Sunteți pe pagina 1din 2

Caracterizarea personajelor din opera Casa mare de Ion Druta

Caracterizarea Soficai.Ocupa rulul secundar din drama “Casa mare”.Este o fata de 17 ani
tinara,frumusica cu ochi caprui,o copilita din totdeauna indragostita de Pavalache. De fire
era rusinoasa,se intimida foarte repede cind il vedea pe Pavalache .Era o fetita staruitoare
invatind bine la economie .

Caracterizarea Vasilutei
In drama „Casa mare” Vasiluta ocupaloculPersonajului principal .Numele ei semnifica –
bunatate,sirguinta.Lucra mereu pe linda casa,cutreiera cimpurile ca funicuta muncind toata
ziua,ceea ce ne demonstreaza ca este o buna gospodina.Ea este o femeie tinara ,simpla de la
tara care a ramas vaduva din tinerete deoarece sotul ii murise pe front.

E o femeie frumoasa,sprintena si plina de viata,mereu ingindurata gindindu-se mereu


regretind faptul ca a fost ademenita de acea dragoste falsa a lui Pavalache pe care insasi
constientiza ca ar fi mai bine daca ar pune capat acestei relatii.

Firea ei primitoare si timida o descrie fiind gingasa si fina.


Caracterizarea de catre alte personaje:Pavalache-o vede pe Vasiluta fiind cea mai harnica si
cea mai vrednica din toate femeile pe care le-a cunoscut vreodata.

Mos Ion-o compatimeste si o are pe acea mai exemplara fiica.


Petre- o vede ca o femeie tinara si frumoasa.Satenii- credeau ca Vasiluta a facut ceam mai
mare greseala casatorindu-se cu Pavalache.
Sofia-o credea ceam mai buna prietena.

In opera Vasiluta are relatii bune cu toate personajele,deoarece are un suflet mare.Opini
proprie: Dupa parerea mea Vasiluta este o fire primitoare si recunoaste dragostea catre
Pavalache in acelasi rind dezamagindu-se incalcind memoria si cinstea sotului si fiului ei.

Pavalache
Este unul dintre personajele principale ale operei.In drama apare ca un flacau, un
fustangiucaruia nu-i scapa nici o fusta,stiind cum sa le ademeneasca pe toate.Toata actiunea
in drama se petrece in jurul sau.
In drama el este un barbat tinar,frumos,inalt de natura si cu o fire deschisa,suspicios si
siret.Lucrul sau era de mare valoare in sat,aducind in sat lemne din Kiev acesta ademenia
fetele prin siretlic.

In opera acesta se casatoreste cu Vasiluta, facindu-i viata un chin.Casnicia a durat putin fiind
luat la razboi prin surprindere.
Caracterizarea de catre alete personaje:Satul-il descrie ca pe un fustangiu fara pereche,Sofia-
in viziunea ei aceste este un baiat perfect de care s-a indragostit pina peste urechi.
În opera lui I. Druţă, motivul casei se asociază cu destinul personajelor: casa mare a
Vasiluţei, casa dornică de cocostârci a Ruţei, casa-stână a păstorului, casa-clopotniţă a lui
Horia, casa-biserică a Ecaterinei, casa-pământ a lui Gh. Doinaru. La acest autor, casa are cer,
are pământ-temelie, are ferestrele deschise cu lăcomie spre lume. Pe Onache Cărăbuș din
„Povara bunătății noastre” dorul de casă îl face să înfrunte riscurile unui riu în primăvară.
Ciobanul din „Toiagul păstoriei” revine din fundul lumii, durându-şi de fiecare dată casă,
adică destin. Pentru el, casa e un spaţiu al statorniciei şi purităţii, al siguranţei şi retragerii în
intimitate. Construită pe vârf de deal, are asemănare cu stâna, este o continuare a casei din
vis: „Şi-a ridicat deci o căsuţă acolo, în vârful dealului, pe un petec de pământ moştenit de la
răposata sa maică… numai că prea semăna ograda ceea a ocol; portiţa prin ceva amintea de
strunga prin care trec dimineaţa oile când le vine vremea mulsului…”