,1% din
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
cifra de afaceri (2005). Cifra de afaceri a crescut şi la întreprinderile mari (+8,6%), care concentrează
16% din total (2005).
Diagrama 26: Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul serviciilor pe clase de mărime 2001-2005 (mii euro)
80.000
70.000
60.000
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
În perioada de referinţă, investiţiile brute realizate de unităţile active în sectorul serviciilor a crescut cu
60%. Creşterea cea mai relevantă s-a înregistrat la microîntreprinderi, care în 2005 au investit de 10 ori
mai mult decât în 2001 (reprezentând 31% din totalul investiţiilor din sector), iar remarcabilă este şi
creşterea de şase ori a volumului investiţiilor realizate de întreprinderile mici, care în 2005 au realizat
60% din totalul investiţiilor realizate de unităţile active în sectorul serviciilor.
Pe de altă parte, volumul investiţiilor realizate în cadrul întreprinderilor mijlocii şi mari a scăzut cu 7% şi
respectiv 90%.
Diagrama 27: Evoluţia investiţiilor brute în sectorul serviciilor pe clase de mărime în 2001-2005 (mii euro)
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Tabel 38: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul serviciilor,
pe clase de mărime, în 2005 (%)
Număr unităţi Numărul mediu de

Cifra de afaceri Investiţii Brute
active persoane ocupate
Total 100,00 100,00 100,00 100,00

0-9 salariaţi 92,13 34,47 30,73 30,95
10-49 salariaţi 6,19 22,95 39,08 58,42
50-249 salariaţi 1,49 26,34 14,17 6,67
250 salariaţi şi peste 0,18 16,22 16,00 3,94
Tabel 39: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul serviciilor, pe clase de mărime, în 2005
Numărul mediu
Număr unităţi Cifra de afaceri Investiţii Brute
de persoane
active (mii euro) (mii euro)
ocupate
Total 2.212 12.369 173.659 40.272
0-9 salariaţi 2.038 4.264 53.377 12.465
10-49 salariaţi 137 2.839 67.876 23.531
50-249 salariaţi 33 3.259 24.609 2.690
250 salariaţi şi peste 4 2.007 27.797 1.586
Ponderea sectorului public în cadrul sectorul serviciilor a scăzut în ultimi ani, în mod substanţial, în
special în ceea ce priveşte investiţiile (-93%), numărul mediu de persoane ocupate (-53,5%) şi volumul
cifrei de afaceri (-38,8%). Totuşi, în 2005 sectorul public, deţinând numai 1% din numărul unităţilor
active a contribuit cu peste 20% la formarea cifrei de afaceri din sectorul serviciilor şi a ocupat un număr
mediu de 2.505 persoane, reprezentând 12,34% din total.
Diagrama 28: Unităţi cu capital majoritar de stat şi majoritar privat din cadrul sectorul serviciilor (2005)
Investiţii Brute (%)
Cifra de afaceri (%)
Numărul mediu de
persoane ocupate (%)
Număr unităţi active (%)
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Cu capital majoritar de stat Cu capital majoritar privat
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Comerţul
În perioada 2001-2005, numărul unităţilor active în sectorul comerţului a avut o evoluţie relativ stabilă,
crescând cu doar 2,34% în 2005, în raport cu 2001. Numărul microîntreprinderilor, însumând 93% din
totalul unităţilor (2005) a crescut cu doar 0,56% (reprezentând în jur de 6.800 de unităţi pe parcursul
întregii perioade), în timp ce creşterea cea mai relevantă s-a înregistrat la întreprinderile mijlocii (+47%),
de la 36 la 53 unităţi, şi la întreprinderile mici (+33%), de la 342 la 455 unităţi.
Diagrama 29: Evoluţia numărului unităţilor active în sectorul comerţului pe clase de mărime (2001-2005)
8.000
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Pe de altă parte, în perioada de referinţă, numărul mediu de persoane ocupate în sectorul comerţului a
crescut cu 11,34%, în mare parte datorită creşterii numărului de întreprinderi mici (+39,25%) şi mijlocii
(+29,2) concentrând 30% şi respectiv 17,6% din totalul numărului mediu de persoane ocupate din
sectorul comerţului. Numărul mediu de persoane ocupate în cadrul microîntreprinderilor a scăzut uşor (-
5,07%), în timp ce numărul mediu de persoane ocupate în cadrul întreprinderilor mari a crescut cu
11,87%.
Diagrama 30: Evoluţia numărului mediu de persoane ocupate în sectorul comerţului

pe clase de mărime (2001-2005)
16.000
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Totodată, în perioada 2001-2005 volumul cifrei de afaceri din sectorul comerţului a crescut mai bine de
2,3 ori. Creşterea cea mai relevantă s-a înregistrat la întreprinderile mari (+364,23%) şi la întreprinderile
mijlocii (+264,34%), producând 10% şi respectiv 24% din totalul cifrei de afaceri din sectorul comerţului.
Pe de altă parte, întreprinderile mici au înregistrat o creştere de 112,62%, în timp ce microîntreprinderile
au crescut cu 84,33%, şi produc 35,33% şi respectiv 30,08% din totalul cifrei de afaceri din sector.
Diagrama 31: Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul comerţului pe clase de mărime 2001-2005 (mii euro)
600.000
500.000
400.000
300.000
200.000
100.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
În perioada de referinţă, investiţiile brute în sectorul comerţului au crescut cu 153,48%, în principal

datorită creşterii investiţiilor realizate de către microîntreprinderi (+273,57%) şi întreprinderile micii
(+421,44%), care contribuie cu peste 29% şi respectiv 36% la investiţiile totale din sectorul comerţului
(2005). Pe de altă parte, investiţiile realizate de întreprinderile mijlocii au crescut cu 72,18%, iar cele
realizate de întreprinderile mari au scăzut cu 44,97%.
Diagrama 32: Evoluţia investiţiilor brute în sectorul comerţului pe clase de mărime în 2001-2005 (mii euro)
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Tabel 40: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul comerţului,
pe clase de mărime, în 2005 (%)
Numărul mediu
Număr unităţi
de persoane Cifra de afaceri Investiţii Brute
active
ocupate
Total 100,00 100,00 100,00 100,00
0-9 salariaţi 93,08 48,85 30,08 29,43
10-49 salariaţi 6,62 29,91 35,33 36,41
50-249 salariaţi 11,65 17,62 24,59 30,31
250 salariaţi şi peste 5,66 3,62 10,00 3,84
Tabel 41: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul comerţului,
pe clase de mărime, în 2005
Numărul mediu
Număr unităţi Cifra de afaceri Investiţii Brute
de persoane
active (mii euro) (mii euro)
ocupate
Total 7.387 28.373 1.462.284 86.657
0-9 salariaţi 6.876 13.861 439.922 25.507
10-49 salariaţi 455 8.486 516.601 31.553
50-249 salariaţi 53 4.999 359.520 26.267
250 salariaţi şi peste 3 1.027 146.234 3.330
I.2.8 Turismul
Activităţi turistice
În 2005, unităţile de cazare turistică din judeţul Dolj reprezentau aprox. 8% din totalul de unităţi de
cazare existente în Regiunea Sud-Vest Oltenia, judeţele care deţineau cele mai mari ponderi fiind
Vâlcea (cu peste 64%) şi Gorj (peste 15%). În acelaşi an, Regiunea Sud-Vest Oltenia deţinea aprox.
5,4% din totalul unităţilor de cazare existente la nivel naţional, astfel relevând o capacitate de cazare
turistică relativ mai mică în comparaţie cu celelalte 8 regiuni de dezvoltare din România.
Tabel 42: Unităţile de cazare turistică în regiunea Sud-Vest Oltenia, după judeţ (2005)
Regiune/Judeţ Total (număr) Pondere în %
Regiunea Sud-Vest Oltenia 227 100,00

Judeţul Dolj 19 8,37
Judeţul Gorj 36 15,86
Judeţul Mehedinţi 15 6,61
Judeţul Olt 10 4,41
Judeţul Vâlcea 147 64,76
România 4.226 ….
Sursa: INS Anuarul Statistic 2006
În ceea ce priveşte distribuţia unităţilor de cazare turistică pe tipuri şi locaţii din judeţul Dolj, trebuie
remarcate următoarele:
 Peste jumătate din totalul unităţilor de cazare sunt hoteluri;
 aproape 70% din totalul unităţilor de cazare se află în municipiul Craiova;
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 dintre celelalte oraşe din judeţul Dolj , doar Calafat şi Filiaşi au o unitate de cazare turistică
(mai exact câte un hotel fiecare);
 în zonele rurale din Dolj, doar comunele Almăj, Bratovoeşti, Bucovăţ şi Işalniţa deţin vreun fel
de unitate de cazare turistică.
Din cele mai sus menţionate, se poate spune că judeţul Dolj are o capacitate de cazare turistică relativ
redusă.
Tabel 43: Unităţi de cazare turistică după tip şi locaţie în Judeţul Dolj (2005) (număr)
Cabane
Total Hoteluri Hanuri Altele
turistice
Regiunea Sud-Vest Oltenia 227 63 17 5 142
Judeţul Dolj, din care: 19 10 2 ... 7
Municipiul Craiova 13 7 1 ... 5
Municipiul Calafat 1 1 … … …
Oraşul Filiasi 1 1 … … …
Comuna Almăj 1 … 1 … …
Comuna Bratovoeşti 1 … … … 1
Comuna Bucovăţ 1 1 … … …
Comuna Işalniţa 1 … … … 1
Sursa: INS,Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006
În pofida nivelului relativ redus al capacităţii de cazare turistică, datele despre activităţile turistice în
perioada 2003-2006 arată că volumul total al activităţilor turistice a crescut în perioada de referinţă în
judeţul Dolj. Numărul de locuri/zile în funcţiune şi numărul de turişti cazaţi a crescut cu peste 55% şi
respectiv 19%. Mai este de subliniat şi faptul că numărul de turişti străini cazaţi în unităţile de cazare
turistică a crescut cu peste 50%, în timp ce numărul de înnoptări ale turiştilor străini aproape că s-a
dublat în aceeaşi perioadă, ceea ce sugerează faptul că durata şederii turiştilor străini în judeţul Dolj
este în creştere.
Tabel 44: Indicatorii principali în turism în Regiunea SV Oltenia şi judeţul Dolj (2003-2006)
2003 2004 2005 2006
Judeţul Judeţul Judeţul Judeţul
SV Oltenia SV Oltenia SV Oltenia SV Oltenia
Dolj Dolj Dolj Dolj
Nr de locuri 15.112 1.179 13.936 1.068 14.672 1.140 14.816 1.297

Nr de locuri /zile
în funcţiune 3.701.300 302.380 3.703.400 354.436 3.950.200 405.876 4.226.000 468.908
Nr de turişti
cazaţi 324.400 37.255 336.400 38.698 334.200 41.309 370.800 44.392
din care: străini n.a. 5.613 n.a. 6.877 n.a. 8.400 n.a. 8.421
Nr de înnoptări 1.643.100 57.676 1.647.700 78.370 1.601.900 84.366 1.640.900 93.500
din care: străini n.a. 10.135 n.a. 16.138 n.a. 19.032 n.a. 19.876
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006
Forme turistice: turism de afaceri, turism cultural, turism rural, turism balneo climateric
Judeţul Dolj deţine o varietate de resurse din patrimoniul natural şi construit care ar putea fi valorificate
pentru dezvoltarea sectorului turistic.
Resursele naturale ale Judeţului Dolj includ arii protejate şi habitate naturale care, în condiţiile creării
unor structuri de gestionare a zonelor adecvat cu nevoile de protecţia mediului, ar putea sta la baza
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
dezvoltării turismului ecologic de nişă. Pe de altă parte, izvoarele subterane din zonele Urzicuţa şi
Gighera, în partea de sud a judeţului, unde caracterul mineralizat al apei este folosit de către populaţia
locală în scop terapeutic, ar putea fi valorizate în condiţiile unor amenajări corespunzătoare sub raportul
igienico-sanitar şi a altor dotări, pentru dezvoltarea turismului balneo-climateric.
Turismul cultural şi religios ar putea fi promovat atât în mediul rural cât şi în mediul urban (pentru mai
multe detalii, a se vedea secţiunea dedicată Culturii). În ambele cazuri, turismul cultural şi religios ar
putea fi dezvoltat prin integrarea resurselor din Judeţul Dolj în circuitul turistic regional care promovează
tradiţia culturală şi etnografică tipică din regiunea istorică Olteniei. De asemenea, turismul rural în
general ar putea fi dezvoltat prin valorificarea activităţilor meşteşugăreşti (cum ar fi covoarele olteneşti
din Bechet etc..) şi promovarea atât a tradiţiilor folclorice (inclusiv festivalurile şi serbările populare, cum
ar fi Sărbătoarea Bujorului) cât şi produselor etno-gastronomice locale (spre exemplu vinul din
Segarcea etc..).
În mediul urban, turismul cultural se îmbină cu turismul de afaceri, care atrage din ce în ce mai mulţi
turişti străini în judeţul Dolj, în special, în Municipiul Craiova, datorită condiţiilor economice favorabile
investiţiilor străine.
Tabel 45: Clasificarea sectoarelor economice pe contribuţia la Valoarea Adăugată Brută

în judeţul Dolj şi Regiunea SV Oltenia (2004)
Sector – Dolj VAB Poziţie Sector - SW Oltenia VAB
Industrie prelucrătoare 22,31 1 Industrie prelucrătoare 20,81
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 19,02 2 Agriculture, hunting and sylviculture 17,93
Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii
colective 12,68 3 prestate în principal întreprinderilor 10,17
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate
în principal întreprinderilor 8,25 4 Transporturi, depozitare şi comunicaţii 9,00
Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi
Transporturi, depozitare şi comunicaţii 7,66 5 colective 7,67
Administraţie publică şi apărare 6,07 6 Construcţii 7,03
Energie electrică, termică, gaze şi apă 5,78 7 Administraţie publică şi apărare 6,47
Construcţii 5,71 8 Energie electrică, termică, gaze şi apă 6,35
Educaţie 4,98 9 Industrie extractivă 4,73
Sănătate şi asistenţă socială 3,76 10 Educaţie 3,92
Hoteluri şi restaurante 1,62 11 Sănătate şi asistenţă socială 2,85
Intermedieri financiare 1,60 12 Hoteluri şi restaurante 1,69
Industrie extractivă 0,52 13 Intermedieri financiare 1,37
Pescuit şi piscicultură 0,01 14 Pescuit şi piscicultură 0,01
Sursa: Calculele noastre de la INS, Dolj în cifre 2003-2006 şi
INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006
I.3 Populaţia şi Reţeaua de localităţi
I.3.1 Populaţia urbană şi rurală
Analiza datelor demografice începând cu 1990 sugerează că Judeţul Dolj se confruntă cu o perioadă de
depopulare accelerată a zonelor rurale. Aşadar, populaţia urbană a depăşit pe cea rurală începând din
anul 1994, atunci când ponderea celor două categorii de populaţie a trecut pentru prima dată în
favoarea populaţiei urbane (50,02%). Mai mult, începând din anul 1990, zonele rurale din judeţul Dolj au
pierdut 57.288 locuitori (-14,7%), iar ponderea populaţiei rurale a trecut de la 50,19% în 1990 la 46,20%
în 2006 (-3,99%).
Tabel 46: Evoluţia populaţiei urbane şi rurale în judeţul Dolj în perioada 1990-2006 (număr)
Total Urban Rural
Anul
nr nr nr
1990 776.161 386.636 389.525
1991 774.082 377.240 396.842
1992 761.219 373.085 388.134
1993 759.605 375.338 384.267
1994 758.895 379.575 379.320
1995 756.318 380.860 375.458
1996 751.938 383.988 367.950
1997 749.311 385.614 363.697
1998 747.840 386.089 361.751
1999 745.204 385.466 359.738
2000 744.243 384.174 360.069
2001 741.825 383.048 358.777
2002 730.214 368.398 361.816
2003 725.342 368.080 357.262
2004 720.554 381.702 338.852
2005 718.874 383.965 334.909
2006 715.989 383.752 332.237
Sursa: INS, Dolj în cifre 2003-2006; INS Dolj Anuarul Statistic 2006;
Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006.
O comparaţie cu datele de la nivel naţional şi regional în perioada 2003-2005 arată faptul că

depopularea zonelor rurale în judeţul Dolj este mai accentuată decât depopularea zonelor rurale la nivel
naţional: în perioada de referinţă, ponderea populaţiei rurale a scăzut în judeţul Dolj cu 2,66%, timp ce
aceasta a scăzut cu 1,5% la nivel naţional (de la 46,6% la 45,1%) şi a fost aproape stabilă la nivel
regional (aproximativ 50,9%).
Mai mult, între anii 1990 şi 2005, zonele rurale la nivel naţional au pierdut 8,05% din populaţia
acestora13 (dintr-un total de 853.924 persoane), în timp ce zonele rurale din judeţul Dolj, în aceeaşi
perioadă, au pierdut 14,02% din populaţie. Totuşi, uşoara creştere a populaţiei urbane din judeţul Dolj,
reprezentând doar +0,7% în perioada 1990-2005, ar sugera că depopularea zonelor rurale nu este
efectul indirect al unui proces de urbanizare care se desfăşoară în cadrul judeţului, ci, probabil, un efect
de îmbătrânire a populaţiei sau de mişcare migratorie a populaţiei în afara judeţului. De fapt, datele
13 Populaţia urbană depăşeşte populaţia rurală la nivel naţional din anul 1986, când ponderea populaţiei
rurale era de 49.4%, iar din 1990 aceeaşi cifră s-a menţinut la circa 45% şi a crescut din nou la mai mult de 46-
47% în 2002 şi 2003.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
privind fluxurile de mişcare migratorie a populaţiei sugerează că acest fenomen, cu un bilanţ de mai
puţin de 0,2% de persoane care îşi schimbă rezidenţa sau domiciliul în perioada 2001-2005, nu ar
părea a fi un element relevant pentru a determina scăderea populaţiei. În orice caz, bilanţul persoanelor
care vin/pleacă schimbându-şi rezidenţa este negativ pentru zonele rurale şi în general pozitiv pentru
zonele urbane, în timp ce bilanţul persoanelor care vin/pleacă prin a-şi schimba domiciliul este negativ
pentru zonele urbane şi pozitiv pentru cele rurale.
Din păcate, incidenţa reală a mişcării migratorii neînregistrate nu poate fi estimată, la acest stadiu.
Tabel 47: Ponderea populaţiei rurale/urbane în perioada 2003-2005,

Judeţul Dolj, Regiunea SV şi România (%)
2003 2004 2005
Urban Rural Urban Rural Urban Rural
Judeţul Dolj 50,75 49,25 52,97 47,03 53,41 46,59
Regiunea Sud vest 49,07 50,93 49,07 50,93 49,05 50,95
Romania 53,40 46,60 54,90 45,10 54,90 45,10
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Regiunea Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006; Calculele noastre
de la INS, Anuarul Statistic 2006.
Primele 10 localităţi din judeţul Dolj după numărul de locuitori cuprind circa 58% din totalul populaţiei
judeţene (iulie 2006). Doar Municipiul Craiova concentrează 42% din populaţia judeţului, fiind cel de-al
şaselea oraş din România după mărime.
Totuşi, numărul locuitorilor din cele mai populate localităţi din cadrul Judeţului Dolj, a scăzut în medie cu
peste 4% (însumând 17.544 persoane) în 2006 faţă de 2001, cele mai ridicate rate de scădere în
perioada (2006/2001) înregistrându-se în Municipiul Calafat (11,17%), Municipiul Băileşti (8,55%) şi
oraşul Filiaşi (6,74%). Municipiul Craiova a înregistrat o scădere a populaţiei de 3,45%, reprezentând
10.739 persoane şi peste 61% din scăderea totală populaţiei judeţului. Trebuie de asemenea menţionat
faptul că, dintr-un total de 25.836 persoane, reprezentând scăderea numărului de locuitori în întregul
judeţ Dolj în perioada 2001-2006, Municipiul Craiova deţinea 41,5%.
Tabel 48: Primele 10 localităţi din judeţul Dolj după numărul de locuitori 2001-2006
Nr. Localitate 2001 2002 2003 2004 2005 2006
1 Municipalitate Craiova 311.326 300.487 300.843 297.291 300.182 300.587
2 Municipalitate Băileşti 22.026 20.780 20.642 20.491 20.320 20.143
3 Oraş Filiaşi 20.374 19.425 19.251 19.207 19.142 19.011
4 Municipalitate Calafat 20.692 19.197 18.955 18.732 18.571 18.380
5 Oraş Dăbuleni 13.853 13.956 13.769 13.673 13.510 13.403
6 Comună Poiana Mare 12.201 12.395 12.294 12.193 12.080 11.996
7 Comună Sadova 8.203 8.562 8.529 8.525 8.511 8.494
8 Oraş Segarcea 8.630 8.509 8.389 8.342 8.267 8.230
9 Comună Moţăţei 8.294 8.238 8.170 8.059 7.953 7.876
10 Comună Daneţi 6.923 7.254 7.118 7.048 6.962 6.868
Total 432.522 418.803 417.960 413.561 415.498 414.978
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Anuarul Statistic al judeţului Dol 2006
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
I.3.2 Reţeaua de localităţi
Dezvoltare urbană
Reţeaua aşezărilor urbane din judeţul Dolj cuprinde 7 localităţi, şi anume: Municipiul Craiova, Municipiul
Băileşti, Oraşul Bechet, Municipiul Calafat, Oraşul Dăbuleni, Oraşul Filiaşi, Oraşul Segarcea. În cele ce
urmează este prezentat un scurt profil pentru fiecare aşezare urbană.
Municipiul Craiova
Cu 300.182 locuitori (2006), reprezentând aproximativ 42% din populaţia judeţului Dolj, municipiul
Craiova este cel mai mare oraş din sud-vestul României şi cel mai important pol regional de dezvoltare
din zonă, fiind de altfel denumit şi „Capitala Olteniei”.
Zona periurbană a municipiului este compusă din 18 comune care include 87 de sate. Mărimea medie a
comunelor şi satelor este de 3.492 şi, respectiv, 723 de locuitori. Mai exact, aşezările de mărime mică şi
medie (între 250 şi 500 de locuitori) reprezintă peste 52% din totalul aşezărilor, urmate de aşezările de
mărime medie şi mare (peste 750 de locuitori), reprezentând 32,4% din total.
Harta 3: Poli de dezvoltare urbană în regiunea Sud-Vest Oltenia
Sursa: http://www.adroltenia.ro/down/aeroport%20craiova%20studiu%20de%20oportunitate.pdf
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Notă: Harta a fost simplicată faţă de varianta originală; prin această hartă se intenzionează numai
remarcarea Municipiului Craiova ca şi pol de dezvoltare regională în cadrul regiunii de dezvoltare Sud
Vest Oltenia, în comparaţie cu celelalte reşedinţe de judeţ.
Mare parte din localităţile periurbane sunt aliniate de-a lungul principalelor rute de transport, ceea ce
face ca traficul rutier să crească înspre şi dinspre centrul polului regional pe o distanţă mai mare, cât şi
ca zona construită să se concentreze în direcţia principalelor rute de transport şi să menţină
subdezvoltată o importantă parte a împrejurimilor din vestul Craiovei.
De asemenea, trebuie subliniate următoarele puncte critice majore:
 trecerea bruscă de la mediul urban la o zonă puternic rurală;
 deficienţa utilităţilor publice (inclusiv reţeaua de apă potabilă) din zonele periurbane;
 construirea de noi clădiri care nu au continuitate arhitectonică cu aşezările rurale tradiţionale;
 dezvoltarea insuficientă a reţelei de transport rutier, în comparaţie cu creşterea traficului rutier;
 dezvoltarea insuficientă a sectorului de servicii din municipiul Craiova, fapt care încetineşte
continuarea dezvoltării acestei zone.14
Din punct de vedere istoric, prima atestare documentară a Craiovei datează din secolul XIV, fiind
consemnată pe piatra funerară a lui Vladislav I, dar istoria aşezării este mult mai veche datând din
vremurile Imperiului Roman. În secolul XIV Craiova era un târg şi un nod comercial important; la
sfârşitul secolului, oraşul a dobândit o poziţie privilegiată când aici s-a aflat Marea Bănie de Craiova,
controlată de familia boierilor Craiovesti, a două instituţie politică a ţării. Totuşi, perioada de dezvoltare
maximă a oraşului a început în secolul XIX, când Craiova s-a bucurat de o înflorire economică,
urbanistică şi edilitară. Începând din anii’60 oraşul a devenit un puternic centru industrial.
În prezent, economia Craiovei este caracterizată de un puternic sector industrial, chiar dacă după 1989
a fost înregistrată o scădere a producţiei industriale şi a început o fază radicală de restructurare.
Sectorul cuprinde numeroase mari unităţi industriale în domeniul construcţiilor de maşini (Electroputere,
Întreprinderea de Utilaj Greu, Maşini Agricole şi Tractoare, Întreprinderea de Avioane, Întreprinderea de
Reparaţii Locomotive etc.), industria electrotehnică (Electroputere), industria chimică (Doljchim),
industria alimentară (Fabrica de Bere, Lactido, Frigorifer, Bachus SA etc.), industria textilă (Fabrica de
Confecţii), industria materialelor de construcţii (ELPRECO), industria mobilei (Metal - Lemn) şi industria
de automobile. O pondere relevantă din populaţia Craiovei este activă de asemenea în sectorul de
servicii, în special în comerţ (15% din totalul populaţiei active), educaţie (8%) şi sănătate (5,7%). Pe de
altă parte, dezvoltarea turismului este totuşi limitată; iar tendinţa vizitatorilor atraşi de patrimoniul
cultural şi artistic remarcabil al Craiovei pune în evidenţă un interes crescut.
Vestigii importante aparţin istoriei bogate a oraşului. Printre cele mai importante clădiri ale arhitecturii
ecleziastice şi laice din Craiova se numără: Mănăstirea Cosuna (1572); Casa Baniei, ridicată în 1699,
unde se întrunea Divanul şi în care astăzi se află secţia de etnografie şi folclor a Muzeului Olteniei;
Palatul Jean Mihail (1899-1907) opera arhitectului Paul Gottereau şi Casa Vorvorenilor, unde se află în
prezent Mitropolia Olteniei. Gradina zoologică şi celebrul pod suspendat se găsesc în Parcul
Romanescu, creaţie a arhitectului francez E. Redont care a primit în 1900 medalia de aur la Expoziţia
Internaţională de la Paris.
Craiova reprezintă un pol cultural de importanţă naţională: Muzeul de Artă, localizat în Palatul Jean
Mihail, dispune de un patrimoniu de peste 4000 de lucrări de artă, care cuprinde creaţii de excepţie
semnate de Constantin Brâncuşi (operele lui Brâncuşi sunt prezentate într-un Cabinet dedicat), Theodor
Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady. O altă instituţie reprezentativă este Muzeul Olteniei, care
cuprinde o secţie de istorie şi arheologie, o secţie de etnografie precum şi o secţie de ştiinţele naturii. În
14 Sursa: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Strategia de Dezvoltare Locală pentru

Municipiul Craiova, Decembrie 2006.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Craiova funcţionează Teatrul Naţional, Filarmonica Oltenia, Teatrul pentru Copii şi Tineret Colibri, şi
Teatrul Liric „Elena Teodorini” care propun un repertoriu teatral şi muzical de înalt prestigiu.
Craiova cuprinde două Universităţi publice cu 16 facultăţi, la care se adăugă facultăţile private, pentru
aproape toate domeniile de activitate: umanist, tehnic, economic, juridic, medical, agricol, sportiv şi
tehnologic. Mai mult, infrastructura educaţională cuprinde 28 licee, 26 scoli şi 33 grădiniţe.
Infrastructura sanitară include 6 spitale generale (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; Spitalul
Clinic Municipal Filantropia; Spitalul Clinic Nr. 3 Victor Babeş; Spitalul Militar; Spitalul Universitar CF
Craiova; Spitalul Clinic de Urgenţă Militar), precum şi 4 spitale-centre de specialitate (Spitalul Clinic de
Neuropsihiatrie; Centrul de Cardiologie Craiova; Catedra de Pediatrie; Spitalul de Pneumoftiziologie).
Municipiul Băileşti
Cu o populaţie de 20.143 de locuitori, Municipiul Băileşti este aşezat în Marea Câmpie Română, la 57
km sud-vest de Craiova şi la 32 km nord-vest de Calafat, la o depărtare de 18 km faţă de Dunăre.
Municipiul Băileşti este străbătut de pârâul Balasan, la care printr-un baraj artificial a fost creat lacul
Cilieni, cu o suprafaţă de 33 ha, în prezent folosit ca lac de agrement. Suprafaţă totală a teritoriului
municipal este de 16.376 ha. Băileşti se află pe ruta feroviară Craiova-Calafat şi este bine conectat la
reţeaua rutieră. Economia locală se bazează în principal pe sectorul agricol şi zootehnic, fiind în mod
special dezvoltate viticultura, apicultura şi legumicultura. Activităţi non agricole relevante includ
următoarele: industria de morărit şi panificaţie; industria confecţiilor; construcţii; activităţi în domeniul
electrotehnicii, mecanicii si turnătoriei metalelor neferoase.
Băileşti deţine obiective culturale de interes, cum sunt Muzeul Câmpia Băileştilor, inaugurat în 1970,
care are o bogată colecţie de etnografie, precum şi Casa de Cultură Amza Pelea.
Infrastructura educaţională cuprinde 9 grădiniţe, 6 şcoli generale şi 2 licee.
Spitalul Municipal Băileşti garantează asistenţă sanitară la nivel local.
Oraşul Bechet
Având o populaţie de 3.973 de locuitori şi o suprafaţă totală de 25,31 km2, oraşul Bechet este amplasat
pe graniţa sud-orientală între România şi Bulgaria, în dreptul localităţii bulgăreşti Oreahovo şi este un
important punct de trafic internaţional.
Bechet reprezintă al doilea cel mai important port din judeţul Dolj, după cel de la Calafat şi este un
punct de trecere (cu bacul) spre Bulgaria, fiind o rută preferată pentru Sofia şi, mai departe, Turcia şi
Grecia; mai mult oraşul este un nod rutier important, pe aici trecând drumurile naţionale Craiova -
Bechet, Calafat - Bechet şi Bechet – Corabia.
Economia locală se bazează pe sectorul agro-industrial, în special, industria prelucrătoare de fructe şi
legume.
Pe de alta parte, în Bechet există numeroase obiective culturale şi folclorice precum şi sărbători
tradiţionale, care ar putea să fie valorificate din punct de vedere turistic. Muzeul Sătesc din Bechet, de
exemplu, conţine o colecţie etnografică reprezentativă pentru partea de sud a judeţului Dolj, iar în
apropierea oraşului Bechet se află Mănăstirea Sadova şi pădurea cu arbori seculari de la Zaval, unde în
fiecare an, în prima duminică a lunii august, se organizează un festival popular.
Însă, cea mai cunoscută sărbătoare din localitate este cea dedicată Marinei, care se celebrează anual
pe 15 august în Portul Bechet. În Zilele Marinei au loc diverse jocuri marinăreşti, plimbări pe Dunăre,
precum şi serbări câmpeneşti.
Infrastructura educaţională a oraşului cuprinde 2 gradiniţe, 2 şcoli şi un Liceu Teoretic. O Unitate
Medico-Socială Bechet garantează asistenţă sanitară.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Municipiul Calafat
Municipiul Calafat este amplasat în Câmpia Ciuperceni, la extremitatea sud-vestica a judeţului Dolj, pe
graniţa sud - vestică între România şi Bulgaria, pe malul stâng al Dunării, în dreptul localităţii bulgăreşti
Vidin, la o distanţă de 90 km de Craiova. Municipiul are o suprafaţă de 138 km2 şi componenta sa
administrativă cuprinde trei localităţi rurale: Basarabi, Golenti şi Ciupercenii Vechi. Populaţia
municipiului – împreună cu satele componente – este de cca. 20.000 de locuitori (18.380 în Calafat)
(2006).
Prima atestare documentară a municipiului Calafat datează din anul 1424, iar rădăcinile sale istorice
sunt mult mai profunde şi ajung până în epoca bronzului. În antichitate, Calafat a reprezentat principala
poartă de comerţ a Ţării Româneşti. Astăzi, în Calafat, există un port fluvial, care reprezintă un
important punct de legătura cu Bulgaria; iar in viitor rolul său strategic va fi valorificat prin construcţia
Podului peste Dunăre, Calafat - Vidin, acum în stadiu de proiect.
Teritoriul municipiului Calafat este bine conectat la reţeaua rutieră, prin 13 km de drumuri europene, 15
km de drumuri naţionale şi judeţene, precum şi la reţeaua feroviară, având peste 25 km căi ferate.
Populaţia este ocupată în industrie (în special în sectorul confecţiilor textile şi metalice, în producţia de
amidon şi glucoză şi în sectorul energiei termice), agricultură şi activităţi comerciale; se fac eforturi
pentru o mai buna valorificare a potenţialului turistic al localităţii şi împrejurimilor.
Din punct de vedere a culturii, Calafat are obiective remarcabile printre care se numără Muzeul de Artă
şi Etnografie, Monumentul Independenţei, bisericile Sfântul Nicolae şi Izvorul Tămăduirii. Calafat
beneficiază şi de o Casă de Cultură cu 2 săli de spectacole (600 locuri) şi o bibliotecă cu 2 filiale
(42.000 volume).
Infrastructura educaţională cuprinde 6 grădiniţe, 5 şcoli generale, 2 licee, 2 şcoli postliceale, precum şi
secţia unui institut de învăţământ superior. În Calafat există şi un Spital Municipal.
Oraşul Dăbuleni
Oraşul Dăbuleni este amplasat în zona sud – vestică a judeţului Dolj, între localităţile Bechet şi Corabia,
şi foarte aproape de graniţa cu Bulgaria. Oraşul este traversat de drumul naţional A54, care se extinde
prin toată partea sudică a judeţului Dolj, într-o direcţie paralelă cu Fluviul Dunărea. Dăbuleni este plasat
în Lunca Dunării, iar teritoriul se extinde pe o suprafaţa de 18.286 ha şi este caracterizat, în partea
sudică, de prezenţa câmpiilor parţial acoperite de dune nisipoase, ceea ce conferă zonei numele
„Sahara Olteniei”, în timp ce partea de nord a teritoriului este caracterizat de dealuri joase. Dăbuleni are
o populaţie de 13.403 locuitori (2006), care se ocupă, în principal, cu activităţi agricole. Mai în detaliu,
agricultura locală, bine cunoscută în toată România, este specializată în cultivarea pepenilor gălbeni şi
roşiilor. Sistemele de irigare acoperă jumătate din teritoriul oraşului şi, în general, sectorul agricol este
în faza de modernizare şi cu un nivel de mecanizare în creştere.
Dăbuleni este periodic afectat, în special în partea sudică, de inundaţiile cauzate de fluviul Dunărea.
Oraşul Filiaşi
Oraşul Filiaşi se află în partea de nord a judeţului Dolj; teritoriul oraşului, cu o populaţie de 19.001 de
locuitori, are o suprafaţă de 99,73 km² şi cuprinde 6 localităţi: Almăjel, Bâlta, Branişte, Fratoştiţa,
Răcarii de Jos, şi Uscăci. În trecut, Filiaşi a fost un important târg comercial şi, în prezent, a devenit
un important nod feroviar şi rutier al Olteniei, respectiv pe rutele Craiova - Drobeta Turnu-Severin şi
Craiova - Târgu Jiu.
Prima atestare documentară a numelui oraşului Filiaşi datează din ianuarie 1573, însă descoperirile
arheologice de pe teritoriul oraşului au scos la iveală ceramică din epoca bronzului, precum şi “Tezaurul
de la Filiaşi”, care conţine dinari de Friesach şi Corinthia din secolul al XIII-lea. Pe o perioada de 400 de
ani, o familie de boieri, pe nume Filişanu, a avut un rol cheie în viaţa oraşului. Aşadar, cele mai
importante edificii ale asezarii, printre care se regăsesc Capela Filişanului (1906) şi Spitalul Filişanilor
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
sunt legate de numele acestei familii. Un alt element de referinţă din istoria oraşului este Biblioteca
Poporului, actualmente Biblioteca Orăşenească “Anton Pann”, construită in 1935.
Economia oraşului este caracterizată de existenţa unor unităţi industriale în următoarele domenii:
electrotehnica; mecanica; construcţii de maşini; prelucrarea lemnului.
Infrastructura educaţională cuprinde 8 grădiniţe, 5 şcoli şi 1 Liceu. În Filiaşi există un Spital Orăşenesc.
Oraşul Segarcea
Amplasat la vestul râului Jiu, în câmpia Segarcei, parte a Câmpiei Centrale a Olteniei, la o distanţă de
28 km de Craiova, Segarcea are o populaţie de 8.230 locuitori (2006). Oraşul este bine conectat la
reţeaua rutieră şi feroviară aflându-se, pe calea ferată Craiova-Calafat precum şi pe drumurile judeţene
561 Craiova-Segarcea, 561 A Segarcea-Băileşti şi 561 B Segarcea-Dranic. Teritoriul oraşului are o
suprafaţă de 116,48 km2.
Segarcea dispune de unităţi industriale în industria alimentară şi chimică şi este un puternic centru
agricol. Calitatea solului, foarte prielnic pentru dezvoltarea agriculturii (în special, pentru viţa de vie şi
cereale), este cunoscută încă din vechime. Denumirea oraşului, de exemplu, provine din îmbinarea
între două cuvinte din limba latină: "seges" = câmp, teren, pământ productiv, şi "arcesitus" = cel căutat,
cel dorit, cel visat, ajungând la cuvânt Segarcea, adică “pământ mult dorit”.
În prezent, Segarcea este un renumit Centru Viticol independent, cele mai cunoscute vinuri produse
fiind vinurile roşii de înalta calitate, cum ar fi Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, dar
şi câteva vinuri albe, ce includ Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Feteasca Regală şi Muscat Ottonel.
De asemenea, oraşul este cunoscut pentru producţia de struguri de masă, dintre care varietăţile de
Chasselas, Muscat Hamburg şi Muscat de Adda.
În oraşul Segarcea există unele obiective culturale, care ar putea influenţa dezvoltarea turismului rural,
urban, cultural şi religios, ca de exemplu: Biserica "Adormirea Maicii Domnului", construită în anul 1547;
Palatul Regal, construit în timpul Regelui Carol I şi destinat sejurului familiei regale, care în prezent
funcţionează ca Spitalul Orăşenesc Segarcea; Şcoala Veche, construită în anul 1886; Monumentul
eroilor căzuţi în primul război mondial, operă a sculptorului C. Caranica edificată în anul 1920.
Activitatea culturală este susţinută de către Biblioteca Orăşenească "Mircea Radina" şi Casa de Cultură
Segarcea, care organizează manifestări culturale, precum şi festivaluri şi sărbători tradiţionale.
În Segarcea există 3 grădiniţe, 2 şcoli şi un Grup Şcolar. Infrastructura sanitară cuprinde Dispensarul
Policlinic Segarcea şi Spitalul Orăşenesc Segarcea.
Străzile orăşeneşti şi transportul public în mediul urban din cadrul Judeţului Dolj
În 2005, mediul urban din judeţul Dolj cuprindea 707 km de străzi orăşeneşti, din care 53,4% deserveau
municipiul Craiova, 11,6% municipiul Băilesti, 11% oraşul Bechet, 7% oraşul Dăbuleni, 6,4% municipiul
Calafat şi 5,2% oraşele Filiaşi şi Segarcea. Cel mai mare nivel de modernizare al străzilor s-a înregistrat
în municipiul Calafat (86,7%) şi în oraşul Filiaşi (73%), în timp ce în municipiul Craiova 69,6% din
străzile orăşeneşti erau modernizate in 2005, iar oraşul Bechet, cu 12,8%, a avut cel mai mic nivel de
modernizare a străzilor orăşeneşti.
Tabel 49: Străzile orăşeneşti în 2005

Lungimea străzilor în km, din care: Nivel de modernizare
Total Modernizate %
Total 707 408 57,7
Municipiul Craiova 378 263 69,6
Municipiul Băileşti 82 52 63,4
Municipiul Calafat 45 39 86,7
Oraşul Bechet 78 10 12,8
Oraşul Dăbuleni 50 7 14,0
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Oraşul Filiaşi 37 27 73,0

Oraşul Segarcea 37 10 27,0
În ceea ce priveşte mijloacele de transport public, în judeţul Dolj tramvaiele şi autobuzele circulă doar în
municipiul Craiova, de altfel singura zonă urbană din regiunea SV Oltenia care este dotată cu tramvaie.
Deşi numărul de tramvaie şi autobuze a scăzut în 2005 în comparaţie cu 2001, numărul pasagerilor
transportaţi de tramvaie a crescut cu 44 % în aceeaşi perioadă, în timp ce numărul pasagerilor
transportaţi de autobuze a crescut cu aproximativ 14 % în 2005, în comparaţie cu 2002.
În perioada 2002-2005, numărul de maşini (inclusiv taxiuri) de asemenea a crescut (cu 4%) şi a ajuns la
101.751.
Spaţii verzi în mediul urban din judeţul Dolj

Suprafaţa medie a spaţiilor verzi din principalele zone urbane din judeţul Dolj se află sub valoarea
recomandată de Comisia Europeană (12 m2 / locuitor), în special în oraşele mici precum Băileşti (1,36
m2 / locuitor) şi Calafat (8,22 m2 / locuitor), în timp ce în municipiul Craiova acest indicator ajunge la
aproximativ 10 m2 / locuitor.
Tabel 50: Spaţiile verzi din principalele oraşe ale Judeţul Dolj
Suprafaţa totală Spaţiile verzi
Municipiu/oraş Principalele parcuri şi grădini
(ha) (m2/locuitor)
Parcul Romanescu, Grădina Botanică,
Craiova 298,34 10,03 Grădina Sf. Dumitru, Grădina Mihai
Bravu
Parcul Debarcader, Parcul 1 Mai,
Calafat 15,40 8,22
Parcul Copiilor
Băilesti 2,80 1,36 ….
Sursa:Agenţia Judeţeană de Mediu Dolj, Starea Mediului 2006
Tabel 51: Principalii indicatori privind mediul urban

2001 2002 2003 2004 2005
Străzi
Străzi (km), din care 577 577 577 700 707
modernizate (km): 371 371 376 399 408
Spaţii verzi
Spaţii verzi în interiorul oraşelor şi
municipalităţilor (ha) 1.300 1.300 1.300 1.303 1.305
Transportul public urban
Nr de oraşe dotate cu tramvaie 1 1 1 1 1
Lungimea totală simplă a liniilor
de tramvai (km) 39,0 38,9 39,0 19,8 17,0
Nr de vagoane de tramvai 104 107 100 70 44
Pasagerii transportaţi de tramvaie
(mii persoane) 14.457 13.796 14.868 18.018 20.838
Nr de oraşe dotate cu autobuze 1 1 1 1 1
Nr de autobuze … 949 947 865 760
Pasagerii transportaţi de autobuze
(mii persoane) 33.290,0 31.829,6 28.465,0 37.866,0 38.110,0
Maşini
Maşini înregistrate (inclusiv
taxiuri) … 97.730 100.706 101.523 101.751
Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Dezvoltare rurală
Dezvoltarea echilibrată pe teritoriul judeţului Dolj este în prezent întârziată din cauza unui număr de
factori complecşi care includ tendinţele demografice, gradul de dezvoltare a afacerilor, structura ratei de
ocupare, dotarea cu infrastructură educaţională şi de sănătate, nivelul de accesibilitate, dar şi calitatea
mediului. Toţi aceşti factori acţionează diferit în zonele rurale şi urbane şi afectează profund standardul
de viaţă şi nivelul dezvoltării umane în zonele rurale.
În ceea ce priveşte tendinţele demografice, zonele rurale se confruntă cu îmbătrânirea accelerată a

populaţiei cât şi cu o tendinţă constantă de depopulare. În ultimii 15 ani (1990-2005) populaţia rurală a
scăzut cu 14,02% (aprox. 8% la nivel naţional), iar ponderea sa din populaţia totală a trecut de la
50,19% în 1990 la 46,40% în 2005.
Numai 12,82% din unităţile economice active se află în zone rurale incluzând 13% dintre
microîntreprinderi şi doar 5% din totalul întreprinderilor mari localizate în judeţ.
Zonele rurale sunt încă într-o măsură foarte mare dependente de sistemul agricol, caracterizat, pe de o
parte de un număr mare de exploataţii agricole individuale fără personalitate juridică (99,5% din totalul
terenurilor), care cultivă în principal pentru consumul propriu, şi pe de altă parte de un număr relativ mic
de unităţi cu personalitate juridică (aprox. 0,5% din totalul terenurilor) care folosesc 40% din teren şi
care produc şi în scopuri comerciale. Ar trebui considerat şi că nivelul mic de şomaj din Judeţul Dolj de
fapt ascunde, în realitate, o sub-ocupare în agricultura de subzistenţă.
Serviciile de sănătate din mediul rural sunt deficitare: infrastructura de bază în sănătate este în principal
concentrată în mediul urban unde, spre exemplu, se află 85,7% din spitale şi 72,8% din farmacii, în timp
ce numărul de medici pe 10.000 de locuitori este 44,5/10.000 de locuitori în mediul urban şi 7,6/10.000
de locuitori în mediul rural.
Coeziunea teritorială în Judeţul Dolj este de asemenea afectată de accesibilitatea limitată a zonelor
rurale, datorită dezvoltării deficitare a infrastructurii de transport, cu doar 6,99% din drumurile judeţene
şi comunale modernizate, un nivel mic de densitate a drumurilor publice la nivel de judeţ (29,6 km/km2,
spre deosebire de 35,8 km/km2 la nivel regional şi 33,5 km/km2 la nivel naţional), şi o densitate mică a
reţelei de căi ferate (30,5 km/1000 km2, spre deosebire de 34,4km/ 1000 km2 la nivel regional şi 45,9
km/1000 km2 la nivel naţional).
Standardul de viaţă în zonele rurale, cât şi sănătatea populaţiei, este de asemenea redus prin dotarea
deficitară cu infrastructură de mediu. Cu toate că aceasta este în curs de modernizare şi extindere, mai
ales în ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă potabilă, nu există încă staţii de tratare a apelor
menajere şi nici un sistem de colectare a deşeurilor care să deservească zonele rurale. Mai mult, există
câteva depozite de deşeuri industriale care nu sunt aliniate la normele Uniunii Europene în legătură cu
depozitarea deşeurilor şi vor trebui să fie închise.
În acest context, dezvoltarea rurală ar trebui promovată printr-o serie de intervenţii integrate, care să
aibă un impact asupra tuturor aspectelor dezvoltării socio-economice şi care să ţintească creşterea
atractivităţii şi a standardului de viaţă în mediul rural, prin diversificarea activităţilor economice,
îmbunătăţirea accesibilităţii şi dotarea infrastructurii, în acelaşi timp cu protejarea mediului şi
valorificarea resurselor naturale existente.
I.3.3 Forţa de muncă
In 2005, resursele forţei de muncă din judeţul Dolj erau reprezentate de 60,48% din totalul populaţiei
rezidente, ajungând la 434,8 mii de persoane şi reprezentând 4,41% din numărul total de persoane
active la nivel naţional (9.851 persoane) şi 47,3% din persoanele active în Regiunea SV Oltenia (917,3
mii). În acelaşi an, populaţia totală activă din judeţ era de 438,5 mii persoane, dintre care 1,48% erau
pensionari iar 7,05% erau persoane active din punct de vedere al vârstei dar cu incapacitate
permanentă de muncă. Pe de altă parte, în acelaşi an, 0,3% din totalul forţei de muncă era reprezentat
de salariaţi sub şi peste vârsta de muncă şi 7,38% erau alte persoane active sub şi peste vârsta de
muncă; balanţa migraţiei inter-judeţeană era pozitivă, ridicându-se la un număr de 300 de persoane şi
contribuind la 0,07% din totalul forţei de muncă. Comparativ cu anul 2001, numărul de pensionari în
vârstă de muncă care nu mai lucrează a scăzut cu 40% (de la 10,8 la 6,5 mii de persoane), în timp ce
persoanele în vârstă de muncă dar cu incapacitate permanentă de muncă a crescut cu 21,6%. În
aceeaşi perioadă, contribuţia populaţiei totale active sub şi peste vârsta de muncă (incluzând
persoanele salariate) la totalul forţei de muncă a scăzut cu 8%.
Tabel 52: Resursele forţei de muncă din Judeţul Dolj (2001-2005) (mii persoane)
An 2001 2002 2003 2004 2005
Total 437,8 436,8 434,3 435,2 434,8
Populaţia în vârstă de muncă 437,2 435,7 438,0 437,7 438,5
Pensionari în vârstă de muncă care nu mai
lucrează 10,8 6,4 9,0 7,8 6,5
Populaţia în vârstă de muncă dar cu
incapacitate permanentă de muncă 25,4 27,1 28,2 30,0 30,9
Salariaţi sub şi peste vârsta de muncă 1,5 1,4 1,4 1,4 1,3
Alte persoane active sub şi peste vârsta de
muncă 34,8 33,6 33,1 33,1 32,1
Balanţa migraţiei inter-judeţene 0,5 -0,4 -0,1 0,8 0,3
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006
In perioada 2001-2005 rata de activitate a forţei de muncă din judeţul Dolj a scăzut de la 44,6% la
39,6%; totuşi, în 2005, rata globală de activitate a populaţiei din judeţul Dolj era superioară celei din SV
Olteniei (36,79%) precum şi celei de la nivel naţional (38,8%). În perioada de referinţă, rata de activitate
masculină a fost în medie cu 5,5% mai mare decât cea feminină.
Pe de altă parte, rata dependenţei economice a crescut dramatic de la 48,9% la 63,1%; rata
dependenţei masculine a crescut cu 16% în timp ce rata dependenţei feminine a crescut cu 12,2%.
În 2005, rata de ocupare în judeţul Dolj (60,6%), era superioară atât celei regionale (60,1%) cât şi celei
de la nivel naţional (57,7%). Totuşi, descompunerea datelor pe gen relevă diferenţe importante între
rata de ocupare a bărbaţilor şi cea a femeilor: în aceasta privinţă, rata de ocupare a bărbaţilor in judeţul
Dolj, reprezentând 59,4%, a fost cu 2,5 puncte procentuale sub nivelul ratei de ocupare a femeilor, cu
6,4 puncte procentuale mai puţin decât rata de ocupare a bărbaţilor la nivel regional şi cu 4,5 puncte
procentuale sub rata de ocupare a bărbaţilor la nivelul naţional (63,79%); pe de altă parte, rata de
ocupare a femeilor din judeţul Dolj (61,9%) a fost cu 7,6 şi 10,4 puncte procentuale peste nivelul
regional, respectiv cel naţional.
În 2005, rata şomajului înregistrată în judeţul Dolj (6,3%) a fost mai mică atât decât nivelul regional
(6,6%) cât şi cel naţional (7,2%).Totuşi, se remarcă faptul că şomajul în rândul bărbaţilor în judeţul Dolj
a fost cu 0,7 procente mai ridicat decât nivelul regional. In perioada 2002-2005, rata şomajului a scăzut
cu 0,8 puncte procentuale.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Tabel 53: Rata globală de activitate15, dependenţă economică, rata de ocupare şi rata şomajului
in judeţul Dolj (2001-2005)
2002 2003 2004 2005
Rata globală de activitate
Total 40,7 40,6 38,9 39,6
Bărbaţi 43,9 44,0 40,5 42,5
Femei 37,6 37,3 37,3 36,8
Rata de dependenţă economică
Total 58,3 60,5 65 63,1
Bărbaţi 53,9 54,7 68,4 63,6
Femei 63,1 66,9 61,5 62,6
Rata de ocupare
Total na 63,2 62,2 60,6
Bărbaţi na 65,0 64,6 59,4
Femei na 61,3 59,9 61,9
Rata şomajului
Total 7,1 8,0 5,8 6,3
Bărbaţi 7,7 8,5 6,6 7,6
Femei 6,5 7,5 5,0 5,0
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj; INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006
Diagrama 33: Ratele de activitate, ocupare şi şomaj în Regiunea SV Oltenia şi în România în anul 2005
70,00
60,00 65,8
60,1 63,9
50,00 57,7
54,3
51,5
40,00
30,00 36,79 38,80
20,00
6,6 6,9 6,2 7,2 7,7 6,4
10,00
0,00
Regiunea SV Oltenia România
Rată globală de activitate Rată de ocupare Rată de ocupare a bărbaţilor

Rată de ocupare a femeilor Rată de şomaj Rată de şomaj a bărbaţilor
Rată de şomaj a femeilor
În anul 2005, populaţia ocupată civilă însuma 266,6 mii de persoane, reprezentând 37,2% din populaţia
rezidentă în Judeţul Dolj şi 31,1% din totalul populaţiei ocupate civile din Regiunea SV Oltenia.
Agricultura, silvicultura şi vânătoarea ocupau peste 44% din totalul populaţiei ocupate civile, urmate de
industrie, cu 18,15% (în principal industria prelucrătoare), şi comerţ, care angaja aproape 12% din
totalul populaţiei ocupate civile. Per total, sectorul serviciilor ocupă 33,61% din totalul populaţiei ocupate
civile, reprezentând 89,5 mii de persoane, cu 2.700 persoane (+3,1%) mai mult decât în 2004. Trebuie
remarcat faptul că ponderea serviciilor pe totalul populaţiei ocupate civile a crescut, în perioada 2001-
15 Rata globală de activitate reprezintă raportul dintre populaţia civilă angajată şi totalul populaţiei
rezidente.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
2005, de la 27,5% în 2001 la 33,61% în 2005, ceea ce dovedeşte că sectorul serviciilor se află, în
Judeţul Dolj, într-o fază de dezvoltare continuă şi susţinută. Pe de altă parte, distribuţia populaţiei
ocupate civile pe macro-sectoare economice la nivel regional (2004) evidenţiază faptul că în regiunea
SV Oltenia sectorul serviciilor, cu 28,15% din populaţia ocupată civilă, este mai puţin dezvoltat, decât în
Judeţul Dolj, în timp ce atât sectorul agriculturii cât şi cel industrial, cu 45,08% şi respectiv 21,23%,
deţin ponderi ale populaţiei ocupate civile mai mari decât cele înregistrate în Judeţul Dolj.
Trebuie remarcat faptul că o parte semnificativă a persoanelor ocupate în sectorul agricol, practică
agricultura de subzistenţă, orientată în principal spre consumul propriu, în condiţiile unei dezvoltări
relativ reduse a unităţilor agricole orientate spre venit, astfel, în realitate se ascunde o sub-ocupare.
În ceea ce priveşte sectorul serviciilor, pare a fi necesară o analiză aprofundată care să evidenţieze
incidenţa activităţilor economice şi sociale publice versus celor private în domeniile specifice serviciilor,
cum sunt: transporturi, sănătate, asistenţă socială, învăţământ etc.
Tabel 54: Populaţia ocupată civilă în Judeţul Dolj pe sectoare economice (număr de persoane) (2001-2005)
2001 2002 2003 2004 2005
Total 293,9 276 270,6 263,8 266,6
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 127,9 133,7 128,8 116,7 117,5
Industria 47,4 49,9 48 49,8 48,4
- Industria extractivă 1,6 1,9 1,9 2 1,8
- Industria prelucrătoare 38,7 41,3 40,9 42,7 41,4
- Industria electrică şi termică, gaz şi apă 7,1 6,7 5,2 5,1 5,2
Construcţii 9,2 10,6 10,2 10,4 11,1
Comerţ, reparaţii şi mentenanţă a autovehiculelor

şi bunuri personale si de gospodărie 27,6 28 28,7 29,7 31,4
Hoteuri şi restaurante 1,7 2,2 2,8 3,4 3,2
Transport, depozitare şi comunicaţii 11,2 10,4 10,1 9,3 10
Activităţi financiare, bancare şi de asigurare 1,7 1,7 1,7 1,7 1,8
Tranzaţii imobiliare, închirieri şi alte servicii, în
principiu pentru întreprinderi 6,2 6,1 6,8 7,3 7,8
Administraţia publică 3,9 4,3 4,3 4,7 5,2
Învăţământ 14,5 14,2 13,8 13,6 13,6
Sănătate şi asistenţă socială 10,5 11,3 11,6 12,2 11,4
Alte servicii colective, sociale şi personale 3,7 3,6 3,8 5 5,2
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dol 2006j
În 2004, cu mai puţin de 33% din populaţia ocupată civilă, sectorul serviciilor a contribuit cu peste 46%
la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) a judeţului, în timp ce industria, cu mai puţin de 23% din
populaţia ocupată civilă a contribuit cu peste 34% din VAB, iar sectorul agricol, cu peste 44% din totalul
populaţiei ocupate civile, a produs doar 19% din VAB a Judeţului Dolj.
Tabel 55: Comparaţie între ponderea populaţiei ocupate civile şi contribuţia la VAB pe macro-sectoare
economice din judeţul Dolj şi Regiunea SV Oltenia (2004) (%)
Judeţul Dolj Regiunea SV Oltenia

Populaţia Valoare Populaţia Valoare
ocupată Adăugată ocupată Adăugată
civilă Brută civilă Brută
Servicii 32,94 46,65 29,26 43,04
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea de Dezvoltare SV
Oltenia, în cifre, 2003-2006; INS, Anuarul Statistic 2005
O comparaţie între distribuţia populaţiei ocupate civile şi unităţile active pe macro-sectoare de activitate
arată că sectorul agricol ocupă aproape jumătate din populaţia ocupată civilă (peste 44% din total), dar
deţine doar 2,67 din totalul unităţilor active, producând o cifra de afaceri de 1,17% din totalul cifrei de
afaceri a unităţilor active. Pe de altă parte, industria ocupă 18,15% din populaţia ocupată civilă şi deţine
11,06% din unităţile active, producând în jur de 39% din totalul cifrei de afaceri şi realizând peste 40%
din investiţii. Cu peste 81,7%, sectorul serviciilor deţine cea mai mare pondere a unităţilor active,
producând aproape 54% din totalul cifrei de afaceri şi peste jumătate din investiţii, şi ocupă 33,6% din
populaţia ocupată activă.
Tabel 56: Comparaţie între populaţia ocupată civilă şi caracteristicile unităţilor active pe macro-sectoare
economice (pondere în %) (2005)
Cifra de
Populaţia Numărul Investiţiile
afaceri
ocupată unităţilor unităţilor
unităţilor
civilă active active
active
33,62 81,71 53,95 50,30

Servicii
Total 100,00 100,00 100,00 100,00
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea de Dezvoltare SV
Oltenia, în cifre, 2003-2006; INS, Anuarul Statistic 2005
Şomajul înregistrat, a crescut în 2005, faţă de valoarea înregistrată în 2004, la 17.834 persoane, din
care, 38% erau femei şi 56,73% nu beneficiau de drepturi băneşti acordate de Agenţia Naţională de
Ocupare a Forţei de Muncă. Şomajul înregistrat a scăzut cu 51,7%, în 2005, în comparaţie cu 2001.
Totuşi, trebuie remarcat că, din cauza schimbării definiţiei de “şomer” care a urmat după introducerea
Legii 76/2002 pentru bugetul de şomaj şi stimularea ocupării precum şi recalcularea datelor referitoare
la forţa de muncă conform rezultatelor Recensământului Populaţiei din 2002, datele despre şomaj din
2001 nu sunt în totalitate comparabile cu cele înregistrate în anii următori. În consecinţă, scăderea
şomajului în perioada 2001-2005 ar putea fi un simplu efect statistic şi deci se merită a fi menţionat
faptul că în comparaţie cu 2002, rata şomajului în 2005 a scăzut cu 14,8%.
Tabel 57: Şomajul înregistrat (2001-2005)

2001 2002 2003 2004 2005
Număr
Totalul şomerilor din care: 36.921 20.934 23.580 16.176 17.834
Femei 15.741 9.205 10.425 6.923 6.777
Persoane ce nu beneficiază de
drepturi băneşti 11.992 6.773 9.890 8.123 10.118
%
Femei 42,63 43,97 44,21
42,80 38,00
Persoane ce nu beneficiază de
drepturi băneşti 32,48 32,35 41,94 50,22 56,73
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
În 2005, din numărul total de şomeri ce beneficiau de drepturi băneşti, 64,24% erau persoane cu studii
primare, gimnaziale şi profesionale; 26,7% aveau studii medii şi 9% erau persoane cu studii superioare.
Luând în considerare distribuirea totală a şomerilor ce beneficiază de drepturi băneşti, pe grupuri de
vârstă şi categorii socio-profesionale, cea mai mare parte a persoanelor cu competenţe profesionale de
bază s-au încadrat în grupurile de vârstă cu peste 30 de ani (72-73%, la fiecare grup de vârstă), pe
când grupul de vârstă cuprins între 25 şi 29 ani deţinea cea mai mare parte a persoanelor cu studii
superioare (24,3%) şi grupurile de vârstă sub 25 de ani şi între 40-49 de ani deţineau cea mai mare
parte dintre şomeri având studii medii (peste 30%).
Tabel 58: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti,

pe categorii socio-profesionale şi grupuri de vârstă (31.12.2005) (număr de persoane)
Grupuri de vârstă (ani)
Total 55 şi
Sub 25 25-29 30-39 40-49 50-55 peste
Total, din care: 7.716 2.363 600 1.777 1.932 840 204
Persoane cu studii primare,
gimnaziale şi profesionale 4.957 1.224 294 1.283 1.391 616 149
Persoane cu studii medii 2.060 823 148 425 447 171 46
Persoane cu studii superioare 699 316 158 69 94 53 9
Diagrama 34: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti, pe categorii socio-profesionale şi grupuri de

vârstă (%) (31.12.2005)
80,00
70,00
60,00
50,00
40,00
30,00
20,00
10,00
0,00
Sub 25 25-29 30-39 40-49 50-55 55 şi peste
Persoane cu studii primare, gimnaziale şi profesionale Persoane cu studii medii Persoane cu studii superioare
Pe de altă parte, din totalul şomerilor ce beneficiau de drepturi băneşti persoanele cu studii primare, în
principal, făceau parte din grupurile de vârstă: sub 25 de ani (25%); 30-39 ani (26%); 40-49 ani (28%).
În jur de 40% din persoanele cu studii medii şi superioare făceau parte din grupul de vârstă de sub 25
de ani.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Diagrama 35: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti, pe categorii socio-profesionale şi grupuri de

vârstă (%) (31.12.2005)
50,00
45,00
40,00
35,00
30,00
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
Persoane cu studii primare, Persoane cu studii medii Persoane cu studii superioare
gimnaziale şi profesionale
Sub 25 25-29 30-39 40-49 50-55 55 şi peste
I.4 Echiparea teritoriului
I.4.1 Căi de comunicaţie
Infrastructura rutieră
Fiind localizat în partea de sud-vest a României, pe graniţa dintre România şi Bulgaria, judeţul Dolj este
traversat de Coridorul Pan - European IV, care face legătură între Europa Centrală şi Europa de Sud-
Est, din Germania şi Republica Ceha, până în Bulgaria şi Turcia (Istanbul), via Bratislava, Budapesta,
Arad şi Craiova,cu o lungime totală de 3.258 km.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Harta 4: Coridorul Pan-European IV
Sursa: http://www.cemt.org/online/infrastr03/RoadCorrIV.pdf
Din anul 2001, lungimea totală a infrastructurii rutiere a crescut uşor (+ 0,03%), în timp ce ponderea
drumurilor publice modernizate rămâne încă sub 23% din lungimea totală (deşi crescând uşor de la
21,9%, în 2001, la 22,6%, în 2005), ceea ce reprezintă o valoare atât sub nivelul naţional cât şi sub cel
regional din anul 2005 (26,47% şi respectiv 32,35%). Pe de altă parte, nivelul modernizării drumurilor
naţionale (88,42% din lungimea totală a drumurilor naţionale), constant în perioada 2001-2005, nu este
mult sub nivelul naţional, în schimb este peste valoarea regională, probabil datorită prezenţei în judeţ a
Municipiului Craiova, fiind cel mai important pol regional de dezvoltare precum şi principalul nod de
transport din partea de sud-vest a României.
În ceea ce priveşte drumurile judeţene şi cele comunale, în 2005, doar puţin sub 7% erau modernizate
şi 36% erau acoperite cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, în timp ce ponderea lungimii totale a drumurilor
judeţene şi comunale modernizate (deşi încă la un nivel foarte scăzut) era în jur de 10% la nivel naţional
şi 20% la nivel regional.
Tabel 59: Infrastructura rutieră – Lungime în km (2001-2005)

2001 2002 2003 2004 2005
Drumuri Publice (km), din care: 2.190 2.200 2.217 2.217 2.197
Modernizate (%) 21,96 21,86 21,70 21,97 22,67
Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (%) 32,19 32,05 31,80 31,80 31,41
Din totalul drumurilor publice: 2001 2002 2003 2004 2005
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Drumuri Naţionale, din care: 423 423 423 423 423

Modernizate (%) 88,42 88,42 88,42 88,42 88,42
Drumuri judeţene şi comunale, din care: 1.767 1.777 1.794 1.794 1.774
Modernizate (%) 6,06 6,02 5,96 6,30 6,99
Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006
TOTAL (DJ+DC): 1787 km din care:

- drumuri modernizate – 49%
- drumuri nemodernizate – pietruite – 39%
– de pământ – 12%.
Tabel 60: Nivelul de modernizare al drumurilor (2005)

Din totalul drumurilor Din drumurile Nationale (% Din Drumurile Judeţene şi
publice (% din total): din total): Comunale (% din total):
Regiunea de Cu Cu Cu
dezvoltare/ Judeţ îmbrăcăminţi îmbrăcăminţi îmbrăcăminţi
Modernizate Modernizate Modernizate
uşoare uşoare uşoare
rutiere rutiere rutiere
Total 26,47 26,18 90,21 7,96 10,59 30,74
1. Nord – Est 25,08 20,90 88,74 9,71 9,32 23,67
2. Sud – Est 19,42 36,99 89,15 8,41 2,41 43,97
3. Sud – Muntenia 29,29 29,29 95,42 3,41 9,60 37,00
4. Sud - Vest
32,35 22,48 81,50 13,02 20,42 24,77
Oltenia
Dolj 22,67 31,41 88,42 11,58 6,99 36,13
Gorj 32,33 23,97 89,04 4,78 21,38 27,67
Mehedinţi 21,86 27,19 67,74 26,04 7,87 27,55
Olt 55,64 1,91 87,04 12,96 50,20 …
Vâlcea 29,26 27,23 79,02 9,07 13,19 33,09
5. Vest 26,00 23,73 92,72 6,37 11,06 27,61
6. Nord – Vest 27,18 23,40 86,86 12,37 15,39 25,58
7. Centru 23,84 27,41 94,06 4,23 4,22 33,89
8. Bucureşti – Ilfov 52,64 26,15 100,00 …. 28,92 39,24
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic 2006
Densitatea drumurilor publice per 100 km2 de teritoriu, atingând 29,6 km / 100 km2 sugerează ca
Judeţul Dolj deţine o infrastructură rutieră mai puţin dezvoltată atât decât nivelul naţional cât şi de cel
regional (33,5 şi respectiv 35,8 km / km2). Mai mult, o privire asupra hărţii drumurilor din judeţul Dolj
sugerează că axa infrastructurii drumurilor este dezvoltată în principal în direcţia nord-est/sud-vest, cu o
concentraţie ridicată de rute în partea de nord-est a judeţului, unde este localizat oraşul principal, în
timp ce zonele de sud-est şi de vest/nord-vest ale judeţului sunt relativ izolate de rutele de transport
principale. Mai mult, luând în considerare densitatea populaţiei, este posibilă identificarea în Regiunea
Sud Vest Oltenia, a trei mari zone caracterizate de sate mici localizate la o distanţă relevantă unul de
celălalt şi la 30 km de cel mai apropiat oraş. Două dintre aceste zone sunt localizate la nord de Bulgaria
şi la sud de Craiova, în timp ce cealaltă se găseşte pe axa Craiova - Râmnicu Vâlcea; toate aceste
zone sunt afectate de un deficit substanţial de infrastructură, în comparaţie cu restul regiunii.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Tabel 61: Densitatea drumurilor publice per 100 km2 teritoriu,

pe Regiuni de Dezvoltare (2005)
Densitatea drumurilor
Regiunea de dezvoltare/Judeţ
publice
Total 33,5
Nord Est 36,3
Sud Est 30,4
Sud Muntenia 34,8
Sud Vest Oltenia 35,8
Dolj 29,6
Gorj 39,3
Mehedinţi 37,6
Olt 37,1
Vâlcea 37,6
Vest 32,1
Nord Vest 34,7
Centru 29,9
Bucureşti-Ilfov 47,9
Harta 5: Harta Drumurilor Judeţului Dolj
Sursa: http://dolj.einformatii.ro/poze_judete/harta_j_Dolj.jpg
La nivelul graniţei, infrastructura rutieră este la fel de deficitară în tot sudul ţării, Bulgaria şi România
fiind legate printr-un singur pod peste Dunăre, între oraşele porturi Ruse şi Giurgiu (Judeţul Giurgiu,
Regiune de Dezvoltare Sud Muntenia), în timp ce porturile din Judeţul Dolj comunică cu porturile
bulgăreşti doar prin feribot.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Din bugetul prevăzut pe anul 2007, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a alocat 7
milioane RON (circa 2,3 milioane Euro) pentru construcţia podului care va face legătura între oraşul
bulgăresc Vidin şi oraşul Calafat.
România şi Bulgaria au semnat, la Sofia, la 31 iulie 2006, acordul privind trecerea frontierei a
persoanelor, mijloacelor de transport, echipamentelor şi materialelor, în procesul de construcţie şi dare
în exploatare a noului pod mixt (rutier şi feroviar) de frontieră, între cele două ţări, peste fluviul Dunărea.
Construcţia podului, cu un cost total de peste 234 milioane euro, urmează să fie co-finanţată de către
Comisia Europeană cu un grant ISPA în valoare de 70 de milioane de euro şi de către Bulgaria prin: un
împrumut de 70 de milioane de euro obţinut de la Banca Europeană de Investiţii; un grant de 2,045
milioane de euro şi un împrumut de 18 milioane de euro obţinute de la Banca Germană pentru
Dezvoltare (KFW); un grant de cinci milioane de euro obţinut de la Agenţia Franceză pentru Dezvoltare
(ADF) precum şi cu suma de 60,76 de milioane de euro alocată de către Guvernul Bulgariei din bugetul
de stat. 10 milioane de euro necesare pentru cercetare, design şi consultanţă sunt asigurate prin
granturi de la AFD şi KFW şi de la Comisia Europeană prin programele PHARE şi ISPA precum şi de la
bugetul de stat bulgar.
Infrastructura de acces la pod, de pe teritoriul romanesc, va însemna construirea a 8,7 km de drum, din
care 3 km de autostradă cu două benzi până la drumul naţional Craiova-Calafat. Calea ferată se va
întinde pe 3,3 km de la capătul podului până la calea ferată existentă Golenti-Calafat. Termenul de
finalizare a lucrărilor este 2009.
Podul ar trebui să fie finalizat în 2010, iar până în 2030 se estimează o capacitate de transport de 8.400
vehicule şi de 30 de trenuri zilnic.
Infrastructura căilor ferate
În judeţul Dolj este localizat Coridorul de Cale ferată IV, cu proiectul prioritar TEN-T 22, Axa de cale
ferată Atena – Sofia – Budapesta – Viena – Praga - Numberg/Dresden. În România, Coridorul Pan-
European IV se împarte în două ramuri, o ramură (în direcţia vest-est) care pune în legătură Arad, Alba
Iulia, Braşov, Ploieşti, Bucureşti şi Constanţa, şi cealaltă ramură (în direcţia sud-est, Sofia-Salonic,
Sofia-Istanbul) care pune în legătură Arad, Timşoara, Craiova şi Calafat. In contextul extinderii Uniunii
Europene, importanţa transportului rapid şi în siguranţă a pasagerilor şi bunurilor este în creştere
continuă şi, în consecinţă, sunt analizate tot mai multe proiecte vizând dezvoltarea rolului căilor ferate în
sistemul de transport de mare viteză (spre exemplu, există o dezbatere importantă legată de
fezabilitatea transportului feroviar de mare viteză pe ruta Berlin-Budapesta)16.
Mai mult, articolul 19a din Linilor Directoare pentru TEN - Transport, propune ca bugetul TEN, Fondul
de Coeziune, ISPA şi Fondurile Structurale să se concentreze pe proiecte declarate de Interes
European, după ce Statele Membre au fost invitate să specifice gradul de prioritate adecvată în cererile
lor pentru fonduri. În această privinţă, Guvernul României a adoptat Legea nr. 203/2003, cu privire la
realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, care
identifică ruta de cale ferată Arad – Timişoara – Caransebeş – Drobeta-Turnu Severin – Strehaia –
Craiova - Calafat ca un proiect prioritar pentru România şi care va fi implementat până în 2015.
16 Sursa: http://www.maglev2006.com/114_Naumann/114_Naumann_ok.pdf;
http://www.maglev2006.de/085_Fengler/085_FENGLER_ok.pdf.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Harta 6: Coridorul feroviar Pan-European IV
Sursa: http://www.cemt.org/online/infrastr03/RailCorrIV.pdf
In perioada 2001-2005, starea infrastructurii feroviare a judeţului Dolj a rămas aproape aceeaşi, doar cu
o mică creştere a ponderii liniilor de cale ferată electrificate (+ 6%), ceea ce încă reprezintă doar
aproximativ 37% din totalul liniilor căilor ferate în funcţiune (puţin peste media naţională, dar mult sub
media regională de peste 50%), precum şi o uşoară creştere în ceea ce priveşte densitatea căilor ferate
per 1.000 km2 de teritoriu, de la 29,8 in 2001 la 30,5 in 2005 (încă sub media naţională de 45,9 km/ km2
şi cea regională de 34,4 km/ km2). Pe de altă parte, teritoriul judeţului Dolj găzduieşte în jur de 22,5%
din căilor ferate existente la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Oltenia.
Tabel 62: Căi ferate în funcţiune în judeţul Dolj (2001-2005) (km)

2001 2002 2003 2004 2005
Căi ferate – lungime totală, din care: 221 221 221 220 226
Electrificate 79 79 79 79 84
Cu o singură linie 140 140 140 139 145
Densitatea căilor ferate pe 1.000 km 29,8 29,8 29,8 29,7 30,5
Tabel 63: Căi ferate în funcţiune în România pe regiuni de dezvoltare (2005) (km)
Din care (in %): Densitatea
Regiune de Dezvoltare / Judeţ Total căilor ferate /
Electrificate Cu o linie Cu două linii 1000 km2
Total 10.948 36,53 71,30 27,49 45,9
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
1. Nord – Est 1.634 37,39 64,81 34,52 44,3

2. Sud – Est 1.750 27,26 70,34 28,91 48,9
3. Sud – Muntenia 1.255 36,25 50,92 49,08 36,4
4. Sud - Vest Oltenia 1.006 50,89 75,35 24,65 34,4
Dolj 226 37,17 64,16 35,84 30,5
Gorj 252 94,84 76,19 23,81 45,0
Mehedinţi 128 100,00 82,03 17,97 25,9
Olt 237 25,74 75,53 24,47 43,1
Vâlcea 163 …. 84,05 15,95 28,3
5. Vest 1.904 34,56 83,46 16,54 59,4
6. Nord – Vest 1.678 18,65 79,98 18,06 49,1
7. Centru 1.420 47,46 72,18 22,54 41,6
8. Bucureşti – Ilfov 301 99,34 54,15 45,85 165,3
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic 2006
In primele trei luni ale anului 2007, Regiunea Sud Vest Oltenia a înregistrat 736.421 t de bunuri venite
din alte regiuni, plasând-se pe poziţia a treia dintre cele opt regiuni de dezvoltare, în timp ce în aceeaşi
perioadă, 464.800 t de bunuri direcţionate către alte regiuni au fost încărcate pe teritoriul regiunii SV
Oltenia. Produse chimice, combustibili solizi, minerale şi fertilizatori au reprezentat categoriile cele mai
importante de bunuri transportate.
Infrastructura aeriană
Aeroportul Craiova este singura infrastructură aeriană localizată în Regiunea de Dezvoltare Sud Vest
Oltenia. Aeroportul Craiova se află la 7 km de centrul Municipiului Craiova, pe ruta Craiova-Bucureşti,
într-o zonă de câmpie potrivită în special pentru extinderea către est şi este administrat de către
Consiliul Judeţean Dolj.
Infrastructura aeroportului include o suprafaţă de decolare/aterizare de 2.500 m x 60 m, similară
infrastructurii celor din Bacău şi Baia Mare, în timp ce Aeroporturile din Bucureşti, Băneasa şi Henri
Coandă, au o suprafaţă de decolare/aterizare cu o lungime de 3.200 m şi respectiv 3.500 m. Aeroportul
este echipat adecvat şi deschis atât transportului intern cât şi celui internaţional. Zborurile derulate pe
aeroportul din Craiova acoperă o paletă largă de destinaţii ce vizează în special Italia, dar şi aeroporturi
din Grecia şi Germania, incluzând următoarele:
 Italia: Ancona, Bari, Bergamo, Bologna, Florenţa, Roma, Torino, Veneţia, Verona
 Grecia: Atena
 Germania: Dusseldorf, Munchen, Stuttgart
La momentul actual, Aeroportul Craiova poate procesa un număr de cca. 600 pasageri/oră.
În vederea promovării ulteriore a aeroportului Craiova, sunt necesare următoarele intervenţii de

modernizare a infrastructurilor aeroportuare:
 repararea infrastructurii de mişcare aeroportuară - în principal pista de decolare/aterizare, calea de
rulare precum şi platforma de îmbarcare / debarcare.
 realizarea sistemului de balizaj cu grupuri electrogene pentru alimentare electrică de rezervă;
 noi dotări tehnice strict necesare operării în traficul internaţional curent - două autospeciale PSI,
vidanje pentru apa menajeră reziduală, toalete, un grup mobil de pornire avioane etc;
 realizarea si dotarea unui spaţiu de cargo.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Harta 7: Porturi şi aeroporturi din Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia
Sursa: http://www.adroltenia.ro/down/aeroport%20craiova%20studiu%20de%20oportunitate.pdf
Porturi
Fluviul Dunărea se întinde pe o lungime totală de 2.845 km din Pădurea Neagră din Germania până la
Marea Neagră. Coridorul Pan-European VII se referă la cursul inferior al Dunării şi cuprinde Canalul
Dunăre - Marea Neagră, braţele Dunării Chitila şi Sulina, cursul interior care face legătura cu Marea
Neagră, canalul Dunăre - Sava, canalul Dunăre -Tisa şi infrastructurile portuare relevante situate pe
aceste cursuri.
Pe teritoriul României Dunărea reprezintă graniţa naturală sudică a ţării, de la Baziaş la Brăila şi Sulina,
cu o lungime totală de 1.075 km, trecând prin 19 oraşe, dintre care, 5 porturi aparţinând Regiunii Sud
Vest Oltenia, în oraşele Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet şi Corabia. Două dintre aceste
porturi, Calafat şi Bechet, sunt localizate în judeţul Dolj.
În prezent, transportul pasagerilor de la Calafat la Vidin (Bulgaria) şi de la Bechet la Orehaovo şi retur
este asigurat de companii de transport cu bac care circulă pe toată durata zilei atât la Calafat cât şi la
Bechet.
Modernizarea portului Calafat este menţionată în Legea nr 203/2003 ca fiind unul dintre proiectele
prioritare din domeniul transportului, şi va fi implementat până în 2015.
Mai mult, trebuie menţionat faptul că în cadrul Programului Phare CBC 2004/ Cooperare
Transfrontalieră se află în curs de implementare Proiectul “Îmbunătăţirea infrastructurii de legătură în
punctul de trecere a frontierei Rast - Lom”, promovat de către Consiliul Judeţean Dolj şi având ca
termen de finalizare data de 30 noiembrie 2008. Finanţarea lui va fi asigurată din trei surse: 3,052
milioane euro de la UE, 1 milion de euro contribuţia Guvernului României (prin Fondul Naţional) şi
532.039 euro va trebui să suporte Consiliul Judeţean Dolj.
În cadrul acestui proiect sunt prevăzute mai multe investiţii, inclusiv reabilitarea drumului judeţean 561D
Giubega – Rast, pe o lungime de 29 de km, a unui tronson de 3 km între comuna Rast şi portul Rast si
a unui drum de legătură, de 300 de metri, între DJ 561D şi cheul de îmbarcare autoturisme, precum şi
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
amenajarea punctului de trecere a frontierei la Rast pentru trafic uşor. Această ultimă lucrare presupune
reamenajarea unei clădiri existente, amenajarea cheului de încărcare - descărcare pentru mărfuri şi
pasageri, un punct de control pentru autoturisme, spaţii de aşteptare, parcaje şi platforme, iluminat
exterior si împrejmuirea incintei.
Harta 8: Coridorul Pan-European VII – Dunărea
Sursa: http://www.corridor7.org/
I.4.2 Gospodărirea apelor şi echiparea hidroedilitară a localităţilor
În ceea ce priveşte utilităţile publice de gospodărire a apelor, în anul 2004 judeţul Dolj concentra 20,2%
din lungimea simplă totală a reţelei de apă potabilă din regiunea SV Oltenia iar 38,4% din apa potabilă
distribuită in SV Oltenia era destinată Judeţului Dolj. La nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, în acelaşi an,
era concentrată 8,82% din lungimea simplă totală a reţelei de apă potabilă existentă la nivelul naţional
iar 11,67% din apa potabilă distribuită la nivel naţional era destinată Regiunii Sud Vest Oltenia.
Mai în detaliu, se remarcă următoarele:
 În 2004, peste 91,7% din lungimea simplă totală a reţelei de apă potabilă, existentă în cadrul
Judeţului Dolj, era localizată în mediul urban (54,79% la nivel naţional şi 57.54% la nivelul regiunii
SV Oltenia), în cele 7 oraşe şi municipii, ceea ce înseamnă că mare parte a mediului rural din judeţ
era lipsit de infrastructura adecvată;
 În 2004, din 104 comune, doar 5 (mai puţin de 5%) erau deservite cu apă potabilă.
In perioada 2004-2006, numărul de localităţi din judeţul Dolj deservite cu apă potabilă precum şi
lungimea simplă a reţelei de apă au crescut relativ, de la 12 la 20 localităţi, respectiv, de la 803,6 km la
927,6 km de reţea în anul 2006. Totuşi, în 2006 judeţul Dolj era încă judeţul din regiunea SV Oltenia cu
cel mai mic număr de localităţi legate la reţeaua de apă potabilă. În aceeaşi perioadă, volumul total de
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
apă potabilă distribuit în judeţ a scăzut cu circa 23%, în timp ce la nivel regional a ramas aproape
stabil.
Trebuie, totuşi, menţionat faptul că echiparea teritoriului cu infrastructura de gospodărire a apelor este
în curs de realizare şi în ultimii doi ani procesul a fost accelerat. Mai în detaliu, în 2007 un număr de 31
de proiecte privind lucrări de conectare la sistemul de gospodărire a apelor (din care 27 de alimentare
cu apa şi 4 de canalizare) au fost finalizate, iar 13 proiecte similare se află în curs de finalizare şi încă
17 sunt în curs de execuţie.
Tabel 64: Evoluţia infrastructurii apei potabile şi distribuirea în SV Oltenia şi judeţul Dolj 2003-2006
2003 2004 2005 2006
SV Judeţul SV Judeţul SV Judeţul SV Judeţul
Oltenia Dolj Oltenia Dolj Oltenia Dolj Oltenia Dolj
Lungimea
simplă a
reţelei de
3.460 713,1 3.117,6 803,6 4.391,3 824,8 4.728,3 927,6
apă (km)
Apa potabilă
distribuită 123.948 54.752 103.648 52.058 132.168 49.593 123.214 41.957
(mii m3)
Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006; INS, Regiunea Sud- Vest Oltenia in cifre 2003-2006
Lipsa staţiilor de epurare a apelor uzate afectează calitatea resurselor de apă subterane şi de
suprafaţă, apele reziduale provenite din uz domestic şi industrial fiind deversate direct în râul Jiu.
O staţie de epurare a apelor uzate este în curs de realizare în Municipiul Craiova.
Mai mult, strategia privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice adoptată de
către Consiliul Judeţean Dolj în 2007 prevede elaborarea şi realizarea unor proiecte de alimentare cu
apă, canalizare şi staţii de epurare, dar şi de gestionare a deşeurilor şi de alimentare termică a
localităţilor urbane şi rurale din întregul judeţ Dolj (a se vedea portofoliul de proiecte prezentat în cele ce
urmează).
I.4.3 Amenajări hidroameliorative
În contextul marilor schimbării climatice ce au loc în ultimele decenii în întreaga lume, alternanţa între
perioade de secetă şi de ploi abundente produce inundaţii însemnate datorită capacităţii reduse a
terenurilor de a absorbi apa în exces, acest lucru conduce şi la reducerea calităţii culturilor agricole.
Experţii susţin că, în sudul Doljului, clima temperată va putea fi menţinută cel mult pentru încă 20 de
ani, datorită incidenţei secetei şi condiţiilor pedoclimatice ce favorizează deşertificarea teritoriului.
Cea mai afectată zonă este cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre,
are o suprafaţă de 104.600 ha şi este caracterizată de prezenţa unor soluri nisipoase care nu reţin apa.
În Câmpia Olteniei frecvenţa anilor cu recolte slabe şi foarte slabe, ca efect al secetelor, este cuprinsă
între 36% şi 39%, iar datele furnizate de Agenţia de Mediu Craiova arată ca, în judeţul Dolj, in perioada
2000 - 2002, suprafaţa agricolă afectată de secetă a reprezentat între 79,6 si 87,8 % din totalul
suprafeţei cultivate.
Lucrările de îmbunătăţire a sistemelor de irigaţii şi activitatea de împădurire sunt singurele măsuri

posibile pentru a preîntâmpina seceta şi deşertificarea. Totuşi, un factor deosebit de agravant pentru
modificarea climei în judeţul Dolj constă în defrişările masive din ultimele decenii (în 1970, pădurile
ocupau 12% din suprafaţa judeţului, iar în prezent ele nu depăşesc 7%). Actual, terenurile împădurite
de abia depăşesc 5.000 ha, iar suprafaţa puternic afectată de secetă şi deşertificare este de peste
104.000 ha.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
În ultimul deceniu, agricultura românească a fost grav afectată de faptul că, după reforma agrară din
1991, prin care s-au retrocedat terenurile agricole foştilor proprietari, sistemele de irigaţii au fost distruse
aproape complet.
Pe baza Recensământului Agricol General din 2002, la nivelul judeţului Dolj, suprafaţa irigată a unităţilor
agricole a fost de 21.718,3 ha, reprezentând 25,1% din suprafaţa amenajată pentru irigaţii şi 3,8% din
suprafaţa agricolă utilizată a judeţului. Suprafaţa irigată în judeţul Dolj reprezintă 5,4% din suprafaţa
irigată la nivelul ţării şi 61,4% din suprafaţa irigată în Regiunea Sud Vest. În anul agricol 2001, unităţile
cu personalitate juridică au irigat cea mai mare parte din suprafaţa agricolă, depăşind 66% din totalul
suprafeţei irigate, în timp ce exploataţiilor individuale le-au revenit doar 33,7% din totalul suprafeţei
irigate.
Guvernul României va implementa, cu sprijinul unui împrumut de la Banca Internaţională pentru

Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în valoare de peste 100 milioane de dolari SUA, un program amplu
pentru modernizarea sistemului de irigaţii. Principalul sistem de irigaţii din cadrul Judeţului Dolj care va
suferi reparaţii majore va fi sistemul de la Sadova-Corabia, pentru care s-au alocat circa 23 milioane de
dolari. Sistemul Sadova-Corabia se intinde pe o suprafaţa de peste 74.000 ha în judeţele Dolj şi Olt.
Îmbunătăţirea sistemului de irigaţii reprezintă o prioritate majoră nu numai pentru dezvoltarea unei
agriculturi performante, care să nu mai fie dramatic dependentă de condiţiile atmosferice, dar şi pentru
a preîntâmpina seceta şi deşertificarea ce afectează o pondere relevantă a terenurilor din sudul
judeţului Dolj.
I.4.4 Echipare energetică
Termoficare
În Judeţul Dolj există doi operatori principali în domeniul serviciilor energetice, şi anume: RA
Termoficare Craiova şi S.C. Uzina Termică S.A. Calafat.
Un număr de 71.499 apartamente sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare (septembrie
2007), din care 96% sunt deservite de către RA Termoficare Craiova şi restul de către S.C. Uzina
Termică Calafat. Raportat la numărul total al locuinţelor existente în judeţul Dolj în 2005, numărul
apartamentelor racordate reprezintă peste 26% din totalul locuinţelor din Judeţul Dolj.
Alimentare cu gaze naturale
În 2005, extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în judeţul Dolj era limitată la 6 localităţi, din
care 2 oraşe, cu o lungime totală de 508,2 km. Tendinţa din ultimii 5 ani dezvăluie o dezvoltare
progresivă a reţelei, a cărei lungime a crescut cu 78 km (18% din totalul reţelei existente în 2001) în
perioada 2001-2005. Această tendinţă de dezvoltare reflectă situaţia la nivel naţional, unde lungimea
reţelei a crescut cu aproape 21% în aceeaşi perioadă. În 2005, reţeaua de distribuţie a gazelor naturale
în judeţul Dolj, reprezenta 28,1% din reţeaua regională şi 1,8% din reţeaua naţională: ambele date sunt
cele mai mici înregistrate în această perioadă, dovedind că nivelul de dezvoltare a reţelei la nivelul
judeţului este mai mic decât nivelul înregistrat în regiunea SV Oltenia şi în restul României.
Tabel 65: Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în judeţul Dolj 2001-2005

U.M. 2001 2002 2003 2004 2005
Localităţi conectate, din care: Nr 4 4 5 5 6
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Oraşe Nr 2 2 2 2 2
Lungimea simplă a reţelei de
distribuţie a gazelor naturale Km 430,2 450,3 476,3 498,1 508,2
distribuţie a gazelor naturale în 1.523,1 1.554,4 1.618 1.377,7 1.805,7
regiunea Sud Vest Km
Lungimea reţelei de distribuţie a
gazelor naturale în Dolj din total
regional % 28,2 29 29,4 36,2 28,1
distribuţie a gazelor naturale în
România Km 22.612,7 24.067,8 23.916,6 25.879,0 27.496,0
Lungimea reţelei de distribuţie a
gazelor naturale în Dolj din total
naţional % 1,9 1,9 2,0 1,9 1,8
Sursa: Calculele noastre de la INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea de Dezvoltare Sud Vest
Oltenia în cifre 2003-2006, INSSE Anuarul Statistic 2006
Datele despre volumul gazelor naturale distribuite subliniază tendinţe contrastante: în perioada 2001-
2005, cantitatea totală a gazelor naturale distribuite înregistrează o creştere substanţială (+ 66,41%), în
timp ce distribuţia gazelor naturale pentru uz casnic a scăzut cu 27,25%. Distribuţia gazelor naturale la
nivelul naţional în aceeaşi perioadă a evoluat în aceeaşi direcţie, totuşi înregistrând o variaţie mai
reţinută: totalul gazelor naturale distribuite a crescut cu 10,78% în timp ce volumul gazelor distribuite
pentru uz casnic a scăzut cu 16,52%.
Descreşterea volumului gazelor distribuite pentru uz casnic poate fi datorată atât îmbunătăţirii condiţiilor
de izolare termică a locuinţelor cât şi creşterii eficienţei sistemelor de instalaţii termice, dar ar mai putea
fi legată şi de descreşterea populaţiei (ceea ce ar putea determina o scădere a consumului de energie
din cadrul gospodăriilor).
Gazele naturale distribuite în judeţul Dolj reprezintă 33,6% din totalul gazelor naturale distribuite în
regiunea Sud Vest
Tabel 66: Volumul gazelor naturale distribuite în Judeţul Dolj (2001-2005)

∆ (2005/
U.M. 2001 2002 2003 2004 2005 2001) in
%
Gaze naturale mii
distribuite, din care: mc 143.059 122.891 138.860 212.312 238.067 66,41
mii
Pentru uz casnic mc 75.383 50.767 55.655 52.135 54.466 -27,25
Gazele naturale
distribuite în
regiunea Sud Vest, mii 782.126 619.995 626.901 619.995 708.637 -9,4
din care: mc
mii 207.971 159.203 158.780 159.203 159.598 -23,2
Pentru uz casnic mc
Gazele naturale
distribuite în Dolj din
total regional % 18,29 19,82 22,15 34,24 33,60
Gazele naturale
distribuite pentru uz
casnic în Dolj din total % 36,25 31,89 35,05 32,75 34,13
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
∆ (2005/
U.M. 2001 2002 2003 2004 2005 2001) in
%
regional
Gazele naturale
distribuite în mii 11.701.222 10.017.637 10.294.577 12.733.986 12.963.000 10,78
România, din care: mc
mii 3.387.543 3.085.561 3.476.292 2.744.664 2.828.000 -16,52
Pentru uz casnic mc
Datele despre distribuţia gazelor naturale subliniază disparităţi remarcabile între judeţul Dolj şi nivelul
naţional. În 2005, 331,2 mii mc de gaze naturale au fost distribuite la 1.000 locuitori în Dolj: datele la
nivel naţional au fost aproape duble, însumând 599,5 mii mc. Consumul de gaze naturale pentru uz
casnic la 1.000 locuitori este de 75,8 mii mc, aproape 57% din valoarea corespondentă la nivel naţional
(130,8 mii mc/1.000 locuitori).
Tabel 67: Distribuţia gazelor naturale/1000 locuitori

M.U. 2001 2002 2003 2004 2005
thou
Total Dolj County, of which: mc 192,8 168,3 191,4 294,7 331,2
thou
for domestic use mc 101,6 69,5 76,7 72,4 75,8
thou
South-West Region, of which: mc ………. .…….. 269,1 267,5 307,2
thou
for domestic use mc ……… ….….. 68,2 68,7 69,2
thou
Romania, of which: mc 522,2 459,6 473,7 587,5 599,5
thou
for domestic use mc 151,2 141,6 160,0 126,6 130,8
Energia electrică şi surse alternative de energie
Principalul furnizor de energie electrică în judeţele Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Argeş, Mehedinţi şi
Teleorman a fost Electrica Oltenia S.A. Societatea a fost deţinută în totalitate de stat până în 2005,
atunci când Grupul CEZ (Republică Cehă) a devenit acţionar majoritar (51%).
Începând cu data de 15.03.2007, Electrica Oltenia dispare ca titulatură, locul său fiind luat de CEZ
Vânzare şi CEZ Distribuţie.
CEZ Distribuţie asigură alimentarea cu energia electrică în Judeţele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi,
Argeş şi Teleorman.
Societatea acţionează cu 249 staţii de transformare şi linii electrice (0,4 kV şi 110 kV) cu o lungime
totală de 51.000 km, deservind peste 1,2 milioane de consumatori.
Activităţile societăţii sunt realizate prin următoarele unităţi:
- Sediul central (localizat la Craiova);
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
- Sucursalele de distribuţie şi furnizare a energiei electrice (SDFEE). 17
Pentru anul 2006, ANRE a stabilit pentru fosta compania Electrica Oltenia un portofoliu de producători
pentru asigurarea necesarului de energie electrică şi acoperirea consumului propriu tehnologic al
reţelelor de distribuţie. Printre furnizorii de energie electrică a Electrica Oltenia se regăseşte Complexul
Energetic Craiova. Complexul Energetic Craiova produce energie prin arderea cărbunelui în proporţie
de peste 90%, restul fiind folosite gaze naturale. Emisiile specifice de CO2 rezultate din producerea
energiei electrice în România în anul 2006 au fost, în medie, de 547 g/kWh, iar Complexul Energetic
Craiova, cu 1.146 g/kWh, a fost, în acelaşi an, cel de al treilea producător de energie cel mai poluant
(după RAAN şi UT Giurgiu) din România.18
Complexul Energetic Craiova operează, în judeţul Dolj, prin cele două sucursale Işalniţa şi Craiova II,
producând energia electrică şi termică prin lignit, gaz şi păcură.
Preocupările privind poluarea derivată din producţia de energie sunt din ce în ce mai importante în toată
Uniunea Europeană, iar dezbaterea cu privire la sursele alternative de energie este actuală şi deschisă.
Acestea includ energia hidroelectrică, eoliană, solară, nucleară dar şi exploatarea biomaselor şi
mareelor. În România, datorită condiţiilor teritoriale favorabile, ceea mai dezvoltată sursă de energie
nepoluantă este ceea hidroelectrică. Totuşi, tocmai natura sursei, strict legată de existenţa unui curs de
apă din care să se poată genera o cădere destul de mare încât să producă energie cinetică suficientă
pentru a acţiona turbine mecanice, energia hidroelectrică nu poate să reprezinte singura sursă
alternativă de energie pentru un teritoriu unde o treime din suprafaţa este caracteriză de un nivel foarte
scăzut al reliefului şi unde sunt zone importante de deficit hidric, cum este cazul României, şi, în
special, al judeţului Dolj.
De asemenea, energia nucleară este bine cunoscută şi dezvoltată în România, dar şi aceasta nu poate
acoperi întregul necesar de energie din ţară.
În contextul judeţului Dolj, energia eoliană şi exploatarea biomaselor ar putea fi două soluţii viabile
pentru producerea de energie. Soluţiile tehnice ar putea fi studiate prin intermediul activităţilor de
cercetare în domeniu.
I.4.5 Telecomunicaţii
În 2005, numărul abonamentelor telefonice, în judeţul Dolj – numai în reţeaua de telefonie fixă a
ROMTELECOM SA – se ridicau la 108.015 reprezentând 35,46 % din abonamentele la nivel regional şi
2,73 din abonamentele la nivel naţional. Numărul abonamentelor telefonice la 100 locuitori este mai mic
decât datele naţionale, dar depăşeşte cu aproape două procente datele regionale.
Tabel 68: Servicii de telefonie în 2005, comparate la nivel regional şi naţional
17 Restul de 49% fiind deţinute de Electrica SA până în octombrie 2006, atunci când 12% din acţiunile
societăţii au fost transferate către S.C. Fondul Proprietate SA. Sursa:
http://www.cez.ro/fileadmin/inits/docs/Raportul_Anual_2006__Electrica_Oltenia.pdf
18 Sursă: Grupul CEZ, Electrica Oltenia S.A., Raport Anual 2006, 2007. ANRE, Date Statistice aferente
Energiei Electrice produse în anul 2006.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Numărul
abonamentelor Numărul
telefonice abonamentelor
Locuitori
(numai în reţeaua de telefonice la 100
telefonie fixă a locuitori
ROMTELECOM SA)
Judeţul Dolj 718.874 108.015 15,0
Regiunea Sud-Vest Oltenia 2.306.450 304.601 13,2
Judeţul Dolj / Regiunea Sud-Vest
Oltenia (%) 31,17 35,46
România 21.623.849 3.957.870 18,3
Judeţul Dolj / Romania (%) 3,32 2,73
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi INS, Anuarul Statistic 2006
Distribuţia abonamentelor în teritoriu, în 2005, dezvăluie existenţa disparităţilor dintre mediul urban şi
mediul rural: din totalul abonamentelor telefonice din judeţul Dolj, 58,56% sunt înregistrate în mediul
urban (populaţia urbană fiind 53,41% din totalul populaţiei). Numărul abonamentelor la 100 de locuitori
este 16,5 în mediul urban, dar descreşte la 13,4 în zonele rurale, mai mult decât 1,5 puncte sub media
judeţului.
Tabel 69: Servicii de telefonie în 2005, în judeţul Dolj – zone urbane şi rurale
Numărul
abonamentelor Numărul
telefonice abonamentelor
Locuitori
(numai în reţeaua de telefonice la 100
telefonie fixă a locuitori
ROMTELECOM SA)
Judeţul Dolj 718.874 108.015 15,0
Populaţia Urbană 383.965 63.250 16,5
Populaţia urbană pe totalul populaţiei
judeţului Dolj (%) 53,41 58,56
Populaţia Rurală 334.929 44.765 13,4
Populaţia rurală pe totalul populaţiei
judeţului Dolj (%) 46,59 41,44
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic Dolj 2006 şi INS, Anuarul Statistic 2006
Judeţul Dolj este judeţul cu cel mai mare procent de abonamente telefonice din Regiunea Sud Vest
Oltenia. Totuşi, trebuie remarcat faptul că regiunea Sud Vest Oltenia deţinea, la sfârşitul anului 2005,
doar 7,7% din abonamentele telefonice existente la nivel naţional, fiind pe ultimul loc dintre regiunile din
România, în timp ce Regiunea Bucureşti Ilfov, cu 19,84% din totalul abonamentelor telefonice, a
înregistrat cea mai bună performanţă printre regiunile din România. În ceea ce priveşte activitatea de
telefonie, judeţul Dolj a avut cea mai bună performanţă din regiunea Sud Vest Oltenia în raport cu toate
tipologiile de activităţi de telefonie (convorbiri telefonice interne, convorbiri telefonice internaţionale,
convorbiri telefonice fix-fix şi fix-mobil). Totuşi regiunea Sud Vest este ultima regiune din România în
ceea ce priveşte volumul traficului de telefonie în raport cu toate tipologiile ale acestuia, cu excepţia
convorbirilor telefonice fix-fix, unde este pe locul patru la nivel naţional. Referitor la serviciile speciale de
acces la internet, doar 1,64% din apelurile făcute în România provin din judeţul Dolj: datele sunt
modeste considerând ca populaţia judeţului Dolj este aproape 3 % din totalul populaţiei din România.
Regiunea Sud Vest este pe ultimul loc la nivelul regiunilor, înregistrând mai puţin de 5% din apelurile
pentru acces la internet. Totuşi, trebuie remarcat faptul că, datorită evoluţiilor rapide ce caracterizează
sectorul telecomunicaţiilor, datele privind anul 2005, furnizate de către Institutul Naţional de Statistică şi
disponibile în momentul de faţă, ar putea să nu mai fie de actualitate, iar numărul utilizatorilor de
internet şi servicii de telefonie să fie mult mai mare.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Tabel 70: Activitatea de telefonie în 2005 (%)

Convorbiri telefonice (mii minute)
Procent din
abonamentele
Intern Acces
Regiunea de dezvoltare/ telefonice (la
Fix- special
Judeţ sfârşitul Distanţa Internaţional Fix-Fix
Local mobil la
anului) mare
Internet
România 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
Regiunea Sud Vest Oltenia 7,70 7,04 6,23 4,59 7,56 13,14 4,72
Dolj 2,73 2,21 2,45 1,50 2,60 8,49 1,64
Gorj 1,19 1,14 0,96 0,51 1,45 1,05 0,68
Mehedinţi 1,24 1,01 1,01 0,81 0,98 0,40 0,83
Olt 1,24 1,35 0,79 0,81 1,21 1,46 0,59
Vâlcea 1,29 1,33 1,02 0,97 1,32 1,73 0,99
Regiunea Vest 9,48 9,94 9,54 13,97 10,22 14,92 15,44
Regiunea Bucureşti – Ilfov 19,84 24,95 30,17 26,13 27,01 19,35 30,89
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi INS, Anuarul Statistic 2006
Datele despre conexiunile internet şi numărul calculatoarelor există doar la nivel regional, şi subliniază
un nivel modest al computerizării în regiunea Sud Vest. În 2003, Sud Vest Oltenia a fost regiunea cu cel
mai scăzut procent al întreprinderilor conectate la internet, şi anume doar 6%, fiind cu 2,5 procente sub
media naţională. Media dotărilor IT a fost de asemenea modestă, cu 7,2 calculatoare la 100 de angajaţi
şi în acest caz cu 2,5 procente sub media naţională, din care doar 34,2% având conectare la internet.
În ciuda acestui fapt, regiunea Sud Vest are un procent relevant al specialiştilor ICT, înregistrând 1,6
specialişti ICT la 100 angajaţi, foarte aproape de datele naţionale(1,7 specialişti la 100 angajaţi).
Tabel 71:Calculatoare şi conexiuni la internet în cadrul întreprinderilor în 2003

% din întreprinderile Numărul % Calculatoare
% din specialiştii
conectate la internet calculatoarelor la conectate la
ICT la 100
Regiunea din totalul 100 angajaţi internet din total
angajaţi
întreprinderilor
Nord-Vest 7,7 7,6 38,8 1,2

Sud-Vest 7,1 8,3 37,0 0,8
Sud Muntenia 6,6 8,1 39,2 1,3
Sud Vest Oltenia 6,0 7,2 34,2 1,6
Vest 9,5 8,6 45,4 1,7
Nord Vest 8,2 8,8 48,4 1,7
Centru 9,0 8,2 43,0 1,6
Bucureşti-Ilfov 12,2 13,6 60,1 2,5
ROMÂNIA 8,5 9,7 48,9 1,7
Sursa: Informaţi Sintetice, Societatea Informaţională, INS
I.5 Infrastructura de susţinere a activităţilor economico-sociale

I.5.1 Administraţia publică
Consiliul Judeţean
Organele administraţiei publice sunt înfiinţate pe baza prevederilor Legii nr.215/2001 republicată, care
stabileşte, conform articolului 87, înfiinţarea Consiliilor Judeţene, ca autorităţi ale administraţiei publice
locale, “pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor
publice de interes judeţean. Consiliul Judeţean este ales în condiţiile Legii privind alegerile locale”.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Totodată, Legea nr.215/2001 republicată stabileşte următoarele atribuţii ale Consiliului Judeţean (art.
91):
a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale

instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de
interes judeţean;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;
c) atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
e) atribuţii privind cooperarea inter-instituţională;
f) alte atribuţii prevăzute de lege.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. a), Consiliul Judeţean:
 alege, din rândul consilierilor judeţeni, un preşedinte şi doi vicepreşedinţi;

 hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale de
interes judeţean, precum şi reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în condiţiile
legii;
 aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama, statul de
funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate, precum şi ale
instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor
autonome de interes judeţean;
 exercită, în numele judeţului, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute
la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii;
 numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu
sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi
serviciilor publice de interes judeţean.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. b), Consiliul Judeţean:
 aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de

credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
 aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea
împrumuturilor, precum şi contractarea datoriei publice locale prin emisiuni de titluri de valoare în
numele judeţului, în condiţiile legii;
 stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii;
 adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului,
pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu
autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare,
inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
 stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale implicate,
proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică
generală a acestuia şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte modul de
realizare a acestora, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale,
orăşeneşti sau municipale implicate;
 aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean, în
limitele şi în condiţiile legii.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. c), Consiliul Judeţean:
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a

judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii;
 hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a judeţului, după
caz, în condiţiile legii;
 atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. d), Consiliul Judeţean:
 asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea
serviciilor publice de interes judeţean privind:
- educaţia;
- serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice,
a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
- sănătatea;
- cultura;
- tineretul;
- sportul;
- ordinea publică;
- situaţiile de urgenţă;
- protecţia şi refacerea mediului;
- conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a
parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
- evidenţa persoanelor;
- podurile şi drumurile publice;
- serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz
metan;
- alte servicii publice stabilite prin lege;
 sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
 emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
 acordă consultanţă în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor administrativ-teritoriale din
judeţ, la cererea acestora.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. e), Consiliul Judeţean:
 hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine,
inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor
acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;
 hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;
 hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din
ţară ori din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor
administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
Constituirea, înfiinţarea şi atribuţiile Consiliului Judeţean Dolj sunt realizate în concordanţă cu

reglementările Articolului 6 din Legea nr. 215/2001Republicată. Aparatul propriu Consiliului Judeţean
Dolj este organizat in direcţii, servicii şi birouri, în concordantă cu Regulamentele de Organizare şi
Funcţionare, aprobate prin Hotărâre Consiliului Judeţean Dolj. Ultima organigrama aprobată prin
Hotărâre nr 12/2007, pe baza Legii 215/2001 şi a Legii 161/2003, conţine un număr de 171 funcţii, 5
direcţii de specialitate, organizate în 10 servicii, şi un birou:
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 Direcţia Afaceri Europene, Dezvoltare Regională şi Relaţii Publice, cu un total de 24 funcţii

publice de execuţie, 3 funcţii contractuale şi 2 funcţii publice de conducere aflată în subordinea
directă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj.
Direcţia Afaceri Europene, Dezvoltare Regională şi Relaţii Publice are în subordine
următoarele:
Serviciul Dezvoltare Regională, Proiecte cu Finanţare Externă (care are în subordine

Compartimentul Strategii, Programe, Dezvoltare Regională şi Compartimentul Elaborare şi
Implementare Proiecte cu Finanţare Externă);
Compartimentul Relaţii Internaţionale;
Compartimentul Relaţii de Presă, Imagine;
Compartimentul Relaţii cu Publicul;
Compartimentul A.T.O.P.
 Serviciul Organizare Resurse Umane, cu un număr de 8 funcţii publice de execuţie, o funcţie

contractuală şi o funcţie publică de conducere, aflat în subordinea directă a Preşedintelui
Consiliului Judeţean Dolj.
 Direcţia Juridică, Administraţie Locală, Secretariat cu un număr de 14 funcţii publice de

execuţie, 13 funcţii contractuale, 2 funcţii publice de conducere, aflată în subordinea directă a
Secretarului Judeţului Dolj.
Direcţia Juridică, Administraţie Locală, Secretariat are în subordine Serviciul Juridic,
Administraţie Locală, Secretariat format din 3 compartimente de specialitate:
Compartimentul Juridic;
Compartiment Administraţie Locală, Coordonare Consilii Locale;
Compartiment Secretariat Administrativ.
 Direcţia Economică cu un număr de 42 de funcţii publice de execuţie şi 5 funcţii publice de

conducere, aflată în subordinea directă a Vice-preşedintelui responsabil cu problemele
economice ale judeţului.
Direcţia Economică are în subordonare 4 servicii şi 1compartiment, după cum urmează:
Serviciul Achiziţii Publice;

Serviciul Financiar Contabilitate;
Serviciul Buget Venituri (care are în subordine Compartimentul Venturi);
Serviciul Prognoze,Învăţământ Preuniversitar,Sănătate (care are în subordine Compartimentul
Învăţământ Preuniversitar, Sănătate);
Compartimentul Informatică.
 Direcţia Tehnică, cu un număr de 22 de funcţii publice de execuţie, 3 funcţii publice de

conducere, aflată în subordinea directă a Vice-preşedintelui responsabil cu problemele tehnice
ale judeţului.
Direcţia Tehnică are în subordine:
Serviciul Administrare şi Exploatare Domeniu Public şi Privat al Judeţului Dolj (care are în
subordine Compartimentul Domeniu Public şi Compartimentul Domeniu Privat);
Serviciul Tehnic (care are în subordine Compartimentul Investiţii Lucrări Publice,
Compartimentul Modernizări şi Reabilitări Drumuri şi Poduri Judeţene, Compartimentul Tehnic,
Energetic şi Utilităţi Publice).
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 Direcţia Urbanism, cu un număr de 16 funcţii publice de execuţie şi 2 funcţii publice de

conducere, aflată în subordinea directă a Vice-preşedintelui responsabil cu problemele tehnice
ale judeţului. Direcţia Urbanism are în subordine:
Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (care are în subordine Compartimentul Avizări
Documentaţii Urbanism Emitere Certificate Urbanism şi Cadastru, Compartimentul de Protecţia
Mediului, Compartimentul de Autorizarea Construcţiilor şi Compartimentul de Control Privind
Disciplina în Construcţii şi Urbanism Regularizări Taxe de Autorizări şi Banca de Date Urbane).
 Biroul Audit Public Intern, cu un număr de 5 funcţii de execuţie şi o funcţie publică de

conducere, aflat în subordinea directă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj.
Consiliul Local
Articolul nr. 36 din Legea nr. 215/2001 republicată prevede înfiinţarea Consiliilor Locale cu misiunea de
a lua iniţiativa şi de a hotărî, “în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor
care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale“.
Mai în detaliu, Consiliul Local are următoarele atribuţii principale:
a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi

serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;
e) atribuţii privind cooperarea inter-instituţională pe plan intern şi extern.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. a), Consiliul Local:
 aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi

funcţionare a consiliului local;
 aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale
aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local,
precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local;
 exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare
participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. lit. b), Consiliul Local:
 aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei
bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
 aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi
contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii
administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;
 stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;
 aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii
de interes local, în condiţiile legii;
 aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-
teritoriale;
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile

angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi
gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. c), Consiliul Local:
 hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a

comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în
condiţiile legii;
 hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei,
oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii;
 avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale
localităţilor;
 atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes
public local.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. d), Consiliul Local:
 asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea
serviciilor publice de interes local privind:
- educaţia;
- serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor
vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
- sănătatea;
- cultura;
- tineretul;
- sportul;
- ordinea publică;
- situaţiile de urgenţă;
- protecţia şi refacerea mediului;
- conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a
parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale;
- dezvoltarea urbană;
- evidenţa persoanelor;
- podurile şi drumurile publice;
- serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare,
salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz;
- serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor;
- activităţile de administraţie social-comunitară;
- locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-
teritoriale sau în administrarea sa;
- punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii
administrativ-teritoriale;
- alte servicii publice stabilite prin lege;
 hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii, personalului sanitar şi didactic;
 sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;
 poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare
de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a

utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;
 poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor prestatoare de
servicii publice şi de utilitate publică de interes local.
În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. e), Consiliul Local:
 hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine,
în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes
public local;
 hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-
teritoriale din alte ţări;
 hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din
ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor
administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean
de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament
se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit.
Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
I.5.2 Activităţi de Cercetare - Dezvoltare, Inovare şi Sprijin pentru Afaceri
Activităţi de Cercetare - Dezvoltare
Judeţul Dolj este printre cele şase judeţe (Iaşi, Argeş, Dolj, Cluj, Ilfov, Municipiul Bucureşti) care deţine
peste 65 salariaţi în activităţile de C&D la 10.000 de funcţionari, totalizând 2.037 salariaţi în acest sector
(2005). Totuşi, nivelul cheltuielilor pentru activităţile de C&D în judeţul Dolj, a fost, în 2005, de 7.823 mii
de euro, ceea ce reprezintă cel mai scăzut scor faţă de celelalte cinci judeţe fruntaşe în ceea ce
priveşte nivelul salariaţilor în activităţi de C&D. Mai mult, valoarea cheltuielilor pentru activităţi de C&D
în Judeţul Dolj este depăşită atât de nivelul judeţului Timiş (8.401 mii de euro) care deţine un număr
mult mai redus de salariaţi în activităţi de C&D (942 salariaţi în activităţile de C&D şi 29,5 salariaţi în
activităţile de C&D/10.000 funcţionari) cât şi de nivelul înregistrat în judeţul Braşov în acelaşi an (7.025
mii de euro, cu 948 salariaţi în activităţile de C&D şi 41,8 salariaţi în activităţile de C&D/10.000 de
funcţionari).
În 2005, Sud Vest Oltenia a fost cea de-a şaptea regiune din România în ceea ce priveşte ponderea
cheltuielilor naţionale în activităţile de C&D (3,8%), ajungând la 12.425 mii de euro, şi cea de-a cincea
regiune în ceea ce priveşte ponderea numărului total de salariaţi din sector (6,26%), ajungând la 2.569.
Faţă de 2003, nivelul de cheltuieli din C&D în cadrul regiunii SV Oltenia a crescut cu 6.752 mii de euro
(+119,02%) în timp ce numărul de salariaţi a scăzut cu 272 persoane (-9,57%). La nivel naţional,
aceieaşi indicatori au crescut, respectiv, cu 123.752 euro (+60,99%) şi 1.050 persoane (+2,63%).
Regiunea Bucureşti-Ilfov rămâne cea mai importantă regiune la nivelul activităţilor C&D, contribuind cu
59,28% la cheltuielile naţionale pe activităţi C&D şi cu 53,73% la totalul salariaţilor din sector.
Tabel 72: Activităţi de C&D pe Regiuni de Dezvoltare 2003-2005

(cele mai bune şi cele mai slabe performanţe ale regiunilor de dezvoltare şi Sud Vest Oltenia)
2003 2004 2005
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Regiunea de dezvoltare Salariaţi din Total Salariaţi din Total Salariaţi din Total
Judeţ activităţile cheltuieli din activităţile cheltuieli din activităţile cheltuieli din
de C&D (la activităţile C&D (la activităţile de C&D (la activităţile
sfârşitul de C&D sfârşitul de C&D sfârşitul de C&D
anului) (mii euro) anului) (mii euro) anului) (mii euro)
Total 39.985 202.915 40.725 235.091 41.035 326.667
Sud Vest Oltenia 2.841 5.673 2.799 13.296 2.569 12.425
Bucureşti – Ilfov 18.590 116.334 20.631 137.989 22.050 193.651
Sud Est 1.934 7.045 1.922 7.499 1.898 11.730
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2005 şi 2006
Diagrama 36: Activităţi de C&D pe Regiuni de Dezvoltare în 2005 ( % din total naţional)
Cheltuieli totale pentru

activităţi de C&D
Salariaţi din activităţi C&D
0% 20% 40% 60% 80% 100%
1. Nord - Est 2. Sud - Est 3. Sud - Muntenia 4. Sud - Vest Oltenia

5. Vest 6. Nord - Vest 7. Centru 8. Bucureşti - Ilfov
Importanţa activităţilor de C&D în cadrul judeţului Dolj derivă cu siguranţă din rolului municipiului
Craiova ca şi centru Universitar. Totuşi, comparaţia cu nivelul cheltuielilor pe activităţi de C&D din alte
judeţe arată că investiţiile judeţului Dolj în acest sector, deşi au crescut faţă de 2003 (+134,41%),
trebuie totuşi să fie îmbunătăţite.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Tabel 73: Activităţi C&D în Regiunea SV Oltenia 2003-2005
2003 2004 2005
Salariaţi din Salariaţi din Salariaţi din

Salariaţi din activităţile de Total Salariaţi din activităţile de Total Salariaţi din activităţile de Total
activităţile de C&D / 10000 cheltuieli din activităţile de C&D / 10000 cheltuieli din activităţile de C&D / 10000 cheltuieli din
Regiune de C&D (la persoane activităţile de Cheltuieli C&D (la persoane activităţile de Cheltuieli C&D (la persoane activităţile de Cheltuieli
dezvoltare- sfârşitul ocupate C&D (mii de /salariaţi sfârşitul ocupate C&D (mii de /salariaţi sfârşitul ocupate C&D (mii de /salariaţi
judeţ anului) civile Euro) (euro) anului) civile Euro) (euro) anului) civile Euro) (euro)
Sud Vest 2.841 32,5 5.673 1.996,83 2.799 33,0 13.296 4.750,27 2.569 30,0 12.425 4.836,51
Oltenia
Dolj 2.229 82,4 3.337 1.497,08 2.073 78,6 9.503 4.584,18 2.037 76,4 7.823 3.840,45
Gorj 221 15,3 234 1.058,82 290 20,4 899 3.100,00 236 17,0 837 3.546,61
Mehedinţi 76 6,6 225 2.960,53 69 6,3 244 3.536,23 63 5,6 257 4.079,37
Olt 101 5,8 181 1.792,08 182 10,8 824 4.527,47 43 2,5 360 8.372,09
Vâlcea 214 12,8 1.697 7.929,91 185 11,3 1.825 9.864,86 190 11,4 3.149 16.573,68
România 39.985 48,1 202.915 5.074,78 40.725 49,4 235.091 5.772,65 41.035 48,9 326.667 7.960,69
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Pe baza datelor furnizate în cadrul Planului de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud Vest Oltenia, judeţul
Dolj deţine 16 institute de cercetare, reprezentând peste jumătate din entităţile dedicate cercetării in
regiunea Sud - Vest Oltenia. Tradiţia agricolă şi industrială din Dolj este reflectată în domeniile de cercetare
în care operează aceste entităţi. In primul rând, Universitatea din Craiova reprezintă un pol de cercetare de
importanţă regională; un număr relevant de centre de cercetare existente aflându-se în cadrul facultăţilor din
această instituţie şi se concentrează asupra domeniului tehnic, cum ar fi inginerie electrică, chimie şi
mecanică (de ex. Centrul de analiză Non-lineară şi aplicarea sa – Facultatea de Matematică şi Informatică;
Centrul de Cercetare în Chimie Analitică şi Centrul de Cercetare în Chimie Aplicată – Facultatea de Chimie;
Centrul de Cercetare SEMEQ – Facultatea de Electromecanică; Centrul de Cercetare în Automatică Non-
lineară, Stabilitate si Oscilaţii şi Centrul de Cercetare în Mecatronică şi Robotică – Facultatea de
Automatică, Calculatoare şi Electronică; Grupul Biomecanic de Calculator – Facultatea de Inginerie şi
Management al Sistemelor Tehnologice). In plus, un centru specializat de importanţă naţională este dedicat
cercetării şi verificării în domeniul aeronavelor. In cadrul Judeţului Dolj mai sunt şi 6 staţii de cercetare, ce
operează în domeniul agricol, dezvoltând cercetarea pentru selectarea si îmbunătăţirea culturilor si plantelor
specifice.
Activităţi de inovare
În 2006, Consiliul Naţional pentru IMM-uri a realizat o anchetă privind dezvoltarea şi performanţa IMM-urilor.
Ancheta s-a bazat pe un eşantion reprezentativ de 1.306 IMM-uri din toate sectoarele economice de
activitate şi regiunile de dezvoltare. Mai în detaliu, 3,83% din întreprinderile analizate erau din Regiunea de
Dezvoltare Sud Vest Oltenia (SV), 5,67% din Regiunea Vest (V), 9,80% din Regiunea Centru (C), 11,64%
din Regiunea Nord Vest (NV), 15,24% din Regiunea Sud Est (SE), 16,23% din Regiunea Sud Muntenia (S),
17,53% din Regiunea Bucureşti-Ilfov şi 20,06% din Regiunea Nord Est (NE). În ceea ce priveşte sectoarele
economice de activitate, eşantionul de IMM-uri era constituit după cum urmează: 44,78% comerţ; 21,59%
alte servicii; 17,50% industrie; 6,66% construcţii, 6,66% transporturi; 2,81% turism.
Aşa cum arată tabelul de mai jos, rezultatele anchetei au relevat că Regiunea SV deţine cel mai mic procent
(24%) de IMM-uri care introduc produse inovatoare şi utilizează noi tehnologii (12%) (cel mai ridicat scor
fiind înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia). Pe de altă parte, Regiunea SV deţine cel mai ridicat procent
(42%) de IMM-uri care introduc un nou management şi metodologii de marketing, şi este cea de-a doua
regiune în ceea ce priveşte utilizarea de sisteme inovatoare informatice (2% din IMM-uri). 22% din IMM-urile
din Regiunea SV au declarat că aveau activităţi inovatoare.
În ceea ce priveşte ponderea investiţiilor destinate inovării de către IMM-uri, Regiunea SV apare ca şi
regiunea cu cea mai ridicată pondere de întreprinderi (54,55% din total) care alocă mai puţin de 5%; în timp
ce doar 6,82% din întreprinderi alocă peste 50%.
Activităţi de sprijin pentru afaceri
În Regiunea SV Oltenia există două parcuri industriale active (din cele 30 existente la nivel naţional, în
2004), dintre care, unul localizat în judeţul Dolj (Craiova) şi unul în judeţul Gorj (Bumbesti Jiu), un parc
industrial tip Greenfield în judeţul Olt (Corabia) şi 5 incubatoare de afaceri.
Parcul Industrial Craiova este o infrastructură de afaceri creată în 2004 şi gestionată de către o companie
privată, SC Parc Industrial Craiova SA, având ca acţionar majoritar Consiliul Judeţean Dolj, alături de
comunele Gherceşti, Pieleşti, Cârcea şi Coşoveni. Parcul Industrial Craiova deţine o suprafaţă de 10,03 ha,
subdivizată în 25 parcele (300-16.000 m2 fiecare). Suprafaţa de teren ocupată de către Parcul Industrial
este aproape de Aeroportul Internaţional din Craiova, de Metro Craiova, precum şi de sediul celor mai
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
importante companii producătoare de maşini (Iveco, Skoda, Peugeot, Mercedes, Wolksvagen). Zona este
de asemenea aproape (la o distanţă de 100 m) de şoseaua de centură din Craiova, în partea estică a
municipiului Craiova la circa 6 km de centrul oraşului, pe Drumul European E574, şi este localizată într-o
poziţie strategică în raport cu următoarele puncte de graniţă:
- 87 km de Calafat-Vidin (România-Bulgaria) (Portul Dunării) E79;
- 66 km DE Bechet-Oreahovo (România-Bulgaria) (Portul Dunării), DN55;
- 120 km de Dobreta Turnu-Severin-Kladovo (România-Serbia Muntenegru) (Portul Dunării), E70.
Harta 9: Parcul Industrial Craiova
Sursa: www.parcindustrialcraiova.ro
Obiectivele generale ale Parcului Industrial Craiova includ următoarele:

 Să dezvolte infrastructura de afaceri în Oltenia.
 Să polarizeze investiţii străine şi autohtone amplasate în Oltenia în perspectiva creării de noi locuri
de munca.
 Să reprezinte cadrul de dezvoltare a parteneriatului dintre mediul de afaceri si administraţiile
publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale durabile a regiunii Olteniei.
Parcul Industrial Craiova furnizează, pe bază contractuală, o gamă amplă de servicii, inclusiv:
 Servicii generale (protecţie şi pază, servicii poştale, protecţia muncii etc..);
 Servicii de infrastructură (alimentare cu apă, alimentare cu gaz, internet etc..);
 Asistenţă (tehnică, juridică, financiară etc..);
 Servicii ce sprijină dezvoltarea (transfer tehnologic, logistică, contactul cu autorităţile etc..);
 Investiţii, renovare (dirigenţi de şantier, investiţii în infrastructură, investiţii nepoluante etc..).
Potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Dolj nr.156/25.10.04, tarifele minime pentru închirierea spaţiului din
cadrul parcului industrial sunt următoarele:
- Minim 0.9 euro/m2/lună pentru închirierea spaţiilor de producţie şi a celor administrative
- Minim 0.05 euro/m2/lună pentru închirierea de teren.
În cadrul Judeţului Dolj activează şi SC IPA CIFATT Craiova, instituită în 1980 ca şi filială a SC IPA SA19 cu
sediul în Bucureşti, fiind specializată în cercetare - dezvoltare, proiectare şi construire sisteme şi
echipamente de automatizare, inclusiv sisteme IT ca “turn-key solutions”.
IPA CIFATT, certificată ISO 9001, furnizează servicii pentru IMM-uri, unităţi de C&D, de sprijin pentru
afaceri şi inovare.
19 SC IPA SA are 247 angajaţi şi produce 3.73 milioane de euro cifra de afaceri pe an. Vezi site-ul www.ipa.ro.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
I.5.3 Comunicare şi relaţii publice
Cele trei instituţii principale din Judeţul Dolj au un website activ, după cum urmează:
Consiliul Judeţean Dolj http://www.cjdolj.ro
Primăria Craiova http://www.primariacraiova.ro
Prefectura Dolj http://www.prefecturadj.ro
Website-ul Consiliului Judeţean Dolj este organizat în 6 sub-secţiuni furnizând informaţii despre judeţ,
Consiliul Judeţean şi activităţile sale instituţionale, detalii despre evenimente, articole de presă şi date utile
de la toate primăriile din Dolj. Website-ul include de asemenea o secţiune de “Servicii online” care este
conceput ca un instrument informativ pentru cetăţeni. În această secţiune utilizatorul poate găsi:
- legislaţie relevantă
- informaţii despre programul de audienţe
- formulare online pentru cererea autorizaţiilor, în mare parte pentru activitatea de construcţii
- anunţuri şi documentaţii pentru licitaţii.
Website-ul Primăriei Craiova este bine structurat şi foarte bogat în informaţii, de la atribuţii şi activităţile
Primăriei la date despre Craiova şi facilităţile disponibile. Site-ul furnizează şi detalii şi despre alte instituţii
din teritoriu şi funcţiile lor. O secţiune specială este dedicată la “participare cetăţenească”, furnizând
informaţii despre rolul şi activitatea Consiliului pentru transparenţă locală cât şi despre Comitetul Consultativ
Cetăţenesc, rolul şi componenţa sa. Website-ul include o secţiune interactivă “Servicii online” unde cetăţenii
pot să:
- plătească online taxele şi impozitele
- adreseze propuneri şi sesizări pentru diferite departamente ale Primăriei
- se se înscrie pentru a primi newsletter-ul periodic.
Un număr relevant de primării din cadrul Judeţului Dolj, altele decât Primăria Craiova, sunt dotate cu site-uri
web, iar detalierea informaţiilor şi serviciilor oferite on line variază substanţial după caz.
Website-ul Prefecturii este furnizează detalii despre activităţile instituţionale, şi legislaţia relevantă dar şi
informaţii detaliate destinate cetăţenilor, cu referire la procedura de eliberare a paşapoartelor şi permiselor
de conducere şi la documentele necesare înregistrării vehiculelor. De pe website-ul Prefecturii pot fi
descărcate şi modele relevante care trebuie completate şi depuse pentru eliberarea documentelor.
Din Octombrie 2005 instituţiile publice din judeţul Dolj sunt interconectate printr-o reţea de tip intranet.
Reţeaua susţine 132 utilizatori, incluzând Consiliul Judeţean, Prefectura şi 20 de instituţii subordonate
precum şi 112 comune şi oraşe. Lărgimea benzii variază de la 2Mb pentru Consiliul Judeţean şi Prefectură,
la 256Kb pentru instituţiile subordonate şi 128Kb pentru celelalte instituţii din teritoriu. Toate entităţile
conectate la Intranet au internet, e-mail şi facilităţi ftp. Consiliul Judeţean Dolj, Prefectura şi cele 20 de
instituţii subordonate beneficiază şi de posibilitatea de comunicare prin videoconferinţă.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
I.6 Sistemul de educaţie şi Învăţământ. Cultura

I.6.1 Educaţie şi Învăţământ
In perioada 2001-2006, numărul unităţilor şcolare a scăzut semnificativ (-45%), în principal datorită scăderii
numărului de unităţi din mediul rural, care a trecut de la 395 la 122 unităţi, scăzând astfel ponderea
numărului total al unităţilor şcolare din mediul rural de la peste 70% la mai puţin de 50%. În aceeaşi
perioadă, numărul populaţiei înscrise a scăzut cu aproximativ 4%, datorită scăderii semnificative (-9,82%) a
elevilor înscrişi, în special în mediul urban (-11,35%). Pe de altă parte, numărul copiilor din grădiniţe a
crescut cu 16,26%, de asemenea, în acest caz concentraţi în mediul urban, unde numărul copiilor înscrişi la
grădiniţa a crescut cu peste 29%, în timp ce în zona rurală creşterea a fost de 6,39%. În perioada de
referinţă, numărul studenţilor a crescut şi el (+6,68%), întrucât Universitatea din Craiova atrage din ce în ce
mai mulţi studenţi, fiind un centru universitar de importanţă regională.
Personalul didactic a scăzut în aceeaşi perioadă cu aproximativ 8%, atât în mediul urban cât şi în mediul
rural.
Tabel 74: Date generale cu privire la sistemul şcolar (2001/2002-2005/2006)

2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006
Numărul de unităţi şcolare, din care: 562 566 423 412 253
In mediul urban 167 167 156 160 132
In mediul rural 395 399 267 252 122
Populaţia totală înscrisă, din care: 154.299 152.429 151.949 149.611 148.606
Copii la grădiniţa 18.060 18.705 19.761 20.509 20.997
Elevi 107.460 105.527 103.641 99.684 96.909
Studenţi 28.779 28.197 28.547 29.418 30.700
Personalul didactic, din care: 10.679 10.318 9.960 9.958 9.837
In mediul urban 7.089 6.837 6.485 6.486 6.529
In mediul rural 3.590 3.481 3.475 3.472 3.308
Diagrama 37: Populaţia şcolară înscrisă în mediul urban (2001-2005)
120.000
100.000
80.000
60.000
40.000
20.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Copii la grădiniţa Elevi Studenţi
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Diagrama 38: Populaţia şcolară înscrisă în mediul rural (2001-2005)
50.000
45.000
40.000
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Copii la grădiniţa Elevi
În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei înscrise pe nivele de educaţie, peste 41% din numărul total al
populaţiei înscrise este concentrat în învăţământul primar şi gimnazial, urmat de învăţământul liceal
(incluzând Şcolile de Arte şi Meserii şi de Ucenicii) (peste 22%), învăţământ superior (20%), învăţământ
preşcolar (14,13%) şi învăţământ post-universitar (1,33%). Raportul dintre personalul didactic şi populaţia
înscrisă arată că Învăţământul primar şi gimnazial şi cel liceal deţin numărul cel mai mare de cadre didactice
/ 1.000 persoane înscrise, reprezentând 77,56 şi respectiv 75,02 (în anul şcolar 2005/2006), în timp ce
învăţământul post-universitar şi de perfecţionare deţine proporţie cea mai scăzută, în jur de 13 cadre
didactice/ 1.000 persoane înscrise. Cu 53,39 şi 45,90 cadre didactice / 1.000 persoane înscrise,
învăţământul preşcolar şi respectiv învăţământul superior se situează sub media de cadre didactice / 1.000
persoane înscrise la toate nivele de învăţământ 66,20 la nivelul judeţului Dolj.
Tabel 75: Indicatorii principali pe nivele de educaţie (2005/2006)

Personal
Personal
Înscrişi (nr Populaţie didactic (nr
Unităţi (nr) didactic /
persoane) înscrisă in % de
1000 înscrişi
persoane)
Învăţământ preşcolar 43 20.997 14,13 1.121 53,39
Învăţământ Primar şi gimnazial 158 62.134 41,81 4.819 77,56
Învăţământ Liceal 46 32.804 22,07 2.461 75,02
Învăţământ post universitar şi de perfecţionare
Învăţământ post liceal de specialitate şi tehnic
de maiştri 3 1.971 1,33 27 13,70
Învaţământ superior 3 30.700 20,66 1.409 45,90
Total 253 148.606 100,00 9.837 66,20
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006
Trebuie remarcat faptul că reţeaua unităţilor şcolare din judeţul Dolj a fost reorganizată şi reabilitată sub
coordonarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, prin aplicarea prevederilor legii nr 354/2004 pentru
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
modificarea şi completarea legii învăţământului nr 84/1995 şi a nominalizării judeţului Dolj (conform H.G. nr
1942/2004) ca Judeţ PILOT în aplicarea sistemului de finanţare prevăzut în Legea nr 84/1995.
Mai în detaliu, în 2005, au fost reabilitate un număr de 19 unităţi de învăţământ (dintre care 6 din mediul
urban, pe Programul de Relansare a Infrastructurii Şcolare – PRIS şi 13 din mediul rural, pe Proiectul pentru
Învăţământul Rural – PIR).
În ceea ce priveşte accesul la programe internaţionale, în 2005 au fost aprobate şi s-au desfăşurat
următoarele proiecte:
• Comenius 1 – 33 de proiecte
• Comenius 22 – au fost aprobate 43 de burse pentru formarea cadrelor didactice in domeniul
predării limbilor moderne.
• Comenius 3 – ISJ Dolj – Self evaluation
• Grundtvig 1 – 1 Proiect ISJ Dolj ’ Towards a real and true European integration: the Cultural
Heritage applied to adults’ education.
• Grundtvig 2 – learning partnership – Au fost acceptate 3 unităţi şcolare.
• Grundtvig 3 – au obţinut 7 cadre didactice pentru perfecţionare in educaţia adulţilor, directori,
inspectori
• Arion –1 – ISJ Dolj
• Leonardo – 1 proiect in implementare
• Înregistrari pentru Spring Day – 50 unităţi şcolare.
EDUCAŢIA ADULŢILOR
• Cursuri de Formare – Managementul Programelor Socrates – Comenius – CCD
• Cursuri de Formare – Managementul Programelor Socrates – Grundtvig –CCD
• Cursuri de formare – Educaţia Adulţilor pentru valorile culturale prin programe europene CCD.
În ceea ce priveşte învăţământul superior, în perioada 2001-2005, numărul total de studenţi înscrişi a
crescut cu 6,7% (mult sub media naţională de +34,4%). În perioada de referinţă, Craiova s-a menţinut pe
poziţia cinci ca centru universitar la nivel naţional (după Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara) şi în
2005/2006 deţinea 4,3% din numărul total de studenţi din învăţământul superior din România. În ceea ce
priveşte distribuţia studenţilor la nivelul Facultăţilor (pe specializării), în perioada 2001-2005, această a avut
o evoluţie relativ de stabilă, în timp ce s-a înregistrat o creştere importantă a numărului de studenţi la
următoarele profiluri: Agricol (+ 74%), Tehnic (+ 21%) şi Economic (+ 16%). Pe de altă parte, numărul de
studenţi ce au urmat cursurile unui Colegiu Universitar a scăzut cu peste 50%.
Tabel 76: Numărul de studenţi înscrişi la Facultate, pe profiluri (2001-2005)

Facultăţi 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006
Nr. Total studenţi, din care: 28,779 28.197 28.547 29.418 30.700
Tehnic 3.685 4.408 4.428 4.529 4.464
Economic 6.171 5.209 6.161 6.798 7.180
Juridic 4.449 4.303 3.813 3.880 4.474
Medical 2.391 2.403 2.370 2.369 2.555
Agricol 1.686 2.036 2.028 2.152 2.934
Teologic 886 823 737 594 675
Universitar 6.597 6.689 6.925 6.962 7.029
Colegii Universitare 2.914 2.326 2.085 2.134 1.389
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Diagrama 39: Numărul de studenţi înscrişi la Facultate, pe specializări (in 2001 and 2005)
Colegii Universitare
Universitar
Teologic
Agricol
Medical
Juridic
Economic
Tehnic
0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000 7.000 8.000
2001 2005
I.6.2 Cultura
Potrivit Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului Naţional, în Judeţul Dolj
următoarele locaţii prezintă o concentrare relevantă de patrimoniu construit care deţine o valoare culturală
de interes naţional:
 Municipiile Craiova şi Calafat
 Comunele: Almăj, Brabova, Calopăr, Cernăteşti, Coţofenii din Dos, Podari, Simnicu de Sus, Sopot,
Ţuglui.
Mai detaliat, următoarele obiective sunt înscrise în patrimoniul cultural naţional:

 Castele şi palate: Conacul Coţofenilor Comuna Almăj, satul Coţofenii din Faţă;
 Cule (case boiereşti, caracterizate prin forma de turn şi tipice Olteniei): Cula Izvoranu, Comuna
Brabova, Satul Brabova; Cula Cernat, Comuna Cernăteşti, Satul Cernăteşti;
 Clădiri urbane civile: Casa Glogovenilor, Municipiul Craiova; Casa Băniei, Municipiul Craiova;
Clădirea Prefecturii, Municiupiul Craiova; Palatul Mihail, Municipiul Craiova;
 Biserici şi mânăstiri : biserica Mânăstiri Jitianu, Comuna Podari, Satul Balta Verde; Mânăstirea
Coşuna; Biserica „Sf Nicolae” Bistreţ; Mânăstirea Sadova.
 Fortificaţii dacice: Comuna Coţofenii din Dos, Satul Coţofenii din Dos; Comuna Calopăr, Satul
Bâzdana.
Patrimoniul cultural din mediul rural trebuie valorificat şi inclus în circuitul turistic rural şi cultural existent la
nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, care cuprinde o varietate de obiective, de la aşezări şi arhitectură rurală
tradiţională, până la biserici de lemn şi aşezări preistorice. Din cele 7 muzee etnografice în aer liber
existente la nivel naţional, 2 se află în Regiunea Sud Vest Oltenia: Muzeul Etnografic Curtisoara, Oraşul
Bumbeşti-Jiu, Satul Curtisoara, Judeţul Gorj, Muzeul Etnografic Bujoreni, Comuna Bujoreni, Satul Bujoreni,
Judeţul Vâlcea. Pe de altă parte în judeţul Dolj se află Muzeul Olteniei (Craiova), care deţine o importantă
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
secţiune etnografică, precum şi Muzeul de Artă şi Etnografie de la Calafat. Integrarea lor în circuitul turistic
regional ar permite o promovare mai eficientă a patrimoniului rural, în cadrul unui sistem judeţean şi regional
al turismului rural, cultural şi religios.
Pe de altă parte, mediul urban găzduieşte importante elemente de patrimoniu cultural care ar putea fi
valorificate pentru dezvoltarea turismului cultural în cadrul oraşelor.
În Municipiul Craiova trebuie menţionate următoarele:

Mănăstirea Cosuna (1572); Biserica Sfântul Dumitru, ctitorie a lui Matei Basarab; Casa Baniei, ridicată în
1699, unde se întrunea Divanul şi în care astăzi se află secţia de etnografie şi folclor a Muzeului Olteniei;
Palatul Jean Mihail (1899-1907) opera arhitectului Paul Gottereau şi Casa Vorvorenilor, unde se află în
prezent Mitropolia Olteniei. Gradina zoologică şi celebrul pod suspendat se găsesc în Parcul Romanescu,
creaţie a arhitectului francez E. Redont care a primit în 1900 medalia de aur la Expoziţia Internaţională de la
Paris.
Mai mult, Muzeul de Artă, localizat în Palatul Mihail, dispune de un patrimoniu de peste 4000 de lucrări de
artă, care cuprinde creaţii de excepţie semnate de Constantin Brâncuşi (operele lui Brâncuşi sunt
prezentate într-un Cabinet dedicat), Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady. O altă instituţie
reprezentativă este Muzeul Olteniei, care cuprinde o secţie de istorie şi arheologie, o secţie de etnografie
precum şi o secţie de ştiinţele naturii. În Craiova funcţionează Teatrul Naţional, Filarmonica Oltenia, Teatrul
pentru Copii şi Tineret Colibri şi Teatrul Liric „Elena Teodoroiu” care propun un repertoriu teatral şi muzical
de înalt prestigiu.
Băileşti deţine obiective culturale de interes, cum ar fi Muzeul Câmpie Băileştilor, inaugurat în 1970, care
are o bogată colecţie de etnografie, precum şi Casa de Cultură Amza Pelea.
În Bechet există numeroase obiective culturale şi folclorice şi sunt organizate sărbători tradiţionale. Muzeul
Sătesc din Bechet, de exemplu, conţine o colecţie etnografică reprezentativă pentru partea de sud a
judeţului Dolj, iar în apropierea oraşului Bechet se află Mănăstirea Sadova şi pădurea cu arbori seculari de
la Zaval, unde în fiecare an, în prima duminică a lunii august, se organizează un festival. Însă, cea mai
cunoscută sărbătoare din localitate este cea dedicată Marinei, care se celebrează anual pe 15 august în
Portul Bechet. În Zilele Marinei au loc diverse jocuri marinăreşti, plimbări pe Dunăre, precum şi serbări
câmpeneşti.
La Calafat există următoarele obiective culturale: Muzeul de Arta şi Etnografie, Monumentul Independentei,
bisericile Sfântul Nicolae şi Izvorul Tămăduirii. Calafat are şi de o Casă de Cultură cu 2 sălii de spectacole
(600 locuri) şi o biblioteca cu 2 filiale (42.000 volume).
Cele mai importante edificii ale Oraşului Filiaşi, printre care se regăsesc Capela Filişanului (1906) şi Spitalul
Filişanilor, sunt legate de numele familii de boieri, pe nume Filişanu, care a avut un rol cheie în viaţa
oraşului. Un alt element de referinţă din istoria oraşului este Biblioteca Poporului, actualmente Biblioteca
Orăşenească “Anton Pann”, construită in 1935.
În oraşul Segarcea există următoarele obiective culturale: Biserica "Adormirea Maicii Domnului", construită
în anul 1547; Palatul Regal, construit în timpul Regelui Carol I şi destinat sejurului familiei regale, care în
prezent funcţionează ca Spitalul Orăşenesc Segarcea; Şcoala veche, construită în anul 1886; Monumentul
eroilor căzuţi în primul război mondial, opera a sculptorului C. Caranica şi edificată în anul 1920. Activitatea
culturală este susţinută de către Biblioteca Orăşenească "Mircea Radina" şi Casa de Cultura Segarcea,
care organizează manifestări culturale, precum şi festivaluri şi sărbători tradiţionale.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
În ceea ce priveşte activităţile culturale desfăşurate în cadrul institutelor culturale şi de divertisment, datele
legate de evoluţia numărului de unităţi şi de participanţi din perioada 2003-2006 arată o descreştere a
iniţiativelor culturale şi a gradului de participare atât în judeţul Dolj, cât şi în Regiunea Sud-Vest Oltenia, în
special în sectorul cinematografic, unde numărul de unităţi, numărul de evenimente şi audienţa au scăzut cu
aprox. 50%.
Pe de altă parte, în timp ce în judeţul Dolj numărul de evenimente de divertisment şi participanţii aferenţi au
crescut cu aprox. 3% şi respectiv 48%, la nivel regional ambele au scăzut (cu aprox 13% şi respectiv 70%).
În aceeaşi perioada, numărul bibliotecilor a scăzut cu aproape 15% în Judeţul Dolj şi cu 5% la nivelul
Regiuni SV Oltenia, în timp ce vizitatorii la muzee au crescut în Judeţul Dolj cu aproape 9%.
Tabel 77: Activităţi culturale în Regiunea SV Oltenia şi Judeţul Dolj

2003 2004 2005 2006
Unitatea de
măsură SV Judeţul SV Judeţul SV Judeţul SV Judeţul
Oltenia Dolj Oltenia Dolj Oltenia Dolj Oltenia Dolj
Biblioteci Nr 1.434 389 1.420 386 1.389 384 1.358 332
Instituţii de
spectacol Nr 11 5 11 5 11 5 12 5
spectacole şi
concerte Nr 1.422 631 1.139 637 1.028 632 1.231 649
Spectatori Mii persoane 1.339 83 269 75 405 96 330 123
Cinematografe
şi instalaţii
cinematografice Nr 20 5 14 3 4 2 6 2
Spectacole
Evenimente de
divertisment Nr 10.572 4.391 7.075 3.385 3.625 2.172 2.767 2.303
Spectatori Mii persoane 205 125 164 122 67 58 69 66
Muzee Nr 58 20 57 20 68 20 68 20
Vizitatori Mii persoane 2.748 955 2.108 917 2.190 943 2.388 1.040
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006
I.7 Sănătatea şi Asistenţa socială

I.7.1 Situaţia existentă în domeniul sanitar
În 2005, infrastructura sănătăţii era reprezentată de către următoarele unităţi:

- 14 spitale (85,7% în zona urbană);
- 7 unităţi medico-sociale (85,7% în zonele rurale);
- 1 Societate medicală civilă în zona rurală;
- 6 Dispensare medicale, 42 Cabinete medicale şcolare şi studenţeşti, 18 Policlinici, 17 Ambulatorii de
spital şi de specialitate;
- 52 Cabinete medicale de medicină generală (92,3% în zonele urbane) şi 225 Cabinete medicale de
specialitate (97,8% în zonele urbane);
- 410 Cabinete medicale de familie (50,5% în zonele rurale);
- 173 Farmacii (72,8% în zonele urbane), 38 Puncte farmaceutice (55,3% în zonele urbane) şi 27 Depozite
farmaceutice (toate localizate în zona urbană);
- 231 Cabinete stomatologice (82,7% în zonele urbane).
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Din cele de mai sus, reiese că infrastructura sănătăţii, şi mai ales unităţile specializate şi punctele
farmaceutice, sunt concentrate în principal în zonele urbane. Mai mult, se remarcă evoluţia cabinetelor
stomatologice, care s-au dublat aproape, în perioada 2001-2005, şi cea a cabinetelor medicale de
specialitate, care erau aproape absente în 2001 şi au ajuns la 255 de unităţi în 2005, pe când cabinetele de
medicină generală au scăzut de 3 ori la număr datorită restructurării sistemului sanitar, prin care acestea s-
au transformat în cabinete medicale de familie.
Tabel 78: Sănătatea – Număr de unităţi (2001-2005)

Anul
2001 2002 2003 2004 2005
Unităţi
Spitale 13 13 13 13 14
Cabinete medicale 536 553 834 911 960
Farmacii (inclusiv puncte şi
depozite farmaceutice) 193 184 178 207 238
Altele 79 102 117 128 123
În perioada 2001-2005, numărul personalului din sectorul de sănătate a crescut, mai ales stomatologi,
farmacişti, personal sanitar mediu şi personal auxiliar, în timp ce numărul medicilor a scăzut. O comparaţie
între zona urbană şi cea rurală în ceea ce priveşte distribuţia personalului din sectorul sanitar arată iar
diferenţe importante şi evidenţiază o disponibilitate redusă, de servicii de sănătate, în zonele rurale. De
exemplu, numărul de medici la 10.000 de locuitori era în 2005, de 44,5 şi 7,6 în zona urbană şi respectiv
cea rurală. Dotarea slabă a infrastructurii de sănătate, într-un mediu deja afectat de mortalitate infantilă şi
un proces accelerat de îmbătrânire al populaţiei, contribuie la reducerea calităţii vieţii în zonele rurale.
Cu toate acestea, trebuie menţionat că media numărului medicilor la 10.000 de locuitori (27,3) la nivelul
judeţului Dolj, în 2005, era peste media naţională (21,9).
Totuşi, în 2004, în judeţul Dolj erau 6,45 paturi în spital / 1.000 locuitori, ceea ce reprezintă o cifră sub
nivelul naţional (6,6 paturi în spital / 1.000 locuitori).
Tabel 79: Sănătate - Personal (2001-2005)

2001 2002 2003 2004 2005
Medici (nr) 2.127 2.049 2.042 2.129 1.961
Medici la 10.000 de locuitori 28,7 28,1 28,2 29,5 27,3
Stomatologi (nr) 157 176 189 289 331
Stomatologi la 10.000 de
locuitori (nr) 2,1 2,4 2,6 4 4,6
Farmacişti (nr) 218 215 230 259 439
Farmacişti la 10.000 de
locuitori 2,9 2,9 3,2 3,6 6,1
Personal sanitar mediu (nr) 4.140 4.199 3.940 4.075 4.252
Personal sanitar mediu la
10.000 de locuitori 55,8 57,5 54,3 56,6 59,1
Personal mediu la un medic
(nr) 1,9 2 1,9 1,9 2,2
Personal auxiliar (nr) 1.576 1.863 1.856 1.830 1.682
Sursa: INS, Anuar Statistic al Judeţului Dolj 2006.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
I.7.2 Asistenţa socială
Judeţul Dolj se confruntă cu numeroase probleme de natură socială care se regăsesc şi la nivel naţional:
problema abandonului familial, problema situaţiei precare a persoanelor vârstnice, rata crescută a
delincvenţei juvenile, problema populaţiei de romi (având un nivel scăzut de alfabetizare, probleme în ceea
ce priveşte integrarea pe piaţa muncii şi de multe ori victimă a discriminării), violenţa domestică, problema
,,copiilor străzii" şi a dependenţei de alcool şi droguri.
Segmente importante ale populaţiei riscă, datorită unui complex de factori economici şi sociali adverşi, să fie
împinse la marginea societăţii, să fie caracterizate prin limitarea cronică a accesului la oportunităţile pe care
societatea le-a creat pentru majoritatea membrilor săi.
Toate acestea conduc la o vulnerabilitate a populaţiei din punct de vedere social şi economic şi un risc
ridicat de marginalizare socială, în special pentru anumite segmente ale populaţiei, cum sunt: persoane cu
handicap, tineri care au părăsit centrele de ocrotire socială după împlinirea vârstei de 18 ani, persoane
vârstnice, femei singure/ victime ale violenţei domestice / exploatării sexuale, familii în situaţii conflictuale/
sărăcie extremă, persoane toxico-dependente, şi în general populaţia de etnie roma.
La nivelul naţional, în perioada 1996-2000 rata sărăciei a crescut de la 19,9% la 44% în anul 2000. Acest
procent include toate categoriile de persoane marginalizate enumerate mai sus.
La nivelul Judeţului Dolj, s-a înfiinţat conform HG 1434/2004 şi Hotărârii Consiliului Judeţean Dolj
nr.180/2004 (prin comasarea Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi a Direcţiei Judeţene pentru
Protecţia Copilului) Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj (D.G.A.S.P.C. Dolj).
În vederea realizării atribuţiilor prevăzute de lege, D.G.A.S.P.C. Dolj îndeplineşte, în principal, următoarele
funcţii:
 de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de asistenţă socială, a planului de asistenţă socială
pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi a programelor de acţiune anti-
sărăcie, pe care le supune spre aprobare consiliului judeţean;
 de coordonare a activităţilor de asistenţă socială şi protecţie a copilului la nivelul judeţului;
 de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie;
 de colaborare cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi instituţiilor care au responsabilităţi
în domeniul asistenţei sociale, cu serviciile publice locale de asistenţă socială, precum şi cu
reprezentanţii societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu;
 de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare necesare pentru implementarea
strategiilor cu privire la acţiunile anti-sărăcie, prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi
pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi colective la nivelul judeţului;
 de reprezentare a consiliului judeţean pe plan intern şi extern, în domeniul asistenţei sociale şi
protecţiei copilului.
În cadrul D.G.A.S.P.C. Dolj funcţionează următoarele servicii/compartimente specializate:

 Serviciul Evaluare şi Monitorizare în Domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului;
 Serviciul Îngrijire de Tip Familial;
 Serviciul Evaluare Complexă pentru Copilul cu Dizabilităţi;
 Serviciul Îngrijire de Tip Rezidenţial;
 Serviciul Îngrijire de Tip Familial Adulţi;
 Serviciul Îngrijire de Tip Rezidenţial Adulţi;
 Compartimentul Intervenţie în regim de Urgenţa Adulţi;
 Compartiment Anti-Sărăcie şi Prevenirea Marginalizării;
 Serviciul Juridic şi Contencios;
0
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 Serviciul Resurse Umane;

 Serviciul Economic şi Financiar-Contabil;
 Serviciul Achiziţii Publice;
 Serviciul Tehnic-Administrativ;
 Compartiment Audit;
 Biroul Relaţii cu Publicul;
 Serviciul Strategii, Programe, Proiecte.
În subordinea Consiliului Judeţean mai funcţionează şi Comisia pentru protecţia Copilului, Comisia de
Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap Adulte precum şi 28 centre de plasament.
În evidenţa D.G.A.S.P.C. Dolj se află ( 01.01.2005), 12.132 de persoane cu handicap în plată (1.925 copii şi
10.207 adulţi), dintre care: 1.272 cu handicap locomotor; 1.056 cu handicap somatic; 477 cu handicap
auditiv; 3.439 cu handicap vizual; 3.506 cu handicap mintal; 1.473 cu handicap neuropsihic; 688 cu
handicap asociat; 221 cu SIDA + HIV.
Mai mult, D.G.A.S.P.C. Dolj are în evidenţă 1.890 copii, din care: 450 copii în sistem rezidenţial, inclusiv
copii în centre de plasament clasic pe lângă şcoli speciale, în centre pentru copilul cu handicap sever; 314
copii în alternative la protecţia de tip rezidenţial, inclusiv copii în case de tip familial, în Centrul de primire şi
evaluare a copilului în regim de urgenţă, în Centrul de primire şi evaluare a copiilor străzii, în Centrul
maternal pentru mama şi copil în situaţie de risc şi în centre de zi; 1.126 copii în alternative de tip familial. În
plus, au beneficiat de sprijin material pentru menţinerea copilului în familie şi prevenirea abandonului, un
număr de 890 copii.
În 2004 D.G.A.S.P.C. Dolj a realizat următoarele iniţiative20:
 închiderea Centrului de Plasament nr. 8 Segarcea ca urmare a strategiei de integrare a copiilor cu

deficienţe medii în învăţământul public;
 închiderea Centrului de Plasament nr. 9 şi înfiinţarea Casei de tip familial Regina Maria pentru copii
care au împlinit vârsta de 18 ani şi care îşi continuă studiile;
 în parteneriat cu SERA, în vederea oferirii unui mediu de îngrijiri de tip familial adecvat nevoilor
speciale ale celor 66 de copii, s-au construit căsuţe prin programul de interes naţional ,,Închiderea
instituţiilor de tip vechi" care nu pot fi restructurate, reabilitate;
 schimbarea locaţiei Centrului Maternal şi organizarea lui după model familial, corespunzător
standardelor minime obligatorii; s-a crescut astfel capacitatea Centrului de la 10 locuri la 12 locuri
 înfiinţarea unui complex de servicii de sprijin pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie:
 înfiinţarea a două centre de recuperare şi reintegrare a copilului cu handicap sever şi a unui centru de
zi pentru această categorie de copii în locaţiile Craiova şi Dioşti;
 a fost dat în funcţiune Centrul de Zi pentru recuperarea copilului mic cu handicap sever, adresat
familiilor din comunitate;
 îmbunătăţirea condiţiilor oferite copiilor protejaţi în regim de urgenţă la Centrul de primire a copilului
peste 3 ani prin schimbarea locaţiei, modernizare şi dotare conform standardelor în vigoare;
 organizarea şi dotarea unui Centru de Primire a copiilor repatriaţi:
 identificarea si contactarea unor sponsori din comunitatea locală pentru rezolvarea unor situaţii de criză
ale familiilor copiilor instituţionalizaţi;
 organizarea de tabere şcolare pentru copii instituţionalizaţi;
20 Sursa: D.G.A.S.P.C., Strategia Judeţeană în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului, 2006.
1
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 derularea unor programe pentru petrecerea timpului liber în familii, comunitate cu ocazia sărbătorilor şi
a vacanţelor;
 s-a început restructurarea şi reamenajarea Centrului de Plasament nr.10 în Centru de Recuperare şi
reintegrare pentru copii cu afecţiuni neuro - motorii;
 a fost reorganizat Centru de plasament nr. 13 în Centru de Recuperare pentru copilul cu handicap
sever;
 s-a înfiinţat centrul pentru cuplul mamă - copil abuzat;
 înfiinţarea centrului de zi pentru "Copiii Străzii ".
Strategia Judeţeană în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului 2007-2010 elaborată de către
D.G.A.S.P.C. Dolj are scopul de a propune dezvoltarea sistemului actual de asistenţă socială, în special prin
crearea şi diversificarea unor noi servicii sociale la nivelul judeţului Dolj. În cadrul acestei strategiei s-au
avut în vedere următoarele priorităţi judeţene/regionale:
 Prioritatea 1: Crearea unui sistem de sprijin pentru persoanele cu handicap care să corespundă
standardelor de calitate în vigoare;
 Prioritatea 2: Constituirea unui sistem de sprijin pentru persoanele vârstnice;
 Prioritatea 3: Constituirea unui sistem de sprijin pentru familii în situaţii conflictuale/sărăcie severă;
 Prioritatea 4: Constituirea unui sistem de protecţie pentru persoane toxico-dependente;
 Prioritatea 5: Prevenirea abandonului şi instituţionalizării prin sprijinirea familiilor în vederea depăşirii
momentelor critice;
 Prioritatea 6: Înfiinţarea unor centre de tip familial în vederea asigurării unui mediu cât mai apropiat de
cel familial pentru copiii aflaţi în instituţii;
 Prioritatea 7: Sprijinirea tinerilor care părăsesc centrele de plasament în vederea integrării lor în familie
şi în societate;
 Prioritatea 8: Crearea de servicii destinate copiilor delincvenţi;
 Prioritatea 9: Completarea serviciilor existente pentru copii cu handicap;
 Prioritatea 10: Integrarea familiei în viaţa comunitară/combaterea formelor de discriminare în cadrul
familiei (violenţa în familie).
Mai în detaliu, în vederea implementării priorităţilor din cadrul Strategiei Judeţene în domeniul Asistenţei
Sociale şi Protecţiei Copilului, D.G.A.S.P.C. Dolj îşi propune pentru perioada 2007-2010 atingerea
următoarelor obiective generale:
1. Finalizarea, implementarea şi monitorizarea respectării standardelor de calitate.
2. Implementarea legislaţiei privitoare la accesibilitatea mediului fizic; monitorizarea implementării.
3. Organizarea de activităţi şi manifestări culturale şi sportive (în mediu adaptat) şi participarea la jocuri
naţionale şi internaţionale.
4. Dezvoltarea unui sistem eficient de orientare profesională, formare şi angajare în muncă a persoanelor
aflate în dificultate.
5. Dezvoltarea şi implementarea unui sistem judeţean de monitorizare a sistemului de protecţie a
persoanelor aflate în dificultate.
6. Dezvoltarea unui set de măsuri şi mecanisme care să facă posibilă egalitatea şanselor, pentru
combaterea discriminării şi a excluziunii sociale a persoanelor aflate în dificultate.
7. Armonizarea cadrului legislativ din domeniul protecţiei persoanelor aflate în dificultate cu legislaţia
europeană şi internaţională în materie.
8. Restructurarea/închiderea instituţiilor clasice rezidenţiale şi dezvoltarea/ înfiinţarea de servicii
comunitare alternative rezidenţiale şi nerezidenţiale.
9. Crearea premiselor pentru prevenirea instituţionalizării şi dez-instituţionalizarea persoanelor cu
handicap care, în urma evaluărilor şi a anchetelor sociale s-au dovedit a avea potenţial în acest sens.
2
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
10. Dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale in funcţie de nevoile si priorităţile identificate la nivel
judeţean, inclusiv:
- în domeniul protecţiei copilului

 Centru de consiliere şi sprijin pentru parinţi si copii
 Centru de consiliere şi sprijinire în vederea menţinerii sau reintegrării/integrării copilului în familie
 Serviciul de sprijin pentru tinerele care părăsesc sistemul de protecţie a copilului
 Echipa mobila – pentru deplasarea la domiciliul beneficiarilor şi acordarea de servicii de
specialitate în vederea recuperării
 Centru de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi (în localitatea Băileşti).
- în domeniul asistenţei sociale a persoanelor cu handicap adulte:

 Centru de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu Filiaşi – amenajare şi dotare
 Centru de deprinderi pentru o viaţă independenta Dioşti – amenajare şi dotare
 Centru de recuperare şi reabilitare pentru persoane adulte cu handicap –Filiaşi – amenajare şi
dotare
 Centru de recuperare şi reabilitare pentru tineri cu handicap – Dioşti – amenajare şi dotare
 Echipa mobilă de intervenţie în regim de urgenţa pentru persoana adultă aflată în dificultate.
Strategia Judeţeană în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului prevede şi următoarele obiective
operaţionale judeţene / regionale:
 Realizarea Planului de restructurarea/închiderea instituţiilor rezidenţiale vechi (C.I.T.O. Corlate,

C.R.R.P.H., C.P. Dioşti, C.P.7, C.P.10);
 Organizarea unui serviciu care să ofere protecţie specializată copilului delincvent;
 Prevenirea/combaterea exploatării copilului prin muncă (încheierea unei convenţii de colaborare cu
instituţii publice şi ONG-uri);
 Construcţia de noi cămine precum şi modernizarea celor existente pentru crearea unor condiţii decente
de trai acestor persoane;
 Realizarea unor servicii integrate socio-medicale la domiciliu;
 Sprijinirea instruirii şi formării personalului care furnizează servicii de îngrijire la domiciliu;
 Stabilirea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale sau organisme private autorizate
pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare (colaborare cu Asociaţia de îngrijiri comunitare Helios);
 Sprijinirea organizaţiilor civile şi a cultelor religioase furnizoare de servicii de asistenţă socială destinate
persoanelor vârstnice, fără familie (colaborare cu Mitropolia Olteniei);
 Formare continuă în scopul creşterii calităţii serviciilor prestate astfel încât personalul din sistem să fie
pregătit şi specializat;
 Acordarea de consultanţă consiliilor locale în vederea înfiinţării de servicii alternative cum ar fi: centre
de zi, servicii de asistenţă maternală, servicii de consiliere, servicii de prevenire a abandonului şi de
menţinere a copilului în propria familie etc.
3
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
I.8 Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit

I.8.1 Calitatea mediului
Calitatea apei
Apa de suprafaţă
In anul 2006, un volum de 199.016 mc a fost utilizat pentru alimentarea cu apă a unităţilor industriale,
publice şi private din judeţul Dolj. Râul Jiu a contribuit cu peste 90% din sursele de apă de suprafaţă şi
subterană, în timp ce Dunărea a fost in special folosită pentru pescuit (64,2% din totalul apei utilizate din
această Sursa).
Peste 52,2 % din volumul total de apă extrasă din Jiu şi Dunăre a fost folosită pentru alimentarea unităţilor
termice, în timp ce 22,8% a fost folosit de utilităţile publice destinate populaţiei, 16,6% a fost destinat
activităţilor industriale (inclusiv utilităţi publice pentru industrie, construcţii şi unităţi de asamblare) şi 2,1%
unităţilor agro-zootechnice şi irigaţiilor. In special, apa pentru irigaţii a fost extrasă doar din surse subterane
ale râului Dunării.
Tabel 80: Volum total de apă extrasă din Râul Jiu şi din Fluviul Dunăre
mii mc %
Total SURSE de SUPRAFAŢĂ 167.012 83,92
Total SURSE SUBTERANE 32.004 16,08
TOTAL VOLUM surse directe 199.016 100,00
Sursa: Calculele noastre din: Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului a Judeţului Dolj, Starea Mediului în 2006
Tabel 81: Volum total de apă folosit în funcţie de destinaţie

Destinaţie Volum de apă folosită (mii mc)
Utilităţi publice 51.818
Industrie 16.209
Unităţi termice 89.941
Alte activităţi 41.048
Total 199.016
Sursa: Calculele noastre din: Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului a Judeţului Dolj, Starea Mediului în 2006
Calitatea apei de suprafaţă este monitorizată conform Legii Apelor nr. 107/1996 modificată şi completată
prin Legea nr. 310/2004 şi Legea nr. 112/2006, şi conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 161/2006 de
aprobare a Normelor privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea apei de suprafaţă (care abrogă
Ordinul Ministerului Mediului nr. 1146/2002). In anul 2005, caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apei
de suprafaţă din judeţul Dolj au fost monitorizate în 11 secţiuni ale Râului Jiu şi în 14 secţiuni ale Dunării.
Toate secţiunile analizate relevă nivelele de calitate I şi II, cu excepţia a 50 km în secţiunile Râului Balasan
şi în aval de Băileşti, la intersectarea cu Dunărea, acolo unde calitatea generală a apei este deteriorată.
Analiza caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale Lacului Işalniţa ce deserveşte SC TERMOEL Işalniţa,
TERMORL SE Craiova, Doljchim Craiova, precum şi municipiul Craiova, relevă nivele scăzute şi medii de
troficitate, ce determină considerarea Lacului Işalniţa ca şi lac “oligotrofic”.
Calitatea ambelor tipuri de ape de suprafaţă şi subterane este în mod grav afectată de evacuarea directă a
apei uzate din principalele unităţi industriale, precum şi de la populaţie, acolo unde nu sunt staţii de epurare.
4
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Zonele critice in ceea ce priveşte poluarea apei de suprafaţă
Zonele critice in ceea ce priveşte poluarea apei de suprafaţă sunt următoarele:
 Zona Industrială de Nord - Vest – SNP Petrom Doljchim Craiova SE Işalniţa (ce afectează râul Jiu);
 Zona Industrială Podari – industria alimentară;
 Oraşul Filiaşi şi Platforma Industrială– utilităţi publice, activităţi şi servicii industriale (ce afectează
râul Jiu);
 Platforma Industrială de Nord Craiova – Structura Petrolieră Brădeşti (SPP Craiova) şi partea de
nord –est a Doljului (SPP Stoina) (ce afectează râul Jiu şi râul Amaradia);
 Municipiul Craiova – apa reziduală deversată direct în râul Jiu
 Oraşul Calafat şi Platforma Industrială– utilităţi publice, activităţi şi servicii industriale (ce afectează
râul Dunărea);
 Oraşul Băileşti şi Platforma Industrială– utilităţi publice, activităţi şi servicii industriale (ce
afectează râul Balasan);
 Confluenţa între râul Amaradia şi râul Jiu ;
 Confluenţa între râul Jiu şi fluviul Dunărea.
În 2006, Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului Dolj a identificat 106 surse de poluare care evacuează
apa uzată direct în Bazinul Râului Jiu. Printre acestea trebuie menţionate următoarele:
 Centralele electrice de la Paroşeni, Rovinari, Turceni cauzează creşterea temperaturii apei cu 10 grade
Celsius, creând probleme în alimentarea cu apă potabilă a Municipiului Craiova, precum şi în
funcţionarea centralei electrice de la Işalniţa şi a sistemelor de răcire Doljchim Craiova;
 Cărbunele, mineritul şi centralele electrice contribuie la deteriorarea calităţii apei Râului Jiu, unde marile
concentraţii de reziduuri împiedică purificarea naturală a apei şi schimbă proprietăţile sale fizice;
 Centrala electrică de la Işalniţa, Doljchim Craiova, RA Apa Craiova şi platforma industrială de la Podari
îşi revarsă apele reziduale în zona Podari-Malu Mare.
In special, Doljchim Craiova şi RA Apa Craiova sunt două dintre principalele surse de poluare ale Râului Jiu
cu ape reziduale.
Apa subterană
In partea de nord a judeţului Dolj pânza freatică se găseşte la 15-22 m adâncime şi alimentează râurile la
poalele dealurilor, inclusiv afluenţii râului Jiu, în timp ce în zona cea mai înaltă de câmpie, la estul râului
Desnăţui şi râului Jiu, acestea se află la 20-30 m. Pe Terasele şi În Lunca Dunării, apa freatică se găseşte
la 5-10 m şi respectiv 2-5 m.
In zonele Urzicuţa şi Gighera, în partea de sud a judeţului, apa subterană are un caracter mineralizat, cu
conţinut clorosodic şi sulfuros, şi este astfel folosită de populaţia locală in scop terapeutic. În condiţiile unor
amenajări corespunzătoare sub raportul igienico-sanitar şi a altor dotări, pot deveni locuri importante pentru
localnici în scopul tratamentului balnear.
In ultimi decenii, calitatea apei subterane a fost alterată, în special în zonele din jurul complexului chimic
Doljchim Craiova (alterarea compoziţiei chimice a apei), CET II Craiova (cantitatea excesivă de reziduuri
fixe, depuneri de fier, pulberi suspendate, sulfaţi) şi în zona Filiaşi-Işalniţa şi Valea Stanciu-Zaval
(concentraţie de azot). Mai mult, unele straturi de apă supra-freatică, care sunt folosite de populaţie ca
sursă de apă, înregistrează un conţinut de nitraţi peste Concentraţia Maximă Admisă (CMA), conform Legii
privind apa potabilă nr. 458/2002. Fântânile publice afectate cuprind, printre altele, următoarele:
5
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Bratovoiesti, Breasta, Celaru, Dranic, Racari, Grecesti, Melinesti, Malu Mare, Negoesti, Podari, Cernatesti,
Cosoveni, Danesti, Dabuleni, Desa, Rojiste, Simnic si Sadova.
Dintr-un studiu efectuat de Banca Mondială pentru Planul de Dezvoltare Regională privind măsurarea
calităţii apei din fântânile publice, reiese că judeţul Dolj este cel mai poluat din cele 5 judeţe pilot PDR, în
cele 20 de comune incluse în program existând:
- peste 421 fântâni contaminate cu nitraţi
- peste 40 fântâni contaminate cu amoniu
- peste 5 fântâni contaminate cu nitriţi
Consiliul Judeţean Dolj a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică Dolj situaţia privind rezultatele analizelor
fizico-chimice ale probelor de apă recoltate din fântânile publice din 98 de localităţi din judeţ, iar rezultatul
este următorul: din totalul de 551 fântâni analizate,242 sunt neconforme chimic având o concentraţie a
nitraţilor peste limita admisă.
Tabel 82: Calitatea apelor din Fântânile publice

Nr. Crt. Localitatea Nr. Fântâni Neconforme Conforme chimic Neconforme
analizate chimic chimic
(valoarea maximă %
a nitraţilor în mg/l)
1. Afumaţi 2 0 2 -
2. Almăj
3. Amărăştii de Jos 7 4 (175 mg/l) 3 57,14
4. Amărăştii de Sus 7 4 (54 mg/l) 3 57,14
5. Apele Vii 4 2 (235 mg/l) 2 50
6. Argetoaia 5 2 (76 mg/l) 3 40
7. Bechet 9 4 (285 mg/l) 5 44,44
8. Bistreţ 5 2 (80 mg/l) 3 40
9. Bârca 4 3 (96 mg/l) 1 75
10. Botoşeşti Paia 3 3 (105 mg/l) 0 100
11. Brabova 10 5 (120 mg/l) 5 50
12. Brădeşti 4 2 (57 mg/l) 2 50
13. Braloştiţa 2 0 2 -
14. Bratovoieşti 12 7 (96 mg/l) 5 58,33
15. Breasta 4 1 (80 mg/l) 3 25
16. Bucovăţ 4 1 (65 mg/l) 3 25
17. Bulzeşti 6 3 (178 mg/l) 3 50
18. Calopăr 5 4 (216 mg/l) 1 80
19. Caraula 5 5 (168 mg/l) 0 100
20. Carpen 4 1 (68 mg/l) 3 25
21. Castranova 8 5 (157 mg/l) 3 62,5
22. Călăraşi 5 3 (126 mg/l) 2 60
23. Celaru 8 3 (188 mg/l) 5 37,5
24. Cerăt 10 7 (91 mg/l) 3 70
25. Cernăteşti 6 2 (78 mg/l) 4 33,3
26. Cetate 1 0 1 -
27. Cioroiaşi 3 0 3 -
28. Ciupercenii Noi
29. Coşoveni 4 4 (125 mg/l) 0 100
30. Coţofenii din Dos 12 1 (83 mg/l) 11 8,33
31. Daneţi 5 4 (220 mg/l) 1 80
6
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
32. Dăbuleni 9 7 (72 mg/l) 2 77,77

33. Desa
34. Dioşti 3 3 (96 mg/l) 0 100
35. Dobreşti 3 1 (81 mg/l) 2 33,33
36. Drăgoteşti 12 4 (94 mg/l) 8 33,33
37. Drănic 10 8 (250 mg/l) 2 80
38. Fărcaş 9 2 (62 mg/l) 7 22,22
39. Galicea Mare 4 4 0 100
40. Gherceşti 6 3 (140 mg/l) 3 50
41. Gighera 9 4 (218 mg/l) 5 44,44
42. Giubega 2 0 2 -
43. Giurgiţa 7 5 (218 mg/l) 2 71,42
44. Gângiova 3 2 (102 mg/l) 1 66,66
45. Gogoşu 3 2 (78 mg/l) 1 66,66
46. Goicea 6 1 (70 mg/l) 5 16,66
47. Goieşti 5 3 (96 mg/l) 2 60
48. Greceşti 10 3 (110 mg/l) 7 30
49. Işalniţa 5 2 (60 mg/l) 3 40
50. Izvoare 4 1 (60 mg/l) 3 25
51. Leu 8 3 (204 mg/l) 5 37,5
52. Lipovu 10 6 (146 mg/l) 4 60
53. Măceşu de Jos 8 4 (216 mg/l) 4 50
54. Măceşu de Sus 8 5 (140 mg/l) 3 62,5
55. Maglavit 1 0 1 -
56. Malu Mare 10 6 (155 mg/l) 4 60
57. Melineşti 8 2 (65 mg/l) 6 16
58. Mischii 13 3 (272 mg/l) 10 23,07
59. Mârşani 5 3 (220 mg/l) 2 60
60. Moţăţei 2 0 2 -
61. Murgaşi 5 3 (263 mg/l) 2 60
62. Negoi 6 0 6 -
63. Orodel 5 3 (96 mg/l) 2 60
64. Ostroveni 5 5 (102 mg/l) 0 100
65. Perişor 6 1 (62 mg/l) 5 16,66
66. Pieleşti 5 2 (170 mg/l) 3 40
67. Piscu Vechi
68. Pleniţa 6 3 (218 mg/l) 3 50
69. Podari 20 13 (163 mg/l) 7 65
70. Poiana Mare 3 0 3 -
71. Predeşti 8 1 (125 mg/l) 7 12,5
72. Radovan 3 2 (79 mg/l) 1 66,66
73. Rast 4 0 4 -
74. Robăneşti 11 5 (80 mg/l) 6 45,45
75. Sadova 12 6 (77 mg/l) 6 50
76. Sălcuţa 5 3 (361 mg/l) 2 60
77. Scaeşti 6 3 (76 mg/l) 3 50
78. Seaca de Câmp 1 0 1 -
79. Seaca de Pădure 4 0 4 -
80. Secu 3 0 3 -
81. Siliştea Crucii 2 0 2 -
82. Sopot 8 5 (85 mg/l) 3 62,5
7
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
83. Şimnicu de Sus 9 4 (124 mg/l) 5 44,44

84. Teasc 3 0 3 -
85. Terpeziţa 8 2 (62 mg/l) 6 25
86. Teslui 5 2 (84 mg/l) 3 40
87. Ţuglui 2 1 (106 mg/l) 1 50
88. Unirea 3 0 3 -
89. Urzicuţa 4 1 (80 mg/l) 3 25
90. Valea Stanciului 6 3 (114 mg/l) 3 50
91. Vela 5 3 (184 mg/l) 2 60
92. Verbiţa 3 1 (85 mg/l) 2 33,33
93. Vârtop 5 2 (146 mg/l) 3 40
94. Vârvoru de Jos 7 2 (76 mg/l) 5 28,57
95. Băileşti 3 0 3 -
96. Calafat 3 0 3 -
97. Filiaşi 12 1 (120 mg/l) 11 8,33
98. Segarcea 3 0 3 -
TOTAL 551 242 309
Sursa: Direcţia de sănătate Publică Dolj
Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apei subterane
Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apei subterane sunt următoarele:

 Platforma Industrială din Nordul Craiovei şi partea de nord a judeţului Dolj (SPP Craiova şi SPP
Stoina);
 Işalniţa zona industrială Simnic – SNP Petrom – Doljchim Craiova şi Termoelectrica Bucureşti – SE
Craiova şi UE Craiova, prelucrarea primară şi transportul petrolului Bradeşti-Gherceşti, Melineşti,
Circea;
 SC CONPET SA Ploieşti, Compania Regională Craiova ( colector transport de produse petroliere);
 Sisteme de îmbunătăţire a performanţei agronomice teritoriale: Calafat (Basarabi) – Băileşti;
Cetate – Galicea Mare; Sadova – Corabia.
Calitatea aerului
Monitorizarea calităţii aerului
Principalele surse ale poluării aerului sunt localizate în sectoarele industriale şi urbane. Monitorizarea zilnică
a emisiilor poluante produse în zona urbană Craiova şi în jurul platformei industriale Işalniţa, este realizată
printr-o reţea de 6 staţii fixe care înregistrează concentraţiile zilnice ale substanţelor poluante (timp de 24
ore) şi de un echipament mobil care detectează concentraţia de substanţe poluante pe termen mediu, în
zonele afectate de aglomerarea traficului rutier. Distribuirea staţiilor fixe a luat în considerare locaţia celor
mai relevante surse de poluare din interiorul judeţului, inclusiv următoarele:
i. Zona nord-vest: Zona industrială Işalniţa (2 staţii de monitorizare)
ii. Zona nord: Căile ferate (CFR) Depozit – Rocada – Şimnic (1 staţie de monitorizare)
iii. Zona industrială orientală – Electroputere SA (1 staţie de monitorizare)
iv. Zona rezidenţială a Municipiului Craiova (2 staţii de monitorizare, în perimetrul rezidenţial
urban şi în zona de circulaţie intensă a traficului rutier).
8
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
In 2005, au fost prelevate 5.053 mostre pentru monitorizarea concentraţiei principalilor agenţi de poluare a
aerului, din care, 93% privesc SO2, NO2 şi NH3 (în jur de 31% din totalul mostrelor pentru fiecare
substanţă), 5,1% privesc pulberile în suspensie şi 1,4% pulberile sedimentate.
In ceea ce priveşte SO2, volumul anual al emisiilor (2005) se ridică la 19.045,98 t, concentraţia zilnică cea
mai ridicată fiind înregistrată la SCPL Işalniţa (67,25 µg/mc). Sursele cele mai relevante ale poluării cu SO2
provin din combustiile din sectorul energetic, precum şi din industria prelucrării şi din combustiile
neindustriale.
In ceea ce priveşte NO2, volumul anual al emisiilor (2005) se ridică la 6.896,36 t, cele mai ridicate valori
zilnice fiind înregistrate la staţia situată în regiunea Gării (35-40 µg/mc). Sursele cele mai relevante ale
poluării cu NO2 provin de la Centralele Electrice din Craiova, de la traficul rutier şi de la Complexul Chimic
Doljchim, care produce acid azotic şi îngrăşăminte pe bază de azot.
In ceea ce priveşte NH3, volumul anual al emisiilor (2005) se ridică la 5.003,85 t, concentraţia zilnică cea
mai ridicată fiind înregistrată la staţiile de monitorizare de la Craiova şi Işalniţa (25-33 µg/mc), ce depăşeşte
CMA. Sursele cele mai relevante ale poluării cu NH3 provin de la Complexul Chimic Doljchim.
Datorită caracteristicilor specifice ale teritoriului şi solului judeţului Dolj, fiind localizat în câmpia aluvionară a
Bazinului Fluviului Dunărea, concentraţia pulberilor suspendate şi a celor sedimentate prezintă câteva
particularităţi şi a înregistrat unele valori depăşind CMA. Mai în detaliu, solul fărâmicios şi nisipos, în special
din zonele sudice şi centrale ale judeţului, favorizează transportarea pulberilor, prin curenţi de aer, în
direcţia Est Vest – Nord Est, acest proces fiind sporit de defrişările masive ale barierelor naturale. Mai mult,
depozitarea necorespunzătoare de cenuşă şi reziduuri provenind din centralele de energie de la Işalniţa şi
Simnic determină poluarea cu pulberi suspendate în zonele învecinate. In consecinţă, s-au observat, pe
bază lunară, concentraţii ale pulberilor suspendate şi a celor sedimentate care depăşesc CMA (2.763
mg/m3 în primul caz şi 19,84 g/m2/lună în cel de al doilea caz ), în jurul centralelor energetice de la Işalniţa
şi Şimnic (CET I şi CET II).
Harta 10: Reţeaua de monitorizare a aerului
Sursa: Agenţia Locală de Protecţie a Mediului Dolj, Planul de Acţiune Local pentru Protecţia Mediului 2006 (Proiect)
9
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea aerului
Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea aerului cuprind următoarele:
 Zona industrială Nord Vest - SNP Petrom Doljchim Craiova: producţia de îngrăşăminte chimice pe baza
de azot, substanţe organice (metanol, polimeri etc), substanţe anorganice (amoniu, acid azotic);
Termoelectrica Bucureşti FE Craiova: producţia de energie electrică şi termică pe bază de cărbune;
traficul rutier şi feroviar (DE 70 şi linia feroviară Craiova-Timisoara).
 Platforma industrială la Nordul Craiovei – Termoelectrica Bucureşti şi CET Craiova II: producţia de
energie electrică şi termică (destinată Craiovei) folosind cărbune, huilă şi CLU; şosea (şoseaua
principală nord-sud Craiova) şi traficul feroviar (Compania Română de Căi ferate, CFR, şi depozitele
CFR Craiova); SPP Craiova: prelucrarea primară a ţiţeiului Ghercesti.
 Platforma industrială de Est a Craiovei – SC BERE SA: industria alimentară; SE ELPRECO SA:
produse prefabricate din ciment, ţigle, materiale pentru construcţii, construcţii; trafic rutier şi feroviar pe
DE70 Craiova-Filiaşi şi linia feroviară Craiova-Timişoara.
 Platforma industrială Podari – SC OLPO SA PODARI, SC ZAHARUL PODARI, SC REGINA SA, SC

WIMAR SA: industria alimentară.
 Platforma industrială Calafat – SC ZAHARUL SC AMIDON GLUCOZA SA, SC BIOSIN SA, SC

EXTENSIVE SA: industria alimentară (zahăr, amidon, alcool etc); CET Calafat: energie electrică şi
termică.
Calitatea solului
Poluarea solului este produsă de următoarele surse:

 Depozitele de cenuşă şi de reziduuri (462 ha) de la SC Complex Energetic Craiova S.E. Craiova II,
SC Complex Energetic Craiova S.E. Isalnita şi SC Uzina Termică S.A. Calafat;
 Depozitele de deşeuri urbane neecologice (49,72ha) în Mofleni, Calafat, Filiaşi, Segarcea şi
Băileşti;
 Depozitele de şlam (0,1320 ha) în Comuna Varteju, Satul Putinei, provenind din activitatea SC
Petrom SA (OMV Group, Sucursala Craiova);
 Depozite de apă care conţine fosfat de amoniu (3,750 ha) provenind de la Complexul Chimic
Doljchim;
 Depozite de la crescătoria de păsări SC Bioferm SRL (0,05 ha).
Sectoarele critice în ceea ce priveşte poluarea solului sunt următoarele:

 Zona de sud a judeţului Dolj (activităţi industriale);
 Zona de nord a Brădeştiului, Melineştiului, Talpasu-Farcasu (îngrăşăminte);
 Depozitele de deşeuri industriale şi urbane din împrejurimile Craiovei.
0
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Situri contaminate
Agenţia pentru Protecţia Mediului a judeţului Dolj a identificat următoarele 12 aşezări contaminate (pe sursă
de poluare):
 Mofleni, 2 km sud de Râul Jiu (depozit de deşeuri urbane);
 D.J. 605A Filiaşi-Melineşti (depozit de deşeuri urbane);
 Sud-estul zonei Calafat (depozit de deşeuri urbane);
 Transilvania, Dealul Viilor, CAP Unirea şi depozitele din jurul Floricăi în Segarcea (depozit de
deşeuri urbane);
 Băileşti (depozit de deşeuri urbane);
 Platforma industrială Complexul Doljchim din Işalniţa (industria chimică);
 4023 Cratere de forare Varteju localizate în localităţile Mofleşti şi Talpasu (industria uleiului);
 Valea Mănăstirii (sector de energie);
 Platformele industriale Işalniţa I şi II (sector de energie);
 Depozitele de reziduuri de ulei din Comuna Varteju , Satul Putinei (industria uleiului);
 SC Uzina Termica Calafat SA (industria energiei);
 SC Cargill Oils SA, Comuna Podari (industria alimentară).
I.8.2 Măsuri de protecţie a mediului
Conform Documentului de Poziţie, Capitolul 22, România trebuie să se alinieze la legislaţia UE privind
protecţia mediului şi domeniile corelate, inclusiv la cele aproape 300 de acte legislative (directive,
regulamente, decizii şi recomandări), dintre care aproape 70 de Directive şi 21 Regulamente. Legislaţia UE
privind protecţia mediului se referă la următoarele domenii:
 Protecţia mediului prezentă în toate politicile şi strategiile naţionale şi locale;
 Calitatea aerului şi schimbările climatice;
 Gestionarea deşeurilor;
 Calitatea apei;
 Protecţia Naturii şi biodiversitate;
 Controlul poluări industriale şi managementul riscului;
 Substanţe chimice şi organisme modificate genetic;
 Poluarea fonică;
 Protecţia civilă;
 Siguranţa activităţilor nucleare şi protecţia împotriva radiaţiilor.
Pentru finalizarea acestui proces de aliniere la legislaţie in toate domeniile, Guvernul Român :
- va adopta sau va modifica legislaţia naţională şi procedurile in vigoare, pentru a transpune legislaţia UE
relevantă şi pentru a permite intrarea sa directă în vigoare;
- va stabili sistemul de implementare (inclusiv crearea structurilor specifice şi alocarea bugetului dedicat)
necesar pentru gestionarea efectivă a legislaţiei privind protecţia mediului;
- va verifica dacă prevederile legislative sunt respectate în mod corespunzător.
In acest context, Guvernul Român a adoptat OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului (modificată şi
completată prin Legea nr. 265/2006), stabilind procedurile de bază pentru gestionarea tuturor domeniilor
legate de protecţia mediului. Mai în detaliu, în ceea ce priveşte responsabilităţile delegate autorităţilor
naţionale şi locale, OUG nr. 195/2005 stabileşte (art.80) ca acestea să includă măsurile de protecţie a
mediului în toate politicile şi strategiile din domeniul lor de activitate elaborând planurile şi programele de
sector conform prevederilor legale privind protecţia mediului.
1
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Gestionarea deşeurilor
În judeţul Dolj există cinci operatori de salubrizare, dintre care doi operatori autorizaţi după cum
urmează:
- Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Craiova are licenţă clasa I aprobată prin Ordinul nr.
511/17.08.2005 emis de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de
Gospodărie Comunală;
- Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Calafat;
- Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public al Municipiului Băileşti;
- Direcţia de Servicii Comunitare Segarcea;
- S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. – Punct de lucru Filiaşi autorizaţi:
- ANRSC nr. 726/2005 şi Autorizaţia de mediu nr. 10/10.01.2007
- ACT AD 9560/09.08.:2006:40-3/57797
Deşeurile urbane colectate prin operatori specializaţi în 2006 s-au ridicat la 160.467 t, din care, peste 82,5%
au fost colectate în Municipiul Craiova, aproximativ 9% în Calafat, 5,3% în Bailesti, 2,5% în Filiaşi şi 0,86%
în Segarcea.
Cantitatea de deşeuri urbane colectate în Craiova (440,8 kg/locuitor) şi în Municipiul Băileşti (408,58
kg/locuitor) este aproape comparabilă cu cantitatea colectată în principalele capitale europene, cum ar fi
Varşovia (410 kg/an/ locuitor), Budapesta (500 kg/an/ locuitor) şi Roma (570 kg/an/locuitor). Mai mult,
trebuie subliniat faptul că volumul deşeurilor urbane colectate în Municipiul Calafat, cu peste 781 kg/locuitor,
depăşeşte în mod remarcabil valorile înregistrate în municipiul Bucureşti (620 kg/locuitor, în 2004) sau
Viena (640 kg/ an/locuitor.).
Nu se realizează o colectare sistematică a deşeurilor în mediul rural.
Tabel 83: Deşeurile Urbane colectate în judeţul Dolj în 2006 (t)

Tone % Locuitori kg/ locuitor
Craiova 132.500 82,57 300.587 440,80
Calafat 14.364 8,95 18.380 781,50
Băileşti 8.230 5,13 20.143 408,58
Filiaşi 3.991 2,49 19.001 210,04
Segarcea 1.382 0,86 8.230 167,92
Total 160.467 100,00 366.341 438,03
Sursa: Agenţia Locală de Protecţie a Mediului Dolj, Planul de Acţiune Local pentru Protecţia Mediului 2006
Deşeurile urbane nu sunt tratate înainte de a fi depozitate în oricare dintre cele 6 gropi de gunoi care se află
în judeţ. Mai mult, una dintre gropile urbane de gunoi din Craiova va fi închisă, pe când celelalte patru se
află într-o perioadă de tranziţie conform Hotărârii Guvernului (HG) nr. 349/2005 (vezi tabelul de mai jos).
Cu toate că 40% din deşeurile urbane care au fost colectate sunt compuse din materiale reciclabile şi 20%
pot fi efectiv recuperate, deşeurile urbane nu sunt colectate în mod separat în vederea valorizării lor prin
reutilizarea.
Trebuie remarcat faptul că în cadrul Judeţului Dolj există un depozit conform, ecologic, în Municipiul
Craiova, având următoarele caracteristici:
- Data punerii în funcţiune şi data estimată de închidere

Data punerii în funcţiune: 31.03.2006 pentru celula 1
2
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Data estimată de închidere: 2046

- Amplasamentul fiecărui depozit (distanţa faţă de aşezări umane)
- Locaţia: Depozitul este situat în Municipiul Craiova, tarlaua 53, parcela 57, distanţa faţă de aşezările
umane fiind de 1000 m.
- Proprietarul(i) majoritar al fiecărui depozit existent sau planificat (proprietarul terenului, adresa,
proprietarul infrastructurii (depozitul, clădirile administrative, echipamente, vehicule de exploatare a
depozitului etc)
Proprietarul majoritar: Consiliul Local al Municipiului Craiova
Adresa: B-dul A.I. Cuza, nr.7, 200585, Craiova, judeţul Dolj
Proprietarul terenului: Consiliul Local al Municipiului Craiova
- Operatorul (denumire, adresa);

SC ECO SUD SRL, care a proiectat, finanţat, executat şi exploatează Depozitul Ecologic de
Deşeuri Solide Urbane în Municipiul Craiova.
Adresa: B-dul Octavian Goga, nr.6, bl.M25, et.6, sc. a, ap. 22, Bucureşti, sect.3
- Tipul şi obiectul de activitate pentru care a fost autorizat, numărul autorizaţiei de mediu şi perioada de
valabilitate, tipuri de deşeuri acceptate la depozitare conform autorizaţiei de mediu;
Obiect activitate: Depozite controlate de deşeuri care primesc mai mult de 10 t / zi conform anexei
1 OUG 152/2005
Numărul autorizaţiei de mediu: AIM nr.4/31.03.2006
AIM nr.29R/29.12.2006
Perioada de valabilitate: 28.12.2007
Tipuri de deşeuri acceptate: deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii,
inclusiv fracţiuni colectate separat şi deşeuri nepericuloase de altă origine, care îndeplinesc criteriile de
acceptare stabilite prin anexa nr.3 a HG 349/2005
- Capacitatea de depozitare a fiecărui depozit şi terenul disponibil (capacitatea disponibilă)

100 000 t/an
49,38 ha
- Totalul investiţiilor în depozit făcute în ultimii 5 ani: cca 5 mil EURO
- Lista localităţilor deservite (urban şi rural)

Municipiul Craiova;
32 de localităţi din judeţul Dolj.
- Numărul populaţiei deservite de depozit din mediul urban şi din mediul rural
420 000 locuitori
- Cantităţi de deşeuri acceptate la depozit în ultimii trei ani (pe coduri de deşeuri)
Pentru anul 2006: 905 586,73 t
Depozitul ecologic din cadrul Municipiului Craiova poate să preia deşeurile din tot judeţul fiind prevăzut cu
16 celule, având o capacitate liberă de 43 ha disponibilă pentru extindere.
3
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
In ceea ce priveşte deşeurile industriale, următoarele unităţi produc şi stochează deşeuri industriale
periculoase şi/sau deţin echipament contaminat: SC Doljchim, CET I Işalniţa, CET II Şimnic, SC MAT SA,
SC TUFON SA, SC Reloc SA, SC Electroputere SA, SC Daewoo SA, SC TMC SA Filiaşi. Eliminarea
deşeurilor industriale periculoase este realizată de incineratoare autorizate: SC PRO AIR Clean Timişoara,
SC Guardian SRL Craiova şi SC SETCAR SA Brăila. In 2006, au fost colectate 102.491 tone de ulei folosit.
Aşa cum este arătat în următorul tabel, un număr de 6 gropi de deşeuri industriale vor trebui să fie închise
până în 2009. Alte 2 gropi de deşeuri industriale, depozitul pentru carbid SNP Petrom (36 ha) şi depozitul
pentru carbonat de calciu SNP Petrom, vor fi desfiinţate, în timp ce alte două, depozitul pentru şlam SNP
Petrom (0,305 ha) şi depozitul pentru apă care conţine fosfat de amoniu (4 ha), sunt încă în funcţiune.
Tabel 84: Gropi de gunoi în judeţul Dolj – HG nr 349/2005 Anexa 5 – Calendar

Nume / Localizare Categoria gropii de gunoi Date închiderii
Mofleni – Craiova Deşeuri urbane – Neconform 2005
Băileşti 1 Deşeuri urbane – Neconform 2008
Calafat Deşeuri urbane - Neconform 2010
Segarcea Deşeuri urbane - Neconform 2015
Filiaşi Deşeuri urbane - Neconform 2017
SC Celule Electrice SA Deşeuri industriale nepericuloase 2007-2009
Petrom Craiova Doljchim Deşeuri industriale nepericuloase 2007-2009
Petrom Craiova Doljchim Deşeuri industriale nepericuloase 2007-2009
Complex energetic Craiova SE
Craiova - Valea Mănăstirii Deşeuri industriale nepericuloase – Materiale lichide 31.12.2009
Isalnita - Işalniţa II Deşeuri industriale nepericuloase – Materiale lichide 31.12.2009
Isalnita - Işalniţa I Deşeuri industriale nepericuloase – Materiale lichide 31.12.2009
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului a judeţului Dolj, Starea Mediului 2006
În cadrul judeţului Dolj următoarele autorităţi ale administraţiei publice locale au încheiat contracte pentru
gestionarea deşeurilor:
 Consiliul Local al Municipiului Craiova implementează proiectul „Construire depozit ecologic pentru
tratarea deşeurilor urbane şi instalaţie de tratare deşeuri industriale pentru municipiul Craiova, printr-un
parteneriat public privat prin care Consiliul Local al Municipiului Craiova se obligă să pună la dispoziţia
partenerului, S.C. Systema Ecologic S.R.L., terenul situat în Municipiul Craiova cu o suprafaţă de 49,38
Ha. S.C. Systema Ecologic S.R.L. are obligaţia să finanţeze integral programul de investiţii, inclusiv
proiectarea, construirea, schimbarea destinaţiei terenului şi gestiunea depozitului.
Valoarea totala a proiectului este de 70.000.000 Euro.
 Consiliul Local al Municipiului Calafat implementează proiectul „Calafat Eco-Logic – Proiect pentru
implementarea unui sistem eficient şi durabil de gestionare a deşeurilor în municipiul Calafat”, în cadrul
„Schemei de granturi pentru sectorul public pentru pregătirea de proiecte în domeniul protecţiei
mediului” – RO PHARE 2005/017-553.04.01.04.03. Rezultatul acestui proiect se va concretiza printr-un
Studiu de fezabilitate, care va sta la baza realizării proiectului de investiţii.
Valoarea totala a proiectului este de 22.500 Euro
Cofinanţarea Consiliului Local al Municipiului Calafat este de 2.250 Euro şi este asigurată din fonduri
proprii.
4
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 Consiliul Local al Municipiului Băileşti implementează proiectul „Reabilitarea sistemului municipal

existent de colectare şi transport deşeuri la nivelul municipiului Băileşti”, în cadrul „Schemei de investiţii
pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” – RO PHARE 2004.016-772.04.01.01.
Valoarea totala a proiectului este de 659.000 Euro
Cofinanţarea Consiliului Local al Municipiului Băileşti este de 66.000 Euro şi este asigurată din fonduri
proprii.
 Consiliul Local Goicea implementează proiectul „Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi

amenajarea staţiei de transfer în comuna Goicea, judeţul Dolj”, în cadrul „Schemei de investiţii pentru
proiecte mici de gestionare a deşeurilor” – RO PHARE 2004.016-772.04.01.01.
Proiectul este realizat în parteneriat cu: Consiliul Local Giurgiţa, Consiliul Local Măceşu de Sus,
Consiliul Local Măceşu de Jos, Consiliul Local Catane, Consiliul Local Bârca, Consiliul Local Cârna,
Consiliul Local Gighera şi Consiliul Local Bistreţ, constituite în „Asociaţia primăriilor din sudul Olteniei -
APSO” şi cu Consiliul Judeţean Dolj.
Valoarea totala a proiectului este de 900.224,84 Euro
Cofinanţarea, în valoare de 100.090,67 Euro este asigurata din fondurile proprii ale solicitantului şi ale
partenerilor, astfel:
- Consiliului Local Goicea 18.045,33 Euro
- Consiliului Judeţean Dolj 50.045,34 Euro
- Consiliului Local Giurgiţa 4.000 Euro
- Consiliului Local Măceşu de Sus 4.000 Euro
- Consiliului Local Gighera 4.000 Euro
- Consiliului Local Bistreţ 4.000 Euro
- Consiliului Local Măceşul de Jos 4.000 Euro
- Consiliului Local Bîrca 4.000 Euro
- Consiliului Local Catane 4.000 Euro
- Consiliului Local Cârna 4.000 Euro
 Consiliul Local Poiana Mare implementează proiectul „Gestionarea deşeurilor menajere, colectare,
selectare, transport şi închiderea depozitelor de deşeuri menajere necontrolate din comuna Poiana
Mare” în cadrul „Schemei de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” – RO PHARE
2004.016-772.04.01.01.
Valoarea totala a proiectului este de 728.526,00 Euro
Cofinanţarea Consiliului Local Poiana Mare este de 86.735,00 Euro şi este asigurată din fonduri proprii.
 Consiliul Local Cetate implementează proiectul „ECO - SISTEM CETATE- Proiect pentru
implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor menajere”, în cadrul „Schemei de
investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu” – PHARE 2005
CES RO 2005/017-553.04.01.04.01.
Valoarea totala a proiectului este de 1.073.927,40 Euro
Cofinanţarea Consiliului Local Cetate este de 107.392,75 Euro şi este asigurată din fonduri proprii.
Contractul de Grant urmează să fie semnat de către MDLPL.
 Consiliul Local Giurgita, pentru Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei – APSO, a semnat un contract
de cooperare cu Comunitatea de Comune ROUILLAC, din Franţa în vederea realizării unor staţii de
compost în cele 17 comune aparţinătoare APSO. Proiectul se află, spre aprobare, la Ministerul
Afacerilor Externe Francez.
5
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei – APSO implementează proiectul „Extindere staţie de transfer
deşeuri Goicea”prin programul INTERREG IV B – Fonduri directe de la Comisia Europeană.
Mai mult, la nivelul judeţului Dolj sunt planificate investiţii noi în domeniul sistemului de colectare a
deşeurilor, astfel:
 Consiliul Local Goicea implementează în cadrul proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare

selectivă şi amenajarea staţiei de transfer în comuna Goicea, judeţul Dolj un sistem de colectare
selectivă şi transport al deşeurilor în zonele rurale şi dezvoltarea unui model de valorificare la nivelul
localităţilor: Goicea, Giurgiţa, Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Catane, Bârca, Cârna, Gighera şi
Bistreţ.
Proiectul va deservi un număr de 28.335 de locuitori.
Componenta de investiţii referitoare la procesul de colectare presupune achiziţionarea a 100
containere şi 300 pubele pentru colectarea deşeurilor reciclabile şi 101.024 saci menajeri pentru
colectarea selectivă.
 Consiliul Local al Municipiului Băileşti implementează în cadrul proiectul „Reabilitarea sistemului

municipal existent de colectare şi transport deşeuri la nivelul municipiului Băileşti.
Componenta de investiţii privitoare la procesul de colectare a deşeurilor cuprinde următoarele activităţi:
- Construirea a 10 platforme pentru colectarea deşeurilor;
- Achiziţionarea a 45 eurocontainere;
 Consiliul Local Poiana Mare implementează proiectul „Gestionarea deşeurilor menajere, colectare,
selectare, transport şi închiderea depozitelor de deşeuri menajere necontrolate din comuna Poiana
Mare”.
Componenta de investiţii cuprinde următoarele activităţi:
- Construirea unei platforme betonate de colectare selectare cu o suprafaţă de 500 m2;
- Achiziţionarea a 4.000 europubele cu capacitatea de 120 l pentru fiecare gospodărie;
- Achiziţionarea a 44 containere cu capacitatea de 1,1 m3, pentru instituţii;
 Consiliul Local Cetate implementează proiectul „ECO - SISTEM CETATE- Proiect pentru
implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor menajere”, proiect ce va avea ca
rezultate:
- Sistem eficient de gestionare al deşeurilor municipale;
- Sistem de colectare selectivă şi transport în comuna Cetate;
- Sistem de compostare a deşeurilor compostabile colectate;
- Sistem de compactare şi transfer aferent deşeurilor necompostabile;
- Campanie de promovare şi publicitate a sistemului implementat;
- Instruirea personalului care va poera sistemul.
Pentru implementarea eficienta a procesului de colectare a deşeurilor, investiţia presupune
achiziţionarea următoarelor: recipiente de colectare: 3438 europubele, 1851 recipiente speciale pentru
procesul de compostare la sursa si 22 containere.
În ceea ce priveşte sistemul de transport al deşeurilor, trebuie menţionate următoarele:
 Consiliul Local Goicea prin proiectul „Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi amenajarea
staţiei de transfer în comuna Goicea, pentru componenta ce priveşte realizarea unui sistem de
6
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
transport al deşeurilor are prevăzuta achiziţionarea a două autogunoiere (cu o capacitate de 8 mc,
respectiv 14 mc) si a unei autospeciale pentru transportul containerelor autocompactoare.
 Consiliul Local al Municipiului Băileşti are proiectată achiziţionarea a două autogunoiere cu compactare
pentru realizarea transportului deşeurilor la nivelul municipiului Băilesti.

Consiliul Local Poiana Mare prin proiectul „Gestionarea deşeurilor menajere, colectare, selectare,
transport şi închiderea depozitelor de deşeuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare” a
prevăzut achiziţionarea a trei autogunoiere, dintre care două pentru transportul deşeurilor la platforma
de gunoi şi o autogunoieră dotată cu un container de 23 m3
 Consiliul Local Cetate, prin proiectul „ECO - SISTEM CETATE- Proiect pentru implementarea unui
sitem eficient de gestionare a deşeurilor menajere” îşi propune realizarea unei staţie de compactare si
transfer pentru care sunt proiectate următoarele investiţii:
- platforma betonata de 500 mp
- semiremorca compactoare si cap tractor
- rampă de încărcare
- 2 autogunoiere
- încarcator frontal pentru manipularea deşeurilor în staţie
- autocamion pentru colectarea gunoiului menajer cu încărcare in spate.
Mai mult, Consiliul Local Goicea prin proiectul „Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi amenajarea
staţiei de transfer în comuna Goicea, judeţul Dolj”, îşi propune construirea unei Staţii de Sortare şi Transfer
cu o capacitate maximă de procesare de 52 t/zi, dotată cu: cântar, hală procesare deşeuri, echipamente de
sortare şi compactare, două containere de compactare pentru biodegradabile şi alte deşeuri cu o capacitate
de 24 m3 şi utilităţile necesare.
De asemenea Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei – APSO, din care face parte şi Consiliul Local Goicea
implementează proiectul „Extindere staţie de transfer deşeuri Goicea”prin programul INTERREG IV B –
Fonduri directe de la Comisia Europeană, proiect care va asigura extinderea staţiei de transfer de la Goicea
pentru toate cel 17 comune ale APSO.
Zone protejate şi bio-diversitate
Zone protejate
Suprafaţa totală ocupată de zonele protejate, în judeţul Dolj ajunge la 3.687,3 ha (0,5% din suprafaţa
totală). Zonele protejate din Dolj au fost stabilite în conformitate cu trei documente legislative: Legea 5/2000,
HG nr. 2151/2004 şi Hotărârea Consiliului Local 261/1994. Din totalul de 37 de zone protejate, 10 sunt
administrate de operatori publici sau privaţi, dintre care:
- Asociaţia judeţeană de vânători şi pescari sportivi (AJVPS) – 5 zone;
- Direcţia Silvică (Direcţia Silvică) – 2 zone;
- Un operator privat– 1 zonă;
- Fundaţia pentru Acţiunea Ecologică România – 2 zone.
Datorită utilizării terenului pentru activităţile agricole (în special pe Terasele Dunării) precum şi accelerării
procesului de deşertificare şi poluare a solului din activităţile industriale, starea zonelor protejate s-a
înrăutăţit în ultimii ani. Mai în detaliu, o parte din păduri (caracterizate de salcie, salcâm, stejar şi plop) s-au
uscat iar unele bălţi au secat.
Tabel 85: Zone protejate în judeţul Dolj (2006)

Nr. Numele zonei protejate Tipul zonei Suprafaţă Observaţii
7
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
crt. (ha)
1 Poiana Bujorului din pădurea Pleniţa (pădure) Botanică 50 Legea 5/2000
2 Valea Rea-Radovan Botanică 20 Legea 5/2000
3 Dunele Dăbuleni (“La Cetate”) Botanică 8 Legea 5/2000
4 Pajiştea halofilă Gighera (pajişte) Botanică 4 Legea 5/2000
5 Pajiştea Cetate din Lunca Dunării (pajişte) Botanică 6 Legea 5/2000
6 Pajiştea Gogoşu-Ştefănel pajişte) Botanică 10 Legea 5/2000
7 Locul fosilifer Bucovăţ Paleontologică 4 Legea 5/2000
8 Locul fosilifer Dranic Paleontologică 6 Legea 5/2000
9 Ciuperceni-Desa Mixtă 200 Legea 5/2000
10 Lacul Adunaţii de Geormane (Lac) Acvatică 102 Legea 5/2000
Complexul lacustru Preajba-Făcăi (Complex
11 de lacuri) Acvatică 28 Legea 5/2000
12 Balta Cilieni – Băileşti (baltă) Acvatică 47 Legea 5/2000
13 Lacul Ionele (Lac) Acvatică 3,2 Legea 5/2000
14 Balta Neagră (baltă) Acvatică 1,2 Legea 5/2000
15 Balta Lată (baltă) Acvatică 28 Legea 5/2000
Râurile Desnăţui şiTerpeziţa amonte de
16 Fântânele (râu) Acvatică 80 Kmp Legea 5/2000
17 Râul Balasan amonte de Băileşti (râu) Acvatică 36 Kmp Legea 5/2000
18 Lacul Caraula (Lac) Acvatică 28 Legea 5/2000
19 Zaval Rezervă naturală 351,3 HG 2151/2004
Pădurea din Lunca Jiului-Bratovoieşti
20 (pădure) Forestieră 300 CCD 26/1994
Pădurea de gârniţă Lumaşu- Coşoveni Forestieră
21 (pădure) 220 CCD 26/1994
Pădurea de salcâm tardiflor-Malu Mare Forestieră
22 (pădure) 110 CCD 26/1994
Pădurea de arborete de stejar brumăriu Forestieră
23 Braniştea - Bistreţ (pădure) 200 CCD 26/1994
Pădurea de cereto-gârniţete cu stejar Forestieră
24 brumăriu-Izvoare (pădure) 100 CCD 26/1994
Forestieră
Pădurea Tufa Bârzei cu amestecuri de stejar
25 brumăriu, stejar pufos şi cer (pădure) 160 CCD 26/1994
Forestieră
26 Pădurea Rebegi (pădure) 180 CCD 26/1994
Pădurea “Valea Stanciului” – Fărcaşu – Forestieră
27 Melineşti (pădure) 40 CCD 26/1994
Pădurea de cer şi gârniţă Ştiubei-Vela Forestieră
28 (pădure) 150 CCD 26/1994
Pădurea ‘’Galbenă ‘’ Ştefanel-Gogoşu Forestieră
29 (pădure) 60 CCD 26/1994
8
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Nr. Suprafaţă
Numele zonei protejate Tipul zonei Observaţii
crt. (ha)
Pădurea “Ciurumela” Tunari – Piscu Vechi Forestieră
30 (pădure) 80 CCD 26/1994
Forestieră
31 Pădurea ,,Nisipeni,, -Ciuperceni (pădure) 150 CCD 26/1994
Pădurea de salcâm cu rezerve de stejar Forestieră
32 ‘’Nisipuri ‘’-Băilesti (pădure) 50 CCD 26/1994
Pădurea “Cioace”-Desa cu specii xerofite Forestieră
33 (pădure) 210 CCD 26/1994
Pădurea de arboreta de cereto-gârniţete din Forestieră
34 zona Pleniţa-Verbiţa (pădure) 15 CCD 26/1994
Pădurea cu arboreta de stejar şi frasin- Forestieră
35 Radovan (pădure) 250 CCD 26/1994
Forestieră
36 Pădurea Başcov-Calafat (pădure) 40 CCD 26/1994
Forestieră
37 Pădurea Bucovăţ-Leamna (pădure) 150 CCD 26/1994
Sursa: Agenţia de mediu a judeţului Dolj, Starea mediului în anul 2006
HG = Hotărârea Guvernului; CCD = Decizia Consiliului judeţean
Habitat natural
Judeţul Dolj este caracterizat de prezenţa unor habitate naturale tipice mediului de stepă şi pădure de
stepă. În partea nordică a teritoriului, în zona deluroasă, se găsesc păduri de stejar şi stejar turcesc, care
sunt caracteristice zonelor de câmpie şi de dealuri mici. În zona centrală, până la Plenita-Segarcea-Apele
Vii se găsesc cerris şi câteva specii de stejar extinzând astfel triunghiul Craiova-Segarcea-Perisor şi se
poate observa trecerea de la stepă la silvo-stepă. Silvo-stepa ocupă partea sudică a judeţului, este mai
săracă în resurse de lemn şi se situează în zona de pajişte a Dunării. Din cauza construcţiilor de baraje şi
sisteme de irigaţii, precum şi din cauza procesului de deşertificare, zona de pajişte a Dunării a suferit unele
modificări majore în habitatul natural.
În judeţul Dolj sunt 8 propuneri de situri NATURA 2000, dintre care, 5 sunt Zone speciale de protecţie avi-
faunistică (SPA) şi 3 sunt Zone de Importanţă Comunitară (SCI), conform Directivelor 92/43/CEE şi
79/409/CEE.
SPA-uri propuse sunt următoarele:
 Calafat - Ciuperceni – Dunarea IBA – 28.981 ha;
 Maglavit IBA – 3.562,6 ha;
 Afluentul Jiu – fluviul Dunărea IBA – 40.730,9 ha;
 Bistreţ IBA – 27.482,3 ha;
 Dăbuleni – Grinduri IBA.
SCI-uri propuse sunt următoarele:
 Ciuperceni – Desa – 40.853 ha;
 Pasajul râului Jiu ;
 Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa – 44,3 ha.
În plus, au fost identificate şi introduse în baza de date a NATURA 2000 19 tipuri de habitate naturale şi,
astfel, au fost recunoscute următoarele tipuri de floră, faună şi specii sălbatice:
 155 plante (din care, 4 sunt de interes comunitar);
 7 specii de nevertebrate (din care, 5 sunt de interes comunitar);
9
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 15 specii de peşti (din care, 12 sunt de interes comunitar);

 12 specii de amfibieni (din care, 2 sunt de interes comunitar);
 196 specii de păsări (din care, 63 sunt enumerate în Anexa I a Directivei 79/409/CEE);
 10 specii de mamifere (din care, 2 sunt de interes comunitar).
I.8.3 Riscul de mediu şi măsuri de prevenire
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj
În 2007, Consiliul Judeţean Dolj a aprobat prin decizia nr. 204/2007, Planul de analiză şi acoperire a
riscurilor în judeţul Dolj. Documentul este în concordanţă cu previziunile legale din domeniu.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din Judeţul Dolj, ce analizează toate riscurile potenţiale identificate
în judeţul Dolj, dar şi măsuri, acţiuni şi resurse necesare pentru gestionarea lor, a fost elaborat de Comitetul
Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă – Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia”
Scopul acestui Plan este de a asigura o înţelegere potrivită a tuturor factorilor implicaţi referitor la atribuţiile
lor înainte, în timpul şi după apariţia situaţiilor de urgenţă, conform categoriei riscului.
Mai în detaliu, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor are următoarele obiective:
 Asigurarea prevenirii riscurilor care pot genera situaţii de urgenţă, prin evitarea producerii lor, reducând
frecvenţa sau efectele lor, bazată pe concluziile rezultate din analiza riscurilor, în conformitate cu planul
de riscuri teritorial;
 Plasarea şi echiparea unităţilor operaţionale şi a altor sisteme destinate să sprijine prevenirea şi
managementul situaţiilor de urgenţă;
 Stabilirea procedurilor operaţionale şi planuri pentru situaţii de urgenţă;
 Alocarea şi optimizarea resurselor şi măsurilor necesare pentru prevenirea şi acoperirea situaţiilor de
urgenţă.
Conform planului, 44 de actori sunt implicaţi în prevenirea şi acoperirea riscurilor, printre care Comitetul
Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia”,
Inspectoratul de Poliţie Dolj şi alte instituţii publice relevante, precum şi principalii operatori economici din
domeniul energiei şi transporturilor şi instituţiile publice din domeniul protecţiei mediului.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj analizează un număr de tipologii de riscuri
concentrându-se în special pe riscurile naturale şi tehnologice.
A. Riscuri naturale
Inundaţii
Cele două instituţii principale care se ocupă cu prevenirea inundaţiilor sunt Centrul Regional de prognoză a
vremii Craiova, care face prognoze despre fenomenele vremii care pot afecta creşterea debitelor de apă a
râurilor, dar şi Centrul operaţional din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia”
din judeţul Dolj, care este responsabil de trimiterea avertizărilor comitetelor locale şi operatorilor socio-
economici din cadrul judeţului.
0
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Există 19 amenajări hidroameliorative cu o suprafaţă de desecare de 115.000 ha, având rol de desecare şi
drenaj pentru eliminarea excesului de umiditate de pe terenurile agricole. Lungimea totală a conductelor
folosite pentru evacuarea apei este 1.620 km.
În scopul de a preveni inundaţiile, s-au realizat lucrări de îndiguire, s-a regularizat cursul râurilor şi s-au
amenajat lacuri de acumulare, astfel menţionăm 390 km lungime totală de diguri, 223 km cursuri de apă
regularizate şi 4 lacuri de acumulare, în proximitatea principalelor cursuri de apă, după cum urmează:
 Fluviul Dunărea este îndiguit de la localitatea Piscu Vechi la Dăbuleni (lungimea totală 91 km);
 Râul Jiu este îndiguit pe malul stâng de la Tatomireşti la Işalniţa (la confluenţa râului Amaradia) şi
pe malul din dreapta de la Coţofenii din Dos la Işalniţa;
 Râul Amaradia a fost regularizat pe diferite secţiuni, inclusiv în zona Platformei Doljchim.
Prin îndiguirea şi sistemele de drenaj, 70.567 ha de teren agricol, reprezentând 12% din totalul terenurilor
agricole, sunt protejate de inundaţii.
ANIF, Administraţia Naţională „Îmbunătăţiri Funciare” SA administrează 117 km de diguri amplasate pe

mâlul Fluviului Dunărea, 24,5 km de diguri pe râurile Jiu şi Desnatui, incluzând digul de la Fântânele (râul
Desnatui) şi 47 staţii de pompare electrice.
În ciuda tuturor aceste lucrări de îndiguire a principalelor râuri existente pe teritoriul judeţului, peste 70% din
localităţile situate în judeţul Dolj au fost afectate de cel puţin un eveniment de inundaţii, inclusiv cele trei
Municipii şi trei din cele patru oraşe, singura excepţie fiind Oraşul Segarcea.
Localităţi afectate de inundaţii (ordine alfabetică)

Argetoaia, Municipiul Băileşti, Oraşul Bechet, Bistreţ, Botoşeşti-Paia, Brabova, Brădeşti, Braloştiţa, Bratovoeşti,
Breasta, Bucovăţ, Bulzeşti, Municipiul Calafat, Călăraşi,Cârna, Carpen, Catane, Cerăt, Cernăteşti, Cetate, Cioroiaşi,
Ciupercenii Noi, Coţofenii de Dos, Coţofenii din Faţa, Municipiul Craiova, Oraşul Dăbuleni, Desa, Dobreşti,
Drăgoteşti, Drănic, Fărcaş, Oraşul Filiaşi, Galicea Mare, Galiciuica, Gângiova, Gherceşti, Ghidici, Gighera, Giubega,
Giurgiţa, Gogoşu, Goicea, Goieşti, Greceşti, Întorsura, Izvoare, Lipovu, Măceşu de Jos, Mârşani, Melineşti, Mischii,
Murgaşi, Negoi, Ostroveni, Perişor, Pieleşti, Piscu Vechi, Pleşoi, Podari, Poiana Mare, Predeşti, Rast, Robăneşti,
Rodovan, Sălcuţa, Scaeşti, Seaca de Pădure, Siliştea Crucii, Şimnicu de Sus, Sopot, Tălpaş, Terpeziţa, Teslui,
Ţuglui, Valea Stanciului, Vârvoru de Jos, Vela.
Sursa: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj,
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, 2007
Judeţul Dolj a fost unul dintre judeţele cele mai afectate de inundaţiile produse în România în primăvara
anului 2006: în aprilie 2006, judeţul Dolj a înregistrat peste 53% din totalul persoanelor evacuate din toată
ţara (8.787 persoane din 16.366)
Incendii de pădure
Pădurile şi terenurile cultivate cu cereale situate lângă păduri, sunt afectate de un mare risc de incendii, în
principal datorită următorilor factori:
 Densitate mare de combustibil solid (lemne, arbuşti etc.) şi extinderea relevantă a suprafeţei care
poate fi afectată
 Activităţi umane (inclusiv turism şi exploatarea lemnului dar şi activităţile de recoltare şi transport)
1
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 Accesibilitate limitată a localităţilor afectate (care întârzie sau împiedică intervenţiile în situaţiile de
urgenţă)
 Disponibilitate limitată a resurselor de apă în zonă
 Capacitate de prognoză limitată
Cel mai mare risc de incendii este concentrat în decursul lunilor Februarie-Martie şi Iulie-August, atunci
când este cel mai probabil să apară seceta.
În perioada 2001-2006 s-au produs 57 incendii de pădure în judeţul Dolj, care au afectat 313,68 ha teren
împădurit; mare parte (82%) din aceste incendii au fost între anii 2001 şi 2002.
Cutremure
Judeţul Dolj are un risc seismic moderat, aflându-se în zona de seismicitate medie cu gradul 8, cu perioadă
de revenire de 50 ÷ 100 de ani.
Cutremurul devastator întamplat în 4 Martie 1977 a afectat serios Craiova, Sadova, Ostroveni, Bucovăţ,
Coşoveni şi Damian.
Harta 11: Harta seismicităţii din România (984-2004)
Sursa: http://www.infp.ro/projects/site_CORSEISTECT/ro/seismicitate.JPG
Alunecări de teren
Defrişările masive, procesul de deşertificare şi ploile abundente din ultimii ani au mărit incidenţa alunecărilor
de teren în cadrul Judeţului Dolj, în special în zonele caracterizate de soluri preponderent argiloase, şi de
aceea mai expuse la riscul producerii acestor calamităţi naturale.
2
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Tabelul de mai jos arată localităţiile cele mai expuse la riscul alunecărilor de teren în cadrul Judeţului Dolj.
Tabel 86: Riscul alunecărilor de teren în judeţul Dolj

Potenţialul Tipul alunecărilor
Unitatea
de
territorial-
producere a Primară Reactivată
administrativă
alunecărilor
1 Breasta mare * *
2 Bucovat Mare *
3 Bulzesti Mare *
4 Caraula Mediu *
5 Carpen Mare *
6 Dranic Mic *
7 Farcas Mare *
8 Grecesti Mare *
9 Secu Mare *
10 Tuglui Mic *
Valea
11
Stanciului
Mic *
12 Varvoru de Jos Mare *
13 Vela Mare *
B. Riscuri tehnologice
Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, sunt cinci operatori economici în judeţ
care întră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care reprezintă
pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.
Tabel 87: Operatori economici sub incidenţa H.G. 95/2003

Operator Economic Ramura indutriei Profilul activităţii
Producţia de îngrăşăminte
1 PETROM SA DOLJCHIM Industria chimică
chimice şi produse organice
Depozitarea şi comercializarea
2 SC FIPROTRADE SRL Industria chimică
produselor chimice
Producţia de energie electrică
3 SC ELECTROCENTRALE CRAIOVA II Energie
şi termică
Producţia de accesorii pentru
4 SC SPUMOFLEX SA Mase plastice
autovehicule
SC ROM OIL SA (ROMPETROL Depozitarea şi comercializarea
5 Industria petrochimică
RAFINARE SA) produselor petroliere
3
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

Accidentele de pe principalele rute de transport sunt de asemenea un factor ce generează riscuri de mediu
ridicate în judeţul Dolj, în special pe drumul europen E79. Tabelul de mai jos arată câtiva operatori
economici şi instituţii ce folosesc frecvent reţeaua de drumuri pentru transportul materialelor periculoase.
Tabel 88: Operatori economici şi instituţii ce transportă materiale periculoase

Operator economic/Instituţie Substanţa periculoasă Destinaţia
1 COMPANIA DE APA OLTENIA Clor Staţia de apă Şimnic
2 AQVATERM FILIAŞI Clor Staţia de apă
3 SC PREST SERV SRL Clor Staţia de apă
4 STAŢIA DE APĂ CALAFAT Clor Staţia de apă
5 DOLJCHIM CRAIOVA Metanol Ticleni Turburea
6 Unităţi ale Ministerului Apărării Explozibil Unităţi ale Ministerului Apărării
7 TRANSELECTRICA Deşeuri de ulei uzat Livrarea către unităţile de colectare
8 SC RHINO SRL IŞALNIŢA Dinamite Obţinute din Pades, judeţul Gorj
9 SC UZINA MECANICĂ FILIAŞI Explozibil Unităţi ale Ministerului Apărării
În perioada 2005-2006 au fost 273 de accidente grave, cea mai afectată zonă fiind Municipiul Craiova, care
a înregistrat 108 din ele.
Substanţe periculoase sunt de asemenea transportate pe apă. Mai în detaliu, deşeurile combustibililor
nucleari sunt transportate de SC GEPRO SRL Bucureşti pe Dunăre, ruta Bechet-Izmail-Tulcea.
Mai mult, partea de sud a judeţului Dolj poate fi afectată de un eventual accident nuclear produs la Centrala
Nucleară Kozlodui din Bulgaria (la 13 km Vest-Sud-Vest de Bechet)
În conformitate cu Planul de analiză a riscurilor din judeţul Dolj, zonele critice în ceea ce priveşte poluarea
apelor din activităţile industriale, sunt următoarele:
 Zona industrială Nord-Vest “punctul fierbinte” SNP PETROM – DOLJCHIM Craiova, SE Işalniţa
(afectează râul Jiu);
 Zona indistrială Podari (producţia agro-alimentară);
 Platforma industrială –oraşul FIliaşi (utilităţi publice, servicii şi activităţi industriale) (afectează râul
Jiu);
 Zona industrială nordică – Municipiul Craiova (SPP Craiova, Brădeşti, petrol – partea de nord est a
judeţului Dolj, SPP Stoina (afectează râurile Jiu şi Amaradia);
 Municipiul Craiova, fiind o aglomerare urbană ce evacuează apă uzată direct în râul Jiu – zona
Malu Mare
 Zona industrială şi aglomerarea urbană Calafat (afectează Fluviul Dunărea)
 Zona industrială şi aglomerarea urbană Băileşti (afectează râul Balasan)
 Zona de confluenţa între Râul Amaradia şi Râul Jiu;
 Zona de confluenţa între Râul Jiu şi Fluviul Dunărea.
Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apelor subterane din activităţile industriale sunt următoarele:
 Platforma Industrială nordică a Craiovei şi zona nordică a judeţului Dolj (SPP Craiova şi SPP
Sloina)
4
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 Zonele industriale Işalniţa şi Şimnic - SNP PETROM – DOLJCHIM Craiova şi Termoelectrica

Bucuresti – SE Craiova şi Craiova II, procesarea primară şi transportul petrolului Bradeşti-
Gherceşti, Melineşti, Cârcea;
 SC CONPET SA Ploieşti, Sucursala Craiova – depozitarea şi transportul produselor petrochimice;
 Sistemele pentru îmbunătăţirea terenurilor agricole: Calafat (Basarabi) – Baileşti, Cetate – Galicea
Mare, Sadova – Corabia;
 Spargerile accidentale a conductelor de gaze şi petrol de la SNP PETROM, SC CONPET SA,
ROMGAZ, DISTRIGAZ .
Zonele caracterizate de un risc de mediu ridicat
 Zonele urbane: Craiova, Calafat, Băilesti, Filiaşi, Segarcea şi Bechet;
 Zonele periurbane: Işalniţa, Almăj, Şimnicu de Sus, Pileleşti, Coşoveni, Breasta, Mihăiţa, Podari
 Zonele rurale: Amărăştii de Jos, Bârca, Brădeşti, Bucovăţ, Călăraşi, Celaru, Cetate, Ciupercenii
Noi, Daneţi, Desa, Galicea Mare, Leu, Maglavit, Mârşani, Melineşti, Moţăţei, Poiana Mare, Sadova.
5
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
II. ANALIZĂ DE POTENŢIAL A JUDEŢULUI DOLJ

II.1 Judeţul Dolj în contextul regional, naţional şi internaţional
II.1.1 Contextul regional, european şi naţional
Judeţul Dolj este unul dintre cele cinci judeţe componente ale Olteniei, care reprezintă una din cele 8
regiunii de dezvoltare (NUTS 2) înfiinţate pe baza Legii privind Dezvoltare Regională nr. 151/1998
(modificată prin Legea nr.315/2004), dar şi una dintre provinciile istorice ale României.
Reşedinţa de judeţ a judeţului Dolj, Municipiul Craiova, este capitala istorică a Olteniei şi sediul Agenţiei
pentru Dezvoltare Regională Sud Vest Oltenia, şi, de aceea, constituie atât centrul administrativ la nivelul
judeţean cât şi la nivel regional. Poziţia relevantă deţinută de judeţul Dolj în calitate de centru administrativ
şi cultural este dovedită de ponderea sectorului de servicii în cadrul economiei judeţene, care, contribuind
cu peste 46% la formarea Valorii Adăugate Brute, depăşeşte media regională cu 3 puncte procentuale şi
este, de asemenea, în continuă creştere. Mai mult, Municipiul Craiova, cu peste 300 mii de locuitori, este
cea mai mare aglomerare urbană din sud vestul României şi un important pol de dezvoltare economică
(orientat, în special, spre producţia de maşini şi mijloace de transport, dar şi spre industria textilă şi
producţia de aparate electronice), ceea ce face ca Judeţul Dolj să atragă peste 98% din valoarea totală a
capitalului social subscris cu participare străină la societăţii comerciale nou înmatriculate în regiune (primele
cinci luni din 2007).
În contextul regional european, judeţul Dolj este amplasat în zona de cooperare transfrontalieră România-
Bulgaria, iar în 2002 Consiliul Judeţean Dolj şi Prefectura Judeţului Dolj au iniţiat, alaturi de parteneri bulgari
învecinaţi (respectiv judeţul Vratsa, judeţul Vidin şi judeţul Montana), constituirea Euroregiunii
„EURODUNĂREA”21. Statutul Euroregiunii EURODUNĂREA a fost adoptat prin Acordul de Parteneriat
semnat în data de 17 decembrie 2002 la Craiova.
Sudul României şi Nordul Bulgariei sunt caracterizate prin indicatori economici şi sociali în general sub
mediile naţionale, cu un grad ridicat de şomaj (în special în partea bulgară) şi de dependenţă de agricultura
de subzistenţa, însoţit de un deficit infrastructural ce izolează porţiuni întregi ale teritoriului, acestea fiind
izolate de axa rutieră şi feroviară europeană vest – est. Mai mult, datorită lipsei infrastructurilor portuare
adecvate, Fluviul Dunărea (Coridor Paneuropean VII) a reprezentat până acum mai mult o barieră naturală
decât o resursă pentru dezvoltarea teritoriului, iar construirea podului Vidin - Calafat deschide noi
oportunităţi importante pentru întreagă zonă transfrontalieră.
În acest context, Judeţul Dolj, mai urbanizat şi mai bine echipat cu infrastructură, inclusiv cele educaţională
şi de sprijin pentru afaceri, găzduind centrul universitar cel mai important din sud-vestul României,
acţionează ca şi pol de dezvoltare la nivel regional inclusiv pentru ariile învecinate din Bulgaria.
Cu toate că înregistrează valori în general mai bune decât media regională, în contextul naţional, Judeţul
Dolj se află la un nivel de dezvoltare socio-economică sub media naţională, regiunea Oltenia fiind, împreună
cu Regiunile Sud Est, Nord Est şi Sud, printre regiunile României cu PIB-ul pe cap de locuitor sub 3.000
euro (media naţională fiind 3.500 euro / cap de locuitor, în 2005). Mai mult, PIB-ul pe cap de locuitor al
21 Pentru mai multe detalii a se vedea informaţiile detaliate mai jos.
126
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
judeţului Dolj reprezintă 80% din media naţională şi circa 27% din media UE 27, ceea ce evidenţiază o
problemă de convergenţă în comparaţie cu restul Uniunii Europene.
Judeţul Dolj se află sub media europeană şi la nivelul principalilor indicatori sociali: spre exemplu, rata de
ocupare, în descreştere în ultimii ani, reprezentând 60,6% în 2005 (60,1% la nivel regional) este sub media
europeană de 67%, şi departe de obiectivul de la Lisabona de 70%. În ceea ce priveşte dezvoltarea C&D,
cheltuielile pe activităţi de cercetare în judeţul Dolj, reprezentând 0,47% din PIB, cu toate că înregistrează o
valoare peste media naţională (0,39% în 2004, potrivit datelor Eurostat) şi regională (0,23%), rămân departe
de media EU 25 (1,86%, în 2004, potrivit datelor Eurostat) şi departe de obiectivul de la Lisabona de 3%.
În concluzie, se poate afirma că judeţul Dolj este afectat de probleme de competitivitate legate, pe de o
parte, de poziţionarea sa geografică, în prezent caracterizată încă de o accesibilitate redusă, iar, pe de altă
parte, de procese de industrializare şi dezvoltare relativ recentă a sectorului serviciilor (generată, după cel
de al doilea război mondial, de procese exogene în cadrul economiei planificate), care trebuie ulterior
sprijinite în scopul de a accelera inovarea, specializarea şi diversificarea economiei regionale. În ceea ce
priveşte accesibilitatea, legătura rutieră cu Bulgaria va permite deschiderea unor noi fluxuri de trafic care,
împreună cu progresele făcute în utilizarea efectivă a Dunării ca şi coridor de transport, ar trebui să
genereze o îmbunătăţire remarcabilă a nivelului competitivităţii judeţului şi a regiunii în ansamblu. În ceea ce
priveşte economia judeţului, politicile de convergenţă în sprijinul creşterii ratei de participare a populaţiei la
sistemul învăţământului şi formării continue precum şi la piaţa muncii, împreuna cu investiţiile în domeniul
inovării şi transferul tehnologic, trebuie oricum să fie adăugate în vederea unei dezvoltări endogene, a
spiritului de a fi întreprinzător, precum şi la mobilizarea sinergetică a resurselor locale.
EUROREGIUNEA „EURODUNĂREA”
Euroregiunea „EURODUNĂREA” a fost înfiinţată în conformitate cu următoarele documente:

1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 120/1998 pentru ratificarea de către România a
Convenţiei Cadru europene asupra cooperării transfrontaliere a colectivităţilor sau autorităţilor teritoriale,
adoptată la Madrid, la 21 mai 1980 şi reprezentând cadrul legislativ de desfăşurare a acţiunilor de
cooperare transfrontalieră de către autorităţi şi comunităţi locale din România;
2. Carta Europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg, la 15 octombrie 1985, şi ratificată de către
România prin legea nr. 1999/1997.
3. Convenţia de la Madrid, privind cooperarea transfrontalieră, în baza căruia cooperarea transfrontalieră
vizează întărirea şi dezvoltarea raporturilor de vecinătate între colectivităţi sau autorităţi teritoriale ce depind
de două sau mai multe părţi contractante, precum şi încheierea de acorduri şi înţelegeri utile în acest scop.
Euroregiunea „EURODUNĂREA” nu are personalitate juridică şi nici patrimoniu. Mai mult, Euroregiunea nu
reprezintă o structură suprastatală sau supranaţională, ci un parteneriat cadru pentru facilitarea colaborării
inter-regionale transfrontaliere între membri săi.
Statutul Euroregiunii „EURODUNĂREA” Bulgaria - România, stabileşte următoarele obiective:
1. Sprijinirea şi dezvoltarea relaţiilor dintre membrii săi, entităţi locale/regionale bulgare şi române prin
schimb de informaţii, coordonare şi consultare reciproce conform propriului statut şi în conformitate cu
legislaţiile naţionale şi acordurile internaţionale;
127
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
2. Încurajarea colaborării transfrontaliere în domeniul administraţiei publice locale, infrastructurii, mediului

înconjurător, în sfera economică şi socială şi în alte domenii convenite de părţi, care să contribuie la
dezvoltarea durabilă in regiunea transfrontaliera;
3. Elaborarea unor programe şi iniţiative de cooperare transfrontalieră, şi colaborare în toate celelalte

programe, la o bună dezvoltare socio-economică a zonei de frontieră şi a populaţiei locale.
4. Iniţierea unor cereri de aderare, cu scopul de a deveni membru, adresate unor organisme internaţionale
care au ca scop derularea de activităţi similare sau complementare celor propuse de Euroregiunea
„EURODUNĂREA”,
5. Medierea cooperării membrilor săi cu alte organisme internaţionale şi crearea de condiţii pentru schimburi
de idei şi experienţă practică între specialişti în diverse domenii.
Pentru realizarea obiectivelor de cooperare transfrontalieră, membrii Euroregiunii propun cooperarea, prin
elaborarea şi implementarea unor programe/proiecte comune, în următoarele sectoare de activitate:
administraţie publică; mediu; economie; infrastructură de transport; telecomunicaţii, energie; resurse umane,
social; ştiinţă, învăţământ, educaţie, cultură, cercetare, sănătate, sport; calamităţii naturale, combaterea
criminalităţii.
În vederea asigurării unei bune coordonări şi funcţionări a Euroregiunii Statutul acesteia prevede şi o
structură organizatorică, incluzând: Consiliul Euroregiunii;: Preşedintele Euroregiunii; Vicepreşedintele
Euroregiunii; Comitetul Administrativ; Comisia de Cenzori; Grupurile de lucru specializate pe domenii de
activitate; Secretariatul. Consiliul, Preşedintele şi Vicepreşedintele Euroregiunii reprezintă Euroregiunea în
scopul promovării cooperării internaţionale. Deciziile acestora nu au caracterul actelor juridice sau
normative, producând efecte numai în ce priveşte relaţiile de parteneriat între membrii Euroregiunii, fiind
acte de recomandare ce vor fi duse la îndeplinire după adoptarea, înregistrarea şi comunicarea acestora
părţilor interesate.
Bazându-se pe contactele stabilite cu administraţiile districtelor bulgare, în contextul oportunităţilor oferite în

cadrul programului de preaderare Phare CBC, Consiliul Judeţean Dolj a depus şi a câştigat:
- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2000, un proiect intitulat “Centru regional
de informare şi cooperare transfrontalieră”, a cărui implementare s-a desfăşurat pe bazele relaţiilor de
colaborare transfrontalieră stabilite în cadrul Euroregiunii EURODUNAREA. Partenerii Consiliului Judeţean
Dolj în acest proiect fiind primăriile din Vidin, Lom şi Montana, iar guvernatorii districtelor Montana şi Vidin
au înaintat scrisori prin care îşi afirmau sprijinul pentru activităţile proiectului
- în cadrul Programului CBC proiecte mari 2004, proiectul "Îmbunătăţirea infrastructurii de legătură în
Punctul de Trecere a Frontierei Rast-Lom",
- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2004, proiectul “Împreună în UE27 –
priorităţi comune de dezvoltare”
- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2005, proiectul „Promovarea identităţii
zonei transfrontaliere Dolj - Vidin, Montana, Vratsa”
- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2005, proiectul “Realizarea unui studiu în
zona transfrontalieră romano-bulgară privind înfiinţarea unei reţele de centre de colectare, prelucrare şi
distribuţie a legumelor şi fructelor şi a unei pieţe de gross”.
128
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
II.1.2 Cooperare internaţională
Relaţiile Consiliului Judeţean Dolj cu instituţii, organisme şi organizaţii internaţionale
 Bulgaria- Cooperare transfrontalieră - Consiliul Judeţean Dolj a intensificat relaţiile de colaborare

cu districtele transfrontaliere de la sud de Dunăre, Vidin, Vratsa şi Montana. În acest sens, la data
de 20 aprilie 2007 s-a semnat cu Administraţia Districtului Vratsa din Bulgaria un Acord de
parteneriat pentru cooperare interregională prin care să se intensifice relaţiile economice şi
culturale. Cu această ocazie, primarii municipalităţilor din Vratsa şi judeţul Dolj au lansat mai multe
idei de proiecte în comun care să permită o cât mai bună absorbţie a fondurilor europene.
Acţiunile comune pot să susţină financiar eforturile celor două ţări, România şi Bulgaria, de a
implementa cu succes proiectele din cadrul strategiei de post-aderare. De asemenea, în cadrul
unui proiect transfrontalier a fost elaborată Strategia comună de dezvoltare regională
trasfrontalieră Dolj – Vidin – Montana – Vratsa, însotiţă de un portofoliu de 76 de proiecte comune
pentru implementare, majoritatea vizând ca sursă de finanţare Programul Operaţional pentru
Cooperare Transfrontalieră România –Bulgaria 2007-2013.
 Spania- Consiliul Judeţean Dolj a manifestat o deschidere deosebită la iniţiativele lansate de către
Camera de Comerţ din Navarra în vederea stabilirii unui cadru de colaborare care să dea rezultate
în privinţa dezvoltării socio-economice a judeţului Dolj şi a regiunii Navarra. Consiliul Judeţean a
intermediat dezvoltarea relaţiilor economice între Camera de Comerţ Navarra şi Camera de
Comerţ şi Industrie Oltenia, care au debutat prin semnarea unui protocol de colaborare.
 China- Consiliul Judeţean Dolj şi Ambasada Republicii Populare Chineze au iniţiat un dialog
instituţional al cărui scop principal a fost ideea unei colaborări de perspectivă între Consiliul
Judeţean Dolj şi Provincia Anhui din China. Acest dialog se doreşte a fi materializat în promovarea
contactelor între persoane, dezvoltarea schimburilor şi a cooperării în diverse domenii. Consiliul
Judeţean Dolj din România şi Provincia Anhui din Republica Populară Chineză au convenit în urma
consultărilor asupra unui acord de parteneriat cu scopul de a dezvolta schimburile şi cooperarea
între cele două regiuni. În urma semnării acestui acord, s-au stabilit diverse domenii în care se va
acţiona în vederea dezvoltării ambelor regiuni : economie, comerţ, educaţie, ştiinţă şi tehnologie,
cultură, protecţia mediului, transport, administraţie publică locală.
 Marea Britanie – Consiliul Judeţean Dolj a stabilit relaţii de cooperare mijlocite de Ambasada
Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord între reprezentanţii misiunii economice britanice
conduse de către „first” - Agenţia de Dezvoltare Wakefield şi Regia Autonomă Aeroportul
Craiova. Aceştia şi-au manifestat interesul iniţierii unui proiect care vizează susţinerea unor
investiţii la Aeroportul din Craiova , aeroport regional de importanţă strategică pentru judeţul Dolj.
 Italia- În cadrul relaţiilor instituţionale dintre administraţiile judeţelor membre ale Regiunii de
Dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi administraţia regiunii Lazio, au fost identificate oportunităţile de
colaborare pentru sprijinirea acestora în realizarea obiectivelor de dezvoltare socio-economică.
Consiliul Judeţean Dolj contează pe sprijinul autorităţilor şi investitorilor italieni pentru
modernizarea Aeroportului Internaţional Craiova. O colaborare importantă este cea derulată cu
Contact Point Regiunea Lazio-România-misiune permanentă la Bucureşti.
ADUNAREA REGIUNILOR EUROPEI
129
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Fondată în 1985, Adunarea Regiunilor Europene, ARE, cu sediul la Strasbourg în Imobilul European, este
purtătorul de cuvânt al politicilor regiunilor şi partenerul cheie al instituţiilor europene şi internaţionale asupra
fiecărei probleme de natura competenţei regionale.
Începând cu anul 1997, Consiliul Judeţean Dolj, reprezentând regiunea DOLJ România este membru
cu drepturi depline în acest organism.
ARE este promotorul subsidiarităţii şi al democraţiei regionale pentru a permite regiunilor sa constituie o
veritabilă legatură între Uniune şi cetăţenii săi.
Recunoaşterea diversităţii regionale este fundamentul acţiunilor ARE, care transformă acest atribut într-un
element de forţă şi de coeziune pentru regiuni.
ARE numără în momentul actual între membrii săi, mai mult de 250 regiuni din 33 ţări europene şi 14
organizaţii interregionale.
Viziunea ARE:
 Regiunile sunt recunoscute ca piloni ai democraţiei şi parteneri cheie ai proiectului european;
 Guvernarea regională trebuie sa ajungă la o cât mai mare autonomie, responsabilitate şi eficacitate
în aşa fel încât să răspundă aşteptărilor reale ale cetăţenilor;
 Schimbul de idei, de bune practici şi de experienţă între regiuni stimulează înţelegerile în avantaj
reciproc şi îi apropie pe cetăţenii reprezentând toate popoarele Europei.
 Uniunea Europeană trebuie să răspundă cu dinamism globalizării şi lărgirii astfel încât să atingă
aşteptările cetăţenilor pe care îi reprezintă.
 Europa este a popoarelor înrădăcinate în teritoriile lor. De aceea doar o Europă descentralizată
poate dinamiza dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă, garanţia furnizării unor servicii
publice eficace, susţinerea emergentei unei societăţi a cunoaşterii, a inovaţiei, a antreprenoriatului.
Numai o cooperare puternică transnaţională, interregională şi transfrontalieră poate contribui la
construirea unei Europe a cetăţenilor ei, puternice si eficace.
Activitatea acestei organizaţii se desfăşoară în cadrul Comisiilor permanente, în care, fiecare regiune
membră îşi desemnează titulari de drept. De asemenea în cadrul alegerilor generale anuale, prin vot,
Adunarea Generală desemnează membrii permanenţi şi supleanţi în organele de conducere, care sunt:
Prezidiul (un preşedinte, 2 vicepreşedinţi, un preşedinte trezorier), Biroul (organul executiv, din care face
parte cel puţin un reprezentant regional din statele membre ARE), Preşedenţia Comisiilor.
Consiliul Judeţean Dolj a fost membru desemnat al Biroului de două ori pe un mandat de câte 2 ani, iar în
prezent are în continuare calitatea de membru supleant. În cadrul acestor întâlniri se supun aprobării şi se
adoptă documente de importanţă strategică pentru regiuni.
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, ca reprezentant legal al regiunii membre a Biroului ARE participă la
întrunirile biroului (cel puţin două pe an) iar consilierii judeţeni, desemnaţi ca membri ai Comisiilor
permanente participă cel puţin la Sesiunile Plenare ale fiecărei Comisii (fiecare Comisie organizează câte 2
Sesiuni Plenare pe an).
De la inscrierea în ARE, Consiliul Judeţean Dolj a menţinut un contact permanent cu această organizaţie
pe de o parte pentru a fi mereu la curent cu toate demersurile, schimbările şi noutăţile apărute din punct de
vedere politic şi administrativ la nivelul regiunilor europene, iar pe de altă pentru a-şi asuma obligaţiile de
membru în Birou şi Comisii, fiecare organism având rolul său bine definit prin statutul de fiinţare al
Organizaţiei. Experienţa în cadrul ARE a constituit o veritabilă sursă de cunoaştere a realităţilor la nivel
european şi global ca şi o practică „la faţa locului” pentru acţiuni administrative de succes împărtăşite de
regiuni pe diverse domenii.
Delegaţii la întâlnirile ARE (care se ţin la invitaţia unei regiuni membre) întocmesc rapoarte şi informează
Consiliul Judeţean cu privire la obiectivele şi rezultatele fiecărei întâlniri iar contactele permanente cu
regiunile constituie baza de date a potenţialilor parteneri externi la care Consiliul Judeţean Dolj apelează ori
de câte ori promovează un proiect propriu în parteneriat regional european.
130
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 ARGE Donaulander
Comunitatea de lucru a regiunilor dunărene ARGE DONAULANDER este o structură de cooperare
regională a ţărilor riverane Dunării, un organism creat în cadrul Consiliului Puterilor Locale şi Regionale,
care a luat fiinţă în anul 1990, şi cuprinde 23 de membri semnatari ai Declaraţiei comune de la Wachau, 17
mai 1990, Austria , la care a aderat şi Liga Judeţelor Dunărene din România. Obiectivul acestei comunităţi
de lucru este acela de a stimula şi a-şi aduce contribuţia la cooperarea dintre membrii în vederea dezvoltării
globale a zonei Danubiene în interesul locuitorilor acestora şi în spiritul cooperării pacifiste. În cadrul
structurii de funcţionare a ARGE, se regăsesc : Conferinţa şefilor de guverne şi provincii din regiunile ţărilor
care o compun prezidata de un preşedinte care se schimbă anual; grupurile de lucru ale înalţilor funcţionari
al căror preşedinte permanent este directorul biroului guvernului Land de Basse, Austria, Biroul
administrativ de pregătire al întâlnirilor şi 5 grupuri de lucru pe domenii de activitate : amenajare teritorială şi
mediu inconjurator, cultura şi ştiinta, transporturi şi navigaţie, economie şi turism, tineret şi sport.
Judeţul Dolj, alături de celelalte 11 judeţe din România străbătute de Dunăre, face parte din Liga Judeţelor
Dunărene, care la rândul său, este membră a ARGE şi participă la întâlnirile şi acţiunile ARGE, pe baza
invitaţiei adresate prin intermediul Ministerului Român al Afacerilor Externe - Ambasadei României de la
Viena. La fiecare Conferinţă a şefilor de guverne şi provincii din regiunile ţărilor dunărene, reprezentanţii
statelor prezente la Conferinţă marchează dorinţa comună de a-şi intensifica şi uni forţele, în sprijinul
cooperării şi colaborării, în privinţa dezvoltării durabile şi protejării întregului bazin dunărean şi al locuitorilor
acestuia.
131
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
II.2 Analiza SWOT pe domenii
II.2.1 Economia
Activităţile productive (sectorul industrial, IMM)
Puncte tari Puncte slabe

T1.Numărul unităţilor active care operează în S1.Nivel scăzut al PIB pe cap de locuitor.
Judeţul Dolj este în creştere constantă.
S2.Densitate redusă a întreprinderilor/locuitor,
T2.Existenţa unui număr mare de microîntreprinderi accentuată în special în zona rurală.
şi întreprinderi mici.
S3.Distribuţie inegală a întreprinderilor în teritoriu,
T.3 Atractivitate ridicată pentru investitorii străini în concentrare în special în zonele urbane.
judeţul Dolj (şi în Regiunea Sud Vest Oltenia).
S4.Creşterea mai rapidă a importurilor în comparaţie
T.4.Tendinţe pozitive de creştere a exporturilor. cu exporturile genereaza o balanţă comercială
negativă.
T5. Tradiţie industrială bine consolidată.
S5. Sector industrial orientat în principal pe industrii
T6.Sector de cercetare bine dezvoltat reflectat şi tradiţionale, valoare adăugată scăzută a producţiei.
prin existenţa Universităţii din Craiova ca punct de
cercetare de importanţă majoră. S6. Tendinţe negative a investiţiilor în sectorul
industrial.
S7. Investiţii modeste ale întreprinderilor în domeniul

inovării la nivel regional.
Elemente Doveditoare
T1.În perioada 2001-2005 numărul de unităţi active S1. PIB-ul Judeţului Dolj pe cap de locuitor s-a
a crescut cu 2.850 unităţi (+28,15%). menţinut la aproximativ 80% din nivelul naţional în
T2. În 2005, 97,65% din totalul unităţiilor active perioada 2002-2004.
existente erau microîntreprinderi şi întreprinderi mici. S2.Densitatea întreprinderilor în zonele rurale este
T3. În 2007 judeţul Dolj a absorbit peste 98% din doar de 4,97 întreprinderi/1000 loc. (27,51% din
valoarea totală a capitalului social subscris cu media judeţeană).
participarea străină la societaţi comerciale nou S3. 86,9% din unitaţile active sunt localizate în
înmatriculate la nivel regional. zonele urbane.
T4. În perioada 2001-2006, exporturile FOB au S4. În perioada 2001-2006 importurile CIF s-au
crescut cu peste 64%. dublat, faţă de o creştere a exporturilor de 64%. În
T5. Sectorul industrial contribuie cu circa 34,33% la consecinţă, balanţa comercială a atins un nivel de -
formarea VAB-ului la nivelul Judeţului Dolj. 108.549 Meuro.
T6. Judeţul Dolj totalizează 2.037 salariaţi în S5.Mare importanţă a industriei prelucratoare, şi în
sectorul C&D, fîind printre primele şase judeţe ale special a industriei alimentară şi textile, care se
României. Un număr relevant de centre de cercetare regasesc printre primele şase sectoare pentru
existente in judeţ se află în Universitatea din numărul de unitaţi active, persoane ocupate, cifra de
Craiova. afaceri şi investiţii brute.
S6. Volumul investiţiilor a scăzut cu peste 45% în
2001-2005.
132
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
S7. Regiunea Sud-Vest22 apare ca fiind regiunea cu

cea mai ridicată pondere de întreprinderi – 54,55%-
care alocă mai puţin de 5% investiţiilor în inovare în
România.
Ameninţări Oportunităţi
Creşterea progresivă a discrepanţelor între mediul Diversificarea şi încurajarea economiei rurale prin
urban şi rural. intervenţii cu finanţări guvernamentale şi de la
Uniunea Europeană.
Pierderea puterii competitive a sectorului industrial
datorită globalizării. Promovarea unui mediu inovativ şi dezvoltarea
sectoarelor industriale cu conţinut tehnologic ridicat,
Continuarea deteriorării balanţei comerciale. încurajate de finanţările Uniunii Europene.
Implementarea unor măsuri de promovare a

investiţiilor şi de suport pentru afaceri în cadrul
Judeţului Dolj creşte interesul investitorilor strâini.
Îmbunătăţirea capacităţii judeţului Dolj de a concura

la export pe pieţele internaţionale, prin intervenţii
adecvate.
Pozitia de frontieră favorabilă cooperării

transfrontaliere
Interes pentru extinderea parcurilor industriale şi

înfiinţarea de parcuri tehnologice
22 Date la nivel judeţean nu sunt disponibile.
133
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Spaţiul rural (activităţi agricole, metode agricole tradiţionale, meşteşuguri, artizanat, activităţi
nonagricole etc.)

T1. Resurse naturale propice pentru lucrări agricole S1.Productivitate foarte scăzută a sectorului agricol.
profitabile.
S2. Incidenţa mare a proprietăţilor mici şi foarte mici.
T2.Tendinţe pozitive ale investiţiilor în sectorul
agricol. S3. Nivel scăzut de mecanizare în exploataţiile
agricole individuale.
T3.Activităţile agricole absorb un număr important
de persoane angajate asigurând o sursă de venit. S4. Utilizarea scăzută a sistemului de irigaţie creşte
dependenţa agriculturii de factori externi.
T4. Productivitatea cerealelor mai bună decât la
nivelul naţional. S5. Volumul mare de îngraşăminte chimice utilizate
creşte cheltuielile şi accentuează poluarea solului.
T5. Tendinţe pozitive în sectorul creşterii animalelor.
S6. Folosirea unei cantităţi mari de îngrăşăminte.
T6. Îmbunătăţirea nivelului de mecanizare a
sectorului agricol. S7.Modernizarea modestă a infrastructurii de
transport reduce calitatea vieţii în zonele rurale.
T7. Existenţa resurselor naturale în zonele rurale.
S8.Diversificarea scăzută a producţiei agricole
S9. Lipsa sistemelor de colectare a produselor

agricole, a pieţelor de ‘’gros’’
S10.Lipsa unei burse a mărfurilor agro-alimentare

care să ducă la existenţa unei pieţe libere în
domeniu
S11.Produse agricole neetichetate şi necertificate.

T1. Judeţul Dolj este localizat în fertila Câmpie a S1. Sectorul agricol contribuie la VAB a judeţului cu
Dunării şi este bogat în resurse hidrice, 83,53% din 19,03% (2004) ocupând totuşi 44,24% din populaţia
teritoriul său fîind suprafaţă arabilă. ocupată civilă.
T2. În 2001-2005, investiţiile brute în sectorul agricol S2. 99,63% din exploataţiile agricole din Judeţul Dolj
au crescut de aproape 9 ori. nu au personalitate juridică şi deţin 63% din
T3. 44,24% din populaţia ocupată civilă din judeţ suprafaţa agricolă, suprafaţa medie fîind de 2,45
lucrează în agricultură. ha/exploataţie (medie naţională 4,75 ha).
T4.Producţia pe hectar la principalele culturi este S3.Numărul de tractoare folosite în unitatea
mai bună decât media naţională. individuală fără personalitate juridică este 0,037.
T5.Numărul total al animalelor deţinute a crescut cu S4. În 2002, suprafaţa irigată de unităţile agricole a
11,43% în perioada 2001-2005. fost de 21.718,3 ha, reprezentând 25,1% din
T6. În perioada 2001-2005, parcul de tractoare a suprafaţa amenajată pentru irigaţii şi 3,8% din
crescut uşor (+2,38%). Numărul de de cultivatoare suprafaţa agricolă utilizată a judeţului.
precum şi de semănători mecanice a crescut, S5. Ponderea îngrăşămintelor chimice utilizate în
134
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
respectiv, cu 20% şi 25%. Dolj este mult mai mare decât media naţională
T7. În Judeţul Dolj există 37 zone protejate precum (20,91% din totalul îngrăşămintelor folosite în Dolj în
şi 8 propuneri de situri Natura 2000. comparaţie cu 2,75% în România).
S6. Volumul total al îngrăşămintelor este dublu în
comparaţie cu media naţională (2,16 q/ha în Dolj vs
1,14 q/ha).
S7. Numai 6,99% din drumurile judeţeane şi
naţionale sunt modernizate, Doljul fîind judeţul
plasat pe ultimul loc în Regiunea Sud-Vest Oltenia,
din acest punct de vedere.
S8. Producţia cerealelor deţine aproape 80% din
producţia vegetală totală.
Depopularea continuă a zonelor rurale şi Diversificarea şi încurajarea economiei rurale prin
deteriorarea mediului. intervenţii cu finanţări guvernamentale şi de la
Uniunea Europeană.
Deteriorarea calităţii vieţii şi creşterea fenomenului
de săracie în special în zonele rurale. Diversificarea veniturilor populaţiei în zonele rurale
prin implementarea activităţilor non agricole poate
Abandonarea proprietăţilor marginale. conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.
Utilizarea insuficientă a fondurilor europene alocate Crearea / Îmbunatăţirea relaţiei dintre turism,
pentru agricultură şi dezvoltare rurală. agricultură şi resurse naturale cu efecte pozitive în
zonă.
Îmbunătăţirea sectoarelor agro-alimentare şi agro-

industriale prin intervenţii adecvate.
Îmbunătăţirea sistemului de irigaţie.
Posibilitatea de a realiza produse ecologice.
135
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Turismul

T1.Creşterea numărului de turişti, în special turişti S1. Capacitate mică de cazare.
străini.
S2. Concentrarea facilităţilor de cazare în Craiova.
T2.Resurse naturale şi culturale.
S3. Valorificare şi promovare insuficientă a
T3.Fluviul Dunărea, importanţa resursă pentru patrimoniului existent.
turism
S4.Competitivitate scăzută a ofertei turistice.
T1. În perioada 2003-2006 numărul total de turişti S1. În Dolj există 19 unităţi de cazare, aproximativ
cazaţi a crescut cu 19% şi numărul de turişti străini 8% din unităţile de cazare din regiunea Sud-Vest.
cazaţi a crescut cu peste 50%. S2. 68% din unităţile de cazare ale judeţului se află
T2.Judeţul Dolj are resurse naturale bogate - care in Craiova.
includ zone protejate şi habitate naturale - precum şi S3. Majoritatea resurselor naturale şi culturale ale
un patrimoniu cultural remarcabil atât în zone rurale, judeţului sunt promovate în mod insuficient şi ar
cât şi în zone urbane. putea să fie valorificate pentru dezvoltarea sectorului
turistic.
Degradarea patrimoniului cultural şi natural. Crearea unor noi pachete turistice în funcţie de
cerere (nişe turistice).
Creşterea diferenţelor între mediul urban şi mediul
rural in ceea ce priveşte calitatea vieţii a populaţiei şi Revitalizarea / Promovarea zonelor rurale (incluzând
dezvoltarea economică. cultura tradiţională).
Dezvoltare teritorială echilibrată.
Promovarea turismului urban şi de afaceri.
Interes crescut pentru agroturism
Includerea unor porţiunii ale Dunării în circuitul

turismului de croazieră
136
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Serviciile şi comerţul

T1.Dinamica pozitivă în sectorul serviciilor. S1. Contribuţie redusă a sectorului serviciilor în
economia judeţeană.
T2.Tendinţe pozitive ale investiţiilor în sectorul
serviciilor.
T3. Creşterea sectorului de comerţ.

Elemente doveditoare
T1. În perioada 2001-2004, VAB a sectorului S1. Sectorul serviciilor contribuie cu 46,64% la
serviciilor a crescut cu peste 50%. Numărul de formarea VAB-ului la nivelul judeţului (51% la nivel
unităţi active din sectorul serviciilor a crescut cu naţional şi 63% in EU25).
157% în 2001-2005.
T2. Investiţiile brute în sector au crescut cu 60% în
2001-2005.
T3. În 2001-2005, cifra de afaceri din sectorul
comerţului a crescut de 2,3 ori. Investiţiile au crescut
cu 153,58% în aceiaşi perioadă.
Slaba calitate a serviciilor pentru populaţie şi agenţi Creşterea ofertei serviciilor de bună calitate pentru
economici. populaţie şi agenţi economici.
Scăderea calităţii vieţii. Calitatea vieţii îmbunătăţită şi mediu de afaceri mai

atractiv şi eficient, prin intervenţii adecvate.
Competivitate redusă a sectorului serviciilor.
Creşterea atractivităţii judeţului pentru investiţiile
străine, prin intervenţii adecvate.
137
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
II.2.2 Resurse umane, forţa de muncă şi şomajul

T1.Rată scăzută a şomajului. S1. Scăderea treptată a ratei globale de activitate a
forţei de muncă.
T2. Performanţa ratei globale de activitate a
populaţiei relativ bună. S2. Procent neobişnuit de ridicat a persoanelor în
vârstă de muncă cu incapacitate de lucru
T3. Rată de ocupare relativ pozitivă - în mod special permanentă.
rata de ocupare a femeilor.
S3. Scăderea continuă a ratei de ocupare.
T4.Existenţa resurselor umane cu nivel mediu şi
ridicat de educaţie, în special în zonele urbane. S4. Creşterea ratei de dependenţă.
T5. Existenţa centrelor pentru formare profesională

a adulţilor
T1. Rata şomajului în 2005 a fost de 6,3%, un fapt S1. În 2001-2005, rata de activitate a forţei de
pozitiv comparativ cu nivelul naţional (7,2%) şi muncă a scăzut de la 44,6% la 39,6%.
regional (6,6%). S2. 30,9 mii de persoane în vârstă de muncă care
T2. În 2005, rata globală de activitate a populaţiei a reprezintă 7% din populaţia în vârstă de muncă, a
fost de 39,6%, depăşind nivelul naţional precum şi judeţului, au incapacitate de lucru permanentă.
nivelul regional. S3. În 2003-2005, rata de ocupare a trecut de la
T3. În 2005, rata de ocupare a fost de 60,6%, mai 63,2 % la 60,6%.
mare decât cea la nivel naţional (57,7%) şi regional S4. Rata de dependenţă economică a crescut de la
(60,1%). Rata de ocupare a femeilor a fost cu 10,4 58,1% în 2002 până la 63,1% în 2005.
procente mai mare decât cea la nivel naţional.
T4. Universitatea Craiova şi structura de învăţământ
liceal garantează un număr remarcabil de resurse
umane cu nivel relativ înalt de pregătire.
Creşterea rapidă a numărului populaţiei inactive. Creşterea posibilităţilor oferite persoanelor în vârstă
de a reintra în piaţa muncii prin acţiuni dirijate şi
Scăderea veniturilor şi creşterea populaţiei afectate finanţate de Uniunea Europeană.
de sărăcie.
Promovarea activităţiilor de calificare-recalificare
pentru a facilita intrarea şi mobilitatea pe piaţa
muncii, prin intervenţii adecvate cu sprijinul Fondului
Social European.
Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunităţi

pentru crearea de noi locuri de muncă
138
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
II.2.3 Infrastructura

T1.Poziţionare bună faţă de principalele rute S1.Calitate slabă a infrastructurii rutiere şi feroviare.
europene.
S2. Zonele de Sud-Est şi Nord-Vest ale judeţului
T2.Ruta de transport Arad-Craiova-Calafat a fost Dolj sunt izolate de rutele principale de transport.
declarată proiect prioritar.
S3. Dezvoltare insuficientă a facilităţilor de transport
T3. Infrastructura de transport aerian există şi este inter-modal.
în dezvoltare.
S4. Lipsa de staţii de epurare a apelor uzate.
T4. Dezvoltarea rapidă a infrastructurii de
gospodărire a apelor în zone rurale. S5. Infrastructură de irigaţii insuficientă.
T5. Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în S6. Întindere limitată a reţelei de distribuţie a gazelor
creştere continuă. naturale.
T6. Descreşterea consumului de gaze naturale S7. Nivel scăzut de consum a gazelor naturale pe
pentru uz casnic şi creşterea consumului total de locuitor, daca se compară cu datele la nivel naţional.
gaze naturale pot sugera o creştere a activităţilor
industriale.
T7. Existenţa infrastructurii de sprijin pentru mediul

de afaceri.
T1. Coridorul Pan European IV, care leagă S1. Densitatea drumurilor publice în judeţul Dolj este
Germania de Turcia, traversează judeţul Dolj. de 29,6 km/100km2; căile ferate au avut o dezvoltare
Coridorul Pan-European VII, Dunărea, trasează modestă cu o densitate de 30,5 km/100km2.
graniţa judeţului Dolj cu Bulgaria. Dezvoltarea infrastructurii de transport este mai mică
T2. Aereoportul Craiova este singura infrastructură decât nivelele naţional şi regional. Rata de
de transport aerian în Regiunea Sud-Vest. Zborurile modernizare a drumurilor este de 22,67% din
derulate acoperă o paletă de destinaţii incluzând lungimea totală.
Germania, Italia şi Grecia. S2. Axele infrastructurii sunt dezvoltate în principal
T3. Proiectul este menţionat în legea 203/2003 şi va în direcţiile nord-est şi sud-vest, cu o concentrare
fi implementat până în 2015. ridicată in zona de nord-est.
T4. În 2004-2006, numărul localitaţilor deservite cu S3. În momentul de faţă în judeţul Dolj nu există
apă potabilă a crescut de la 12 la 20. În 2007, un centre intermodale propriu zise.
număr de 31 de proiecte privind lucrări de conectare S4. O staţie de epurare este în curs de realizare la
la sistemul de gospodărire a apelor au fost Craiova.
finalizate, iar 13 proiecte similare se află în curs de S5. În ultimul deceniu sistemele de irigaţii au fost
finalizare şi încă 17 sunt în curs de execuţie. aproape distruse. În 2001 suprafaţa irigată a fost
T5. În 2001-2005, lungimea reţelei de distribuţie a 3,8% din suprafaţa agricolă utilizată a judeţului.
gazelor naturale a crescut cu 78km. S6. În 2005 reţeaua de distribuţie a gazelor naturale
T6.Consumul total de gaz a crescut cu 10,78% în era limitată la 6 localităţi.
2001-2005, în timp ce gazul distribuit pentru uz S7. Consumul de gaze în judeţ este aproape
casnic a scăzut cu 16,52%. jumatate din consumul mediu naţional (331,2 mii mc
139
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
T7. În judeţul Dolj funcţionează parcuri industriale – pentru 1000 locuitori in Dolj vs 599,5 mii mc în
Parcul Industrial Craiova – precum şi IPA CIFATT, România).
cu o structură specializată în servicii pentru IMM-uri
şi unităţi de C&D, în sprijinul afacerilor şi inovării.
Conexiuni limitate cu principalele rute de transport şi Dezvoltarea conexiunilor cu Bulgaria, în primul rând
cu Bulgaria. prin construirea podului Calafat -Vidin.
Marginalizarea fizică şi întârzierea dezvoltării Integrarea judeţului Dolj în cadrul reţelelor de

economice a zonelor izolate. transport European şi promovarea imediată a
dezvoltării economice.
Scăderea nivelului de trai.
Dezvoltarea facilităţilor de transport inter-modal.
Pierderea atractivităţii judeţului.
Integrarea judeţului Dolj pe Piaţa Europeană, prin
intervenţii adecvate.
Creşterea nivelului de trai al cetăţenilor şi

îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru
întreprinderi, prin intervenţii adecvate.
140
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
II.2.4 Educaţia şi învăţământul, cultura, sportul, sănătatea şi asistenţa socială
Educaţie şi învăţământ

T1. Derularea programului de îmbunătăţire şi S1.Scăderea drastică a infrastructurii educaţionale,
reabilitare a infrastructurii educaţionale. în special în zona rurală.
T2.Prezenţa Universităţii din Craiova, Universitate S2.Decalaj între pregatirea oferită de şcoală şi
de importanţă naţională. cerinţele de pe piaţa muncii
T3.Creşterea numărului studenţilor în învăţământul S3.Interes scăzut al populaţiei rrome în ceea ce

superior. priveşte educaţia.
T4. Interes în creştere pentru învăţământul tehnic.
T5. Interes crescut pentru educaţia deschisă şi

învătâmăntul la distanţa.
T1. Reţeaua unităţilor şcolare a fost reabilitată sub S1. În perioada 2001-2006, numărul unităţilor
coordonarea Inspectoratului Şcolar Judeţean. În şcolare a scăzut cu 45%, în principal datorită
2005 au fost reabilitate 19 unităţi dintre care 13 din scăderii în mediul rural, care a trecut de la 395 la
mediul rural. 122 unităţi şcolare.
T2. Craiova deţine poziţia a cincea ca centru
universitar la nivel naţional (2005-2006).
T3. În perioada 2001-2005 numărul de studenţi
înscrişi la Universitatea Craiova a crescut cu 6,7%.
T4. În perioada 2001-2005, s-a înregistrat o creştere
importantă a numărului de studenţi la următoarele
profiluri: Agricultură (+ 74%), Tehnic (+ 21%) şi
Economic (+ 16%).
Creşterea disparităţilor în accesul la educaţie între Posibilitatea de creştere a oportunităţilor
mediul rural şi urban. educaţionale prin dezvoltarea unei infrastructuri
adecvate în special în zona rurală.
Creşterea abandonului şcolar
141
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Cultura şi sport

T1. Existenţa obiectivelor de interes cultural. S1.Valorificare şi promovare insuficientă a
patrimoniului existent.
T2. Prezenţa instituţiilor importante care operează în
domeniul cultural.
T3. Bogată tradiţie folclorică.
T1. În Dolj există 11 locaţii care, conform legii S1. Majoritatea resurselor naturale şi culturale ale
nr.5/2000, prezintă o concentrare relevantă de judeţului sunt promovate în mod insuficient.
patrimoniu construit cu valoare culturală de interes
naţional. În judeţ, totuşi se află şi multe alte obiecte
de patrimoniu, care nu sunt menţionate în lege.
T2. În Craiova funcţionează Teatrul Naţional,
Filarmonica Oltenia şi Teatrul de Operă şi Operetă,
Muzeul Olteniei şi un renumit Muzeu de Artă. Mai
există şi alte muzee, de exemplu, în Baileşti,
Bechet, Calafat.
T3. Festivalele şi sărbătorile tradiţionale sunt
organizate în multe localităţi ale judeţului.
Degradare a patrimoniului cultural şi pierderea Promovarea obiectivelor culturale şi revitalizarea
tradiţiilor. culturii tradiţionale precum şi a elementelor
folclorice, prin acţiuni şi intervenţii specifice.
142
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

T1.Evoluţia pozitivă a structurilor din domeniul S1.Distribuţie inegală a infrastructurii medicale în
sanitar. teritoriu.
T2. Paletă amplă de servicii de asistenţă socială.
S2.Infrastructura de sănătate precară, în special în
mediul rural.
S3.Grad scăzut de integrare în societate pentru

persoanele dezavantajate.
T1. În perioada 2001-2005, cabinetele medicale au S1/S.2. 87,5% din spitalele existente sunt
crescut cu 424 unităţi, cabinetele de specialitate concentrate în zona urbană. Cabinetele de medicină
care erau aproape absente au ajuns la 255 unităţi generală şi de specialitate sunt concentrate în
iar cabinetele stomatologice aproape s-au dublat. zonele urbane (respectiv 92,3% şi 97,8%).
T2. În cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială
şi Protecţia Copilului Dolj funcţionează 8 Servicii /
Compartimente specializate pe diferite categorii
vulnerabile.
Distribuţia inegală a infrastructurii medicale poate Posibilitatea de a îmbunătăţi calitatea şi durata vieţii
genera o degradare a mediului social care se poate precum şi condiţiile sociale prin reabilitarea şi
reflecta în creşterea mortalităţii. dezvoltarea infrastructurii medicale în zonele rurale.
Acentuarea riscului de marginalizare socială. Integrarea socială a categoriilor vulnerabile a

populaţiei prin intervenţii adecvate.
Scaderea calităţii vieţii.
Condiţii de viaţă îmbunătăţite, prin măsuri şi
intervenţii specifice.
143
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
II.2.5 Mediul de trai şi spaţiul locuibil

T1. Resurse de apă bogate pentru consum şi S1.Calitatea apelor, în special în zonele industriale
navigaţie. şi urbane, este serios afectată de transportarea
substanţelor periculoase precum şi de deversarea
T2. În general, aerul are o calitate bună (cu excepţia apelor uzate. Calitatea apelor este slabă şi în unele
zonelor urbane şi industriale). zone din mediul rural datorită nitraţilor şi nitriţilor.
T3.Poluarea reversibilă a mediului înconjurător. S2. Poluarea aerului în zonele urbane şi industriale.
T4. Zonele protejate, biodiversitatea şi habitatele S3.Deşeurile menajere din mediul urban nu sunt
naturale pot fi valorificate în scopuri economice. tratate înainte de a fi depozitate, ducând la
contaminarea solului.
T5. Incidenţă mică a incendiilor.
S4. Colectarea deşeurilor menajere nu este
T6.Existenţa sistemelor de identificare şi prevenire a sistematizată în mediul rural.
riscurilor de mediu.
S5. Număr mare de localităţi afectate de inundaţii.
T7. Nivel bun de dezvoltare/modernizare a
infrastructurii stradale în anumite zone urbane. S6. Riscuri tehnologice ridicate (incluzând
transportul şi depozitarea substanţelor periculoase
dar şi contaminarea produsă în zonele industriale).
S7. Risc de contaminare nucleară.
S8. Procesul accelerat de deşertificare.
S9. Disponibilitate limitată de facilitaţi de transport

public.
S10. Disponibilitate limitată de zone verzi în mediul

urban.
S11. Judeţul Dolj are un risc de seismicitate moderat

T1. Judeţul Doj este bogat în resurse hidrice, S1. Au fost identificate 9 puncte critice în ceea ce
datorită prezenţei celor două bazine hidrografice priveşte poluarea apelor de suprafaţă precum şi 4
principale – Dunărea şi Jiu. puncte critice în ceea ce priveşte poluarea apelor
T2. Monitorizarea calităţii aerului a permis subterane, toate aflându-se aproape de zonele
identificarea de 5 zone critice, aproape toate fiind industriale şi în zonele urbane. În plus, fluviul
platforme industriale. Dunărea aduce în Judeţul Dolj poluarea produsă în
T3. În general poluare este reversibilă. Totuşi, au alte ţări, şi care iese de sub controlul local.
fost identificate de către Agenţia pentru Protecţia S2. Au fost identificate 5 zone critice pentru calitatea
Mediului a judeţului Dolj, 12 aşezări contaminate în aerului, în special datorită industriei chimice,
mod grav. industriei alimentare şi sectorului energetic).
144
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
T4. În judeţul Dolj există 37 zone protejate şi sunt 8 S3. Deşeurile urbane nu sunt tratate înainte de a fi
propuneri de situri Natura 2000. În plus, au fost depozitate în gropile de gunoi.
identificate şi introduse în baza de date Natura 2000 S4.Colectarea deşeurilor prin operatori specializaţi
19 tipuri de habitate naturale. se efectuează doar în Craiova, Calafat, Băileşti,
T5. Incidenţa incendiilor este redusă, şi a scăzut în Filiaşi şi Segarcea.
mod semnificativ în perioada 2002-2006. S5. Peste 70% din localităţile din judeţul Dolj au fost
T6. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor de afectate cel puţin de un eveniment de inundaţii.
mediu a fost aprobat în 2007 de către Consiliul S6. In 2005-2006 au fost 273 incidente grave
Judeţean Dolj. Planul implică 44 actori în acţiuni implicând substanţe periculoase. În plus, 5 operatori
pentru prevenirea şi acoperirea riscurilor. economici din judeţ cad sub incidenţa HG 95/2003.
T7. Nivelul de modernizare a străzilor urbane nu S7. Judeţul Dolj ar putea să fie afectat de un
este uniform; totuşi în 5 din 7 localităţi urbane eventual accident nuclear provenind de la Centrala
procentul de străzi oraşeneşti modernizate este mai Nucleară Kozlodui (Bulgaria).
mare decât media judeţeană. S8. Cinci la sută din solul judeţului Dolj este deja
deşertificat.
S9. Mijloacele de transport public circulă doar în
municipiul Craiova.
S10. Suprafaţa medie per capita a spaţiilor verzi în
principalele zone urbane este sub valorea
recomandată de către Comisia Europeană.
S11. Judeţul Dolj se află în zona de seismicitate
medie cu gradul 8, cu perioadă de revenire de 50 ÷
100 de ani.
Scăderea nivelului de trai. Creşterea nivelului de trai al cetăţenilor şi
îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru
Creşterea deteriorării mediului şi consecinţe întreprinderi, prin intervenţii adecvate.
negative imediate asupra dezvoltării economice şi
tendinţei demografice. Creşterea atractivităţii zonei inclusiv dezvoltarea
activităţilor turistice.
Diferenţe de dezvoltare tot mai mari în cadrul
zonelor urbane şi între zonele urbane şi cele rurale. Dezvoltare echilibrată între polii urbani şi între
zonele urbane şi cele rurale.
Dinamica demografică negativă aşezărilor urbane,
în mod special în Municipiul Craiova. Implementarea unor măsuri specifice pentru
menţinerea populaţiei în zona urbană.
145
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
II.2.6 Telecomunicaţiile

T1.Ponderea resurselor umane specializate ICT în S1.Utilizarea redusă de Internet.
linie cu media naţională.
S2. Nivel scăzut de computerizare şi conexiune la
T2. Instituţiile publice majore din Dolj au website. internet a întreprinderilor.
T3. Majoritatea Instituţiilor Publice din Dolj sunt

conectate la reţeaua Intranet.
T1. In regiunea Sud-Vest23 în 2003 s-au înregistrat S1. Doar 1,64% din apelurile pentru a accesa
1,6 specialişti IT la 100 de angajaţi, foarte aproape Internetul făcute în ţară provin din judeţul Dolj
de nivelul naţional (1,7). (2005).
T2. Consiliul Judeţean Dolj, Primăria Craiova şi S2. La nivel regional24 doar 6% din întreprinderi sunt
Prefectura au un website propriu. Mai mult, alte conectate la Internet (8,5 la nivel naţional). Numărul
primării din Judeţul Dolj sunt dotate cu site-uri web. calculatoarelor la 100 de angajaţi în 2003 a fost 7,2
T3. Din Octombrie 2005, 132 instituţii publice din sub nivel naţional cu 2,5 puncte procentuale.
judeţul Dolj sunt inter conectate prin reţea Intranet.
Marginalizarea fizică şi întarzierea dezvoltării Integrarea judeţului Dolj pe Piaţa Europeană, prin
economice a zonelor izolate. intervenţii specifice.
Cresterea atractivităţii judeţului pentru investitori

străini, prin intervenţii adecvate.
23 Datele la nivel judeţean nu sunt disponibile.

24 Datele la nivel judeţean nu sunt disponibile.
146
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
III. VIZIUNE, OBIECTIVE, PRIORITĂŢI, MĂSURI ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE

III.1 Viziune
Situat în Sud Vestul României, cu o suprafaţă totală de 7.414 km2, judeţul Dolj ocupă 3,1% din
suprafaţa teritoriului naţional şi 25,4% din regiunea Sud Vest Oltenia. Fiind marcată de bariera naturală
a Dunării, zona sudică a judeţului Dolj ocupă o parte a graniţei dintre România şi Bulgaria. Teritoriul
este caracterizat de întinderi mari de câmpii, este străbătut de râuri importante şi este ocupat de
terenuri agricole pe 83% din suprafaţa totală a judeţului, ceea ce explică potenţialul agricol deosebit al
acestuia. Pe de altă parte, municipiul Craiova, cu 300.587 de locuitori (reprezentând 42% din populaţia
judeţului, în 2006) reprezintă un pol urban de dezvoltare de o importanţă majoră, fiind al 6-lea oraş din
România ca număr de locuitori, centrul regiunii de dezvoltare Sud Vest Oltenia precum şi capitala
Regiunii istorice Olteniei. Structura administrativă a Judeţului Dolj este următoarea: 3 municipii, 4
oraşe, 104 comune şi 380 de sate.
Din 1990 judeţul Dolj a suferit o descreştere constantă a populaţiei, ajungând la 715.989 de locuitori
(3,3% din populaţia naţională) în 2006. Fenomenul depopulării este accentuat în special în zonele rurale
unde, în perioada 1990-2006, populaţia a scăzut cu 14,02% (în timp ce zonele rurale la nivel naţional au
pierdut aproape 8% în aceiaşi ani). Totuşi, procesul de depopulare a afectat, în special în ultimii ani, şi
mediul urban, Municipiul Craiova înregistrând o descreştere a populaţiei care se ridică la 10.739 de
locuitori în perioada 2001-2006, ceea ce reprezintă 41% din scăderea totală a populaţiei înregistrată în
Judeţul Dolj în aceeaşi perioadă. Mai mult, Judeţul este afectat de un proces de îmbătrânire
demografică, care se evidenţieză în special prin reducerea substanţială a grupului de vârstă 0-14 (-
15%) în perioada 2000-2005 şi care determină, împreună cu migraţia populaţiei, o creştere constantă a
ratei de dependenţă economică.
Declinul populaţiei ar putea fi văzut ca simptom al unui standard scăzut de viaţă în special în anumite
zone ale judeţului, care poate să justifice o abordare teritorială a strategiei de dezvoltare. Deşi
tendinţele demografice sunt cu greu oprite prin intervenţii de dezvoltare, îmbunătăţirea calităţii vieţii a
populaţiei prin intervenţii strategice de dezvoltare a infrastructurilor, precum şi a mediului economic şi
social, ar putea contribui la decelerarea procesul de depopulare a judeţului.
Analiza PIB-ului în comparaţie cu populaţia ocupată arată că sectorul agricol, cu un număr relevant de
persoane ocupate şi o contribuţie limitată la valoarea adăugată, are o productivitate foarte scăzută. Mai
în detaliu, productivitatea scăzută a sectorului agricol depinde de incidenţa populaţiei ocupate în
agricultură şi ponderea agriculturii de subzistentă în zonele rurale, unde diversificarea activităţilor
economice este necesară şi prioritară. Pe de altă parte, în zonele urbane activităţile industriale trebuie
să fie dezvoltate prin promovarea sectoarelor cu valoare adăugată ridicată (în special cele orientate
către export), activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare. Mediul de afaceri trebuie să fie dezvoltat prin
sprijinirea înfiinţării de noi întreprinderi, luând în considerare nivelul curent relativ scăzut de dezvoltare a
afacerilor din judeţ. Spre exemplu, densitatea întreprinderilor/1000 locuitori este limitată şi concentrată
în special în Craiova, în timp ce zonele rurale rămân în urmă. Un rol important în dezvoltarea mediului
de afaceri trebuie să rezulte din îmbunătăţirea infrastructurii de afaceri, dezvoltarea parteneriatelor şi
iniţiativelor comune între operatorii economici şi unităţile de cercetare-dezvoltare. Din acest punct de
vedere, judeţul Dolj poate să se bazeze pe experienţa obţinută prin existenţa Parcului Industrial Craiova
şi a numeroaselor institute de cercetare-dezvoltare, operând în special în domeniul ingineriei mecanice
şi electrice, automatizare, chimiei şi agriculturii.
În acest context dezvoltarea adecvată a resurselor umane este o pre-condiţie de bază pentru
promovarea creşterii economice şi trebuie să includă adaptarea competenţelor persoanelor sub-
ocupate în agricultura de subzistenţă şi îmbunătăţirea competenţelor persoanelor angajate în sectoarele
147
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
industriale cheie. Dezvoltarea resurselor umane trebuie să fie orientată către îmbunătăţirea participării
la învăţământul superior, prin atragerea mai multor studenţi la instituţiile universitare din Craiova si către
dezvoltarea rolului de Centru Universitar din Regiunea Sud Vest Oltenia şi din toată partea sudică a
României.
Creşterea adaptabilităţii şi profilului profesional al forţei de muncă este esenţial, şi deşi, în prezent,
şomajul nu ar părea să reprezinte o problemă în cadrul judeţului, totuşi, trebuie menţionat faptul că
stabilitatea pieţei muncii ar putea fi pusă în pericol pe viitor sub incidenţa procesului de îmbătrânire şi
migraţie a populaţiei cât şi sub presiunea competitivităţii internaţionale.
Pe lângă un nivel corespunzător al competenţelor resurselor umane şi o structură economică

echilibrată, trebuie avute în vedere şi alte condiţii preliminare pentru o dezvoltare durabilă, precum şi
pentru creşterea atractivităţii teritoriului (inclusiv prin activităţi turistice) şi îmbunătăţirea calităţii vieţii
populaţiei, după cum urmează:
- accesibilitatea teritoriului, care este legată direct de existenţa infrastructurilor (transporturi şi sectorul
TIC) şi care implică circulaţia liberă a persoanelor şi bunurilor spaţial şi virtual, în contextul societăţii şi
economiei bazate pe cunoaştere.
- calitatea mediului, care include un sistem de management corespunzător al resurselor existente,
inclusiv prin construcţia şi/sau modernizarea infrastructurii (pentru managementul apei, monitorizarea
calităţii aerului, managementul deşeurilor), prevenirea poluării şi a riscurilor de mediu (inundaţii,
alunecări de teren, riscuri tehnologice rezultate din activităţile industriale şi transportul substanţelor
periculoase), recuperarea siturilor poluate şi intervenţii în situaţii de urgenţă.
VIZIUNE STRATEGICĂ
Doljul – un judeţ atractiv, un spaţiu economic stabil şi diversificat, capabil să asigure prosperitatea
populaţiei, în care disparităţile de dezvoltare faţă de alte regiuni au fost reduse.
III.2 Obiectiv general
Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi promovarea dezvoltării durabile în judeţul Dolj, astfel încât
acesta să devină un judeţ cu o economie dinamică şi diversificată şi cu resurse umane superior
calificate, iar PIB-ul judeţului să crească până în anul 2013 până la 90% din media naţională.
III.3 Obiective specifice

Obiectiv specific 1: Realizarea unui sistem teritorial deschis şi competitiv şi atenuarea disparităţilor
economice şi sociale intra şi inter-regionale prin stimularea dezvoltării întreprinderilor şi sprijinirea
creşterii economice a sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, promovarea diversificării economiei
rurale, consolidarea reţelei de aşezări urbane, precum şi prin promovarea turistică a judeţului.
Obiectiv specific 2: Crearea condiţiilor necesare pentru promovarea unor măsuri menite să genereze
tendinţe demografice favorabile dezvoltării economico-sociale şi pentru asigurarea dezvoltării
sustenabile a resurselor umane prin creşterea competenţelor şi adaptabilităţii forţei de muncă, cu
deosebire în zonele rurale.
Obiectiv specific 3: Creşterea accesibilităţii şi conectivităţii judeţului Dolj prin îmbunătăţirea infrastructurii
de transport a comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, cu accent deosebit pentru racordarea optimă a
148
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
judeţului la sisteme teritoriale învecinate (de acelaşi rang sau de rang superior) prin infrastructuri
conectate la marile coridoare de transport şi pentru fluidizarea maximă a circulaţiei bunurilor,
persoanelor şi informaţiilor, asigurând un standard european al infrastructurilor.
Obiectiv specific 4: Valorificarea eficientă şi durabilă a patrimoniului natural şi construit, în habitatul

urban şi rural, pentru asigurarea cererii de consum şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin
crearea / modernizarea infrastructurilor necesare, precum şi prin implementarea unor măsuri de
protecţie a mediului şi de prevenire a riscurilor de mediu.
Obiectiv specific 5: Întărirea capacităţii administrative, prin dezvoltarea resurselor umane în

administraţia publică, prin îmbunătăţirea serviciilor publice şi prin promovarea parteneriatelor la nivelul
local.
III.4 Priorităţi
III.4.1 Axa prioritară 1: Competitivitate
Economia judeţului Dolj este caracterizată de o industrie şi agricultură puternic consolidate în teritoriu,
precum şi de un sector de servicii în curs de dezvoltare, care înregistrează o tendinţă susţinută de
creştere.
Sectorul agricol este relevant în primul rând în ceea ce priveşte numărul persoanelor ocupate, ţinând
seama de faptul că ocupă 44,24% din populaţia ocupată civilă. În ciuda vocaţiei naturale a teritoriului, a
cărui morfologie este prielnică pentru activităţile agricole, şi în pofida procentului mare a persoanelor
angajate în sectorul agricol, contribuţia sectorului la PIB-ul judeţului, era, în 2004, de 19,2%. Mai mult,
analiza raportului dintre suprafaţa agricolă utilizată (SAU) şi numărul unităţilor agricole relevă o diferenţa
substanţială între exploatăţii cu sau fără personalitate juridică: SAU ce revine exploataţiilor agricole
individuale este de 2,14 ha în timp ce SAU a terenurilor folosite de unităţile cu personalitate juridică este
de 342,24 ha. Productivitatea foarte scăzută, care rezultă din exploatarea ineficientă a terenurilor, este
legată de natura duală a sectorului agricol, unde 99% dintre unităţi, sunt de dimensiuni mici şi
caracterizate de un nivel scăzut de mecanizare şi cultivă o parte redusă a terenurilor, în timp ce foarte
puţine întreprinderi mijlocii sau mari şi moderne cultivă 37% din teren.
Deşi investiţiile brute în domeniul agriculturii rămân la un nivel modest (doar 4,08% din totalul
investiţiilor din Dolj), tendinţa lor este remarcabil pozitivă, înregistrând o creştere de aproape 9 ori mai
mult în 2001-2005. În aceeaşi perioadă, numărul unităţilor active s-au redus cu 5,46%. Descreşterea
numărului de unităţi active trebuie văzută ca şi o tendinţă pozitivă, care ar putea fi pusă în legătură cu
expansiunea întreprinderilor mari care absorb micii producători, astfel punându-se bazele unei
agriculturi moderne şi eficiente.
Activităţile agricole din Dolj sunt caracterizate printr-o pondere relevantă a producţiei de cereale (80%
din producţia totală), urmată de legume, plante oleaginoase şi fructe. Datele producţiei arată fluctuaţii
mari care sugerează o sensibilitate puternică a recoltelor agricole faţă de factorii externi. În pofida
folosirii îngrăşămintelor, în general producţia medie la hectar este sub nivelul naţional pentru toate
tipologiile de culturi (exceptând cerealele), fapt ce poate fi corelat şi cu nivelul scăzut al mecanizării din
sector (cu toate ca Judeţul Dolj absorbă mare parte din maşinile folosite în domeniul agricol în regiunea
Oltenia).
O îndelungată tradiţie industrială caracterizează economia judeţului Dolj, care încă rămâne concentrată
pe sectoare industriale tradiţionale, având o valoare adăugată scăzută, îndeosebi vulnerabilă la
competiţia internaţională pe piaţa globală. Judeţul a moştenit de la perioada comunistă mari complexe
industriale care s-au confruntat, sau în anumite cazuri încă se mai confruntă, cu o fază complexă de
149
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
restructurare: unele dintre ele încă operează pe piaţă, adesea după ce au fost cumpărate de către
investitori străini. Sectorul absoarbă 22,28% din totalul populaţiei ocupate, şi, în 2004 a generat 34,33%
din VAB totală a judeţului, înregistrând o creştere de 38,2% în perioada 2001-2004. După o cădere
dramatică în 2002-2003, dinamica investiţiei a înregistrat o tendinţă uşor pozitivă. Totalul investiţiilor în
sectorul industrial în 2005 a înregistrat o scădere de 45,84%, faţă de 2001.
Sectorul serviciilor din judeţul Dolj este relativ slab dezvoltat faţă de media naţională, reprezentând doar
46,64% din VAB a judeţului (media naţională fiind de 51,7%). Totuşi dinamica creşterii acestui macro-
sector este pozitivă: remarcabilă este tendinţa investiţiilor care, în 2001-2005, au înregistrat o evoluţie
pozitivă extraordinară (+131,83%) şi volumul cel mai ridicat în termeni absoluţi. Pe de altă parte, 75%
din unităţile active create în 2001-2005 au fost înscrise în sectorul serviciilor (în special, în ramura
comerţului) şi, în general, marea majoritate (92% în 2005) a întreprinderilor mici şi mijlocii operează în
terţiar.
În cadrul sectorului serviciilor, turismul este slab dezvoltat, generând 1,62% din VAB a judeţului. Judeţul
Dolj este bogat în resurse naturale şi culturale, incluzând zone protejate, 8 situri Natura 2000 şi 11
localităţi care au un patrimoniu cultural de importanţă naţională, 9 dintre acestea fiind situate în zonele
rurale.
Reprezentând o oportunitate cheie pentru diversificarea economiei rurale, turismul ar putea să fie
considerat un motor al dezvoltării judeţului Dolj; din păcate, până în prezent, valorizarea slabă a
potenţialului existent şi capacitatea redusă de cazare (concentrată cu precădere în Craiova) pot fi
identificate ca obstacole în dezvoltarea turismului. In pofida punctelor slabe menţionate mai sus,
sectorul turismului capătă tendinţe pozitive: în 2006 numărul turiştilor străini care au vizitat judeţul a fost
mai mult decât dublu faţă de anul 2003, iar durata medie a înnoptăriilor a crescut.
Segmentarea pieţei turistice va permite dezvoltarea turismului în mod raţional şi coerent cu potenţialul
teritoriului. În aceasta privinţă, Asociaţia de Turism Oltenia (ATO)25 a identificat, în cadrul pieţei turistice
din Regiunea Sud Vest, următoarele segmente: turism istoric, turism de afaceri, turism de tranzit, turism
rural/agroturism, ecoturism, turism cultural, turism Dunărean, turism vitivinicol, turism de vănâtore şi
pescuit, turism baleo-climateric, turism de divertisment, turism educaţional. Promovarea intervenţiilor
pentru dezvoltarea turismului va ţine cont de segmentele identificate.
Structura antreprenorială a Judeţului Dolj este încă modest dezvoltată, cu o densitate a întreprinderilor
care rămâne sub media naţională şi în cele mai dezvoltate zone ale judeţului: se înregistrează 34,53
întreprinderi la 1000 locuitori în Craiova şi 42,93/1000 la nivel naţional (2005). Pe de altă parte,
distribuţia întreprinderilor pe teritoriu arată că mediul economic este încă puţin dezvoltat în zonele
rurale, unde sunt localizate numai 12,82% din totalul unităţilor active, însemnând 5 unităţi /1000 locuitori
(în raport cu media de 29,46 unităţi/1000 locuitori înregistrată în zonele urbane).
Acest factor, împreună cu condiţiile slabe de accesibilitate, poate afecta grav zonele rurale reducând
mult posibilităţile de a găsi un loc de muncă şi astfel cauzând migraţia internă sau externă a forţei de
muncă.
Există infrastructuri de afaceri pe raza judeţului Dolj: Parcul Industrial Craiova şi incubatorul de afaceri
IPA CIFATT care operează în Craiova. În Dolj, operează de asemenea un număr de institute de
cercetare, judeţul fiind al 6-lea din România în ceea ce priveşte cheltuileile în activităţi de cercetare şi
dezvoltare. În particular, Universitatea din Craiova reprezintă un pol de cercetare de o importanţă
deosebită. Principalele domenii de cercetare sunt ingineria mecanică şi electrică, automatizări, chimia şi
agricultura. In ciuda infrastructurilor de transfer tehnologic disponibile şi numărului de institute de
cercetare care funcţionează pe teritoriu, IMM-urile din regiunea Sud Vest apar slab orientate spre
inovare: de fapt, ponderea întreprinderilor care şi-au prezentat produsele inovatoare, procesele şi noile
tehnologii în Judeţul Dolj a fost cea mai scăzută din România.
25 http://www.adroltenia.ro/newro/pagina.php?cod=76.
150
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Datele privind comerţul extern relevă o deteriorare progresivă a balanţei comerciale, care în principal se
datorează creşterii accelerate a importurilor în comparaţie cu exporturile.
La nivel regional, Judeţul Dolj deţine o bună capacitate de atragere a investiţiilor străine: în perioada
01.01-31.05.2007, 98% din valoarea totală a capitalului subscris cu participare străină la societăţile
comerciale nou înmatriculate înregistrate în Regiunea Sud Vest Oltenia au fost concentrate în judeţul
Dolj. În acest context, modalităţiile de creştere sau, cel puţin, de menţinerea potenţialului de atracţie a
Judeţului Dolj pe pieţele străine ar trebui analizate, ţinând cont de precondiţiile necesare, cum ar fi
promovarea inovării în întreprinderi, îmbunătăţirea infrastructurilor existente, păstrarea condiţiilor de
mediu.
Fiind cel mai mare oraş şi centrul cultutal cel mai important din Sud Vestul României, Municipiul Craiova
joacă şi un rol incontestabil de motor în economia judeţului şi întregii regiuni. Un număr relevant de
localităţi din perimetrul urban sunt situate de-a lungul rutelor principale de transport, şi contribuie la
creşterea incidenţei traficului rutier de la şi spre Craiova, precum şi creşterea numărului clădirilor
oraşului în direcţia itinerariilor principale de transport, lăsând o porţiune importantă complet
nedezvoltată. Infrastructura de transport, utilităţile şi serviciile publice sunt insuficient dezvoltate în
apropierea imediată a Craiovei.
Infrastructura transportului urban din toate zonele urbane ale judeţului Dolj sunt inegal dezvoltate, iar în
general se relevă un nivel scăzut de modernizare a drumurilor (10% în Bechet, Dăbuleni şi Segarcea
ajungând la aprox. 30 % în Craiova, Băileşti şi Calafat). Sistemul transportului public urban există doar
în cadrul Municipiului Craiova.
În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoarele domenii majore de intervenţie:
 Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea competitivităţii şi inovării

 Domeniul Major de intervenţie 2: Promovarea dezvoltării şi diversificării economiei
rurale
 Domeniul Major de intervenţie 3: Promovarea dezvoltării şi regenerării urbane
 Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea potenţialului turistic
III.4.2 Axa prioritară 2: Resurse umane
Buna performanţă a sistemului de învăţământ şi, în strânsă corelare, disponibilitatea pe piaţa muncii a
unor resurse umane calificate corespunzător sunt două dimensiuni cheie ale competitivităţii dintr-un
teritoriu.
Din acest punct de vedere, de o mare importanţă pentru judeţul Dolj este Universitatea din Craiova, ce
reprezintă al cincilea pol universitar la nivel naţional, oferă o mare varietate de oportunităţi educaţionale
şi asigură disponibilitatea unei forţe de muncă cu bune calificări în judeţ, cel puţin în zonele urbane.
Nivelul ridicat de pregătire al absolvenţilor Universităţii din Craiova, în special ieşiţi din facultăţile
tehnice, este apreciat la nivel internaţional. Deşi evoluţia numărului de studenţi rămâne sub nivelul
naţional, începând cu anul 2001 Universitatea din Craiova a înregistrat o continuă creştere în ceea ce
priveşte numărul studenţilor, preferinţa manifestându-se către facultatea de agricultură precum şi către
disciplinele tehnice şi ştiinţifice.
In ceea ce priveşte sectorul pre-universitar, o reducere drastică a numărului de unităţi de învăţământ a
caracterizat perioada 2001-2006: în special, acest fenomen a afectat zonele rurale, în care numărul de
structuri dedicate a scăzut cu 70%, de la 392 la 122. Numărul de elevi înscrişi, în aceeaşi perioadă, a
înregistrat o scădere de 9,82%, în strânsă legătură cu scăderea ponderii grupului de persoane cu vârstă
cuprinsă între 0-14 ani. În plus, în zonele rurale, în situaţia în care infrastructurile de transport sunt
limitate sau necesită adesea reparaţii şi modernizări, reducerea dramatică a unităţilor de învăţământ
151
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
constituie un factor care accentuează probleme privind accesul la şcoală afectând astfel dreptul la
educaţie al elevilor din zonele rurale.
Totuşi, trebuie remarcat faptul că în ultimii ani reţeaua unităţilor de învăţământ din Judeţ Dolj a fost
reorganizată şi reabilitată sub coordonarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, prin aplicarea
prevederilor legii nr 354/2004 pentru modificarea şi completarea legii învăţământului nr 84/1995 şi a
nominalizării judeţului Dolj (conform H.G. nr 1942/2004) ca Judeţ PILOT în aplicarea sistemului de
finanţare prevăzut în Legea nr 84/1995.
Mai în detaliu, în 2005, au fost reabilitate un număr de 19 unităţi de învăţământ (dintre care 6 din mediul
urban, pe Programul de Relansare a Infrastructurii Şcolare – PRIS şi 13 din mediul rural, pe Proiectul
pentru Învăţământul Rural – PIR).
Piaţa muncii din Dolj este caracterizată printr-o rată de şomaj scăzută de – 6,3% în 2005 – care se află
sub media regională şi naţională. Pe de altă parte, rata ocupării a înregistrat o reducere progresivă dar
continuă, diminuându-se cu 5 puncte procentuale în decurs de 5 ani şi ajungând, în 2005, la 60,6%.
Analiza datelor în funcţie de gen relevă deosebiri: rata şomajului pentru bărbaţi depăşeşte nivelul ratei
şomajului la femei cu 2,6 puncte procentuale şi, în mod similar, rata de ocupare a bărbaţiilor este mai
scăzută decât cea a femeilor cu 2,5 puncte procentuale. Cele mai vulnerabile categorii profesionale pe
piaţa muncii, care înregistrează cele mai mari nivele de şomaj şi beneficiază de drepturi băneşti,
cuprind persoanele cu un nivel scăzut de educaţie şi studii vocaţionale, în timp ce, în ceea ce priveşte
grupurile de vârstă, cei mai afectaţi sunt tinerii (sub 25) şi adulţii între 30 şi 49 de ani.
De asemenea putem menţiona persoanele cu o incapacitate permanentă de muncă, care reprezintă 7%
dintre persoanele în vârstă de muncă, numărul lor înregistrând o creştere atipică de aproximativ 21% în
2001-2005.
În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoarele domenii majore de intervenţie:
 Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea adaptabilităţii resurselor umane în

sectorul industrial
 Domeniul Major de intervenţie 2: Dezvoltarea resurselor umane în mediul rural
 Domeniul Major de intervenţie 3: Calificarea şi recalificarea resurselor umane în sectorul
serviciilor
 Domeniul Major de intervenţie 4: Incluziunea socială
III.4.3 Axa Prioritară 3: Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructura Socială
Accesibilitatea unui teritoriu, mişcarea liberă şi simplă a oamenilor şi bunurilor, este o condiţie
preliminară de bază pentru dezvoltarea socio-economică a teritoriului. Mai mult, în contextul procesului
de globalizare şi extinderii societăţii bazate pe cunoaştere, accesibilitatea spaţială la nivelul teritoriului
nu mai este suficientă pentru a asigura integrarea economiei şi societăţii în comunitatea mondială:
dotarea cu o infrastructură de conectivitate, ce include infrastructura de sprijin în domeniul
telecomunicaţiilor şi IT, reprezintă un element cheie pentru menţinerea şi creşterea competitivităţii
economice, şi promovarea dezvoltării resurselor umane.
Judeţul Dolj este localizat într-o poziţie bună în comparaţie cu rutele europene principale, fiind traversat
de două Coridoare Pan - Europene, Coridorul Pan - European IV (cale ferată şi drum) şi Coridor Pan -
European VII (Fluviul Dunărea).
Totuşi, infrastructura de transport prezintă câteva neajunsuri majore, inclusiv:
- un nivel scăzut de modernizare atât a drumurilor cât şi a reţelei de cale ferată, ce afectează în
principal accesibilitatea la multe zone rurale;
- o slabă utilizare a infrastructurii aeriene existente (Aeroportul Craiova);
- o folosire limitată a Fluviului Dunărea ca şi rută/ cale navigabilă, porturile Dunării fiind slab dotate;
- o disponibilitate limitată a structurilor intermodale şi logistice.
152
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
În ceea ce priveşte infrastructura drumurilor, trebuie să remarcăm două aspecte: o foarte scăzută
densitate a reţelei de drumuri pe suprafaţa totală (29,6 km / km2); un grad inegal de modernizare a
infrastructurii drumurilor în zonele urbane şi rurale, unde doar 7% din drumuri judeţene şi comunale sunt
pe deplin modernizate.
Pe de altă parte, infrastructura de cale ferată nu este dotată cu o conexiune de mare viteză, doar 37%
din totalul liniilor de cale ferată este electrificat iar densitatea căilor ferate pe suprafaţa teritoriului (30
km/1,000 km2) este mult sub media naţională (45,9 km/km2).
In ceea ce priveşte infrastructura de transport aerian, aeroportul Craiova ar putea să fie consolidat,
efectuând lucrării de modernizare şi mărind numărul de curse regulate, ce includ, în momentul de faţă,
atât zboruri din/spre Italia, Germania şi Ucraina cât şi zboruri interne, iar numărul de pasageri este încă
redus faţă de volum total de pasageri înregistrat în România, care este în principal realizat de către
aeroporturile din Bucureşti.
In ceea ce priveşte infrastructura de transport maritim, porturile nu sunt de asemenea pe deplin
dezvoltate şi valorificate. In judeţul Dolj, localităţile Calafat şi Bechet găzduiesc două dintre cele 19
porturi localizate pe Dunăre; totuşi, trecerea de la cele 2 porturi din judeţul Dolj către Bulgaria este
realizată acum cu bacul. Trebuie totuşi menţionat ca modernizarea portului Calafat este citată în Legea
Nr. 203/2003 ca unul dintre proiectele prioritare în domeniul transportului spre a fi implementat până în
2015. Mai mult, în cadrul Programului Phare CBC 2004/ Cooperare Transfrontalieră se află în curs de
implementare Proiectul de “Îmbunătăţirea infrastructurii de legătură în punctul de trecere a frontierei
Rast - Lom”, promovat de către Consiliul Judeţean Dolj şi având ca termen de finalizare data de 30
noiembrie 2008.
Luând în considerare perspectiva de creştere a traficului comercial între România şi alte ţări din UE (în
special Bulgaria) în următorii ani după aderare, pe lângă îmbunătăţirea şi modernizarea reţelei de căi
ferate şi valorificarea rolului aeroportului din Craiova în sudul României, dezvoltarea infrastructurii de
transport trebuie de asemenea să includă crearea de poli de depozitare si logistică.
Pe de altă parte, infrastructura de conectivitate trebuie ulterior dezvoltată şi îmbunătăţită, chiar dacă
nivelul de dezvoltare al acesteia este mai ridicat decât cel regional, (de ex. abonaţii telefonici la fiecare
100 de locuitori). Datele privind conexiunile de Internet disponibile evidenţiază ca în 2005, 1,5% dintre
cererile de Acces la Internet din România au fost înregistrate în judeţul Dolj, ceea ce reprezintă un nivel
foarte scăzut considerând faptul că judeţul cuprinde cca. 3% din populaţia la nivel naţional. Accesul
redus la societatea şi economia informaţiei este de asemenea dezvăluit de date referitoare la nivelul de
computerizare al întreprinderilor din regiunea Sud-Vest Oltenia 26(2003): în cadrul întreprinderilor, doar
6% din acestea erau conectate la Internet, în timp ce doar 7,2 calculatoare erau disponibile la 100 de
angajaţi.
Totuşi, trebuie remarcat faptul că, datorită evoluţiilor rapide ce caracterizează sectorul
telecomunicaţiilor, datele privind anul 2005, furnizate de către Institutul Naţional de Statistică şi
disponibile în momentul de faţă, ar putea să nu mai fie de actualitate, iar numărul utilizatorilor de
internet şi servicii de telefonie în cadrul Judeţului Dolj să fie mult mai mare.
În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse urmãtoarele domenii majore de intervenţie:
 Domeniul Major de intervenţie 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport în mediul urban

şi rural
 Domeniul Major de intervenţie 2: Imbunãtãţirea infrastructurii ICT
 Domeniul Major de intervenţie 3: Facilitãţi intermodale şi logistice
 Domeniul Major de intervenţie 4: Dezvoltarea infrastructurii sociale
26 Nici o dezagregare la nivelul judeţului nu este disponibilã

153
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
III.4.4 Axa Prioritară 4: Mediu şi Energie
Conservarea resurselor naturale este un element esenţial pentru promovarea unei dezvoltări socio-
economice sustenabile precum şi pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei. De fapt,
un mediu poluat reduce atractivitatea teritoriului pentru afaceri, compromiţând perspectiva dezvoltării
pentru generaţiile viitoare, şi afectează sănătatea populaţiei de asemenea.
Judeţul Dolj are un teren fertil şi un patrimoniu natural bogat. Totuşi, activităţile umane (în special
activităţile industriale tradiţionale, precum industria chimică şi sectorul energiei), şi o gestiune a
resurselor care nu respectă întotdeauna standardul cerut, a compromis parţial calitatea mediului. Mai
mult, trebuie să menţionăm că judeţul este grav expus procesului de deşertificare (65% din terenurile
forestiere sunt afectate) şi este caracterizat printr-o incidenţa relevantă a riscurilor de mediu, care sunt
legate nu doar de activităţile umane (cum ar fi în cazul riscurilor tehnologice ce derivă din activităţi
industriale şi transporturi) dar şi de condiţiile naturale atmosferice (de ex. inundaţii si alunecări de
teren), şi ar putea fi prevenite prin măsuri adecvate.
Judeţul Dolj este traversat de două cursuri de apă principale, Dunărea (150 km) şi Jiul (140 km), în
timp ce râurile minore aparţin fie primului sau celui de-al doilea bazin hidrografic, cu excepţia râului
Teslui, care traversează judeţul pe o lungime de 73 km şi este un afluent al râului Olt.
Judeţul Dolj este caracterizat prin prezenţa câtorva habitate naturale tipice mediului de stepă şi silvo-
stepă, inclusiv 19 tipuri de habitate naturale introduse în baza de date NATURA 2000 si câteva specii
sălbatice de floră şi faună. Judeţul include de asemenea propuneri de site-uri NATURA 2000, din care,
5 sunt Zone de Protecţie Speciale avifaunistice (SPA) şi 3 sunt Site-uri de Importanţă Comunitară (SCI),
conform Directivelor 92/43/CEE si 79/409/CEE. Acest patrimoniu natural trebuie să fie mai bine protejat
şi valorificat printr-un sistem de gestiune corespunzător.
Apa pentru uz casnic şi consum industrial din judeţul Dolj este extrasă atât din râul Jiu cât şi din fluviul
Dunărea şi este în principal destinată alimentării unităţilor termice, utilităţilor publice precum şi unităţilor
industriale.
In 2005, caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apei de suprafaţă din judeţul Dolj au fost
monitorizate în 11 secţiuni ale râului Jiu şi 14 secţiuni ale Dunãrii. Toate secţiunile analizate arată
nivelele de calitate generală I şi II, exceptând 50 km în secţiunile râului Balasan şi în jos spre Baileşti, la
confluenţa cu Dunãrea, unde calitatea generală a apei rezultă deteriorată.
Calitatea apei de suprafaţă si a apei subterane este grav afectată de evacuarea directă a apelor uzate
din principalele unităţi industriale, precum şi de la populaţie27, acolo unde staţiile de epurare lipsesc sau
necesită modernizare (în municipiul Craiova este în construcţie o staţie de epurare).
Calitatea vieţii în judeţul Dolj este afectată de dotarea redusă a infrastructurilor, în special în zonele
rurale. Din acest punct de vedere, ar trebui menţionat faptul că în 2005 peste 91% din lungimea simplă
a conductelor de distribuire a apei potabile se află în oraşe şi municipalităţi (54,79% la nivel naţional),
cea ce înseamnă că o mare parte din zona rurală din Judeţul Dolj nu este deservită. Trebuie, totuşi,
menţionat faptul ca echiparea teritoriului cu infrastructura de gospodărire a apelor este în curs de
realizare şi în ultimi doi ani procesul a fost accelerat. Mai în detaliu, în 2007 un număr de 31 de proiecte
privind lucrări de conectare la sistemul de gospodărire a apelor (din care 27 de alimentare cu apa şi 4
de canalizare) au fost finalizate, iar 13 proiecte similare se află în curs de finalizare şi încă 17 sunt în
curs de execuţie
Pe de altă parte, poluarea aerului nu pare a fi o problemă majoră în judeţ, exceptând principalele centre
urbane şi în apropierea marilor complexe industriale. Cele mai relevante surse de substanţe poluante
sunt: combustiile din sectorul energetic, industria de procesare şi combustiile non-industriale, Centralele
27 In 2006, Agentia Localã Dolj de Mediu a identificat 106 surse de poluare.

154
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Termice din Craiova, traficul rutier şi Complexul Chimic Doljchim. În judeţul Dolj se înregistrează de
asemenea unele valori de prafuri suspendate şi depozitate care depăşesc nivelul maxim admis.
Gestionarea deşeurilor în cadrul judeţului Dolj este asigurată de un operator autorizaţ care activează în
municipiul Craiova, şi un serviciu specializat în primăriile oraşelor Filiaşi, Calafat, Băileşti şi Segarcea.
Cantitatea de deşeuri urbane colectate anual (2005) în municipiile Craiova (440,8 kg/locuitor) şi Băileşti
(408,58 kg/locuitor) este aproape comparabilă cu cantitatea colectată în principalele capitale europene.
Colectarea sistematică a deşeurilor nu se realizează în zonele rurale. Deşeurile din mediul urban nu
sunt tratate înainte de a fi depozitate într-una dintre cele 5 gropi de gunoi existente în judeţ. Gropile de
gunoi existente se vor închide până în 2009.
Sistemul de gestionare a deşeurilor trebuie îmbunătăţit şi extins pentru a evita contaminarea solului în
viitor şi deteriorarea sănătăţii populaţiei. De aceea ar trebui promovate sisteme inovatoare, inclusiv de
colectare selectivă a deşeurilor, şi ar trebui desfăşurate campanii de informare.
Planul pentru Analiza si Acoperirea Riscurilor in Judeţul Dolj, aprobat în octombrie 2007 de către
Consiliul Judeţean Dolj, stabileşte cadrul instituţional şi operaţional pentru gestiunea riscurilor în judeţul
Dolj; 44 de instituţii si operatori sunt implicaţi în acest proces.
Cele mai relevante riscuri naturale in Dolj sunt inundaţiile, alunecările de teren şi cutremurele, judeţul
fiind localizat în zona de seismicitate medie cu gradul 8, cu perioadă de revenire de 50 ÷ 100 de ani.
Există 19 amenajări hidroameliorative cu o suprafaţă de desecare de 115.000 ha, având rol de
desecare şi drenaj pentru eliminarea excesului de umiditate de pe terenurile agricole.
În scopul de a prevenii inundaţiile, s-au realizat lucrări de îndiguire, s-a regularizat cursul râurilor şi s-au
amenajat lacuri de acumulare, pentru 390 km lungime totală de diguri, 223 km cursuri de apă
regularizate şi 4 lacuri de acumulare, în împrejurimile principalelor cursuri de apă.
Cu toate că îndiguirea şi sistemele de drenaj acoperă 70.567 ha de teren agricol (12% din totalul
terenurilor agricole) peste 70% din localităţile din judeţul Dolj au fost afectate de inundaţii.
Judeţul Dolj, a fost grav afectat de inundaţiile din primăvara anului 2006 înregistrând peste 53% din
totalul persoanelor evacuate din toată ţara.
Pe de altă parte, riscurile tehnologice derivă, în principal, din: accidente cu substanţe periculoase,
(inclusiv din industria chimică / petrochimică şi sectorul energetic); activităţile industriale, care afectează
calitatea apei de suprafaţă şi subterane în special în zonele urbane; accidentele rutiere care implică
operatori care transportă substanţe periculoase (precum clorul, metanolul, uleiul uzat, substanţe
explozive). Riscul de mediu ridicat este de asemenea generat de transportul de deşeuri nucleare pe
ruta Dunării Bechet-Izmail-Tulcea precum şi de eventualele accidente ce ar putea avea loc la Centrala
electrică nucleară Kozlodui (Bulgaria).
În conformitate cu cele menţionate mai sus, sistemele şi măsurile de prevenire şi intervenţie în situaţii
de urgenţă ce derivă atât din riscuri naturale (in special inundaţii, dar şi cutremure şi alunecări de teren)
cât şi tehnologice, trebuie întărite.
În ceea ce priveşte infrastructura energetică, extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale este
relativ redusă; totuşi, în ultimii ani se înregistrează o tendinţă de creştere. Mai în detaliu, doar 6
localităţi, inclusiv două oraşe, sunt conectate la reţea de distribuţie a gazelor naturale. În ceea ce
priveşte consumul de energie, este de remarcat faptul că, în perioada 2001-2005, consumul de gaz, pe
total, a înregistrat o creştere remarcabilă (+ 66,41%), în timp ce cantitatea de gaz distribuită pentru uz
casnic a înregistrat, în aceeaşi perioadă, o scădere substanţială (- 27,25%). Descreşterea volumului
gazelor distribuite pentru uz casnic poate fi datorată atât îmbunătăţirii condiţiilor de izolare termică a
locuinţelor cât şi creşterii eficienţei sistemelor de instalaţii termice, dar ar mai putea fi legată şi de
descreşterea populaţiei. Chiar dacă consumul de gaze naturale este în creştere, cantitatea de gaze
naturale consumată în judeţul Dolj rămâne scăzută, în comparaţie cu datele la nivel naţional: în 2005,
au fost distribuiţi 331,2 mii mc de gaz natural la 1.000 locuitori (2005), ceea ce reprezintă 55% din
nivelul naţional în acelaşi an (599,5 mii mc/1000 locuitori).
155
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Pentru a asigura o mai bună calitate a vieţii pentru toată populaţia din judeţ, în special din zonele rurale,
precum şi pentru a reduce pierderile de energie, reţeaua de distribuţie a gazului natural trebuie să fie
extinsă şi modernizată.
În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoare domenii majore de intervenţie:
 Domeniul Major de intervenţie 1: Infrastructura şi managementul apei şi al deşeurilor în

mediul urban şi rural
 Domeniul Major de intervenţie 2: Managementul riscurilor de mediu
 Domeniul Major de intervenţie 3: Gazele naturale şi resursele energetice regenerabile
 Domeniul Major de intervenţie 4: Biodiversitate şi conservarea patrimoniului natural şi
cultural-istoric
III.4.5 Axa Prioritară 5: Capacitate Administrativă
Promovarea unei bune guvernări, inclusiv atât prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice cât şi prin
încurajarea participării populaţiei în procesul decizional, este o prioritate majoră atât în orientările
politicii din România cât şi din UE. Atingerea unui nivel adecvat de implicare a cetăţenilor este în mod
obligatoriu bazat pe “transparenţa” acţiunii publice, care are ca scop promovarea unor procese deschise
de luare de decizii şi de a face instituţiilor responsabile faţa de opinia publică. Din acest motiv, toate
instituţiile ar trebui să comunice în mod activ şi să informeze publicul asupra ceea ce trebuie să facă şi
asupra deciziilor luate, folosind un limbaj accesibil şi care poate fi înţeles.
Nevoia de a investi în capacitatea administrativă şi instituţională este recunoscută şi în Liniile Directoare
Strategice Comunitare în materie de Coeziune, în acele State Membre ale Uniunii Europene în care
performanţa socio-economică şi capacitatea administrativă constituie unele dintre provocările principale.
Dezvoltarea capacităţii administrative la nivelul administraţiei publice locale se referă la un ansamblu de
schimbări structurale şi de proces care ar permite guvernelor locale să îmbunătăţească formularea şi
implementarea programelor în scopul de a obţine rezultatele cele mai bune conform aşteptărilor
cetăţenilor.
Principalele instituţii publice ale judeţului Dolj – Consiliul Judeţean, Prefectura şi Primăria Craiova – au
website-uri active care oferă cetăţenilor o mare varietate de informaţii detaliate. Spre exemplu, în cazul
website-ului municipiului Craiova, utilizatorul poate realiza plata on-line a taxelor şi impozitelor şi poate
adresa comentarii Departamentelor Primăriei. 132 de instituţii publice ale judeţului Dolj – inclusiv
Consiliul Judeţean Dolj , Prefectura, 20 instituţii subordonate şi 112 comune şi oraşe – sunt conectate şi
pot interacţiona printr-o reţea de Intranet extinsă.
În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoare domenii majore de intervenţie:
 Domeniul Major de intervenţie 1: Îmbunătăţirea infrastructurii administrative

 Domeniul Major de intervenţie 2: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice
 Domeniul Major de intervenţie 3: Dezvoltarea E-Guvernării
 Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea parteneriatelor locale
156
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
III.5 Măsuri şi direcţii de acţiune

III.5.1 Axa Prioritară 1: Competitivitate
Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea competitivităţii şi a inovării
Operaţiuni Indicative
 Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor de importanţă judeţeană
 Înfiinţarea unor clustere şi poluri de excelenţă în sectoarele cheie de producţie
 Sprijinirea investiţiilor tangibile şi intangibile (echipamente, sisteme de calitate, măsuri pentru
internaţionalizarea afacerilor etc..), inclusiv prin credite
 Promovarea investiţiilor străine
 Reabilitarea şi re-folosirea siturilor industriale poluate şi neutilizate
 Sprijinirea creşterii competitivităţii IMM-urilor din sectorul industrial şi serviciilor, inclusiv prin
îmbunătăţirea sistemelor de producţie, utilizarea inovării şi introducerea unor procese/produse
sustenabile la nivelul mediului
 Dezvoltarea parteneriatului şi colaborării între sectorul economic, învăţământul superior şi
cercetare-dezvoltare (inclusiv prin crearea unui cadru organizator concret, din care aceste
instituţii să fie parte)
 Dezvoltarea competitivităţii sectorului cercetării la nivelul naţional şi internaţional
 Dezvoltarea accesului întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, inclusiv
prin îmbunătăţirea infrastructurii C&D şi creşterea inovării în cadrul întreprinderilor
 Dezvoltarea e-economiei, prin îmbunătăţirea sistemelor IT din cadrul IMM-urilor
 Înfiinţarea pieţei de gross ca prioritate pe termen mediu şi lung
 Înfiinţarea unei burse regionale la Craiova
Domeniul Major de intervenţie 2: Promovarea dezvoltării şi diversificării economiei rurale
 Investiţii pentru renovarea satelor
 Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor non agricole
 Învestiţii pentru crearea micro-întreprinderilor
 Sprijinirea organizării şi dezvoltării de programe de schimb de experienţă pentru producătorii
agricoli
 Sprijinirea organizării şi dezvoltării parteneriatelor public-private LEADER (GAL) şi elaborarea
strategiilor de dezvoltare locală
 Sprijinirea măsurilor de agro-mediu (pe suprafaţa) (pajişti, agricultura ecologică)
 Sprijinirea măsurilor de primă împădurire a terenului agricol sau neagricol
 Modernizarea exploataţiilor agricole
 Dezvoltarea şi modernizarea unităţilor de procesare a produselor agricole şi silvice
 Modernizarea infrastructurii agricole şi silvice
 Promovarea înfiinţării grupurilor de producători agricoli
 Formarea profesională a producătorilor agricoli
 Promovarea angajării tinerilor în activităţi agricole
 Dezvoltarea serviciilor de consultanţă agricolă şi silvică
 Promovarea valorii produselor locale/susţinerea creării de branduri
 Subvenţionarea fermelor de creşterea animalelor
 Subvenţionarea prelucrării produselor lactate şi a cărnii în mediul rural
 Elaborarea Strategiilor de dezvoltare locală să se facă pe baze participative
 Încurajarea iniţiativelor şi structurilor asociative participative în mediul rural
157
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Domeniul Major de intervenţie 3: Promovarea dezvoltării şi regenerării urbane (proiecte

integrate)
 Dezvoltarea spaţiilor verzi din localităţile judeţului pentru a asigura până în 2013 indicele de 22
mp/locuitor
 Dezvoltarea planului integrat de dezvoltare a unei zone de acţiune urbană
 Reabilitarea infrastructurii urbane
 Îmbunătăţirea serviciilor urbane
 Dezvoltarea mediului de afaceri
 Reabilitarea infrastructurii sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale
 Sprijinirea constituirii zonei metropolitane Craiova
 Relocarea unităţilor militare, a penitenciarelor din interiorul oraşelor în perimetre extravilane
 Realizarea bazelor sportive şi de agrement şi construirea unor baze noi
 Sprijin pentru dezvoltarea municipiului Craiova ca centru cultural, educaţional, industrial al
regiunii SV Oltenia
 Gestionarea informatizată a documentaţiilor de urbanism şi a băncilor de date urbane
Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea potenţialului turistic
 Crearea/modernizarea de structuri adiacente turismului

 Reabilitarea şi valorificarea patrimoniului turistic de importanţă judeţeană şi regională (inclusiv,
turismul balnear, turismul cultural)
 Dezvoltarea infrastructurii turistice de importanţă judeţeană
 Promovarea identităţii locale şi judeţene
 Dezvoltarea turismului rural şi agroturismului
 Înfiinţarea unor centre de promovare a turismului
 Amenajare porturi turistice şi pontoane
 Amenajare structuri de pescuit şi vânătoare
 Dezvoltarea turismului de divertisment (Aqua Park, Spa Center, Sală Bowling, Bazin Olimpic,
Carting, ATV-uri, Paint-ball, Baze sportive)
 Dezvoltarea turismului educaţional (Tabăra Marin Sorescu, Tabăra Micii Inventatori “Henri
Coanda”, Tabăra de creaţie)
 Asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru Judeţul Dolj şi pentru avantajele sale
turistice.
 Includerea în circuitul turistic a noi resurse: sate turistice pentru valorificarea valenţelor
etnofolclorice şi a sărbătorilor populare şi puncte turistice pentru turismul de week-end,
pescuitul sportiv şi vânătoare sau turismul de tranzit.
III.5.2 Axa Prioritară 2: Resurse Umane
Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea adaptabilităţii resurselor umane în sectorul

industrial
 Promovarea formării pentru angajaţii din domeniul industrial în vederea îmbunătăţirii şi

actualizării abilităţilor acestora, a sporirii calităţii muncii şi a productivităţii;
158
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 Promovarea formării în noile tehnologii;

 Sprijinirea metodelor inovatoare pentru managementul şi organizarea flexibilă a muncii
 Îmbunătăţirea calităţii şi a securităţii mediului de lucru
 Promovarea de măsuri având ca şi ţintă reconcilierea muncă-familie
 Promovarea formării şi perfecţionării angajaţilor conform cerinţelor actuale şi perspectivele
pieţei muncii
 Promovarea parteneriatului public-privat
 Sprijinirea proiectelor de dezvoltare a Centrelor de Formare Profesională existente şi
diversificarea specializărilor
 Dezvoltarea unor programe pentru cunoaşterea legislaţiei
Domeniul Major de intervenţie 2: Dezvoltarea resurselor umane în mediul rural
 Promovarea programelor integrate pentru formare, ocupare şi alte măsuri de sprijin pentru
populaţia din zonele rurale, menite să reducă agricultura de subzistenţă ;
 Sprijin acordat intervenţiilor pentru promovarea mobilităţii geografice şi ocupaţionale a forţei de
muncă din zonele rurale ;
 Îmbunătăţirea condiţiei de sănătate a populaţiei din mediul rural, precum şi de mediu în zonele
rurale, sporirea motivării şi a disponibilităţii acestora de a intra pe piaţa muncii ;
 Sprijinirea membrilor dependenţi de familie, servicii de asistenţă şi alte activităţi asociate care
determină individul să participe pe piaţa muncii ;
 Promovarea programelor care sprijină şi încurajează demararea unei afaceri în activităţi
diferite de cele agricole
 Promovarea măsurilor şi programelor care sprijină participarea copiilor în procesul instructiv-
educativ
 Realizarea unor centre de Formare Continuă în domeniul agricol
 Dezvoltarea unor intervenţii privind diseminarea aspectelor de legislaţie.
Domeniul Major de intervenţie 3: Calificarea şi recalificarea resurselor umane în sectorul

serviciilor
 Promovarea formării pentru angajaţii din sectorul de servicii în vederea îmbunătăţirii şi

actualizării abilităţilor acestora, sporirea calităţii muncii şi a productivităţii
 Promovarea formării în TIC şi noile tehnologii
 Sprijinirea metodelor inovatoare pentru management
 Promovarea măsurilor care au ca ţintă reconcilierea muncă-familie
 Promovarea şi dezvoltarea metodelor inovatoare în management şi marketing
Domeniul Major de intervenţie 4: Incluziunea socială
 Programe de formare pentru dezvoltarea abilităţilor de bază şi a calificărilor pentru grupurile

vulnerabile
 Dezvoltarea de programe specifice pentru integrarea şi reintegrarea grupurilor vulnerabile pe
piaţa muncii (i.e. măsuri de stimulare pentru angajatori)
 Dezvoltarea de instrumente adecvate şi metode pentru furnizarea de servicii sociale
 Dezvoltarea de programe de formare pentru specialiştii implicaţi în serviciile sociale
159
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 Cercetări şi studii despre economia socială

 Promovarea unor măsuri şi programe care sprijină participarea copiilor în procesul instructiv-
educaţional
 Cercetări, studii şi programe de dezvoltare a economiei sociale.
III.5.3 Axa Prioritară 3: Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructura Socială
Domeniul Major de intervenţie 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport în mediul urban şi rural
 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene

 Reabilitarea şi modernizarea reţelei străzilor urbane
 Construcţia/reabilitarea/modernizarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean
 Realizarea centurii ocolitoare de Sud a municipiului Craiova
 Realizarea drumului express Craiova-Piteşti
 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere pe Axa TEN-T 7 (Craiova-Calafat)
 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare pe Axa TEN-T 22 (Craiova-Calafat)
 Reabilitarea drumului naţional Craiova –Calafat pentru a fi transformat în drum express
 Reabilitarea drumului naţional Craiova –Bechet pentru a fi transformat în drum express
 Reabilitarea drumului naţional Craiova –Caracal pentru a fi transformat în drum express
 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii navale pe Axa TEN-T 17 (Dunărea)
 Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază în mediul rural (înfiinţarea de drumuri noi,
extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local, reabilitarea şi modernizarea
podurilor şi podeţelor judeţene şi locale)
 Modernizarea staţilor de cale ferată în zona sudică a judeţului
 Reabilitarea podurilor şi a tunelelor de cale ferată (TEN-T) în zona sudică a judeţului
 Modernizarea şi dezvoltarea porturilor pe Dunăre
 Modernizarea şi dezvoltarea aeroportului Craiova
 Construcţia / Reabilitarea drumurilor care asigură dezvoltarea turismului rural, serviciilor,
conservarea patrimoniului cultural din mediul rural şi punerea în valoare a acestuia.
 Crearea unor reţele de transport public suburban, gen tramvai, rame electrice.
 Crearea unor reţele de transport public judeţean dotată cu vehicole de calitate.
 Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru o comunitate locală, în
zonele unde o astfel de investiţie nu este atractivă pentru companiile private dar care este
indispensabilă pentru comunitate, inclusiv construirea de staţii de autobuz
.
Domeniul Major de intervenţie 2: Imbunãtãţirea infrastructurii ICT
 Promovarea accesului la broad band şi la serviciile conexe

 Sprijinirea administraţilor publice locale pentru realizarea reţelelor broad band în zone de eşec
ale pieţii (zonele rurale şi urbane defavorizate)
 Sprijinirea IMM-urilor şi structurilor asociative ale acestora pentru realizarea reţelelor broad
band în zone de eşec ale pieţii (zonele rurale şi urbane defavorizate)
 Dezvoltarea reţelelor broad band în cadrul unităţilor şcolare
160
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Domeniul Major de intervenţie 3: Facilitãţi intermodale şi logistice
 Dezvoltarea facilităţilor intermodale

 Dezvoltarea polurilor logistice şi de colectare
 Dezvoltarea unor facilităţi şi structuri de depozitare şi colectare a produselor agroalimentare
Domeniul Major de intervenţie 4: Dezvoltarea infrastructurii sociale
 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale

 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sănătăţii
 Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferentă serviciilor sociale precum centrele de îngrijire
copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale.
 Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii inclusiv dotarea acestora; renovarea,
modernizarea a celor existente.
 Investiţii de renovare, modernizare şi dotarea aferentă a aşeămintelor culturale
III.5.4 Axa Prioritară 4: Mediu şi Energie
Domeniul Major de intervenţie 1: Infrastructura şi managementul apei şi al deşeurilor în mediul

urban şi rural
 Construcţia, reabilitarea, modernizarea reţelelor de apă potabilă

 Construcţia, reabilitarea staţiilor de tratare pentru apă potabilă
 Construcţia, reabilitarea, modernizarea sistemelor de canalizare
 Construcţia, reabilitarea staţiilor de epurare ape uzate
 Eficientizarea reţelelor de apă potabilă existente
 Reabilitarea sistemelor de irigaţie şi desecari (asecari) din sudul judeţului cu eficientizarea
costurilo pe toate treptele de pompare
 Realizarea de puţuri la mare adâncime în vederea irigării suprafeţelor agricole care nu pot fi
racordate la sisteme de irigaţii existente
 Dezvoltarea unor reţele IT pentru monitorizarea factorilor care poluează cursurile de apa şi a
mediului
 Închiderea depozitelor neconforme pentru deşeuri
 Construirea facilităţilor pentru colectarea şi eliminarea deşeurilor
 Construirea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor
 Construirea unităţilor pentru prelucrarea deşeurilor de hârtie
 Construirea unităţilor pentru prelucrarea deşeurilor de materiale plastice
 Construirea unităţilor pentru prelucrarea deşeurilor de sticlă
 Construirea staţiilor de transfer şi a sistemelor de reciclare şi compostare
 Construirea facilităţilor pentru colectarea separată a deşeurilor periculoase sau speciale
 Valorificarea deşeurilor colectate selectiv
 Construirea unor centrale de incinerare-cogenerare.
 Construirea de unităţi de reciclare a deşeurilor recuperate ca urmare a colectării selective
161
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 Construirea unor unităţi pentru reciclarea apaturii electrocasnice scoase din uz.
 Mărirea debitului de captare a apei
 Mărirea capacităţilor de înmagazinare.
Domeniul Major de intervenţie 2: Managementul riscurilor de mediu
 Infrastructură pentru prevenirea şi atenuarea efectelor inundaţiilor

 Instruirea populaţiei în vederea reducerii riscurilor
 Elaborarea unei hărţi privind riscul de inundaţii pe teritoriul judeţului Dolj
 Prevenirea şi atenuarea riscului tehnologic legat de activitatea industrială şi de transporturi
 Dotarea cu echipament specific pentru intervenţii în caz de urgenţă (inclusiv incendii, inundaţii
etc..)
 Elaborarea de hărţi de risc pentru alunecări de teren şi cutremure.
Domeniul Major de intervenţie 3: Gazele naturale şi resursele energetice regenerabile
 Prima înfiinţare, extinderea şi modernizarea reţelelor de alimentare a gazelor naturale

 Investiţii în sisteme de producere a energiei electrice şi termice din surse regenerabile
 Construirea şi modernizarea unităţilor de cogenerare
 Dezvoltarea surselor de energie alternativă (ex crearea centralelor eoliene)
 Promovarea şi stimularea folosirii vehiculelor electrice ne-poluante
 Dezvoltarea pistelor speciale de transport in şi între localităţii învecinate
 Realizarea unor studii de energetica rurală (analiză şi strategie)
 Amenajarea hidrografică a râului Jiu (microhidrocentrale)
 Realizarea unor centre pilot dotate cu instalaţii demostrative sau cu instalaţii industriale
specializate.
Domeniul Major de intervenţie 4: Biodiversitate şi conservarea patrimoniului natural şi cultural-

istoric
 Măsuri de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor

 Construirea şi îmbunătăţirea infrastructurii în ariile protejate
 Sprijinirea biodiversităţii
 Stabilirea sistemelor de monitorizare pentru ariile protejate
 Măsuri pentru reducerea fenomenului de deşertificare prin reinpăduriri
 Măsuri de protejare a solului şi subsolului prin refacerea ecologică a solurilor poluate
 Stabilirea unor programe (strategii) judeţene pentru reducerea procesului de deşertificare.
 Extinderea protecţiei nu numai asupra rezervaţiilor naturale declarate ci şi asupra peisajului
natural.
 Creearea de structuri de specialitate şi de pregătire a cadrelor în domeniile: ecologie, ingineria
mediului, gestionarea resurselor naturale, conform principiului dezvoltării durabile.
 Protejarea patrimoniului cultural de interes local în mediul urban şi rural
 Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural
 Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial)
162
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 Achiziţionarea de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.

 Măsuri de restaurare a zonelor construite protejate
III.5.5 Axa Prioritară 5: Capacitatea Administrativă
Domeniul Major de intervenţie 1: Îmbunătăţirea infrastructurii administrative
 Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi / sau a reţelei publice de
iluminat
 Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală şi urbană (parcuri,
spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete).
 Renovarea clădirilor publice (ex. primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru
organizarea de târguri etc.
 Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere
spaţii verzi)
Domeniul Major de intervenţie 2: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice
 Formarea profesională a funcţionarilor publici

 Dezvoltarea eficienţei organizaţionale a administraţiei publice
 Promovarea descentralizării serviciilor publice la nivel local
 Promovarea unor activităţi de informare în teritoriu.
 Promovarea unui centru regional de Formare Continuă pentru funcţionari publici
Domeniul Major de intervenţie 3: Dezvoltarea E-Guvernării
 Dezvoltarea sistemelor de e-guvernare şi difuzarea broadband în cadrul administraţiior publice

locale
 Sprijinirea aplicaţilor e-learning
 Dezvoltarea sistemelor de e-sănătate şi difuzarea broadband
 Dezvoltarea sistemelor IT din cadrul administraţiei publice locale
Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea parteneriatelor locale
 Sprijinirea parteneriatelor între actorii dezvoltării comunitare (patronate, sindicate, sectorul

non-guvernamental, instituţii publice, mediul de afaceri, alte entităţi etc);
 Sprijinirea dezvoltării parteneriatului prin elaborarea de planuri de acţiune
 Întărirea capacităţii de dezbateri publice a conducerii şi alte evenimente participative
 Sprijinirea şi dezvoltarea parteneriatelor actorilor locali pentru accesul la fondurile europene şi
guvernamentale
163
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
III.6 Ierarhizarea proiectelor de investiţii
III.6.1 Criterii de acces
Criteriile de acces reprezintă un instrument util pentru a realiza o analiză preliminară privind calitatea
strategică şi de prioritate a proiectelor. Un proiect care nu îndeplineşte toate criteriile de acces nu va fi
analizat mai departe prin criteriile cheie şi specifice pe domenii majore de intervenţie.
CRITERII DE ACCES DA NU
1 Proiectul contribuie la cel puţin unul din obiectivele Strategiei

de dezvoltare a judeţului Dolj 2007-2013
2 Proiectul corespunde uneia sau mai multor operaţiuni indicative definite în Strategia
de dezvoltare a judeţului Dolj 2007-2013
3 Obiectivele proiectului sunt clar definite
4 Proiectul va genera probabil un beneficiu adiţional şi sustenabil pentru dezvoltarea

socio-economică a zonei
5 Proiectul nu dublează intervenţiile existente

6 Proiectul nu va cauza pagube ireparabile sau nu va avea un efect negativ semnificativ
asupra cadrelor naturale şi construite de mediu ale judeţului
7 Proiectul nu va avea efecte adverse asupra habitatelor sau speciilor de importanţă

naţională şi europeană
8 Proiectul este în conformitate cu politicile, strategiile, planurile şi programele Uniunii

Europene, naţionale, regionale, judeţene şi locale
9 Proiectul respectă principiul non-discriminării
10 Există proceduri care asigură o monitorizare şi un management eficient al proiectului
13 Proiectul se încadrează în priorităţile Judeţului Dolj
III.6.2 Criterii cheie
Criteriile cheie relevă corespondenţa între proiecte şi obiectivele generale şi specifice ale strategiei.
Pentru a fi analizat mai departe prin criteriile specifice, un proiect trebuie să îndeplinească cel puţin un
criteriu cheie cu punctaj R (ex. dacă un proiect îndeplineşte toate criteriile cheie cu punctaj S nu va
trece la următoarea etapa de prioritizare).
164
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
CRITERII CHEIE Da Nu
(SMR28)
1 Proiectul este relevant pentru economia judeţului
2 Proiectul creează locuri de muncă prin efect direct sau multiplicator
3 Proiectul protejează locurile de muncă
4 Proiectul are efect de pârghie în atragerea de investiţii adiţionale din sectorul privat
5 Proiectul sprijină dezvoltarea unui sector existent sau cluster şi / sau asistă
înfiinţarea unui nou sector sau cluster implicat în dezvoltarea sectorului emergent
6 Proiectul contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea mediului global fizic al
judeţului
7 Proiectul contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea mediului socio-economic al
judeţului
8 Proiectul încurajează investiţiile
9 Proiectul contribuie la reducerea migraţiei populaţiei judeţene, inclusiv personalul
calificat
10 Proiectul sprijină dezvoltarea legăturilor productive între mediul de afaceri şi
institutele de cercetare – dezvoltare
11 Proiectul sprijină dezvoltarea legăturilor productive între angajatorii locali şi furnizorii
de formare
12 Proiectul asigură îmbunătăţirea mobilităţii interne şi externe a bunurilor şi
persoanelor
13 Proiectul sprijină conservarea mediului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei
14 Proiectul sprijină stabilirea unei reţele puternice de capacitate comunitară
15 Costurile necesare pentru implementarea proiectului
16 Proiectul este implementat printr-un partenariat public-privat
III.6.3 Criterii specifice
Criteriile specifice sunt formulate la nivel de Domeniu Major de Intervenţie. Fiecare criteriu poate să
primească un punctaj variabil între 0 şi 10. Punctajul atribuit fiecărui criteriu va fi ponderat, astfel încât
să reflecte importanţa criteriului pentru domeniul de intervenţie analizat.
Fiecărui criteriu i se atribuie una dintre următoarele ponderi:

÷ coeficient 1,5 (importanţă ridicată);
÷ coeficient 1 (importanţă medie);
÷ coeficient 0,5 (importanţă scazută).
Criteriile şi ponderile atribuite fiecărui domeniu major de intervenţie sunt rezultatul activităţilor pe grupuri
de lucru din cadrul Grupului de Reflecţie Strategică. Punctajul final pe baza căruia se vor prioritiza
proiectele se va obţine din suma punctajului primit de fiecare proiect pentru fiecare criteriu înmulţit cu
ponderea aferentă fiecărui criteriu.
AXA PRIORITARĂ 1: COMPETITIVITATE
Domeniu major de intervenţie 1: Promovarea competitivităţii şi inovării

Criteriu Pondere Punctaj Punctaj
Final
28 Ponderi diferite vor fi acordate la scăzut (S), mediu (M), ridicat (R).
165
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
maxim
Proiectul dezvoltă infrastructura de afaceri într-o zonă afectată de 1.5 0-10 15
declin industrial - restructurare
Proiectul promovează legăturile productive şi transferul de inovare 1.5 0-10 15
între universităţi, institute de cercetare şi dezvoltare, cercetare
industrială (în special întreprinderile mici, aplicaţii inovatoare şi de
înaltă tehnologie …..)
Proiectul utilizează noi tehnologii şi sisteme ecologice 1.5 0-10 15
Proiectul contribuie la înfiinţarea de clustere inovatoare 1 0-10 10
Proiectul are natură integrată 1.5 0-10 15
Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării 0.5 0-10 5
principiului egalităţii de şanse
Proiectul are un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării 1 0-10 10
principiului dezvoltării durabile
TOTAL 85
Domeniu major de intervenţie 2: Promovarea dezvoltării şi diversificării economiei rurale

Final
Maxim
Proiectul contribuie la sporirea diversificării venitului agricol, în 1.5 0-10 15
special în fermele de subzistenţă
Proiectul intervine în contextul sărăciei extreme a comunităţii 1.5 0-10 15
TOTAL 60
Domeniu major de intervenţie 3: Promovarea dezvoltării şi regenerării urbane

Final
Maxim
Proiectul dezvoltă infrastructura de afaceri într-o zonă afectată de 1 0-10 10
declin industrial - restructurare
Proiectul intervine în contextul sărăciei extreme a comunităţii 1.5 0-10 15
Proiectul contribuie la sporirea atractivităţii mediului rural şi urban 1.5 0-10 15
TOTAL 75
Domeniu major de intervenţie 4: Promovarea potenţialului turistic

Final
Maxim
Proiectul contribuie la sporirea diversificării venitului agricol, în 1.5 0-10 15
special în fermele de subzistenţă
166
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Proiectul contribuie la sporirea atractivităţii mediului rural şi urban 1 0-10 10

TOTAL 55
AXA PRIORITARĂ 2: RESURSE UMANE
Domeniu Major de intervenţie 1: Promovarea adaptabilităţii resurselor umane în sectorul industrial

Final
Maxim
Proiectul contribuie la creşterea competitivităţii economice 1.5 0-10 15
Proiectul creează şi păstrează locurile de muncă 1.5 0-10 15
TOTAL 60
Domeniu Major de intervenţie 2: Dezvoltarea resurselor umane în mediul rural

Final
Maxim
Proiectul creează şi păstrează locurile de muncă 1.5 0-10 15
TOTAL 60
Domeniu Major de intervenţie 3: Calificarea şi recalificarea resurselor umane în sectorul serviciilor

Final
Maxim
Proiectul creează şi păstrează locurile de muncă 1 0-10 10
TOTAL 55
167
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Domeniu Major de intervenţie 4: Incluziunea socială

Final
Maxim
Proiectul contribuie la creşterea incluziunii sociale a grupurilor 1.5 0-10 15
vulnerabile
Proiectul intervine în cazul unor situaţii de extremă sărăcie 1 0-10 10
individuală
TOTAL 55
AXA PRIORITARĂ 3: ACCESIBILITATE, CONECTIVITATE ŞI INFRASTRUCTURA SOCIALĂ
Domeniu major de intervenţie 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport în mediul urban şi rural

Final
Maxim
Proiectul are impact asupra unei ponderi relevante a populaţiei 1.5 0-10 15
judeţene
Proiectul contribuie la reducerea discrepanţei în ceea ce priveşte 1 0-10 10
nivelul de dezvoltare între mediul urban şi mediul rural
Proiectul contribuie la creşterea atractivităţi judeţului 1.5 0-10 15
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a speranţei de 0.5 0-10 5
viaţă
Proiectul îmbunătăţeşte accesul persoanelor la serviciile publice 0.5 0-10 5
Proiectul este coerent cu Coridoarele Pan-europene TEN-T 1 0-10 10
TOTAL 90
Domeniu major de intervenţie 2: Imbunãtãţirea infrastructurii ICT

Final
Maxim
judeţene
Proiectul contribuie la creşterea atractivităţii judeţului 1.5 0-10 15
168
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
TOTAL 60
Domeniu major de intervenţie 3: Facilitãţi intermodale şi logistice

Final
Maxim
judeţene
Proiectul contribuie la creşterea atractivităţii judeţului 1.5 0-10 15
TOTAL 65
Domeniu major de intervenţie 4: Dezvoltarea infrastructurii sociale

Final
Maxim
judeţene
viaţă
TOTAL 50
AXA PRIORITARĂ 4: MEDIU ŞI ENERGIE
Domeniu Major de intervenţie 1: Infrastructura şi managementul apei şi al deşeurilor în mediul

urban şi rural
Final
Maxim
Proiectul are impact asupra unei părţi majore din populaţia 1.5 0-10 15
judeţeană
viaţă
Proiectul are ca şi ţintă o zonă potenţial afectată de riscuri naturale 1.5 0-10 15
şi tehnologice
Proiectul are ca şi ţintă o zonă cu o dotare infrastructurală deficitară 1.5 0-10 15
Proiectul are ca şi ţintă o zonă puternic afectată de poluarea apei şi 0.5 0-10 5
/ sau poluarea cu deşeuri
169
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

TOTAL 105
Domeniu Major de intervenţie 2: Managementul riscurilor de mediu

Final
Maxim
Proiectul are impact asupra unei părţi majore din populaţia 1 0-10 10
judeţeană
viaţă
TOTAL 65
Domeniu Major de intervenţie 3: Gazele naturale şi resursele energetice regenerabile

Final
Maxim
Proiectul are impact asupra unei părţi majore din populaţia 1 0-10 10
judeţeană
viaţă
Proiectul contribuie la sporirea eficienţei energetice şi / sau 1.5 0-10 15
utilizarea surselor de energie regenerabilă
TOTAL 80
Domeniu Major de intervenţie 4: Biodiversitate şi conservarea patrimoniului natural şi cultural-istoric

Final
Maxim
viaţă
Proiectul are ca şi ţintă o zonă potenţial afectată de riscuri naturale 1.5 0-10 15
şi tehnologice
TOTAL 70
170
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
AXA PRIORITARĂ 5: CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ
Domeniu Major de intervenţie 1: Îmbunătăţirea infrastructurii administrative

Final
Maxim
Proiectul are natura integrată 1 0-10 10
Proiectul contribuie la creşterea atractivităţii localităţilor din Judeţ 1 0-10 10
TOTAL 65
Domeniu Major de intervenţie 2: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice

Final
Maxim
Proiectul promovează o abordare a instituţiilor publice de orientare 1.5 0-10 15
către client
Proiectul introduce instrumente de inovare şi sisteme pentru 1 0-10 10
managementul resurselor umane şi cel organizatoric
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea numărului de proiecte 1.5 0-10 15
prezentate / aprobate
TOTAL 70
Domeniu Major de intervenţie 3: Dezvoltarea E-Guvernării

Final
Maxim
Proiectul promovează o abordare a instituţiilor publice de orientare 1.5 0-10 15
către client
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor şi a comunicării între 1 0-10 10
instituţiile publice şi cetăţeni
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea proceselor decizionale 0.5 0-10 5
171
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

Final
Maxim
TOTAL 75
Domeniu Major de intervenţie 4: Promovarea parteneriatelor locale

Final
Maxim
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor şi a comunicării între 1.5 0-10 15
instituţiile publice şi cetăţeni
Proiectul contribuie la îmbunătăţirea proceselor decizionale 0.5 0-10 5

TOTAL 55
172
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
III.7 Identificarea portofoliului de proiecte
III.7.1 Proiecte de infrastructură
Denumirea proiectului Propunător Valoarea (mii Documentaţia

euro) existentă
1 Modernizarea DJ 606 E: CONSILIUL 5.986.49 SF, PT
Pietroaia (DJ606) – Urdiniţa – JUDEŢEAN Dolj
Gogoşiţa – Botoşeşti Paia – lim
jud. Mehedinţi; km 0-
000÷24+980
2 Modernizarea DJ 652: DN 65 CONSILIUL 4.529,73 SF, PT
(Lăcriţa) – Lăcriţa Mică – JUDEŢEAN Dolj
Coşoveni – Ghindeni – DN 55
(Secui), km 0+000÷18+942 +
pod pe DJ 652
3 Modernizarea DJ 561D: Pleniţa CONSILIUL 1.989,2 SF, PT
(DJ 561 A) – Orodelu – Cornu JUDEŢEAN Dolj
– Vârtop – Corlăţele – Izvoare
– Domnul Tudor – Giubega –
Galiciuica – Băileţti – Rast –
Rast Port, km 9+326÷36+740
4 Modernizare DJ 561E: DJ561A CONSILIUL 27.500
(Băileşti) – Seaca de Câmp – JUDEŢEAN Dolj
Piscu Nou – Tunarii Noi – DN
55A; km 0+000÷11+100
5 Modernizare DJ (DC2): Cioroiu CONSILIUL 1.635,13 SF, PT
Nou – Siliştea Crucii; km JUDEŢEAN Dolj
0+000÷5+000
6 Modernizarea DJ 552B: Rţpa CONSILIUL 9.243,24 SF, PT
Roşie (DJ552) – Seghet – JUDEŢEAN Dolj
Suharu – Deznăuţi – Gubaucea
– Bechet – Călugărei –
Verbicioara – Verbiţa; km
0+000÷27+275
7 Modernizarea DJ 604A: Rojişte CONSILIUL 1.900 SF, PT
(DN55) – Mârşani – Marotinu JUDEŢEAN Dolj
de Sus – Celaru (DJ 604); km
9+235÷14+400;
16+400÷20+000
8 Modernizarea DJ 29: CONSILIUL 911,35 SF, PT
Bratovoieşti – Georocu Mare – JUDEŢEAN Dolj
Puţuri (DJ 604D); km
0+000÷9+500
9 Modernizarea DJ 62: Vârtop CONSILIUL 1.037,57 SF, PT
(DJ 552)- Giubega (DJ 561D); JUDEŢEAN Dolj
km 0+000÷9+250
10 Modernizarea DJ 606C: DJ 606 CONSILIUL 4.659,45 SF, PT
(Pereni) – Beloţ – Sopot – JUDEŢEAN Dolj
Ştefănel – Gogoşu – Greceşti –
Şumandra – Secu –
173
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
Comănicea – Novac –
Argentoaia – Lim. Jud.
Mehedinti; km 7+721÷14+800
11 Modernizarea DJ552: Craiova CONSILIUL 683,78
– Mofleni – Bucovăţ – Italieni – JUDEŢEAN Dolj
terpeziţa – Sălcuţa – Plopsor –
Vârtop – Caraula – Cetate Port;
km 71+606 – 75+50
12 Modernizarea DJ552A: DJ 552 CONSILIUL 4.445,95
– Criva – Vârvoru de Jos – JUDEŢEAN Dolj
Ciutura – Drăgoaia – Tencănău
– Mârza – Mărăcinele – Perişor
– Cetăţuia – Cioroiaşi – Cioroiu
Nou – Halta Boureni – Covei –
Catane (DN 55A); km 13+245 –
29+939; km 48+041
13 Modernizare DJ 606A: Breasta CONSILIUL 1.575,6
(DJ 606) – Obedin – Mihăiţa – JUDEŢEAN Dolj
Potmelţu – Coţofenii din Dos –
Scaeşti – Valea lui Pătru –
Salcia – Argetoaia –
Iordăcheşti – Piria – Lim. Jud.
Mehedinţi; km 34+300 –
43+266
14 Modernizarea DJ 606C: DJ 606 CONSILIUL 4.659,45
(Pereni) – Beloţ – Sopot – JUDEŢEAN Dolj
Ştefănel – Gogoşu – Greceşti –
Şumandra – Secu –
Comănicea – Novac –
Argentoaia – Lim. Jud.
Mehedinţi; km 14+800 –
28?+610; 32+610 – 33+360;
39+900 – 44+925
15 Modernizarea DJ 641: Lim. CONSILIUL 2.824,32
Jud. Olt – Teslui – Moşneni – JUDEŢEAN Dolj
Urieni – Viişoara – Drăgoteşti –
Beneşti – Bobean –
Popânzăleţti – Bujoru –
Robăneşti – Robăneşti de Sus
– Pieleşti – Gârleţti – Gherceşti
– Mlecăneşti – Mischii –
Urecheşti – Şimnicu de Sus –
Albeşti – DJ 606; km 65+443 –
72+380 (drum de pământ),
72+380 – 78+146
16 Modernizarea DJ 643A: Lim. CONSILIUL 3.037,84
Jud. Olt – Picăturiile – Murgaţi JUDEŢEAN Dolj
– Gaia – Buţteni – Balota de
Jos – Balota de Sus – Veleşti;
km 23+825 – 25+716, 28+654
174
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
– 44+041
17 Modernizarea DJ643D: DN CONSILIUL 2.440,54
65C (Bulzeşti) – Prejoi – JUDEŢEAN Dolj
Înfrăţirea – Frătila – Lim. Jud.
Vâlcea; km 2+110 – 16+000
18 Modernizarea DJ 4: Lim. Jud. CONSILIUL 1.435,13
Olt – Ungureni – Gherceşti – JUDEŢEAN Dolj
DN 65C (Craiova); km 5+720-
13+880
19 Modernizarea DJ 7: Boureni CONSILIUL 872,97
(DJ 561A) – Siliştea Crucii; km JUDEŢEAN Dolj
0+000 – 3+755; 4+515+5+727
20 Modernizarea DJ106: Scaeşti CONSILIUL 718,92
(DJ606A) – Raznic (DJ 606B); JUDEŢEAN Dolj
km 0+000-4+090
21 Reabilitarea DJ 561A: Giurgiţa CONSILIUL 20.235,13
– Băileţti – Pleniţa – Lim. Jd JUDEŢEAN Dolj
Mh; km 0+000 – 35+200; km
39+680 – 71+905
22 DJ 643D: DN 65C (Bulzeşti) – CONSILIUL 4.797,3
Frătila – lim. Jud. Vâlcea; km JUDEŢEAN Dolj
0+000 – 16+00
23 DJ 641: Lim Jud. Olt – Teslui – CONSILIUL 8.408,11
Robăneşti – Mischii – şimnicu JUDEŢEAN Dolj
de Sus – DJ 606; km 15+000-
43+025
24 DJ 606 A: DJ 606 (Breasta) – CONSILIUL 8.543,24
Scaieşti – Argentoaia – Piria – JUDEŢEAN Dolj
lim. Jud. MH, km 14+750-
43+226
25 DJ 4: Lim Jud. Olt – Gherceşti CONSILIUL 4.729,73
– DN 65C (Craiova); km 5+720 JUDEŢEAN Dolj
– 21+480
26 DJ 605 A: Filiaşi – Melineşti – CONSILIUL 5.027,03
Fărcaş – lim. Jud. Gorj: km JUDEŢEAN Dolj
20+000-36+757
27 DJ 552A: Criva – Mârza- CONSILIUL 9.891,89
Catane; km 23+700 – 56+650 JUDEŢEAN Dolj
28 DJ 606: DN 6 (Craiova) – CONSILIUL 16.540,54
Brabova – Cleanov – lim jud. JUDEŢEAN Dolj
MH; km 0+000-55+086
29 Realizarea sistemului de CONSILIUL 9.912,65 SPF balizaj
balizaj, reabilitarea şi JUDEŢEAN Dolj SF reabilitare
modernizarea Aeroportului
Internaţional Craiova
30 Reabilitarea porturilor
Dunărene
31 Modernizare DJ5 (DC5): CONSILIUL 17.198,9
Radovan -Cerăt ; JUDEŢEAN Dolj
175
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
Km. 4+150 – 14+120
32 Modernizare DJ 552B: CONSILIUL 10.258,1
Verbiţa-Pl eniţa ; Km. JUDEŢEAN Dolj
27+275 – 33+275
33 Pod pe DJ 6 06; km. CONSILIUL 540,5
21+250,com. Sopot, JUDEŢEAN Dolj
Sârsca
34 Modernizare DJ 1: Băileşti – CONSILIUL 1.159,2
Galicea Mare – Izvoare (DJ JUDEŢEAN Dolj
561D); km 9 + 300 ÷ 14 + 400,
35 Modernizare DJ (DC 3): CONSILIUL 903,2
Goicea (DJ 561) – Măceşu de JUDEŢEAN Dolj
Sus – Măceşu de Jos (DN
55A); Km 9+227÷13+450
36 Modernizare DJ 553: Calafat CONSILIUL 1.274,05
(DN 55A) –Ciupercenii Vechi- JUDEŢEAN Dolj
Ciupercenii Noi – Desa-Poiana
Mare-Maglavit (DN 56), km
6+800 ÷ 11+500; 14+500 ÷
17+300
37 Modernizare DJ 115: Braloştiţa CONSILIUL 892,4
(DC 115A) – Bâlta-lim. jud. MH; JUDEŢEAN Dolj
km 0 + 000 ÷ 7 + 770
38 Modernizare DJ 97 A :Bucovăţ CONSILIUL 513,5
(DJ 552) – Leamna de Jos – JUDEŢEAN Dolj
Leamna de Sus – Sărbătoarea
(DJ 552);Km 8+000 ÷ 11+930
39 Modernizare drum comunal CONSILIUL 1.216,2
1958: Goieşti – Mălăieşti şi JUDEŢEAN Dolj
traversare râu Amaradia, km.
0+000 – 2+500
40 CONSILIUL 1.089,2
Modernizare DJ 5 : Radovan
JUDEŢEAN Dolj
(DN 56)–Lipov–Cerăt (DJ561);
Km. 4+20 – 5+400; 7+000 –
9+200; 11+200 – 14+000
41 Fluidizarea transportului local şi Primăria Băileşti 1.000
reducerea poluării în municipiul
Băileşti prin realizarea centurii
ocolitoare pentru transport
rutier
42 Mică infrastructură pentru rromi Primăria Calafat 220
43 Reabilitarea bulevardului de Primăria Calafat 750
centură al municipiului Calafat
44 Reabilitare, modernizare Primăria Bechet 5.000
drumuri
45 Modernizare drumuri prin Primăria Dăbuleni 2.702,7
betonare
46 Modernizare străzi Primăria Filiaşi 348
176
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
47 Reabilitare străzi Primăria Filiaşi 2.000
48 Reabilitare drumuri comunale Primăria Afumaţi 750
49 Modernizare drumuri comunale Primăria Almăj 1.000
50 Modernizare drumuri comunale Primăria Amarăştii 1.000
de Jos
51 Modernizare drumuri comunale Primăria Apele Vii 500
52 Reabilitare şi modernizare Primăria Argetoaia 1.500
drumuri comunale
53 Reabilitare poduri şi podeţe Primăria Argetoaia 800
54 Realibitare şi modernizare Primăria Bistreţ 1.000
drumuri comunale
55 Modernizare DC A2 Bârca - Primăria Bârca 1.000
Urzicuţa
56 Modernizare drumuri comunale Primăria Bârca 2.500
interioare
57 Modernizare drumuri comunale Primăria Botoşeşti 3.648
58 Modernizare drumuri comunale Primăria Brabova 1.000
59 Modernizare drumuri comunale Primăria Braloştiţa 1.000
60 Reabilitare, modernizare Primăria 500
drumuri comunale Bratovoeşti
61 Betonarea drumurilor comunale Primăria Brădeşti 1.351,35
62 Cale acces prin construirea Primăria Brădeşti 405,4
unui pod de legatură
63 Modernizare drumuri comunale Primăria Breasta 1.500
64 Modernizare şi reabilitare Primăria Bucovăţ 1.000
drumuri comunale
65 Reabilitare drumuri comunale Primăria Bulzeşti 305,86
66 Modernizare drumuri comunale Primăria Calopăr 700,0
67 Reabilitare drumuri comunale Primăria Caraula 1.500
68 Modernizare drumuri comunale Primăria Carpen 500
interioare
69 Modernizare drumuri comunale Primăria Catane 3.000
70 Reabilitare şi modernizare Primăria Călăraşi 400
drumuri comunale
71 Modernizare drumuri comunale Primăria Cârcea 1.500
72 Modernizare drumuri comunale Primăria Cârna 1.000
73 Reabilitare şi modernizare Primăria Celaru 800
drumuri comunale
74 Reabilitare şi modernizare Primăria Cerăt 800
drumuri comunale
75 Modernizare drumuri comunale Primăria 1.000
Cernăteşti
76 Îmbunătăţirea şi extinderea Primăria Cioroiaşi 2.000
reţelelor de transport
Ciupercenii Noi
78 Modernizare drumuri comunale Primăria Coşoveni 1.000
79 Modernizare drumuri comunale Primăria Coţofenii 1.000
din Faţă
177
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
80 Modernizare drumuri comunale Primăria Daneţi 700
81 Reabilitare drumuri comunale Primăria Desa 500
82 Modernizare şi reabilitare Primăria Dioşti 1.000
drumuri comunale
83 Reabilitare şi modernizare Primăria Dobreşti 2.000
drumuri comunale
Dobroteşti
85 Modernizare drumuri comunale Primăria Drănic 175,67
86 Reabilitare drumuri comunale Primăria Fărcaş 797,29
şi intercomunale
87 Modernizare drumuri comunale Primăria 500
Galiciuica
88 Modernizare centura rutieră Primăria Gherceşti 480
ocolitoare pentru trafic greu
89 Reabilitare drumuri comunale Primăria Gighera 700
90 Modernizare şi reabilitare Primăria Giubega 1.500
drumuri comunale
91 Modernizare drumuri comunale Primăria Giurgiţa 1.000
92 Reabilitare şi modernizare Primăria Ghidici 1.000
drumuri comunale
93 Modernizare drumuri comunale Primăria Ghindeni 1.500
94 Reabilitare drumuri comunale Primăria Gogoşu 500
95 Modernizare şi reabilitare Primăria Goicea 2.500
drumuri comunale
96 Îmbunătăţirea şi extinderea Primăria Goieşti 2.000
reţelelor de transport
97 Reabilitare şi modernizare Primăria Işalniţa 500
drumuri comunale
98 Modernizare şi reabilitare Primăria Izvoare 800
drumuri comunale
99 Modernizare şi reabilitare Primăria Întorsura 1.000
drumuri comunale
100 Reabilitare şi modernizare Primăria Leu 5.000
drumuri comunale
101 Reabilitarea infrastructurii de Primăria Malu 1.000
transport Mare
102 Îmbunătăţirea şi extinderea Primăria Măceşu 1.000
reţelelor de transport de Sus
103 Reabilitare şi modernizare Primăria Mârşani 300
drumuri comunale
104 Modernizare drumuri comunale Primăria Melineşti 1.000
105 Reabilitare şi modernizare Primăria Mischii 1.351,35
drumuri comunale
106 Îmbunătăţirea reţelelor de Primăria Moţăţei 300
transport
107 Reabilitare şi modernizare Primăria Negoi 2.100
drumuri comunale
108 Modernizare drumuri comunale Primăria Orodel 1.500
178
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
109 Reabilitare drumuri comunale Primăria Perişor 800
110 Modernizarea infrastructurii de Primăria Pieleşti 1.147
transport
111 Modernizare drum centru- Primăria Pleniţa 400
cartier rromi
112 Modernizare drumuri comunale Primăria Pleşoi 650
113 Reabilitare şi modernizare Primăria Poiana 1.000
drumuri comunale Mare
114 Îmbunătăţirea reţelelor de Primăria Predeşti 800
transport
115 Îmbunătăţirea infrastructurii de Primăria Radovan 600
transport
116 Îmbunătăţirea reţelelor de Primăria 1.100
transport Robăneşti
117 Modernizare drumuri comunale Primăria Rojişte 600
118 Reabilitare drumuri comunale Primăria Sălcuţa 700
119 Reabilitare drumuri comunale Primăria Scăeşti 50
120 Reabilitare şi modernizare Primăria Seaca de 500
drumuri comunale Pădure
121 Îmbunătăţirea reţelei de Primăria Siliştea 700
transport Crucii
122 Reabilitare reţea de transport Primăria Sopot 800
123 Modernizare străzi şi drumuri Primăria Şimnicu 242,39
comunale de Sus
124 Îmbunătăţirea şi extinderea Primăria Şimnicu 521,66
reţelelor de transport de Sus
125 Îmbunătăţirea reţelelor de Primăria Teasc 500
transport
126 Reabilitare şi modernizare Primăria Terpeziţa 500
drumuri comunale
127 Reabilitare şi modernizare Primăria Teslui 800
drumuri comunale
128 Îmbunătăţirea reţelelor de Primăria Teslui 300
transport
128 Reabilitare şi modernizare Primăria Ţuglui 700
drumuri comunale şi săteşti
130 Îmbunătăţirea reţelelor de Primăria Valea 600
transport Stanciului
131 Îmbunătăţirea reţelelor de Primăria Vârtop 800
transport
132 Reabilitarea reţelelor de Primăria Vârvoru 1.500
transport de Jos
III.7.2 Proiecte de reabilitare urbană

euro) existentă
1 Centrul multifuncţional al CJ CONSILIUL
179
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Dolj – str. General Dragalina, JUDEŢEAN Dolj

Craiova
2 Iluminat public Primăria Bechet 121 Prop.
3 Iluminat public Primăria Dăbuleni 228 Prop.
4 Transport local Primăria Filiaşi 101 Prop.
5 Iluminat public Primăria Filiaşi 149 Prop.
6 Transport public Primăria Segarcea 150 SPF
7 Iluminat public Primăria Segarcea 373 Prop.
8 Zona Metropolitană Craiova CONSILIUL
JUDEŢEAN Dolj
9 Implementarea sistemului CONSILIUL
G.I.S. pentru cadastru, JUDEŢEAN Dolj
urbanism şi amenajarea
teritoriului în administraţia
publică locală
10 Regenerare urbană în Primăria Calafat 1.000
municipiul Calafat
11 Extindere sediu primărie Primăria Dăbuleni 432,43

12 Reabilitare sediu primărie Primăria Filiaşi 650
13 Reabilitarea sitului industrial Primăria Filiaşi

Filiaşi
14 Primăria Craiova
Program de reabilitare a
centrului istoric al Craiovei
Renovarea faţadelor şi
mansardarea clădirilor pe
arterele principale ale oraşului:
Calea Bucureşti şi Calea
Severinului
Crearea zonei
metropolitane/Dezvoltarea
Polului regional de creştere în
scopul dezvoltării în comun a
unor proiecte integrate
Program de monitorizare a
traficului rutier/măsuri pentru
siguranţa cetăţeanului şi
scăderea criminalităţii/devierea
traficului greu
Realizarea programului privind
transportul intermodal
Includerea în PUG a unor
condiţii care să definească şi
şă impună elemente
arhitecturale specifice zonei
180
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Crearea şi amenajarea zonelor
verzi, a parcurilor, a zonelor de
joacă; reabilitarea clădirilor din
Parcul Romanescu
III.7.3 Proiecte de mediu

euro) existentă
1 Sistem regional de CONSILIUL 66.000
alimentare cu apa jud Gorj şi JUDEŢEAN Dolj
Dolj
2 Management integrat al CONSILIUL
deşeurilor în judeţul Dolj JUDEŢEAN Dolj
3 Sistem de colectare separată Sugerat de
a deşeurilor periculoase şi consultant
valorificarea imediată
4 Dotarea cu echipamente Sugerat de
pentru situaţii de urgenţa consultant
5 Implementarea unui sistem Sugerat de
informatic de monitorizare consultant
pentru prevenirea inundaţiilor
6 Conductă transport gaze CONSILIUL 17.198,92 SF-urile trebuie
Craiova – Băileşti - Calafat JUDEŢEAN Dolj completate
7 Conductă transport gaze CONSILIUL 10.258,11 SPF întocmit
Craiova – Bechet – Dăbuleni JUDEŢEAN Dolj
8 Reţea alimentare cu apă Primăria Bechet 1.082 PT
9 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Bechet 10.000 Prop.
epurare
10 Managementul deşeurilor Primăria Bechet 2.858 Prop.
11 Reţea alimentare cu apă Primăria Dăbuleni 686 PT
12 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Dăbuleni 11.429 SPF
epurare
13 Managementul deşeurilor Primăria Dăbuleni 1.171 SF
14 Reţea alimentare cu apă Primăria Filiaşi 714 PT
15 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Filiaşi 5.686 Prop.
epurare
16 Managementul deşeurilor Primăria Filiaşi 143 Prop.
17 Reţea alimentare cu apă Primăria 7.263 SF
Segarcea
18 Reţea canalizare şi staţii de Primăria 6.855 SF
epurare Segarcea
19 Managementul deşeurilor Primăria 1.600 SPF
Segarcea
20 Încălzire urbană Primăria 200 SPF
Segarcea
21 Reţea alimentare cu apă Primăria Afumaţi 1.315 SF
22 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Afumaţi 1.456 Prop.
epurare
181
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
23 Managementul deşeurilor Primăria Afumaţi 15 Prop.
24 Reţea alimentare cu apă Primăria Almaj 1.357 SF
25 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Almaj 1.560 Prop.
epurare
26 Managementul deşeurilor Primăria Almaj 500 Prop.
27 Încălzire urbană Primăria Almaj 50 Prop.
28 Reţea alimentare cu apă Primăria 1.103 Prop.
Amărăştii de Jos
29 Reţea canalizare şi staţii de Primăria 2.212 Prop.
epurare Amărăştii de Jos
30 Managementul deşeurilor Primăria 15 Prop.
Amărăştii de Jos
Amărăştii de Sus
epurare Amărăştii de Sus
Amărăştii de Sus
34 Reţea alimentare cu apă Primăria Apele Vii 776 Prop.
35 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Apele Vii 1.040 Prop.
epurare
36 Managementul deşeurilor Primăria Apele Vii 29 Prop.
37 Reţea alimentare cu apă Primăria 886 SF
Argetoaia
epurare Argetoaia
Argetoaia
40 Reţea alimentare cu apă Primăria Bistreţ 1.138 SF
41 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Bistreţ 2.080 SPF
epurare
42 Managementul deşeurilor Primăria Bistreţ Cost inclus la SF
Goicea
43 Reţea alimentare cu apă Primăria Barca 1.143 PT
44 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Barca 2.080 Prop.
epurare
45 Managementul deşeurilor Primăria Barca Cost inclus la SF
Goicea
46 Reţea alimentare cu apă Primăria 1.550 Prop.
Botoşeşti Paia
epurare Botoşeşti Paia
Botoşeşti Paia
49 Reţea alimentare cu apă Primăria Brabova 628 SF
50 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Brabova 2.080 Prop.
epurare
51 Managementul deşeurilor Primăria Brabova 58 Prop.
52 Reţea alimentare cu apă Primăria Brădeşti 1.164 prop
182
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
53 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Brădeşti 1.248 Prop.
epurare
54 Managementul deşeurilor Primăria Brădeşti 15 Prop.
55 Reţea alimentare cu apă Primăria 1.121 PT
Braloştiţa
epurare Braloştiţa
Braloştiţa
Bratovoieşti
59 Reţea canalizare şi staţii de Primăria 2.080 prop
epurare Bratovoieşti
Bratovoieşti
61 Reţea alimentare cu apă Primăria Breasta 970 Prop
62 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Breasta 900 PT
epurare
63 Managementul deşeurilor Primăria Breasta 15 Prop.
64 Reţea alimentare cu apă Primăria Bucovăţ 1.040 PT
65 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Bucovăţ 1.875 SPF
epurare
66 Managementul deşeurilor Primăria Bucovăţ 15 PROP.
67 Reţea alimentare cu apă Primăria Bulzeşti 1.481 SF
68 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Bulzeşti 1.456 PROP.
epurare
69 Managementul deşeurilor Primăria Bulzeşti 15 PROP.
70 Reţea alimentare cu apă Primăria Calopăr 1.138 SF
71 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Calopăr 2.392 Prop.
epurare
72 Managementul deşeurilor Primăria Calopăr 15 Prop.
73 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Caraula 2.285 SF
epurare
74 Managementul deşeurilor Primăria Caraula 15 PROP.
75 Reţea alimentare cu apă Primăria Carpen 920 Prop.
76 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Carpen 1.040 Prop
epurare
77 Managementul deşeurilor Primăria Carpen 15 Prop.
78 Reţea alimentare cu apă Primăria 558 PT
Castranova
79 Reţea canalizare şi staţii de Primăria 2.080 PROP.
epurare Castranova
80 Managementul deşeurilor Primăria 29 PROP.
Castranova
81 Reţea alimentare cu apă Primăria Catane 1.140 PT
82 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Catane 1.040 PROP.
epurare
83 Managementul deşeurilor Primăria Catane Cost inclus la SF
Goicea
183
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
84 Reţea alimentare cu apă Primăria Călăraşi 647 SF
85 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Călăraşi 4.412 SF
epurare
86 Managementul deşeurilor Primăria Călăraşi 336 Prop.
87 Reţea alimentare cu apă Primăria Cârcea 525 PT
88 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Cârcea 1.248 Prop.
epurare
89 Managementul deşeurilor Primăria Cârcea 29 Prop.
90 Reţea alimentare cu apă Primăria Cârna 1.143 PT
91 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Cârna 1.768 PROP.
epurare
92 Managementul deşeurilor Primăria Cârna Cost inclus la SF
Goicea
93 Reţea alimentare cu apă Primăria Celaru 916 SF
94 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Celaru 2.763 SF
epurare
95 Managementul deşeurilor Primăria Celaru 15 PROP.
96 Reţea alimentare cu apă Primăria Cerăt 795 PT
97 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Cerăt 1.664 PROP.
epurare
98 Managementul deşeurilor Primăria Cerăt 15 PROP.
99 Reţea alimentare cu apă Primăria 960 Prop.
Cernăţeşti
epurare Cernăţeşti
Cernăţeşti
102 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Cetate 1.143 PT
epurare
103 Managementul deşeurilor Primăria Cetate 29 SF
104 Reţea alimentare cu apă Primăria Cioroiaşi 1.887 PT
105 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Cioroiaşi 1.560 Prop.
epurare
106 Managementul deşeurilor Primăria Cioroiaşi 15 Prop.
Ciupercenii Noi
epurare Ciupercenii Noi
109 Managementul deşeurilor Primăria 1.575 PROP.
Ciupercenii Noi
Coşoveni
111 Reţea canalizare şi staţii de Primăria 1.141 PT
epurare Coşoveni
Coşoveni
113 Reţea alimentare cu apă Primăria Coţofenii 1.334 SF
din Dos
114 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Coţofenii 2.000 SPF
184
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
epurare din Dos
115 Managementul deşeurilor Primăria Coţofenii 2.394 SPF
din Dos
116 Încălzire urbană Primăria Coţofenii 60 SF
din Dos
117 Reţea alimentare cu apă Primăria Coţofenii 49 SF
din Faţă
118 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Coţofenii 1.440 PROP.
epurare din Faţă
119 Managementul deşeurilor Primăria Coţofenii 43 PROP.
din Faţă
120 Reţea alimentare cu apă Primăria Dăneţi 1.074 SF
121 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Dăneţi 1.715 SF
epurare
122 Managementul deşeurilor Primăria Dăneţi 43 PROP.
123 Încălzire urbană Primăria Dăneţi 50 Prop.
124 Reţea alimentare cu apă Primăria Dăneţi 2.143 Prop.
125 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Dăneţi 3.428 Prop.
epurare
126 Reţea alimentare cu apă Primăria Desa 491 Prop.
127 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Desa 1.143 PT
epurare
128 Managementul deşeurilor Primăria Desa 43 SPF
128 Reţea alimentare cu apă Primăria Dioşti 994 PT
130 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Dioşti 2.904 PROP.
epurare
131 Managementul deşeurilor Primăria Dioşti 29 PROP.
132 Reţea alimentare cu apă Primăria Dobreşti 1.940 Prop.
133 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Dobreşti 2.080 Prop.
epurare
134 Managementul deşeurilor Primăria Dobreşti 15 Prop.
Dobroteşti
epurare Dobroteşti
Dobroteşti
epurare Drăgoteşti
Drăgoteşti
140 Reţea alimentare cu apă Primăria Drănic 776 Prop.
141 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Drănic 3.720 Prop.
epurare
142 Managementul deşeurilor Primăria Drănic 15 Prop.
143 Reţea alimentare cu apă Primăria Fărcaş 975 SF
144 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Fărcaş 728 PROP.
epurare
185
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
145 Managementul deşeurilor Primăria Fărcaş 15 PROP.
146 Reţea alimentare cu apă Primăria Galicea 644 SF
Mare
147 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Galicea 624 PROP.
epurare Mare
148 Managementul deşeurilor Primăria Galicea 15 PROP.
Mare
Galiciuica
epurare Galiciuica
Galiciuica
Gânciova
epurare Gânciova
Gânciova
155 Reţea alimentare cu apă Primăria 1.100 PROP.
Gânciova
Gherceşti
epurare Gherceşti
Gherceşti
159 Încălzire urbană Primăria 113 SF+ PT
Gherceşti
160 Reţea alimentare cu apă Primăria Ghidici 498 PT
161 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Ghidici 634 PT
epurare
162 Managementul deşeurilor Primăria Ghidici 15 PROP.
163 Reţea alimentare cu apă Primăria Cost inclus în In. Exec.
Ghindeni Malu Mare
164 Reţea canalizare şi staţii de Primăria 1.143 PT
epurare Ghindeni
Ghindeni
166 Reţea alimentare cu apă Primăria Gighera 1.053 PT
167 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Gighera 1.976 Prop.
epurare
168 Managementul deşeurilor Primăria Gighera Cost inclus la SF
Goicea
169 Reţea alimentare cu apă Primăria Giubega 554 PT
170 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Giubega 2.471 PROP.
epurare
171 Managementul deşeurilor Primăria Giubega 29 -
172 Reţea alimentare cu apă Primăria Giurgiţa 1.064 PT
186
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
173 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Giurgiţa 1.183 SF
epurare
174 Managementul deşeurilor Primăria Giurgiţa 100 (ext. ) + cost Proiect In
inclus la Goicea elaborare
175 Reţea alimentare cu apă Primăria Gogoşu 1.455 Prop.
176 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Gogoşui 1.664 Prop
epurare
177 Managementul deşeurilor Primăria Gogoşu 15 Prop.
178 Reţea alimentare cu apă Primăria Goicea 1.143 PT
179 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Goicea 1.352 Prop.
epurare
180 Managementul deşeurilor Primăria Goicea 900 PT
181 Reţea alimentare cu apă Primăria Goieşti 442 SF
182 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Goieşti 728 PROP.
epurare
183 Managementul deşeurilor Primăria Goieşti 15 PROP.
184 Reţea alimentare cu apă Primăria Greceşti 1.029 SF
185 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Greceşti 1.864 PROP.
epurare
186 Managementul deşeurilor Primăria Greceşti 29 PROP.
187 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Işalniţa 1.141 PT
epurare
188 Managementul deşeurilor Primăria Işalniţa 58 PROP.
189 Reţea alimentare cu apă Primăria Izvoare 343 In exec.
190 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Izvoare 832 Prop.
epurare
191 Managementul deşeurilor Primăria Izvoare 15 Prop.
192 Reţea alimentare cu apă Primăria Izvoare 170 Prop.
193 Reţea alimentare cu apă Primăria Întorsura 1.552 Prop.
194 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Întorsura 1.664 Prop.
epurare
195 Managementul deşeurilor Primăria Întorsura 15 Prop.
196 Reţea alimentare cu apă Primăria Leu 549 PT
197 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Leu 1.141 SF
epurare
198 Managementul deşeurilor Primăria Leu 1.343 SF
199 Încălzire urbană Primăria Leu 200 SPF
200 Reţea alimentare cu apă Primăria Lipovu 1.164 Prop
201 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Lipovu 1.248 Prop.
epurare
202 Managementul deşeurilor Primăria Lipovu 29 Prop.
203 Reţea alimentare cu apă Primăria Măceşu 1.137 PT
de Jos
204 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Măceşu 1.872 SF
epurare de Jos
205 Managementul deşeurilor Primăria Măceşu Cost inclus la SF
de Jos Goicea
206 Reţea alimentare cu apă Primăria Măceşu 1.109 PT
de Sus
187
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
207 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Măceşu 2.498 SF
epurare de Sus
208 Managementul deşeurilor Primăria Măceşu Cost inclus la SF
de Sus Goicea
209 Reţea alimentare cu apă Primăria Maglavit 520 SF
epurare Maglavit
211 Managementul deşeurilor Primăria Maglavit 58 Prop.
212 Reţea alimentare cu apă Primăria Malu 860 SF
Mare
213 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Malu 1.143 PT
epurare Mare
214 Managementul deşeurilor Primăria Malu 29 PROP.
Mare
215 Reţea alimentare cu apă Primăria Malu 4.365 PROP.
Mare
216 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Malu 5.500 PROP.
epurare Mare
217 Reţea alimentare cu apă Primăria Melineşti 1.200 SF
218 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Melineşti 2.300 PROP.
epurare
219 Managementul deşeurilor Primăria Melineşti 58 PROP.
220 Reţea alimentare cu apă Primăria Mischii 1.057 PT
221 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Mischii 1.872 PROP.
epurare
222 Managementul deşeurilor Primăria Mischii 58 PROP.
223 Reţea alimentare cu apă Primăria Mischii 485 PROP.
224 Reţea alimentare cu apă Primăria Mârşani 1.039 PT
225 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Mârşani 2.190 PROP.
epurare
226 Managementul deşeurilor Primăria Mârşani 58 PROP.
227 Reţea alimentare cu apă Primăria Moţăţei 1.040 SPF
228 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Moţăţei 1.143 PT
epurare
229 Managementul deşeurilor Primăria Moţăţei 715 SPF
230 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Moţăţei 2.143 SF
epurare
231 Reţea alimentare cu apă Primăria Murgaşi 256 PT
232 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Murgaşi 520 PROP.
epurare
233 Managementul deşeurilor Primăria Murgaşi 58 PROP.
234 Reţea alimentare cu apă Primăria Negoi 1.794 SF
235 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Negoi 2.080 PROP.
epurare
236 Managementul deşeurilor Primăria Negoi 58 PROP.
237 Reţea alimentare cu apă Primăria Orodel 400 SF
238 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Orodel 624 PROP.
epurare
239 Managementul deşeurilor Primăria Orodel 29 PROP.
188
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
Ostroveni
epurare Ostroveni
Ostroveni
243 Reţea alimentare cu apă Primăria Perişor 748 PT
244 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Perişor 1.040 PROP.
epurare
245 Managementul deşeurilor Primăria Perişor 57 PROP.
246 Reţea alimentare cu apă Primăria Pieleşti 1.115 PT
247 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Pieleşti 5.610 PROP.
epurare
248 Managementul deşeurilor Primăria Pieleşti 60 PROP.
249 Reţea alimentare cu apă Primăria Pieleşti 2.910 Prop.
250 Reţea alimentare cu apă Primăria Piscu 2.910 Prop.
Vechi
251 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Piscu 3.120 Prop.
epurare Vechi
252 Managementul deşeurilor Primăria Piscu 15 Prop.
Vechi
253 Reţea alimentare cu apă Primăria Pleniţa 964 PT
254 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Pleniţa 450 SPF
epurare
255 Managementul deşeurilor Primăria Pleniţa 85 PROP.
256 Reţea alimentare cu apă Primăria Pleşoi 631 Prop.
257 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Pleşoi 728 Prop.
epurare
258 Managementul deşeurilor Primăria Pleşoi 15 Prop.
259 Reţea alimentare cu apă Primăria Podari 1.065 PT
260 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Podari 2.184 PROP.
epurare
261 Managementul deşeurilor Primăria Podari 267 PROP.
262 Reţea alimentare cu apă Primăria Podari 582 PROP.
263 Reţea alimentare cu apă Primăria Poiana 986 SF
Mare
264 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Poiana 9.340 PROP.
epurare Mare
265 Managementul deşeurilor Primăria Poiana 730 SF
Mare
266 Reţea alimentare cu apă Primăria Poiana 7.760 PROP.
Mare
267 Reţea alimentare cu apă Primăria Predeşti 913 SF
268 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Predeşti 1.560 PROP.
epurare
269 Managementul deşeurilor Primăria Predeşti 29 PROP
Radovan
189
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
epurare Radovan
Radovan
273 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Rast 2.184 PROP.
epurare
274 Managementul deşeurilor Primăria Rast 29 PROP.
Robăneşti
epurare Robăneşti
Robăneşti
278 Reţea alimentare cu apă Primăria Rojişte 761 PT
279 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Rojişte 1.664 PROP.
epurare
280 Managementul deşeurilor Primăria Rojişte 15 PROP.
281 Reţea alimentare cu apă Primăria Sadova 1.311 PT
282 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Sadova 5.380 PROP.
epurare
283 Managementul deşeurilor Primăria Sadova 29 PROP.
284 Reţea alimentare cu apă Primăria Sadova 3.395 PROP.
285 Reţea alimentare cu apă Primăria Sălcuţa 1.102 SF
286 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Sălcuţa 2.808 PROP.
epurare
287 Managementul deşeurilor Primăria Sălcuţa 15 PROP.
288 Reţea alimentare cu apă Primăria Scăeşti 1.000 SF
289 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Scăeşti 1.143 SF
epurare
290 Managementul deşeurilor Primăria Scăeşti 15 PROP.
291 Reţea alimentare cu apă Primăria Seaca 1000 PT
de camp
292 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Seaca 1.880 PROP.
epurare de camp
293 Managementul deşeurilor Primăria Seaca 15 SPF
de camp
294 Reţea alimentare cu apă Primăria Seaca 970 Prop.
de Pădure
295 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Seaca 1.125 Prop.
epurare de Pădure
296 Managementul deşeurilor Primăria Seaca 15 Prop.
de Pădure
297 Reţea alimentare cu apă Primăria Secu 970 Prop.
298 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Secu 1.770 Prop.
epurare
299 Managementul deşeurilor Primăria Secu 15 Prop.
300 Reţea alimentare cu apă Primăria Siliştea 1.155 PT
Crucii
301 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Siliştea 1.560 PROP.
epurare Crucii
190
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
302 Managementul deşeurilor Primăria Siliştea 15 PROP.
Crucii
303 Reţea alimentare cu apă Primăria Şimnicu 2.143 SF
de Sus
304 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Şimnicu 3.525 SF
epurare de Sus
305 Managementul deşeurilor Primăria Şimnicu 29 PROP.
de Sus
306 Reţea alimentare cu apă Primăria Sopot 940 PT
307 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Sopot 1.664 PROP.
epurare
308 Managementul deşeurilor Primăria Sopot 15 PROP.
309 Reţea alimentare cu apă Primăria Sopot 1.164 PROP.
310 Reţea alimentare cu apă Primăria Tălpaş 457 SF
311 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Tălpaş 1.870 PROP.
epurare
312 Managementul deşeurilor Primăria Tălpaş 15 PROP.
313 Reţea alimentare cu apă Primăria Tălpaş 776 PROP.
314 Reţea alimentare cu apă Primăria Teasc 474 PT
315 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Teasc 4.460 PROP.
epurare
316 Managementul deşeurilor Primăria Teasc 58 PROP.
317 Reţea alimentare cu apă Primăria Teasc 1940 PROP.
Terpeziţa
epurare Terpeziţa
Terpeziţa
321 Reţea alimentare cu apă Primăria 1.572 PROP.
Terpeziţa
322 Reţea alimentare cu apă Primăria Teslui 1700 SF
323 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Teslui 4.250 SF
epurare
324 Managementul deşeurilor Primăria Teslui 29 PROP.
325 Reţea alimentare cu apă Primăria Ţuglui 600 SF
326 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Ţuglui 2.250 SF
epurare
327 Managementul deşeurilor Primăria Ţuglui 400 SF
328 Reţea alimentare cu apă Primăria Unirea 992 PT
329 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Unirea 1.670 PROP.
epurare
330 Managementul deşeurilor Primăria Unirea 15 PROP.
331 Reţea alimentare cu apă Primăria Urzicuţa 1100 SF
332 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Urzicuţa 1.768 PROP.
epurare
333 Managementul deşeurilor Primăria Urzicuţa 58 PROP.
334 Reţea alimentare cu apă Primăria Valea 1.143 PT
Stanciului
191
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
335 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Valea 3.350 PROP.
epurare Stanciului
336 Managementul deşeurilor Primăria Valea 29 PROP.
Stanciului
337 Reţea alimentare cu apă Primăria Vela 570 SF
338 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Vela 4.240 PROP.
epurare
339 Managementul deşeurilor Primăria Vela 15 PROP.
340 Reţea alimentare cu apă Primăria Vela 2.425 PROP.
341 Reţea alimentare cu apă Primăria Verbiţa 859 SF
342 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Verbiţa 2.080 PROP.
epurare
343 Managementul deşeurilor Primăria Verbiţa 29 PROP.
344 Reţea alimentare cu apă Primăria Vârtop 749 PT
345 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Vârtop 1.460 PROP.
epurare
346 Managementul deşeurilor Primăria Vârtop 29 PROP.
347 Reţea alimentare cu apă Primăria Vârtop 582 PROP.
348 Reţea alimentare cu apă Primăria Vârvoru 2910 Prop.
de Jos
349 Reţea canalizare şi staţii de Primăria Vârvoru 1231 PT
epurare de Jos
350 Managementul deşeurilor Primăria Vârvoru 29 PROP.
de Jos
351 Reţea alimentare cu apă Primăria Vârvoru 1960 PROP.
de Jos
352 Staţie de epurare şi extindere Primăria Băileşti 4.689,68
reţea de canalizare în
municipiul Băileşti
353 Reabilitarea reţelei de Primăria Băileşti 1.000
alimentare cu apă potabilă în
municipiul Băileşti
354 Realizarea reţelei de Primăria Băileşti 5.000
distribuţie a gazelor naturale
în municipiul Băileşti
355 Managementul deşeurilor în Primăria Băileşti 5.000
municipiul Băileşti la
standarde europene
356 Reabilitarea staţiei de apă a Primăria Calafat 1.000 SF
municipiului Calafat şi a
reţelei de distribuţie
357 Alimentarea cu apă a satelor Primăria Calafat 500
Basarabi, Golenti şi
Ciupercenii Vechi prin
extinderea reţelei de
distribuţie a municipiului
Calafat
358 Realizarea reţelei de Primăria Calafat 1.000 SF
canalizare în satele Basarabi
192
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
şi Ciupercenii Vechi
359 Sistem integrat de Primăria Calafat 1.500 SF
management al deşeurilor
360 Realizarea reţelei de Primăria Bechet 1.000
distribuţie a gazelor naturale
în oraşul Bechet
361 Alimentare cu gaze naturale Primăria Dăbuleni 9.459,46
a localităţii
362 Realizare aducţiune şi Primăria 2.000
distribuţie gaze naturale Amărăştii de Jos
363 Realizare reţea distribuţie Primăria Barca 2.000
gaze naturale
364 Introducerea gazelor naturale Primăria 1.000
în comună Braloştiţa
365 Înfiinţare distribuţie gaze Primăria 500
naturale cu presiune redusă Bratovoeşti
în satele Bădoşi, Bratovoeşti,
Gioroc, Prunet
366 Introducete gaze naturale Primăria Brădeşti 1.100
367 Introducete gaze naturale Primăria Breasta 1.000
368 Reţea distribuţie gaze Primăria Calopăr 1.500
naturale
369 Reţea de aducţiune şi Primăria 2.000
distribuţie gaze naturale Castranova
370 Reţea de aducţiune şi Primăria Catane 2.000
distribuţie gaze naturale
371 Înfiinţare distribuţie gaze Primăria Călăraşi 1.000
naturale
372 Aducţiune şi distribuţie gaze Primăria Cârna 1.500
naturale
373 Realizare aducţiune şi Primăria Celaru 3.500
374 Reţea de aducţiune Primăria Cetate 3.000
375 Introducerea gazelor naturale Primăria Coţofenii 1.000
în comună din Faţă
376 Realizare aducţiune şi Primăria Dobreşti 2.500
377 Realizare distribuţie gaze Primăria Drănic 594,59
naturale
378 Sistem de aducţiune şi Primăria Fărcaş 1.891,89
379 Înfiinţare reţea distribuţie Primăria Gighera 1.500
gaze naturale
380 Realizare aducţiune şi Primăria 2.000
distribuţie gaze naturale Ghindeni
381 Sistem de aducţiune şi Primăria Goicea 2.000
382 Extindere reţea distribuţie Primăria Mischii 216,22
193
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
gaze naturale
383 Realizare sistem aducţiune şi Primăria 1.500
distribuţie gaze naturale Ostroveni
384 Alimentare cu gaze naturale Primăria Pieleşti 1.500
gospodării şi agenţi
economici
385 Realizare distribuţie gaze Primăria Predeşti 2.500
naturale
386 Înfiinţare reţea distribuţie Primăria Scăeşti 1.000
gaze naturale
387 Înfiinţare distribuţie gaze Primăria Şimnicu 3.000
naturale în comuna Şimnicu de Sus
de Sus
388 Sistem de aducţiune şi Primăria Teasc 2.500
389 Introducerea alimentării cu Primăria Vârvoru 800
gaze naturale de Jos
390 Instalaţii pilot de utilizare a SOCER
energiei solaro-electrice şi
solaro-termice
391 Instalaţii pilot de utilizare a SOCER
energiei eoliene
392 Cercetearea posibilităţii de SOCER
utilizare a surselor alternative
de energie: biomasă, biogaz
(staţii experimentale de
prelucrare a deşeurilor din
ferme şi gospodării)
393 Reabilitarea termică a SOCER
clădirilor din mediul rural
(primării, şcoli, centre
medicale, clădiri de locuit)
394 Analiza energetică în SOCER
vederea elaborării unei
strategiei energetice şi
economice a localităţilor
rurale şi urbane din cadrul
Judeţului
395 Extinderea reţelei de Primăria Craiova
apă/canal
396 Program pentru Primăria Craiova
managementul deşeurilor
inclusiv achiziţionarea de
echipamente de deszăpezire
194
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
III.7.4 Proiecte vizând creşterea competitivităţii economice

euro) existentă
1 Centru expoziţional şi de CONSILIUL
afaceri JUDEŢEAN Dolj
2 Înfiinţarea unei Pieţe de Gross CONSILIUL
şi a unor centre de preluare şi JUDEŢEAN Dolj
sortare a produselor agricole
3 Promovarea creării unui Sugerat de
parteneriat între Universitatea consultant
Craiova şi IPA CIFATT pentru
sprijinirea IMM-urilor din
sectorul IT în vederea înfiinţării
unui cluster în domeniul IT
4 Centru multifuncţional Primăria Craiova
5 Acordarea de facilităţi pentru Primăria Craiova
investitori şi a ajutorului de stat
în condiţiile legii pentru IMM-uri
6 Eficienţa energetică: program Primăria Craiova
de achiziţionare a staţiilor de
producere a energiei verzi
7 Realizarea Centrului Regional Primăria Craiova
European al Artelor
Tradiţionale şi Muzeul vinului
8 Crearea unor parcuri SOCER
tehnologice cu specific agricol
şi mediului rural
9 Promovarea contactelor pentru CLIMM
promovarea investiţiilor străine
III.7.5 Proiecte în domeniul sănătăţii şi învăţământului

euro) existentă
1 Reabilitarea, modernizarea şi CONSILIUL 1.720
dotarea Spitalului Clinic JUDEŢEAN Dolj
Judeţean de urgenţa Craiova
2 Reabilitarea şi staţie de CONSILIUL
epurare ape uzate Spitalul JUDEŢEAN Dolj
Leamna
3 Amenajarea Departamentului CONSILIUL 655
de Urgenţă al Spitalului Clinic JUDEŢEAN Dolj
Judeţean de Urgenţă
4 Reabilitarea staţiei electrice a CONSILIUL 720
Spitalului Judeţean şi dotarea JUDEŢEAN Dolj
cu un nou generator electric
5 Înlocuirea instalaţiei de CONSILIUL
alimentare cu apă pe verticală JUDEŢEAN Dolj
a Spitalului Judeţean
195
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
6 Crearea unui sistem de CONSILIUL 250
cogenerare de energie la JUDEŢEAN Dolj
nivelul întregului Spital
Judeţean
7 Crearea unui sistem de CONSILIUL
ventilaţie unitar la Spitalul JUDEŢEAN Dolj
Judeţean
8 Reabilitare bloc alimentar CONSILIUL
JUDEŢEAN Dolj
9 Reabilitarea si dotarea celor CONSILIUL 40.000
şapte centre medico-sociale JUDEŢEAN Dolj
10 Extinderea capacităţii de CONSILIUL 1.000
primire a persoanelor JUDEŢEAN Dolj
defavorizate în casele de tip
familial
11 Îmbunătăţirea condiţiilor de CONSILIUL 5.000
cazare din casele de tip familial JUDEŢEAN Dolj
şi centrele de urgenţă prin
sporirea confortului termic şi
asigurarea independenţei
termice
12 Cămin bătrâni Primăria Calafat 100
13 Consolidare, amenajare şi Primăria Filiaşi 354,25
modernizare secţie interne la
Spitalul Orăşenesc Filiaşi
14 Consolidare , amenajare şi Primăria Filiaşi 15,36
modernizare secţie interne şi
radilogie la Spitalul Orăşenesc
Filiaşi
15 Reabilitare spital Primăria Filiaşi 500
16 Dezvoltarea infrastructurii de Primăria Breasta 500

sănătate
17 Dezvoltarea infrastructurii de Primăria Bucovăţ 500
sănătate
18 Reabilitarea infrastructurii de Primăria Bulzeşti 50
sănătate
19 Dezvoltarea infrastructurii de Primăria Catane 1.000
sănătate
20 Dezvoltarea infrastructurii de Primăria Cârcea 500
sănătate
21 Dezvoltarea infrastructurii de Primăria Celaru 500
sănătate
22 Dezvoltarea infrastructurii de Primăria Daneţi 500
sănătate
23 Dezvoltarea infrastructurii de Primăria Dioşti 1.000
protecţie socială
24 Dezvoltarea infrastructurii de Primăria Ghindeni 500
196
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
sănătate
25 Dezvoltarea infrastructurii de Primăria Malu 500
protecţie socială Mare
26 Dezvoltarea infrastructurii de Primăria Orodel 500
sănătate
27 Reabilitarea infrastructurii Primăria Piscu 300
educaţionale Vechi
28 Dezvoltarea infrastructurii de Primăria Sălcuţa 300
sănătate
29 Dezvoltarea infrastructurii de Primăria Secu 500
sănătate
30 Dezvoltarea infrastructurii de Primăria Teslui 500
sănătate
31 Dezvoltarea infrastructurii de Primăria Valea 300
sănătate Stanciului
32 Reabilitarea şcolii generale nr. Primăria Calafat 1.000
2 Constantin Gerota
33 Reabilitare şcoală, grădiniţă Primăria Bechet 300
34 Reabilitare spaţii invăţământ Primăria Filiaşi 700

35 Reabilitare clădire bibliotecă şi Primăria Filiaşi 400
muzeu
36 Construire liceu cu profil Primăria Almăj 1.000
agroindustrial zonal
37 Construire sală sport la liceul Primăria Amarăştii 500
teoretic de Jos
38 Reabilitare unităţi de Primăria 120
învăţământ Amaraştii de Sus
39 Dezvoltarea şi reabilitarea Primăria Bistreţ 500
infrastructurii educaţionale
40 Reabilitarea infrastructurii Primăria Brabova 500
educaţionale în comuna
Brabova
41 Modernizare şcoli şi grădiniţe Primăria Braloştiţa 135,14
42 Modernizare localuri şcoli de Primăria Brădeşti 540,5
pe raza comunei
43 Dezvoltarea infrastructurii Primăria Breasta 800
educaţionale
44 Dezvoltarea infrastructurii Primăria Bulzeşti 100
educaţionale
45 Dezvoltarea infrastructurii Primăria Calopăr 500
educaţionale
46 Investiţii în reţeaua de Primăria Caraula 500
învăţământ
47 Dezvoltarea infrastructurii Primăria Catane 1.000
educaţionale
48 Dezvoltarea şi reabilitarea Primăria Cârcea 1.000
197
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
49 Reabilitarea şi modernizarea Primăria Cerăt 300
50 Dezvoltarea şi reabilitarea Primăria Cetate 800
51 Reabilitarea infrastructurii Primăria Desa 200
educaţionale
52 Reabilitarea infrastructurii Primăria Galicea 200
educaţionale Mare
53 Dezvoltarea infrastructurii Primăria 405,4
educaţionale Galiciuica
54 Dezvoltarea şi reabilitarea Primăria Gangoiva 400
55 Dezvoltarea infrastructuii Primăria Ghidici 400
educaţionale
56 Dezvoltarea infrastructurii Primăria Leu 500
educaţionale
57 Reabilitarea infrastructurii Primăria Malu 500
educaţionale Mare
58 Dezvoltarea infrastructurii Primăria Mârşani 394,6
educaţionale
59 Dezvoltarea infrastructurii Primăria Moţăţei 300
educaţionale
60 Reabilitarea infrastructurii Primăria Orodel 200
educaţionale
61 Modernizarea infrastructurii Primăria Perişor 200
educaţionale
62 Dezvoltarea şi reabilitarea Primăria Plesoi 350
63 Dezvoltarea şi reabilitarea Primăria Podari 600
64 Reabilitare unităţi invăţământ Primăria Poiana 500
Mare
65 Reabilitarea infrastructurii Primăria Rast 400
educaţionale
66 Reabilitarea infrastructurii Primăria Rojişte 200
educaţionale
67 Extindere şi reabilitare Primăria Sadova 400
infrastructura şcolară
68 Reabilitarea infrastructurii Primăria Scaeşti 300
educaţionale
69 Reabilitarea infrastructurii Primăria Seaca de 300
educaţionale Câmp
70 Reabilitarea infrastructurii Primăria Seaca de 150
şcolare Pădure
71 Reabilitarea structurii Primăria Secu 150
educaţionale
72 Dezvoltarea infrastructurii Primăria Sopot 500
culturale şi educaţionale
73 Reabilitarea infrastructurii Primăria Şimnicu 202,7
198
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
şcolare de Sus
74 Reabilitarea infrastructurii Primăria Teslui 200
şcolare
75 Dezvoltarea şi reabilitarea Primăria Unirea 400
76 Reabilitarea infrastructurii Primăria Urzicuţa 300
şcolare şi de cult
77 Construirea unui punct de Primăria Craiova
colectare, depozitare şi
distribuţie a obiectelor de la
populaţie, administrat de
Primărie, pentru a fi donate
persoanelor cu probleme
sociale – bianual de Paşte şi
de Crăciun
78 Program educaţional privind Primăria Craiova
scăderea abandonului şcolar în
special pentru populaţia rromă
79 Centre de informare şi Primăria Craiova
consiliere în carieră;
Centre rezidenţiale în
parteneriat cu instituţiile
acreditate în domeniu
80 Crearea de centre sociale şi Primăria Craiova
acordarea de servicii sociale
III.7.6 Proiecte în domeniul turismului

euro) existentă
1 Crearea unui Centru Regional CONSILIUL
European de arte tradiţionale JUDEŢEAN Dolj
2 Consolidarea clădirilor şi CONSILIUL 5.726,6
reabilitarea secţiilor JUDEŢEAN Dolj
expoziţionale la Muzeul de Artă
3 Renovarea infrastructurii CONSILIUL 6.066,53
turistice/modernizarea şi JUDEŢEAN Dolj
promovarea Muzeului Olteniei
(str. Madona Dudu, nr. 44)
4 Complex Hotelier Balnear CONSILIUL 3.000
Gighera JUDEŢEAN Dolj
5 Sat de vacanţă şi Centru CONSILIUL 3.072
vizitatori Zăval JUDEŢEAN Dolj
6 Cherhana şi restaurant cu CONSILIUL 562,06
specificul pescăresc „Ostrovul JUDEŢEAN Dolj
Copaniţa”
7 Amenajarea teritoriului riveran CONSILIUL
fluviului Dunărea pentru JUDEŢEAN Dolj
199
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
valorificarea potenţialului turistic
şi reabilitarea factorilor de
mediu;
8 Punerea în valoare a zonei de CONSILIUL
agrement Lacul Victoria JUDEŢEAN Dolj
(amenajarea teritoriului inter-
comunal Teasc-Bratovoieşti)
agrement Lacul Preajba-Cârcea JUDEŢEAN Dolj
comunal Malu Mare – Cârcea)
agrement Lacul Fântânele JUDEŢEAN Dolj
comunal Radovan – Vârvoru de
Jos)
11 Împădurirea suprafeţei de 49 de CONSILIUL
Ha în razelor comunelor JUDEŢEAN Dolj
Melineşti – Fărcaş
12 Identificarea şi punerea în CONSILIUL
valoare a clădirilor cu valoare JUDEŢEAN Dolj
de patrimoniu din mediul urban
şi rural
13 Identificarea şi punerea în CONSILIUL
valoare a clădirilor cu valoare JUDEŢEAN Dolj
de patrimoniu ale Consiliului
Judeţean Dolj
14 Valorificarea resurselor turistice CONSILIUL
prin înfiinţarea unor curse de JUDEŢEAN Dolj
transport de persoane pe fluviul
Dunărea, în regim de transport
regulat, de agrement sau în
regim de transport turistic
15 Protejarea patrimoniului natural Primăria Baileşti
al municipiului Baileşti prin
asanarea şi casetarea pârâului
Balasan
16 Viabilizarea şi amenajarea Primăria Calafat 1.500
turistică a zonei Debarcader –
Bascov
17 Reabilitare Muzeu Bechet Primăria Bechet 300
18 Creare centura verde la V şi E Primăria Bechet 100
de Bechet
19 Protecţia şi reabilitarea Primăria Carpen 1.000
patrimoniului natural
20 Modernizare căi acces spre Primăria 700
zonele de agrement Castranova
21 Valorificarea patrimoniului Primăria Catane 1.000
200
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
natural pentru turismul de nişă
(pescuit)
22 Protecţia şi reabilitarea Primăria Celaru 3.000
23 Amenajare complex turistic Primăria Coşoveni 2.000
24 Protectia şi reabilitarea Primăria Daneţi 500
25 Reabilitarea patrimoniului Primăria Drănic 256,76
natural
26 Reabilitare zona turistică şi Primăria Ghindeni 500
patrimoniu natural
27 Protectia şi reabilitarea Primăria Întorsura 300
28 Realizare complex turistic Leu Primăria Leu 1.200
29 Protectia şi reabilitarea Primăria Mârşani 150
30 Reabilitare zone turistice şi a Primăria Melineşti 1.500
31 Protecţia şi reabilitarea Primăria Murgaşi 500
32 Protecţia mediului prin Primăria Rast 5.000
reabilitarea patrimoniului natural
33 Protecţia şi reabilitarea Primăria Sadova 600
34 Reabilitarea zonelor turistice şi Primăria Urzicuţa 1.500
a patrimoniului natural
35 Reabilitarea zonelor turistice şi Primăria Vârvoru 1.200
a patrimoniului natural de Jos
36 Reabilitarea patrimoniului istoric Primăria Vârvoru 500
şi cultural de Jos
37 Organizarea de evenimente Primăria Craiova
specifice marilor capitale
europene (cu ocazia zilelor de
Crăciun, Paşte, Zilele Craiovei)
38 Reabilitarea şi modernizarea Primăria Craiova
clădirilor culturale şi
introducerea acestor obiective
în circuite turistice
39 Crearea zonelor de agrement, a Primăria Craiova
bazelor sportive, a parcurilor de
distracţie
40 Crearea punctelor de informare Primăria Craiova
turistică/elaborarea de
materiale informative (hărţi ale
oraşului, pliante cu obiective
turistice etc.)
41 Realizarea de trasee turistice în Primăria Craiova
Craiova şi împrejurimi
42 Oltenia în miniatură ATO
201
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
43 Proiectarea unor pachete ATO
turistice care pentru
promovarea pelerinajului la
mănăstiri
44 Ateliere meşteşugăreşti şi ATO
centre de desfacere:
-identificarea şi crearea unei
baze de date cu atelierele
meşteşugăreşti;
-promovarea şi introducerea
acestora în pachete turistice;
-acordarea de sprijin financiar
pentru construirea unor centre
de desfacere;
-înfiinţarea unor ateliere pentru
ucenici;
45 Sprijinirea/conştientizarea ATO
proprietarilor de ferme pentru a
se organiza în aceste forme de
turism;
46 Amenajare parc Lunca Jiului, ATO
Craiova
47 Balta Aradan – Bechet ATO
48 Organizarea şi intorducerea în ATO
circuitul turistic a prgramului
Croaziere dunărene
49 Han turistic - ATO
identificarea podgoriilor;
- introducerea acestora în
circuitul turistic şi organizarea
de degustări;
50 Centru de training în domeniul ATO
turistic
51 Dezvoltarea unor materiale ATO
publicitare de calitate care să
proiecteze o imagine pozitivă a
Judeţului Dolj pentru
dezvoltarea turismului.
52 Crearea unui web site destinat ATO
turismului, menit a funcţiona ca
o agendă de călătorie online şi
ca ghid de turism pentru
călători.
53 Infiinţarea unui Centru de ATO
Informare Turistică în Judeţul
Dolj
202
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
III.7.7 Proiecte de dezvoltare rurală

euro) existentă
1 Promovarea înfiinţării unor Sugerat de
GAL-uri şi elaborarea unor consultant
strategii de dezvoltare locală,
incluzând cartografierea
teritoriului pe zone funcţionale
(producţia agricolă, zone de
reîmpădurire, zone de
colectare şi depozitare a
produselor, irigaţii etc)
2 Iluminat public Primăria Afumaţi 44 Prop.
3 Transport public Primăria Almaj 55 Prop.
4 Iluminat public Primăria Almaj 225 Prop.
5 Iluminat public Primăria Amărăştii 3 Prop.
de jos
6 Iluminat public Primăria Amărăştii 3 Prop.
de Sus
7 Iluminat public Primăria Apele Vii 3 Prop.
8 Iluminat public Primăria Argetoaia 466 Prop.
9 Iluminat public Primăria Bistreţ 143 Prop.
10 Iluminat public Primăria Barca 446 Prop.
11 Transport public Primăria Botoşeşti 6 Prop.
Paia
12 Iluminat public Primăria Botoşeşti 286 Prop.
Paia
13 Iluminat public Primăria Brabova 443 Prop.
14 Iluminat public Primăria Brădeşti 3 Prop.
15 Iluminat public Primăria Braloştiţa 78 Prop.
16 Iluminat public Primăria 484 Prop.
Bratovoieşti
17 Transport public Primăria Breasta 240
18 Iluminat public Primăria Bucovăţ 286 Prop.
19 Iluminat public Primăria Bulzeşti 49 Prop.
20 Iluminat public Prim. Calopăr 6 Prop.
21 Transport public Prim. Caraula 52 Prop.
22 Iluminat public Prim. Caraula 33 Prop.
23 Iluminat public Prim. Carpen 29 Prop.
24 Iluminat Public Prim. Castranova 6 Prop.
25 Iluminat public Primăria Catane 285 Prop.
26 Iluminat public Primăria Călăraşi 28 Prop.
27 Transport public Primăria Cârcea 350 Prop.
28 Iluminat public Primăria Cârcea 200 Prop.
29 Transport public Primăria Cârna 9 Prop.
30 Iluminat public Primăria Cârna 102 Prop.
31 Iluminat public Primăria Celaru 3 Prop.
32 Iluminat public Primăria Cerăt 3 Prop.
Cernăţeşti
203
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
34 Transport public Primăria Cetate 12 Prop.
35 Iluminat public Primăria Cetate 72 Prop.
36 Iluminat public Primăria Cioroiaşi 70,5 Prop.
Ciupercenii Noi
38 Iluminat public Primăria Coşoveni 6 Prop.
39 Transport public Primăria Coţofenii 2.000 SPF
din Dos
40 Iluminat public Primăria Coţofenii 600 Prop.
din Dos
41 Transport public Primăria Coţofenii 89 Prop.
din Faţă
42 Iluminat public Primăria Coţofenii 126 Prop.
din Faţă
43 Transport public Primăria Daneţi 58 Prop.
44 Iluminat public Primăria Daneţi 229 Prop.
45 Transport public Primăria Desa 110 Prop.
46 Iluminat public Primăria Desa 114 Prop.
47 Transport public Primăria Dioşti 9 Prop.
48 Iluminat public Primăria Dioşti 72 Prop.
49 Transport public Primăria Dobreşti 9 Prop.
50 Iluminat public Primăria Dobreşti 428 Prop.
51 Transport public Primăria 46 Prop.
Dobroteşti
Dobroteşti
Drăgoteşti
Drăgoteşti
55 Iluminat public Primăria Drănic 3 Prop.
56 Iluminat public Primăria Fărcaş 15 Prop.
57 Iluminat public Primăria Galicea 4, 5 Prop.
Mare
Galiciuica
Galiciuica
60 Transport public Primăria Gângiova 58 Prop.
61 Iluminat public Primăria Gângiova 343 Prop.
62 Iluminat public Primăria Gherceşti 35 Prop.
63 Iluminat Public Primăria Ghidici 15 Prop.
64 Transport public Primăria Ghindeni 149 Prop.
65 Iluminat public Primăria Ghindeni 58 Prop.
66 Iluminat public Primăria Gighera 3 Prop.
67 Transport public Primăria Giubega 46 Prop.
68 Iluminat public Primăria Giubega 333 Prop.
69 Transport public Primăria Giurgiţa 30 Prop.
204
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
70 Iluminat public Primăria Giurgiţa 89 PT
71 Transport public Primăria Gogoşu 46 Prop.
72 Iluminat public Primăria Gogoşu 225 Prop.
73 Transport public Primăria Goicea 9 Prop.
74 Iluminat public Primăria Goicea 115 SPF
75 Transport public Primăria Goieşti 6 Prop.
76 Iluminat public Primăria Goieşti 43 Prop.
77 Transport public Primăria Greceşti 138 PROP.
78 Iluminat public Primăria Greceşti 86 PROP.
79 Transport public Primăria Işalniţa 12 Prop.
80 Iluminat public Primăria Işalniţa 43 Prop.
81 Transport public Primăria Izvoare 83 Prop.
82 Iluminat public Primăria Izvoare 86 Prop.
83 Transport public Primăria Intorsura 46 Prop.
84 Iluminat public Primăria intorsura 15 Prop.
85 Transport public Primăria Leu 215 SPF
86 Iluminat public Primăria Leu 86 SPF
87 Transport public Primăria Lipovu 6 Prop.
88 Iluminat public Primăria Lipovu 149 Prop.
89 Iluminat public Primăria Măceşu 72 SF
de Jos
90 Transport public Primăria Măceşu 86 Prop.
de Sus
91 Iluminat public Primăria Măceşu 114 Prop.
de Sus
92 Transport public Primăria Maglavit 92 Prop.
93 Iluminat public Primăria Maglavit 200 Prop.
94 Transport public Primăria Malu 181 Prop.
Mare
95 Iluminat public Primăria Malu 1.285 Prop.
Mare
96 Iluminat public Primăria Melineşti 60 Prop.
97 Transport public Primăria Mischii 110 Prop.
98 Iluminat public Primăria Mischii 29 Prop.
99 Iluminat public Primăria Mârşani 3 Prop.
100 Transport public Primăria Moţăţei 89 Prop.
101 Iluminat public Primăria Moţăţei 429 SPF
102 Iluminat public Primăria Murgaşi 29 Prop.
103 Iluminat public Primăria Negoi 29 Prop.
104 Iluminat public Primăria Orodel 435 Prop.
105 Iluminat public Primăria Ostroveni 225 Prop.
106 Transport public Primăria Perişor 9 Prop.
107 Iluminat public Primăria Perişor 3 Prop.
108 Iluminat public Primăria Pieleşti 290 Prop.
109 Transport public Primăria Piscu 6 Prop.
Vechi
110 Iluminat public Primăria Piscu 29 Prop.
Vechi
205
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
111 Transport public Primăria Pleniţa 9 Prop.
112 Iluminat public Primăria Pleniţa 440 Prop.
113 Transport public Primăria Pleşoi 46 Prop.
114 Iluminat public Primăria Pleşoi 69 Prop.
115 Iluminat public Primăria Podari 114 Prop.
116 Transport public Primăria Poiana 114 Prop.
Mare
117 Iluminat public Primăria Poiana 286 Prop.
Mare
118 Transport public Primăria Predeşti 6 Prop.
119 Iluminat public Primăria Predeşti 29 Prop.
120 Transport public Primăria Radovan 6 Prop.
121 Iluminat public Primăria Radovan 34 Prop.
122 Transport public Primăria Rast 9 -
123 Transport public Primăria 175 -
Robăneşti
Robăneşti
125 Transport public Primăria Rojişte 6 -
126 Iluminat public Primăria Rojişte 357 Prop.
127 Transport public Primăria Sadova 92 Prop.
128 Iluminat public Primăria Sadova 343 Prop.
129 Transport public Primăria Sălcuţa 6 Prop.
130 Iluminat public Primăria Sălcuţa 29 Prop.
131 Transport public Primăria Scăeşti 52 PROP.
132 Iluminat public Primăria Scăeşti 239 PROP.
133 Transport public Primăria Seaca de 100 SPF
camp
134 Iluminat public Primăria Seaca de 43 PT
camp
135 Transport public Primăria Seaca de 132 Prop.
pădure
136 Iluminat public Primăria Seaca de 229 Prop.
pădure
137 Transport public Primăria Secu 46 Prop.
138 Iluminat public Primăria Secu 114 Prop.
139 Iluminat public Primăria Siliştea 56 Prop.
Crucii
140 Transport public Primăria Şimnicu 39 Prop.
de Sus
141 Iluminat public Primăria Şimnicu 209 Prop.
de sus
142 Transport public Primăria Sopot 175 Prop.
143 Iluminat public Primăria Sopot 380 Prop.
144 Transport public Primăria Tălpaş 98 Prop.
145 Iluminat public Primăria Tălpaş 77 Prop.
146 Transport public Primăria Teasc 12 Prop.
147 Iluminat public Primăria Teasc 100 Prop.
206
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

euro) existentă
148 Transport public Primăria Terpeziţa 98 Prop.
149 Iluminat public Primăria Terpeziţa 86 Prop.
150 Transport public Primăria Teslui 400 SF
151 Iluminat public Primăria Teslui 200 SF
152 Transport public Primăria Ţuglui 350 SF
153 Iluminat public Primăria Ţuglui 70 SF
154 Iluminat public Primăria Unirea 543 Prop.
155 Iluminat public Primăria Urzicuţa 74 Prop.
156 Iluminat public Primăria Valea 3 Prop.
Stanciului
157 Transport public Primăria Vela 98 Prop.
158 Iluminat public Primăria Vela 57 Prop.
159 Transport public Primăria Verbiţa 12 Prop.
160 Iluminat public Primăria Verbiţa 3 Prop.
161 Iluminat public Primăria Vârtop 143 Prop.
162 Transport public Primăria Vârvoru 132 Prop.
de Jos
163 Iluminat public Primăria Vârvoru 43 Prop.
de Jos
164 Modernizare clădiri Primăria Bradeşti 270
administrative sediul primăriei
165 Reabilitare clădire primărie Primăria Cerăt 200
166 Achiziţionare şi amenajare Primăria 500
sediu primărie Cernăteşti
167 Extindere sediu primărie Primăria 135,14
Ciupercenii Noi
168 Extindere sediu primărie Primăria Desa 300
169 Realizare sediu primărie Primăria 500
Dobroteşti
170 Acţiuni de regenerare urbană Primăria 500
Dragoteşti
171 Realizare sediu primărie Primăria Giubega 500
172 Regenerare urbană cartier Primăria Lipovu 700
rromi
173 Construirea unui noi sediu Primăria Malu 700
pentru primărie Mare
174 Realizare sediu primărie la Primăria Negoi 500
standarde europene
175 Modernizarea administraţiei Primăria Radovan 300
publice locale
176 Realizare sediu primărie Primăria Scăeşti 400
207
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
III.7.8 Proiecte de dezvoltare a resurselor umane

euro) existentă
1 Dezvoltarea unui pachet de Sugerat de
măsuri active concentrate pe consultant
informarea şi stimularea
mobilităţii profesionale a
populaţiei rurale pentru
promovarea profesiilor non
agricole tradiţionale în zone
rurale
2 Introducerea în şcoli a Primăria Filiaşi
cursurilor de protecţia mediului
3 Promovarea voluntariatului ca Primăria Filiaşi
factor de învăţare non formală
4 Acţiuni pentru sprijinirea CLIMM
elevilor/studenţilor în accesarea
la internet
5 Studii periodice pentru analiza CLIMM
necesarului de forţă de muncă /
domenii de activitate
6 Implementarea unor programe CLIMM
pentru dezvoltarea spriritului
antreprenorial
7 Dezvoltarea unor programe de CLIMM
educare a populaţiei pentru
utilizarea tehnologiilor de
comunicare şi informaţiei
8 Dezvoltarea unor programe de CRFPA Oltenia
specializare în domeniul
comunicării
III.7.9 Proiecte de dezvoltare a capacităţii administrative

euro) existentă
1 Elaborarea/Actualizarea Sugerat de
planului de formare profesională consultant
a funcţionarilor publici din cadrul
Consiliului Judeţean Dolj /
Administraţiilor publice locale
2 Promovarea şi coordonarea Sugerat de
asocierii între administraţiile consultant
publice locale din Judeţul Dolj
pentru a dezvolta proiecte
comune
3 Crearea la nivel judeţean sau SOCER
208
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
regional a unui Organism de

Dezvoltare Economică şi
Socială – cu participarea
factorilor responsbaili –
administraţive, societatea civilă,
partide politice, sindicate,
mediul afacerilor
III.7.10 Proiecte de cooperare transfrontalieră, transnaţională şi interregională.

euro) existentă
1 Promovarea cooperării între
actori economici şi instituţionali
români şi bulgari (participarea
conjunctă la târguri
internaţionale; dezvoltarea
sectoarelor economice
complementare si cu înaltă
valoare adăogată etc..)
2 Constituirea de parteneriate, ATO
schimburi de bune practici
3 Încurajarea dezvoltării unor SOCER
incubatori de afaceri cu
caracter transfrontalier româno-
bulgar
209
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
IV. COERENŢA ŞI CONFORMITATEA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI

EUROPENE
IV.1 Corespondenţa cu politicile comunitare şi acquis-ul comunitar
IV.1.1 Corespondenţa cu politicile comunitare
Priorităţile, domeniile de intervenţie şi măsurile prevăzute în cadrul strategiei de dezvoltare economico-

socială a Judeţului Dolj au fost elaborate ţinând seama de principalele politici şi linii strategice ale Uniunii
Europene. Tabelul de mai jos arată corespondenţa între Axele Prioritare din Strategia de dezvoltare a
Judeţului Dolj şi politicile EU, evidenţiind documentele europene cele mai relevante.
Axa Prioritară din Strategia de

dezvoltare economico-socială a Politica Europeană - Documente de bază
Judeţului Dolj
1. Competitivitate Decizia 2000/819/CE privind Programul multianual pentru întreprinderi şi
spirit antreprenorial, în special pentru IMM (2001-2005)
Carta Europeană pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii
Politica Industrială
Consiliul European de la Barcelona din 2002 – Comunicare CE „Mai multa

cercetare în Europa – Obiectiv 3% din PIB” – COM (2002)499
Liniile Directoare Integrate pentru creşterea economică şi locurile de

muncă 2005-2008
Propunerea pentru o Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului

stabilind un Program Cadru pentru Competitivitate şi Inovare (2007-2013)
(SEC(2005) 433)
Programul pentru Întreprinderi şi Inovare
Politica Agricolă Comună
Politica de Coeziune şi oraşele: contribuţia oraşelor la dezvoltarea şi

locurile de muncă la nivelul regional (COM (2006) 385 Final)
Politica de coeziune în sprijinul Creşterii Economice şi Locurile de Muncă:

Liniile Directoare Strategice, 2007-2013” (2005)
Strategia de la Lisabona – Liniile Directoare Strategice Integrate pentru

Creşterea Economică şi Locurile de Muncă
210
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

Judeţului Dolj
2. Resurse Umane Strategia Europeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Program de lucru detaliat pentru urmărirea obiectivelor sistemelor

educaţiei şi formării în Europa până în 2010 (2002/C142/01)
Planul de Acţiune: Agenda Europeană pentru Antreprenoriat (COM (2004)

70 final)
Pactul European pentru Tineret (2005)
Carta Verde privind Egalitate şi Non Discriminare într-o Europa extinsă

(2004)
Politica Europeană pentru Incluziunea Socială


3. Accesibilitate, Conectivitate Carta Albă a Politicii Europene de Transport (CE 2001)

şi Infrastructură Socială - Dezvoltarea echilibrată a tuturor modurilor de transport
- Eliminarea blocajelor
- Siguranţa în politică de transport
- Globalizarea politicii de transport
Europa la intersecţie – Nevoia unui Transport Sustenabil (2003)
Concluziile Consiliului European de la Goteborg 2001
Reţelele de Transport Europene (TEN-T) – Axele şi Proiectele prioritare

4. Mediul şi energia Al-7-lea Program Cadru pentru Mediu
Strategia Europeană pentru o Dezvoltare Sustenabilă (SEDD) – Goteborg

2001
Directiva nr. 31/1998 privind depozitarea deşeurilor
Directiva nr. 62/1994 privind ambalaje şi deşeurile de ambalaje
211
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

Judeţului Dolj
Directiva nr.271/1991 privind epurarea apelor uzate urbane
Directiva nr.83/1998 privind calitatea apei destinată consumului uman
Directiva nr.80/2001 privind instalaţiile mari de ardere
O politică Energetică pentru Europa (COM (2007) 0001 Final)
Tratatul UE – Articolul 174
Tratatul de la Amsterdam (1995) – Reţelele Trans-Europene de Energie

(TENs)
Decizia Consiliului 96/391/CE din 28 martie 1996 care stabileşte o serie

de măsuri menite să creeze un context mai favorabil pentru dezvoltarea
reţelelor trans-europene în domeniul energiei.
Propunerea pentru o Decizie a parlamentului European şi a Consiliului din

10 decembrie 2003, care stabileşte liniile directoare pentru reţelele de
energia trans-europene şi abrogă Decizia nr. 96/391/CE şi Decizia
nr.1229/2003/CE
Carta Verde privind Eficienţa Energetică (COM (2005) 265)
Energia pentru viitor: resurse renovabile de energie – Carta Albă care

stabileşte o Strategie şi un Plan de acţiune Comunitar
Propunerea pentru o Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului

despre eficienţa folosirii finale a energiei şi servicii legate de energia
(COM (2003) 739)
Noul Program Cadru „Energia Inteligentă pentru Europa” 2003-2006

(COM (2002) 162) Decizia nr. 1230/2003/CE
Planul de Acţiune pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în

Comunitatea Europeană (COM (2000) 247)
Eficienţa energetică în Comunitatea Europeană – Spre o Strategie pentru

Folosirea Raţională a Energiei (COM (1998) 246)
Carta Verde privind resursele renovabile de energie (1996)
212
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

Judeţului Dolj

5. Capacitate Administrativă Carta Albă privind Guvernarea


IV.1.2 Corespondenţa cu acquis-ul comunitar
Acquis-ul comunitar reprezintă totalitatea normelor juridice care reglementează activitatea instituţiilor UE,
acţiunile şi politicile comunitare, şi constă în:
 conţinutul, principiile şi obiectivele politice cuprinse în Tratatele originare ale Comunităţilor Europene şi
în cele ulterioare (Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht şi Tratatul de la Amsterdam);
 legislaţia adoptată de instituţiile UE pentru punerea în practică a prevederilor Tratatelor (regulamente,
directive, decizii, opinii şi recomandări);
 jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;
 declaraţiile şi rezoluţiile adoptate în cadrul Uniunii Europene;
 acţiuni comune, poziţii comune, convenţii semnate, rezoluţii, declaraţii şi alte acte adoptate în cadrul
Politicii Externe şi de Securitate Comună (PESC) şi al cooperării din domeniul Justiţiei şi al Afacerilor
Interne (JAI);
 acordurile internaţionale la care CE este parte, precum şi cele încheiate între statele membre ale UE cu
referire la activitatea acesteia.
În România, acest ansamblu de norme a întrat în totalitate în vigoare o dată cu aderarea României la UE,
începând cu 1 ianuarie 2007. Mai în detaliu, Directivele se aplică în mod automat din data aderării, în timp
ce Regulamentele sunt adoptate prin adaptarea/modificarea legislaţiei naţionale în domeniile de interes
reglementate la nivel comunitar. Trebuie, totuşi, subliniat faptul că, pentru unele capitole din acquis, în
special mediu şi agricultură, România a negociat cu Comisia Europeană unele derogări, ce constau în
perioade de tranziţie la dispoziţia României pentru alinierea cu prevederile comunitare în domeniile
respective.
Având în considerare faptul că acquis-ul comunitar se implementează inclusiv prin aplicarea

Regulamentelor, Directivelor şi Politicilor europene, precum şi a faptului că Strategia de dezvoltare a
Judeţului Dolj a fost elaborată conform acestor politici comunitare, reiese că Strategia de dezvoltare a
Judeţului Dolj este coerentă şi cu acquis-ului comunitar. Mai mult, Strategia Judeţului Dolj va promova
213
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
conformarea cu acquis-ul comunitar pentru acele capitole cărora le-au fost acordate perioade de tranziţie (în
special, mediul şi agricultură), la scadenţe negociate cu Comisia Europeană.
IV.2 Contribuţia la obiectivele orizontale

Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială a fost elaborată în conformitate cu
politicile şi liniile directoare ale UE. În special, o atenţie sporită a fost dedicată la asigurarea integrării şi
respectării, inclusiv în faza de implementare, a principiilor orizontale prevăzute în cadrul Regulamentul CE
1083/2006, articolele 16 şi 19, privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei şi non
– discriminarea.
IV.2.1Dezvoltare durabilă
Dezvoltarea durabilă reprezintă acea dezvoltare care întâmpină nevoile prezente fără să compromită
posibilitatea că generaţiile viitoare să întâmpine nevoile lor specifice, cu alte cuvinte, asigurând ca
dezvoltarea actuală nu afectează posibilităţile de dezvoltare ale generaţiilor viitoare. Conceptul dezvoltării
durabile priveşte unele subiecte de mare importanţă pentru cetăţeni şi nu se reduce la protecţia mediului,
concentrându-se, dimpotrivă, şi pe alte aspecte privind dimensiunea economică şi socială a dezvoltării.
Strategia Consiliului Judeţean Dolj urmăreşte dezvoltarea durabilă în cadrul tuturor priorităţilor din strategia
sa, ţinând seama de cele trei dimensiuni (mediu, economic şi social), şi deci reflectând natura sa orizontală.
În special, Strategia îşi propune următoarele:
÷ Valorificarea surselor energetice regenerabile;
÷ Protejarea mediului înconjurător, prin gestionarea corectă a teritoriului (de ex. prin
gestiunea integrată şi reciclarea unei cantităţi însemnate de deşeuri), prevenirea riscurilor
tehnologice şi prezervarea ariilor protejate şi a biodiversităţii;
÷ Promovarea inovării în întreprinderi, introducerea noilor tehnologii şi îmbunătăţirea
sistemelor productive, în scopul de a reduce poluarea mediului şi consumul resurselor;
÷ Promovarea formării resurselor umane în noile tehnologii;
÷ Prezervarea coeziunii sociale prin acţiuni specifice în sprijinul grupurilor vulnerabile,
regenerarea mediului urban şi îmbunătăţirea infrastructurilor sociale.
Relevanţa principiului este de asemenea reflectată prin criteriile specifice identificate pentru prioritizarea
proiectelor: în cadrul fiecărui Domeniu Major de Intervenţie, a fost inclus un criteriu specific care să acorde o
valoare deosebită şi, deci, să permită prioritizarea acelor proiecte având un impact semnificativ din punct de
vedere al aplicării principului dezvoltării durabile.
IV.2.2 Oportunităţi egale
Principiul orizontal al egalităţii de şanse este conţinut în legislaţia românească, care stabileşte dreptul
cetăţenilor să participe la viaţa economică şi socială, fără discriminare.
Strategia Consiliului Judeţean Dolj respectă principiul egalităţii de şanse şi de non discriminare în cadrul
tuturor axelor prioritare. În particular, Strategia:
÷ Va promova reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie;
÷ Vă promova integrarea grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii
214
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Mai mult, Strategia va promova egalitatea de şanse incluzând acest principiu ca şi criteriu pentru
prioritizarea proiectelor, în toate Domeniile Majore de Intervenţie, atribuind un punctaj mai mare acelor
proiecte care au un impact semnificativ din punct de vedere al aplicării principiului egalităţii de şanse
IV.2.3 Societate informaţională
În prezenta perioadă de programare 2007-2013, societatea informaţională nu reprezintă o prioritate

orizontală stricto sensu. Totuşi, promovarea TIC este considerată de UE o prioritare strategică pentru
perioada 2007-2013, deoarece diseminarea Tehnologiilor Informaţiei şi Comunicaţii – TIC – în sistemul
economic reprezintă un factor cheie pentru a îmbunătăţi nivelul productivităţii precum şi gradul de
competitivitate economică. De aceea, Comisia Europeană promovează integrarea principiului dezvoltării
societăţii informaţionale în cadrul tuturor politicii ale UE (principiul „mainstreaming”), având în vedere că
accesul larg la TIC contribuie la incluziunea socială şi poate reduce efectele negative ale periferialităţii
geografice.
Priorităţile strategice din cadrul Strategiei Consiliului Judeţean Dolj vor sprijini diseminarea TIC, prin mai
multe intervenţii specifice, cum ar fi următoarele:
÷ Sprijinirea dezvoltării infrastructurilor TIC;
÷ Promovarea formării resurselor umane în domeniul TIC şi noilor tehnologii;
÷ Îmbunătăţirea sistemelor IT din cadrul IMM-urilor precum şi din cadrul administraţiei
publice locale;
÷ Dezvoltarea e-economie;
÷ Dezvoltarea sistemelor de e-guvernare şi e-sănătate;
÷ Sprijinirea aplicaţiilor e-învăţare.
215
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
IV.3 Corespondenţa cu politicile naţionale

IV.3.1 Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013
P.4 P.6
Dezvolt Diminua
Priorităţi din PND area rea
P.1
resursel disparit
Creşter P.5
or ăţilor de
ea Dezvolt
P.2 umane, dezvolt
competi area
Dezvolt P.3 promov are între
tivităţii econom
area şi Protecţi area regiunil
econom iei
Axele modern a şi ocupării e ţării
ice şi rurale şi
prioritare izarea îmbunăt şi
dezvolt creştere
din infrastr ăţirea incluziu
area a
Strategia de ucturii calităţii nii
econom product
dezvoltare a de mediulu sociale
iei ivităţii
Judeţului transpo i şi
bazate în
Dolj rt întărire
pe sectorul
a
cunoaşt agricol
capacit
ere
ăţii
adminis
trative
1. Competitivitate R S M S R M
2. Resurse umane M S S R M M
3. Accesibilitate, Conectivitate
M R S M M M
şi Infrastructura Socială
4. Mediul şi Energia R S R S M M
5. Capacitate Administrativă S S S R S M
R = Ridicată
M = Medie
S = Scăzută
IV.3.2 Strategia Naţională de Dezvoltare Regională
Strategia Naţională de Dezvoltare Regională reflectă politica României de dezvoltare regională, conform
Legii Dezvoltării Regionale (Legea nr. 315/2004) şi procesul de descentralizare aşa cum este detaliat în
Legea Cadru privind Descentralizarea nr. 339/2004 precum şi alte legi relevante. Strategia Naţională de
Dezvoltare Regională a stat la baza Strategiei Programului Operaţional Regional (2007-2013). Tabelul de
mai jos evidenţiază corespondenţa între Strategia de Dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj şi
elementele cheie din Strategia POR.
216
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Sprijinire
a
Strategia POR dezvoltăr
ii
Creşterea
Dezvoltarea infrastru
accesibilităţ Îmbunătă
polilor de cturii
Axele ii în ţirea
creştere urbani sociale şi
prioritare interiorul mediului Valorific
regionali/locali economi
din Regiunilor, de area
prin adoptarea ce pe
Strategia de în special a afaceri şi potenţial
unei abordări baze
dezvoltare a accesibilităţ a ului
de dezvoltare nevoilor
Judeţului ii centrelor competiti turistic
regională regionale
Dolj urbane şi a vităţii al
policentrică şi ,
legăturilor Regiunilo Regiunil
îmbunătăţirea facilitând
acestora cu r ca or
legăturilor realizare
zonele locaţii
dintre zonele a unei
înconjurăto pentru
rurale şi cele dezvoltăr
are afaceri
urbane i
teritorial
e
echilibrat
e
1. Competitivitate R S R R R
2. Resurse umane M S S S S
3. Accesibilitate, Conectivitate şi
M R R S S
Infrastructura Socială
4. Mediul şi Energia M S S M S
5. Capacitate Administrativă S S S S S
R = Ridicată
M = Medie
S = Scăzută
IV.3.3 Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 al Regiunii Sud – Vest Oltenia
217
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
P.4 P.6
P.3
Dezvolt Protecţi
Priorităţi din Dezvolt
area a şi
area
PDR SV Oltenia P.1 resurse îmbună
P.2 turismu
Sprijin lor tăţirea
Modern lui şi P.5
pentru umane calităţii
Axele izarea valorifi Dezvolt
creşter în mediul
prioritare şi carea area
ea sprijinu ui
din dezvolt patrimo zonelor
compet l unei
Strategia de area niului rurale
itivităţii ocupări
dezvoltare a infrastr natural şi
econo durabil
Judeţului ucturii şi a montan
mice în e şi
Dolj regiona moşten e
sectoru îmbună
le irii
l privat tăţirea
cultural
servicii
-
lor
istorice
sociale
1. Competitivitate R M R M R M
2. Resurse umane M S S R M S
3. Accesibilitate,
Conectivitate şi M R S S M S
Infrastructura Socială
4. Mediul şi Energia M R S S M R
5. Capacitate Administrativă R S S R S S
R = Ridicată
M = Medie
S = Scăzută
IV.3.4 Strategiile sectoriale de dezvoltare
Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj este coerentă cu politicile şi strategiile sectoriale
naţionale şi regionale ale României, după cum este evidenţiat în tabelul de mai jos.
Axele prioritare din Strategia

de dezvoltare a Judeţului Dolj Strategiile şi politicile sectoriale de dezvoltare
1. Competitivitate Programul Naţional de Reformă – Obiectivul 2
Strategia Guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării IMM pe

perioada 2004-2008
Legea nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM
HG nr. 1172/2005 privind aprobarea Politicii Industriale a României şi a

Planului de Acţiune pentru implementarea Politicii industriale a
României
HG nr.1280/2004 privind Strategia guvernamentală pentru sprijinirea
218
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

IMM-urilor 2004-2008
Strategia Naţională CDI
HG nr. 562/2005 pentru aprobarea Programului privind sprijinirea

asociaţiilor şi producătorilor agricoli din zona montană pentru
achiziţionarea de dotări specifice, noi, cu finanţare de la budgetul de
stat
Legea nr.231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură
HG nr. 934/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare

a Legii nr.231/2005
Ordinul comun nr. 143/610/2005 al MAPDR şi MAI privind definirea şi

caracterizarea spaţiului rural
Legea nr.218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD

prin preluarea riscului de către fondurile de garantare
Legea nr.347/2004 (Legea Muntelui)
HG nr.1779/2004 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a

zonei montane
Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Naţional al României

2007-2026
2. Resurse umane Programul Naţional de Reformă – Obiectivul 3
Strategia pe termen scurt şi mediu pentru formarea profesională

continuă 2005-2010 HG nr.875/2005)
Documentul Comun de Evaluare a Politicii de Ocupare a Forţei de

Muncă (2002)
PNAO (2004, 2005, 2006)
PRAO Sud Vest Oltenia (2004, 2005, 2006)
Memorandum Comun în domeniul Incluziunii Sociale 2005
Strategia Naţionala privind Egalitatea de Şanse
219
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

Strategia Naţională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a

copilului 2006-2008
Strategia Guvernului României de Îmbunătăţire a situaţiei rromilor 2001
Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a

persoanelor cu handicap în perioada 2006-2013
3. Accesibilitate, Conectivitate Programul Naţional de Reformă – Obiectivul 2

şi Infrastructura Socială
Legea nr. 203/2003 (republicată) privind dezvoltarea şi modernizarea
reţelei de transport de interes naţional şi european.
Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului naţional
Legea nr.3/2001 privind ratificarea Protocolului de la Kyoto
HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental
Strategia Naţională CDI
Strategia naţională de dezvoltare a domeniului TIC „ORIZONT 2025”
Legea Învăţământului nr.84/1995 republicată
HG nr.1088/2004 pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind

serviciile de sănătate şi a Planului de Acţiune pentru reforma sectorului
de sănătate
4. Mediul şi Energia Programul Naţional de Reformă – Obiectivul 2
Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului
Strategia de Dezvoltare Durabilă a României (2025)
Strategia Naţională pentru Gestionarea Deşeurilor
Planul Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor
PRGD al Regiunii SV Oltenia
Strategia Naţională privind Prevenirea Inundaţilor
Strategia Naţională privind Protecţia Atmosferei
220
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

Planul Naţional de Acţiune în domeniul Schimbărilor Climatice
Legea Protecţiei Mediului nr. 137/1995, cu modificările ulterioare
Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările ulterioare
OUG nr.236/2000 privind regimul ariilor protejate
HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental
Legea nr.3/2001 privind ratificarea Protocolului de la Kyoto
Strategia Naţională în domeniul energiei 2007-2020
Foaia de parcurs din domeniul energetic din România, aprobată prin

HG nr.890/2003
Strategia naţională în domeniul eficienţei energetice, aprobată prin HG

nr. 163/2004 şi Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a
energiei
Strategia de valorificare a resurselor regenerabile de energie, aprobată

prin HG nr. 2535/2003
HG nr. 443/2003 privind promovarea producţiei de energie electrică din

resurse regenerabile de energie
5. Capacitate Administrativă Programul Naţional de Reformă – Obiectivul 1
IV.4 Corelarea dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-

socială şi domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale UE
Politica de coeziune este menită să contribuie la sprijinirea creşterii, a competitivităţii şi a ocupării pe
teritoriul Uniunii Europene. Obiectivele strategice ale politicii de coeziune UE sunt sprijinite printr-un set de
instrumente financiare şi, anume, Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social
European (FSE) şi Fondul de Coeziune. Alte două instrumente financiare, Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit au scopul de a sprijini dezvoltarea rurală, în
coordonare cu instrumentele care operează în cadrul politicii de coeziune şi integrare cu politica agricolă
comună şi politica comună de pescuit. România, în perioada 2007-2013, are acces la Fondurile Europene
pentru prima dată în calitate de Stat Membru. În acest context, un set de 6 Programe Operaţionale tematice
(plus un Program pentru Asistenţă Tehnică), coerent cu Cadrul Naţional de Dezvoltare Strategică, definind
direcţiile strategice şi contextul operaţional pentru fiecare Fond European în România până în 2013, a fost
elaborat.
221
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială are scopul de a îmbunătăţi calitatea
vieţii populaţiei şi promovarea dezvoltării sustenabile în cadrul judeţului Dolj, inclusiv pentru a opri procesul
de depopulare şi deşertificare, prin întărirea sectoarelor industriale cu valoare adăugată ridicată, scăderea
incidenţei agriculturii de subzistenţă şi creşterea sectorului serviciilor, promovând dezvoltarea resurselor
umane, utilizarea C&D şi a inovării, diversificarea economiei rurale şi îmbunătăţind accesibilitatea şi
calitatea mediului, altfel încât PIB-ul judeţului să crească până la 90% din media naţională până în 2013, iar
judeţul să-şi întărească poziţia centrală în cadrul regiunii Sud Vest Oltenia, prin efortul tuturor actorilor
relevanţi din teritoriu şi în beneficiul cetăţenilor. Obiectivul general este coerent cu obiectivele strategice
conturate de către Programele Operaţionale cofinanţate din Fondurile Europene.
În cele ce urmează, coerenţa între Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială şi
fiecare Fond European este analizată în detaliu. Toate priorităţile definite în Programele Operaţionale
relevante sunt luate în considerare şi este exprimată o opinie privind coerenţa lor, cu ajutorul unei scări
calitative.
Ţinând seama de volumul total al alocărilor financiare ale UE pentru România în cadrul fondurilor structurale
precum şi de efortul, mult mai mare, pe care România trebuie să-l realizeze pentru a reduce disparităţile în
raport cu celelalte state membre ale UE în aproape toate domeniile de intervenţie, este clar că politicile
naţionale sectoriale nu vor putea fi implementate în totalitate pe parcursul primului ciclu de programare al
Fondurilor Structurale. De aceea, intervenţiile eligibile în cadrul Programelor Operaţionale din România nu-
şi regăsesc întotdeauna corespondenţa în strategia de dezvoltare a Judeţului Dolj, care, pe de altă parte,
este pe deplin coerentă cu politicile naţionale, şi în acest sens trebuie interpretate tabelele de mai jos.
222
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
- Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune

Programele Operaţionale cofinanţate de către FEDR sunt Programul Operaţional Regional şi Programul
Operaţional Sectorial pentru Creşterea Capacităţii Administrative. Programul Operaţional Sectorial al
Transporturilor şi Programul Operaţional Sectorial de Mediu sunt cofinanţare de FEDR, precum şi de
Fondul de Coeziune.
Coerenţa dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială şi Programul

Operaţional Regional 2007-2013
Priorităţile
POR 2007-2013
AP 5:
AP 1: AP 2:
AP 4: Dezvolt
Sprijinirea Îmbunătăţ AP 3:
Consolida area
dezvoltării irea Îmbunăt
rea durabilă
durabile a infrastruct ăţirea
mediului şi
oraşelor – urii de infrastr
de afaceri promov
poli transport ucturii
regional area
Axele prioritare urbani de regionale sociale
şi local turismul
din Strategia de creştere şi locale
ui
dezvoltare a
Judeţului Dolj
1. Competitivitate R S S R R
2. Resurse umane S S S S S
M R R M S
Infrastructură Socială
4. Mediul şi Energia M M S S S
R = Ridicată
M = Medie
S = Scăzută
223
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92

Operaţional Sectorial pentru Cresterea Capacităţii Administrative 2007-2013
Priorităţile
POS CCA AP 4:
2007-2013 AP 3: Creşterea
AP 2:
Tehnologia eficientei
AP 1: Cercetare,
Informaţiilor energetice şi
Dezvoltarea dezvoltare
si a siguranţei
unui sistem tehnologică
Comunicaţiil aprovizionăr
inovativ şi şi inovare
or pentru ii în
eco-eficient de pentru
sectorul contextul
Axele prioritare producţie competitivit
public si combaterii
din Strategia de ate
privat schimbării
dezvoltare a climatice
Judeţului Dolj
1. Competitivitate R R R M
2. Resurse umane S M M S
S R R S
4. Mediul şi Energia M S S R
5. Capacitate Administrativă S M R S
R = Ridicată
M = Medie
S = Scăzută

Operaţional Sectorial al Transporturilor 2007-2013
Priorităţile AP 1:
POS Transporturi Modernizarea şi
dezvoltarea AP AP
2007-2013 axelor prioritare 2:Modernizarea 3:Moderniz
AP 4:
Modernizarea
ale Reţelei Trans şi dezvoltarea area
sectorului de
- Europene de infrastructurii materialulu
transport în
Transport (axe naţionale de i rulant de
scopul
prioritare TEN-T) transport în cale ferată
îmbunătăţirii
în scopul afara axelor dedicat
protecţiei
dezvoltării unui prioritare TEN-T călătorilor
mediului, a
sistem durabil în scopul pentru
sănătăţii
Axele prioritare de transport şi dezvoltării unui reţelele de
umane şi a
din Strategia de integrării sistem naţional cale ferată
siguranţei
dezvoltare a acestuia în durabil de naţională şi
pasagerilor.
Judeţului Dolj reţelele de transport. TEN-T.
transport ale
UE.
1. Competitivitate M M S M
2. Resurse umane S S S S
R R R R
4. Mediul şi Energia S S S R
224
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
5. Capacitate Administrativă S S S S
R = Ridicată
M = Medie
S = Scăzută

Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013
AP 3 AP 4:
Prioritaţile „Reducer Implement
POS Mediu ea poluării area
şi sistemelor
2007-2013 diminuare adecvate
a efectelor de
schimbăril managem
or ent pentru AP 5:
AP 2:
climatice protecţia Implement
Dezvoltar
prin naturii area
ea
restructur infrastruct
AP 1: sistemelor
area şi urii
Axele prioritare Extindere de
reabilitare adecvate
din Strategia de a şi managem
a de
moderniza ent
dezvoltare a sistemelor prevenire
rea integrat al
Judeţului Dolj de a
sistemelor deşeurilor
încălzire riscurilor
de apă şi şi
urbană naturale în
apă uzată reabilitare
pentru zonele
a siturilor
atingerea cele mai
contamina
ţintelor de expuse la
te
eficienţă risc
energetică
în
localităţile
cele mai
afectate
de
poluare
1. Competitivitate S S M M S
2. Resurse umane S S S S S
3. Accesibilitate, Conectivitate şi S
S S S S
4. Mediul şi Energia R R R R R
R = Ridicată
M = Medie
S = Scăzută
- Fondul Social European (FSE)

Fondul Social European co-finanţeaza Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane şi Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Capacitaţii Administrative.

Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
225
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
AP 1:
Priorităţile Educa
POS HRD Ńia si
2007-2013 formar
ea
profesi AP 2:
AP 3:
onală Corelar
Crester AP 4: AP 5:
în ea
ea Modern Promo
sprijinu învăŃă AP 6:
adapta izarea varea
l rii pe Promo
bilităŃii Servici măsuril
cresteri tot varea
Axele prioritare lucrăto ului or
i parcur incluzi
din Strategia de rilor si Public active
econo sul unii
dezvoltare a a de de
mice si vieŃii sociale
Judeţului Dolj întrepri Ocupar ocupar
dezvolt cu
nderilo e e
ării piaŃa
r
societă munii
Ńii
bazate
pe
cunoas
tere
1. Competitivitate S S S S S S
2. Resurse umane R R R S R R
3. Accesibilitate,
Conectivitate şi Infrastructură S S S S S S
Socială
4. Mediul şi Energia S S S S S S
5. Capacitate Administrativă S S R S S S
R = Ridicată
M = Medie
S = Scăzută

Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013
226
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Priorităţile
POR 2007-2013
AP 1: Întarirea intervenţiilor de AP 2: Dezvoltarea Capacităţii de

politice publice în administraţia îmbunătăţire a performanţei
centrală serviciilor în administraţia locală
Axele prioritare
din Strategia de
dezvoltare a
Judeţului Dolj
1. Competitivitate --- S
2. Resurse umane --- S
3. Accesibilitate,
Conectivitate şi Infrastructură --- S
Socială
4. Mediul şi Energia --- S
5. Capacitate Administrativă --- R
R = Ridicată
M = Medie
S = Scăzută
- Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)
227
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală co-finanţează Programul Naţional pentru Dezvoltarea
Rurală.
Coerenţa dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială şi Programul Naţional
pentru Dezvoltarea Rurală 2007-2013
Priorităţile
PNDR 2007-2013
AP 3
AP 1:
Calitatea
Creşterea AP 2:
vieţii în
competitivită Îmbunătăţire
zonele rurale AP4:
ţii a mediului şi
şi LEADER
sectoarelor a spaţiului
diversificare
agricol şi rural
Axele prioritare a economiei
forestier
din Strategia de rurale
dezvoltare a
Judeţului Dolj
1. Competitivitate R R R R
2. Resurse umane R S R R
S S R M
4. Mediul şi Energia M R M M
5. Capacitate Administrativă S S S R
R = Ridicată
M = Medie
S = Scăzută
- Fondul European pentru Pescuit

Fondul European pentru Pescuit co-finanţează Programul Operaţional pentru Pescuit România. În prezent,
POPR este în forma de proiect.
Operaţional pentru Pescuit 2007-2013
228
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Priorităţile
POPR
2007-2013 AP 2:
Acvacultură,
pescuit în ape
interioare,
AP 1: Măsuri de
procesare şi AP 3 Măsuri de
adaptare a flotei
marketingul interes colectiv
de pescuit
produselor
Axele prioritare provenite din
din Strategia de pescuit şi
dezvoltare a acvacultură
Judeţului Dolj
1. Competitivitate --- R R
2. Resurse umane --- S S
--- S S
4. Mediul şi Energia --- S S
5. Capacitate Administrativă --- S S
R = Ridicată
M = Medie
S = Scăzută
229
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
V. ANEXE – PROCESUL DE CONSULTARE
V.1 Minuta întâlnirii GRS I
V.2 Minuta întâlnirii GRS II
V.3 Minuta întâlnirii GRS III
V.4 Rezultatele Consultării Suplimentare
V.5 Operaţiuni indicative şi exemple de bune practici în alte State Membre ale UE
230

Strategia Judetului Dolj 2007 2013 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia Judetului Dolj 2007 2013 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

JUDEŢUL DOLJ

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-

Consiliul Judeţean Dolj

Contract de servicii nr. 7839

Energia electrică şi surse alternative de energie ......................................................... 78

IV. COERENŢA ŞI CONFORMITATEA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

I.1.1 Aşezare geografică, suprafaţă şi frontiere

Harta 1: Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia – Localizare şi judeţe

Tabel 1: Localităţile graniţei judeţului Dolj

Nord – Satul Nistoi (Comuna Fărcaş)

I.1.2 Geomorfologia Teritoriului

Tabel 2: Principale fluvii/ râuri din judeţul Dolj (lungime, km)

Tabel 3: Principalele lacuri

I.1.3 Clima, vegetaţia şi fauna

Cinci la sută din solul Doljului este deja deşertificat.

Tabel 4: Evoluţia populaţiei judeţului Dolj în perioada 1990-2006

Diagrama 1: Populaţia pe grupe de vârstă 2001-2006

0-14 15-59 60 şi peste

Diagrama 2: Principalii indicatori statistici demografici

I.1.5 Unităţi administrativ-teritoriale

Harta 2: Harta administrativă a Judeţului Dolj

I.2 Activităţile economice

Tabel 6: Produsul Intern Brut naţional şi regional 2002-2004 (Milioane de Euro)6

Anul 2002 2003 2004

I.2.2 Structura Economiei Judeţului Dolj

Tabel 9: VAB a Judeţului Dolj pe macro-sectoare de activitate, 2001-2004 (milioane Euro)

Diagrama 3: VAB a Judeţului Dolj pe macro-sectoare de activitate 2001-2004 (%)

Agricultură, vănătoare şi silvicultură Industrie şi construcţii Servicii

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Tabel 10: Valoare Adăugată Brută pe macro-sectoare în 2004 (%)

În ceea ce priveşte evoluţia ponderii numărului de unităţi pe macro-sectoare în perioada 2001-2005

Tabel 13: Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime (2001-2005)

Diagrama 4. Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime (2001-2005)

Total IMM-uri Micro-întreprinderi (0-9 salariaţi)

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

economice, intervenţii specifice în vederea creşterii competitivităţii economice ale întreprinderilor ar

Tabel 15: Principalii indicatori privind unităţile active

I.2.3 Structura Teritorială a Economiei în Judeţul Dolj

I.2.4 Investiţiile străine şi comerţul exterior în judeţul Dolj

Tabel 22: Exporturi şi Importuri de bunuri (2001-2006)

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Balanţă (mii Euro) 12.718 -23.101 -43.243 -53.092 -34.548 -108.549

Diagrama 5: Exporturi FOB cu bunuri (2003-2006) (mii Euro)

Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006

Diagrama 6: Importuri CIF cu bunuri (2003-2006) (mii Euro)

Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006

I.2.5 Industrie şi Construcţii: IMM-uri şi Întreprinderi Mari

Diagrama 7: Evoluţia Valorii Adăugate Brute din sectorul industrial şi al construcţiilor –

Industrie - Industrie extractivă

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Industrie 1.435 49.950 1.267.294 136.264

Diagrama 8: Principalii indicatori ai unităţilor active din industrie şi construcţii în % (2005)

Investiţii Brute (mii Euro)

Cifra de afaceri (mii

Număr unităţi active

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Număr unităţi active Numărul mediu de persoane ocupate

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Număr unităţi active Numărul mediu de persoane ocupate

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Total 1.401 1.373 1.031 240 102 28

Fabricarea produselor textile şi a articolelor de