Strategia Judetului Dolj 2007 2013 PDF

JUDEŢUL DOLJ
REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-

SOCIALĂ A JUDEŢULUI DOLJ
Martie 2008
Consiliul Judeţean Dolj

Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj
de dezvoltare economico-socială 2007-2013”
Contract de servicii nr. 7839

CUPRINS
I. CADRUL DE REFERINŢĂ .................................................................................................. 5
I.1 Cadrul natural .................................................................................................................. 5
I.1.1 Aşezare geografică, suprafaţă şi frontiere ................................................................ 5
I.1.2 Geomorfologia Teritoriului ...................................................................................... 6
Relieful ......................................................................................................................... 6
Reţeaua hidrografică..................................................................................................... 6
Solul ............................................................................................................................. 7
Subsolul ........................................................................................................................ 7
I.1.3 Clima, vegetaţia şi fauna .......................................................................................... 7
Clima ............................................................................................................................ 7
Vegetaţia....................................................................................................................... 8
Fauna ............................................................................................................................ 9
I.1.4 Populaţia ................................................................................................................... 9
I.1.5 Unităţi administrativ-teritoriale .............................................................................. 11
I.2 Activităţile economice ................................................................................................... 12
I.2.1 Cadrul general ........................................................................................................ 12
I.2.2 Structura Economiei Judeţului Dolj ....................................................................... 14
I.2.3 Structura Teritorială a Economiei în Judeţul Dolj .................................................. 18
I.2.4 Investiţiile Străine şi comerţul exterior în cadrul Judeţului Dolj ............................ 20
I.2.5 Industrie şi Construcţi: IMM-uri şi Întreprinderi Mari ........................................... 22
I.2.6 Agricultura şi Spaţiul Rural .................................................................................... 28
Structura terenurilor agricole ...................................................................................... 28
Activităţi Agricole şi Structura culturilor ................................................................... 31
Dotarea cu maşini şi tractoare .................................................................................... 38
Potenţialul rural al judeţului ....................................................................................... 39
I.2.7 Servicii.................................................................................................................... 41
Cadrul General ........................................................................................................... 41
Servicii........................................................................................................................ 43
Comerţul ..................................................................................................................... 47
I.2.8 Turismul ................................................................................................................. 49
Activităţi turistice ....................................................................................................... 49
Forme turistice: turism de afaceri, turism cultural, turism rural, turism balneo
climateric .................................................................................................................... 50
I.3 Populaţia şi Reţeaua de localităţi ................................................................................... 52
I.3.1 Populaţia urbană şi rurală ....................................................................................... 52
I.3.2 Reţeaua de localităţi ............................................................................................... 54
Dezvoltare urbană....................................................................................................... 54
Dezvoltare rurală ........................................................................................................ 60
I.3.3 Forţa de muncă ....................................................................................................... 61
I.4 Echiparea teritoriului ..................................................................................................... 66
I.4.1 Cai de comunicaţie ................................................................................................. 66
Infrastructura rutieră ................................................................................................... 66
Infrastructura căilor ferate .......................................................................................... 70
Infrastructura aeriană .................................................................................................. 72
Porturi ......................................................................................................................... 73
I.4.2 Gospodărirea apelor şi echiparea hidroedilitară a localităţilor ............................... 74
I.4.3 Amenajări hidroameliorative .................................................................................. 75
I.4.4 Echipare energetică ................................................................................................ 76
Termoficare ................................................................................................................ 76
Alimentare cu gaze naturale ....................................................................................... 76
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Energia electrică şi surse alternative de energie ......................................................... 78

I.4.5 Telecomunicaţii ...................................................................................................... 79
I.5 Infrastructura de susţinere a activităţilor economico-sociale ......................................... 81
I.5.1 Administraţia publică ............................................................................................. 81
I.5.2 Activităţi de Cercetare, Dezvoltare Inovare şi Sprijin pentru Afaceri.................... 87
Activităţi de Cercetare - Dezvoltare ........................................................................... 87
Activităţi de inovare ................................................................................................... 90
Activităţi de sprijin pentru afaceri .............................................................................. 90
I.5.3 Comunicare şi relaţii publice .................................................................................. 92
I.6 Sistemul de educaţie şi Învăţământ. Cultura .................................................................. 93
I.6.1 Educaţie şi Învăţământ ........................................................................................... 93
I.6.2 Cultura .................................................................................................................... 96
I.7 Sănătatea şi Asistenţa socială ........................................................................................ 98
I.7.1 Situaţia existentă în domeniul sanitar ..................................................................... 98
I.7.2 Asistenţa socială ................................................................................................... 100
I.8 Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit .................................................. 104
I.8.1 Calitatea mediului................................................................................................. 104
Calitatea apei ............................................................................................................ 104
Calitatea aerului ........................................................................................................ 108
Calitatea solului ........................................................................................................ 110
Situri contaminate..................................................................................................... 111
I.8.2 Măsuri de protecţie a mediului ............................................................................. 111
Gestionarea deşeurilor .............................................................................................. 112
Zone protejate şi bio-diversitate ............................................................................... 117
I.8.3 Riscul de mediu şi măsuri de prevenire ................................................................ 120
II. ANALIZĂ DE POTENŢIAL A JUDEŢULUI DOLJ ...................................................... 126
II.1 Judeţul Dolj în contextul regional, naţional şi internaţional ....................................... 126
II.1.1 Contextul regional, european şi naţional ............................................................. 126
II.1.2 Cooperare internaţională ..................................................................................... 129
II.2 Analiza SWOT pe domenii ........................................................................................ 132
II.2.1 Economia ............................................................................................................ 132
Activităţile productive (sectorul industrial, imm) .................................................... 132
Spaţiul rural (activităţi agricole, metode agricole tradiţionale, mestesuguri, artizanat,
activitati nonagricole etc.) ........................................................................................ 134
Turismul ................................................................................................................... 136
Serviciile şi comerţul ................................................................................................ 137
II.2.2 Resurse umane, forţa de muncă şi şomajul ......................................................... 138
II.2.3 Infrastructura ....................................................................................................... 139
II.2.4 Educaţia şi învăţământul, cultura, sportul, sănătatea şi asistenţa socială ............ 141
Educaţie şi învăţământ.............................................................................................. 141
Cultura şi sport ......................................................................................................... 142
Sănătate şi asistenţă socială ...................................................................................... 143
II.2.5 Mediul de trai şi spaţiul locuibil.......................................................................... 144
II.2.6 Telecomunicaţiile ................................................................................................ 146
III. VIZIUNE, OBIECTIVE, PRIORITĂŢI, MĂSURI ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE ......... 147
III.1 Viziune ...................................................................................................................... 147
III.2 Obiectiv general ........................................................................................................ 148
III.3 Obiective specifice .................................................................................................... 148
III.4 Priorităţi .................................................................................................................... 149
III.5 Măsuri şi direcţii de acţiune ...................................................................................... 157
III.6 Ierarhizarea proiectelor de investiţii .......................................................................... 164
III.7 Identificarea portofoliului de proiecte ....................................................................... 173
Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” - Martie 2008 3
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
IV. COERENŢA ŞI CONFORMITATEA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

............................................................................................................................................... 210
IV.1 Corespondenţa cu politicile comunitare şi acquis-ul comunitar ............................... 210
IV.1.1 Corespondenţa cu politicile comunitare ............................................................ 210
IV.1.2 Corespondenţa cu acquis-ul comunitar.............................................................. 213
IV.2 Contribuţia la obiectivele orizontale ......................................................................... 214
IV.2.1Dezvoltare durabilă............................................................................................. 214
IV.2.2 Oportunităţi egale .............................................................................................. 214
IV.2.3 Societate informaţională .................................................................................... 215
IV.3 Corespondenţa cu politicile naţionale ....................................................................... 216
IV.3.1 Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 ......................................................... 216
IV.3.2 Strategia Naţională de Dezvoltare Regională .................................................... 216
IV.3.3 Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 al Regiunii Sud – Vest Oltenia .... 217
IV.3.4 Strategiile sectoriale de dezvoltare .................................................................... 218
IV.4 Corelarea dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială
şi domeniile de intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale UE .................... 221
V. ANEXE – PROCESUL DE CONSULTARE................................................................... 230
V.1 Minuta întâlnirii GRS I .............................................................................................. 230
V.2 Minuta întâlnirii GRS II ............................................................................................. 230
V.3 Minuta întâlnirii GRS III ............................................................................................ 230
V.4 Rezultatele Consultării Suplimentare ......................................................................... 230
V.5 Operaţiuni indicative şi exemple de bune practici în alte State Membre ale UE ....... 230
I. CADRUL DE REFERINŢĂ
I.1 Cadrul natural
I.1.1 Aşezare geografică, suprafaţă şi frontiere
Judeţul Dolj este situat în partea de Sud-Vest a României, între 44°42’ latitudine nordică, 43°43’
latitudine sudică, 24°16’ latitudine estică şi 22°50’ latitudine vestică, fiind străbătut de la nord la sud de
râul Jiu, al cărui nume îl poartă (Doljul, adică Jiul de Jos) şi reprezintă cel mai mare judeţ din Regiunea
de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia.
Reşedinţa judeţului Dolj (şi centrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia), Craiova, este situată la o
distanţă de aproximativ 230 km de Bucureşti, 90 km de Fluviul Dunărea, la Portul Calafat şi 120 km de
Munţii Carpaţi (Drobeta Turnu Severin – Porţile de Fier).
Cu un teritoriu de 7.414 km2, Judeţul Dolj ocupă 3,1% din teritoriul naţional şi 25,4% din Regiunea Sud-
Vest Oltenia (29.212 km2, 12,25% din teritoriul naţional).
Harta 1: Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia – Localizare şi judeţe
Sursa: http://www.adroltenia.ro/newro/pagina.php?cod=4
La nord, est şi vest, judeţul Dolj se învecinează cu celelalte patru judeţe ale Regiunii Sud-vest Oltenia,
respectiv, de la vest la est, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea şi Olt. La sud, Judeţul Dolj se întinde până la graniţa
de sud a României, fiind marcată de Fluviul Dunărea pe o distanţă de aproximativ 150 km. Trecerea de
la Judeţul Dolj la regiunile învecinate din Bulgaria se poate realiza prin cele două porturi principale, în
oraşele Calafat şi Bechet.
Tabel 1: Localităţile graniţei judeţului Dolj

Localităţile de graniţă
Nord – Satul Nistoi (Comuna Fărcaş)

Sud – Satul Chiaşu ( Oraşul Dăbuleni)
Est – Satul Zvorsca (Comuna Amărăştii de Sus)
Vest – Satul Ciupercenii Vechi (Oraşul Calafat)
Sursa: Institutul Naţional de Statistică (INS), Anuar Statistic al Judeţului Dolj 2006.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
I.1.2 Geomorfologia Teritoriului
Relieful
Considerând caracterul predominant al reliefului, judeţul Dolj este un judeţ de câmpie, încadrându-se în
categoria judeţelor dunărene, datorită faptului că Fluviul Dunărea reprezintă agentul principal care a
generat formele de relief în cadrul judeţului. Mai în detaliu, relieful cuprinde zona de lunca a Dunării,
câmpia şi zona de deal, altitudinea crescând de la 30 la 350 m faţă de nivelul mării, din sudul spre
nordul judeţului.
Reţeaua hidrografică
Pe teritoriul Judeţului Dolj se află două bazine hidrografice principale: Dunărea (150km) şi Jiul (140km).
Râurile secundare aparţin fie primului fie celui al doilea bazin hidrografic, şi includ: Balasan, Desnatui,
Baboia, Ciutura, Jiet (afluenţi al Dunării), Amaradia, Plosca, Raznic, Gilort, Meresel şi Mascot (Râul
Jiu). O excepţie este râul Teslui, care traversează Judeţul Dolj pe o distanţa de 73 km şi este afluent al
râului Olt.
Tabel 2: Principale fluvii/ râuri din judeţul Dolj (lungime, km)

În România În Judeţul Dolj
Dunărea 1075 150
Jiu 339 140
Amaradia 103 34
Desnatui 95 84
Teslui 92 73
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006
Cel mai important lac din judeţul Dolj este Lacul Bistreţ, cu o suprafaţă totală de 1.867 ha şi un volum
de 28 milioane de m3. Alte lacuri mai mici sunt Işalniţa (lac de acumulare), Călugăreni, Rast şi
Maglavit, Fântanele, Buzatu, Vârtop, Caraula şi Ripa Rosie.
Tabel 3: Principalele lacuri

Suprafaţă (ha) Volum (mil. mc)
Bistreţ (lac natural) 1.876,0 28,0
Isalniţa (lac de acumulare) 180 1,4
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006
Depresiunea Carpatică facilitează utilizarea agricolă a terenului, judeţul Dolj (585.699 ha) deţinând 4%
din suprafaţa agricolă a României, fiind al doilea judeţ ca pondere deţinută din suprafaţa agricolă
naţională. Din totalul zonei agricole, suprafaţa arabilă ocupă 488.677 ha, păşunile ocupă 68.435 ha,
fâneţele 2.952 ha, viile şi pepinierele viticole 17.538 ha, iar livezile şi pepinierele pomicole 8.097 ha,
reprezentând 5,2%, 2%, 0,2%, 7,8% şi 3,7% din totalul suprafeţelor respective la nivel naţional (2005).
Pădurile şi celelalte suprafeţe cu vegetaţie forestieră ocupă doar 85.041 ha, situând judeţul Dolj pe locul
29 din cele 41 de judeţe ale României. Pe de altă parte, cu 20.757 ha de ape şi bălţi (reprezentând
2,5% din totalul la nivelul naţional, şi situând judeţul pe poziţia 5 din cele 41 de judeţe), judeţul este
bogat în resurse hidrice, în special datorită prezenţei Fluviului Dunărea şi a Râului Jiu. Totuşi, calitatea
apei Râului Jiu este profund afectată de activităţile industriale care se desfăşoară atât în judeţul Dolj cât
şi în judeţele vecine.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Solul
Judeţul Dolj este caracterizat printr-un sol fertil, potrivit pentru culturile agricole. Tipologiile de sol care
se regăsesc în judeţul Dolj includ următoarele:
 soluri argiloase;
 soluri de pădure brun şi roşu-brun;
 sol tip cernoziom;
 soluri neevoluate;
 soluri aluviale;
 soluri nisipoase.
Totuşi, în toată Regiunea Sud Vest Oltenia calitatea solului este grav afectată de o gestionare a
deşeurilor nu întotdeauna corespunzătoare (ex. depozitarea neconformă a deşeurilor industriale şi
municipale contaminează solurile, apa de suprafaţă şi apa subterană), ceea ce afectează compoziţia
chimică a solurilor (concentraţia de nitraţi, azoturi, metale grele şi substanţe organice nedescompuse),
precum şi de depozitele din activităţile industriale. Mai mult, judeţul Dolj se confruntă cu un îngrijorător
proces de deşertificare, fiind cel mai afectat judeţ din România.
Subsolul
În ceea ce priveşte resursele subsolului din cadrul Judeţului Dolj, acestea cuprind următoarele:
zăcăminte de ţiţei, în Melineşti, Brădeşti, Almăj, Şimnicu de Sus, Gherceşti, Pieleşti, Coşoveni, Malu
Mare, Cârcea; gaze naturale, la Işalniţa, Gherceşti, Simnicu de Sus, Pieleşti şi Coşoveni.
Ca materiale de construcţii, subsolul judeţului Dolj este bogat în argile, luturi argiloase şi balast, care pot
fi găsite în diferite localităţi din judeţ, inclusiv Calafat, Filiaşi, Bârca, Cernele, Lipov, Işalniţa.
Pe de altă parte, ape minerale se află la Urzicuţa şi Gighera.
I.1.3 Clima, vegetaţia şi fauna
Clima
Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, dar poziţia sa şi caracterul depresionar al terenului pe
care o ocupă în apropriere de curbura lanţului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o
climă mai caldă decât în partea centrală şi nordică a ţării.1
În 2005, temperatura medie anuală a fost de 11,3°C cu 0,9° mai mică decât în anul 2004 şi cu 1,1°C
mai mică decât în anul 2001. Media lunară cea mai scăzută s-a înregistrat în luna februarie (-3,3°C), iar
cea mai ridicată în luna iulie (+23,1°C). Temperatura maximă absolută anuală a fost în 2005 de 36,8°C
la 31 iulie şi 1 august, iar minima absolută de -24°C la 10 februarie. Din punct de vedere pluviometric,
cantitatea anuală de precipitaţii a fost de 809,5 l/m2 în anul 2005 (443,8 l/m2 în 2004 şi 476,9 l/m2 în
2001), date relevate la staţia de observaţie bazinul Dunării – Calafat.2
Din punct de vedere climatic, perioada ultimilor 15 ani s-a caracterizat prin importante modificări ale
parametrilor hidrometeorologici şi geo-climatici în majoritatea zonelor geografice ale planetei, inclusiv în
judeţul Dolj.
Aceste perturbări climatice se datorează în mare măsură activităţilor antropice desfăşurate în cadrul
industriilor poluante din economiile naţionale. Emisiile de substanţe acidifiante, precursori ai ozonului,
gazele cu efect de seră şi metalele grele, conduc la o încălzire evidentă a troposferei, fapt care
1 http://www.cjdolj.ro/jud_dolj.php?tip=geo.
2 Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
determină efecte dezastruoase asupra mediului de viaţă terestru, marin şi aerian. Pentru realizarea unei
dezvoltări durabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovarea şi valorificarea formelor
noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor noi favorabile protecţiei mediului şi pentru creşterea
eficienţei energetice, în anul 1997 a fost întocmit Protocolul de la Kyoto, la Convenţia- Cadru a ONU,
asupra schimbărilor climatice, adoptate la New York în anul 1992.
România, ca ţară participantă la realizarea protocolului de la Kyoto a ratificat acest document şi
urmăreşte în mod constant, punerea în practică a prevederilor acestuia.
Efectele cele mai evidente ale schimbărilor climatice sunt secetele şi ploile abundente din ce în ce mai
frecvente. Alternanţa între perioade de secetă şi ploi abundente afectează calitatea culturilor agricole şi
favorizează producerea inundaţiilor datorită capacităţii reduse a terenurilor de a absorbi apa în exces.
În România, în 2005-2006, revărsările apelor şi inundaţiile au cauzat pagube însumând peste 1,5
miliarde de euro. Judeţul Dolj a fost unul dintre cele mai afectate de inundaţiile produse în primăvara
anului 2006: în aprilie 2006, judeţul Dolj a înregistrat peste 53% din totalul persoanelor evacuate din
toată ţara (8.787 persoane din 16.366).
Potrivit specialiştilor, încălzirea vremii va afecta tot continentul european, dar zonele cu risc mare de
deşertificare sunt cele din jumătatea sudică a continentului. România, alături de Spania, Italia şi Grecia,
este pe lista zonelor unde schimbările vor fi accentuate, manifestările urmând a fi vizibile incă din anii
2015 - 2025. În România, principalele regiuni afectate de deşertificare vor fi Oltenia, Banatul şi
Dobrogea.
Cinci la sută din solul Doljului este deja deşertificat.

Prima recunoaştere oficială a procesului de aridizare a Judeţului Dolj a venit din partea statului roman în
1977, iar în ultimii ani experţii susţin că, în sudul Doljului, clima temperată va putea fi menţinută cel mult
pentru încă 20 de ani, datorită incidenţei secetei şi condiţiilor pedoclimatice ce favorizează
deşertificarea teritoriului. Cea mai afectată zonă este cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova,
Bechet, Dăbuleni şi Dunăre, zona care are o suprafaţă de 104.600 ha şi este caracterizată de prezenţa
solurilor nisipoase, care nu reţin apa. Datele furnizate de Agenţia de Mediu Craiova arată ca, în judeţul
Dolj, în perioada 2000 - 2002, suprafaţa agricolă afectată de secetă a reprezentat între 79,6 si 87,8 %
din totalul suprafeţei cultivate.
Lucrările de îmbunătăţire a sistemelor de irigaţii şi activitatea de împădurire sunt singurele măsuri
posibile pentru a întâmpina problema secetei şi deşertificării. Totuşi, un factor deosebit de agravant
pentru modificarea climei Judeţului Dolj constă în defrişările masive din ultimele decenii (în 1970,
pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, iar în prezent ele nu depăşesc 7%). Actual, terenurile
împădurite de abia depăşesc 5.000 ha, iar suprafaţa puternic afectată de secetă şi deşertificare este de
peste 104.000 ha.
Vegetaţia
Judeţul Dolj este caracterizat prin prezenţa unor habitate naturale specifice stepei şi silvostepei.
În partea de nord, colinară, se întâlnesc păduri de cer şi gârniţă (Quercus cerris, Quercus frainetto),
precum şi tipuri de pădure în care este prezent gorunul (Quercus petraea) a cărei arie de răspândire se
plasează pe întreaga jumătate nordică a Podişului Getic. În Judeţul Dolj se mai găsesc şi numeroase
alte specii de foioase specifice dealurilor cu altitudine coborâtă şi câmpiilor.
Partea centrală a judeţului, până la linia Pleniţa-Segarcea-Apele Vii, reprezintă domeniul pădurilor de
cer şi gârniţa, ocupând suprafeţe mai întinse în triunghiul Craiova-Segarcea-Perişor. Aceste păduri
sunt, fie cerato-gârniţe, uneori în amestec cu stejar brumăriu, (Quercus pedunculiflora) şi stejar pufos
(Quercus pubescens) indicând asociaţii de Festuca sulcata, Festuca vallesiaca, Andropogon
ischaemum, Chriysopogon gryllus etc..
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Câmpia din sudul judeţului este caracterizata de mediul silvostepei, iar azi prezintă numai câteva
rămăşiţe din pădurea poienită de stejar pufos în partea nordică şi mai înaltă a câmpiei şi de stejar
brumăriu (la nord de Bistreţ şi în apropriere de Boureni).
Vegetaţia spontană a suferit în ultimele două secole modificării însemnate, ca urmare a intervenţiei
omului care a defrişat pădurile de pe suprafeţe întinse, determinând despădurirea câmpiei şi a unei părţi
din Piemontul Getic în scopul transformării lor în zone pentru practicarea agriculturii sau păşunării
animalelor.
Lunca Dunării a fost de asemenea afectată de marile transformări precum îndiguirile, desecările şi
irigaţiile.
Fauna
Fauna Judeţului este specifică zonei de stepă cu elemente de pădure şi baltă.
În linii generale repartiţia faunei urmăreşte mediul specific pădurilor, silvostepei şi câmpului cultivat,
luncilor, zonelor umede şi mediului acvatic propriu-zis.
Pe suprafeţe întinse de culturi trăiesc rozătoare mici (şoarecele de câmp, popândăul), răpitoare mici
(dihor, nevăstuică) precum şi răpitoare mari (lup, vulpe) răspândite în diverse zone ale judeţului.
Păsările de baltă cum ar fi: stârci, corcodei, găinuşe de baltă, becaţine, fluierari, bâtlani, pescăruşi, raţe
sălbatice, berze populează bălţile din Lunca Dunării.
Din clasa păsărilor regăsim: prepeliţa, potârnichea, presura, prigoria, lăstunul (pe malurile lutoase), iar
ca păsări ale zăvoaielor: privighetoarea, mierla, piţigoiul, pitulicea fluierătoare.
Desecările au redus considerabil suprafeţele ocupate de apă, astfel că numai cursul Dunării şi câteva
lacuri au rămas ca mediu piscicol. Dintre speciile cele mai frecvente cu valoare economică amintim:
crap, somn, şalău, ştiucă, caras.
În ceea ce priveşte speciile de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, în cadrul Judeţului Dolj
există un număr de 75 de specii de plante şi un număr de 50 de animale rare şi în pericol de dispariţie.
În sectorul cuprins între km 811 şi 661, Fluviul Dunărea determină existenţa unei zone inundabile care
prezintă caracteristicile naturale ale unui astfel de teritoriu; totuşi, în sectoarele în care Dunărea a fost
îndiguită nu se mai regăsesc ecosistemele caracteristice zonei inundabile. Existenţa acestor două
aspecte reunite într-un spaţiu geografic relativ restrâns poate constitui un model de reconstrucţie
ecologică, pentru întreg sectorul Dunării îndiguite. Pe această suprafaţă de cca. 100.000 ha, dintre km
811 şi 661, sunt cuprinse o mare diversitate şi tipuri de ecosisteme. Principalele componente specifice
ecosistemelor din zona sunt: lacurile si bălţile (Ciuperceni, Balta Lata, Manginita, Tarova), gârle (Gârla
lui Milu), o serie de mlaştini şi canale. Din punct de vedere geomorfologic, zona se caracterizează prin
terasele Dunării şi prin numeroase ostroave.
I.1.4 Populaţia
La 1 iulie 2006, populaţia judeţului Dolj se ridica la 715.989 locuitori, înregistrând cel de-al
şaisprezecelea an de scădere constantă din anul 1990, atunci când populaţia era de 776.161 locuitori
(o scădere totală de circa 8%). Din anul 1990, populaţia a scăzut cu o rată medie de 0,5%, scăderile
cele mai relevante înregistrându-se în anii 1992 şi 2002 (-1,66% şi -1,57%, respectiv). De asemenea,
densitatea populaţiei a scăzut de la 104,68 locuitori/km2 în 1990 la 96,57 locuitori/km2 în 2006, fiind însă
mai ridicată decât media înregistrată în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia (78,52 locuitori/km2, în acelaşi
an), în principal datorită prezenţei municipiului Craiova în judeţ.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Tabel 4: Evoluţia populaţiei judeţului Dolj în perioada 1990-2006

% schimbare în
Total An/an-1 raport cu anul
precedent
1990 776.161 1,0048 …..
1991 774.082 0,9973 -0,27%
1992 761.219 0,9834 -1,66%
1993 759.605 0,9979 -0,21%
1994 758.895 0,9991 -0,09%
1995 756.318 0,9966 -0,34%
1996 751.938 0,9942 -0,58%
1997 749.311 0,9965 -0,35%
1998 747.840 0,9980 -0,20%
1999 745.204 0,9965 -0,35%
2000 744.243 0,9987 -0,13%
2001 741.825 0,9968 -0,32%
2002 730.214 0,9843 -1,57%
2003 725.342 0,9933 -0,67%
2004 720.554 0,9934 -0,66%
2005 718.874 0,9977 -0,23%
2006 715.989 0,9960 -0,40%
Total % schimbare 2006/1990 -8,03%
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
Evoluţia piramidei populaţiei pe grupe de vârstă în ultimii şase ani (2001-2006) evidenţiază un proces
constant de îmbătrânire demografică (mai accentuat în zonele rurale), cu o scădere a ponderii
populaţiei tinere (grup de vârstă 0-14 ani) (de la 16,89% în 2001 la 14,77% în 2006) şi o creştere
paralelă a populaţiei adulte (grup de vârstă 15-59 ani) (de la 61,08% în 2001 la 63,43% în 2006), aşa
cum este prezentat în diagrama de mai jos.
Diagrama 1: Populaţia pe grupe de vârstă 2001-2006
500,000
400,000
300,000
200,000
100,000
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006
0-14 15-59 60 şi peste
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006.
Datele cele mai relevante privind evoluţia indicatorilor demografici începând cu anul 1990, care pun în
evidenţă ceea ce ar putea fi cauza principală a scăderii populaţiei în timpul aceleiaşi perioade, se referă
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
la valoarea ratei de natalitate, în scădere cu 3,9 puncte procentuale, de la 12,6% în 1990 la 9,1% în
2005 şi 8,7% în 2006. Comparaţia între datele judeţului Dolj şi cele înregistrate la nivel naţional arată
faptul că rata de natalitate în judeţul Dolj continuă să se menţină sub media naţională (13,6% în 1990 şi
10,2% în 2005) şi a scăzut mai repede decât în restul ţării (cu 0,1% mai mult în perioada 1990-2005).
Pe de altă parte, rata globală de mortalitate a crescut cu 1,6 puncte procentuale, de la 12,3% (1990) la
13,9% (2006) şi, din 1990, aceasta a fost aproape întotdeauna cu 2 procente mai ridicată decât
valoarea înregistrată la nivel naţional: de pildă, în anul 2005, rata de mortalitate a fost de 14,2% în
judeţul Dolj şi 12,1% la nivel naţional (10,6% în 1990). În perioada de referinţă, rata de mortalitate
infantilă în judeţul Dolj s-a redus aproape la jumătate şi a ajuns la 14,3% în 2006. Totuşi, evoluţia
acestui indicator din anul 1990 nu a fost constantă şi a oscilat între valorile maxime de 27,8% (1990) şi
27% (1994) şi valorile minime de 13% (2001) şi 13,7% (2005), în timp ce la nivel naţional, acelaşi
indicator a scăzut în mod constant din anul 1996 (atunci când a fost de 22,3%) la valoarea minimă de
15% în 20053.
În perioada 1990-2006, rata de nupţialitate a scăzut cu 0,9 puncte procentuale.
Diagrama 2: Principalii indicatori statistici demografici
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006
Rata de Natalitate Rata de Mortalitate
Rata de Mortalitate infantilă Rata de Nupţialitate
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006.
Durata medie a vieţii în judeţul Dolj este în creştere din anul 2001, dar este totuşi sub nivelul naţional
(71,22 şi 71,76 ani, respectiv, în 2003/2005).
Tabel 5: Durata medie a vieţii 2001/2003, 2002/2004 şi 2003/2005, Judeţul Dolj şi România
2001/2003 2002/2004 2003/2005
Judeţul Dolj 70,73 70,86 71,22
România 71,01 71,32 71,76
Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006; INS, Anuarul Statistic 2006
I.1.5 Unităţi administrativ-teritoriale
3 Singura excepţie la aceasta tendinţa de descreştere s-a verificat în anul 2004, când rata de mortalitate
infantilă a fost de 16,8% (faţă de 16,7% în 2003). Pe de alta parte, nivelul maxim al ratei mortalităţii infantile
înregistrată la nivelul naţional în perioada 1990-2005 a fost de 26,9%, în anul 1990.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
În Judeţul Dolj identificăm 7 oraşe (Craiova, Băileşti, Calafat, Bechet, Dăbuleni, Segarcea şi Filiaşi)
dintre care 3 (Craiova, Calafat şi Băileşti) sunt municipii, 104 comune şi 378 sate.
Harta 2: Harta administrativă a Judeţului Dolj
Sursa: http://www.cjdolj.ro/assets/images/harta-dolj.jpg
I.2 Activităţile economice

I.2.1 Cadrul general
În anul 2004, Produsul Intern Brut (PIB) al Judeţului Dolj a ajuns la 1.631 milioane de euro,
reprezentând 2,68% din PIB-ul naţional şi 30,1% din PIB-ul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia.
Contribuţia Judeţului Dolj la PIB-ul naţional s-a menţinut aproape stabilă în ultimii cinci ani (2000-2004),
în timp ce contribuţia sa la PIB-ul regiunii SV Oltenia a crescut cu 1,4%, în principal datorită unei
creşteri relevante (20%) a PIB-ului în 2004 în raport cu anul 20034.
Pe întreaga perioadă, PIB-ul Judeţului Dolj a crescut cu 51,5%, depăşind valoarea înregistrată la nivel
naţional (+50,9%) şi regional (+44,65%)5.
Tabel 6: Produsul Intern Brut naţional şi regional 2002-2004 (Milioane de Euro)6
4 Cea mai importantă creştere a PIB-ului în cadrul regiunii SV Oltenia între 2003 şi 2004 a revenit
judeţului Olt, al cărui PIB a crescut cu 23%.
5 Creşterea PIB-ului a fost calculată cu valorile exprimate în Euro. PIB-ul Judeţului Dolj în 2004 calculat
în RON, este de trei ori valoarea înregistrată în 2001, în timp ce în Euro creşterea este de doar 51,5%.
6 Au fost considerate următoarele rate de schimb: 2000: 1 euro = 1,995575 RON; 2001: 1 euro =
2,602689 RON; 2002: 1 euro = 3,125525 RON; 2003: 1 euro = 3,755587 RON; 2004: 1 euro = 4,053211 RON.
Vezi site-ul www.bnro.ro
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Anul 2002 2003 2004

Regiunea/Judeţ Mil euro % Mil euro % Mil euro %
România 48.463,9 100,00 52.605,6 100,00 60.808,3 100,00
Regiunea Bucureşti-Ilfov 10.230,9 21,11 10.363,2 19,70 11.861,6 19,51
Regiunea Vest 4.707,7 9,71 5.320,8 10,11 6.241,2 10,26
Regiunea Sud Vest Oltenia 4.159,3 8,58 4.774,6 9,08 5.428,6 8,93
- Judeţ Dolj 1.123,5 2,32 1.357,9 2,58 1.631,0 2,68
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006 şi INS, Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia în
cifre 2003-2006
Tabel 7: Produsul Intern Brut – Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia (%)
Regiune/Judeţ 2000 2001 2002 2003 2004
Regiunea Sud VestOltenia 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
- Judeţul Dolj 28,7 28,0 27,0 28,4 30,1
- Judeţul Gorj 22,3 21,6 25,8 23,3 21,2
- Judeţul Mehedinti 10,4 12,3 11,5 12,6 12,2
- Judeţul Olt 18,5 18,3 15,7 15,7 17,1
- Judeţul Vâlcea 20,1 19,8 20,0 20,0 19,3
Sursa: Calculele noastre de la INS, Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006
Cu 2.264,5 Euro pe cap de locuitor (2004), PIB-ul judeţului Dolj este sub nivelul naţional (2.805,7 euro )
şi regional (2.338,0 euro), în timp ce judeţul cu cea mai ridicată valoare a PIB-ului în Regiunea de
Dezvoltare Sud-vest Oltenia este Judeţul Gorj (2.977,7 euro pe cap de locuitor). În 2004, PIB-ul
judeţului Dolj pe cap de locuitor a crescut cu 56,6%, faţă de anul 2000, în timp ce creşterea PIB-ului /
cap de locuitor la nivel regional a fost de 51,5%, iar cea a judeţului Gorj a fost de 40,6%7.
În perioada de referinţă, PIB-ul judeţului Dolj pe cap de locuitor s-a menţinut la aproximativ 80% din
nivelul naţional. În ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, Regiunea Nord Est este regiunea cu
valoarea cea mai scăzută (mai puţin de 70% din media naţională), iar Bucureşti-Ilfov rămâne regiunea
cea mai performantă (cu peste 190% din PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat la nivelul naţional)
Tabel 8: Produsul Intern Brut naţional şi regional pe cap de locuitor 2002-2004 (Euro)
Anul 2002 2003 2004
Regiunea/Judeţ euro % Euro % Euro %
Romania 2.223,7 100,00 2.420,5 100,00 2.805,7 100,00
Regiunea Bucureşti-Ilfov 4.628,7 208,15 4.696,7 194,04 5.373,1 191,51
Regiunea Nord Est 1.590,4 71,52 1.751,0 72,34 1.941,4 69,19
Regiunea Sud Vest Oltenia 1.776,7 79,90 2.049,7 84,68 2.338,0 83,33
- Judeţul Dolj 1.538,6 69,19 1.872,1 77,34 2.264,5 80,71
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006 şi
INS, Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006
7 Creşterea PIB pe locuitor a fost calculată cu valori exprimate în Euro. PIB-ul Judeţului Dolj pe cap de
locuitor, în 2004, calculat în RON este mai mult de trei ori valoarea înregistrată în 2001, în timp ce în Euro
creşterea este doar de 56,5 %. Aceasta diferenţa se datorează modificării ratei de schimb RON/euro în perioada
de referinţă. Pentru a avea valori comparabile în cursul anilor, în cadrul prezentei analize socio-economice toate
datele financiare au fost calculate în euro.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
I.2.2 Structura Economiei Judeţului Dolj
Ajungând la 1.452,9 milioane de euro în 2004, Valoarea Adăugată Brută (VAB) a Judeţului Dolj a
înregistrat o creştere de 44,66% faţă de 2001, ceea ce reprezintă o creştere mai mare decât cea
înregistrată atât la nivelul regional cât şi la nivelul naţional (circa +35%),8.
Judeţul Dolj contribuie cu 2,6% la formarea Valorii Adăugate Brute naţionale şi cu aproape 30% la
formarea Valorii Adăugate Brute din regiunea SV Oltenia.
Tabel 9: VAB a Judeţului Dolj pe macro-sectoare de activitate, 2001-2004 (milioane Euro)

Anul 2001 2002 2003 2004
Total VAB 1.004,3 1.002,7 1.201,9 1.452,9
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 217,0 89,7 173,8 276,4
Industrie şi construcţii 360,9 423,6 432,3 498,8
Servicii 426,4 489,3 595,8 677,6
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
Diagrama 3: VAB a Judeţului Dolj pe macro-sectoare de activitate 2001-2004 (%)
100%
80%
60%
40%
20%
0%
2001 2002 2003 2004
Agricultură, vănătoare şi silvicultură Industrie şi construcţii Servicii
Agricultura şi industria, sunt sectoare puternice atât în economia judeţului Dolj cât şi în cea a regiunii SV
Oltenia, iar, împreună cu sectorul construcţiilor, reprezintă peste 50 % din totalul Valorii Adăugate Brute
(VAB) produse în cadrul teritoriului. De fapt, ponderea agriculturii şi a industriei pe totalul VAB a
Judeţului Dolj este peste media naţională, în timp ce serviciile sunt la un nivel relativ mai scăzut,
acestea contribuind cu circa 46% la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) la nivelul Judeţului Dolj şi cu
peste 51% la nivelul naţional (peste 63% la nivelul EU-25 în 2007). Totuşi, contribuţia serviciilor la VAB
8 VAB naţional (în euro) este mai mult decât dublu. Trebuie reamintit faptul că au fost făcute calcule după
valorile în euro. Datorită fluctuaţiei ratei de schimb, creşterea VAB în RON nu corespunde cu cea calculată în
euro. VAB a judeţului Dolj calculată în RON în 2004 de 2,25 ori mai mare decât valoarea înregistrată în 2001.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
în Judeţul Dolj depăşeşte nivelul regional (43%). Pe de altă parte, Judeţul Dolj este puternic concentrat
pe activităţile agricole, care contribuie la VAB a judeţului cu mai mult de 19%, ceea ce reprezintă o
valoare mai ridicată atât decât media regională cât şi cea naţională (17,94% şi 14%, respectiv).
Activităţile industriale sunt de asemenea importante şi contribuie cu 28,62% la VAB a judeţului (31,9%,
la nivelul regiunii SV Oltenia), în timp ce contribuţia sectorului construcţiilor se ridică la doar 5,71%,
ceea ce reprezintă o valoare cu 1,32 puncte procentuale sub nivelul regional şi cu 0,95% sub media
naţională şi poate sugera un nivel scăzut al investiţiilor în cadrul judeţului.
Tabel 10: Valoare Adăugată Brută pe macro-sectoare în 2004 (%)

Judeţul Dolj, Regiunea SV, Regiunea Bucureşti-Ilfov şi România
Regiunea SV Regiunea
Dolj Oltenia Bucureşti-Ilfov România
Agricultură 19,03 17,94 1,12 14,00
Servicii 46,64 43,13 69,90 51,70
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006, INS Dolj în cifre 2003-2006,
INS Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006
În ceea ce priveşte dezvoltarea unităţilor active, în 2005 numărul total de unităţi active a crescut cu
2.850 unităţi (+28,15%), faţă de numărul înregistrat în 2001, în principal datorită creşterii numărului de
unităţi din sectorul serviciilor (+ 25,3%, 2.145 unităţi), reprezentând 75,26% din creşterea totală de
unităţi active în 2005. În aceeaşi perioadă, numărul întreprinderilor din sectorul industrial (inclusiv
sectorul construcţiilor) a crescut în mod remarcabil (+ 55,6%) reprezentând 25,44% din creşterea totală
a numărului de unităţi active. Pe de altă parte, operatorii economici din sectorul agricol au scăzut cu
5,46%.
Tabel 11: Unităţile active ale Judeţului Dolj după macro-sectoare de activitate 2001-2005 (număr)
% Ponderea
∆(2005-2001)
2001 2002 2003 2004 2005 ∆, pe macro-
număr
sector
Total, din care: 10.124 9.966 10.600 11.870 12.974 2.850 100,00
Agricultură 366 346 324 323 346 -20 -0,70
Industrie şi Construcţii 1.302 1.401 1.650 1.887 2.027 725 25,44
Servicii 8.456 8.219 8.626 9.660 10.601 2.145 75,26
În ceea ce priveşte evoluţia ponderii numărului de unităţi pe macro-sectoare în perioada 2001-2005

menţionăm faptul că ponderea unităţilor din sectorul agricol a scăzut în mod constant, în timp ce
ponderea unităţilor din industrie şi construcţii a crescut cu aproape trei puncte procentuale.
Tabel 12: Unităţile active ale judeţului Dolj după macro-sectoare de activitate 2001-2005 (%)
2001 2002 2003 2004 2005
Total, din care: 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
Agricultură 3,62 3,47 3,06 2,72 2,67
Industrie şi Construcţii 12,86 14,06 15,57 15,90 15,62
Servicii 83,52 82,47 81,38 81,38 81,71
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime, în perioada 2001-2005, arată că numărul IMM-urilor din
Judeţul Dolj a crescut cu peste 28% în timp ce numărul întreprinderilor mari a scăzut cu peste 6%.
Întreprinderile mici au înregistrat cea mai relevantă creştere a numărului de unităţi, ajungând la
+29,65% (2005/ 2001).
Tabel 13: Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime (2001-2005)

Întreprinderi pe clase de ∆ (2005/2001)
mărime / An 2001 2002 2003 2004 2005 in %
Total IMM-uri 10.063 9.908 10.541 11.813 12.917 28,36
Micro-întreprinderi (0-9
9.072 8.903 9.422 10.668 11.638 28,28
salariaţi)
Întreprinderi mici (10-49
796 790 894 911 1.032 29,65
salariaţi)
Întreprinderi mijlocii (50-249
195 215 225 234 247 26,67
salariaţi)
Întreprinderi mari (250
61 58 59 57 57 -6,56
salariaţi şi peste)
Diagrama 4. Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime (2001-2005)
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Total IMM-uri Micro-întreprinderi (0-9 salariaţi)

Întreprinderi mici (10-49 salariaţi) Întreprinderi mijlocii (50-249 salariaţi)
Întreprinderi mari (250 salariaţi şi peste)
În 2005, în judeţul Dolj s-au înregistrat 12.974 de întreprinderi, dintre care, peste 81,7% (10.601) erau
active în sectorul serviciilor, în special în comerţ (aproape 70% din totalul întreprinderilor active în
sectorul respectiv). Unităţile economice active în sectorul serviciilor produceau de asemenea aproape
54% din cifra de afaceri, angajau circa 45% din salariaţi şi înregistrau peste 50% din totalul investiţiilor
realizate de către unităţile active în anul respectiv. În acelaşi an, întreprinderile active în sectorul
industriei şi construcţiilor reprezentau peste 15% din numărul total al unităţilor, angajând aproape 45%
din totalul salariaţilor, producând peste 44% din cifra de afaceri şi realizând peste 45% din investiţiile
realizate de către unităţile active. Pe de alta parte, cu mai puţin de 400 unităţi active, întreprinderile din
sectorul agricol reprezentau doar 2,67% din unităţile totale, angajau mai puţin de 2% din salariaţi,
produceau doar 1,17% din cifra de afaceri totală şi realizau 4,08% din investiţiile totale.
În ceea ce priveşte dezvoltarea unităţilor active din sectorul industrial, subliniem faptul că, datorită
creşterii competiţiei internaţionale şi intensificării procesului de internaţionalizare a activităţilor
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
economice, intervenţii specifice în vederea creşterii competitivităţii economice ale întreprinderilor ar

trebui promovate în mod prioritar.
Tabel 14: Principalii indicatori privind unităţile active pe macro-sectoare economice în judeţul Dolj (2005)
Cifra de afaceri Numărul mediu de Investiţii (mii
Numărul
(mii euro) persoane ocupate euro)
Total, din care: 12.974 3.256.647 115.929 325.200
Agricultură 346 38.258 2.308 13.254
Industrie şi Construcţii 2.027 1.461.324 60.856 148.351
Servicii 10.601 1.757.065 52.765 163.595
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006
Tabel 15: Principalii indicatori privind unităţile active

pe macro-sectoare economice în judeţul Dolj (2005) (%)
Numărul mediu
Numărul Cifra de afaceri de persoane Investiţii VAB
ocupate
Total, din care: 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
Agricultură 2,67 1,17 1,99 4,08 19,03
Industrie şi
Construcţii 15,62 44,87 52,49 45,62 34,33
Servicii 81,71 53,95 45,51 50,31 46,64
Totodată, în 2005, 89,71% din totalul unităţilor active existente în Judeţul Dolj erau microîntreprinderi,
produceau 18,84% din cifra de afaceri, angajau 21,6% din salariaţi şi realizau 19,7% din totalul
investiţiilor efectuate de către unităţile active în anul respectiv. În acelaşi an, întreprinderile mici
reprezentau aproape 8% din numărul total, angajând 17,62% din totalul salariaţilor, producând 22,42%
din cifra de afaceri şi realizând peste 24% din investiţiile realizate de către unităţile active. Pe de altă
parte, cu toate că întreprinderile medii şi mari reprezentau numai 2,34% din unităţile totale, acestea
angajau peste 60% din salariaţi, producând peste 58% din cifra de afaceri totală şi realizând aproape
56% din investiţiile totale.
Tabel 16: Principalii indicatori privind unităţile active pe categorii de mărime în judeţul Dolj (2005)
Cifra de afaceri Numărul mediu de Investiţii (mii
Numărul
(mii euro) persoane ocupate euro)
Total, din care: 12.974 3.256.647 115.929 325.200
Microîntreprinderi 11.638 613.286 25.037 64.070
Întreprinderi mici 1.032 730.290 20.431 79.602
Întreprinderi medii şi mari 304 1.913.071 70.461 181.527
Tabel 17: Principalii indicatori privind unităţile active pe categorii de mărime în judeţul Dolj (2005) (%)
Cifra de afaceri Numărul mediu de
Numărul Investiţii
persoane ocupate
Total 100,00 100,00 100,00 100,00
Microîntreprinderi 89,71 18,84 21,60 19,70
Întreprinderi mici 7,95 22,42 17,62 24,48
Întreprinderi medii şi mari 2,34 58,74 60,78 55,82
În perioada 2001-2005, cele mai relevate evoluţii privind numărul întreprinderilor pe categorii de mărime
şi macro-sectoare economice se regăsesc la numărul microîntreprinderilor din industrie şi construcţii,
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
care a crescut cu peste 70%, şi la numărul întreprinderilor mijlocii şi mari din agricultură, care a scăzut
cu peste 64%. De menţionat este şi creşterea numărului unităţilor mici, mijlocii şi mari din sectorul
serviciilor, care a crescut cu 41% în cazul întreprinderilor mici şi cu peste 33% în cazul întreprinderilor
mijlocii şi mari. Cu toate aceasta, microîntreprinderile din sectorul serviciilor, însumând peste 9.833
unităţi în 2005, reprezintă peste 75% din totalul unităţilor active în Judeţul Dolj.
Tabel 18: Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime şi macro-sectoare economice (2001-2005) (număr)
Δ
2001 2002 2003 2004 2005 (2005/2001)
în %
Micro-întreprinderi (0-9 salariaţi)
Total, din care: 9.072 8.903 9.422 10.668 11.638 28,28
Agricultură 280 285 262 276 300 7,14
Industrie şi construcţii 885 961 1.173 1.391 1.505 70,06
Servicii 7.907 7.657 7.987 9.001 9.833 24,36
Întreprinderi mici (10-49 salariaţi)
Total, din care: 796 790 894 911 1.032 29,65
Agricultură 72 54 52 39 41 -43,06
Industrie şi construcţii 256 267 293 307 331 29,30
Servicii 468 469 549 656 660 41,03
Întreprinderi mijlocii şi mari (50 şi peste salariaţi)
Total, din care: 256 273 284 291 304 18,75
Agricultură 14 7 10 8 5 -64,29
Industrie şi construcţii 161 173 184 189 191 18,63
Servicii 81 93 90 94 108 33,33
Cu peste 92% din numărul total de unităţi active, cea mai mare pondere de micro-întreprinderi se
regăseşte în sectorul serviciilor. Pe de alta parte, sectorul industriei şi construcţiilor deţine ponderile
cele mai mari ale numărului de întreprinderi mici (peste 16%), mijlocii şi mari (aproape 10%). Trebuie de
asemenea subliniat faptul că peste 98,5% din unităţile active în agricultură sunt microîntreprinderi
(86,71%) şi întreprinderi mici (11,85%).
Tabel 19: Unităţi active pe clase de mărime şi macro-sectoare economice în 2005 (pondere in %)
Întreprinderi
Total Microîntreprinderi Întreprinderi mici
medii şi mari
Total, din care 100,00 89,71 7,95 2,34
Agricultură 100,00 86,71 11,85 1,44
Servicii 100,00 92,76 6,23 1,01
I.2.3 Structura Teritorială a Economiei în Judeţul Dolj
În privinţa distribuţiei teritoriale a unităţilor active în judeţul Dolj, peste 87% din unităţile active sunt
localizate în zonele urbane, unde densitatea întreprinderilor se ridică la 29,46 întreprinderi la 1.000
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
locuitori, reprezentând peste 163% din media judeţeană, în timp ce în zonele rurale aceeaşi cifră este
de doar 4,965 întreprinderi/1.000 locuitori (27,51% din media judeţeană). Densitatea întreprinderilor
este sub media naţională (42,93 întreprinderi) şi în municipiul Craiova, unde acest indicator a ajuns la
34,53 întreprinderi/1.000 locuitori în 2005. În ceea ce priveşte împărţirea teritorială a unităţilor active
după clasa de mărime, trebuie remarcat faptul că zonele rurale găzduiesc doar 5,26% din totalul de
întreprinderi mari, 7,66% din întreprinderile mici şi 8,10% din totalul de întreprinderi mijlocii. Ponderea
de micro-întreprinderi este puţin mai semnificativă şi ajunge la 13,41% (a se vedea tabelul de mai jos).
Tabel 20: Împărţirea teritorială a unităţilor active după mărime, în judeţul Dolj (2005)
Densitate Din care: după clasa de mărime
Unităţi unităţi/
Locuitori 1-9 10-49 50-249 peste 250
active 1000
locuitori salariaţi salariaţi salariaţi salariaţi
Total judeţul Dolj 718.874 12.974 18,05 11.638 1.032 247 57
Total urban 383.965 11.311 29,46 10.077 953 227 54
Total urban (%) 53,41 87,18 163,23 86,59 92,34 91,90 94,74
Total rural 334.909 1.663 4,965 1.561 79 20 3
Total rural (%) 46,59 12,82 27,51 13,41 7,66 8,10 5,26
Analiza indicatorilor economici rezultaţi din prelucrarea anchetei structurale în întreprinderi la nivelul
judeţului Dolj şi al localităţilor componente în perioada 1998-20049 arată ca la nivelul anului 2004 din
totalul de 11.870 unităţi active, 86,9% (10.311 unităţi) erau în mediul urban şi 13,1% (1.559 unităţi) în
mediul rural. În profil teritorial, se evidenţiază Municipiul Craiova, care deţinea 9.436 unităţi active
(79,5%), iar în mediul rural Comuna Podari, cu 88 unităţi active (0,7%). La limita inferioară, în mediul
urban, oraşul Bechet deţinea cea mai scăzută prezenţa de unităţi active (0,2% din totalul judeţean) şi în
mediul rural comuna Pleşoi, care nu avea nici-o unitate activă.
Mai mult, în anul 2004, 91,2% din volumul cifrei de afaceri s-a înregistrat în mediul urban şi 8,8% în
mediul rural. La limita superioară se evidenţiază, în mediul urban, Municipiul Craiova, care deţinea
87,5% din volumul cifrei de afaceri (2.203.725 mii euro), iar în mediul rural comuna Işalniţa cu 3,5% din
volumul cifrei de afaceri (89.166 mii euro). Pe de alta parte, cu 0,2% din total (4.282 mii euro) oraşul
Dăbuleni a înregistrat cel mai scăzut volum al cifrei de afaceri din mediul urban, iar în mediul rural
comuna Pleşoi. Primele cinci localităţi, care au totalizat circa 2.407.458 mii euro, ceea ce reprezintă
95,6% din totalul cifrei de afaceri, au fost: Craiova, Băileşti, Calafat, Işalniţa şi Podari. Cifra de afaceri
ce îi revine unei unităţi active în medie pe judeţ a fost de 212.140 euro, iar acest indicator a înregistrat o
valoare peste medie în următoarele localităţi: Craiova (233.444 euro); Bistreţ (377.705 euro); Cîrcea
(1.730,76 mii euro); Işalniţa (2.073,6 mii euro); Podari (556.257 euro).10
Din totalul numărului mediu de persoane ocupate (109.602, reprezentând o scădere cu 6% în raport cu
1998), în anul 2004, 93,1% erau în mediul urban (102.079 persoane ocupate) şi 6,9% în mediul rural
(7.523 persoane ocupate). În ceea ce priveşte împărţirea numărului mediu de persoane ocupate la
nivelul localităţilor componente judeţului Dolj, 94,5% din numărului total se regăseşte în 7 localităţi:
Craiova (86,1%); Calafat (2,4%); Băileşti (2,3%); Filiaşi (1,3%); Podari (1%); Gherceşti (0,7%); Işalniţa
(0,7%).
9 Sursa: INS, Analiza indicatorilor economici rezultaţi din prelucrarea anchetei structurale în întreprinderi
la nivelul judeţului Dolj şi al localităţilor componente în perioada 1998-2004, Aprilie 2006.
10 Sursa: INS, Analiza indicatorilor economici rezultaţi din prelucrarea anchetei structurale în întreprinderi
la nivelul judeţului Dolj şi al localităţilor componente în perioada 1998-2004, Aprilie 2006.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
În 2004, volumul total al investiţilor brute în bunuri corporale a fost de 285,7 milioane de euro, din care
90,8% au fost realizate în mediul urban şi 9,2% în mediul rural. Mai în detaliu, 94,2% din totalul
investiţilor se regăseşte în 5 localităţi: Craiova (85,9%); Podari (3,9%); Segarcea (2,1%); Calafat (1,3%);
Bistreţ (1%).
I.2.4 Investiţiile străine şi comerţul exterior în judeţul Dolj
În ceea ce priveşte nivelul participării străine în întreprinderile din Sud Vest Oltenia, datele despre
primele cinci luni din 2007 arată că judeţul Dolj absoarbe peste 98% din valoarea totală a capitalului
social subscris cu participare străină la societăţile comerciale nou înmatriculate din Sud Vest Oltenia.
Ponderea Judeţului Dolj în ceea ce priveşte numărul de societăţi comerciale cu participare străină nou
înmatriculate în perioada de referinţă este sub 50%, urmat de Judeţele Olt şi Mehedinţi, care, pe de altă
parte, deţin o pondere nesemnificativă a capitalului subscris cu participare străină.
Tabel 21: Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris la nivelul
Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Oltenia (01.01.2007-31.05.2007)
Regiunea
de Judeţul Judeţul Judeţul Judeţul Judeţul
Dezvoltare Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
SV Oltenia
Înmatriculări de societăţi
comerciale (nr) 127 62 3 25 28 9
Ponderea numărului de
societăţi (%) 100,00 48,82 2,36 19,69 22,05 7,09
Valoarea capitalului total
subscris in mii RON 21.245,80 20.930,60 0,60 9,40 12,80 292,40
Valoarea capitalului total
subscris (mii Euro) 6.108,26 6.019,23 0,13 2,92 0,35 85,62
Ponderea valorii capitalului
social în Euro (%) 100,00 98,54 0,00 0,05 0,01 1,40
Sursa: INS, Buletin Statistic Lunar la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Oltenia
în perioada 01.01.2007 - 31.05.2007
În perioada 2001-2006, exporturile FOB au crescut cu peste 64%, însumând peste 361 milioane de
euro în 2006, în timp ce, în aceeaşi perioada, importurile CIF s-au dublat şi s-au ridicat la peste 468
milioane de euro in 2006. În consecinţă, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a scăzut în
perioada de referinţă şi a atins valoarea de 76,9% in 200611.
Tabel 22: Exporturi şi Importuri de bunuri (2001-2006)

2001 2002 2003 2004 2005 2006
Exporturi FOB (mii Euro) 219.802 225.382 199.233 230.748 311.884 361.171
Importuri CIF (mii Euro) 224.355 269.207 262.698 307.512 375.324 469.720
11 Diferenţa între calcularea exporturilor FOB si importurilor CIF nu infirmă argumentul despre creşterea
dependenţei de pieţele străine, ce reiese din gradul de acoperire a importurilor prin exporturi în scădere.
E
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Balanţă (mii Euro) 12.718 -23.101 -43.243 -53.092 -34.548 -108.549
Gradul de acoperire a
Importurilor (%) 106,1 90,1 82,2 81,3 90,0 76,9
Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006
În ceea ce priveşte distribuţia exporturilor FOB pe principalele bunuri, în perioada 2003-2006, creşterea
cea mai importantă a fost înregistrată la categoria „Mijloace de transport”, care în 2006 a înregistrat o
valoare mai mult decât dublă faţă de 2003, urmată de „Maşini, aparate şi echipamente electronice
(+172%) şi „Materii şi articole textile” (+ 12%). Pe de altă parte, categoriile “Produse ale industriei
chimice şi ale industriilor conexe” şi “Materii şi articole textile” au scăzut cu cca. 71% şi respectiv 5%.
Totuşi, atunci când aceleaşi produse sunt atât exportate cât şi importate, este probabil ca importurile să
fie doar temporare, reprezentând aprovizionarea materialelor necesare producţiei industriale ce va fi
destinată exporturilor. Pe de altă parte, datele sugerează că sectorul construcţiei de maşini, aparatelor
şi echipamentelor electronice este cel mai dinamic sector, atât în ceea ce priveşte importurile cât şi
exporturile, şi că industria mijloacelor de transport este un sector foarte dinamic în special în ceea ce
priveşte importurile.
Diagrama 5: Exporturi FOB cu bunuri (2003-2006) (mii Euro)
400.000
300.000
200.000
100.000
0
2003 2004 2005 2006
Total
Materii textile şi articole din acestea
Maşini, aparate şi echipamente electronice
Mijloace de transport
Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare
Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe
Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă, creşterile cele mai relevante ale importurilor CIF au fost
înregistrate la categoria de bunuri „Metale comune şi articole din metale comune” (+156,61%), urmate
de „Mijloace de transport (+127,94%), „Maşini, aparate şi echipamente electrice” (+108%), „Materiale
plastice, cauciuc şi articole din aceste materiale” (+73,58%), „Materii şi articole textile” (+10,42%).
Diagrama 6: Importuri CIF cu bunuri (2003-2006) (mii Euro)
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
500.000
400.000
300.000
200.000
100.000
0
2003 2004 2005 2006
Total
Maşini, aparate şi echipamente electrice
Materii textile şi articole din acestea
Mijloace de transport
Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea
Metale comune şi articole din acestea
I.2.5 Industrie şi Construcţii: IMM-uri şi Întreprinderi Mari
Descompunerea datelor privind activităţile industriale pe ramuri principale arată faptul că industria
prelucrătoare este cea mai importantă ramură atât în judeţul Dolj cât şi în regiunea SV Oltenia,
contribuind, la VAB cu 22,31% şi respectiv 20,81%, în timp ce energia electrică şi termică, gazele şi
apa contribuie cu circa 5-6% la VAB atât în judeţul Dolj cât şi în regiunea SV Oltenia. Pe de altă parte,
în judeţul Dolj, contribuţia sectorului construcţiilor la VAB (5,71%) este mai mică decât cea la nivel
naţional (6,66%) cât şi cea de la nivel regional (7,03%).
VAB produsă la nivelul sectorului industrial, pe total, a crescut, în perioada 2001-2004, cu 35,4%, în
timp ce VAB produsă de sectorul construcţiilor a crescut cu 41,4%.
Diagrama 7: Evoluţia Valorii Adăugate Brute din sectorul industrial şi al construcţiilor –

Judeţul Dolj (2001-2004)
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
2001 2002 2003 2004
Industrie - Industrie extractivă

- Industrie prelucrătoare - Energie electrică, termică, gaze şi apă
Construcţii
Cu 592 unităţi active, în 2005 sectorul construcţiilor reprezintă 29,2% din unităţile active în sectorul
industriei şi construcţiilor, absorbind circa 18% din totalul numărului mediu al persoanelor ocupate şi
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
producând 13,2% din volumul total al cifrei de afaceri. Sectorul construcţiilor a contribuit, în 2005, cu
8,1% la volumul total de investiţii realizate în judeţul Dolj în sectorul industriei şi construcţiilor.
În cadrul sectorului industrial, industria prelucrătoare se remarcă cu peste 97% din totalul unităţilor
active în 2005. Totuşi, ramura energiei electrice, termice, gaze şi apă se evidenţiază pentru relevanţa
pe care o deţine în cadrul învestiţiilor brute (35,91%), volumului cifrei de afaceri (25,67%) şi a numărului
mediu de persoane ocupate (12,03). Pe de altă parte, cu 78,90% din numărul mediu de persoane
ocupate, 68,76% din cifra de afaceri şi 59% din totalul investiţiilor, industria prelucrătoare rămâne
oricum sectorul principal din industrie, în timp ce industria extractivă poate fi considerată nerelevantă
pentru economia Judeţului Dolj.
Tabel 23: Principalii indicatori privind întreprinderile active în sectorul industriei şi construcţiilor (2005)
Numărul
Număr unităţi mediu de Cifra de afaceri Investiţii Brute
active persoane (mii Euro) (mii Euro)
ocupate
Industrie 1.435 49.950 1.267.294 136.264

- Industrie extractivă 18 4.531 70.526 6.914
- Industrie prelucrătoare 1.401 39.409 871.398 80.420
- Energie electrică, termică, gaze şi apă 16 6.010 325.371 48.930
Construcţii 592 10.906 194.030 12.087
Diagrama 8: Principalii indicatori ai unităţilor active din industrie şi construcţii în % (2005)
Investiţii Brute (mii Euro)
Cifra de afaceri (mii

Euro)
Numărul mediu de
persoane ocupate
Număr unităţi active
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Industrie Construcţii
În perioada 2001-2005, numărul total al întreprinderilor active în sectorul industrial a crescut cu 47,18%
(de la 975 în 2001, la 1.435, în 2005), iar numărul mediu de persoane ocupate a scăzut cu 11,70% (de
la 56.569 persoane în 2001, la 49.950 în 2005). În aceeaşi perioadă, volumul cifrei de afaceri produs în
cadrul întreprinderilor din sectorul industrial a crescut cu 11,05% (reprezentând, în 2005, 126 mii euro în
plus în raport cu 2001), în timp ce volumul investiţiilor a scăzut cu peste 45% (reprezentând, în 2005,
115 mii euro mai puţin decât în 2001). Evoluţia acestor indicatori privind unităţile economice pe clase de
mărime sugerează că IMM-urile au contribuit cel mai mult la creşterea numărului total de unităţi active
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
din industrie (+ 47,18%), în timp ce întreprinderile mari, cu peste 250 de angajaţi, au crescut cu o rată
mult mai mică (+ 2,63%). Rolul puternic exercitat de către IMM-uri în creşterea afacerilor din sectorul
industrial este exemplificat foarte bine şi de ceilalţi trei indicatori, unde întreprinderile mari au înregistrat
scăderi substanţiale, în special în ceea ce priveşte numărul mediu de persoane ocupate (-23,92%) şi
volumul investiţilor (-62,47%), în timp ce IMM-urile au înregistrat valori pozitive, în special în ceea ce
priveşte volumul cifrei de afaceri (+82,73%) şi investiţiile (+48,47%).
Diagrama 9: Variaţia (%) indicatorilor principali din IMM-uri şi marile întreprinderi în perioada 2001-2005
100,00
80,00
60,00
40,00
20,00
0,00
-20,00
-40,00
-60,00
-80,00
Total Total IMM-uri Întreprinderi mari
Număr unităţi active Numărul mediu de persoane ocupate

Cifra de afaceri (mii Euro) Investiţii Brute (mii Euro)
În cadrul sectorului IMM-urilor, în perioada 2001-2005, creşterea cea mai semnificativă atât în ceea ce
priveşte numărul de unităţi active cât şi numărul mediu de persoane ocupate a fost înregistrată de
micro-întreprinderile (+52,41% şi respectiv +22,49%) şi întreprinderile medii (+50% şi respectiv
+29,19%), microîntreprinderile reprezentând peste 72% din totalul unităţilor active în sectorul industrial
dar concentrând numai 5% din numărul mediu de persoane ocupate din acelaşi sector.
Microîntreprinderile au înregistrat şi creşterea cea mai relevantă a cifrei de afaceri (care s-a dublat în
2005 în comparaţie cu 2001), urmate de întreprinderile mici (+77,70%) şi de cele medii (+72,94); se
remarcă că microîntreprinderile au contribuit cu 18% la volumul total al cifrei de afaceri înregistrat de
către IMM-urile din sectorul industrial în 2005, în timp ce întreprinderile medii au produs peste 52% din
totalul cifrei de afaceri a sectorului. În ceea ce priveşte investiţiile, microîntreprinderile au înregistrat în
2005, o creştere de patru ori faţă de 2001, reprezentând 19% din investiţiile realizate în sectorul
industrial de către IMM-uri, iar întreprinderile mici au crescut cu peste 86%, realizând 26,6% din
investiţii, restul de 54,4% din investiţii fiind realizate de către întreprinderile mijlocii.
Diagrama 10: Variaţia (%) indicatorilor principali din IMM-uri, pe clase de mărime, în perioada 2001-2005
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
500,00
450,00
400,00
350,00
300,00
250,00
200,00
150,00
100,00
50,00
0,00
0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi
Număr unităţi active Numărul mediu de persoane ocupate

Cifra de afaceri (mii Euro) Investiţii Brute (mii Euro)
În cele ce urmează este analizată mai în detaliu industria prelucrătoare pentru fiecare din cei patru
indicatori luaţi în considerare până acum, şi anume: numărul unităţilor active, numărul mediu de
persoane ocupate, cifra de afaceri şi investiţiile brute.
Pentru fiecare indicator sunt evidenţiate primele şase sectoare cele mai relevante.
Se remarcă trei sectoare care se regăsesc printre primele şase, cele mai importante la toate variabile
analizate, şi anume: industria alimentară, a băuturilor şi tutunului; fabricarea produselor textile şi a
articolelor de îmbrăcăminte, aranjarea şi vopsirea blănurilor; industria de mijloace ale tehnicii de calcul
şi de birou, de maşini şi aparate electrice, de echipamente electronice etc.
Încă două sectoare de remarcat sunt: industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal şi
producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a., recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale
reciclabile, care se regăsesc printre primele şase sectoare la trei din cele patru variabile. În fine, merită
a fi menţionat şi sectorul industriei mijloacelor de transport rutier şi altor mijloace de transport n.c.a. care
se remarcă în două din cele patru variabile.
În ceea ce priveşte numărul unităţilor active, primele şase sectoare contribuie cu aproape 74% din
numărul total de unităţi. În frunte se regăsesc: industria alimentară, a băuturilor şi tutunului şi fabricarea
produselor textile şi a articolelor de îmbrăcăminte, urmate de: producţia de mobilier şi alte activităţi
industriale; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal; edituri, poligrafie şi reproducerea
pe suport a înregistrărilor; industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou, de maşini şi aparate
electrice, de echipamente electronice etc..
IMM-urile deţin 98% din totalul unităţilor, iar microîntreprinderile reprezintă peste 75% dintre acestea.
industria alimentară şi cea textilă concentrează un număr relevant de întreprinderi mici şi foarte mici, iar
sectorul textil se remarcă pentru a deţine numărul cel mai mare de întreprinderi medii şi mari, cu peste
50 de salariaţi.
Tabel 24: Numărul unităţilor active din principalele sectoare de activitate din industria prelucrătoare, pe
clase de mărime (2005)
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Total 250
Total
IMM-uri, salariaţi
Sector industrial întreprinderi
din care: şi peste
(a + b) 0-9 10-49 50-249
(a) (b)
salariaţi salariaţi salariaţi
Total 1.401 1.373 1.031 240 102 28

1 Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 347 343 273 58 12 4
Fabricarea produselor textile şi a articolelor de

2 îmbrăcăminte; aranjarea şi vopsirea blănurilor 197 185 116 37 32 12
Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale
n.c.a., recuperarea deşeurilor şi resturilor de
3 materiale reciclabile 156 156 126 21 9 0
Industria Construcţiilor metalice şi a produselor
4 din metal 147 145 108 30 7 2
Edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporşi
5 înregistrărilor 100 100 79 16 5 0
Industria de mijloace ale tehnici de calcul şi de
birou, de maşini şi aparate electrice, de
6 echipamente electronice etc.. 89 86 67 13 6 3
În ceea ce priveşte numărul mediu de persoane ocupate, primele şase sectoare concentrează peste
80% din total.
Primele două sectoare (care deţin 40% din totalul) sunt industria textilă şi cea a mijloacelor de transport,
urmate de: industria alimentară; industria de mijloace ale tehnicii de calcul, aparate electrice etc..;
industria construcţiilor metalice şi echipamente din metal; producţia de mobilier şi alte activităţi
industriale.
IMM-urile deţin 44,8% din total, restul fiind concentrat la întreprinderi cu peste 250 salariaţi. Un număr
relevant de persoane ocupate se remarcă atât la micro-întreprinderile din industria textilă, alimentară şi
alte activităţi industriale (peste 22% din total), cât şi la întreprinderile mari din sectorul textil, în industria
mijloacelor de transport şi de mijloace ale tehnici de calcul şi echipamente electronice (38% din total).
Tabel 25: Numărul mediu de persoane ocupate din principalele sectoare de activitate din industria
prelucrătoare, pe clase de mărime (2005)
Total 250
Total
IMM-uri, salariaţi
din care: şi peste
(a + b) 0-9 10-49 50-249
(a) (b)
Total 39.409 17.662 2.642 5.164 9.856 21.747

1 îmbrăcăminte; aranjarea şi vopsirea blănurilor 9.550 4.186 262 812 3.112 5.364
Industria mijloacelor de transport rutier şi a altor

2 mijloace de transport n.c.a. 6.396 823 41 40 742 5.573
3 Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 5.437 3.080 755 1.126 1.199 2.357
4 echipamente electronice etc.. 5.321 1.227 204 279 744 4.094
Industria Construcţiilor metalice şi a produselor
5 din metal 3.162 1.431 275 606 550 1.731

6 n.c.a., recuperarea deşeurilor şi resturilor de 1.732 1.732 342 600 790 0
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Total 250
Total
IMM-uri, salariaţi
din care: şi peste
(a + b) 0-9 10-49 50-249
(a) (b)
Total 39.409 17.662 2.642 5.164 9.856 21.747
materiale reciclabile
Primele şase sectoare din industria prelucrătoare în ceea ce priveşte cifra de afaceri, concentrează
peste 84% din totalul cifrei de afaceri produsă.
Unităţile active din industria mijloacelor de transport rutier şi a altor mijloace de transport, industria
alimentară şi industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi echipamentelor electrice realizează,
împreună, aproape 60% din totalul cifrei de afaceri din industria prelucrătoare, peste 28% fiind produsă
numai de industria mijloacelor de transport. Primele trei ramuri industriale sunt urmate de: industria
chimică, producţia de mobilier şi alte activităţi industriale şi industria textilă.
IMM-urile contribuie cu circa 34% la volumul total al cifrei de afaceri; peste 83% din contribuţia IMM-
urilor revine întreprinderilor mici şi mijlocii cu peste 10 salariaţi. Pe de altă parte, peste 27% din totalul
cifrei de afaceri este produs în cadrul întreprinderilor mari din industria mijloacelor de transport, iar 20%
este produs în cadrul întreprinderilor mari din industria alimentară şi din fabricarea substanţelor şi
produselor chimice (cu câte 10% fiecare).
Tabel 26: Cifra de afaceri din principalele sectoare de activitate din industria prelucrătoare, pe clase de
mărime (2005) (mii euro)
Total 250
Total
IMM-uri, salariaţi
din care: şi peste
(a + b) 0-9 10-49 50-249
(a) (b)
Total 871.398 298.919 54.302 87.813 156.804 572.496
Industria mijloacelor de transport rutier şi a altor

1 mijloace de transport 250.691 11.501 2.032 1.058 8.411 239.191
2 Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 163.662 71.855 13.764 14.704 43.386 91.808
3 echipamente electronice etc.. 106.957 32.421 2.969 10.765 18.687 74.536
4 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 98.643 6.282 418 5.864 0 92.361
n.c.a., recuperarea deşeurilor şi resturilor de
5 materiale reciclabile 58.076 58.076 13.087 14.859 30.129 0

6 îmbrăcăminte; aranjarea şi vopsirea blănurilor 54.978 31.429 3.026 7.748 20.655 23.550
Primele şase sectoare în ceea ce priveşte investiţiile brute realizează peste 76% din totalul investiţiilor
industriei prelucrătoare.
Primele trei sectoare (realizând peste 54% din total) cuprind industria alimentară, fabricarea altor
produse nemetalice şi industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi aparatelor electronice, urmate de
industria textilă, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice şi industria construcţiilor metalice şi
a produselor din metal.
IMM-urile realizează 61% din totalul investiţiilor; industria alimentară concentrează 24% din investiţiile
realizate de IMM-uri dar şi peste 50% din investiţiile realizate de întreprinderile mari. De asemenea, se
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
remarcă faptul că sectorul „Fabricarea altor produse din minerale nemetalice” concentrează 28% din
investiţiile realizate de întreprinderile mari.
Tabel 27: Investiţii brute din principalele sectoare de activitate din industria prelucrătoare, pe clase de
mărime (2005) (mii Euro)
Total 250
Total
IMM-uri, salariaţi
din care: şi peste
(a + b) 0-9 10-49 50-249
(a) (b)
Total 80.420 49.066 10.698 14.842 23.526 31.353

1 Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului 27.775 11.988 1.712 3.814 6.462 15.788
2 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 9.564 784 219 105 460 8.781
3 echipamente electronice etc.. 6.463 4.173 240 545 3.388 2.290

4 îmbrăcăminte; aranjarea şi vopsirea blănurilor 6.200 4.852 461 2.423 1.968 1.348
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase
5 plastice 5.884 5.884 2.360 257 3.268 0
Industria Construcţiilor metalice şi a produselor din
6 metal 5.315 4.107 379 1.616 2.112 1.208
I.2.6 Agricultura şi Spaţiul Rural
Structura terenurilor agricole
Structura terenului agricol în perioada 2003-2006 scoate la iveală faptul că ponderea diferitelor categorii
de utilizare a terenului a rămas aproape la fel, cu doar mici variaţii (sub 7%) în comparaţie cu anul 2003.
Tabel 28: Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în Judeţul Dolj 2003-2006 (ha)
Suprafaţa agricolă după modul de
2003 2004 2005 2006
folosinţa
Suprafaţa agricolă, din care: 585.736 585.759 585.699 585.515
Suprafaţa arabilă 487.615 487.516 488.677 489.086
Paşuni naturale 68.530 68.679 68.435 68.414
Fâneţe naturale 2.952 2.952 2.952 2.952
Vii şi pepiniere viticole 18.287 18.260 17.538 17.188
Livezi şi pepiniere pomicole 8.352 8.352 8.097 7.875
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, p.25.
Potrivit datelor înregistrate la Recensământul General Agricol din 2002, 83,53 % din suprafaţa agricolă
a Judeţului Dolj este suprafaţă arabilă, 11,68 % sunt păşuni naturale, 2,94 % este ocupată de vii şi
pepiniere viticole, 1,34 % de livezi şi pepiniere pomicole şi doar 0,5 % de fâneţe naturale. Diferenţa în
modul de folosinţă a suprafeţei agricole în Judeţul Dolj în raport cu nivelul regiunii Sud – Vest Oltenia
scoate la iveală natura mai deluroasă a solului la nivel regional, unde păşunile deţin 20,91 %, iar
fâneţele ajung la 4,86 % din totalul suprafeţei agricole, în timp ce terenul arabil este sub 70 %.
Diagrama 11: Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în Judeţul Dolj şi în Regiunea SV Oltenia (2006)
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă - Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă -
Judeţul Dolj (2006) Regiunea SV Oltenia (2006)
2,18 2,49
4,86
0,50 2,94 1,34
11,68 20,91
69,56
83,53
Suprafaţa arabilă Paşuni naturale Fâneţe naturale

Suprafaţa arabilă Paşuni naturale Fâneţe naturale
Vii şi pepiniere pomicole Livezi şi pepiniere pomicole
Vii şi pepiniere pomicole Livezi şi pepiniere pomicole
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006
În 2002, Recensământul General Agricol a înregistrat aproape 4,5 miliarde de exploataţii agricole în
toată România, din care 3,74 % se aflau în Judeţul Dolj (reprezentând 26,9% din totalul numărului de
exploataţii agricole înregistrate în Regiunea Sud – Vest Oltenia).
La nivelul Judeţului Dolj, peste 99,6 % din exploataţiile agricole nu aveau personalitate juridică, ocupau
62,81 % din suprafaţa totală şi cultivau 62,51 % din suprafaţa agricolă folosită. Pe de altă parte, unităţile
cu personalitate juridică reprezentau doar 0,37 % din numărul total de unităţi, ocupau 37,19% din
suprafaţa agricolă şi cultivau 37,49 % din totalul Suprafeţei Agricole Utilizate (SAU).
Tabel 29: Exploataţii agricole şi suprafeţe utilizate (2002)

Unităţi cu
Total, din Exploataţii % din
personalitate % din
care: individuale totalul
juridică totalul
Indicatori Unitate din
din
% din % din Regiunea
nr tot nr tot nr tot Romania
total total SV
Exploataţii agricole nr 168.172 167.544 99,63 628 0,37 3,74 26,9
Suprafaţa totală ha 616.499,29 387.237,83 62,81 229.261,46 37,19 3,92 30,71
Exploataţii agricole
care au utilizat
suprafeţe agricole nr 157.449 156.825 99,60 624 0,40 3,66 26,31
Suprafaţa agricolă
totală utilizată ha 573.338,77 358.410,98 62,51 214.927,79 37,49 2,68 32,11
Tractoare nr 7.844 6.303 80,35 1.541 19,65 4,22 34,86
Sursa: INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj, Recensământul General Agricol în Judeţul Dolj, 2002
Raportul dintre SAU şi totalul exploataţiilor agricole la nivelul Judeţului Dolj (3,41 ha/exploataţie) se
situează sub media naţională ( 4,75 ha/exploataţie), dar este mai mare decât media regională 2, 86
ha/exploataţie).
Diagrama 12: Suprafaţa Agricolă Utilizată / unitate agricolă din Judeţul Dolj,
Regiunea SV Oltenia şi România
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
5,00
4,75
4,50
4,00
3,50 3,41
3,00
2,86
2,50
2,00
1,50
1,00
0,50
0,00
Judeţul Dolj
România
Regiunea
SV
Judeţul Dolj România Regiunea SV
Sursa: Calculele noastre de la INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj,

Recensământul General Agricol în Judeţul Dolj, 2002
Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că SAU înregistrată de exploataţiile agricole individuale, care
se ridică la 2,14 ha/exploataţie, este mult sub nivelul înregistrat de unităţile cu personalitate juridică,
care se ridică la 342,24 ha/exploataţie. Aceasta reiese din caracteristica specifică a sectorului agricol
din Judeţul Dolj (dar şi din România, în general), unde un număr extrem de mare de exploataţii agricole
(peste 99 % în Judeţul Dolj) cultivă un procent relativ redus a suprafeţei agricole (63%), în vreme ce un
număr foarte mic de unităţi (mai puţin de 0,5 % din totalul unităţilor) folosesc o pondere relativ de mare
a suprafeţei agricole (ce se ridică la peste 37% din suprafaţă totală, în Judeţul Dolj).
Tabel 30: Indicatorii principali la nivelul Unităţilor cu personalitate juridică şi exploataţiilor agricole
individuale fără personalitate juridică
Indicator Valoare
Unităţi cu personalitate juridică(nr) 628
SAU aferentă unităţilor cu personalitate juridică (ha) 342,24
Suprafaţa agricolă folosită de unităţi cu personalitate juridică (cota în %) 37,49
Tractoare folosite de unităţi cu personalitate juridică (cota în %) 19,65
Tractoare / Nr unităţi cu personalitate juridică 2,45
Exploataţii individuale fără personalitate juridică (nr) 167.544

SAU aferentă exploataţiilor individuale fără personalitate juridică (ha) 2,14
Suprafaţa agricolă folosită de exploataţiile fără personalitate juridică (cota în %) 62,51
Tractoare folosite de exploataţiile fără personalitate juridică (cota în %) 80,35
Tractoare / Nr exploataţiile fără personalitate juridică 0,037
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj şi INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj,
General Recensământul General Agricol în Judeţul Dolj, 2002
Diagrama 13: Suprafaţa Agricolă Utilizată (SAU) la nivelul Judeţului Dolj şi după forma juridică a
exploataţiei (2002)
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
342,24
350,00
300,00
250,00
200,00
150,00
100,00
50,00 3,41 2,14
0,00
Judeţul Dolj Exploataţii agricole Unităţii cu
individuale personalitate juridică
SAU pe unitate agricolă
La nivelul Judeţului Dolj apar unele diferenţe cu privire la distribuţia SAU: valorile peste medie se
înregistrează în localităţile Măceşu de Jos (10,1 ha), Segarcea (6,5 ha), Craiova (6,4 ha), Brabova (5,9
ha), Robăneşti (5,8 ha) şi Orodel (5,5 ha), în timp ce valorile sub medie sunt înregistrate în Podari,
Lipovu, Malu Mare, Braloştiţa, Filiaşi şi Bechet.
Activităţi Agricole şi Structura culturilor
Valoarea Adăugată Brută (VAB) a sectorului agricol a crescut, în perioada 2001-2004, cu 27,3%. În
2004, sectorul agricol a produs 19% din VAB la nivelul judeţean; mai mult, merită menţionat faptul că, în
acelaşi an, agricultură din cadrul Judeţului Dolj a contribuit cu 31,4% la formarea Valorii Adăugate Brute
din întregul sector agricol al regiunii SV Oltenia.
În perioada 2001-2005, investiţiile brute realizate de unităţile active din sectorul agriculturii au crescut
de aproape nouă ori, în timp ce, pe totalul unităţilor active, investiţiile brute au scăzut cu 11%. Pe de
altă parte, cifra de afaceri produsă de unităţile active în domeniul agriculturii a crescut, în aceeaşi
perioadă, cu peste 116% cu toate că numărul unităţilor active din sectorul respectiv a scăzut cu 5,46%.
Producţia agricolă din cadrul Judeţului Dolj, este în mare parte concentrată asupra culturii cerealelor,
care deţin aproape 80% din producţia vegetală totală, restul fiind împărţit între legume (inclusiv cartofi)
(13%), plante oleaginoase (3,2%), fructe (3%), struguri (0,76%) şi leguminoase pentru boabe (0,05%).
De-a lungul perioadei 2001-2005, următoarele culturi au înregistrat o creştere a volumului de producţie
totală: grâu şi porumb, între +26 şi +36 %; plante uleioase, cu aproximativ 66%; legume, cu aproximativ
74%; fructe, mai mult decât dublu. Pe de altă parte, următoarele culturi au înregistrat scăderi
importante: leguminoase pentru boabe, -27,5%; cartofi -15,1%; struguri -75,8%. Diagramele de mai jos
arată grafic evoluţia producţiei agricole, relevând faptul că în perioada 2001-2005 producţia nu a fost
stabilă. De asemenea, aşa cum sugerează datele privind anul 2002, activităţile agricole din Judeţul Dolj
sunt încă afectate dramatic de factorii externi, cum sunt condiţiile meteo.
Tabel 31: Producţia agricolă pe principalele culturi (2001-2005) (tone)

Principale culturi agricole 2001 2002 2003 2004 2005
Cereale, din care: 1.055.224 132.293 564.416 1.428.540 1.352.326
Grâu şi secară 584.958 51.393 272.383 760.117 778.509
Porumb 416.469 76.973 284.538 624.762 528.111
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Alte 53.797 3.927 7.495 43.661 45.706

Leguminoase pentru boabe 1.164 254 680 1.577 845
Plante oleaginoase 32.963 6.344 39.344 69.733 54.859
Culturi pentru industria alimentară 3.489 4.040 3.008 … ….
Cartofi 36.954 22.789 30.253 18.576 31.397
Legume 108.227 84.031 119.731 222.079 188.654
Struguri 53.298 21.578 62.397 58.705 12.882
Fructe 18.150 3.356 30.357 17.300 51.048
Diagrama 14: Evoluţia în producţia de cereale, plante oleaginoase şi legume

în perioada 2001-2005, in Judeţul Dolj (tone)
1.800.000
1.600.000
1.400.000
1.200.000
1.000.000
800.000
600.000
400.000
200.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Grâu şi secară Porumb Plante uleioase Legume
Diagrama 15: Evoluţia în producţia de struguri şi fructe în perioada 2001-2005, în Judeţul Dolj (tone)
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
100.000
90.000
80.000
70.000
60.000
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Struguri Fructe
În ceea ce priveşte îngrăşămintele, în perioada 2003-2006, folosirea lor a crescut cu aproximativ 70%
(deşi scăzuse uşor în 2006 comparativ cu 2005). În 2006, îngrăşămintele naturale au contribuit la
aproximativ 82% din totalul îngrăşămintelor, în timp ce, în ceea ce priveşte îngrăşămintele chimice,
acestea erau în cea mai mare parte bazate pe nitrogen (aproximativ 80%), urmat de cele bazate pe
fosfaţi (aproximativ 18%) şi pe potasiu (aproximativ 2%).
Diagrama 16: Evoluţia utilizării îngrăşămintelor chimice pe tipuri (2003-2006) (t)
2006
2005
2004
2003
0 5.000 10.000 15.000 20.000 25.000
pe baza de azot (t) pe baza de fosfor (t) pe baza de potasiu (t)
Diagrama 17: Îngrăşămintele chimice folosite în Judeţul Dolj în 2006 (cota în %)
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
1,2
18,2
80,6
pe baza de azot (t) pe baza de fosfor (t) pe baza de potasiu (t)
Sectorul agricol din cadrul judeţului Dolj foloseşte o pondere mult mai mare de îngrăşăminte chimice, în
comparaţie cu media naţională, care, în 2005, era mai mică de 3% din totalul îngrăşămintelor folosite.
De asemenea, sectorul agricol din judeţul Dolj foloseşte în special îngrăşăminte pe bază de nitrogen,
reprezentând aproximativ 80% din totalul îngrăşămintelor chimice folosite, în timp ce la nivel naţional
ponderea acestui tip este mai mică de 65%, urmată de îngrăşăminte pe bază de fosfaţi (aproximativ
30%) şi pe bază de potasiu (aproximativ 5%). În total, incidenţa îngrăşămintelor pe suprafaţa agricolă în
judeţul Dolj este dublă, în comparaţie cu media naţională şi se ridică la 2,16 q de îngrăşăminte pe ha de
suprafaţa agricolă (1,14 q / ha la nivel naţional).
Tabel 32: Îngrăşăminte chimice şi naturale folosite în România şi în judeţul Dolj în 2005
România Judeţul Dolj
tone % Tone %
îngrăşăminte chimice (t) 461.000 2,75 26.471 20,91
pe bază de nitrogen (t) 299.000 64,86 20.720 78,27
pe bază de fosfaţi (t) 138.000 29,93 5.353 20,22
pe bază de potasiu (t) 24.000 5,21 398 1,50
îngrăşăminte naturale (t) 16.316.000 97,25 100.132 79,09
Total îngrăşăminte (t) 16.777.000 100,00 126.603 100,00

585.699
147.412.000 …. ….
Suprafaţa agricolă (ha)
îngrăşăminte / suprafaţă (q/ha) 1,138 …. 2,162 ….
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţul Dolj 2006; INS, Anuarul Statistic 2006
Datele privind producţia medie la hectar (kg/ha) pe principalele culturi, arată că producţia medie de grâu
în judeţul Dolj este, în toată perioada 2001-2005, mai bună decât media naţională. De asemenea, în
2005, porumbul şi soia au depăşit media naţională în ceea ce priveşte producţia medie la hectar, dar în
timpul anilor precedenţi aceleaşi două culturi au realizat o producţie medie la hectar mai mică decât
media naţională. Pentru toate celelalte culturi principale, judeţul Dolj înregistrează o producţie medie
sub nivelul naţional. Trebuie remarcat faptul că datele despre producţia medie la hectar la nivelul
naţional sugerează că producţia agricolă naţională la principalele culturi nu a suferit “şocul” resimţit în
sectorul agricol al Judeţul Dolj în 2002.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Tabel 33: Producţia medie la hectar la principalele culturi (kg/ha) în judeţul Dolj (2001-2005)
2001 2002 2003 2004 2005
Grâu şi secară 2.843 259 1.418 3.164 3.160
Porumb 2.933 538 1.896 4.256 4.602
Floarea soarelui 799 138 852 1.650 1.699
Soia 886 1.219 585 1.669 2.717
Cartofi 10.012 5.833 8.624 10.134 10.115
Roşii 13.167 10.238 14.703 22.283 10.740
Varză 15.070 12.721 16.755 20.145 16.404
Tabel 34: Producţia medie la hectar la principalele culturi (kg/ha) în România (2001-2005)
2001 2002 2003 2004 2005
Grâu şi secară 2.682 1.780 1.392 2.957 2.668
Porumb 3.066 2.902 2.993 4.441 3.952
Floarea soarelui 1.029 1.105 1.268 1.595 1.381
Soia 1.623 2.033 1.746 2.462 2.186
Cartofi 14.393 14.383 13.995 15.920 13.078
Roşii 14.141 13.599 16.535 22.743 13.302
Varză 20.550 20.303 24.130 21.831 18.406
Sursa: INS, Anuarul Statistic 2006
În ceea ce priveşte creşterea animalelor, în perioada 2001-2005 numărul total al animalelor deţinute pe
totalul agricultură a crescut în judeţul Dolj cu 11,43%, creşterea cea mai semnificativă fiind înregistrată
la porcine (+53,21%) şi la caprine (+19,15%), în timp ce numărul bovinelor a scăzut cu 13,27% iar cel al
cabalinelor cu 8,33%. Numărul albinelor-familii deţinute de unităţile agricole din judeţul Dolj a înregistrat
cea mai scăzută creştere (+0,94%).
Tabel 35: Numărul animalelor (la sfârşitul anului) în judeţul Dolj (2001-2005)
2005/2001 in
2001 2002 2003 2004 2005
%
Bovine 59.697 56.442 57.829 50.264 51.773 -13,27
Porcine 134.086 146.780 155.491 205.813 205.430 53,21
Ovine 209.424 188.920 204.353 183.832 224.850 7,37
Caprine 45.887 48.392 55.803 55.288 54.675 19,15
Cabaline 36.440 34.584 36.499 33.266 33.404 -8,33
Păsări 2.571.530 2.340.587 2.331.719 2.838.173 2.838.457 10,38
Albine-familii 21.285 18.212 21.342 15.039 21.485 0,94
În toata perioada 2001-2005, gospodăriile populaţiei au deţinut peste 97% din totalul efectivului de
animale din cadrul unităţilor care desfăşoară activităţi agricole în Judeţul Dolj. Totuşi, gospodăriile
populaţiei nu deţin cabaline. Mai mult, creşterea efectivelor de animale în cadrul gospodăriilor populaţiei
este uşor diferenţiată faţă de totalul judeţean: porcinele, ovinele şi albinele-familii au crescut, în
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
perioada de referinţă, mai mult decât totalul judeţean, în timp ce păsările au crescut iar bovinele au
scăzut la un nivel mai mic decât totalul judeţean.
Tabel 36: Numărul animalelor (la sfârşitul anului) în Judeţul Dolj - Gospodăriile populaţiei (2001-2005)
2005/2001 in
2001 2002 2003 2004 2005
%
Bovine 57.601 54.546 56.216 48.500 50.436 -12,44
Porcine 129.244 141.361 149.628 200.255 200.908 55,45
Ovine 207.400 187.427 203.318 182.157 223.332 7,68
Caprine 45.887 48.385 55.771 55.126 53.970 17,62
Păsări 2.557.380 2.315.454 2.290.580 2.797.036 2.793.890 9,25
Albine-familii 19.579 18.206 21.149 15.035 21.435 9,48
În pofida creşterii efectivului de animale, în perioada 2001-2005, producţia de carne a scăzut cu 2,38%.
În special, carnea de ovine şi caprine a înregistrat scăderea cea mai relevantă (-44,83%), urmată de
carnea de bovine (-15,79%) şi porcine (-3,88%), în timp ce producţia cărnii de pasăre a înregistrat o
creştere substanţială de + 83,52%, în special datorită creşterii extraordinare realizate în 2005, în raport
cu restul anilor. Producţia de carne de porcine reprezintă peste 50% din totalul producţiei de carne
realizată în cadrul judeţului Dolj.
Diagrama 18: Evoluţia producţiei de carne în judeţul Dolj (2001-2005) (tone viu)
40.000
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
Producţia
2001 de carne
2002 greutate vie sacrificată
2003 2004- total, din care:
2005
carne de bovine
carne de porcine
carne de ovine şi caprine
carne de pasăre
În ceea ce priveşte producţia animală alta decât carne, trebuie remarcate următoarele:
 Producţia de lapte a scăzut cu 0,47% (datorită scăderii cu 10% a producţiei laptelui de vacă şi
bivoliţă, în timp ce producţia laptelui de oaie şi capră s-a dublat în aceeaşi perioada);
 Producţia de lână a crescut cu 6,31%;
 Producţia de ouă a crescut cu 14,47%;
 Producţia totală de miere extrasă a scăzut cu 1,62% (în ciudă creşterii efectivului de albine-familii).
În general, producţia animală alta decât carne în perioada analizată arată o evoluţie mai stabilă decât
producţia de carne şi producţia agricolă în general.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Diagrama 19: Evoluţia producţiei de lapte, lână, ouă şi miere în Judeţul Dolj (2001-2005)
1600,0
1400,0
1200,0
1000,0
800,0
600,0
400,0
200,0
0,0
2001 2002 2003 2004 2005
Producţia de lapte - total fizic (mii hl)

Producţia de lână - fizic (tone)
Producţia de ouă (mil. bucăţi)
Producţia totală de miere extrasă (tone)
Judeţul Dolj contribuie cu 23,25% la producţia animală totală realizată în cadrul Regiunii SV Oltenia
(2005). Valori peste contribuţia medie totală la producţia animală regională se regăsesc la producţia de
lână (32,23% din totalul la nivelul regional), carne de porcine (26,52%), ouă (23,8%) şi carne de pasăre
(23,42%). Toate celelalte produse contribuie în medie cu mai puţin de 23,25% la producţia animală
regională; valoarea ceea mai scăzută se regăseşte la carne de bovine, care reprezintă 16,70% din
totalul produs la nivelul regional.
Diagrama 20: Producţia animală în judeţul Dolj şi în Regiunea Sud Vest Oltenia în 2005
Producţia totală de miere extrasă (tone)

Producţia de ouă (mil. bucăţi)
Producţia de lână - fizic (tone)
Producţia de lapte - total fizic (mii hl)
carne de pasăre
carne de ovine şi caprine
carne de porcine
carne de bovine
Producţia de carne greutate vie sacrificat ă - total, din care:
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Judeţul Dolj Sud Vest Oltenia
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi
INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Dotarea cu maşini şi tractoare
În perioada 2001-2005, parcul de tractoare agricole fizic existente în Judeţul Dolj a crescut uşor
(+2,38%). De asemenea, nivelul de mecanizare a sectorului agricol din Judeţul Dolj s-a îmbunătăţit prin
creşterea numărului de cultivatoare mecanice (+20%) şi de semănători mecanice (+15%). Pe de altă
parte, numărul maşinilor de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică a scăzut cu peste 44% şi cel al
combinelor autopropulsate pentru recoltat furaje a scăzut cu 40%. Suprafaţa arabilă ce revine pe un
tractor fizic a scăzut cu 1,61 puncte procentuale dar, cu 62,06 ha suprafaţa arabilă / tractor, se situează
încă la un nivel mai bun decât media regională (52,82 ha suprafaţa arabilă / tractor).
Tabel 37: Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole în judeţul Dolj (2001-2005)
Unitate de
2001 2002 2003 2004 2005
măsura
Tractoare agricole fizice buc. 7.691 7.844 7.753 7.422 7.874
Pluguri pentru tractor buc. 6.200 6.268 6.190 6.165 6.513
Cultivatoare mecanice buc. 1.513 1.515 1.538 1.731 1.817
Semănători mecanice buc. 3.921 4.100 4.217 4.203 4.532
Maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice buc. 422 410 386 408 …
Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică buc. 302 238 187 159 168
Combine autopropulsate pentru recoltat cereale buc. 1.884 1.871 1.995 1.952 2.016
Combine autopropulsate pentru recoltat furaje buc. 20 16 14 3 12
Vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje buc. 63 74 60 66 75
Prese pentru balotat paie şi fân buc. 150 135 129 174 142
Combine şi maşini pentru recoltat cartofi buc. 11 12 11 9 1
Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic Ha 63,67 62,13 62,89 65,69 62,06
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
Este de remarcat faptul că judeţul Dolj concentrează peste 50% din cultivatoarele mecanice şi
vindroverele autopropulsate pentru recoltat furaje şi peste 40% din semănătoarele mecanice existente
la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, aşa cum este arătat în diagrama de mai jos.
Diagrama 21: Parcul de tractoare şi principalele maşini

în judeţul Dolj şi Regiunea Sud Vest Oltenia în 2005 (%)
Vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje
Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică

Semănători mecanice
Cultivatoare mecanice
Pluguri pentru tractor
Tractoare agricole fizice
0,00 20,00 40,00 60,00 80,00 100,00
SV Oltenia Judeţul Dolj
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi
INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Potenţialul rural al judeţului
Potenţialul rural al judeţului Dolj se bazează atât pe bogăţia resurselor naturale şi culturale existente cât
şi pe varietatea activităţilor economice posibile în cadrul judeţului, inclusiv agricultură, activităţile
tradiţionale, cum ar fi cele meşteşugăreşti, dar şi alte activităţi non agricole, cum ar fi turismul. Premisa
pentru valorificarea acestui potenţial este îmbunătăţirea infrastructurilor, dezvoltarea resurselor umane,
promovarea incluziunii sociale şi, în general, crearea condiţiilor necesare pentru diversificarea
economiei rurale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii a populaţiei.
Activităţile agricole, ce stau la baza economiei rurale din judeţul Dolj, oferă un potenţial important de
dezvoltare al spaţiului rural în condiţiile în care:
 productivitatea producţiei agricole va fi îmbunătăţită prin promovarea cooperării între micii
producători agricoli şi prin promovarea comasării exploataţiilor agricole individuale de subzistenţă;
 produsele agricole locale vor fi valorificate şi promovate;
 mecanizarea producţiei agricole va fi îmbunătăţită;
 sistemul de irigaţii va fi modernizat şi extins;
 produsele agricole vor fi integrate în circuitul agro-alimentar formal, deja existent şi aflat într-o fază
de creştere continuă în judeţul Dolj.
În ceea ce priveşte cultura tradiţională rurală şi tradiţiile folclorice din judeţ, acestea sunt exprimate cel
mai bine în cadrul sărbătorilor folclorice, care păstrează tradiţiile populare ale diferitelor zone şi
reprezintă o resursă culturală majoră a tuturor zonelor rurale ale României. Sărbătorile populare din
regiunea Oltenia se ţin pe parcursul întregului an. Spre exemplu, în a două jumătate a lunii mai, în
localitatea Pleniţa (judeţul Dolj) se petrece Sărbătorea Bujorului. În locuri special amenajate în
apropierea acestor plante sălbatice, oamenii petrec toată ziua, împletesc coroniţe din bujori şi consumă
preparate tradiţionale pregătite cu această ocazie. Sărbători ale bujorului există în mai multe localităţi
din sudul ţării, unde această plantă creşte spontan pe arii importante. Un alt exemplu este Sărbătoarea
teiului, care se petrece în comuna Carpen, satul Cleanov, judeţul Dolj; această manifestare aminteşte
de o activitate tradiţională pentru regiune, apicultura.
Mai mult, printre activităţile meşteşugăreşti tradiţionale, trebuie amintite atelierele care produc covoarele
olteneşti la Bechet: lucrate manual, şi ţesute la război, respectând modelul tradiţional, moştenit din
moşi-strămoşi, având culori temperamentale, motive geometrice sau florale, covoarele de la Bechet
reflectă tradiţia şi spiritul oltenesc.
Pe lângă tradiţiile populare, se remarcă patrimoniul cultural şi religios, reprezentat de numeroase

monumente arhitectonice, inclusiv mănăstiri şi biserici, amplasate în mediul rural (pentru detalii, a se
vedea secţiunea „Cultură”).
Pe de altă parte, bogăţia resurselor naturale, cum ar fi fluviul Dunărea, ariile protejate şi apele termale
de la Gighera, reprezintă, în condiţiile unei amenajări corespunzătoare, un potenţial relevant pentru
dezvoltarea turismului de nişa (eco-turism, turism balneo-climateric, turism sportiv pentru pescuit etc).
În scopul promovării dezvoltării comunităţilor rurale la standarde europene s-au constituit Asociaţia
Primăriilor din Sudul Olteniei (APSO) şi Asociaţia Primăriilor din Nordul Judeţului Dolj (NORDDJ), în
anul 2005 şi respectiv 2006.
Membri ai APSO sunt 17 primării din judeţul Dolj: Primăria Giurgiţa, Primăria Cerăt, Primăria Bârca,
Primăria Goicea, Primăria Cârna, Primăria Bistreţ, Primăria Măceşu de Sus, Primăria Măceşu de Jos,
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Primăria Catane, Primăria Gighera, Primăria Gangiova, Primăria Valea Stanciului, Primăria Drănic,
Primăria Urzicuţa, Primăria Afumaţi, Primăria Siliştea Crucii şi Primăria Lipovu.
Membri ai NORDDJ sunt 11 primării din judeţul Dolj: Primăria Goieşti, Primăria Şimnicu de Sus,
Primăria Melineşti, Primăria Fărcaş, Primăria Tălpaş, Primăria Almăj, Primăria Brădeşti, Primăria Filiaşi,
Primăria Murgaşi, Primăria Mischii şi Primăria Bulzeşti.
Ambele asociaţii îşi propun ca obiective organizarea activităţilor legate de: dezvoltarea rurală; serviciile
sociale şi publice; socio-economice; stimularea liberei iniţiativei prin înfiinţarea unor centre de acordare
de asistenţă tehnică pentru proiectele programelor co-finanţate de către UE; activităţi cultural-artistice,
de etnografie şi folclor; dezvoltarea şi diversificarea obiectivelor prin finanţarea unor centre de consiliere
şi reprezentare juridică privind apărarea drepturilor fundamentale ale omului şi copilului, protecţia
mediului prin activităţi de conservare a naturii; activităţi sportive.
Activităţile legate de dezvoltarea rurală includ:

 Sprijinirea activităţilor de producere şi comercializare a produselor agricole;
 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;
 Sprijinirea investiţiilor în companiile cu profil agricol;
 Dezvoltarea resurselor umane şi diversificarea activităţilor economice;
 Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu instituţii şi organizaţii specializate în programe de
dezvoltare rurală;
 Crearea de asociaţii familiale şi susţinerea acestora;
 Crearea unor cooperative în vederea susţinerii lucrărilor agricole;
 Înfiinţarea de puncte turistice în mediul rural şi identificarea de resurse pentru dezvoltarea
agroturismului;
 Dezvoltarea şi diversificarea turismului rural – înfiinţarea pensiunilor în zonă.
Activităţile legate de servicii sociale şi publice includ:

 Dezvoltarea unui sistem complet de asistenţa socială în zonă;
 Formarea de specialişti în asistenţă socială care să corespundă standardelor internaţionale;
 Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu alte instituţii şi organizaţii specializate în programe
sociale;
 Înfiinţarea unor centre de consultanţă şi informare apropriate de nevoile tinerilor;
 Instruirea personalului aferent nevoilor de servicii sociale;
 Înfiinţarea unui spital / unor centre de asistenţă şi consiliere socială, medicală şi farmaceutică,
servicii de consiliere prin linie telefonică gratuită;
 Dezvoltarea resurselor umane prin conversie şi reconversie profesională / dezvoltarea măsurilor
active de ocupare a forţei de muncă / dezvoltarea măsurilor de sprijin pentru integrare socială a
grupurilor dezavantajate;
 Dezvoltarea măsurilor sociale având ca rezultat crearea de centre sociale, de integrare socială a
grupurilor dezavantajate.
Activităţile social – economice includ:

 Înfiinţarea unor centre socio-economice care să sprijine dezvoltarea următoarelor domenii de
activitate: ateliere de confecţionare manuală a covoarelor olteneşti; ateliere de confecţionat obiecte
de artizanat specifice zonei; ateliere de pictură pe sticlă şi lemn cu caracter tradiţional; ateliere de
tipografie şi fotocopiere; studiouri de înregistrări audio, video, fotografie; agenţie de impresariat
artistic, reclamă şi publicitate; agenţie de turism (rural)
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Stimularea liberei iniţiative prin înfiinţarea unor centre de acordare de asistenţa tehnică pentru
proiectele programelor UE includ:
 Înfiinţarea unor centre de traduceri autorizate;
 Ateliere de design interior şi exterior;
 Revigorarea vechilor meşteşuguri tradiţionale;
 Case de ajutor reciproc;
 Service - auto şi vulcanizare.
Activităţile cultural – artistice, de etnografie şi folclor includ:

 Organizarea de expoziţii, saloane, simpozioane, târguri, spectacole, concerte;
 Susţinerea ansamblurilor folclorice din zonă;
 Tabără de creaţie artistică;
 Tabără naţională de creaţie populară;
 Înfiinţarea unor biblioteci pe suport electronic;
 Creşterea consumului cultural în rândul tinerilor;
 Integrarea artei româneşti tradiţionale în circuitul european;
 Dezvoltarea şi diversificarea ofertei educaţionale;
 Promovarea relaţiilor culturale cu comunităţi locale din state ale UE şi din alte state.
Activităţile sportive se referă la cele cu caracter de masă şi la cercuri sportive de performanţă şi includ:
 Înfiinţarea unor baze sportive adecvate pentru tenis, baschet, hanbal, gimnastică, fotbal, fotbal de
sală etc.;
 Înfiinţarea unor centre de fotbal de copii.
I.2.7 Servicii
Cadrul General
Cu peste 677 milioane de euro în 2004, Valoarea Adăugată Brută (VAB) din sectorul serviciilor a
crescut, în perioada 2001-2004, cu peste 50%, reprezentând 233,8 milioane de euro.
Principalele ramuri ale sectorului au evoluat după cum urmează:
- comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective: + 34,5%;
- hoteluri şi restaurante: + 94,6%
- transporturi, depozitare şi comunicaţii: + 30,1%.
- intermedieri financiare: + 33%;
- tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor: + 51%;
- administraţie publică şi apărare: +103%.
- educaţie: +60%;
- sănătate şi asistenţă socială: + 129%.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Diagrama 22: Evoluţia Valorii Adăugate Brute din sectorul serviciilor – Judeţul Dolj
(2001-2004) (milioane de euro)
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
2001 2002 2003 2004
Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective

Hoteluri şi restaurante
Transporturi, depozitare şi comunicaţii
Intermedieri financiare
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor
Administraţie publică şi apărare
Educaţie
Sănătate şi asistenţă socială
În ceea ce priveşte contribuţia diferitelor sectoare din servicii la formarea volumului total al Valorii
Adăugate Brute există unele diferenţe importante între nivelul regional şi cel judeţean (2004), după cum
urmează:
- Comerţul şi alte servicii personale, sociale şi colective reprezintă cel de-al treilea sector de activitate
(contribuţia sa la VAB, ridicându-se la 12,68%) în judeţul Dolj, în timp ce la nivel regional ocupă poziţia
5, după tranzacţiile imobiliare şi transporturi, depozitare şi comunicaţii.
- Tranzacţiile imobiliare, activităţile de închiriere şi servicii în principal acordate întreprinderilor se ridică
la 8,25% din totalul valorii adăugate brute în judeţul Dolj, în timp ce la nivel regional se ridică la peste
10%;
- Activităţile educaţionale, de sănătate şi sociale împreună reprezintă aproape 9% din valoarea
adăugată brută, fiind cu două procente mai mare decât la nivel regional, probabil datorită prezenţei
municipiului Craiova, cel mai important centru administrativ şi educaţional din cadrul regiunii SV Oltenia.
Se poate remarca faptul că ponderea sectorului educaţiei, ajungând la circa 5% din valoarea adăugată
brută, depăşeşte valoarea înregistrată la nivel regional, naţional, precum şi la nivelul regiunii Bucureşti-
Ifov (3,92%, 3,65% şi respectiv 2,94%).
- Sectorul Hotelurilor şi Restaurantelor şi cel al Intermedierilor Financiare, contribuind în judeţul Dolj şi
în regiunea SV Oltenia cu mai puţin de 1,7% şi respectiv 1,6% la VAB, sunt mai puţin dezvoltate decât
nivelul naţional (unde cele două sectoare reprezintă peste 2% din VAB).
În 2004, 27,2% din VAB produsă în cadrul sectorul serviciilor era furnizată de ramura comerţului şi alte
servicii personale, sociale şi colective, urmată de: tranzacţii imobiliare (17,8%); transporturi, depozitare
şi comunicaţii (16,43%); administraţie publică (13,03%); educaţie (10,68%); sănătate şi asistenţă
socială (8,06%); hoteluri şi restaurante (3,48%); intermedieri financiare (3,44%).
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Diagrama 23: Sectorul serviciilor pe sectoare economice principale (ponderea VAB în %) (2004)
8,06
10,68 27,20
13,03
3,48
17,68 3,44 16,43
Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective

Hoteluri şi restaurante
Transporturi, depozitare şi comunicaţii
Intermedieri financiare
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor
Administraţie publică şi apărare
Educaţie
Sănătate şi asistenţă socială
În cele ce urmează sunt prezentate câteva caracteristici ale ramurilor principale din sectorul serviciilor:
 Secţiunea „Servicii” prezintă caracteristicile unităţilor ce au desfăşurat activitate de servicii,
respectiv serviciile de piaţa prestate pentru populaţie, poşta şi telecomunicaţiile, tranzacţiile
imobiliare, închirieri (locaţie) şi servicii furnizate în principal întreprinderilor, precum şi
managementul deşeurilor.
 Secţiunea „Comerţ” este dedicată unităţilor active din sectorul comerţului intern, în timp ce comerţul
exterior este prezentat la secţiunea „I.2.4. Investiţiile străine şi comerţ exterior în cadrul Judeţului
Dolj”
 Capitolul „Turismul” este dedicat activităţilor turistice şi prezintă o scurtă introducere asupra
potenţialului de dezvoltare a activităţilor turistice din cadrul Judeţului Dolj.
Servicii
În perioada 2001-2005, numărul unităţilor active din sectorul serviciilor12 a crescut de peste 2 ori,
trecând de la 860 la 2.212 unităţi active. Pe clase de mărime, se remarcă ca microîntreprinderile,
reprezentând peste 92% din totalul (2005), au crescut de aproape 3 ori, urmate de întreprinderile medii
(+57%) şi întreprinderile mici (+41%), în timp ce întreprinderile mari, reprezentând circa 1,8% din totalul,
au scăzut cu 20%.
12 A se vedea definiţia mai sus menţionată.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Diagrama 24: Evoluţia numărului unităţilor active în sectorul serviciilor pe clase de mărime (2001-2005)
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
2001 2002 2003 2004 2005
0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste
De asemenea, în perioada de referinţă, numărul mediu de persoane ocupate în sectorul serviciilor a

crescut, dar, totuşi, cu o rată mai mică (+17%). Pe clase de mărime, microîntreprinderile, concentrând
34,4% din totalul numărului mediu de persoane ocupate, au înregistrat creşterea cea mai relevantă
(+115%), urmate de întreprinderile mici (+39%), care concentrează aproape 23% din totalul numărului
mediu de persoane ocupate (2005), şi întreprinderile mijlocii (38%), care deţin 26,3% din totalul de
persoane ocupate (2005).
Pe de altă parte, numărul mediu de persoane ocupate în cadrul întreprinderilor mari a scăzut cu
aproape 52%, şi reprezintă 16,2% din totalul numărului mediu de persoane ocupate (2005).
Diagrama 25: Evoluţia numărului mediu de persoane ocupate în sectorul serviciilor

pe clase de mărime (2001-2005)
4.500
4.000
3.500
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
2001 2002 2003 2004 2005
Totodată, în perioada 2001-2005, cifra de afaceri produsă de unităţile active în sectorul serviciilor a
crescut de două ori (+120%). Întreprinderile mici, concentrând 39% din totalul cifrei de afaceri, au
înregistrat, în acest caz, creşterea cea mai relevantă (+280%), urmate de microîntreprinderi (+165%),
care produc 30% din cifra de afaceri (2005), şi întreprinderile mijlocii (+62%), care produc 14,1% din
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
cifra de afaceri (2005). Cifra de afaceri a crescut şi la întreprinderile mari (+8,6%), care concentrează
16% din total (2005).
Diagrama 26: Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul serviciilor pe clase de mărime 2001-2005 (mii euro)
80.000
70.000
60.000
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
În perioada de referinţă, investiţiile brute realizate de unităţile active în sectorul serviciilor a crescut cu
60%. Creşterea cea mai relevantă s-a înregistrat la microîntreprinderi, care în 2005 au investit de 10 ori
mai mult decât în 2001 (reprezentând 31% din totalul investiţiilor din sector), iar remarcabilă este şi
creşterea de şase ori a volumului investiţiilor realizate de întreprinderile mici, care în 2005 au realizat
60% din totalul investiţiilor realizate de unităţile active în sectorul serviciilor.
Pe de altă parte, volumul investiţiilor realizate în cadrul întreprinderilor mijlocii şi mari a scăzut cu 7% şi
respectiv 90%.
Diagrama 27: Evoluţia investiţiilor brute în sectorul serviciilor pe clase de mărime în 2001-2005 (mii euro)
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Tabel 38: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul serviciilor,
pe clase de mărime, în 2005 (%)
Număr unităţi Numărul mediu de

Cifra de afaceri Investiţii Brute
active persoane ocupate
Total 100,00 100,00 100,00 100,00

0-9 salariaţi 92,13 34,47 30,73 30,95
10-49 salariaţi 6,19 22,95 39,08 58,42
50-249 salariaţi 1,49 26,34 14,17 6,67
250 salariaţi şi peste 0,18 16,22 16,00 3,94
Tabel 39: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul serviciilor, pe clase de mărime, în 2005
Numărul mediu
Număr unităţi Cifra de afaceri Investiţii Brute
de persoane
active (mii euro) (mii euro)
ocupate
Total 2.212 12.369 173.659 40.272
0-9 salariaţi 2.038 4.264 53.377 12.465
10-49 salariaţi 137 2.839 67.876 23.531
50-249 salariaţi 33 3.259 24.609 2.690
250 salariaţi şi peste 4 2.007 27.797 1.586
Ponderea sectorului public în cadrul sectorul serviciilor a scăzut în ultimi ani, în mod substanţial, în
special în ceea ce priveşte investiţiile (-93%), numărul mediu de persoane ocupate (-53,5%) şi volumul
cifrei de afaceri (-38,8%). Totuşi, în 2005 sectorul public, deţinând numai 1% din numărul unităţilor
active a contribuit cu peste 20% la formarea cifrei de afaceri din sectorul serviciilor şi a ocupat un număr
mediu de 2.505 persoane, reprezentând 12,34% din total.
Diagrama 28: Unităţi cu capital majoritar de stat şi majoritar privat din cadrul sectorul serviciilor (2005)
Investiţii Brute (%)
Cifra de afaceri (%)
Numărul mediu de
persoane ocupate (%)
Număr unităţi active (%)
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Cu capital majoritar de stat Cu capital majoritar privat
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Comerţul
În perioada 2001-2005, numărul unităţilor active în sectorul comerţului a avut o evoluţie relativ stabilă,
crescând cu doar 2,34% în 2005, în raport cu 2001. Numărul microîntreprinderilor, însumând 93% din
totalul unităţilor (2005) a crescut cu doar 0,56% (reprezentând în jur de 6.800 de unităţi pe parcursul
întregii perioade), în timp ce creşterea cea mai relevantă s-a înregistrat la întreprinderile mijlocii (+47%),
de la 36 la 53 unităţi, şi la întreprinderile mici (+33%), de la 342 la 455 unităţi.
Diagrama 29: Evoluţia numărului unităţilor active în sectorul comerţului pe clase de mărime (2001-2005)
8.000
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Pe de altă parte, în perioada de referinţă, numărul mediu de persoane ocupate în sectorul comerţului a
crescut cu 11,34%, în mare parte datorită creşterii numărului de întreprinderi mici (+39,25%) şi mijlocii
(+29,2) concentrând 30% şi respectiv 17,6% din totalul numărului mediu de persoane ocupate din
sectorul comerţului. Numărul mediu de persoane ocupate în cadrul microîntreprinderilor a scăzut uşor (-
5,07%), în timp ce numărul mediu de persoane ocupate în cadrul întreprinderilor mari a crescut cu
11,87%.
Diagrama 30: Evoluţia numărului mediu de persoane ocupate în sectorul comerţului

pe clase de mărime (2001-2005)
16.000
14.000
12.000
10.000
8.000
6.000
4.000
2.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Totodată, în perioada 2001-2005 volumul cifrei de afaceri din sectorul comerţului a crescut mai bine de
2,3 ori. Creşterea cea mai relevantă s-a înregistrat la întreprinderile mari (+364,23%) şi la întreprinderile
mijlocii (+264,34%), producând 10% şi respectiv 24% din totalul cifrei de afaceri din sectorul comerţului.
Pe de altă parte, întreprinderile mici au înregistrat o creştere de 112,62%, în timp ce microîntreprinderile
au crescut cu 84,33%, şi produc 35,33% şi respectiv 30,08% din totalul cifrei de afaceri din sector.
Diagrama 31: Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul comerţului pe clase de mărime 2001-2005 (mii euro)
600.000
500.000
400.000
300.000
200.000
100.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
În perioada de referinţă, investiţiile brute în sectorul comerţului au crescut cu 153,48%, în principal

datorită creşterii investiţiilor realizate de către microîntreprinderi (+273,57%) şi întreprinderile micii
(+421,44%), care contribuie cu peste 29% şi respectiv 36% la investiţiile totale din sectorul comerţului
(2005). Pe de altă parte, investiţiile realizate de întreprinderile mijlocii au crescut cu 72,18%, iar cele
realizate de întreprinderile mari au scăzut cu 44,97%.
Diagrama 32: Evoluţia investiţiilor brute în sectorul comerţului pe clase de mărime în 2001-2005 (mii euro)
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Tabel 40: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul comerţului,
pe clase de mărime, în 2005 (%)
Numărul mediu
Număr unităţi
de persoane Cifra de afaceri Investiţii Brute
active
ocupate
Total 100,00 100,00 100,00 100,00
0-9 salariaţi 93,08 48,85 30,08 29,43
10-49 salariaţi 6,62 29,91 35,33 36,41
50-249 salariaţi 11,65 17,62 24,59 30,31
250 salariaţi şi peste 5,66 3,62 10,00 3,84
Tabel 41: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul comerţului,
pe clase de mărime, în 2005
Numărul mediu
Număr unităţi Cifra de afaceri Investiţii Brute
de persoane
active (mii euro) (mii euro)
ocupate
Total 7.387 28.373 1.462.284 86.657
0-9 salariaţi 6.876 13.861 439.922 25.507
10-49 salariaţi 455 8.486 516.601 31.553
50-249 salariaţi 53 4.999 359.520 26.267
250 salariaţi şi peste 3 1.027 146.234 3.330
I.2.8 Turismul
Activităţi turistice
În 2005, unităţile de cazare turistică din judeţul Dolj reprezentau aprox. 8% din totalul de unităţi de
cazare existente în Regiunea Sud-Vest Oltenia, judeţele care deţineau cele mai mari ponderi fiind
Vâlcea (cu peste 64%) şi Gorj (peste 15%). În acelaşi an, Regiunea Sud-Vest Oltenia deţinea aprox.
5,4% din totalul unităţilor de cazare existente la nivel naţional, astfel relevând o capacitate de cazare
turistică relativ mai mică în comparaţie cu celelalte 8 regiuni de dezvoltare din România.
Tabel 42: Unităţile de cazare turistică în regiunea Sud-Vest Oltenia, după judeţ (2005)
Regiune/Judeţ Total (număr) Pondere în %
Regiunea Sud-Vest Oltenia 227 100,00

Judeţul Dolj 19 8,37
Judeţul Gorj 36 15,86
Judeţul Mehedinţi 15 6,61
Judeţul Olt 10 4,41
Judeţul Vâlcea 147 64,76
România 4.226 ….
Sursa: INS Anuarul Statistic 2006
În ceea ce priveşte distribuţia unităţilor de cazare turistică pe tipuri şi locaţii din judeţul Dolj, trebuie
remarcate următoarele:
 Peste jumătate din totalul unităţilor de cazare sunt hoteluri;
 aproape 70% din totalul unităţilor de cazare se află în municipiul Craiova;
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
 dintre celelalte oraşe din judeţul Dolj , doar Calafat şi Filiaşi au o unitate de cazare turistică
(mai exact câte un hotel fiecare);
 în zonele rurale din Dolj, doar comunele Almăj, Bratovoeşti, Bucovăţ şi Işalniţa deţin vreun fel
de unitate de cazare turistică.
Din cele mai sus menţionate, se poate spune că judeţul Dolj are o capacitate de cazare turistică relativ
redusă.
Tabel 43: Unităţi de cazare turistică după tip şi locaţie în Judeţul Dolj (2005) (număr)
Cabane
Total Hoteluri Hanuri Altele
turistice
Regiunea Sud-Vest Oltenia 227 63 17 5 142
Judeţul Dolj, din care: 19 10 2 ... 7
Municipiul Craiova 13 7 1 ... 5
Municipiul Calafat 1 1 … … …
Oraşul Filiasi 1 1 … … …
Comuna Almăj 1 … 1 … …
Comuna Bratovoeşti 1 … … … 1
Comuna Bucovăţ 1 1 … … …
Comuna Işalniţa 1 … … … 1
Sursa: INS,Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006
În pofida nivelului relativ redus al capacităţii de cazare turistică, datele despre activităţile turistice în
perioada 2003-2006 arată că volumul total al activităţilor turistice a crescut în perioada de referinţă în
judeţul Dolj. Numărul de locuri/zile în funcţiune şi numărul de turişti cazaţi a crescut cu peste 55% şi
respectiv 19%. Mai este de subliniat şi faptul că numărul de turişti străini cazaţi în unităţile de cazare
turistică a crescut cu peste 50%, în timp ce numărul de înnoptări ale turiştilor străini aproape că s-a
dublat în aceeaşi perioadă, ceea ce sugerează faptul că durata şederii turiştilor străini în judeţul Dolj
este în creştere.
Tabel 44: Indicatorii principali în turism în Regiunea SV Oltenia şi judeţul Dolj (2003-2006)
2003 2004 2005 2006
Judeţul Judeţul Judeţul Judeţul
SV Oltenia SV Oltenia SV Oltenia SV Oltenia
Dolj Dolj Dolj Dolj
Nr de locuri 15.112 1.179 13.936 1.068 14.672 1.140 14.816 1.297

Nr de locuri /zile
în funcţiune 3.701.300 302.380 3.703.400 354.436 3.950.200 405.876 4.226.000 468.908
Nr de turişti
cazaţi 324.400 37.255 336.400 38.698 334.200 41.309 370.800 44.392
din care: străini n.a. 5.613 n.a. 6.877 n.a. 8.400 n.a. 8.421
Nr de înnoptări 1.643.100 57.676 1.647.700 78.370 1.601.900 84.366 1.640.900 93.500
din care: străini n.a. 10.135 n.a. 16.138 n.a. 19.032 n.a. 19.876
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006
Forme turistice: turism de afaceri, turism cultural, turism rural, turism balneo climateric
Judeţul Dolj deţine o varietate de resurse din patrimoniul natural şi construit care ar putea fi valorificate
pentru dezvoltarea sectorului turistic.
Resursele naturale ale Judeţului Dolj includ arii protejate şi habitate naturale care, în condiţiile creării
unor structuri de gestionare a zonelor adecvat cu nevoile de protecţia mediului, ar putea sta la baza
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
dezvoltării turismului ecologic de nişă. Pe de altă parte, izvoarele subterane din zonele Urzicuţa şi
Gighera, în partea de sud a judeţului, unde caracterul mineralizat al apei este folosit de către populaţia
locală în scop terapeutic, ar putea fi valorizate în condiţiile unor amenajări corespunzătoare sub raportul
igienico-sanitar şi a altor dotări, pentru dezvoltarea turismului balneo-climateric.
Turismul cultural şi religios ar putea fi promovat atât în mediul rural cât şi în mediul urban (pentru mai
multe detalii, a se vedea secţiunea dedicată Culturii). În ambele cazuri, turismul cultural şi religios ar
putea fi dezvoltat prin integrarea resurselor din Judeţul Dolj în circuitul turistic regional care promovează
tradiţia culturală şi etnografică tipică din regiunea istorică Olteniei. De asemenea, turismul rural în
general ar putea fi dezvoltat prin valorificarea activităţilor meşteşugăreşti (cum ar fi covoarele olteneşti
din Bechet etc..) şi promovarea atât a tradiţiilor folclorice (inclusiv festivalurile şi serbările populare, cum
ar fi Sărbătoarea Bujorului) cât şi produselor etno-gastronomice locale (spre exemplu vinul din
Segarcea etc..).
În mediul urban, turismul cultural se îmbină cu turismul de afaceri, care atrage din ce în ce mai mulţi
turişti străini în judeţul Dolj, în special, în Municipiul Craiova, datorită condiţiilor economice favorabile
investiţiilor străine.
Tabel 45: Clasificarea sectoarelor economice pe contribuţia la Valoarea Adăugată Brută

în judeţul Dolj şi Regiunea SV Oltenia (2004)
Sector – Dolj VAB Poziţie Sector - SW Oltenia VAB
Industrie prelucrătoare 22,31 1 Industrie prelucrătoare 20,81
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 19,02 2 Agriculture, hunting and sylviculture 17,93
Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii
colective 12,68 3 prestate în principal întreprinderilor 10,17
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate
în principal întreprinderilor 8,25 4 Transporturi, depozitare şi comunicaţii 9,00
Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi
Transporturi, depozitare şi comunicaţii 7,66 5 colective 7,67
Administraţie publică şi apărare 6,07 6 Construcţii 7,03
Energie electrică, termică, gaze şi apă 5,78 7 Administraţie publică şi apărare 6,47
Construcţii 5,71 8 Energie electrică, termică, gaze şi apă 6,35
Educaţie 4,98 9 Industrie extractivă 4,73
Sănătate şi asistenţă socială 3,76 10 Educaţie 3,92
Hoteluri şi restaurante 1,62 11 Sănătate şi asistenţă socială 2,85
Intermedieri financiare 1,60 12 Hoteluri şi restaurante 1,69
Industrie extractivă 0,52 13 Intermedieri financiare 1,37
Pescuit şi piscicultură 0,01 14 Pescuit şi piscicultură 0,01
Sursa: Calculele noastre de la INS, Dolj în cifre 2003-2006 şi
INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006
I.3 Populaţia şi Reţeaua de localităţi
I.3.1 Populaţia urbană şi rurală
Analiza datelor demografice începând cu 1990 sugerează că Judeţul Dolj se confruntă cu o perioadă de
depopulare accelerată a zonelor rurale. Aşadar, populaţia urbană a depăşit pe cea rurală începând din
anul 1994, atunci când ponderea celor două categorii de populaţie a trecut pentru prima dată în
favoarea populaţiei urbane (50,02%). Mai mult, începând din anul 1990, zonele rurale din judeţul Dolj au
pierdut 57.288 locuitori (-14,7%), iar ponderea populaţiei rurale a trecut de la 50,19% în 1990 la 46,20%
în 2006 (-3,99%).
Tabel 46: Evoluţia populaţiei urbane şi rurale în judeţul Dolj în perioada 1990-2006 (număr)
Total Urban Rural
Anul
nr nr nr
1990 776.161 386.636 389.525
1991 774.082 377.240 396.842
1992 761.219 373.085 388.134
1993 759.605 375.338 384.267
1994 758.895 379.575 379.320
1995 756.318 380.860 375.458
1996 751.938 383.988 367.950
1997 749.311 385.614 363.697
1998 747.840 386.089 361.751
1999 745.204 385.466 359.738
2000 744.243 384.174 360.069
2001 741.825 383.048 358.777
2002 730.214 368.398 361.816
2003 725.342 368.080 357.262
2004 720.554 381.702 338.852
2005 718.874 383.965 334.909
2006 715.989 383.752 332.237
Sursa: INS, Dolj în cifre 2003-2006; INS Dolj Anuarul Statistic 2006;
Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006.
O comparaţie cu datele de la nivel naţional şi regional în perioada 2003-2005 arată faptul că

depopularea zonelor rurale în judeţul Dolj este mai accentuată decât depopularea zonelor rurale la nivel
naţional: în perioada de referinţă, ponderea populaţiei rurale a scăzut în judeţul Dolj cu 2,66%, timp ce
aceasta a scăzut cu 1,5% la nivel naţional (de la 46,6% la 45,1%) şi a fost aproape stabilă la nivel
regional (aproximativ 50,9%).
Mai mult, între anii 1990 şi 2005, zonele rurale la nivel naţional au pierdut 8,05% din populaţia
acestora13 (dintr-un total de 853.924 persoane), în timp ce zonele rurale din judeţul Dolj, în aceeaşi
perioadă, au pierdut 14,02% din populaţie. Totuşi, uşoara creştere a populaţiei urbane din judeţul Dolj,
reprezentând doar +0,7% în perioada 1990-2005, ar sugera că depopularea zonelor rurale nu este
efectul indirect al unui proces de urbanizare care se desfăşoară în cadrul judeţului, ci, probabil, un efect
de îmbătrânire a populaţiei sau de mişcare migratorie a populaţiei în afara judeţului. De fapt, datele
13 Populaţia urbană depăşeşte populaţia rurală la nivel naţional din anul 1986, când ponderea populaţiei
rurale era de 49.4%, iar din 1990 aceeaşi cifră s-a menţinut la circa 45% şi a crescut din nou la mai mult de 46-
47% în 2002 şi 2003.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
privind fluxurile de mişcare migratorie a populaţiei sugerează că acest fenomen, cu un bilanţ de mai
puţin de 0,2% de persoane care îşi schimbă rezidenţa sau domiciliul în perioada 2001-2005, nu ar
părea a fi un element relevant pentru a determina scăderea populaţiei. În orice caz, bilanţul persoanelor
care vin/pleacă schimbându-şi rezidenţa este negativ pentru zonele rurale şi în general pozitiv pentru
zonele urbane, în timp ce bilanţul persoanelor care vin/pleacă prin a-şi schimba domiciliul este negativ
pentru zonele urbane şi pozitiv pentru cele rurale.
Din păcate, incidenţa reală a mişcării migratorii neînregistrate nu poate fi estimată, la acest stadiu.
Tabel 47: Ponderea populaţiei rurale/urbane în perioada 2003-2005,

Judeţul Dolj, Regiunea SV şi România (%)
2003 2004 2005
Urban Rural Urban Rural Urban Rural
Judeţul Dolj 50,75 49,25 52,97 47,03 53,41 46,59
Regiunea Sud vest 49,07 50,93 49,07 50,93 49,05 50,95
Romania 53,40 46,60 54,90 45,10 54,90 45,10
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Regiunea Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006; Calculele noastre
de la INS, Anuarul Statistic 2006.
Primele 10 localităţi din judeţul Dolj după numărul de locuitori cuprind circa 58% din totalul populaţiei
judeţene (iulie 2006). Doar Municipiul Craiova concentrează 42% din populaţia judeţului, fiind cel de-al
şaselea oraş din România după mărime.
Totuşi, numărul locuitorilor din cele mai populate localităţi din cadrul Judeţului Dolj, a scăzut în medie cu
peste 4% (însumând 17.544 persoane) în 2006 faţă de 2001, cele mai ridicate rate de scădere în
perioada (2006/2001) înregistrându-se în Municipiul Calafat (11,17%), Municipiul Băileşti (8,55%) şi
oraşul Filiaşi (6,74%). Municipiul Craiova a înregistrat o scădere a populaţiei de 3,45%, reprezentând
10.739 persoane şi peste 61% din scăderea totală populaţiei judeţului. Trebuie de asemenea menţionat
faptul că, dintr-un total de 25.836 persoane, reprezentând scăderea numărului de locuitori în întregul
judeţ Dolj în perioada 2001-2006, Municipiul Craiova deţinea 41,5%.
Tabel 48: Primele 10 localităţi din judeţul Dolj după numărul de locuitori 2001-2006
Nr. Localitate 2001 2002 2003 2004 2005 2006
1 Municipalitate Craiova 311.326 300.487 300.843 297.291 300.182 300.587
2 Municipalitate Băileşti 22.026 20.780 20.642 20.491 20.320 20.143
3 Oraş Filiaşi 20.374 19.425 19.251 19.207 19.142 19.011
4 Municipalitate Calafat 20.692 19.197 18.955 18.732 18.571 18.380
5 Oraş Dăbuleni 13.853 13.956 13.769 13.673 13.510 13.403
6 Comună Poiana Mare 12.201 12.395 12.294 12.193 12.080 11.996
7 Comună Sadova 8.203 8.562 8.529 8.525 8.511 8.494
8 Oraş Segarcea 8.630 8.509 8.389 8.342 8.267 8.230
9 Comună Moţăţei 8.294 8.238 8.170 8.059 7.953 7.876
10 Comună Daneţi 6.923 7.254 7.118 7.048 6.962 6.868
Total 432.522 418.803 417.960 413.561 415.498 414.978
Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Anuarul Statistic al judeţului Dol 2006
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
I.3.2 Reţeaua de localităţi
Dezvoltare urbană
Reţeaua aşezărilor urbane din judeţul Dolj cuprinde 7 localităţi, şi anume: Municipiul Craiova, Municipiul
Băileşti, Oraşul Bechet, Municipiul Calafat, Oraşul Dăbuleni, Oraşul Filiaşi, Oraşul Segarcea. În cele ce
urmează este prezentat un scurt profil pentru fiecare aşezare urbană.
Municipiul Craiova
Cu 300.182 locuitori (2006), reprezentând aproximativ 42% din populaţia judeţului Dolj, municipiul
Craiova este cel mai mare oraş din sud-vestul României şi cel mai important pol regional de dezvoltare
din zonă, fiind de altfel denumit şi „Capitala Olteniei”.
Zona periurbană a municipiului este compusă din 18 comune care include 87 de sate. Mărimea medie a
comunelor şi satelor este de 3.492 şi, respectiv, 723 de locuitori. Mai exact, aşezările de mărime mică şi
medie (între 250 şi 500 de locuitori) reprezintă peste 52% din totalul aşezărilor, urmate de aşezările de
mărime medie şi mare (peste 750 de locuitori), reprezentând 32,4% din total.
Harta 3: Poli de dezvoltare urbană în regiunea Sud-Vest Oltenia
Sursa: http://www.adroltenia.ro/down/aeroport%20craiova%20studiu%20de%20oportunitate.pdf
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Notă: Harta a fost simplicată faţă de varianta originală; prin această hartă se intenzionează numai
remarcarea Municipiului Craiova ca şi pol de dezvoltare regională în cadrul regiunii de dezvoltare Sud
Vest Oltenia, în comparaţie cu celelalte reşedinţe de judeţ.
Mare parte din localităţile periurbane sunt aliniate de-a lungul principalelor rute de transport, ceea ce
face ca traficul rutier să crească înspre şi dinspre centrul polului regional pe o distanţă mai mare, cât şi
ca zona construită să se concentreze în direcţia principalelor rute de transport şi să menţină
subdezvoltată o importantă parte a împrejurimilor din vestul Craiovei.
De asemenea, trebuie subliniate următoarele puncte critice majore:
 trecerea bruscă de la mediul urban la o zonă puternic rurală;
 deficienţa utilităţilor publice (inclusiv reţeaua de apă potabilă) din zonele periurbane;
 construirea de noi clădiri care nu au continuitate arhitectonică cu aşezările rurale tradiţionale;
 dezvoltarea insuficientă a reţelei de transport rutier, în comparaţie cu creşterea traficului rutier;
 dezvoltarea insuficientă a sectorului de servicii din municipiul Craiova, fapt care încetineşte
continuarea dezvoltării acestei zone.14
Din punct de vedere istoric, prima atestare documentară a Craiovei datează din secolul XIV, fiind
consemnată pe piatra funerară a lui Vladislav I, dar istoria aşezării este mult mai veche datând din
vremurile Imperiului Roman. În secolul XIV Craiova era un târg şi un nod comercial important; la
sfârşitul secolului, oraşul a dobândit o poziţie privilegiată când aici s-a aflat Marea Bănie de Craiova,
controlată de familia boierilor Craiovesti, a două instituţie politică a ţării. Totuşi, perioada de dezvoltare
maximă a oraşului a început în secolul XIX, când Craiova s-a bucurat de o înflorire economică,
urbanistică şi edilitară. Începând din anii’60 oraşul a devenit un puternic centru industrial.
În prezent, economia Craiovei este caracterizată de un puternic sector industrial, chiar dacă după 1989
a fost înregistrată o scădere a producţiei industriale şi a început o fază radicală de restructurare.
Sectorul cuprinde numeroase mari unităţi industriale în domeniul construcţiilor de maşini (Electroputere,
Întreprinderea de Utilaj Greu, Maşini Agricole şi Tractoare, Întreprinderea de Avioane, Întreprinderea de
Reparaţii Locomotive etc.), industria electrotehnică (Electroputere), industria chimică (Doljchim),
industria alimentară (Fabrica de Bere, Lactido, Frigorifer, Bachus SA etc.), industria textilă (Fabrica de
Confecţii), industria materialelor de construcţii (ELPRECO), industria mobilei (Metal - Lemn) şi industria
de automobile. O pondere relevantă din populaţia Craiovei este activă de asemenea în sectorul de
servicii, în special în comerţ (15% din totalul populaţiei active), educaţie (8%) şi sănătate (5,7%). Pe de
altă parte, dezvoltarea turismului este totuşi limitată; iar tendinţa vizitatorilor atraşi de patrimoniul
cultural şi artistic remarcabil al Craiovei pune în evidenţă un interes crescut.
Vestigii importante aparţin istoriei bogate a oraşului. Printre cele mai importante clădiri ale arhitecturii
ecleziastice şi laice din Craiova se numără: Mănăstirea Cosuna (1572); Casa Baniei, ridicată în 1699,
unde se întrunea Divanul şi în care astăzi se află secţia de etnografie şi folclor a Muzeului Olteniei;
Palatul Jean Mihail (1899-1907) opera arhitectului Paul Gottereau şi Casa Vorvorenilor, unde se află în
prezent Mitropolia Olteniei. Gradina zoologică şi celebrul pod suspendat se găsesc în Parcul
Romanescu, creaţie a arhitectului francez E. Redont care a primit în 1900 medalia de aur la Expoziţia
Internaţională de la Paris.
Craiova reprezintă un pol cultural de importanţă naţională: Muzeul de Artă, localizat în Palatul Jean
Mihail, dispune de un patrimoniu de peste 4000 de lucrări de artă, care cuprinde creaţii de excepţie
semnate de Constantin Brâncuşi (operele lui Brâncuşi sunt prezentate într-un Cabinet dedicat), Theodor
Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady. O altă instituţie reprezentativă este Muzeul Olteniei, care
cuprinde o secţie de istorie şi arheologie, o secţie de etnografie precum şi o secţie de ştiinţele naturii. În
14 Sursa: Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Geografie, Strategia de Dezvoltare Locală pentru

Municipiul Craiova, Decembrie 2006.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Craiova funcţionează Teatrul Naţional, Filarmonica Oltenia, Teatrul pentru Copii şi Tineret Colibri, şi
Teatrul Liric „Elena Teodorini” care propun un repertoriu teatral şi muzical de înalt prestigiu.
Craiova cuprinde două Universităţi publice cu 16 facultăţi, la care se adăugă facultăţile private, pentru
aproape toate domeniile de activitate: umanist, tehnic, economic, juridic, medical, agricol, sportiv şi
tehnologic. Mai mult, infrastructura educaţională cuprinde 28 licee, 26 scoli şi 33 grădiniţe.
Infrastructura sanitară include 6 spitale generale (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; Spitalul
Clinic Municipal Filantropia; Spitalul Clinic Nr. 3 Victor Babeş; Spitalul Militar; Spitalul Universitar CF
Craiova; Spitalul Clinic de Urgenţă Militar), precum şi 4 spitale-centre de specialitate (Spitalul Clinic de
Neuropsihiatrie; Centrul de Cardiologie Craiova; Catedra de Pediatrie; Spitalul de Pneumoftiziologie).
Municipiul Băileşti
Cu o populaţie de 20.143 de locuitori, Municipiul Băileşti este aşezat în Marea Câmpie Română, la 57
km sud-vest de Craiova şi la 32 km nord-vest de Calafat, la o depărtare de 18 km faţă de Dunăre.
Municipiul Băileşti este străbătut de pârâul Balasan, la care printr-un baraj artificial a fost creat lacul
Cilieni, cu o suprafaţă de 33 ha, în prezent folosit ca lac de agrement. Suprafaţă totală a teritoriului
municipal este de 16.376 ha. Băileşti se află pe ruta feroviară Craiova-Calafat şi este bine conectat la
reţeaua rutieră. Economia locală se bazează în principal pe sectorul agricol şi zootehnic, fiind în mod
special dezvoltate viticultura, apicultura şi legumicultura. Activităţi non agricole relevante includ
următoarele: industria de morărit şi panificaţie; industria confecţiilor; construcţii; activităţi în domeniul
electrotehnicii, mecanicii si turnătoriei metalelor neferoase.
Băileşti deţine obiective culturale de interes, cum sunt Muzeul Câmpia Băileştilor, inaugurat în 1970,
care are o bogată colecţie de etnografie, precum şi Casa de Cultură Amza Pelea.
Infrastructura educaţională cuprinde 9 grădiniţe, 6 şcoli generale şi 2 licee.
Spitalul Municipal Băileşti garantează asistenţă sanitară la nivel local.
Oraşul Bechet
Având o populaţie de 3.973 de locuitori şi o suprafaţă totală de 25,31 km2, oraşul Bechet este amplasat
pe graniţa sud-orientală între România şi Bulgaria, în dreptul localităţii bulgăreşti Oreahovo şi este un
important punct de trafic internaţional.
Bechet reprezintă al doilea cel mai important port din judeţul Dolj, după cel de la Calafat şi este un
punct de trecere (cu bacul) spre Bulgaria, fiind o rută preferată pentru Sofia şi, mai departe, Turcia şi
Grecia; mai mult oraşul este un nod rutier important, pe aici trecând drumurile naţionale Craiova -
Bechet, Calafat - Bechet şi Bechet – Corabia.
Economia locală se bazează pe sectorul agro-industrial, în special, industria prelucrătoare de fructe şi
legume.
Pe de alta parte, în Bechet există numeroase obiective culturale şi folclorice precum şi sărbători
tradiţionale, care ar putea să fie valorificate din punct de vedere turistic. Muzeul Sătesc din Bechet, de
exemplu, conţine o colecţie etnografică reprezentativă pentru partea de sud a judeţului Dolj, iar în
apropierea oraşului Bechet se află Mănăstirea Sadova şi pădurea cu arbori seculari de la Zaval, unde în
fiecare an, în prima duminică a lunii august, se organizează un festival popular.
Însă, cea mai cunoscută sărbătoare din localitate este cea dedicată Marinei, care se celebrează anual
pe 15 august în Portul Bechet. În Zilele Marinei au loc diverse jocuri marinăreşti, plimbări pe Dunăre,
precum şi serbări câmpeneşti.
Infrastructura educaţională a oraşului cuprinde 2 gradiniţe, 2 şcoli şi un Liceu Teoretic. O Unitate
Medico-Socială Bechet garantează asistenţă sanitară.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Municipiul Calafat
Municipiul Calafat este amplasat în Câmpia Ciuperceni, la extremitatea sud-vestica a judeţului Dolj, pe
graniţa sud - vestică între România şi Bulgaria, pe malul stâng al Dunării, în dreptul localităţii bulgăreşti
Vidin, la o distanţă de 90 km de Craiova. Municipiul are o suprafaţă de 138 km2 şi componenta sa
administrativă cuprinde trei localităţi rurale: Basarabi, Golenti şi Ciupercenii Vechi. Populaţia
municipiului – împreună cu satele componente – este de cca. 20.000 de locuitori (18.380 în Calafat)
(2006).
Prima atestare documentară a municipiului Calafat datează din anul 1424, iar rădăcinile sale istorice
sunt mult mai profunde şi ajung până în epoca bronzului. În antichitate, Calafat a reprezentat principala
poartă de comerţ a Ţării Româneşti. Astăzi, în Calafat, există un port fluvial, care reprezintă un
important punct de legătura cu Bulgaria; iar in viitor rolul său strategic va fi valorificat prin construcţia
Podului peste Dunăre, Calafat - Vidin, acum în stadiu de proiect.
Teritoriul municipiului Calafat este bine conectat la reţeaua rutieră, prin 13 km de drumuri europene, 15
km de drumuri naţionale şi judeţene, precum şi la reţeaua feroviară, având peste 25 km căi ferate.
Populaţia este ocupată în industrie (în special în sectorul confecţiilor textile şi metalice, în producţia de
amidon şi glucoză şi în sectorul energiei termice), agricultură şi activităţi comerciale; se fac eforturi
pentru o mai buna valorificare a potenţialului turistic al localităţii şi împrejurimilor.
Din punct de vedere a culturii, Calafat are obiective remarcabile printre care se numără Muzeul de Artă
şi Etnografie, Monumentul Independenţei, bisericile Sfântul Nicolae şi Izvorul Tămăduirii. Calafat
beneficiază şi de o Casă de Cultură cu 2 săli de spectacole (600 locuri) şi o bibliotecă cu 2 filiale
(42.000 volume).
Infrastructura educaţională cuprinde 6 grădiniţe, 5 şcoli generale, 2 licee, 2 şcoli postliceale, precum şi
secţia unui institut de învăţământ superior. În Calafat există şi un Spital Municipal.
Oraşul Dăbuleni
Oraşul Dăbuleni este amplasat în zona sud – vestică a judeţului Dolj, între localităţile Bechet şi Corabia,
şi foarte aproape de graniţa cu Bulgaria. Oraşul este traversat de drumul naţional A54, care se extinde
prin toată partea sudică a judeţului Dolj, într-o direcţie paralelă cu Fluviul Dunărea. Dăbuleni este plasat
în Lunca Dunării, iar teritoriul se extinde pe o suprafaţa de 18.286 ha şi este caracterizat, în partea
sudică, de prezenţa câmpiilor parţial acoperite de dune nisipoase, ceea ce conferă zonei numele
„Sahara Olteniei”, în timp ce partea de nord a teritoriului este caracterizat de dealuri joase. Dăbuleni are
o populaţie de 13.403 locuitori (2006), care se ocupă, în principal, cu activităţi agricole. Mai în detaliu,
agricultura locală, bine cunoscută în toată România, este specializată în cultivarea pepenilor gălbeni şi
roşiilor. Sistemele de irigare acoperă jumătate din teritoriul oraşului şi, în general, sectorul agricol este
în faza de modernizare şi cu un nivel de mecanizare în creştere.
Dăbuleni este periodic afectat, în special în partea sudică, de inundaţiile cauzate de fluviul Dunărea.
Oraşul Filiaşi
Oraşul Filiaşi se află în partea de nord a judeţului Dolj; teritoriul oraşului, cu o populaţie de 19.001 de
locuitori, are o suprafaţă de 99,73 km² şi cuprinde 6 localităţi: Almăjel, Bâlta, Branişte, Fratoştiţa,
Răcarii de Jos, şi Uscăci. În trecut, Filiaşi a fost un important târg comercial şi, în prezent, a devenit
un important nod feroviar şi rutier al Olteniei, respectiv pe rutele Craiova - Drobeta Turnu-Severin şi
Craiova - Târgu Jiu.
Prima atestare documentară a numelui oraşului Filiaşi datează din ianuarie 1573, însă descoperirile
arheologice de pe teritoriul oraşului au scos la iveală ceramică din epoca bronzului, precum şi “Tezaurul
de la Filiaşi”, care conţine dinari de Friesach şi Corinthia din secolul al XIII-lea. Pe o perioada de 400 de
ani, o familie de boieri, pe nume Filişanu, a avut un rol cheie în viaţa oraşului. Aşadar, cele mai
importante edificii ale asezarii, printre care se regăsesc Capela Filişanului (1906) şi Spitalul Filişanilor
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
sunt legate de numele acestei familii. Un alt element de referinţă din istoria oraşului este Biblioteca
Poporului, actualmente Biblioteca Orăşenească “Anton Pann”, construită in 1935.
Economia oraşului este caracterizată de existenţa unor unităţi industriale în următoarele domenii:
electrotehnica; mecanica; construcţii de maşini; prelucrarea lemnului.
Infrastructura educaţională cuprinde 8 grădiniţe, 5 şcoli şi 1 Liceu. În Filiaşi există un Spital Orăşenesc.
Oraşul Segarcea
Amplasat la vestul râului Jiu, în câmpia Segarcei, parte a Câmpiei Centrale a Olteniei, la o distanţă de
28 km de Craiova, Segarcea are o populaţie de 8.230 locuitori (2006). Oraşul este bine conectat la
reţeaua rutieră şi feroviară aflându-se, pe calea ferată Craiova-Calafat precum şi pe drumurile judeţene
561 Craiova-Segarcea, 561 A Segarcea-Băileşti şi 561 B Segarcea-Dranic. Teritoriul oraşului are o
suprafaţă de 116,48 km2.
Segarcea dispune de unităţi industriale în industria alimentară şi chimică şi este un puternic centru
agricol. Calitatea solului, foarte prielnic pentru dezvoltarea agriculturii (în special, pentru viţa de vie şi
cereale), este cunoscută încă din vechime. Denumirea oraşului, de exemplu, provine din îmbinarea
între două cuvinte din limba latină: "seges" = câmp, teren, pământ productiv, şi "arcesitus" = cel căutat,
cel dorit, cel visat, ajungând la cuvânt Segarcea, adică “pământ mult dorit”.
În prezent, Segarcea este un renumit Centru Viticol independent, cele mai cunoscute vinuri produse
fiind vinurile roşii de înalta calitate, cum ar fi Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, dar
şi câteva vinuri albe, ce includ Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Feteasca Regală şi Muscat Ottonel.
De asemenea, oraşul este cunoscut pentru producţia de struguri de masă, dintre care varietăţile de
Chasselas, Muscat Hamburg şi Muscat de Adda.
În oraşul Segarcea există unele obiective culturale, care ar putea influenţa dezvoltarea turismului rural,
urban, cultural şi religios, ca de exemplu: Biserica "Adormirea Maicii Domnului", construită în anul 1547;
Palatul Regal, construit în timpul Regelui Carol I şi destinat sejurului familiei regale, care în prezent
funcţionează ca Spitalul Orăşenesc Segarcea; Şcoala Veche, construită în anul 1886; Monumentul
eroilor căzuţi în primul război mondial, operă a sculptorului C. Caranica edificată în anul 1920.
Activitatea culturală este susţinută de către Biblioteca Orăşenească "Mircea Radina" şi Casa de Cultură
Segarcea, care organizează manifestări culturale, precum şi festivaluri şi sărbători tradiţionale.
În Segarcea există 3 grădiniţe, 2 şcoli şi un Grup Şcolar. Infrastructura sanitară cuprinde Dispensarul
Policlinic Segarcea şi Spitalul Orăşenesc Segarcea.
Străzile orăşeneşti şi transportul public în mediul urban din cadrul Judeţului Dolj
În 2005, mediul urban din judeţul Dolj cuprindea 707 km de străzi orăşeneşti, din care 53,4% deserveau
municipiul Craiova, 11,6% municipiul Băilesti, 11% oraşul Bechet, 7% oraşul Dăbuleni, 6,4% municipiul
Calafat şi 5,2% oraşele Filiaşi şi Segarcea. Cel mai mare nivel de modernizare al străzilor s-a înregistrat
în municipiul Calafat (86,7%) şi în oraşul Filiaşi (73%), în timp ce în municipiul Craiova 69,6% din
străzile orăşeneşti erau modernizate in 2005, iar oraşul Bechet, cu 12,8%, a avut cel mai mic nivel de
modernizare a străzilor orăşeneşti.
Tabel 49: Străzile orăşeneşti în 2005

Lungimea străzilor în km, din care: Nivel de modernizare
Total Modernizate %
Total 707 408 57,7
Municipiul Craiova 378 263 69,6
Municipiul Băileşti 82 52 63,4
Municipiul Calafat 45 39 86,7
Oraşul Bechet 78 10 12,8
Oraşul Dăbuleni 50 7 14,0
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Oraşul Filiaşi 37 27 73,0

Oraşul Segarcea 37 10 27,0
În ceea ce priveşte mijloacele de transport public, în judeţul Dolj tramvaiele şi autobuzele circulă doar în
municipiul Craiova, de altfel singura zonă urbană din regiunea SV Oltenia care este dotată cu tramvaie.
Deşi numărul de tramvaie şi autobuze a scăzut în 2005 în comparaţie cu 2001, numărul pasagerilor
transportaţi de tramvaie a crescut cu 44 % în aceeaşi perioadă, în timp ce numărul pasagerilor
transportaţi de autobuze a crescut cu aproximativ 14 % în 2005, în comparaţie cu 2002.
În perioada 2002-2005, numărul de maşini (inclusiv taxiuri) de asemenea a crescut (cu 4%) şi a ajuns la
101.751.
Spaţii verzi în mediul urban din judeţul Dolj

Suprafaţa medie a spaţiilor verzi din principalele zone urbane din judeţul Dolj se află sub valoarea
recomandată de Comisia Europeană (12 m2 / locuitor), în special în oraşele mici precum Băileşti (1,36
m2 / locuitor) şi Calafat (8,22 m2 / locuitor), în timp ce în municipiul Craiova acest indicator ajunge la
aproximativ 10 m2 / locuitor.
Tabel 50: Spaţiile verzi din principalele oraşe ale Judeţul Dolj
Suprafaţa totală Spaţiile verzi
Municipiu/oraş Principalele parcuri şi grădini
(ha) (m2/locuitor)
Parcul Romanescu, Grădina Botanică,
Craiova 298,34 10,03 Grădina Sf. Dumitru, Grădina Mihai
Bravu
Parcul Debarcader, Parcul 1 Mai,
Calafat 15,40 8,22
Parcul Copiilor
Băilesti 2,80 1,36 ….
Sursa:Agenţia Judeţeană de Mediu Dolj, Starea Mediului 2006
Tabel 51: Principalii indicatori privind mediul urban

2001 2002 2003 2004 2005
Străzi
Străzi (km), din care 577 577 577 700 707
modernizate (km): 371 371 376 399 408
Spaţii verzi
Spaţii verzi în interiorul oraşelor şi
municipalităţilor (ha) 1.300 1.300 1.300 1.303 1.305
Transportul public urban
Nr de oraşe dotate cu tramvaie 1 1 1 1 1
Lungimea totală simplă a liniilor
de tramvai (km) 39,0 38,9 39,0 19,8 17,0
Nr de vagoane de tramvai 104 107 100 70 44
Pasagerii transportaţi de tramvaie
(mii persoane) 14.457 13.796 14.868 18.018 20.838
Nr de oraşe dotate cu autobuze 1 1 1 1 1
Nr de autobuze … 949 947 865 760
Pasagerii transportaţi de autobuze
(mii persoane) 33.290,0 31.829,6 28.465,0 37.866,0 38.110,0
Maşini
Maşini înregistrate (inclusiv
taxiuri) … 97.730 100.706 101.523 101.751
Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Dezvoltare rurală
Dezvoltarea echilibrată pe teritoriul judeţului Dolj este în prezent întârziată din cauza unui număr de
factori complecşi care includ tendinţele demografice, gradul de dezvoltare a afacerilor, structura ratei de
ocupare, dotarea cu infrastructură educaţională şi de sănătate, nivelul de accesibilitate, dar şi calitatea
mediului. Toţi aceşti factori acţionează diferit în zonele rurale şi urbane şi afectează profund standardul
de viaţă şi nivelul dezvoltării umane în zonele rurale.
În ceea ce priveşte tendinţele demografice, zonele rurale se confruntă cu îmbătrânirea accelerată a

populaţiei cât şi cu o tendinţă constantă de depopulare. În ultimii 15 ani (1990-2005) populaţia rurală a
scăzut cu 14,02% (aprox. 8% la nivel naţional), iar ponderea sa din populaţia totală a trecut de la
50,19% în 1990 la 46,40% în 2005.
Numai 12,82% din unităţile economice active se află în zone rurale incluzând 13% dintre
microîntreprinderi şi doar 5% din totalul întreprinderilor mari localizate în judeţ.
Zonele rurale sunt încă într-o măsură foarte mare dependente de sistemul agricol, caracterizat, pe de o
parte de un număr mare de exploataţii agricole individuale fără personalitate juridică (99,5% din totalul
terenurilor), care cultivă în principal pentru consumul propriu, şi pe de altă parte de un număr relativ mic
de unităţi cu personalitate juridică (aprox. 0,5% din totalul terenurilor) care folosesc 40% din teren şi
care produc şi în scopuri comerciale. Ar trebui considerat şi că nivelul mic de şomaj din Judeţul Dolj de
fapt ascunde, în realitate, o sub-ocupare în agricultura de subzistenţă.
Serviciile de sănătate din mediul rural sunt deficitare: infrastructura de bază în sănătate este în principal
concentrată în mediul urban unde, spre exemplu, se află 85,7% din spitale şi 72,8% din farmacii, în timp
ce numărul de medici pe 10.000 de locuitori este 44,5/10.000 de locuitori în mediul urban şi 7,6/10.000
de locuitori în mediul rural.
Coeziunea teritorială în Judeţul Dolj este de asemenea afectată de accesibilitatea limitată a zonelor
rurale, datorită dezvoltării deficitare a infrastructurii de transport, cu doar 6,99% din drumurile judeţene
şi comunale modernizate, un nivel mic de densitate a drumurilor publice la nivel de judeţ (29,6 km/km2,
spre deosebire de 35,8 km/km2 la nivel regional şi 33,5 km/km2 la nivel naţional), şi o densitate mică a
reţelei de căi ferate (30,5 km/1000 km2, spre deosebire de 34,4km/ 1000 km2 la nivel regional şi 45,9
km/1000 km2 la nivel naţional).
Standardul de viaţă în zonele rurale, cât şi sănătatea populaţiei, este de asemenea redus prin dotarea
deficitară cu infrastructură de mediu. Cu toate că aceasta este în curs de modernizare şi extindere, mai
ales în ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă potabilă, nu există încă staţii de tratare a apelor
menajere şi nici un sistem de colectare a deşeurilor care să deservească zonele rurale. Mai mult, există
câteva depozite de deşeuri industriale care nu sunt aliniate la normele Uniunii Europene în legătură cu
depozitarea deşeurilor şi vor trebui să fie închise.
În acest context, dezvoltarea rurală ar trebui promovată printr-o serie de intervenţii integrate, care să
aibă un impact asupra tuturor aspectelor dezvoltării socio-economice şi care să ţintească creşterea
atractivităţii şi a standardului de viaţă în mediul rural, prin diversificarea activităţilor economice,
îmbunătăţirea accesibilităţii şi dotarea infrastructurii, în acelaşi timp cu protejarea mediului şi
valorificarea resurselor naturale existente.
I.3.3 Forţa de muncă
In 2005, resursele forţei de muncă din judeţul Dolj erau reprezentate de 60,48% din totalul populaţiei
rezidente, ajungând la 434,8 mii de persoane şi reprezentând 4,41% din numărul total de persoane
active la nivel naţional (9.851 persoane) şi 47,3% din persoanele active în Regiunea SV Oltenia (917,3
mii). În acelaşi an, populaţia totală activă din judeţ era de 438,5 mii persoane, dintre care 1,48% erau
pensionari iar 7,05% erau persoane active din punct de vedere al vârstei dar cu incapacitate
permanentă de muncă. Pe de altă parte, în acelaşi an, 0,3% din totalul forţei de muncă era reprezentat
de salariaţi sub şi peste vârsta de muncă şi 7,38% erau alte persoane active sub şi peste vârsta de
muncă; balanţa migraţiei inter-judeţeană era pozitivă, ridicându-se la un număr de 300 de persoane şi
contribuind la 0,07% din totalul forţei de muncă. Comparativ cu anul 2001, numărul de pensionari în
vârstă de muncă care nu mai lucrează a scăzut cu 40% (de la 10,8 la 6,5 mii de persoane), în timp ce
persoanele în vârstă de muncă dar cu incapacitate permanentă de muncă a crescut cu 21,6%. În
aceeaşi perioadă, contribuţia populaţiei totale active sub şi peste vârsta de muncă (incluzând
persoanele salariate) la totalul forţei de muncă a scăzut cu 8%.
Tabel 52: Resursele forţei de muncă din Judeţul Dolj (2001-2005) (mii persoane)
An 2001 2002 2003 2004 2005
Total 437,8 436,8 434,3 435,2 434,8
Populaţia în vârstă de muncă 437,2 435,7 438,0 437,7 438,5
Pensionari în vârstă de muncă care nu mai
lucrează 10,8 6,4 9,0 7,8 6,5
Populaţia în vârstă de muncă dar cu
incapacitate permanentă de muncă 25,4 27,1 28,2 30,0 30,9
Salariaţi sub şi peste vârsta de muncă 1,5 1,4 1,4 1,4 1,3
Alte persoane active sub şi peste vârsta de
muncă 34,8 33,6 33,1 33,1 32,1
Balanţa migraţiei inter-judeţene 0,5 -0,4 -0,1 0,8 0,3
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006
In perioada 2001-2005 rata de activitate a forţei de muncă din judeţul Dolj a scăzut de la 44,6% la
39,6%; totuşi, în 2005, rata globală de activitate a populaţiei din judeţul Dolj era superioară celei din SV
Olteniei (36,79%) precum şi celei de la nivel naţional (38,8%). În perioada de referinţă, rata de activitate
masculină a fost în medie cu 5,5% mai mare decât cea feminină.
Pe de altă parte, rata dependenţei economice a crescut dramatic de la 48,9% la 63,1%; rata
dependenţei masculine a crescut cu 16% în timp ce rata dependenţei feminine a crescut cu 12,2%.
În 2005, rata de ocupare în judeţul Dolj (60,6%), era superioară atât celei regionale (60,1%) cât şi celei
de la nivel naţional (57,7%). Totuşi, descompunerea datelor pe gen relevă diferenţe importante între
rata de ocupare a bărbaţilor şi cea a femeilor: în aceasta privinţă, rata de ocupare a bărbaţilor in judeţul
Dolj, reprezentând 59,4%, a fost cu 2,5 puncte procentuale sub nivelul ratei de ocupare a femeilor, cu
6,4 puncte procentuale mai puţin decât rata de ocupare a bărbaţilor la nivel regional şi cu 4,5 puncte
procentuale sub rata de ocupare a bărbaţilor la nivelul naţional (63,79%); pe de altă parte, rata de
ocupare a femeilor din judeţul Dolj (61,9%) a fost cu 7,6 şi 10,4 puncte procentuale peste nivelul
regional, respectiv cel naţional.
În 2005, rata şomajului înregistrată în judeţul Dolj (6,3%) a fost mai mică atât decât nivelul regional
(6,6%) cât şi cel naţional (7,2%).Totuşi, se remarcă faptul că şomajul în rândul bărbaţilor în judeţul Dolj
a fost cu 0,7 procente mai ridicat decât nivelul regional. In perioada 2002-2005, rata şomajului a scăzut
cu 0,8 puncte procentuale.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Tabel 53: Rata globală de activitate15, dependenţă economică, rata de ocupare şi rata şomajului
in judeţul Dolj (2001-2005)
2002 2003 2004 2005
Rata globală de activitate
Total 40,7 40,6 38,9 39,6
Bărbaţi 43,9 44,0 40,5 42,5
Femei 37,6 37,3 37,3 36,8
Rata de dependenţă economică
Total 58,3 60,5 65 63,1
Bărbaţi 53,9 54,7 68,4 63,6
Femei 63,1 66,9 61,5 62,6
Rata de ocupare
Total na 63,2 62,2 60,6
Bărbaţi na 65,0 64,6 59,4
Femei na 61,3 59,9 61,9
Rata şomajului
Total 7,1 8,0 5,8 6,3
Bărbaţi 7,7 8,5 6,6 7,6
Femei 6,5 7,5 5,0 5,0
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj; INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006
Diagrama 33: Ratele de activitate, ocupare şi şomaj în Regiunea SV Oltenia şi în România în anul 2005
70,00
60,00 65,8
60,1 63,9
50,00 57,7
54,3
51,5
40,00
30,00 36,79 38,80
20,00
6,6 6,9 6,2 7,2 7,7 6,4
10,00
0,00
Regiunea SV Oltenia România
Rată globală de activitate Rată de ocupare Rată de ocupare a bărbaţilor

Rată de ocupare a femeilor Rată de şomaj Rată de şomaj a bărbaţilor
Rată de şomaj a femeilor
În anul 2005, populaţia ocupată civilă însuma 266,6 mii de persoane, reprezentând 37,2% din populaţia
rezidentă în Judeţul Dolj şi 31,1% din totalul populaţiei ocupate civile din Regiunea SV Oltenia.
Agricultura, silvicultura şi vânătoarea ocupau peste 44% din totalul populaţiei ocupate civile, urmate de
industrie, cu 18,15% (în principal industria prelucrătoare), şi comerţ, care angaja aproape 12% din
totalul populaţiei ocupate civile. Per total, sectorul serviciilor ocupă 33,61% din totalul populaţiei ocupate
civile, reprezentând 89,5 mii de persoane, cu 2.700 persoane (+3,1%) mai mult decât în 2004. Trebuie
remarcat faptul că ponderea serviciilor pe totalul populaţiei ocupate civile a crescut, în perioada 2001-
15 Rata globală de activitate reprezintă raportul dintre populaţia civilă angajată şi totalul populaţiei
rezidente.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
2005, de la 27,5% în 2001 la 33,61% în 2005, ceea ce dovedeşte că sectorul serviciilor se află, în
Judeţul Dolj, într-o fază de dezvoltare continuă şi susţinută. Pe de altă parte, distribuţia populaţiei
ocupate civile pe macro-sectoare economice la nivel regional (2004) evidenţiază faptul că în regiunea
SV Oltenia sectorul serviciilor, cu 28,15% din populaţia ocupată civilă, este mai puţin dezvoltat, decât în
Judeţul Dolj, în timp ce atât sectorul agriculturii cât şi cel industrial, cu 45,08% şi respectiv 21,23%,
deţin ponderi ale populaţiei ocupate civile mai mari decât cele înregistrate în Judeţul Dolj.
Trebuie remarcat faptul că o parte semnificativă a persoanelor ocupate în sectorul agricol, practică
agricultura de subzistenţă, orientată în principal spre consumul propriu, în condiţiile unei dezvoltări
relativ reduse a unităţilor agricole orientate spre venit, astfel, în realitate se ascunde o sub-ocupare.
În ceea ce priveşte sectorul serviciilor, pare a fi necesară o analiză aprofundată care să evidenţieze
incidenţa activităţilor economice şi sociale publice versus celor private în domeniile specifice serviciilor,
cum sunt: transporturi, sănătate, asistenţă socială, învăţământ etc.
Tabel 54: Populaţia ocupată civilă în Judeţul Dolj pe sectoare economice (număr de persoane) (2001-2005)
2001 2002 2003 2004 2005
Total 293,9 276 270,6 263,8 266,6
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 127,9 133,7 128,8 116,7 117,5
Industria 47,4 49,9 48 49,8 48,4
- Industria extractivă 1,6 1,9 1,9 2 1,8
- Industria prelucrătoare 38,7 41,3 40,9 42,7 41,4
- Industria electrică şi termică, gaz şi apă 7,1 6,7 5,2 5,1 5,2
Construcţii 9,2 10,6 10,2 10,4 11,1
Comerţ, reparaţii şi mentenanţă a autovehiculelor

şi bunuri personale si de gospodărie 27,6 28 28,7 29,7 31,4
Hoteuri şi restaurante 1,7 2,2 2,8 3,4 3,2
Transport, depozitare şi comunicaţii 11,2 10,4 10,1 9,3 10
Activităţi financiare, bancare şi de asigurare 1,7 1,7 1,7 1,7 1,8
Tranzaţii imobiliare, închirieri şi alte servicii, în
principiu pentru întreprinderi 6,2 6,1 6,8 7,3 7,8
Administraţia publică 3,9 4,3 4,3 4,7 5,2
Învăţământ 14,5 14,2 13,8 13,6 13,6
Sănătate şi asistenţă socială 10,5 11,3 11,6 12,2 11,4
Alte servicii colective, sociale şi personale 3,7 3,6 3,8 5 5,2
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dol 2006j
În 2004, cu mai puţin de 33% din populaţia ocupată civilă, sectorul serviciilor a contribuit cu peste 46%
la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) a judeţului, în timp ce industria, cu mai puţin de 23% din
populaţia ocupată civilă a contribuit cu peste 34% din VAB, iar sectorul agricol, cu peste 44% din totalul
populaţiei ocupate civile, a produs doar 19% din VAB a Judeţului Dolj.
Tabel 55: Comparaţie între ponderea populaţiei ocupate civile şi contribuţia la VAB pe macro-sectoare
economice din judeţul Dolj şi Regiunea SV Oltenia (2004) (%)
Judeţul Dolj Regiunea SV Oltenia

Populaţia Valoare Populaţia Valoare
ocupată Adăugată ocupată Adăugată
civilă Brută civilă Brută
Servicii 32,94 46,65 29,26 43,04
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea de Dezvoltare SV
Oltenia, în cifre, 2003-2006; INS, Anuarul Statistic 2005
O comparaţie între distribuţia populaţiei ocupate civile şi unităţile active pe macro-sectoare de activitate
arată că sectorul agricol ocupă aproape jumătate din populaţia ocupată civilă (peste 44% din total), dar
deţine doar 2,67 din totalul unităţilor active, producând o cifra de afaceri de 1,17% din totalul cifrei de
afaceri a unităţilor active. Pe de altă parte, industria ocupă 18,15% din populaţia ocupată civilă şi deţine
11,06% din unităţile active, producând în jur de 39% din totalul cifrei de afaceri şi realizând peste 40%
din investiţii. Cu peste 81,7%, sectorul serviciilor deţine cea mai mare pondere a unităţilor active,
producând aproape 54% din totalul cifrei de afaceri şi peste jumătate din investiţii, şi ocupă 33,6% din
populaţia ocupată activă.
Tabel 56: Comparaţie între populaţia ocupată civilă şi caracteristicile unităţilor active pe macro-sectoare
economice (pondere în %) (2005)
Cifra de
Populaţia Numărul Investiţiile
afaceri
ocupată unităţilor unităţilor
unităţilor
civilă active active
active
33,62 81,71 53,95 50,30

Servicii
Total 100,00 100,00 100,00 100,00
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea de Dezvoltare SV
Oltenia, în cifre, 2003-2006; INS, Anuarul Statistic 2005
Şomajul înregistrat, a crescut în 2005, faţă de valoarea înregistrată în 2004, la 17.834 persoane, din
care, 38% erau femei şi 56,73% nu beneficiau de drepturi băneşti acordate de Agenţia Naţională de
Ocupare a Forţei de Muncă. Şomajul înregistrat a scăzut cu 51,7%, în 2005, în comparaţie cu 2001.
Totuşi, trebuie remarcat că, din cauza schimbării definiţiei de “şomer” care a urmat după introducerea
Legii 76/2002 pentru bugetul de şomaj şi stimularea ocupării precum şi recalcularea datelor referitoare
la forţa de muncă conform rezultatelor Recensământului Populaţiei din 2002, datele despre şomaj din
2001 nu sunt în totalitate comparabile cu cele înregistrate în anii următori. În consecinţă, scăderea
şomajului în perioada 2001-2005 ar putea fi un simplu efect statistic şi deci se merită a fi menţionat
faptul că în comparaţie cu 2002, rata şomajului în 2005 a scăzut cu 14,8%.
Tabel 57: Şomajul înregistrat (2001-2005)

2001 2002 2003 2004 2005
Număr
Totalul şomerilor din care: 36.921 20.934 23.580 16.176 17.834
Femei 15.741 9.205 10.425 6.923 6.777
Persoane ce nu beneficiază de
drepturi băneşti 11.992 6.773 9.890 8.123 10.118
%
Femei 42,63 43,97 44,21
42,80 38,00
Persoane ce nu beneficiază de
drepturi băneşti 32,48 32,35 41,94 50,22 56,73
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
În 2005, din numărul total de şomeri ce beneficiau de drepturi băneşti, 64,24% erau persoane cu studii
primare, gimnaziale şi profesionale; 26,7% aveau studii medii şi 9% erau persoane cu studii superioare.
Luând în considerare distribuirea totală a şomerilor ce beneficiază de drepturi băneşti, pe grupuri de
vârstă şi categorii socio-profesionale, cea mai mare parte a persoanelor cu competenţe profesionale de
bază s-au încadrat în grupurile de vârstă cu peste 30 de ani (72-73%, la fiecare grup de vârstă), pe
când grupul de vârstă cuprins între 25 şi 29 ani deţinea cea mai mare parte a persoanelor cu studii
superioare (24,3%) şi grupurile de vârstă sub 25 de ani şi între 40-49 de ani deţineau cea mai mare
parte dintre şomeri având studii medii (peste 30%).
Tabel 58: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti,

pe categorii socio-profesionale şi grupuri de vârstă (31.12.2005) (număr de persoane)
Grupuri de vârstă (ani)
Total 55 şi
Sub 25 25-29 30-39 40-49 50-55 peste
Total, din care: 7.716 2.363 600 1.777 1.932 840 204
Persoane cu studii primare,
gimnaziale şi profesionale 4.957 1.224 294 1.283 1.391 616 149
Persoane cu studii medii 2.060 823 148 425 447 171 46
Persoane cu studii superioare 699 316 158 69 94 53 9
Diagrama 34: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti, pe categorii socio-profesionale şi grupuri de

vârstă (%) (31.12.2005)
80,00
70,00
60,00
50,00
40,00
30,00
20,00
10,00
0,00
Sub 25 25-29 30-39 40-49 50-55 55 şi peste
Persoane cu studii primare, gimnaziale şi profesionale Persoane cu studii medii Persoane cu studii superioare
Pe de altă parte, din totalul şomerilor ce beneficiau de drepturi băneşti persoanele cu studii primare, în
principal, făceau parte din grupurile de vârstă: sub 25 de ani (25%); 30-39 ani (26%); 40-49 ani (28%).
În jur de 40% din persoanele cu studii medii şi superioare făceau parte din grupul de vârstă de sub 25
de ani.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Diagrama 35: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti, pe categorii socio-profesionale şi grupuri de

vârstă (%) (31.12.2005)
50,00
45,00
40,00
35,00
30,00
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
Persoane cu studii primare, Persoane cu studii medii Persoane cu studii superioare
gimnaziale şi profesionale
Sub 25 25-29 30-39 40-49 50-55 55 şi peste
I.4 Echiparea teritoriului
I.4.1 Căi de comunicaţie
Infrastructura rutieră
Fiind localizat în partea de sud-vest a României, pe graniţa dintre România şi Bulgaria, judeţul Dolj este
traversat de Coridorul Pan - European IV, care face legătură între Europa Centrală şi Europa de Sud-
Est, din Germania şi Republica Ceha, până în Bulgaria şi Turcia (Istanbul), via Bratislava, Budapesta,
Arad şi Craiova,cu o lungime totală de 3.258 km.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Harta 4: Coridorul Pan-European IV
Sursa: http://www.cemt.org/online/infrastr03/RoadCorrIV.pdf
Din anul 2001, lungimea totală a infrastructurii rutiere a crescut uşor (+ 0,03%), în timp ce ponderea
drumurilor publice modernizate rămâne încă sub 23% din lungimea totală (deşi crescând uşor de la
21,9%, în 2001, la 22,6%, în 2005), ceea ce reprezintă o valoare atât sub nivelul naţional cât şi sub cel
regional din anul 2005 (26,47% şi respectiv 32,35%). Pe de altă parte, nivelul modernizării drumurilor
naţionale (88,42% din lungimea totală a drumurilor naţionale), constant în perioada 2001-2005, nu este
mult sub nivelul naţional, în schimb este peste valoarea regională, probabil datorită prezenţei în judeţ a
Municipiului Craiova, fiind cel mai important pol regional de dezvoltare precum şi principalul nod de
transport din partea de sud-vest a României.
În ceea ce priveşte drumurile judeţene şi cele comunale, în 2005, doar puţin sub 7% erau modernizate
şi 36% erau acoperite cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, în timp ce ponderea lungimii totale a drumurilor
judeţene şi comunale modernizate (deşi încă la un nivel foarte scăzut) era în jur de 10% la nivel naţional
şi 20% la nivel regional.
Tabel 59: Infrastructura rutieră – Lungime în km (2001-2005)

2001 2002 2003 2004 2005
Drumuri Publice (km), din care: 2.190 2.200 2.217 2.217 2.197
Modernizate (%) 21,96 21,86 21,70 21,97 22,67
Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (%) 32,19 32,05 31,80 31,80 31,41
Din totalul drumurilor publice: 2001 2002 2003 2004 2005
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Drumuri Naţionale, din care: 423 423 423 423 423

Modernizate (%) 88,42 88,42 88,42 88,42 88,42
Drumuri judeţene şi comunale, din care: 1.767 1.777 1.794 1.794 1.774
Modernizate (%) 6,06 6,02 5,96 6,30 6,99
Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006
TOTAL (DJ+DC): 1787 km din care:

- drumuri modernizate – 49%
- drumuri nemodernizate – pietruite – 39%
– de pământ – 12%.
Tabel 60: Nivelul de modernizare al drumurilor (2005)

Din totalul drumurilor Din drumurile Nationale (% Din Drumurile Judeţene şi
publice (% din total): din total): Comunale (% din total):
Regiunea de Cu Cu Cu
dezvoltare/ Judeţ îmbrăcăminţi îmbrăcăminţi îmbrăcăminţi
Modernizate Modernizate Modernizate
uşoare uşoare uşoare
rutiere rutiere rutiere
Total 26,47 26,18 90,21 7,96 10,59 30,74
1. Nord – Est 25,08 20,90 88,74 9,71 9,32 23,67
2. Sud – Est 19,42 36,99 89,15 8,41 2,41 43,97
3. Sud – Muntenia 29,29 29,29 95,42 3,41 9,60 37,00
4. Sud - Vest
32,35 22,48 81,50 13,02 20,42 24,77
Oltenia
Dolj 22,67 31,41 88,42 11,58 6,99 36,13
Gorj 32,33 23,97 89,04 4,78 21,38 27,67
Mehedinţi 21,86 27,19 67,74 26,04 7,87 27,55
Olt 55,64 1,91 87,04 12,96 50,20 …
Vâlcea 29,26 27,23 79,02 9,07 13,19 33,09
5. Vest 26,00 23,73 92,72 6,37 11,06 27,61
6. Nord – Vest 27,18 23,40 86,86 12,37 15,39 25,58
7. Centru 23,84 27,41 94,06 4,23 4,22 33,89
8. Bucureşti – Ilfov 52,64 26,15 100,00 …. 28,92 39,24
Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic 2006
Densitatea drumurilor publice per 100 km2 de teritoriu, atingând 29,6 km / 100 km2 sugerează ca
Judeţul Dolj deţine o infrastructură rutieră mai puţin dezvoltată atât decât nivelul naţional cât şi de cel
regional (33,5 şi respectiv 35,8 km / km2). Mai mult, o privire asupra hărţii drumurilor din judeţul Dolj
sugerează că axa infrastructurii drumurilor este dezvoltată în principal în direcţia nord-est/sud-vest, cu o
concentraţie ridicată de rute în partea de nord-est a judeţului, unde este localizat oraşul principal, în
timp ce zonele de sud-est şi de vest/nord-vest ale judeţului sunt relativ izolate de rutele de transport
principale. Mai mult, luând în considerare densitatea populaţiei, este posibilă identificarea în Regiunea
Sud Vest Oltenia, a trei mari zone caracterizate de sate mici localizate la o distanţă relevantă unul de
celălalt şi la 30 km de cel mai apropiat oraş. Două dintre aceste zone sunt localizate la nord de Bulgaria
şi la sud de Craiova, în timp ce cealaltă se găseşte pe axa Craiova - Râmnicu Vâlcea; toate aceste
zone sunt afectate de un deficit substanţial de infrastructură, în comparaţie cu restul regiunii.
C
ONSO
RZIO
PRO
GETTO
LAZ
IO92
Tabel 61: Densitatea drumurilor publice per 100 km2 teritoriu,

pe Regiuni de Dezvoltare (2005)
Densitatea drumurilor
Regiunea de dezvoltare/Judeţ
publice
Total 33,5
Nord Est 36,3
Sud Est 30,4
Sud Muntenia 34,8
Sud Vest Oltenia 35,8
Dolj 29,6
Gorj 39,3
Mehedinţi 37,6
Olt 37,1
Vâlcea 37,6
Vest 32,1
Nord Vest 34,7
Centru 29,9
Bucureşti-Ilfov 47,9
Harta 5: Harta Drumurilor Judeţului Dolj
Sursa: http://dolj.einformatii.ro/poze_judete/harta_j_Dolj.jpg
La nivelul graniţei, infrastructura rutieră este la fel de deficitară în tot sudul ţării, Bulgaria şi România
fiind legate printr-un singur pod peste Dunăre, între oraşele porturi Ruse şi Giurgiu (Judeţul Giurgiu,
Regiune de Dezvoltare Sud Muntenia), în timp ce porturile din Judeţul Dolj comunică cu porturile
bulgăreşti doar prin feribot.
C
ONSO
RZIO

Limbă

Strategia Judetului Dolj 2007 2013 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia Judetului Dolj 2007 2013 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

JUDEŢUL DOLJ

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-

Consiliul Judeţean Dolj

Contract de servicii nr. 7839

Energia electrică şi surse alternative de energie ......................................................... 78

IV. COERENŢA ŞI CONFORMITATEA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE

I.1.1 Aşezare geografică, suprafaţă şi frontiere

Harta 1: Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia – Localizare şi judeţe

Tabel 1: Localităţile graniţei judeţului Dolj

Nord – Satul Nistoi (Comuna Fărcaş)

I.1.2 Geomorfologia Teritoriului

Tabel 2: Principale fluvii/ râuri din judeţul Dolj (lungime, km)

Tabel 3: Principalele lacuri

I.1.3 Clima, vegetaţia şi fauna

Cinci la sută din solul Doljului este deja deşertificat.

Tabel 4: Evoluţia populaţiei judeţului Dolj în perioada 1990-2006

Diagrama 1: Populaţia pe grupe de vârstă 2001-2006

0-14 15-59 60 şi peste

Diagrama 2: Principalii indicatori statistici demografici

I.1.5 Unităţi administrativ-teritoriale

Harta 2: Harta administrativă a Judeţului Dolj

I.2 Activităţile economice

Tabel 6: Produsul Intern Brut naţional şi regional 2002-2004 (Milioane de Euro)6

Anul 2002 2003 2004

I.2.2 Structura Economiei Judeţului Dolj

Tabel 9: VAB a Judeţului Dolj pe macro-sectoare de activitate, 2001-2004 (milioane Euro)

Diagrama 3: VAB a Judeţului Dolj pe macro-sectoare de activitate 2001-2004 (%)

Agricultură, vănătoare şi silvicultură Industrie şi construcţii Servicii

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Tabel 10: Valoare Adăugată Brută pe macro-sectoare în 2004 (%)

În ceea ce priveşte evoluţia ponderii numărului de unităţi pe macro-sectoare în perioada 2001-2005

Tabel 13: Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime (2001-2005)

Diagrama 4. Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime (2001-2005)

Total IMM-uri Micro-întreprinderi (0-9 salariaţi)

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

economice, intervenţii specifice în vederea creşterii competitivităţii economice ale întreprinderilor ar

Tabel 15: Principalii indicatori privind unităţile active

I.2.3 Structura Teritorială a Economiei în Judeţul Dolj

I.2.4 Investiţiile străine şi comerţul exterior în judeţul Dolj

Tabel 22: Exporturi şi Importuri de bunuri (2001-2006)

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Balanţă (mii Euro) 12.718 -23.101 -43.243 -53.092 -34.548 -108.549

Diagrama 5: Exporturi FOB cu bunuri (2003-2006) (mii Euro)

Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006

Diagrama 6: Importuri CIF cu bunuri (2003-2006) (mii Euro)

Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006

I.2.5 Industrie şi Construcţii: IMM-uri şi Întreprinderi Mari

Diagrama 7: Evoluţia Valorii Adăugate Brute din sectorul industrial şi al construcţiilor –

Industrie - Industrie extractivă

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Industrie 1.435 49.950 1.267.294 136.264

Diagrama 8: Principalii indicatori ai unităţilor active din industrie şi construcţii în % (2005)

Investiţii Brute (mii Euro)

Cifra de afaceri (mii

Număr unităţi active

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Număr unităţi active Numărul mediu de persoane ocupate

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Număr unităţi active Numărul mediu de persoane ocupate

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Total 1.401 1.373 1.031 240 102 28