Sunteți pe pagina 1din 93
MARSHALL B. ROSENBERG ADEVARATA EDUCATIE PENTRU 0 VIATA IMPLINITA Vechea formula a invatamintului a fost creata pentru a da societatii muncitori care . Dar la ora actuala, ea face ca multe nu se gindeau prea mult la propriile lor vieti scoli sa se lupte cu rezultate proaste, cu lips de respect in rindul elevilor, profesorilor si cu probleme legate de siguranta individuala. Elevii sint nemultumiti, la fel si familiile lor, profesorii si directorii de scoli sint frustrati si toat lumea abia asteapta weekendul... Este nevoie de o noua abordare a educatiei, care sa fie in interesul tuturor celor din comunitate. Dr. Marshall Rosenberg materializeaza aceasta viziune in ideea de educatie pusa in slujba Vietii. Veti descoperi o perspectiva bazata pe respect reciproc in relatiile dintre elevi si profesori, directori si parinti. Asimilind aceste principii, veti putea si... * Mariti interesul, realizarile si cantitatea de informatie acumulata de elevi * Creati o atmosfera de studiu sigura si placuta * Cultivati inteligenta emotionala, respectul si compasiunea + Rezolvati conflictele si sa dezamorsati situatiile potential violente * Redescoperiti bucuria de a educa elevi cu adevarat motivati »Cartea lui Marshall Rosenberg pune sub un mare semn de intrebare conceptia actual asupra educatiei si a structurilor educationale. Principiile ei de baz pot genera mai mult armonie in clasa, in familie si in societate. Atit educatorii, cit si parintii au nevoie de Adevarata educatie pentris o viata implinita. Dr. Jeannette Vos, coautor al The Learning Revolution Dr. Marshall B. Rosenberg este fondatorul si directorul educational al Centrului pentru Comunicare nonviolenta. Pro; este 30 de intreaga lume. 23,90 ISBN 973 87062 6 2 vA 9°789738 706262 Coperta: RADU ZAHARESCU Redactare: ANCA POPESCU Corectura: VIRGIL STERIAN Tehnoredactare: EXPERT EDIT SRL Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei ROSENBERG, MARSHALL B. Adevirata educatie pentru o viata implinita : comunicarea nonviolent ajuti scoala si creasci performantele, reduce conflictele si imbogateste relatiile interumane / dr. Marshall B. Rosenberg ; ed. Elena Francisc ; trad. Silvia Sbimd ; pref. : Riane Eisler. - Bucuresti : Elena Francisc Publishing, 2005 Bibliogr. Index ISBN 973-87062-6-2 I. Elena Francisc (ed.) II. Sbarni, Silvia (trad.) IIL. Eisler, Riane (pref.) 316.77 159.9 MARSHALL B. ROSENBERG. Life-Enriching Education © Marshall B. Rosenberg, Ph.D, 2003 A PuddleDancer Press Book © Elena Francisc Publishing, 2005, pentru prezenta versiune romAneascd ISBN 973-87062-6-2 MARSHALL B. ROSENBERG ADEVARATA EDUCATIE PENTRU O VIATA fMPLINITA Comunicarea nonviolenté ajuta scoala s4 creasca performantele, reduce conflictele si imbogateste relatiile interumane Traducere de SILVIA SBARNA Cuprine Multumiri 7 Cuvint inainte de Riane Eisler 9 Cuvint inainte al autorului : 15 Experienta mea in scolile din Statele Unite 15 Educatia pentru implinirea Vietii, oferit& la nivel mondial . 7 Capitolul 1. Pasi citre edtucatia meniti a imbogiti viata 23 Introducere .. 23 Organizatiile in slujba vietii . 23 Adevirata educatie pentru o Viata impli 26 Schimbarea sistemului 27 Capitolul 2. Exprimarea mesajelor benefice 33 Pregitirea studentilor 33 Efectele judecatilor moraliste asupra procesului de i tavibare 34 Evaluarea performantei cu ajutorul judecittilor de valoare 36 Componentele comunicarii nonviolente . 38 Observatii clare, firi aevalua ........ 38 Identificarea si exprimarea sentimentelor 44 Riscul de a nu ne exprima sentimentele . 49 Legatura dintre sentimentele si nevoile noastre 50 De ce am eu nevoie? ..........0..00e eee eee 53 Cum si ceri ceea ce ti-ar face viata mai frumoas& 56 Diferenta dintre cerinte si pretentii 58 Procesul este obiectivul . 62 Oamenii pot auzi pretentii indiferent de ce spunem noi . . 63 Capitolul 3. Ascultarea cu empatie a mesajelor nN Empatia 1 Reflectarea verbali a ceea ce auzim . 73 Ascultarea cerintelor . 75 Conectarea empaticd . 716 Conexiunea empatici cu ceilalti atunci cind ei nu stiu cum si se exprime sau nu vor 8-0 fac... 2.0.00... cece cece ene 80 Capitolul 4. Crearea de relatii de parteneriat intre profesori si elevi . : : Parteneriatul in stabilirea de obiective si in evaluare Obiective care duc la educatie pentru o Viati Implinita . Elevii au avut intotdeauna de ales Teama profesorilor fat de implicarea elevilor in stabilirea obiectivelor Exemple de obiective stabilite de comun acord . Cum si auzi nevoia de dincolo de ,,nu” Cea mai importanti parte a invitatului . . Temerile elevilor in cea ce priveste implicarea lor in stabilirea de obiective Parteneriatul in evaluare Realizare, ,,da”, notare, ,,nu’ Capitolul 5. Crearea unei comunitati educationale interdependente . : Etica seculara Dezvoltarea unei comunititi educationale interdependente Profesorul ca agent de voiaj Materiale care le permit elevilor si invete singuri : Contributia elevilor si a parintilor la realizarea de material didactic . Servicii voluntare de asistare aclevului . Comunitatea geografic&, o resursi educational Agentul de voiaj in actiune ........... Capitolul 6, Transformarea scolilor . . Problemele cu care ne confruntam .. . Organizatiile Dominatoare . Rezolvarea conflictelor . Medierea .... Evitarea judecitilor si a diagnosticelor Folosirea fortei in scopul protectiei . Crearea de echipe de sustinere . . Transformarea scolilor noastre . . Bibliografie Index .... Note . Despre CNV . Citeva sentimente gi nevoi de baz pe care le avem cu tot Cum pot folosi procesul CNV : Mirturii despre CNV. Despre autor 87 87 88 91 93 95 101 102 103 108 119 119 120 122 124 125 126 127 128 133 133 134 136 144 151 155 160 164 165 173 174 183 185 187 188 191 Multumire > i sint recunoscator profesorului meu Bill Page, care mi-a dat sansa, in urmi cu peste 30 de ani, de a intelege cum ag vrea sa lucreze profesorii si elevii. De asemenea, le multumesc lui JoAnne Anderson si lui Tom Shaheen — la acea vreme, administratorii scolii din Rockford, Illinois — pentru ca mi-au dat ocazia, la sfirsitul anilor ’60, de a lua parte, alaturi de ei, la modelarea unor scoli care si functioneze in concordanta cu valorile mele. Aceste experiente, la care s-au adaugat scrierile lui John Holt, Ivan Illich, John Gatto si Alfie Kohn, mi-au apro- fundat cunostintele legate de politica educational si mi-au accentuat ,,foamea” de a contribui la realizarea de schim- bari majore in domeniul educatiei. Mai recent, ideile lui Riane Eisler, legate de parteneriat si de educatia Domi- natoare, m-au influentat in acest context. Le multumesc, de asemenea, colegilor mei, Miri Shapiro din Israel, Nada Ignjatovic din Serbia, Vilma Costetti din Italia si Rita Herzog din Statele Unite ale Americii, pentru c4 mi-au demonstrat ce poate face fiecare dintre noi in transformarea scolilor care predau Dominatia, in scoli ce ofera sansa de a invata intr-un mediu pentru o Viata implinita. ADEVARATA EDUCATIE In cele din urmi, as vrea si-mi exprim gratitudinea fata de Kathy Smith care, cu ajutorul Ritei Herzog si al lui Gary Baran, a redactat ceea ce am scris eu si a transpus engleza mea universitara intr-un limbaj accesibil tuturor. Cuvint inainte, Riane Eisler Autoare a c&rtilor Potirul si lama, Copiii zilei de miine si Forfa parteneriatului M ulti dintre noi isi dau seama ca este mare nevoie de o schimbare fundamentala in domeniul educatiei. Am inteles cé majoritatea sistemelor educationale actuale nu pregitesc copiii pentru provocarile fara precedent ale secolului XXI. Stim cd este necesara o reala reforma edu- cationala dac& vrem ca toti copiii de azi si de miine sa triiasca intr-o lume mai pasnica, mai corecta si mai buna. in aceasta carte, Marshall Rosenberg descrie elemen- tele-cheie a ceea ce el numeste 0 educatie ce imbogateste viata, o educatie care-i pregiteste pe copii sa invete din propriile experiente, sa relationeze cit mai bine cu ceilalti si cu ei insisi, si fie creativi, flexibili si cutezatori si sa manifeste interes si intelegere nu numai fata de cei apro- piati, ci si fata de intreaga omenire. imbogitirea vietii, lirgirea orizontului sufletelor si a mintilor noastre, a orizontului spiritual — acestea ar trebui s& fie scopurile educatiei. Din pacate, educatia traditionala a limitat adesea mintea, inima si spiritul, in loc sa le deschidd. Ea s-a interpus in calea curiozitatii noastre naturale si a bucuriei de a afla, ne-a suprimat inclinatiile iscoditoare si gindirea critica si a modelat comportamente nepasatoare si violente. ADEVARATA EDUCATIE, Din fericire, la ora actuala, majoritatea scolilor occi- dentale nu mai folosesc violenta impotriva copiilor, con- form invechitului principiu: ,,bataia e rupta din Rai”. Cu toate acestea, ele inci mai folosesc metode de predare care sint menite a-i pregati pe oameni s se supund ordinelor primite fara a le pune la indoial, indiferent cd ele vin de la profesori, sefi sau de la conducatorii politici. Materiile de invatamint prezinté adesea violenta si dominatia ca fiind normale, chiar oportune. Dim aici ca exemplu orele de istorie, unde copiii memoreaza date ale unor lupte sau razboaie, sau orele de literatura, unde cuceririle violente sint idealizate $i privite ca fiind dovezi de barbatie si eroism. Structura scolilor in general este inca de asemenea natura, incit educatia e ceva ce li se face elevilor, nu se face cu elevii. Acest gen de proces, continut si structura educative sint potrivite pentru ceea ce eu am denumit modelul dominator sau de dominatie al societatii, in care familiile, locurile de munca, triburile si statele sint organizate in structuri tigide de dominatie, sustinute de fortd si de teama. Aceasta educatie nu este potrivitd pentru societati democratice, echitabile si pasnice, pentru societ&ti orientate citre ceea ce eu numesc ,,modelul de parteneriat”, iar Rosenberg, ,,o structura ce imbogateste viata”. Desigur, deja ne-am indepartat destul de mult de mo- delul dominator, cel putin in anumite parti ale lumii. Daca situatia ar fi fost alta, nu am fi putut vorbi despre o schimbare fundamentala a sistemului de invatamint fara a risca suportarea unor consecinte grave, poate chiar moartea, asa cum se intimpla in cazul aparitiei unei idei CUVINT INAINTE DE RIANE EISLER sau a unui discurs liberal in Europa Evului Mediu si asa cum se mai intimpla chiar si astazi in unele zone de pe glob. Dar aceasta evolutie nu a fost liniara. Nu numai ca a existat o opozitie fata de ea la fiecare pas, dar s-a si revenit adesea la modelul dominator. La ora actuala, noi sintem. martorii unei astfel de reveniri, la nivel mondial, la mai multa inegalitate, violenta, la exploatarea omului si a mediului, la dominatie. De aceea aplicarea metodelor de comunicare nonviolent ale lui Rosenberg in educatie este foarte important, urgenta si necesara. Marshall Rosenberg este cunoscut la nivel mondial ca fiind pionierul rezolvarii nonviolente a conflictelor. El si-a dedicat ultimii 40 de ani din viaté dezvoltarii si aplicarii comunicarii nonviolente ca un instrument pentru ca, intr-o relatie, fiecare individ s& fie tratat cu empatie si cu grija. In aceasta carte, Rosenberg ne arata felul in care trebuie folositi aceasté metodd in scoli. El demonstreaza, de asemenea, eficienta ei in pregatirea tinerilor pentru cola- borare, pentru rezolvarea nonviolenta a conflictelor, pentru contributia empaticd si atentaé la bunastarea lor si a celorlalti. Una dintre cele mai remarcabile caracteristici ale lucrarii lui Rosenberg este tocmai accentul pus pe grija, empatie si non-violenti, caracteristici care, in culturile dominatoare, sint atribuite celor exclusi din structurile sociale: femeile si barbatii ,,efeminati”. Marshall sustine ca acestea sint caracteristicile pe care trebuie sa le alimentam, deopotriva la baieti si la fete, si ne demonstreaza cum se poate realiza acest lucru prin metode educationale testate si eficiente. Acestea le permit tinerilor sa experimenteze parteneriatul. ADEVARATA EDUCATIE O astfel de experienta este importanta pentru toti copiii. Atunci cind ei cunosc relatiile de parteneriat ce implinesc viata, pe care Marshall le descrie tn aceasti carte, se dez- volta infloritor. Experimentarea acestor relatii este importanta mai ales pentru copiii care au vazut in casele, cartierele si/sau tarile lor numai doua alternative: domini sau esti dominat. Astfel de lucruri le demonstreaza ca exista si alte variante, mai bune pentru toati lumea si care functioneaza intr-un mod optim. Scolile in care elevii si profesorii sint parteneri, in care se aplicd principiile educatiei nonviolente gindite de Marshall, sint comunitati educationale, nu fabrici ale impu- nerii impersonale. Tinerii incep sa priveasca scoala ca fiind un loc al explorarilor, un loc in care se impartasesc senti- mente si idei, un loc sigur si interesant, in care fiecare copil este recunoscut si pretuit, iar spiritul uman este alimentat si se dezvolta. Si mai este ceva... Atunci cind le dam tinerilor posibi- litatea sa aiba relatii bazate pe respect reciproc si dragoste fata de aproape, facem mai mult decit si contribuim la bunastarea si dezvoltarea lor personala. fn acest proces, noi sustinem trecerea la o societate mai putin violenta, mai echitabila, mai plina de compasiune si cu adevarat demo- cratica. fn epoca pe care o triim, una a armelor nucleare si biologice, umanitatea se afla la o rascruce evolutionista. La nivelul de dezvoltare tehnologica pe care 1-am atins, violenta cronica si lipsa de compasiune si empatie, cerute de relatiile potrivite modelului dominator, ameninta insasi supravietuirea noastra. CUVINT INAINTE DE RIANE EISLER De o parte se afld drumul regresiv catre o dominatie si mai rigida din punct de vedere familial, educational, religios, economic si politic. De cealalta parte este calea catre un viitor al parte- neriatului mai putin violent, mai echitabil si mai plin de compasiune. Miscarea catre acest parteneriat se produce de citeva secole, partial datorita transformarii institutiilor si a obiceiurilor in urma schimbarilor tehnologice deter- minate de trecerea de la o lume preponderent agrara, la una industriala. La ora actuala, trecerea rapida de la tehnologia industriala la cea postindustriald destabilizeaza si mai mult credintele si institutiile existente, cretnd oportunitatea unei schimbari pozitive. Dar, in loc s4 promo- veze aceasta tendinta, sistemul de educatie o obstruc- tioneaza adesea. fntrebarea de baza pentru viitorul nostru este ce fel de cultura promoveaza educatia? Oare se poate vorbi despre o cultura a parteneriatului $i a pacii, ce duce la o imbogiatire a vietii? Sau este vorba de o cultura a dominatiei si a violentei? Ca mami si bunica, simt nevoia accentuata de a accelera trecerea, la nivel global, catre parteneriat. Stiu, deopotriva din experienta si din studiile mele, ca schimb§rile funda- mentale nu sint deloc simple. Dar stiu si ca ele sint posibile. Unele chiar s-au produs, pentru ca altfel am trai inca intr-o lume in care toate femeile si majoritatea barbatilor si-ar »cunoaste locul” in cadrul unor ierarhii rigide. Colaborind, putem crea culturi care sa sustina si nu sa inhibe constien- tizarea potentialului nostru uman: capacitatea noastra de a arata compasiune, empatia si creativitatea. Aceasta carte, o urmare a numerosilor ani de munca de pionierat a lui ADEVARATA EDUCATIE Marshall Rosenberg in domeniul comunicarii nonviolente, ne poate ajuta sa transformam educatia in asa fel, incit si ne indreptam spre realizarea acestui deziderat major. 25 iunie 2003 Cuvint inainte al ducatia publica s-a concentrat, de ceva vreme incoace, pe acele programe pe care noi le consideram utile pentru elev. Educatia pentru implinirea Vietii porneste de Ja premisa cA relatia dintre profesor si elev, relatiile dintre elevi si relatia elevului cu ceea ce invata sint la fel de importante in pregatirea tinerilor pentru viitor. Copiii au nevoie de mult mai mult decit cunostinte de citire, scriere si aritmetica, indiferent cit de importante pot fi acestea. Ei trebuie si invete si cum sa gindeasca in- dependent, cum sa Baseascd un sens in ceea ce invata $i cum sa lucreze si sa traiasca impreuna. Profesorii, direc- torii de scoli si parintii se vor apropia de educatia pusa in slujba imbogiatirii vietii prin abilitatile de vorbire si comu- nicare si prin structurarea unui mediu educativ, care sa sustind dezvoltarea autonomiei si interdependentei in clasa. Aceste calitati vA vor ajuta sa-i pregatiti pe tineri pentru lumea pe care 0 vor mosteni. Experienta mea in scolile din Statele Unite De 40 de ani, ma consult cu profesorii si directorii de unitati de invatamint public si privat, de la gradinite, pina la invatimintul superior. fn acest rastimp, i-am ajutat la implementarea unui proces educational pe care eu il numesc ,,educatia in scopul implinirii Vietii”.