UNITATEA DE STUDIU 1.

Considerente de bază privind

organizarea și funcționarea persoanelor juridice fără scop
lucrativ

Obiectivele unităţii de studiu 1 6

1.1. Delimitări privind persoanele juridice fără scop lucrativ 6
1.2. Tipologia persoanelor juridice fără scop lucrativ 10
1.3. Sursele de venituri ale persoanelor juridice fără scop lucrativ 23
1.4. Răspunsuri la temele de verificare 27

Obiectivele unităţii de studiu 1

Tematica acestei unităţi de studiu îşi propune atingerea următoarelor obiective specifice:
• asimilarea conceptelor de bază privind persoanele juridice fără scop lucrativ;
• identificarea principalelor caracteristici ale asociaţiilor, fundaţiilor, partidelor
politice, sindicatelor, cultelor religioase, caselor de ajutor reciproc, patronatelor şi
asociaţiilor de locatari;
• cunoaşterea surselor de finanțare ale persoanele juridice fără scop lucrativ.
Timp de studiu: 4 ore

1.1. Delimitări privind persoanele juridice fără scop lucrativ

În economiile actuale, persoanele juridice se împart în două mari categorii, în funcție de
obiectivele urmărite: persoane juridice cu scop patrimonial sau lucrativ1 (societăți comerciale,
instituții financiare etc.), având ca obiectiv obținerea și distribuirea profitului, și persoane
juridice fără scop patrimonial sau lucrativ. La rândul lor, acestea din urmă, în conformitate cu
modul de finanțare, se pot clasifica în două categorii principale:
a) organizații guvernamentale fără scop lucrativ sau organizații publice non-profit și
b) organizații neguvernamentale sau organizații private non-profit.
Dacă activitatea unei organizații non-profit este inițiată și susținută de stat, atunci ea se
realizează în conformitate cu politica de stat și este finanțată, direct sau indirect, din veniturile
bugetare. Astfel de organizații non-profit sunt incluse în sectorul public national și nu fac obiectul
acestui curs. Prin urmare, în continuare sunt abordate doar entitățile din a doua categorie. Pentru
acestea se folosesc diverse denumiri precum cele de persoane juridice fără scop patrimonial,
organizații non-profit, organizații neguvernamentale (ONG), organizații ale societății civile sau
asociații fără scop lucrativ.
Ce reprezintă o entitate fără scop lucrativ? Există definiții diferite ale termenului, în funcție
de abordarea juridică, financiară sau economică a acestuia.

1
Conform Dicționarului explicativ (DEX), termenul lucrativ desemnează ceva care aduce câștig, este profitabil,
rentabil, folositor, util. De atfel, originea sa este latină, lucrum însemnând profit. Potrivit aceleiași surse, patrimonial
este ceva ce aparține unui patrimoniu iar raporturile patrimoniale sunt cele care au un conținut economic.

6
 Legislația românească nu conține o definiție explicită. Totuși, putem porni de la prevederile
Constituției care, în art. 40, stipulează că cetăţenii români se pot asocia liber în partide politice, în
sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. Același document precizează că sindicatele,
patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor
lor, în condiţiile legii, contribuind la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor
profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor. Mai departe, Codul fiscal utilizează
noțiunea de organizație non-profit prin care se desemnează orice asociație, fundație, casă de
ajutor reciproc sau federație înființată în România, în conformitate cu legislația în vigoare, dar
numai dacă veniturile și activele sale sunt utilizate pentru o activitate de interes general,
comunitar sau fără scop patrimonial. Legislația contabilă utilizează aceeași manieră de definire
prin enumerare a tipurilor de entități care intră în sfera termenului de persoană juridică fără scop
patrimonial: asociaţii, fundaţii, federații sau alte organizaţii de acest fel cu personalitate juridică,
partide politice, patronate, organizaţii sindicale, culte religioase, precum şi alte persoane juridice
înfiinţate în baza unor acte normative speciale, în scopul desfăşurării de activităţi fără scop
patrimonial.
Literatura națională și internațională oferă definiții mai nuanțate. Astfel, instituțiile fără
scop lucrativ sunt entități juridice sau sociale create în scopul producerii de bunuri și servicii al
căror statut nu le permite să fie o sursă de venit, profit sau alt câștig financiar pentru unitățile care
le crează, le controlează sau le finanțează. În practică, activitățile lor productive generează fie
surplusuri, fie deficite, dar eventualele excedente obținute nu pot fi alocate altor unități
instituționale 2 . Atfel spus, sectorul non-profit include organizații nedistribuitoare de profit,
separate instituțional de guvern, care se autoguvernează și a căror existență nu este obligatorie.
O altă definiție prevede că o organizație non-profit este o entitate care are următoarele
caracteristici juridice:3
 există și funcționează din alt motiv decât generarea de profit. Accentul nu este pus pe
ideea de a evita obținerea profitului, în sensul înregistrării de venituri mai mari decât
cheltuielile, ci pe urmărirea unui interes public predominant;
 este interzisă distribuirea profitului realizat unor terți care ar putea, datorită poziției lor,
să influențeze activitatea organizației pentru a obține câștiguri personale;
 trăsăturile sale nu depind în mod necesar de forma sa juridică, adică activitățile și
scopurile organizației sunt mai importante decât caracterul identității sale juridice.
Alt tip de definiție este cel care are în prim plan relația cu fondatorul/fondatorii și sursele de
finanțare. Astfel, o organizație non-profit este cea al cărei obiectiv este altul decât obținerea de
profit pentru proprietarul acesteia. Scopul său este de a oferi servicii. Această definiție subliniază
diferența de bază dintre organizațiile de profit și cele non-profit. Obiectivele organizațiilor non-
profit sunt, mai presus de toate, orientate spre obținerea unor condiții mai bune pentru furnizarea
de servicii pe baza resurselor disponibile. Relațiile cu utilizatorii de servicii sunt realizate fără
legături directe de piață. Prin umare, organizațiile non-profit nu sunt finanțate prin vânzarea de
bunuri sau servicii pe piață, ci din alte surse (donații, sponsorizări, diverse subvenții, contribuții,
taxe de membru etc.).
Entitățile nepatrimoniale primesc sume semnificative sub formă de contribuții/
donații/sponsorizări din partea furnizorilor de resurse care nu se așteaptă să primească în schimb
beneficii monetare. Ele funcționează în alte scopuri decât să câștige profituri și nu au drepturi de

2
Archambault, E., Hanbook on Nonprofit Institutions in the System of National Accounts, OECD Meeting of
National Accounts Experts, Paris, 2002, STD/NA/38
3
Vašiček, D., Sikirić, A.M., Čičak, J., The reform of financial management and accounting of non-profit
organizations in the Republic of Croatia, in Economic Integrations, Competition and Cooperation (editors Kandžija,
V., Kumar, A.), CEMAFI International, 2016, pp. 487-509

7
proprietate definite care pot fi vândute, transferate sau răscumpărate 4. Conform acestei definiții,
caracteristicile majore ale organizațiilor non-profit sunt legate de:
A. obiectivele organizatorice: entitățile non-profit există pentru a furniza servicii
constituenților lor, nu pentru a genera profituri. Un excedent de venituri asupra
cheltuielilor nu înseamnă că acestea și-au îndeplinit misiunea de a obține profit, au
funcționat eficient sau că și-au servit în mod eficient membrii;
B. sursele de venituri și relațiile cu părțile interesate: entitățile non-profit obțin resurse
semnificative de la contributori care nu primesc niciun serviciu sau produs în schimb, dar
care sunt totuși preocupați să urmărească dacă banii lor servesc realizării scopurilor
propuse;
C. potențialul pentru longevitate: întreprinderile de afaceri sunt expuse riscului de a faliment
sau de a fi cumpărate, care există într-o măsură mult mai redusă la entitățile non-profit.
Acestea tind să existe mai mult timp datorită naturii serviciilor pe care le oferă;
D. rolul bugetului și cerințelor legale: unele entități non-profit obțin resurse semnificative din
contribuțiile care fac obiectul unor restricții specifice cu privire la modul în care pot fi
utilizate. Acest lucru a condus la apariția standarde care urmăresc a demonstra respectarea
constrângerilor bugetare și legale.
Sinteza acestor definiții este redată sub forma următoarelor caracteristici pe care trebuie să
le aibă o organizaţie pentru a fi inclusă în sectorul non-profit:5
1. să funcționeze ca entitate structurată - aceasta nu înseamnă neapărat să fie aibă
personalitate juridică, ci o structură instituţională, adică are mecanisme interne de decizie,
elaborează și respectă propriile reguli de functionare, are proceduri de derulare a activității;
2. să fie privată, adică separată instituţional de autorităţile publice (de unde vine și
sintagma „neguvernamentală”) cee ace nu exclude posibilitatea finanțării sale de le bugetul
public;
3. să nu distribuie profitul obținut către cei care o deţin sau o conduc, ci să-l utilizeze
pentru realizarea misiunii sale nelucrative.
4. să se autoconducă - organizaţia trebuie să aibă capacitatea să decidă asupra propriilor
activităţi şi să nu fie controlată de vreun organism guvernamental;
5. să funcționeze pe bază de voluntariat - organizaţia trebuie să aibă un procent
semnificativ de participare voluntară, atât în conducerea propriilor activităţi, cât și în activitățile
desfășurate. Aceasta nu exclude posibilitatea angajării de personal. Organizaţiile profesionale se
conformează numai parţial acestui criteriu, apartenenţa la ele fiind de multe ori obligatorie,
pentru a avea dreptul de a exercita o anumită profesie
Persoanele juridice fără scop lucrativ fac parte din ceea ce este denumit generic societatea
civilă. Aceasta reprezintă “o solidaritate şi o capacitate de reacţie spontană a indivizilor şi a
grupurilor de indivizi faţă de deciziile statului şi, …, faţă de tot ce se petrece în viaţa de zi cu zi a
ţării”6. Societatea civilă reprezintă ansamblul organizațiilor și instituțiilor neguvernamentale care
exprimă interesele și voința cetățenilor, fiind independente de autoritățile statale. Aceasta este
formată din cetățeni, asociați sub diferite forme, care au aceleași interese și care își dedică timpul,
cunoștințele și experienta pentru a-și promova și apăra aceste drepturi și interese 7 . Include:
organizații neguvernamentale; asociații profesionale; organizații politice; cluburi civice;
sindicate; organizații filantropice; cluburi sociale și sportive; instituții culturale; organizații
religioase; mișcări ecologiste; instituții media.

4
Freeman, R.J., Shoulders, C.D., Allison, G.S., Smith, G.R., Governmental and Nonprofit Accounting: Theory and
Practice, 10th edition, Pearson, 2014, p. 15
5
Opportunity Associates Romania, Ghid de bune practici pentru organizatii neguvernamentale, 2007, p. 2
6
Manolescu, N., Societatea civilă, România literară, 2002, nr. 39
7
***, Societatea civilă, disponibil la https://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_civil%C4%83#cite_note-2

8
 Instituțiile societății civile au fost înființate în țările democratice bazate pe statul de drept și
cu economie de piață dezvoltată. În cele în tranziție, societatea civilă este văzută ca opoziție a
guvernului, ceea ce îi subliniază rolul important pentru întărirea tinerelor democrații. Din acest
motiv, este de dorit ca guvernele acestor țări să depună eforturi pentru a susține și intensifica, din
punct de vedere financiar și organizatoric, dezvoltarea societății civile.
Sectorul non-profit funcționează independent față de sectorul economic și componenta
politică a unei societăți. Acesta are un rol important, dat de faptul că: 8
- desfășoară activități pentru protecția mediului;
- asigură legătura dintre cetățeni și autoritățile publice privind mobilizarea resurselor locale;
- previne și corectează unele probleme și lipsuri provenite din sectorul administrației publice și
sectorul de afaceri;
- contribuie la dezvoltarea societății în general prin protejarea valorilor civile ca urmare a creșterii
colaborării cu autoritățile publice;
- permite integrarea socială a cetățenilor, reprezentând un mijloc de participare civică la
funcționarea sectorului public;
- oferă bunuri și servicii care nu sunt pe piață gospodăriilor și comunităților locale;
- reprezintă un garant al politicilor publice continue pentru cetățeni prin parteneriatul cu
autoritățile locale.
Cea mai cunoscută și folosită clasificare a organizaţiilor non-profit este cea elaborată la
Universitatea John Hopkins din SUA, sub denumirea de: Clasificarea Internaţională a
Organizaţiilor Non-profit (ICNPO - International Classification for Non-profit Organizations).
Aceasta conține 12 grupe, care au mai multe subgrupe. Principalele grupe sunt: cultură și
agrement; educație și cercetare; sănătate; servicii sociale; mediu; dezvoltare și gospodărire;
justiție, avocatură și politică; filantropie și promovarea voluntariatului; sectorul internațional;
religie; asociații profesionale și de afaceri, uniuni; altele.
Totuși, în literatură se operează cu patru mai categorii de organizații non-profit:9
 organizații de servicii sociale și bunăstare voluntară (furnizează servicii sociale voluntare
și gratuite sau la prețuri reduse; resursele lor primare se constituie din contribuții ale
publicului larg, granturi / contracte guvernamentale; sunt scutite de taxe);
 organizațiile de îngrijire a sănătății (spitale, clinici, laboratoare, aziluri, toate non-profit);
 universități private;
 altele (resursele lor provin, în principal, din taxele și cotizații de membru; exemple:
sindicatele, fundațiile private, partidele politice, cluburi sociale, organizații religioase,
organizații profesionale / de cercetare, școli elementare și secundare private).
În concluzie, organizațiile neguvernamentale sunt asociații libere sau persoane juridice de drept
privat care acționează în baza unui statut, pentru a realiza unele activități nepatrimoniale de interes
general, colectiv sau personal. Nepatrimonial nu înseamnă că nu pot avea propriul patrimoniu și nu
pot desfășura activități economice care să ducă la obținerea profitului, ci că acesta poate fi utilizat
pentru realizarea propriilor scopuri, fără drept de distribuire către acționari10. De asemenea, un loc
important în desfășurarea activității revine muncii voluntare.

Teme de verificare
TV 1.1. Delimitări privind persoanele juridice fără scop lucrativ
1. Care sunt principalele caracteristici ale unei organizații non-profit?

8
Imbrescu, C.M., Hațegan, C., Aspects regarding the accounting of the legal entities without patrimonial purpose,
Scientific Papers Agricultural Management, Series I, Faculty of Agricultural Management, Banat´s University of
Agricultural Sciences and Veterinary Medicine "King Michael I of Romania" from Timisoara, Vol. XVI (3), 2014,
pp. 19-25
9
Freeman, R.J., Shoulders, C.D., Allison, G.S., Smith, G.R., op.cit., p. 252
10
Imbrescu, C.M., Hațegan, C., op.cit., pp. 19-25

9
2. Enumerați principalele trăsături pe care trebuie să le dețină o entitate pentru a fi inclusă în sectorul non-
profit.
Răspuns:

1.2. Tipologia persoanelor juridice fără scop lucrativ

După cum a fost prezentat în subcapitolul 1.1. „Delimitări privind persoanele juridice fără
scop lucrativ”, sectorul non-profit cuprinde o mare varietate de entități, având misiuni diferite ce
se traduc prin obiective și domenii de activitate diferite, precum întrajutorarea, filantropia,
întărirea comunității, protejarea intereselor comune sau acțiunea politică. Eterogenitatea acestui
sector se poate observa în figura nr. 1.1.

Fig.1.1. Tipuri de persoane juridice fără scop lucrativ

Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, există peste 97.000 de
organizații non-profit în România, a căror structură detaliată și evoluție în timp este prezentată în
tabelul nr. 1.1. Pentru comparație, în 2015, numărul de operatori economico-sociali activi din
economia naţională (inclusiv ONG) era de 921.133, situând sectorul neguvernamental la
aproximativ 10% din numărul total de entități autohtone.

Tabelul nr. 1.1. Numărul de organizații neguvernamentale, pe tipuri

Tipul organizaţiei 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Sindicate, confederaţii sindicale 8.598 8.682 9.329 9.915 9.372 9.643
Partide, formaţiuni politice, 54 64 52 50 42 44
coaliţii ale acestora
Uniuni profesionale şi patronale 5.218 5.745 5.721 6.004 5.679 6.295
Fundaţii, asociaţii culturale şi 47.060 49.978 52.398 57.372 56.356 61.318
sportive
Organizaţii religioase (de cult) 18.451 18.753 18.994 19.544 19.535 19.761
Total 79.381 83.222 86.494 92.885 90.984 97.061
Sursa: Institutul Național de Statistică, Anuarul Statistic al României 2016, disponibil la
http://www.insse.ro/cms/ro/content/anuarul-statistic-al-rom%C3%A2niei-format-carte-0

10
 Date mai noi sunt furnizate de Ministerul Justiției sub forma Registrului Național ONG -
Indexul persoanelor juridice fără scop patrimonial, care este grupat pe 6 categorii: asociații
(81.088 active); fundații (18.180 fundații active); federații (1.307 federații active); uniuni (725
uniuni active); persoane juridice străine (32) și neprecizate (66). Datele sunt actualizate în luna
august 2017. În categoria asociațiilor sunt incluse și sindicatele, patronatele, cluburile sportive
etc.
Indexul de asociativitate al României, calculat ca număr de organizații înregistrate la 1000
de locuitori, era la un nivel destul de ridicat de 3,9 organizații la 1000 de locuitori, în 2015. 11
Deoarece reglementările contabile fac trimitere explicit la tipurile de entități nelucrative din
fig.1.1, în continuare vom detalia doar aceste forme de organizare. Prezentarea principalelor
elemente ce definesc organizarea și funcționarea personelor juridice fără scop lucrativ se face în
tabelul nr. 1.2.
Datele statistice arată că cele mai numeroase dintre organizațiile fără scop patrimonial sunt
asociațiile și fundațiile, motiv pentru care, în fig. nr. 1.2, sunt sintetizate diferențele și
similitudinile dintre acestea.

Fig. 1.2. Prezentarea comparativă a asociațiilor și fundațiiilor

(Sursa: Barna, C., Atlasul economiei sociale. România 2014, Institutul de Economie Socială, București, 2014,
p.22 )

11
Kivu, M. (coordonator metodologic), România 2017 - Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări,
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, București, 2017, disponibil la http://www.fdsc.ro/library/files/romania-
2017.pdf, p. 21

11
Tabelul nr. 1.2. Caracteristici ale principalelor tipuri de persoane juridice fără scop lucrativ
Tipul persoanei Definiție Organele entității Observații
juridice fără scop
lucrativ
Asociația subiectul de drept privat constituit de trei sau mai a) adunarea generală - organul de conducere, Asociaţia dobândeşte personalitate juridică prin
(***, Ordonanța multe persoane care, pe baza unei înţelegeri, pun alcătuit din totalitatea asociaţilor; se întruneşte înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor
26/2000 cu privi- în comun şi fără drept de restituire contribuţia cel puţin o dată pe an şi are drept de control aflat la grefa judecătoriei în a cărei
re la asociații și materială, cunoştinţele sau aportul lor în muncă permanent asupra consiliului director şi asupra circumscripţie teritorială îşi are sediul. Pentru
fundații, M.O. pentru realizarea unor activităţi în interes cenzorilor. aceasta, membrii asociaţi încheie actul
39/2000, cu general, al unor colectivităţi sau, după caz, în b) consiliul director - asigură punerea în constitutiv şi statutul asociaţiei, în formă
modificările și interesul lor personal nepatrimonial. executare a hotărârilor adunării generale; poate fi autentică sau atestată de avocat.
completările alcătuit şi din persoane din afara asociaţiei, în Asociaţia îşi poate constitui ca structuri
ulterioare) limita a cel mult o pătrime din componenţa sa; teritoriale: filiale –entităţi cu personalitate
c) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori. juridică, cu un număr minim de 3 membri,
Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15, organe de conducere proprii şi un patrimoniu
numirea unui cenzor este obligatorie. Pentru distinct de cel al asociaţiei și sucursale - ca
asociaţiile cu mai mult de 100 de membri înscrişi structuri fără personalitate juridică
până la data întrunirii ultimei adunări generale, Asociaţiile şi federaţiile se dizolvă: de drept;
controlul financiar intern se exercită de către o prin hotărârea judecătoriei sau a tribunalului,
comisie de cenzori, alcătuită dintr-un număr după caz; prin hotărârea adunării generale.
impar de membri.
Fundația subiectul de drept privat înfiinţat de una sau mai a) consiliul director - este organul de conducere În vederea dobândirii personalităţii juridice,
(***, Ordonanța multe persoane care, pe baza unui act juridic şi de administrare al acesteia. Consiliul director fondatorul/ fondatorii încheie actul constitutiv şi
26/2000 cu privi- între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un asigură realizarea scopului şi obiectivelor statutul fundaţiei, în formă autentică, sub
re la asociații și patrimoniu afectat, în mod permanent şi fundaţiei şi se compune din cel puţin 3 membri sancţiunea nulităţii absolute.
fundații, M.O. irevocabil, realizării unui scop de interes general desemnaţi de fondator sau, după caz, de Fundaţia îşi poate constitui ca structuri
39/2000, cu sau, după caz, al unor colectivităţi. fondatori, la momentul constituirii fundaţiei; teritoriale: filiale - pe baza hotărârii consiliului
modificările și b) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori. director, prin care le este alocat patrimoniul – şi
completările Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr sucursale.
ulterioare) impar de membri. Fundaţiile se dizolvă: de drept; prin hotărârea
judecătoriei. În cazul dizolvării asociaţiei sau
fundaţiei, bunurile rămase în urma lichidării nu
se pot transmite către persoane fizice, ci către
persoane juridice de drept privat sau de drept
public cu scop identic sau asemănător, printr-o
procedura stabilită în statutul asociaţiei sau al
fundaţiei. În anumite situații, bunurile rămase
după lichidare vor fi preluate de către stat, prin
Ministerul Finanţelor, sau, după caz, de comuna
sau oraşul în a cărui raza teritorială asociaţia sau

12
 Tipul persoanei Definiție Organele entității Observații
juridice fără scop
lucrativ
fundaţia îşi avea sediul, dacă aceasta din urma
era de interes local.
Federația două sau mai multe asociaţii sau fundaţii se pot Federaţiile dobândesc personalitate juridică
(***, Ordonanța constitui în federaţie. Asociaţiile sau fundaţiile proprie din momentul înscrierii sale în Registrul
26/2000 cu privi- care constituie o federaţie îşi păstrează propria federaţiilor şi funcţionează în aceleaşi condiţii
re la asociații și personalitate juridică, inclusiv propriul prevăzute pentru asociaţiile fără scop
fundații, M.O. patrimoniu. patrimonial.
39/2000, cu
modificările și
completările
ulterioare)
Partidul politic asociaţie cu caracter politic a cetăţenilor români Adunarea generală a membrilor partidului Sunt interzise partidele politice care, prin
(***, Legea cu drept de vot, care participă în mod liber la politic sau a delegaţilor acestora, la nivel statutul, programele, propaganda de idei ori prin
partidelor politi- formarea şi exercitarea voinţei sale politice, naţional, este organul suprem de decizie al alte activităţi pe care le organizează, încalcă
ce nr. 14/2003, îndeplinind o misiune publică garantată de partidului. Întrunirea acesteia are loc cel puţin o prevederile art. 30 alin. (7) din Constituţie.
M.O. 408/2015, Constituţie. Acestea sunt persoane juridice de dată la 4 ani. Delegaţii la adunare sunt aleşi de Partidele politice nu pot organiza activităţi
cu modificările și drept public. Prin activitatea lor, partidele organizaţiile teritoriale prin vot secret, iar militare sau paramilitare şi nici alte activităţi
completările politice promovează valorile şi interesele numărul acestora se stabileşte în raport cu interzise de lege.
ulterioare) naţionale, pluralismul politic, contribuie la numărul de membri. Adunarea generală a Sunt interzise constituirea de structuri ale
formarea opiniei publice, participă cu candidaţi membrilor şi organul executiv, indiferent de partidelor politice după criteriul locului de
în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice denumirea pe care o au în statutul fiecărui partid, muncă, precum şi desfăşurarea de activităţi
şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutine, sunt foruri obligatorii de conducere a partidului politice la nivelul agenţilor economici sau al
potrivit legii. politic şi a organizaţiilor sale teritoriale instituţiilor publice, cu excepţia campaniei
Partidele politice se pot organiza şi funcţiona la electorale, în condiţiile legii.
nivel naţional, la nivel local sau atât la nivel Pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii care,
naţional, cât şi local. potrivit Constituţiei, au drept de vot şi cei cărora
Fiecare partid politic trebuie să aibă statut şi nu le este interzisă prin lege asocierea politică.
program politic proprii. Un cetăţean român nu poate face parte în acelaşi
timp din două sau mai multe partide politice.
Nici o persoană nu poate fi constrânsă să facă
sau să nu facă parte dintr-un partid politic iar
dobândirea sau pierderea calităţii de membru al
unui partid politic nu creează privilegii sau
restrângeri în exercitarea drepturilor cetăţeneşti.
Partidele politice ale căror cereri de înregistrare
au fost admise se înscriu în Registrul partidelor
politice. Partidele politice se pot asocia pe baza

13
 Tipul persoanei Definiție
juridice fără scop
lucrativ
Sindicatul constituit pe baza dreptului de liberă asociere, în
(***, Legea nr. scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia
62/2011 privind naţională, în contractele colective și individuale
dialogul social, de muncă sau în acordurile colective de muncă,
M.O. 625/2012, precum și în pactele, tratatele şi convenţiile
cu modificările și internaţionale la care România este parte, pentru
completările promovarea intereselor profesionale, economice
ulterioare) și sociale ale membrilor acestuia.
Sindicatul este o formă de organizare voluntară a
anagajaților, în scopul apărării drepturilor și
promovării intereselor profesionale, economice
și sociale în relația cu angajatorul. Organizaţiile
sindicale sunt independente faţă de autorităţile
publice, de partidele politice şi de organizațiile
patronale și nu pot desfășura activități cu caracter
polictic.
Sindicatele au dreptul să folosească mijloace
specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de
soluţionare a litigiilor prin mediere, arbitraj,
conciliere, petiţie, pichet de protest, marș,
miting și demonstraţie sau grevă.
Pentru constituirea unui sindicat este necesar un
număr de cel puţin 15 angajați din aceeaşi
unitate.
Organizaţiile sindicale se pot afilia la organizaţii
Organele entității
Constituirea, organizarea, funcţionarea,
reorganizarea şi încetarea activităţii unei
organizaţii sindicale se reglementează prin
statutul adoptat de membrii săi.
Organul executiv de conducere al organizaţiei
sindicale are obligaţia de a ţine evidenţa
numărului de membri, a încasărilor şi a
cheltuielilor de orice fel.
Controlul activităţii financiare proprii a
organizaţiilor sindicale, precum şi a unităţilor
economico-sociale ale acestora se realizează prin
comisia de cenzori care funcţionează potrivit
statutului.
14
Observații
unui protocol de asociere, constituind o alianţă
politică.
Un partid politic îşi încetează activitatea prin:
a) dizolvare, prin hotărâre pronunţată de Curtea
Constituţională;
b) dizolvare, prin hotărâre pronunţată de
Tribunalul Bucureşti;
c) autodizolvare, hotărâtă de organele
competente prevăzute în statut;
d) reorganizare, care poate consta în fuziune -
prin absorbţie sau contopire- ori în divizare,
totală sau parţială.
Sindicatul dobândeşte personalitate juridică de la
data înscrierii în registrul special al sindicatelor
deschis la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi
are sediul acesta.
Persoanele încadrate cu contract individual de
muncă, funcţionarii publici și cei cu statut
special, membrii cooperatori și agricultorii
încadrați în muncă au dreptul să constituie
organizaţii sindicale şi să adere la acestea. Nici o
persoană nu poate fi constrânsă să facă sau să nu
facă parte, să se retragă sau nu dintr-o
organizaţie sindicală, iar o persoană poate face
parte în acelaşi timp numai dintr-o singură
organizaţie sindicală. Salariaţii minori, de la
împlinirea vârstei de 16 ani, pot fi membri ai
unei organizaţii sindicale, fără a fi necesară
încuviinţarea prealabilă a reprezentanţilor lor
legali.
Persoanele care deţin funcţii de demnitate
publică, conform legii, magistraţii, personalul
militar din Ministerul Apărării Naţionale,
Ministerul Afacerilor Interne, Serviciului Român
de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază,
Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului
de Telecomunicaţii Speciale, precum şi din
 Tipul persoanei Definiție Organele entității Observații
juridice fără scop
lucrativ
similare internaţionale. unităţile aflate în subordinea/coordonarea
acestora, nu pot constitui și/sau adera la
organizaţii sindicale.
Organizaţiile sindicale legal constituite se pot
asocia după criteriul sectoarelor de activitate,
astfel:
- două sau mai multe organizaţii sindicale
constituite în cadrul aceluiași sector de activitate
se pot asocia în vederea constituirii unei federaţii
sindicale; un sindicat poate fi afiliat, la nivel
naţional, la o singură federaţie sindicală;
- două sau mai multe federaţii sindicale din
sectoare de activitate diferite se pot asocia în
vederea constituirii unei confederaţii sindicale; o
federaţie sindicală poate fi afiliată, la nivel
naţional, unei singure confederaţii sindicale;
- federaţiile sindicale şi confederaţiile pot
constitui din sindicatele componente uniuni
sindicale teritoriale.
Federaţiile şi confederaţiile constituite prin
asociere dobândesc personalitate juridică.
Uniunile sindicale teritoriale dobândesc
personalitate juridică la cererea federaţiilor sau a
confederaţiilor sindicale constituiente.
Sindicatele se pot dizolva prin hotărârea
membrilor sau a delegaţilor acestora, adoptată
conform statutelor proprii. În acest caz,
patrimoniul lor se împarte conform dispoziţiilor
din statut sau, în lipsa lor, potrivit hotărârii
adunării de dizolvare. Dacă nu există prevederi
statutare sau o adunare de dizolvare, tribunalul
judeţean sau al municipiului Bucureşti hotărăşte
asupra distribuirii patrimoniului.
Patronatul este organizaţia patronilor, autonomă, fără Patronatele îşi desfăşoară activitatea în baza Pentru dobândirea personalităţii juridice de către
(***, Legea nr. caracter politic, înfiinţată în baza principiului statutului şi regulamentului proprii. organizaţia patronală, împuternicitul special al
62/2011 privind liberei asocieri, ca persoană juridică de drept Controlul activităţii financiare proprii a membrilor fondatori ai organizaţiei patronale,
dialogul social, privat, fără scop patrimonial, constituită în organizaţiilor patronale se realizează prin prevăzut în procesul-verbal de constituire,

15
 Tipul persoanei Definiție
juridice fără scop
lucrativ
M.O. 625/2012, scopul apărării şi promovării drepturilor şi
cu modificările și intereselor comune ale membrilor săi, prevăzute
completările de dispoziţiile legale în vigoare, pactele, tratatele
ulterioare) şi convenţiile internaţionale la care România este
parte, precum şi de statutele proprii. Patronul
este persoana juridică înmatriculată, persoana
fizică autorizată potrivit legii sau persoană care
exercită potrivit legii o meserie ori profesiune în
mod independent, care administrează şi
utilizează capital, indiferent de natura acestuia, în
scopul obţinerii de profit în condiţii de
concurenţă, şi care angajează muncă salariată.
Activităţile desfăşurate de către patronat, în
condiţiile legii şi ale statutului său, constau în:
a) reprezintă, promovează, susţin şi apără
interesele economice, juridice şi sociale ale
membrilor lor;
b) promovează concurenţa loială;
c) desemnează, în condiţiile legii, reprezentanţi
la negocierea şi încheierea contractelor colective
de muncă, la alte tratative şi acorduri în relaţiile
cu autorităţile publice şi cu sindicatele, precum şi
în structurile bipartite şi tripartite de dialog
social;
d) elaborează şi promovează coduri de conduită
în afaceri;
e) promovează principiile responsabilităţii
sociale;
f) la cererea membrilor acestora, au dreptul de a-i
asista şi reprezenta în faţa instanţelor de judecată,
a organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau
autorităţi, prin apărători proprii sau aleşi;
g) elaborează şi implementează politici de
ocupare şi plasare a forţei de muncă;
h) elaborează strategii şi politici de dezvoltare
economico socială la nivel sectorial şi naţional,
în condiţiile legii;
Organele entității
comisia de cenzori.
Observații
trebuie să depună o cerere de înscriere la
judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul
aceasta.
Organizațiile patronale se constitui prin asociere
liberă, pe sectoare de activitate, teritorial sau la
nivel național, astfel:
-patronii se pot asocia pentru constituirea unei
organizații patronale;
- două sau mai multe organizații patronale pot
constitui o federaţie patronală; un angajator
poate fi afiliat, la nivel naţional, la o singură
federaţie patronală;
- două sau mai multe federaţii patronale pot
constitui o confederaţie patronală; o federaţie
patronală poate fi afiliată, la nivel naţional, la o
singură confederaţie patronală de rang superior;
-federațiile și confederațiile patronale pot
constitui din organizațiile afiliate uniuni
patronale teritoriale. Uniunile patronale
teritoriale dobândesc personalitate juridică la
cererea federaţiilor sau a confederaţiilor
patronale care au hotărât constituirea acestora.
În cazul dizolvării unei organizaţii patronale,
patrimoniul acesteia se împarte cu respectarea
prevederilor statutului şi ale dreptului comun în
materie.

16
 Tipul persoanei Definiție
juridice fără scop
lucrativ
i) înfiinţează şi administrează, în condiţiile legii,
în interesul membrilor lor, unităţi sociale, de
cultură, învăţământ şi cercetare în domeniul
propriu de interes, societăţi comerciale, de
asigurări, precum şi bancă proprie.
Cultele Gruparea religioasă este forma de asociere fără
religioase personalitate juridică a unor persoane fizice care,
(***, Legea nr. fără nicio procedură prealabilă şi în mod liber,
489/2006, privind adoptă, împărtăşesc şi practică o credinţă
libertatea reli- religioasă.
gioasă şi regimul Asociaţia religioasă este persoana juridică de
general al drept privat, formată din persoane fizice care
cultelor, M.O. nr. adoptă, împărtăşesc şi practică aceeaşi credinţă
201/ 2014 ) religioasă (cel puţin 300 de persoane, cetăţeni
români sau rezidenţi în România).
O asociaţie religioasă poate deveni cult în
condiţiile legii.
Structurile religioase cu personalitate juridică
reglementate de lege sunt cultele şi asociaţiile
religioase, iar structurile fără personalitate
juridică sunt grupările religioase.
Cultele recunoscute sunt persoane juridice de
utilitate publică. Ele se organizează şi
funcţionează în baza prevederilor constituţionale
şi ale legii, în mod autonom, potrivit propriilor
statute sau coduri canonice.
Calitatea de cult recunoscut de stat se dobândeşte
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Secretariatului de Stat pentru Culte, de către
asociaţiile religioase care, prin activitatea şi
numărul lor de membri, oferă garanţii de
durabilitate, stabilitate şi interes public.
Organele entității
Fiecare cult trebuie să aibă un organism naţional
de conducere sau de reprezentare.
Unităţile de cult, inclusiv filialele lor fără
personalitate juridică, se înfiinţează şi se
organizează de către culte potrivit propriilor
statute, regulamente şi coduri canonice.
Înfiinţarea unităţii de cult trebuie să fie
comunicată, spre evidenţă, Secretariatului de Stat
pentru Culte.
Cultele îşi aleg, numesc, angajează sau revocă
personalul potrivit propriilor statute, coduri
canonice sau reglementări.
Cultele pot avea organe proprii de judecată
religioasă pentru problemele de disciplină
internă, conform statutelor şi reglementărilor
proprii.
Principalele culte recunoscute în România sunt:
 Biserica Ortodoxă Română,
 Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timişoara
 Biserica Romano-Catolică;
 Biserica Română Unită cu Roma, Greco-
Catolică;
 Ordinariatul Armeano-Catolic
 Biserica Armeană;
 Biserica Creştină Rusă de Rit Vechi din
România;
 Biserica Reformată din România;
 Biserica Evanghelică C.A. din România;
 Biserica Evanghelică Lutherană din România;
 Biserica Unitariană Din România;
 Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din
România;
17
Observații
În România nu există religie de stat; statul este
neutru faţă de orice credinţă religioasă sau
ideologie atee.
Părinţii sau tutorii au dreptul exclusiv de a opta
pentru educaţia religioasă a copiilor minori,
conform propriilor convingeri. Religia copilului
care a împlinit vârsta de 14 ani nu poate fi
schimbată fără consimţământul acestuia; copilul
care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să îşi
aleagă singur religia.
Cultele recunoscute şi unităţile lor de cult pot
avea şi dobândi, în proprietate sau în
administrare, bunuri mobile şi imobile, asupra
cărora pot dispune în conformitate cu statutele
proprii.
Dizolvarea asociaţiei religioase se pronunţă de
instanţa competentă atunci când, prin activitatea
sa, asociaţia religioasă aduce atingeri grave
securităţii publice, ordinii, sănătăţii sau moralei
publice, drepturilor şi libertăţilor fundamentale
ale omului ori când asociaţia religioasă urmăreşte
alt scop decât cel pentru care s-a constituit.
 Tipul persoanei Definiție
juridice fără scop
lucrativ
Case de ajutor se împart în :
reciproc (CAR) -case de ajutor reciproc ale salariaţilor; şi
(*** Legea nr. -case de ajutor reciproc ale pensionarilor.
122/1996 privind Casele de ajutor reciproc ale salariaţilor sunt
regimul juridic al asociaţii fără scop patrimonial, organizate pe
caselor de ajutor baza liberului consimţământ al salariaţilor, în
reciproc ale vederea sprijinirii şi întrajutorării financiare a
salariaţilor, membrilor lor. Membrii pot fi numai persoane
republicată în fizice salariate, iar CAR ale salariaţilor îşi
M.O. nr. 261/ desfăşoară activitatea exclusiv cu membrii
2009) acestora.
Obiectul de activitate al CAR ale salariaţilor îl
constituie acordarea de împrumuturi cu dobândă
către membrii acestora. Dobânda la împrumuturi
se reîntoarce la fondul social al membrilor, după
deducerea cheltuielilor statutare. Împrumuturile
se acordă numai membrilor, pe baza unor
contracte de împrumut în formă scrisă, din care
să rezulte clar toţi termenii şi condiţiile de
acordare prevăzute în statut. Contractele de
împrumut sunt titluri executorii.
CAR nu pot atrage depozite de orice natură sau
fonduri rambursabile, altele decât cele anterioare,
cu excepţia contribuţiilor la fondul social al
membrilor, în condiţiile în care acestea se
restituie la încetarea calităţii de membru. (aspect
Organele entității
 Biserica Creştină după Evanghelie din
România;
 Biserica Evanghelică Română;
 Uniunea Penticostală – Biserica lui
Dumnezeu Apostolică din România;
 Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea
din România;
 Cultul Musulman;
 Federaţia Comunităţilor Evreieşti din
România;
 Organizaţia Religioasă „Martorii Lui Iehova”.
Casele de ajutor reciproc ale salariaţilor şi
uniunile acestora se constituie, se organizează şi
funcţionează ca persoane juridice potrivit
dispoziţiilor legi, precum şi ale Ordonanţei
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi
fundaţii, cu modificările şi completările
ulterioare. Modul de asociere, de organizare şi
funcţionare a caselor de ajutor reciproc ale
salariaţilor se stabileşte prin statutele proprii.
Prin urmare, organele de conducere sunt similare
celor ale asociațiitlor.
18
Observații
Casele de ajutor reciproc ale salariaţilor se pot
înfiinţa de către salariaţi sau alte persoane care
obţin venituri de natură salarială, prin asociere,
în unităţile în care aceştia îşi desfăşoară
activitatea sau la nivel teritorial. Actul constitutiv
şi statutul casei de ajutor reciproc a salariaţilor se
depun, împreună cu cererea pentru dobândirea
personalităţii juridice, la judecătoria în a cărei
rază teritorială aceasta îşi are sediul.
Fondurile utilizate de CAR pentru acordarea de
împrumuturi membrilor săi sunt formate din:
- fondul social al membrilor, constituit prin
contribuţiile acumulate ale acestora, la care se
adaugă dobânzile anuale;
- fondurile proprii ale casei de ajutor reciproc; şi
- mijloacele băneşti obţinute de la uniunea
teritorială judeţeană sau de la Uniunea Naţională.
Uniunea Naţională, precum şi uniunile teritoriale
urmăresc asigurarea stabilităţii financiare a
caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi
prestează servicii adaptate specificului activităţii
acestora. Uniunea Naţională şi uniunile
teritoriale supraveghează activitatea CAR ale
salariaţilor. Controlul activităţilor desfăşurate de
CAR se efectuează de către Ministerul Finanţelor
Publice în condiţiile legii, iar Uniunea Naţională
 Tipul persoanei Definiție
juridice fără scop
lucrativ
reglementat și prin Legea nr. 93/2009 privind
instituţiile financiare nebancare sub incidența
căreia intră și CAR care sunt supravegheate
astfel și de Banca Națională prin Registrul de
evidență ținut de aceasta).
(*** Legea nr. Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor sunt
540/2002 casele organizaţii cu caracter civic, persoane juridice de
de ajutor reci- drept privat cu caracter nepatrimonial,
proc ale pensio- neguvernamentale, apolitice, cu scop de caritate,
narilor, publicată de întrajutorare mutuală şi de asistenţă socială.
în M.O. nr. CAR ale pensionarilor au ca scop principal
723/2002, cu sprijinirea membrilor lor prin acordarea de
modificările şi împrumuturi rambursabile, ajutoare
completările nerambursabile şi ajutoare pentru acoperirea
ulterioare) cheltuielilor cu înmormântarea foştilor membri,
dar pot desfăşura şi alte activităţi şi servicii, cum
ar fi:
a) organizarea de activităţi culturale, artistice,
turistice şi de agrement;
b) prestarea de servicii, contra unei plăţi reduse,
pentru membrii CAR ale pensionarilor şi
membrii de familie în întreţinerea acestora,
folosind munca unor pensionari, membri CAR;
c) organizarea de magazine pentru desfacerea de
produse alimentare la preţuri de producţie,
administrarea de case de odihnă şi tratament,
organizarea de centre pentru repararea de obiecte
electrocasnice, îmbrăcăminte, încălţăminte etc;
d) efectuarea de servicii funerare pentru membrii
decedaţi ai CAR: confecţionarea de sicrie şi
asigurarea transportului;
e) alte acţiuni şi forme de asistenţă socială;
f) prestarea unor servicii medicale contra unor
tarife reduse care să acopere cheltuielile
materiale şi salariile personalului specializat, în
cadrul cabinetelor medicale şi stomatologice
individuale.
Organele entității
Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea caselor de
ajutor reciproc ale pensionarilor se realizează în
baza prevederilor referitoare la asociaţii din
Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la
asociaţii şi fundaţii cu modificările şi
completările ulterioare. Prin urmare, organele de
conducere sunt similare celor ale asociațiitlor.
19
Observații
controlează activitatea uniunilor teritoriale ale
CAR ale salariaţilor.
Actele şi operaţiunile CAR ale salariaţilor, făcute
în legătură cu obiectul de activitate al acestora,
sunt scutite de orice impozite şi taxe.
Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor se
pot constitui prin exercitarea dreptului la liberă
asociere a următoarelor categorii de persoane:
a) pensionarii, indiferent de sistemul de asigurări
sociale căruia îi aparţin;
b) beneficiarii de ajutor social;
c) membrii de familie - soţ, soţie, precum şi
copiii majori incapabili de muncă, aflaţi în
întreţinerea pensionarilor sau a beneficiarilor de
ajutor social - membri ai acelei case de ajutor
reciproc a pensionarilor.
Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor se
constituie, de regulă, pe zone teritoriale.
Înscrierea în CAR ale pensionarilor este
condiţionată de plata unei taxe de înscriere în
sumă fixă sau în cotă procentuală din valoarea
pensiei sau a ajutorului social, stabilită prin
statutul fiecărei case. Membrii CAR ale
pensionarilor au obligaţia de a plăti cotizaţii
lunare, precum şi contribuţii lunare (pentru
ajutorul de deces), al căror cuantum procentual
sau în sume fixe se stabileşte de consiliul director
al casei respective, în limitele şi în condiţiile
stabilite prin statut. La încetarea calităţii de
membru al CAR a pensionarilor, indiferent de
motive, sumele depuse cu titlu de cotizaţii lunare
se restituie titularului sau urmaşilor săi, după caz.
Contribuţia pentru fondul de ajutor de deces se
restituie urmaşilor membrului care a decedat.
 Tipul persoanei Definiție Organele entității
juridice fără scop
lucrativ
Asociația de reprezintă forma de asociere autonomă şi a) Adunarea generală a proprietarilor este
proprietari nonprofit a majorităţii proprietarilor dintr-un alcătuită din toţi proprietarii membri ai asociaţiei
(***, Legea nr. condominiu. Condominiul (clădire sau bloc de de proprietari. Adunarea generală ordinară se
230/2007 privind locuinţe) reprezintă proprietatea imobiliară convoacă fie de preşedintele asociaţiei de
înfiinţarea, orga- formată din proprietăţi individuale proprietari, fie de comitetul executiv, cel puţin o
nizarea şi funcţi- (apartamentele sau spaţiile cu altă destinaţie dată pe an, în primul trimestru. Hotărârile sale
onarea asocia- decât aceea de locuinţe) şi proprietatea comună sunt obligatorii şi pentru proprietarii din
ţiilor de proprie- indiviză. Poate fi definit condominiu şi un condominiu care nu au fost prezenţi, precum şi
tari, M.O. nr. tronson cu una sau mai multe scări, din cadrul pentru proprietarii care nu sunt membri.
490/ 2007, cu clădirii de locuit, în condiţiile în care se poate Adunarea generală are printre atribuţii: alegerea
modificările şi delimita proprietatea comună. Asociaţia de şi revocarea din funcţie a preşedintelui,
completările proprietari are drept scop administrarea şi membrilor comitetului executiv şi cenzorul sau
ulterioare) gestionarea proprietăţii comune care, pe lângă membrilor comisiei de cenzori a asociaţiei de
drepturi, impune şi obligaţii pentru toţi proprietari; adoparea şi modificarea bugetelor de
proprietarii. venituri şi cheltuieli;
b) Comitetul executiv reprezintă asociaţia de
proprietari în administrarea şi exploatarea
clădirii, cu excepţia atribuţiilor rezervate
exclusiv proprietarilor cu privire la proprietăţile
individuale, apartamente sau spaţii cu altă
destinaţie decât aceea de locuinţă. Adunarea
generală a proprietarilor alege dintre membrii săi
comitetul executiv al asociaţiei de proprietari,
dintre care unul va fi desemnat ca preşedinte al
asociaţiei de proprietari prin votul adunării
generale. Comitetul are printre atribuţii:
- duce la îndeplinire hotărârile adunării generale;
- întocmeste proiectul bugetului de venituri şi
cheltuieli şi pregăteşte desfăşurarea adunărilor
generale;
- reglementează folosirea, întreţinerea, repararea,
înlocuirea şi modificarea părţilor proprietăţii
comune, inclusiv cu privire la consumurile
aferente proprietăţii comune;
- pentru scopul şi activităţile asociaţiei de
proprietari, angajează şi demite, încheie şi
reziliază contracte;
20
Observații
Asociaţia de proprietari se înfiinţează prin
acordul scris a cel puţin jumătate plus unu din
numărul proprietarilor apartamentelor şi
spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de
locuinţă, din cadrul unei clădiri. Acordul se
consemnează într-un tabel nominal, anexă la
acordul de asociere.
Cererea pentru dobândirea personalităţii juridice
a asociaţiei de proprietari împreună cu statutul,
acordul de asociere şi procesul-verbal al adunării
generale de constituire se depun şi se
înregistrează la organul financiar local în a cărui
rază teritorială se află clădirea. Asociatia de
proprietari dobândeşte personalitate juridică în
baza încheierii judecătorului-delegat desemnat la
organul financiar local de către preşedintele
judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se
află clădirea. Înscrierea ulterioară în asociaţia de
proprietari a proprietarilor care nu au fost
prezenţi la adunarea generală de constituire se
face la cererea scrisă a acestora, fără alte
formalităţi.
Proprietarii membri ai asociaţiei de proprietari au
următoarele drepturi:
- să participe, cu drept de vot, la adunarea
generală a proprietarilor;
- să îşi înscrie candidatura, să candideze,
să aleagă sau să fie aleşi în structura
organizatorică a asociaţiei de proprietari. Pentru
a beneficia de dreptul de a fi ales, persoana în
cauză trebuie să aibă capacitate deplină de
exerciţiu;
- să cunoască toate aspectele ce ţin de
activitatea asociaţiei şi au acces, la cerere, la
orice document al acesteia.
Proprietarul este obligat să menţină proprietatea
sa individuală, apartament sau spaţiu cu altă
 Tipul persoanei Definiție Organele entității Observații
juridice fără scop
lucrativ
- stabileşte sistemul propriu de penalizări ale destinaţie decât aceea de locuinţă, în stare bună,
asociaţiei de proprietari pentru restanţele afişate pe propria cheltuială. Nici un proprietar nu poate
pe lista de plată ce privesc cheltuielile asociaţiei încălca, afecta sau prejudicia dreptul de
de proprietari, conform prevederilor legale; proprietate comună sau individuală a celorlalţi
- avizează documentele asociaţiei de proprietari. proprietari din condominiu. Proprietarii sunt
Preşedintele asociaţiei de proprietari reprezintă obligaţi să ia măsuri pentru consolidarea sau
asociaţia în derularea contractelor şi îşi asumă modernizarea clădirii, pentru reabilitarea termică
obligaţii în numele acesteia. Acesta reprezintă şi eficienţa energetică, potrivit prevederilor
asociaţia de proprietari în relaţiile cu terţii, legale. Indiferent de natura intervenţiilor, se va
inclusiv în acţiunile iniţiate de asociaţie avea în vedere menţinerea aspectului armonios şi
împotriva unui proprietar care nu şi-a îndeplinit unitar al întregii clădiri.
obligaţiile faţă de asociaţie sau în procesele
iniţiate de un proprietar care contestă o hotărâre a
adunării generale a proprietarilor. Preşedintele
asociaţiei de proprietari sau membrii comitetului
executiv pot fi remuneraţi pe baza unui contract
de mandat.
c) Cenzorul sau comisia de cenzori a asociaţiei
de proprietari are următoarele atribuţii: verifică
legalitatea actelor şi documentelor, a hotărârilor,
deciziilor, regulilor şi regulamentelor; verifică
execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;
verifică gestiunea financiar-contabilă; cel puţin o
dată pe an, întocmeşte şi prezintă adunării
generale rapoarte asupra activităţii sale şi asupra
gestiunii asociaţiei de proprietari, propunând
măsuri.
d) Pentru activitatea de administrare care include
activităţi de administrare tehnică, de contabilitate
şi casierie, asociaţia de proprietari poate angaja
fie persoane fizice atestate pentru funcţia de
administrator de imobile, fie poate încheia
contract de administrare cu persoane juridice
specializate şi autorizate, care au ca obiect de
activitate numai domeniul asociaţiilor de
proprietari ori care au ca activitate principală
administrarea imobilelor pe bază de tarife sau

21
 Tipul persoanei Definiție Organele entității Observații
juridice fără scop
lucrativ
contract. Administratorul, persoană fizică sau
juridică, are, în principal, următoarele atribuţii:
- prestarea serviciilor în mod profesional;
- gestionarea bunurilor materiale şi a fondurilor
băneşti;
- efectuarea formalităţilor necesare în angajarea
contractelor cu furnizorii de servicii pentru
exploatarea şi întreţinerea clădirii, derularea şi
urmărirea realizării acestor contracte;
- gestionarea modului de îndeplinire a
obligaţiilor cetăţeneşti ce revin proprietarilor în
raport cu autorităţile publice;
- informarea trimestrială, în scris sau prin poşta
electronică, a proprietarilor, membrii asociaţiei
de proprietari, cu privire la situaţia financiară
cuprinzând toate elementele de cheltuieli,
venituri, încasări şi plăţi aferente asociaţiei de
proprietari.

Teme de verificare
TV 1.2. Tipologia persoanelor juridice fără scop lucrativ
1. Cum definiți patronatul?
2. Care este diferența dintre gruparea religioasă și asociația religioasă?
3. Care sunt organele asociației de proprietari?
Răspuns:

22
 1.3. Sursele de venituri ale persoanelor juridice fără scop
lucrativ
Finanțarea activităților persoanelor juridice fără scop lucrativ se face din surse diverse, care
sunt fie private, fie bugetare. Aceste surse sunt prevăzute în legislația aplicabilă fiecărei entități și
prezentată în subcapitolul anterior.
A. Veniturile asociaţiilor provin din:
a) cotizaţiile membrilor;
b) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;
c) dividendele societăţilor comerciale înfiinţate de asociaţii care se pot reinvesti în aceleaşi
societăţi comerciale sau se folosesc în mod obligatoriu pentru realizarea scopului asociaţiei;
d) venituri realizate din activităţi economice directe, dacă acestea au caracter accesoriu şi
sunt în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice;
e) donaţii12, sponsorizări13 sau legate14;
f) resurse obţinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;
g) alte venituri prevăzute de lege.
B. Fundaţiile obțin venituri din:
a) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;
b) dividendele societăţilor comerciale înfiinţate de fundaţie, care se pot reinvesti în aceleaşi
societăţi comerciale sau se folosesc în mod obligatoriu pentru realizarea scopului fundaţiei;
c) venituri realizate din activităţi economice directe dacă acestea au caracter accesoriu şi
sunt în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice ;
d) donaţii, sponsorizări sau legate;
e) resurse obţinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;
f) alte venituri prevăzute de lege.
C. Federaţiile realizează venituri din:
a) cotizaţiile membrilor;
b) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;
c) dividendele societăţilor comerciale înfiinţate de federaţii;
d) venituri realizate din activităţi economice directe;
e) donaţii, sponsorizări sau legate;
f) resurse obţinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;
g) alte venituri prevăzute de lege.
D. Finanţarea activităţii partidelor politice se realizează numai în condiţiile legii15 din:
a) cotizaţii ale membrilor de partid - cuantumul cotizaţiilor, repartizarea şi utilizarea
acestora se stabilesc prin hotărâri ale partidului politic, potrivit statutului. Veniturile totale
provenite din cotizaţii sunt neplafonate, însă suma cotizaţiilor plătite într-un an de un membru de
partid nu poate depăşi 48 de salarii minime brute pe ţară, în vigoare la 1 ianuarie a anului

12
Donaţia este contractul prin care, cu intenţia de a gratifica, o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de
un bun în favoarea celeilalte părţi, numită donatar (***, Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, M.O. nr. 409/2011,
cu modificările și completările ulterioare, art. 985)
13
Sponsorizarea este activitatea care se desfăşoară pe baza unui contract încheiat între sponsor şi beneficiar, care
consimt asupra mijloacelor financiare şi a bunurilor materiale care se acordă ca sprijin, precum şi a duratei
sponsorizării (***, Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, M.O. nr. 129/1994, cu modificările și completările
ulterioare, art. 1)
14
Legatul este dispoziţia testamentară prin care testatorul stipulează ca, la decesul său, unul sau mai mulţi legatari să
dobândească întregul său patrimoniu, o fracţiune din acesta sau anumite bunuri determinate (***, Legea nr. 287/2009
privind Codul civil, M.O. nr. 409/2011, cu modificările și completările ulterioare, art. 986)
15
***, Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în
M.O. nr. 446/2015, cu modificările și completările ulterioare

23
respectiv. Partidele politice au obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României, Partea I,
cuantumul total al veniturilor din cotizaţii până la data de 30 aprilie a anului următor, precum şi
lista membrilor de partid care au plătit într-un an cotizaţii a căror valoare însumată depăşeşte 10
salarii minime brute pe ţară..;
b) donaţii, legate şi alte liberalităţi16. Donaţiile primite de un partid politic într-un an fiscal
nu pot depăşi 0,025% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv (în anul în care au loc
alegeri plafonul este de 0,050%). Donaţiile primite de la o persoană fizică într-un an pot fi de
până la 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, iar donaţiile primite de la o persoană juridică
într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe ţară la valoarea existentă la
data de 1 ianuarie a anului respectiv. Persoanele juridice sunt obligate ca la data efectuării
donaţiei să nu aibă datorii exigibile mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale sau la bugetele locale, cu excepţia situaţiei când au de recuperat sume mai mari decât
datoria proprie. Valoarea justă a bunurilor mobile şi imobile donate partidului, precum şi a
serviciilor prestate acestuia se include în valoarea donaţiilor.
La primirea donaţiei sunt obligatorii verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului,
indiferent de caracterul public sau confidenţial al acesteia. La solicitarea donatorului, identitatea
sa poate rămâne confidenţială, în situaţia în care donaţia se situează în limita sumei anuale de 10
salarii de bază minime brute pe ţară. Suma totală primită de un partid politic ca donaţii
confidenţiale nu poate depăşi echivalentul a 0,006% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe
anul respectiv. Toate donaţiile vor fi evidenţiate în mod corespunzător în documentele contabile,
cu menţionarea datei la care au fost făcute şi a altor informaţii care să permită identificarea
surselor de finanţare. Donaţiile de bunuri şi servicii prestate cu titlu gratuit vor fi reflectate în
contabilitate la valoarea justă şi stabilită în condiţiile legii. Nu sunt considerate donaţii activităţile
prestate pe bază de voluntariat în condiţiile legii. Este interzisă acceptarea sub orice formă,
directă sau indirectă, de către partidele politice a donaţiilor de bunuri materiale sau sume de bani
ori prestarea de servicii gratuite făcute cu scopul evident de a obţine un avantaj economic sau
politic;
Partidele politice nu pot accepta donaţii sau servicii prestate cu titlu gratuit de la o autoritate
ori instituţie publică, de la o regie autonomă, de la o companie naţională, societate comercială sau
societate bancară cu capital integral ori majoritar de stat şi este interzisă acceptarea donaţiilor din
partea unui sindicat sau a unui cult religios, indiferent de natura acestora. Sumele primite astfel se
confiscă şi se fac venit la bugetul de stat. Primirea donaţiilor sau a legatelor de la persoane fizice
ori juridice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop de conducerea
partidului.
c) venituri provenite din activităţi proprii. Partidele politice nu pot desfăşura activităţi
specifice societăţilor comerciale, cu excepţia următoarelor activităţii:
- editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale de propagandă şi cultură
politică proprii;
- vânzarea de bilete, taxe de participare sau altele asemenea la acţiuni culturale, sportive,
precum şi la întruniri şi seminare cu tematică politică, economică sau socială;
-serviciile oferite către membrii partidului pentru organizarea evenimentelor de la punctul
anterior
-vânzarea materialelor tipărite cu însemnele partidului politic;
- închirierea spaţiilor aflate în patrimoniul propriu, fără a aduce atingere moralei publice,
ordinii sau imaginii partidului politic;

16
Liberalitatea este actul juridic prin care o persoană dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, în tot sau în parte, în
favoarea unei alte persoane. Nu se pot face liberalităţi decât prin donaţie sau prin legat cuprins în testament (***,
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, M.O. nr. 409/2011, cu modificările și completările ulterioare, art. 984)

24
 - înstrăinarea terenurilor şi clădirilor din patrimoniu, dar numai după cel puţin 10 ani de la
înregistrarea în patrimoniu, cu excepţia partidelor politice aflate în curs de dizolvare. Termenul
de 10 ani nu se aplică în situaţia bunurilor imobiliare moştenite;
- înstrăinarea bunurilor mobile din patrimoniu, numai dacă nu reprezintă activităţi de
producţie, comerţ sau prestări de servicii;
- emiterea carnetelor/legitimaţiilor de membru al partidului politic.;
d) subvenţii de la bugetul de stat. Partidele politice primesc anual subvenţii de la bugetul
de stat, în condiţiile legii. Subvenţia se varsă lunar în contul fiecărui partid politic prin bugetul
Autorităţii Electorale Permanente şi se reflectă distinct în evidenţa contabilă a partidelor politice.
Suma alocată anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în
bugetul de stat. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri
eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată proporţional cu numărul mandatelor
obţinute în alegeri de candidaţii femei. Subvenţia de la bugetul de stat se acordă în funcţie de
următoarele criterii:
1) numărul de voturi primite în alegerile parlamentare - 75% din bugetul anual acordat
partidelor politice va fi împărţit proporţional cu numărul de voturi primite la alegerile
parlamentare, respectiv media voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi Senat,
dacă au realizat pragul electoral;
2) numărul de voturi primite în alegerile locale - 25% din bugetul anual acordat partidelor
politice va fi împărţit proporţional cu numărul de voturi valabil exprimate, primite la alegerile
locale pentru alegerea consilierilor judeţeni şi consilierilor din cadrul municipiului Bucureşti,
dacă au obţinut cel puţin 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier din cadrul
municipiului Bucureşti;
e) împrumuturi în bani de la persoane fizice și juridice care trebuie să fie restituite în
maxim 3 ani sau pot constitui donații, cu acordul părților și dacă nu s-a atins plafonul anual
pentru donații, în cazul nerestituirii lor după 3 ani. Valoarea maximă a împrumuturilor primite
anual de la o persoană fizică sau juridică este cea utlizată și în cazul donațiilor.
E. Principala sursă de venit a sindicatelor este reprezentată de cotizaţia plătită de membrii
de sindicat care este deductibilă în cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat, potrivit
prevederilor Codului fiscal. Alte surse de venituri pot rezulta din activitățile pe care organizaţia
sindicală le desfăşoară:
a) sprijinirea materială a membrii săi în exercitarea profesiunii;
b) constituirea de case de ajutor proprii;
c) editarea şi tipărireade publicaţii proprii;
d) înființarea şi administrarea, în condiţiile legii, în interesul membrilor săi, de unităţi de
cultură, învăţământ şi cercetare în domeniul activităţii sindicale, unităţi economico-
sociale, comerciale, de asigurări, precum şi bancă proprie;
e) constituirea de fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi;
f) organizarea şi sprijinirea materială şi financiară de activităţi cultural-artistice;
g) organizarea și desfășurarea de cursuri de pregătire și calificare profesională.
F. Sursele veniturilor organizaţiilor patronale pot fi: taxe de înscriere, cotizaţii, donaţii,
sponsorizări şi alte venituri, potrivit statutelor şi legilor în vigoare. Veniturile organizaţiilor
patronale sunt destinate realizării scopurilor pentru care au fost înfiinţate şi nu pot fi repartizate
membrilor acestora.
G. Cheltuielile pentru întreţinerea cultelor religioase şi desfăşurarea activităţilor lor se vor
acoperi, în primul rând, din veniturile proprii ale cultelor, create şi administrate în conformitate
cu statutele lor. Cultele pot stabili contribuţii din partea credincioşilor lor pentru susţinerea
activităţilor pe care le desfăşoară, dar nimeni nu poate fi constrâns prin acte administrative sau
prin alte metode să contribuie la cheltuielile unui cult religios. Statul promovează sprijinul
acordat de cetăţeni cultelor prin deduceri din impozitul pe venit şi încurajează sponsorizările către

25
culte, în condiţiile legii. De asemenea, statul sprijină, la cerere, prin contribuţii, în raport cu
numărul credincioşilor cetăţeni români şi cu nevoile reale de subzistenţă şi activitate, salarizarea
personalului clerical şi neclerical aparţinând cultelor recunoscute. Cultele recunoscute pot
beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului, pentru cheltuielile privind
funcţionarea unităţilor de cult, pentru reparaţii şi construcţii noi, în raport cu numărul
credincioşilor, conform ultimului recensământ, şi cu nevoile reale.
H. Veniturile caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor se obţin din:
a) taxe de înscriere;
b) cotizaţii şi contribuţii lunare ale membrilor;
c) dobânzi provenite din plasarea sumelor disponibile în condiţii legale;
d) venituri realizate din prestări de servicii;
e) dobânzi la sumele împrumutate;
f) venituri din organizarea manifestărilor culturale, artistice şi de agrement;
g) donaţii şi sponsorizări;
h) alte venituri prevăzute de lege.
Potrivit legislației aplicabile CAR, din veniturile realizate, casele de ajutor reciproc ale
pensionarilor îşi pot constitui, în condiţiile prevăzute de statut:
a) fonduri pentru împrumuturi;
b) fonduri pentru acordarea de ajutoare nerambursabile;
c) fonduri pentru activităţi culturale, artistice, turistice şi de agrement;
d) fonduri pentru investiţii;
e) fonduri pentru subvenţionarea produselor alimentare de bază, stabilite de consiliul
director, pentru vânzarea către membrii caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor prin
magazinele proprii şi de tip economat;
f) fonduri pentru cheltuieli generale.
I. Veniturile asociaţiei de proprietari obţinute din exploatarea proprietăţii comune aparţin
asociaţiei de proprietari. Aceste venituri alimentează fondurile speciale ale asociaţiei de
proprietari pentru reparaţii şi investiţii cu privire la proprietatea comună şi nu se plătesc
proprietarilor.
Anul fiscal al asociaţiei de proprietari este anul calendaristic. Înainte de începutul
următorului an fiscal şi pentru fiecare an fiscal ce urmează, comitetul executiv va pregăti şi va
prezenta proprietarilor în adunarea generală un buget anual de venituri şi cheltuieli, suficient
pentru a acoperi cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv fondurile necesare organizării şi
funcţionării acesteia. Proprietarii au obligaţia să aprobe şi un fond de reparaţii anual, necesar
pentru repararea şi îmbunătăţirea proprietăţii comune. Comitetul executiv va pregăti şi va
prezenta adunării generale suma anuală necesară pentru constituirea sau completarea acestui
fond, care se alimentează în avans, în tranşe lunare egale, prevăzute în lista de plată a cheltuielilor
asociaţiei de proprietari. Proprietarii membri ai asociaţiei de proprietari pot aproba şi alte fonduri
cu caracter special. Toţi proprietarii au obligaţia să plătească lunar, conform listei de plată a
cheltuielilor asociaţiei de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de
contribuţie ce le revine la cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor
din asociaţia de proprietari.
Cheltuielile asociaţiei de proprietari cuprind cheltuielile sau obligaţiile financiare ale
asociaţiei care sunt legate de exploatarea, reparaţia ori întreţinerea proprietăţii comune, precum şi
cheltuielile cu serviciile de care beneficiază proprietarii şi care nu sunt facturate individual către
proprietăţile individuale. Aceste cheltuielile sunt următoarele:
- cheltuieli pe număr de persoane care locuiesc sau desfăşoară activităţi în proprietăţi
individuale;
- cheltuieli pe consumuri individuale; asociaţiile de proprietari pot hotărî exceptarea de la
plata acestor cheltuieli pentru copiii cu vârsta de până la 3 ani;

26
 - cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcţie de suprafaţa utilă a proprietăţii individuale;
- cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate
financiar prin intermediul asociaţiei de proprietari;
- cheltuieli pe consumatori tehnici;
- cheltuieli de altă natură.
Stabilirea şi repartizarea sumei care priveşte proprietatea comună ce revine fiecărui
proprietar din cadrul condominiului se fac proporţional cu cota-parte indiviză din proprietatea
comună.
Teme de verificare
TV 1.3. Sursele de venituri ale persoanelor juridice fără scop lucrativ
1. Care sunt sursele de finanţare ale partidelor politice?
2. Care este principala sursă de venituri a sindicatelor?
Răspuns:

1.4. Răspunsuri la temele de verificare

TV 1.1. Delimitări privind persoanele juridice fără scop patrimonial
1.Principalele caracteristici ale unei organizații non-profit sunt: aceasta există și funcționează din
alt motiv decât generarea de profit; îi este interzisă distribuirea profitului realizat unor terți iar trăsăturile
sale nu depind în mod necesar de forma sa juridică.
2. Principalele trăsături pe care trebuie să le dețină o entitate pentru a fi inclusă în sectorul non-
profit sunt: 1) să funcționeze ca entitate structurată; 2) să fie privată, adică separată instituţional de
autorităţile publice; 3) să nu distribuie profitul obținut către cei care o deţin sau o conduc, ci să-l utilizeze
pentru realizarea misiunii sale nelucrative; 4) să se autoconducă; 5) să funcționeze pe bază de voluntariat

TV 1.2. Tipologia persoanelor juridice fără scop lucrativ

1. Patronatul este organizaţia patronilor, autonomă, fără caracter politic, înfiinţată în baza
principiului liberei asocieri, ca persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, constituită în
scopul apărării şi promovării drepturilor şi intereselor comune ale membrilor săi, prevăzute de dispoziţiile
legale în vigoare, pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi de
statutele proprii.
2. Diferența dintre gruparea religioasă și asociația religioasă constă în lipsa de personalitate juridică
a grupării religioase.
3. Organele asociației de proprietari sunt: adunarea generală a proprietarilor, comitetul executiv,
cenzorul (comisia de cenzori) și administratorul de imobile.

TV 1.3. Sursele de venituri ale persoanelor juridice fără scop lucrativ

1. Sursele de finanţare ale partidelor politice sunt: cotizaţiile membrilor de partid; donaţiile, legatele
şi alte liberalităţi; veniturile provenite din activităţi proprii, subvenţiile de la bugetul de stat și
împrumuturile în bani de la persoane fizice și juridice.
2. Principala sursă de venit a sindicatelor este reprezentată de cotizaţia plătită de membrii de
sindicat, care este deductibilă în cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat.

27
 UNITATEA DE STUDIU 2. Fundamentele organizării şi
conducerii contabilităţii persoanelor juridice fără scop
lucrativ

Obiectivele unităţii de studiu 2 29

2.1. Aspecte generale privind organizarea şi conducerea contabilităţii persoanelor juridice fără
scop lucrativ 29
2.2. Reguli de evaluare contabilă aplicate persoanelor juridice fără scop lucrativ 31
2.3. Planul de conturi 33
2.4. Răspunsuri la temele de verificare 34

Obiectivele unităţii de studiu 2

Tematica acestei unităţi de studiu îşi propune atingerea următoarelor obiective specifice:
• înțelegerea modului de organizare şi conducere a contabilităţii persoanelor juridice
fără scop lucrativ;
• identificarea mementelor evaluării contabile și cunoașterea regulilor aplicabile;
• cunoaşterea regulilor de folosire a planului de conturi.
Timp de studiu: 2 ore

2.1. Aspecte generale privind organizarea şi conducerea

contabilităţii persoanelor juridice fără scop lucrativ
Reglementările contabile specifice persoanelor juridice fără scop lucrativ prevăd două
modalități de organizare și ținere a evidenței contabile de către acestea: contabilitatea în partidă
dublă sau contabilitatea în partidă simplă. OMEF 1969/2007 enumeră categoriile de entități ce
pot aplica sistemul contabilității în partidă simplă 17:
a) unităţile de cult;
b) asociaţiile de proprietari;
c) persoanele juridice fără scop patrimonial în al căror act normativ de înfiinţare există
prevederi exprese în acest sens.

1717
Sistemul de contabilitate în partidă simplă reprezintă ansamblul registrelor şi documentelor contabile, legal
reglementate, care servesc la înregistrarea în contabilitate, în mod obligatoriu cronologic şi sistematic, a operaţiunilor
economice consemnate în documentele justificative. Registrele contabile sunt registrul jurnal și registrul inventar,
documentul pentru evidența operaţiunilor de capital, a imobilizărilor, cu excepţia imobilizărilor corporale de natura
mijloacelor fixe, a terţilor şi a trezoreriei este Fişa pentru operaţiuni diverse (care se utilizează și pentru venituri și
cheltuieli), pentru cea a imobilizărilor corporale de natura mijloacelor fixe se întocmește Fişa mijlocului fix iar
contabilitatea stocurilor se ţine cu ajutorul Fişei pentru valori materiale. Persoanele juridice fără scop patrimonial
care conduc contabilitatea în partidă simplă nu întocmesc situaţii financiare anuale. Pentru verificarea înregistrării
corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate, lunar se întocmeşte "Situaţia soldurilor elementelor de activ şi de
pasiv".

29
 Un caz special este cel al asociaţiilor de proprietari care au obligaţia să organizeze şi să
conducă contabilitatea proprie, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată,
în partidă dublă sau în partidă simplă, prin opţiune, potrivit hotărârii adunării generale a asociaţiei
de proprietari. Asociaţiile de proprietari care optează pentru conducerea contabilităţii în partidă
simplă depun la compartimentele specializate în sprijinirea şi îndrumarea asociaţiilor de
proprietari din cadrul consiliilor locale situaţia soldurilor elementelor de activ şi pasiv, până la
data de 1 martie pentru situaţia existentă la 31 decembrie şi până la data de 1 septembrie pentru
situaţia existenta la 30 iunie. Asociaţiile de proprietari care optează pentru conducerea
contabilităţii în partidă dublă vor depune bilanţ contabil, conform prevederilor legale 18.
Restul organizațiilor non-profit, adică asociaţiile, fundaţiile sau alte organizaţii de acest fel,
partidele politice, patronatele, organizaţiile sindicale, cultele religioase, precum şi altele
asemenea înfiinţate în baza unor legi speciale în scopul desfăşurării de activităţi fără scop
patrimonial, au obligaţia, potrivit legii, să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să
întocmească situaţii financiare anuale. Această obligație este prevăzută în reglementările
contabile aplicate pentru activităţile fără scop patrimonial (inclusiv cele cu destinaţie specială ) şi
în subsidiar pentru activităţile economice din OMEF nr. 1969/2007 privind aprobarea
reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial. Pentru activităţile
economice desfăşurate, aceste reglementări se completează, după caz, cu cele din OMFP nr.
1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale şi situațiile financiare anuale consolidate. Acest suport de curs are în vedere doar
sistemul contabilităţii în partidă dublă.
În conformitate cu art. 10 din Legea contabilităţii, răspunderea pentru organizarea şi
conducerea contabilităţii revine administratorului, sau altei persoane care are obligaţia
gestionării unităţii respective. Contabilitatea se organizează şi conduce, de regulă, în
compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană
împuternicită să îndeplinească această funcţie. Se poate opta și pentru organizarea şi conducerea
pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice
sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România. Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor
contabile revine directorului economic, contabilului-şef sau altei persoane împuternicite să
îndeplinească această funcţie, împreună cu personalul din subordine. În cazul în care
contabilitatea este condusă pe bază de contract de prestări de servicii încheiat cu persoane fizice
sau juridice, răspunderea pentru conducerea contabilităţii revine acestora.
Potrivit reglementărilor în vigoare, persoanele juridice fără scop patrimonial au obligaţia
organizării şi conducerii contabilităţii financiare. Contabilitatea financiară are la bază norme
unitare de organizare şi conducere, furnizând informaţii atât pentru necesităţile proprii, cât şi în
relaţiile acestora cu membrii lor, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alţi utilizatori.
Forma în care aceste informații ajung la părțile interesate este cea a situaţiilor financiare anuale,
stabilite potrivit legii, care se compun din bilanț, contul de rezultat al exercițiului și note
explicative. Organizaţiile patronale şi sindicale, precum şi alte categorii de organizaţii fără scop
patrimonial, care nu desfăşoară activităţi economice întcmesc situații financiare simplificate, care
conțin aceleași componente.
Contabilitatea de gestiune se poate organiza de către fiecare persoană juridică fără scop
patrimonial, în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii, având ca obiective principale
stabilirea cheltuielilor, veniturilor, rezultatelor şi a rentabilităţii produselor, lucrărilor executate şi
serviciilor prestate; întocmirea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi, urmărirea
şi controlul executării acestora în scopul cunoaşterii rezultatelor şi furnizării datelor necesare
fundamentării deciziilor privind gestiunea şi altele.
18
***, HG nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind
infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, M.O. nr. 43/2008, art. 21.

30
 În România, entitățile fără scop lucrativ pot organiza trei tipuri de activități: 19
• activitatea nepatrimonială - care reprezintă activitatea principală a entității, rezultată din
misiunea, scopul și obiectivele acesteia;
• activitate cu destinație specială - cum ar fi activitatea de protecție a drepturilor de autor în
anumite domenii culturale;
• activitatea economică - în special activitatea comercială și, uneori, producția, ca activități
complementare, derulate în subsidiarul celei principale și ale căror rezultate sunt utilizate în
scopul finanțării activității nonprofit.
Acest lucru face ca entitățile ce desfășoară cel puțin două dintre aceste activități să
organizeze şi conducă contabilitatea, analitic distinct, pentru activităţile fără scop patrimonial,
inclusiv activităţile cu destinaţie specială şi pentru activităţile economice din structura lor.
Principalele mijloace de realizare a contabilităţii sunt documentele justificative, registrele
de contabilitate, planul de conturi şi situaţiile financiare anuale. Conform art. 6 din Legea
contabilităţii precum şi a celorlalte prevederi legale privind întocmirea şi utilizarea formularelor
comune şi a celor cu regim special utilizate în activitatea financiară şi contabilă, orice operaţiune
economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care
stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Registrele de contabilitate obligatorii pentru persoanele juridice fără scop patrimonial sunt:
Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea mare. Întocmirea, editarea şi păstrarea registrelor de
contabilitate se efectuează conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice

Teme de verificare
TV 2.1. Consideraţii generale privind organizarea şi conducerea contabilităţii persoanelor
juridice fără scop lucrativ
1. Cum pot organiza şi conduce contabilitatea persoanele juridice fără scop lucrativ?
2. Care sunt registrele de contabilitate obligatorii?
Răspuns:

2.2. Reguli de evaluare contabilă aplicate persoanelor

juridice fără scop lucrativ
Conform OMEF 1969/2007, evaluarea elementelor de active și datorii se face în
următoarele momente:
a) la data intrării în unitate, elemenetele se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la
valoarea de intrare, denumită valoare contabilă, care ia următoarele forme:
- cost de achiziţie (pentru elemente procurate cu titlu oneros);
- cost de producţie (pentru elementele produse în unitate);
- valoarea de aport (pentru elementele aportate la patrimoniul social);
- valoarea justă (în cazul elementelor obţinute cu titlu gratuit).
Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile,
cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare
de utilizare sau intrarea în gestiune a bunului respectiv (care pot fi atribuibile direct achiziţiei
bunurilor respective). De asemenea, se includ comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu
obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.
Reducerile comerciale şi alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul de
achiziţie.

19
Imbrescu, C.M., Hațegan, C., op.cit., pp. 19-25

31
 Valoarea justă reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între
două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv.
Această valoarea se determină, în general, după datele de evidenţă de pe piaţă, printr-o evaluare
efectuată, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare. În situaţia în care nu există date pe
piaţă privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a activelor şi a frecvenţei reduse a
tranzacţiilor, valoarea justă se poate determina prin alte metode utilizate, de regulă, de către
profesionişti în evaluare.
Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi
consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de
producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricaţia acestuia.
Pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele
normal admise, cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt
necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie, regiile
(cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi locul
final, precum şi costurile de desfacere, reprezintă exemple de costuri care nu trebuie incluse în
costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit. În costul
unui activ cu ciclu lung de fabricaţie (un activ care solicită în mod necesar o perioadă
substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare) pot fi incluse şi
dobânzile plătite la creditele bancare contractate pentru achiziţia, construcţia sau producţia
acestuia, direct atribuibile activului, până la finalizarea sa, aferente aceleiaşi perioade.
b) evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea
actuală a fiecărui element, denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului,
starea acestuia şi preţul pieţei. În cazul creanţelor şi datoriilor, această valoare se stabileşte în
funcţie de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată.
c) la încheierea exerciţiului financiar, elementele de activ şi cele de pasiv de natura
datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de intrare, respectiv
valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
În acest scop, valoarea de intrare sau (netă) contabilă se compară cu valoarea stabilită pe
baza inventarierii, astfel:
- pentru elementele de activ, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi
valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente menţinându-se la valoarea
lor de intrare. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi
valoarea contabilă netă (prin valoare contabilă netă se înţelege valoarea de intrare, mai puţin
amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate) a elementelor de
activ se înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizări suplimentare, în cazul activelor
amortizabile pentru care deprecierea este ireversibilă sau se efectuează o ajustare pentru
depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste elemente
menţinându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenţele constatate în minus între
valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente
menţinându-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la
inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează în
contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.
La fiecare dată a bilanţului:
- elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate, cum
sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie raportate utilizând
cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabile
sau nefavorabile, între cursul de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută sau faţă de
cursul la care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare şi cursul de schimb de la data
încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează la venituri sau cheltuieli, după caz;

32
 - elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric
(imobilizări, stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei;
şi
- elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la valoarea justă
(imobilizări, stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent în momentul
determinării valorilor respective.
Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza informaţii suplimentare faţă de cele
cunoscute la data bilanţului. Dacă situaţiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea vor fi
modificate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare;
d) la data ieşirii din unitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate.

Teme de verificare
TV 2.2. Reguli de evaluare contabilă aplicate persoanelor juridice fără scop lucrativ
1. Care sunt momentele în care are loc evaluarea contabilă?
Răspuns:

2.3. Planul de conturi

Pentru simbolizarea conturilor în planul de conturi care se utilizează de către persoanele
juridice fără scop lucrativ s-a folosit sistemul zecimal, potrivit căruia conturile sunt împărţite în
cel mult zece clase, care pot fi divizate, la rândul lor, în maximum zece grupe, fiecare grupă
având până la zece conturi sintetice de gradul I. Din punct de vedere al simbolizării, denumirii şi
aşezării grupelor de conturi, acesta este asemănător cu planul de conturi al agenţilor economici.
Tipurile de activităţi pe care le desfăşoară persoana juridică fără scop lucrativ, respectiv activităţi
fără scop lucrativ, activităţi cu destinaţie specială şi activităţi economice, imprimă şi planului de
conturi anumite particularităţi.
Ca şi la agenţii economici, succesiunea claselor urmează în linii mari formarea şi fluxul
resurselor necesare desfăşurării activităţii persoanei juridice fără scop lucrativ şi utilizarea lor,
corelate cu modalitatea de prezentare a activelor şi pasivelor în bilanţul contabil, în ordinea
crescătoare a lichidităţii şi exigibilităţii acestora. Faţă de agenţii economici se remarcă existenţa
aceloraşi clase de conturi; structura şi numărul conturilor aparţinând unei clase sau alteia sunt
însă diferite.
Cele opt clase de conturi sunt împărţite în grupe, în funcţie de omogenitatea conţinutului
conturilor şi de legătura dintre acestea. Atât clasele, cât şi grupele, deşi sunt simbolizate, nu au
funcţie contabilă, ci servesc, în principal, la generalizarea şi prezentarea informaţiei contabile
prin bilanţurile persoanelor juridice fără scop lucrativ (clasele 1-5) şi la întocmirea contului de
rezultat (clasele 6 şi 7). În planul de conturi se simbolizează clasele cu o cifră, grupele cu două
cifre, iar conturile sintetice de gradul I şi de gradul II sunt redate prin trei şi, respectiv, patru cifre.
Fiecare cont poate fi uşor identificat din ce clasă şi grupă face parte, deoarece prima cifră
reprezintă clasa, iar ceea de a doua indică grupa de conturi. Unele conturi sintetice de gradul II se
detaliază pe conturi analitice de gradul I, simbolizate cu şase cifre, în funcţie de necesitatea
evidenţierii distincte a anumitor elemente de activ şi de pasiv. Conturile din clasele 1-7 sunt
utilizate de contabilitatea financiară, numită şi generală, şi sunt obligatorii.
Persoanele juridice fără scop patrimonial care desfăşoară, potrivit legii, activităţi
economice, au obligaţia organizării şi conducerii contabilităţii, analitic distinct, pentru activităţile
fără scop patrimonial, inclusiv activităţile cu destinaţie specială, potrivit legii, şi pentru

33
activităţile economice din structura lor. Pentru conturi sintetice de gradul I, tipul activității este
sugerat de dezvoltarea pe conturi sintetice de gradul II iar pentru cele de gradul II, prin analitice
(vezi figura nr. 2.1).

Fig. 2.1. Dezvoltarea conturilor pentru reflectarea tipului de activitate

Teme de verificare
TV 2.3. Planul de conturi
1. Cum refectă persoanele juridice fără scop lucrativ tipul activității desfășurate prin conturile utilizate?
Răspuns:

2.4. Răspunsuri la temele de verificare

TV 2.1. Consideraţii generale privind organizarea şi conducerea contabilităţii persoanelor
juridice fără scop lucrativ
1. Persoanele juridice fără scop lucrativ pot organiza şi conduce fie contabilitate în partidă simplă,
fie contabilitate în partidă dublă.
2. Registrele de contabilitate obligatorii pentru persoanele juridice fără scop patrimonial sunt:
Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea mare.

TV 2.2. Reguli de evaluare contabilă aplicate persoanelor juridice fără scop lucrativ
1. Momentele evaluării contabile sunt: la intrarea în entitate, la inventariere, la închiderea
exercițiului și la data ieșirii din unitate sau la darea în consum.

TV 2.3. Planul de conturi

1. Persoanele juridice fără scop lucrativ evidențiază distinct activităţile fără scop patrimonial,
inclusiv activităţile cu destinaţie specială, potrivit legii, şi activităţile economice desfășurate.
Pentru conturi sintetice de gradul I, tipul activității este sugerat de dezvoltarea pe conturi
sintetice de gradul II iar pentru cele de gradul II, prin analitice.

34
 UNITATEA DE STUDIU 3. Contabilitatea capitalului propriu la
persoanele juridice fără scop lucrativ

Obiectivele unităţii de studiu 3 36

3.1. Contabilitatea aporturilor de capital 36
3.2. Contabilitatea rezervelor din reevaluare şi a rezervelor 37
3.2.1. Contabilitatea rezervelor din reevaluare 37
3.2.2. Contabilitatea rezervelor 40
3.3. Contabilitatea rezultatului reportat şi a rezultatului exerciţiului unei organizaţii non-profit
42
3.4. Contabilitatea fondurilor privind activităţile fără scop patrimonial 45
3.5. Răspunsuri la temele de verificare 48

Obiectivele unităţii de studiu 3

La terminarea acestei unități de studiu cursanții vor fi capabili să:
• își însuşească noţiunea de capital propriu;
• asimileze modalităţile de formare şi de modificare ale aporturilor la capital;
• definească şi să caracterizeze contabil aporturile la patrimoniul social;
• cunoască conceptele şi să aplice în practică operaţiunile privind rezervele din
reevaluare şi rezervele;
• definească şi să caracterizeze contabil rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului;
• caracterizeze contabil fondurile privind activităţile fără scop patrimonial.
Timp de studiu: 4 ore

Capitalul indică sursa de provenienţă a mijloacelor economice care dau conţinut activului
bilanţier, contribuind, împreună cu munca și natura, la realizarea de noi bunuri/servicii. Cea mai
folosită clasificare contabilă a capitalului este în: capital propriu și străin (sau datorii). În această
unitate de studiu, ne vom ocupa de capitalurile proprii. Acestea sunt adesea analizate alături de
datoriile pe termen lung (deoarece ambele arată provenienţa unor elemente, de regulă, active, care
rămân în entitate cel puţin un an de zile), cele două structuri bilanțiere fiind cunoscute sub
denumirea de capital permanent. La persoanele juridice fără scop lucrativ, se asimilează acestora
provizioanele şi subvenţiile pentru investiţii.
Capitalurile proprii reprezintă totalitatea surselor de finanţare stabile, rămase la dispoziţia
persoanelor juridice fără scop patrimonial, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii
cuprind: aporturile de capital, rezervele, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului. Evidenţa
capitalurilor proprii se face cu ajutorul conturilor din clasa 1 „Conturi de capitaluri”, grupa 10
„Capital şi rezerve”, grupa 11 „Fonduri privind activităţile fără scop patrimonial şi rezultatul
reportat” şi grupa 12 „Rezultatul exerciţiului financiar”.

36
 3.1. Contabilitatea aporturilor de capital
Aporturile de capital reprezintă contribuţiile în natură şi/sau în numerar ale membrilor
pentru constituirea patrimoniului social al persoanei juridice fără scop patrimonial. Acestea se
evidenţiază pe baza actelor de constituire ale persoanei juridice fără scop lucrativ şi a
documentelor justificative privind vărsămintele de capital, cu ajutorul contului de pasiv 101
„Capital”". Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa aporturilor în natură şi/sau în numerar pentru
constituirea patrimoniului social al persoanei juridice fără scop patrimonial, precum şi majorării
sau reducerii aporturilor, potrivit legii. Contabilitatea analitică a aporturilor la patrimoniul social
al persoanei juridice fără scop lucrativ se ţine pe feluri de aporturi.
Contul 101 „Capital” se creditează cu:
- cu rezervele destinate majorării patrimoniului social (contul 106);
% = 101 10.000
1063 3.000
1068 7.000
- cu excedentele/profiturile realizate în exerciţiile financiare precedente utilizate ca surse de
majorare a capitalului, cu excepţia rezultatului activităţilor cu destinaţie specială (contul 1171.01,
respectiv 1172);
% = 101 10.000
1171.01 7.000
1172 3.000
- cu valoarea imobilizărilor necorporale primite drept aport (cont 205 şi 208);
% = 101 10.000
2051 5.000
2082 5.000
- cu valoarea imobilizărilor corporale reprezentând terenuri şi amenajări de terenuri,
construcţii, instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii, mobilier, aparatură
birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale primite
aport (contul 211, 212, 213, respectiv 214);
% = 101 120.000
2111.01 17.000
2112.01 23.000
2121.01 50.000
2131.01 20.000
2141.02 10.000
- cu valoarea imobilizărilor corporale, respectiv necorporale, în curs aportate (contul 231,
respectiv 233);
% = 101 40.000
2311 17.000
2332 23.000

- cu valoarea stocurilor reprezentând materii prime, materiale consumabile şi materiale de

natura obiectelor de inventar, animale și păsări, mărfuri, respectiv ambalaje aportate (cont 301,
302, 303, 361, 371, 381);
% = 101 4.500
302 2.000
303 1.000
371 1.500
- cu sumele primite ca aport prin virament (contul 512) sau în numerar (contul 531).
% = 101 100.000
5121 80.000
5311 20.000
Contul 101 „Capital” se debitează:

37
 - cu deficitele/pierderile realizate în exerciţiile financiare precedente, în cazul în care nu pot
fi acoperite pe altă cale prevăzută de lege, cu excepţia rezultatului din activităţile cu destinaţie
specială (contul 1171.01, respectiv 1172);
101 = % 20.000
1171.01 10.000
1172 10.000
- cu sumele virate, potrivit legii, la încetarea activităţii (contul 512).
101 = 5121 5.000
Soldul creditor al contului 101 „Capital” reprezintă valoarea aporturilor de capital la
patrimoniul social al persoanei juridice fără scop lucrativ.
Teme de verificare
TV 3.1. Contabilitatea aporturilor de capital
1. Pentru ce se utilizează contul 101 „Capital”?
Răspuns:

3.2. Contabilitatea rezervelor din reevaluare şi a rezervelor

La persoanele juridice fără scop lucrativ, rezervele sunt formate din rezervele din
reevaluare şi rezervele legale, statutare, rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din
reevaluare și alte rezerve.

3.2.1. Contabilitatea rezervelor din reevaluare

Imobilizările corporale pot fi supuse reevaluării care se efectuează potrivit reglementărilor
legale, caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată şi nu la costul lor istoric.
Reevaluarea acestora se face (cu excepţiile prevăzute de reglementările legale) la valoarea justă.
Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizaţi.
Elementele dintr-o clasă de imobilizări corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita
reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o
combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite.
Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se
tratează ca o creştere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii (creditul contului
105 „Rezerve din reevaluare”), dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o
cheltuială aferentă acelui activ sau ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea
recunoscută anterior la acel activ.
Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, atunci aceasta se
tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, dacă în rezerva din reevaluare nu este
înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din
reevaluare din cadrul capitalurilor proprii (creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare”), cu
minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă
neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.
Contabilitatea analitică se ţine pe feluri de rezerve din reevaluarea elementelor de activ,
distinct pentru activităţile fără scop patrimonial şi activităţile economice. Rezerva din reevaluare
trebuie prezentată în bilanţ la un subpost separat în cadrul postului de capitaluri proprii şi poate fi
utilizată numai în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare, adică nu se poate folosi
pentru acoperirea pierderilor sau majorarea capitalului, decât după realizarea sa.
La reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este
tratată în unul din modurile prezentate în figura nr. 3.1.

38
 Fig. 3.1. Tratamentul contabil al imobilizărilor amortizabile la reevaluare

Cu ajutorul contului de pasiv 105 „Rezerve din reevaluare” se ţine evidenţa diferenţelor din
reevaluarea imobilizărilor corporale privind activităţile fără scop patrimonial, a rezervelor din
reevaluarea imobilizărilor corporale privind activităţile economice şi a altor reevaluări efectuate
potrivit legii. Contabilitatea rezervelor din reevaluare se ţine distinct pe conturile sintetice de
gradul II, potrivit planului de conturi.
Contul 105 „Rezerve din reevaluare” se creditează cu creşterea de valoare rezultată din
reevaluarea terenurilor şi amenajărilor de terenuri, construcţiilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor
de transport, animalelor, plantaţiilor, mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie
a valorilor umane şi materiale şi a alte active corporale (conturile 211, 212, 213, respectiv 214)
2111.01 = 1050.01 2.000
2121.02 = 1052.02 7.500
2133.01 = 1055.01 850
2141.02 = 1057.02 500

şi se debitează prin creditul conturilor:

- cu rezerva din reevaluarea imobilizărilor corporale, trecută la rezerve atunci când activul
reevaluat este scos din evidenţă în urma cedării sau casării (contul 1065); exemplificăm cazul
vânzării unui teren reevaluat
461 = % 119.000
738 100.000
4427 19.000
6583 = 2111.01 80.000
1050.01 = 1065 1.000
- cu descreşterea de valoare rezultată din reevaluarea terenurilor şi amenajărilor de terenuri,
construcţiilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor, plantaţiilor, mobilierului,
aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a alte active
corporale (contul 211, 212, 213, respectiv 214)
1050.01 = 2111.01 2.000
1052.02 = 2121.02 7.500
1055.01 = 2133.01 850
1057.02 = 2141.02 500
Soldul creditor al contului reprezintă rezerva din reevaluarea imobilizărilor corporale.

39
 3.2.2. Contabilitatea rezervelor
În structura capitalurilor proprii ale persoanelor juridice fără scop lucrativ sunt cuprinse şi
rezervele. Acestea se constituie în mod obligatoriu sau facultativ în vederea:
 acoperirii deficitelor/pierderilor realizate în exerciţiile financiare precedente
(exclusiv deficitul din activităţile cu destinaţie specială);
 majorării patrimoniului social sau
 în alte scopuri.
Sursele de constituire ale rezervelor sunt:
o rezultatul curent sau reportat realizat de persoana juridică din activităţile fără scop lucrativ
şi din cele economice. Din excedentul activităţilor cu destinaţie specială nu se constituie
rezerve. Acest excedent se reportează în anul următor;
o surplusul realizat din rezerve din reevaluare;
o diferenţa dintre valoarea titlurilor dobândite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor care
fac obiectul participării în natură la capitalul social al unei societăţi comerciale nou
înfiinţate
Contabilitatea rezervelor se ţine pe categorii de rezerve, după cum reiese din figura nr. 3.2.

Fig. 3.2. Rezervele persoanelor juridice fără scop lucrativ

Rezervele legale se constituie (potrivit legii) anual din excedentul/profitul obţinut de

persoana juridică fără scop patrimonial, în cotele şi limitele prevăzute de lege (cel puţin 5% din
excedentul realizat din activităţile fără scop lucrativ şi din cele economice la sfârşitul exerciţiului
financiar, până când fondul de rezervă ajunge la o mărime ce reprezintă 20% din valoarea
aportului la patrimoniul social existent al persoanei juridice fără scop lucrativ). Scopul principal
al constituirii rezervelor legale îl reprezintă protejarea patrimoniului social în situaţia încheierii
cu deficit/pierdere a exerciţiilor financiare. Persoana juridică fără scop patrimonial poate proceda
la creşterea aporturilor la patrimoniul social prin utilizarea fondului de rezervă, atunci când acesta
depăşeşte limita maximă prevăzută de lege.
Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din rezultatul net al exerciţiului
conform prevederilor din statut. Aceste rezerve se utilizează pentru acoperirea
deficitelor/pierderilor sau pentru creşterea patrimoniului social.
Alte rezerve, neprevăzute de lege sau de statut, pot fi constituite facultativ pe seama
rezultatului net al exerciţiului pentru: acoperirea pierderilor/deficitelor contabile, pentru
majorarea patrimoniului social sau pentru alte scopuri, potrivit hotărârii adunării generale, cu
respectarea prevederilor legale.

40
 Evidenţa rezervelor constituite se ţine distinct pe conturile sintetice de gradul II ale contului
de pasiv 106 „Rezerve”, respectiv 1061 „Rezerve legale”, 1063 „Rezerve statutare sau
contractuale”, 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare” şi 1068
„Alte rezerve”.
Conturile 106 „Rezerve” se creditează:
- cu surplusul din reevaluarea imobilizărilor corporale, trecută la rezerve, atunci acest
surplus reprezintă câştig realizat, respectiv la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a
constituit rezerva din reevaluare sau pe măsura folosirii activului (este valabil numai pentru
contul 1065) (contul 105);
1050.02 = 1065 1.000
- cu excedentele realizate în exerciţiile financiare precedente (exclusiv activităţile cu
destinaţie specială) repartizate la alte rezerve şi eventual la rezerve statutare sau contractuale
(contul 1171.01, respectiv 1172);
% = 1063/1068 5.000
1171.01 3.000
1172 2.000
- la închiderea exerciţiului financiar, cu excedentele/profiturile realizate în exerciţiul
financiar curent (exclusiv activităţile cu destinaţie specială) repartizate la rezerve legale şi
rezerve statutare sau contractuale (contul 1291.01, respectiv 1292);
% = 1061/1063 5.000
1291.01 3.000
1292 2.000
- cu diferenţa dintre valoarea titlurilor dobândite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor
necorporale sau corporale date drept aport la alte unităţi (corespondenţă valabilă numai pentru
contul 1068) (contul 261, 263, respectiv 265).
% = %
261/263/265 2131.01 45.000 80.000
2813.01 1068 40.000 5.000
Includerea în alte rezerve a diferenţei dintre valoarea de aport a unui echipament
tehnologic pentru activităţi fără scop patrimonial (45.000) şi valoarea netă contabilă a
acestui echipament (40.000), care face obiectul participării în natură la capitalul social
al unei societăţi comerciale nou înfiinţate

Contul 106 „Rezerve” se debitează:

- cu rezervele destinate majorării patrimoniului social (pentru contul 1061 este valabilă
corespondenţa numai dacă depăşeşte maximul prevăzut de lege) (contul 101);
% = 101 5.000
1063 3.000
1068 2.000
- cu rezervele utilizate pentru acoperirea deficitelor/pierderilor obţinute în exerciţiile
financiare precedente (contul 1171.01, respectiv 1172);
1063/1068 = % 5.000
1171.01 3.000
117 2.000
- cu diferenţa dintre valoarea titlurilor primite ca urmare a participării în natură la capitalul
altor entităţi şi valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporale sau corporale care au făcut
obiectul participaţiei, transferate la venituri cu ocazia cedării participaţiilor respective
(corespondenţă valabilă numai pentru contul 1068) (contul 7399 – pentru imobilizările care au
fost folosite în activităţi fără scop patrimonial, respectiv 7641 - pentru imobilizările care au fost
folosite în activităţi economice).
461 = 7399 90.000
6641 = 261/263/265 80.000
1068 = 7399 5.000

41
 Soldul creditor acestui contul reprezintă rezervele existente.

Teme de verificare
TV 3.2. Contabilitatea rezervelor din reevaluare şi a rezervelor
1. Cum este tratată, din punct de vedere contabil, creşterea de valoare în urma reevaluării?
2. Care este sursa principală de constituire a rezervelor?
Răspuns:

3.3. Contabilitatea rezultatului reportat şi a rezultatului

exerciţiului unei organizaţii non-profit
Contabilitatea rezultatului reportat, rezultatului exerciţiului şi a repartizării rezultatului
exerciţiului se ţine distinct pentru activităţile fără scop patrimonial, activităţile cu destinaţie
specială şi activităţile economice, după caz.
Rezultatul exerciţiului unei persoane juridice fără scop lucrativ se stabileşte anual pe feluri
de activităţi şi apare sub forma:
o excedentului la activităţile fără scop patrimonial şi la cele cu destinaţie specială;
o profitului la activităţile economice ori
o deficitului la activităţile fără scop patrimonial şi la cele cu destinaţie specială;
o pierderii la activităţile economice.
Repartizarea excedentului activităţilor fără scop lucrativ şi a profitului privind activităţile
economice realizat în exerciţiul financiar curent pe destinaţiile prevăzute de reglementările legale
în vigoare sau acoperirea deficitului/pierderii exerciţiului financiar încheiat se supun aprobării
adunării generale. Excedentul privind activităţile cu destinaţie specială nu se repartizează.
Când excedentul/profitul realizat în exerciţiul financiar curent nu se repartizează pe
destinaţiile sale sau când deficitul/pierderea nu se acoperă din punct de vedere financiar,
rezultatul exerciţiului financiar încheiat rămâne în aşteptare. Acesta se va considera reportat
pentru o perioadă ulterioară, când tot adunarea generală va decide destinaţia
excedentului/profitului lăsat în aşteptare (parţial sau total) ori acoperirea deficitelor/pierderilor
amânate, total sau parţial.
Excedentul/profitul obţinut în exerciţiile financiare precedente este destinat:
 majorării patrimoniului social şi
 formării rezervelor.
Deficitele/pierderile realizate în anii precedenţi de persoana juridică fără scop lucrativ se
acoperă din:
 excedentul/profitul exerciţiului financiar curent;
 rezerve şi
 diminuarea patrimoniului social.
Rezultatul sau partea din rezultatul exerciţiului financiar precedent a cărui repartizare a fost
amânată de adunarea generală se contabilizează cu ajutorul contului 117 „Rezultatul reportat”,
care se dezvoltă în trei conturi sintetice de gradul II (1171 „Rezultatul reportat reprezentând
excedentul nerepartizat sau deficitul neacoperit privind activităţile fără scop patrimonial”, 1172
„Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită privind
activităţile economice” şi 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile”),
întrucât contabilitatea rezultatelor reportate se ţine distinct pentru activităţile fără scop lucrativ şi
activităţile economice. Contabilitatea analitică a rezultatelor reportate ale activităţilor fără scop

42
patrimonial se ţine separat pentru activităţile fără scop patrimonial şi activităţile cu destinaţie
specială.
Efectul închiderii conturilor de cheltuieli şi de venituri ale aceleiaşi perioade îl constituie
obţinerea rezultatului exerciţiului financiar. Acesta se stabileşte la sfârşitul perioadei de
gestiune şi apare sub forma:
 excedentului/profitului, dacă veniturile perioadei de gestiune sunt mai mari decât
cheltuielile aceleiaşi perioade, sau
 deficitului/pierderii, când cheltuielile perioadei de gestiune depăşesc veniturile
aceleiaşi perioade.
Excedentul/profitul realizat în cursul exerciţiului financiar se poate repartiza pentru:
 constituirea rezervelor (legale, în cotele şi în limitele prevăzute de lege, statutare şi
alte rezerve);
 acoperirea deficitelor/pierderilor realizate în exerciţiile financiare precedente,
 alte scopuri, după cum hotărăsc adunările generale.
Deficitele/pierderile realizate de către o persoană juridică fără scop lucrativ pot fi acoperite:
 din rezervele constituite anterior;
 se pot lăsa în aşteptare, în condiţiile când nu există riscul încetării activităţii, pentru
a fi acoperite din rezultatele favorabile ale anilor următori;
 prin diminuarea patrimoniului social.
Organizaţiile non-profit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la
plata impozitului pe profit pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul
echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale
scutite de la plata impozitului pe profit. Aceste organizaţii datorează impozit pe profit pentru
partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele neimpozabile. Impozitul
pe profit se calculează prin aplicarea cotei de impozit (16%) asupra profitului impozabil, care se
calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul
realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se
adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte
elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare
Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra diferenţei dintre
totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, şi totalul cheltuielilor, din care se
scad cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile,
înregistrate în contabilitate, până ce aceasta va atinge a cincea parte din patrimoniu social.
Rezervele astfel constituite se completează sau se diminuează în funcţie de nivelul profitului
contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel
constituite se efectuează şi în funcţie de nivelul patrimoniului social. În situaţia în care, ca urmare
efectuării unor operaţiuni de reorganizare, rezerva legală a persoanei juridice beneficiare
depăşeşte a cincea parte din patrimoniul social, diminuarea sa, la nivelul prevăzut de lege, nu este
obligatorie. În cazul în care această rezervă este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este
distribuită sub orice formă, rezerva reconstituită ulterior acestei utilizări în aceeaşi limită nu mai
este deductibilă la calculul profitului impozabil. Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi
rezerve reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului sau pentru
acoperirea pierderilor.
Cu ajutorul contului 121 „Excedent/profit sau deficit/pierdere” se ţine evidenţa
excedentului/profitului sau a deficitului/pierderii realizat(e) în cursul exerciţiului financiar şi se
dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II (1211 „Excedent sau deficit privind activităţile fără
scop patrimonial” şi 1212 „Profit sau pierdere privind activităţile economice”). Contabilitatea
analitică a rezultatelor activităţilor fără scop patrimonial se ţine separat pentru activităţile fără
scop patrimonial şi activităţile cu destinaţie specială.

43
 Evidenţa repartizării excedentelor/profiturilor realizate în exerciţiul financiar curent se ţine
cu ajutorul contului de activ 129 „Repartizarea excedentului/profitului”, distinct pentru
activităţile fără scop patrimonial (exclusiv activităţile cu destinaţie specială) şi activităţile
economice. Contabilitatea se ţine distinct pe conturile sintetice de gradul II (1291 „Repartizarea
excedentului privind activităţile fără scop patrimonial” şi 1292 „Repartizarea profitului privind
activităţile economice”).
Pașii de urmat în stabilirea si utilizarea rezultatului sunt redați în cele ce urmează.
A) Rezultatul activităţilor cu destinaţie specială
La 31 decembrie N, se închid conturile de venituri şi cheltuieli din activități cu destinație
specială.
79x = 1211.02 10.000
1211.02 = 6xx 8.000
Excedentul nu se repartizează. În ianuarie N+1, acesta se reportează:
1211.02 = 1171.02 2.000
În cazul în care la 31 decembrie N se înregistrează deficit, în ianuarie N+1, acesta se
reportează:
1171.02 = 1211.02 2.000

B) Rezultatul activităţilor fără scop patrimonial

La 31 decembrie N, se închid conturile de venituri şi cheltuieli din activități fără scop
patrimonial.
73x = 1211.01 20.000
1211.01 = 6xx 12.000
B1) Pentru excedent, se repartizează la rezerve legale, statutare și fonduri privind activitățile
fără scop patrimonial, la 31 decembrie N.
1291.01 = % 7.000
1061 1.000
1063 1.000
113 2.500
114 1.500
116 1.000
La începutul lui ianuarie N+1, se închide contul de rezultat.
1211.01 = % 8.000
1291.01 7.000
1171.01 1.000
Se aprobă repartizarea excedentului reportat, de către Adunarea Generală, la întrunirea
acesteia, în martie-mai N+1.
1171.01 = % 1.000
1068 250
116 250
101 500
B2) Dacă se obţine deficit, la 31 decembrie N nu se face nicio înregistrare legată de acesta.
La începutul exerciţiului următor, se închide contul de rezultat.
1171.01 = 1211.01 8.000
Se aprobă acoperirea deficitului, de către Adunarea Generală, în martie-mai N+1.
% = 1171.01 8.000
1063 2.000
1065 2.000
1068 2.000
101 2.000

C) Rezultatul activităţilor economice

La 31 decembrie N, se închid conturile de venituri şi cheltuieli din activități fără scop
patrimonial.

44
 73x = 1212 20.000
1212 = 6xx 12.000
C1) Profitul obținut se repartizează la rezerve legale și statutare la 31 decembrie N.
1292 = % 7.000
1061 5.000
1063 2.000
La începutul lui ianuarie N+1, se închide contul de rezultat.
1212 = % 8.000
1292 7.000
1172 1.000
Se aprobă repartizarea profitului reportat, de către Adunarea Generală, la întrunirea
acesteia, în martie-mai N+1.
1172 = % 1.000
1068 250
101 750
C2) Dacă se obţine pierdere, la 31 decembrie N nu se face nicio înregistrare. La începutul
exerciţiului următor, se închide contul de rezultat.
1172 = 1212 8.000
Aprobarea acoperirii pierderii:
Se aprobă acoperirea deficitului, de către Adunarea Generală, în martie-mai N+1.
% = 1172 8.000
1063 2.000
1065 2.000
1068 2.000
101 2.000

Teme de verificare
TV 3.3. Contabilitatea rezultatului reportat şi a rezultatului exerciţiului unei organizaţii
non-profit
1. Când se stabileşte rezultatul exerciţiului?
2. Ce formă poate lua rezultatul exerciţiului?
Răspuns:

3.4. Contabilitatea fondurilor privind activităţile fără scop

patrimonial
La persoanele juridice fără scop lucrativ apar anumite fonduri specifice numai activităţilor
fără scop patrimonial.
La Casele de Ajutor Reciproc (C.A.R.) apar drept fonduri specifice:
- fondul social al membrilor C.A.R. şi
- fondul pentru ajutor în caz de deces al membrilor C.A.R.
La asociaţiile de proprietari se constituie fondul de rulment. Pot exista și alte fonduri
necesare persoanelor juridice fără scop lucrativ.
Cu ajutorul contului de pasiv 113 „Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc
(CAR)” se ţine evidenţa fondului social al membrilor caselor de ajutor reciproc (CAR), constituit
în conformitate cu prevederile legale. Contabilitatea analitică se ţine pe fiecare membru C.A.R.
Acest cont se creditează:
- cu excedentul realizat în exerciţiul financiar curent de casele de ajutor reciproc (C.A.R),
repartizat la fondul social al membrilor acestora, conform prevederilor legale (contul 1291.01).
1291.01 = 113 8.000

45
 - cu sumele încasate în contul de disponibil/în numerar, reprezentând depuneri ale
membrilor caselor de ajutor reciproc (C.A.R.) la fondul social al membrilor caselor de ajutor
reciproc (C.A.R.) (contul 512, contul 531).
% = 113 8.000
5121 4.000
5311 4.000
- cu dobânzile calculate lunar la fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc
(C.A.R.), conform prevederilor legale (contul 666).
666 = 113 500

Contul 113 se debitează:

- cu sumele reprezentând împrumuturi restituite de membrii caselor de ajutor reciproc
(C.A.R.) prin compensarea cu fondul social al acestora (contul 2675);
113 = 2675 80.000
- cu sumele reprezentând dobânzile suportate de membrii caselor de ajutor reciproc
(C.A.R.) la împrumuturile restituite prin compensarea cu fondul social al acestora (contul 2676);
113 = 2676 10.000
- cu sumele reprezentând fondul social neridicat de membrii caselor de ajutor reciproc
(CAR), retraşi (contul 462).
113 = 462 8.000
- cu sumele virate la alte case de ajutor reciproc (C.A.R.), reprezentând fondul social al
membrilor transferaţi (contul 512).
113 = 5121 7.000
- cu sumele plătite reprezentând restituirea fondului social al membrilor caselor de ajutor
reciproc (CAR) (contul 531).
113 = 5311 15.000
Soldul creditor al contului reprezintă fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc
(CAR), existent.
Cu ajutorul contului de pasiv 114 „Fondul pentru ajutor în caz de deces al membrilor
Caselor de Ajutor Reciproc (C.A.R.)” se ţine evidenţa fondului pentru ajutor în caz de deces al
membrilor caselor de ajutor reciproc (C.A.R.), constituit în conformitate cu prevederile legale.
Acest cont se creditează:
- cu sumele destinate constituirii fondului pentru ajutor în caz de deces al membrilor caselor
de ajutor reciproc (C.A.R.) din excedentul realizat în exerciţiul financiar curent, în conformitate
cu prevederile legale (contul 1291.01).
1291.01 = 114 2.000
- cu sumele încasate de la terţi sau comunicate de terţi pe bază de documente neapărute încă
în extrasele de cont, reprezentând depuneri la fondul pentru ajutor în caz de deces al membrilor
caselor de ajutor reciproc (C.A.R.) (contul 512).
5121/5125 = 114 3.000
- cu sumele încasate în numerar, reprezentând depuneri la fondul pentru ajutor în caz de
deces al membrilor caselor de ajutor reciproc (C.A.R.) (contul 531).
5311 = 114 15.000

Contul 114 se debitează:

-cu sumele reprezentând ajutor în caz de deces, neridicate de urmaşii legali ai membrilor
caselor de ajutor reciproc (C.A.R.) (contul 462).
114 = 462 15.000
-cu sumele plătite prin virament, respectiv în numerar, urmaşilor legali ai membrilor caselor
de ajutor reciproc (C.A.R.), reprezentând ajutor în caz de deces al membrilor caselor de ajutor
reciproc (C.A.R.) (contul 512 sau 531).
114 = % 15.000

46
 5121 7.000
5311 8.000
Soldul creditor al contului reprezintă fondul pentru ajutor în caz de deces al membrilor
caselor de ajutor reciproc (C.A.R.), neutilizat.
Cu ajutorul contului de pasiv 115 „Fondul de rulment al membrilor asociaţiilor de
proprietari” se ţine evidenţa fondului de rulment al membrilor asociaţiilor de proprietari,
constituit în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Contabilitatea analitică se ţine pe
fiecare membru al asociaţiei de proprietari.
Acest cont se creditează cu sumele încasate de la terţi sau comunicate de terţi pe bază de
documente neapărute încă în extrasele de cont, reprezentând depuneri la fondul de rulment al
membrilor asociaţiilor de proprietari (contul 512), respectiv cu sumele încasate în numerar,
reprezentând depuneri la fondul de rulment al membrilor asociaţiilor de proprietari (contul 531).
% = 115 15.000
5121 10.000
5311 5.000

Contul 115 se debitează:

- cu valoarea debitelor membrilor asociaţiilor de proprietari, scăzute din evidenţă prin
compensarea cu fondul de rulment al acestora, în situaţia restituirii fondului de rulment în
conformitate cu prevederile legale (contul 461);
115 = 461 15.000
- cu sumele reprezentând fondul de rulment neridicat de membrii asociaţiei de proprietari,
în situaţia restituirii fondului de rulment în conformitate cu prevederile legale (contul 462);
114 = 462 5.000
- cu sumele plătite prin virament, respectiv în numerar, reprezentând restituirea fondului de
rulment al membrilor asociaţiilor de proprietari în conformitate cu prevederile legale (contul 512,
respectiv 531).
115 = % 15.000
5121 7.000
5311 8.000
Soldul creditor al contului reprezintă fondul de rulment al membrilor asociaţiilor de
proprietari, existent.
Cu ajutorul contului de pasiv 116 „Alte fonduri privind activităţile fără scop patrimonial”
se ţine evidenţa altor fonduri privind activităţile fără scop patrimonial (exclusiv activităţile cu
destinaţie specială), constituite în conformitate cu prevederile legale. Contabilitatea analitică se
ţine pe feluri de fonduri.
Contul 116 se creditează:
- cu excedentele realizate în exerciţiile financiare curent/precedente, repartizate pentru
constituirea altor fonduri privind activităţile fără scop patrimonial, în conformitate cu prevederile
legale (contul 1291.01 și 1171.01).
% = 116 15.000
1291.01 7.000
1171.01 8.000
- cu sumele datorate de membrii persoanei juridice fără scop patrimonial pentru constituirea
altor fonduri privind activităţile fără scop patrimonial, în conformitate cu prevederile legale
(contul 461).
461 = 116 7.500
- cu sumele încasate în contul de disponibil, respectiv în numerar, reprezentând contribuţii
ale membrilor persoanei juridice fără scop patrimonial pentru constituirea altor fonduri privind
activităţile fără scop patrimonial, în conformitate cu prevederile legale (contul 512, respectiv
531).
% = 116 15.000

47
 5121 10.000
5311 5.000

Acest cont se debitează:

- cu sumele neutilizate din alte fonduri privind activităţile fără scop patrimonial, de restituit,
respectiv restituite membrilor persoanei juridice fără scop patrimonial în conformitate cu
prevederile legale (contul 462, 513, respectiv 531).
116 = % 20.000
462 10.000
5121 5.000
5311 5.000
- la sfârşitul perioadei, cu soldul debitor al contului reprezentând cheltuieli cu pensiile şi
alte drepturi cuvenite pensionarilor, potrivit legii (contul 645).
116 = 645 7.500
- la sfârşitul perioadei cu totalul cheltuielilor efectuate în cursul perioadei ce se suportă din
alte fonduri privind activităţile fără scop patrimonial, în conformitate cu prevederile legale
(conturi de cheltuieli care au colectat această parte care va fi suportată din alte fonduri).
116 = 6xx 17.500
Soldul creditor al contului reprezintă fondurile neutilizate.

3.5. Răspunsuri la temele de verificare

TV 3.1. Contabilitatea aporturilor de capital
1. Contul 101 „Capital” ţine evidenţa aporturilor în natură şi/sau în numerar pentru constituirea
patrimoniului social al persoanei juridice fără scop patrimonial, precum şi majorării sau reducerii
aporturilor.

TV 3.2. Contabilitatea rezervelor din reevaluare şi a rezervelor

1. Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se
tratează ca o creştere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, dacă nu a existat o
descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ sau ca un venit care să
compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.
2. Sursa principală de constituire a rezervelor o formează rezultatul realizat de persoana juridică din
activităţile fără scop lucrativ şi din cele economice.

TV 3.3. Contabilitatea rezultatului reportat şi a rezultatului exerciţiului unei organizaţii non-

profit
1. Rezultatul exerciţiului unei persoane juridice fără scop lucrativ se stabileşte anual pe feluri de
activităţi.
2. Rezultatul exerciţiului apare sub forma excedentului la activităţile fără scop patrimonial şi la cele
cu destinaţie specială sau profitului la activităţile economice ori sub forma deficitului la activităţile fără
scop patrimonial şi la cele cu destinaţie specială sau pierderii la activităţile economice.

48
 UNITATEA DE STUDIU 4. Contabilitatea subvenţiilor şi a
datoriilor pe termen lung la persoanele juridice fără scop
lucrativ

Obiectivele unităţii de studiu 4 50

4.1. Contabilitatea subvenţiilor 50
4.2. Contabilitatea datoriilor pe termen lung 52
4.3. Răspunsuri la temele de verificare 55

Obiectivele unităţii de studiu 4

Tematica acestei unităţi de studiu îşi propune atingerea următoarelor obiective specifice:
• însușirea noțiunilor şi caracteristicilor contabile ale subvenţiilor;
• înțelegerea și cunoașterea noțiunilor teoretice şi tratamentelor contabile aferente
datoriilor pe termen lung, de tipul împrumuturilor obligatare şi creditelor bancare.
Timp de studiu: 3 ore

4.1. Contabilitatea subvenţiilor

În categoria subvenţiilor, ca sume ce pot fi primite de la guvern, agenţii guvernamentale şi
alte instituţii similare naţionale şi internaţionale, se cuprind:
 subvenţiile aferente veniturilor (subvenţiile, altele decât cele pentru active);
 subvenţiile aferente activelor.
Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii pentru acordarea cărora principala
condiţie este ca persoana juridică beneficiară să construiască sau să achiziţioneze active cu ciclu
lung de fabricaţie. Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, se
înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat.
În cadrul subvenţiilor se reflectă distinct:
- subvenţii guvernamentale;
- împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii;
- alte sume primite cu caracter de subvenţii.
Aceste tipuri de subvenţii sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul grupei 13 “Subvenţii
pentru investiţii”.
Subvenţiile se recunosc, pe o bază sistematică, drept venit pe perioadele corespunzătoare
cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează a le compensa (cu alte cuvinte, se transferă
la conturi din clasa a 7-a pe măsura amortizării imobilizării corporale subvenționate). Aceste
subvenţii nu trebuie creditate direct în conturile de capital şi rezerve. Restituirea unei subvenţii se
efectuează fie prin reducerea veniturilor amânate dacă există, fie, în lipsa acestora, pe seama
cheltuielilor. În măsura în care suma rambursată depăşeşte venitul amânat sau dacă nu există un
asemenea venit, surplusul, respectiv, valoarea integrală restituită se recunoaşte imediat ca o

50
cheltuială. Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea
soldului venitului amânat cu suma rambursabilă.
Evidenţa subvenţiilor guvernamentale pentru investiţii, a împrumuturilor nerambursabile cu
caracter de subvenţii pentru investiţii, a donaţiilor pentru investiţii, plusurilor la inventar de
natura imobilizărilor şi a altor sume primite pentru finanţarea investiţiilor se ţine cu ajutorul
conturilor de pasiv din grupa 13 „Subvenţii pentru investiţii” şi anume:
- 131 „Subvenţii guvernamentale pentru investiţii”’;
- 132 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii”;
- 133 „Donaţii pentru investiţii”;
- 134 „Plusuri la inventar de natura imobilizărilor”;
- 138 „Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii”.
Contabilitatea analitică se ţine pe feluri de subvenţii, iar în cadrul acestora, pe fiecare
unitate finanţatoare. Aceste conturi se creditează:
- cu valoarea imobilizărilor necorporale primite cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere (contul 203, 205, respectiv 208);
2051/2082 = 133/134 7.500
- cu valoarea imobilizărilor corporale primite cu titlu gratuit sau constatate plus la
inventariere (contul 211, 212, 213, respectiv 214);
2121.01/2133.01 = 133/134 87.500
- cu sumele de alocat de la buget, precum şi valoarea altor subvenţii pentru investiţii, de
primit (contul 445);
445 = 131/132/138 57.500

Aceste conturi se debitează:

- cu partea din subvenţia pentru investiţii de restituit (contul 462);
131/132/138 = 462 7.500
- cu partea din subvenţia pentru investiţii restituită (contul 512);
131/132/138 = 5121 7.500
- cu cota-parte a subvenţiilor pentru investiţii trecută la venituri, corespunzător amortizării
calculate (7584 - în cazul imobilizărilor folosite în activităţi economice, respectiv 7399 - în cazul
imobilizărilor folosite în activităţi fără scop patrimonial). Această înregistrare se face
concomitent cu cea a amortizării imobilizării subvenționate.
6811 = 2811.01/2811.02 5.500
131/132/133/134/138 = 7399/7584 5.500
Soldul creditor al conturilor reprezintă subvenţiile pentru investiţii neînregistrate la venituri
(venituri amânate).
Evidenţa decontărilor privind subvenţiile aferente activelor şi a celor aferente veniturilor,
distinct pe subvenţii guvernamentale, împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii şi alte
sume primate cu caracter de subvenţii se ţine cu ajutorul contului de activ 445 „Subvenţii”.
Contabilitatea analitică se ţine distinct pentru activităţile fără scop patrimonial, pe feluri de
subvenţii.
Contul 445 „Subvenţii” se debitează:
- cu sumele de alocat de la buget, precum şi valoarea altor subvenţii pentru investiţii, de
primit (contul 131, 132, respectiv 138);
445 = 131/132/138 75.500
– cu valoarea subvenţiilor pentru venituri, aferente perioadelor viitoare (contul 472);
445 = 131/132/138 75.500
– cu valoarea subvenţiilor pentru venituri de încasat, aferente perioadei (contul 736 –
pentru activităţile fără scop patrimonial, respectiv 741 – pentru activităţile economice);
445 = 736/741 75.500

51
 – cu valoarea subvenţiilor pentru venituri din străinătate şi pentru evenimente extraordinare
şi altele similare, aferente perioadei (contul 7392);
445 = 7392 15.500
- cu valoarea subvenţiilor de primit drept compensaţie pentru pierderile înregistrate, ca
urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare (contul 771).
445 = 771 25.500

Contul 445 „Subvenţii” se creditează cu valoarea subvenţiilor încasate (contul 512).

5121 = 445 45.000
Soldul debitor al contului reprezintă subvenţii de primit.

Teme de verificare
TV 4.1. Contabilitatea subvenţiilor
1. Cum se înregistrează cota-parte a subvenţiilor pentru investiţii trecută la venituri, corespunzător
amortizării calculate?
Răspuns:

4.2. Contabilitatea datoriilor pe termen lung

Datoriile pe termen lung reprezintă sume ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un
an. Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii,
folosindu-se conturi din grupa 16 „Împrumuturi și datorii asimilate”:
 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni şi prime de rambursare a acestora;
 credite bancare pe termen lung şi mediu;
 sumele datorate entităţilor afiliate şi entităţilor de care entitatea este legată de interese de
participare;
 alte împrumuturi şi datorii asimilate;
 dobânzile aferente acestora.
Obligaţiunile sunt titluri de valoare destinate atragerii de fonduri băneşti pe care emitenţii
(statul, colectivităţile locale, întreprinderile cu o reputaţie foarte bună, persoanele juridice fără
scop lucrativ) le folosesc pe termen mediu şi lung. Emisiunea lor generează datorii financiare
pentru emitent, numite împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, care caută surse de finanțare a
activității sale. Particularitatea acestei forme de împrumut constă în fracţionarea sa într-un număr
mare de părţi (obligaţiuni) cu valoare nominală egală , ceea ce permite atragerea fondurilor de la
mai mulţi creditori, nu de la o singură instituţie financiară 20.
Elementele caracteristice ale obligatiunilor sunt redate în figura nr. 4.1.
Evidenţa împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni se ţine cu ajutorul contului de pasiv
161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”. Contabilitatea analitică se ţine distinct pentru
activităţi fără scop patrimonial, pe feluri de împrumuturi. Pentru obligațiunile emise în valută este
necesară actualizarea periodică a datoriei, proces care generează diferențe de curs valutar:
 nefavorabile, reflectate la cheltuieli financiare (contul 665);
 favorabile de curs, înregistrate la venituri financiare (7394 – pentru sumele rezultate din
activităţi fără scop patrimonial, respectiv 765 - pentru sumele rezultate din activităţi economice).

20
Mironiuc M., Fundamentele ştiinţifice ale gestiunii financiar-contabile a întreprinderii, ediţia a 2-a, Ed.
Universităţii „Al.I. Cuza”, Iaşi, 2012, p. 78

52
 Evidenţa primelor de rambursare, reprezentând diferenţa dintre valoarea de emisiune şi
valoarea de rambursare a obligaţiunilor, se ţine cu ajutorul contului rectificativ de activ 169
„Prime privind rambursarea obligaţiunilor”. Așadar, contul utilizat pentru înregistrarea acesteia
este unul de activ şi funcţionează cu rol de rectificare a datoriei obligatare, ceea ce face ca în
bilanţ el să apară cu semnul minus, alături de împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni, la datorii
cu scadenţa mai mare sau mai mică de un an, după caz.

Fig. nr. 4.1 Caracteristici ale obligațiunilor

(sursa: Huian, M.C., Contabilitatea activelor și datoriilor financiare la societățile comerciale, Ed.
Universităţii „Al.I. Cuza”, Iaşi, 2013, p. 42

Emiterea obligațiunilor se înregistrează contabil în două etape:

1. subscrierea obligațiunilor, etapa în care investitorii se angajează să împrumute emitentul
prin cumpărarea obligațiunilor emise de acesta. Angajamentul subscriitorilor generează
o creanță pentru emitent. Este posibil, atunci când valoarea de emisiune a titlurilor este
mai mică decât cea de rambursare, să apară prime privind rambursarea obligațiunilor 21;
% = 161 150.000
461 145.000
169 5.000
2. încasarea împrumutului.
5121 = 461 145.000
Ulterior, pe durata împrumutului, entitatea înregistrează periodic dobânda și, dacă este
cazul, amortizarea primei.
666 = 1681 14.000
1681 = 5121 14.000
6868 = 169 1.000
Plata împrumutului obligatar se poate face:

21
Prima trebuie amortizată printr-o sumă rezonabilă în fiecare exerciţiu financiar, astfel încât să se amortizeze
complet, dar nu mai târziu de data de rambursare a datoriei. În reglementările contabile, metoda de amortizare a
primelor privind rambursarea obligaţiunilor nu este precizată, dar practica contabilă este să se utilizeze amortizarea
liniară.

53
  înainte de scadenţă printr-un procedeu numit răscumpărare, ceea ce duce la apariţia
de câştiguri sau pierderi din răscumpărare. Desigur, motivaţia unei asemenea
operaţiuni este dată de scăderea ratelor dobânzii pe piaţă atât de mult sub cea
contractuală plătită de firmă, încât ar fi mai profitabil să se achite vechiul împrumut
pentru/prin contractarea altuia în condiţii mai puţin costisitoare. În cazul
răscumpărării, se folosește contul de activ 505 „Obligațiuni emise și răscumpărate”
(505=5121/5311). Este necesară anularea ulterioară a acestor obligațiuni (161=505);
 la scadenţa prevăzută în contract.
Mijloacele efective de plată a datoriei obligatare sunt:
 disponibilităţi băneşti în numerar sau din conturile bancare;
 transferarea altor active, de regulă imobilizări corporale, ceea ce duce la apariţia unor
diferenţe între valoarea de rambursare şi valoarea contabilă netă a activelor, înregistrate la
venituri sau cheltuieli, după caz;
Creditele bancare pe termen mediu şi lung arată provenienţa sumelor primite de la o
instituţie de credit pe un termen mai mare de un an. Aceste sume sunt purtătoare de dobândă.
Evidenţa creditelor bancare pe termen mediu şi lung primite de la instituţii bancare sau alte
persoane juridice se ţine cu ajutorul contului de pasiv 162 „Credite bancare pe termen lung”,
distinct pe conturile sintetice de gradul II, potrivit planului de conturi. Contabilitatea analitică se
ţine distinct pentru activităţi fără scop patrimonial, pe obiective creditate. Acest cont se
creditează:
- cu suma creditelor pe termen lung primite (contul 512);
5121/5124 = 1621 100.000
- cu diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea creditelor în valută la
închiderea exerciţiului financiar (contul 665).
665 = 461 5.000
Contul 162 se debitează cu:
-suma creditelor pe termen lung rambursate (contul 512)
1624 = 5121/5124 100.000
-diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor în valută la
închiderea exerciţiului financiar, precum şi din decontarea datoriilor în valută (7394 – pentru
sumele folosite în activităţi fără scop patrimonial, respectiv 765 - pentru sumele folosite în
activităţi economice).
1621 = 7394/765 3.000
Soldul creditor al contului reprezintă creditele pe termen lung nerambursate.
Evidenţa datoriilor faţă de entităţile afiliate, respectiv entităţile de care unitatea este legată
prin interese de participare se ţine cu ajutorul contului 166 „Datorii ce privesc imobilizările
financiare”, distinct pe datorii faţă de entităţile afiliate (cont 1661) şi pe datorii faţă de entităţile
de care unitatea este legată prin interese de participare (cont 1663).
Reflectarea în contabilitate a altor împrumuturi şi datorii asimilate, cum sunt: depozite,
garanţii primite, concesiuni şi alte datorii asimilate se face cu ajutorul contului de pasiv 167 „Alte
împrumuturi şi datorii asimilate”. Contabilitatea analitică se ţine distinct pentru activităţile fără
scop patrimonial, pe feluri de împrumuturi şi datorii asimilate. Datoriile privind concesiunile şi
alte datorii similare se referă la bunurile preluate cu acest titlu de către unitatea primitoare,
potrivit contractelor încheiate.
Evidenţa dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni,
creditelor bancare pe termen lung, datoriilor ce privesc imobilizările financiare, precum şi celor
aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate se ţine cu ajutorul contului de pasiv 168 „Dobânzi
aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”, distinct pe conturile sintetice de gradul II şi
anume 1681 „Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni”, 1682 „Dobânzi
aferente creditelor bancare pe termen lung”, 1685 „Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile

54
afiliate”, 1686 „Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile la care compania este legată prin
interese de participare” şi 1687 „Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate”.
Contabilitatea analitică se ţine distinct pentru activităţile fără scop patrimonial, pe obiective
finanţate din împrumuturi şi datorii asimilate.
Teme de verificare
TV 4.2. Contabilitatea datoriilor pe termen lung
1. Ce cont ţine evidenţa dobânzilor aferente datoriilor pe termen lung?
Răspuns:

4.3. Răspunsuri la temele de verificare

TV 4.1. Contabilitatea subvenţiilor
1. Cota-parte a subvenţiilor pentru investiţii trecută la venituri, corespunzător amortizării calculate
se înregistrează:
131/133/134 = 7399 – în cazul imobilizărilor folosite în activităţi fără scop patrimonial; sau
131/133/134 = 7584 – în cazul imobilizărilor folosite în activităţi economice.

TV 4.2. Contabilitatea datoriilor pe termen lung

1. Contul care ţine evidenţa dobânzilor aferente capitalului străin este 168 „Dobânzi aferente
împrumuturilor şi datoriilor asimilate”.

55
 UNITATEA DE STUDIU 5 Delimitări conceptuale privind
activele imobilizate la persoanele juridice fără scop
patrimonial

Obiectivele unităţii de studiu 5 56

5.1. Evaluarea contabilă a elementelor de imobilizări 56
5.2. Clasificarea activelor imobilizate 58
5.3. Răspunsuri la temele de verificare 62

Obiectivele unităţii de studiu 5

La terminarea acestei unități de studiu cursanții vor fi capabili să:
• precizeze conţinutul noţiunii de active imobilizate;
• cunoască criteriile de recunoaştere şi modul de evaluare ale imobilizărilor;
• definească şi să caracterizeze contabil imobilizările necorporale;
• cunoască componentele imobilizărilor corporale;
• definească şi să caracterizeze contabil imobilizările financiare.
Timp de studiu: 2 ore

Activele utilizate de persoanele juridice fără scop patrimonial în activităţile lor economice,
non-profit şi în cele cu destinaţie specială se împart în imobilizări şi active circulante.
Activele destinate utilizării pe o bază continuă, în scopul desfăşurării activităţilor persoanei
juridice fără scop patrimonial, sunt cunoscute sub denumirea de imobilizări. Acestea sunt active
generatoare de beneficii şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an și nu se consumă la prima
utilizare. După natură, imobilizările se clasifică în următoarele categorii: imobilizări necorporale,
imobilizări corporale şi imobilizări financiare.

5.1. Evaluarea contabilă a elementelor de imobilizări

Conform OMEF 1969/2007, urmând regulile generale de evaluare, evaluarea elementelor
de a imobilizări se face în următoarele momente:
a) la data intrării în unitate, imobilizările se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la
valoarea de intrare, denumită valoare contabilă, care ia următoarele forme:
- cost de achiziţie (pentru imobilizări procurate cu titlu oneros);
- cost de producţie (pentru imobilizările produse în unitate);
- valoarea de aport (pentru imobilizările aportate la patrimoniul social);
- valoarea justă (în cazul imobilizărilor obţinute cu titlu gratuit).
b) la inventariere, imobilizările se evaluează la valoarea actuală a fiecărui element,
denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul
pieţei. În principiu, la inventariere se ţine cont de următoarele prevederi22:

22
***, OMFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, M. O. nr. 704/2009, art. 11-13

56
  inventarierea imobilizărilor necorporale se efectuează prin constatarea existenţei şi
apartenenţei acestora la entităţile deţinătoare, iar în cazul brevetelor, licenţelor,
mărcilor de fabrică şi al altor imobilizări necorporale este necesară dovedirea
existenţei acestora pe baza titlurilor de proprietate sau a altor documente juridice de
atestare a unor drepturi legale;
 inventarierea terenurilor se efectuează pe baza documentelor care atestă dreptul de
proprietate al acestora şi a altor documente, potrivit legii iar a cladirilor prin
identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate şi a dosarului tehnic al acestora.;
 construcţiile şi echipamentele speciale cum sunt: reţelele de energie electrică,
termică, gaze, apa, canal, telecomunicaţii, căile ferate şi altele similare se
inventariază potrivit regulilor stabilite de deţinătorii acestora;
 imobilizările corporale care în perioada inventarierii se afla în afara entităţii
(vapoare, locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc.), plecate în cursă de
lungă durată, iar precum și cele aflate la reparaţii în afara entităţii se inventariază
înaintea ieşirii lor temporare din gestiunea entităţii sau prin confirmare scrisă
primită de la entitatea unde acestea se găsesc, potrivit procedurilor proprii aprobate.
c) la încheierea exerciţiului financiar, imobilizările se evaluează şi se reflectă în situaţiile
financiare anuale la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele
inventarierii. În acest scop, valoarea de intrare sau (netă) contabilă 23 se compară cu valoarea
stabilită pe baza inventarierii, astfel:
- diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se
înregistrează în contabilitate, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare;
- diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi
valoarea contabilă netă se înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizări suplimentare, în
cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibilă sau se efectuează o ajustare
pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea este reversibilă, aceste
elemente menţinându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
La fiecare dată a bilanţului:
- imobilizările achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric trebuie raportate
utilizând cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei;
- imobilizările achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la valoarea justă trebuie
raportate utilizând cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective.
d) la data ieşirii din unitate, imobilizările se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea
lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate.
În legătură cu evaluarea imobilizărilor, trebuie amintite câteva particularități. De exemplu,
odată stabilită valoarea de intrare, prin includerea în aceasta a tuturor cheltuielilor necesare
aducerii imobilizării în stare de utilizare, se pune problema tratamentului contabil aplicat
cheltuielile ulterioare. Acestea trebuie recunoscute, de regulă, drept cheltuieli în perioada în
care au fost efectuate. Totuși, cheltuielile ulterioare vor majora costul activului imobilizat atunci
când este probabil că vor permite activului să genereze beneficii viitoare peste performanţa
prevăzută iniţial şi pot fi evaluate credibil. De exemplu, cheltuielile cu reparațiile obișnuite, de
tipul schimbării uleiului sau înlocuirii parbrizului, vor fi trecute pe conturile corespunzătoare din
clasa a 6-a. Dar, cheltuielile cu modernizările de tipul instalării unui echipament frigorific la un
camion, care îi modifică parametrii tehnici și functionali, generând performanțe suplimentare, se
includ în valoarea camionului.
A altă particularitate ține de scoaterea din evidenţă la cedare sau casare a unei imobilizări
care se face atunci când nici un beneficiu viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.

23
Valoarea contabilă netă este valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere
de valoare, cumulate. Aceasta este valoarea la care imobilizările necorporale și corporale se reflectă în bilanț.

57
Câştigurile, respectiv pierderile, care apar o dată cu încetarea utilizării sau ieşirea unui activ
necorporal sau corporal se determină ca diferenţă între veniturile generate de ieşirea activului şi
valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, şi trebuie
recunoscute ca venit, respectiv cheltuială, în contul rezultatului exerciţiului. Ieșirea din uz se
poate face și ca urmare a distrugerii totale sau parţiale a unor imobilizări corporale, caz în care
creanţele sau sumele compensatorii încasate de la terţi, legate de acestea, precum şi achiziţionarea
sau construcţia ulterioară de active noi sunt operaţiuni economice distincte şi trebuie înregistrate
ca atare pe baza documentelor justificative. Astfel, deprecierea activelor se evidenţiază la
momentul constatării acesteia, iar dreptul de a încasa compensaţiile se evidenţiază conform
contabilităţii de angajamente. Astfel de compensaţii pot fi înregistrate în următoarele situaţii,
conform OMEF 1969/2007:
- sume plătite de societăţile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizări
corporale, cauzată de exemplu, de dezastre naturale sau furt;
- indemnizaţii acordate, de guvern, în schimbul unor imobilizări corporale, de exemplu
terenuri care au fost expropriate.
Cea de-a 3-a particularitate ține de tratamentul alternativ aplicabil la evaluarea
imobilizărilor. În locul menținerii lor la costul istoric (valoarea de intrare), se poate recurge la
reevaluarea imobilizărilor corporale, caz în care sunt prezentate în bilanţ la valoarea reevaluată
şi nu la costul lor istoric. Reevaluarea acestora se face, cu excepţiile prevăzute de reglementările
legale, la valoarea justă, determinată pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori
autorizaţi. În acest caz, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului
de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei alte valori atribuite înainte acelui activ. Și
regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinată
în urma reevaluării.
Teme de verificare
TV 5.1. Evaluarea contabilă a elementelor de imobilizări
1. Care este tratamentul alternativ pentru evaluarea imobilizărilor?
Răspuns:

5.2 Clasificarea activelor imobilizate

După natura lor, activele imobilizate se împart în active necoporale, corporale și financiare.
A. Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fără suport material şi deţinut
pentru utilizare în activităţile desfăşurate de persoana juridică fără scop patrimonial sau pentru
scopuri administrative. Acesta trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va genera
beneficii pentru persoana juridică fără scop patrimonial şi costul activului poate fi evaluat în mod
credibil.
Conform OMFP 1802/2014, anumite imobilizări necorporale pot fi păstrate în sau pe un
obiect fizic, cum ar fi un compact-disc (în cazul unui software), documentaţie legală (în cazul
unei licenţe sau al unui brevet) sau peliculă. Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează
atât elemente corporale, cât şi necorporale ar trebui tratată ca imobilizare corporală sau ca
imobilizare necorporală, o entitate evaluează care element este mai semnificativ. De exemplu,
software-ul pentru un utilaj computerizat care nu poate opera fără acel software specific se
include în valoarea acelei imobilizări corporale. Acelaşi lucru este valabil şi pentru sistemul de
operare al unui computer. Atunci când software-ul nu este parte integrantă a hardware-ului
respectiv, software-ul este tratat ca imobilizare necorporală. Listele de clienţi nu se recunosc ca
imobilizări necorporale.
În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:

58
 - cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale şi alte drepturi şi active similare, cu
excepţia celor create intern de entitate;
- fondul comercial – numai pentru activităţile economice;
- alte imobilizări necorporale; şi
- imobilizările necorporale în curs.
Cu excepţia fondului comercial, toate categoriile de imobilizări necorporale se evidenţiază
în contabilitate, distinct pentru activităţile fără scop patrimonial şi activităţile economice.
Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea
persoanei juridice fără scop patrimonial (taxe şi alte cheltuieli de înscriere, cheltuieli privind
emisiunea şi vânzarea de obligaţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei, de publicitate şi alte
cheltuieli de această natură, legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii persoanei juridice fără
scop patrimonial). O persoană juridică fără scop patrimonial poate imobiliza cheltuielile de
constituire. În această situaţie, suma reflectată în contul de imobilizări necorporale trebuie
amortizată pe o perioadă de maximum 5 ani.
Cheltuielile de dezvoltare sunt gererate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor
cunoştinţe, în scopul realizării de produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, înaintea
stabilirii producţiei de serie sau utilizării. Exemple de activităţi de dezvoltare sunt:
a) proiectarea, construcţia şi testarea producţiei intermediare sau folosirea intermediară a
prototipurilor şi modelelor;
b) proiectarea uneltelor şi matriţelor care implică tehnologie nouă;
c) proiectarea, construcţia şi operarea unei uzine pilot care nu este fezabilă din punct de
vedere economic pentru producţia pe scară largă; şi
d) proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele,
procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite.
Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare se efectuează conform legislaţiei în vigoare şi
anume:
- cele privind activităţile fără scop patrimonial, pe o perioadă de cel mult 5 ani, cu
aprobarea administratorului entităţii;
- cele privind activităţile economice, pe perioada contractului sau pe durata de utilizare,
după caz.
În măsura în care cheltuielile de constituire şi de dezvoltare nu au fost amortizate complet,
este interzisă orice distribuire a excedentelor/profiturilor, dacă suma rezervelor disponibile pentru
distribuire şi a excedentelor/profiturilor reportate nu este cel puţin egală cu suma cheltuielilor
neamortizate, cu excepţia situaţiei în care legislaţia nu prevede altfel.
Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale şi alte drepturi şi active similare,
aportate, achiziţionate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de imobilizări
necorporale la valoarea de aport (justă) sau costul de achiziţie, după caz. Amortizarea acestora se
efectuează conform legislaţiei în vigoare. Fondul comercial apare de regulă la consolidare şi
reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea, la data tranzacţiei, a părţii din activele
nete achiziţionate de către o persoană juridică fără scop patrimonial pentru activităţile economice.
În cadrul altor imobilizări necorporale se înregistrează programele informatice create de
unitate sau achiziţionate de la terţi, pentru necesităţile proprii de utilizare, precum şi alte
imobilizări necorporale. Programele informatice se amortizează în funcţie de durata probabilă de
utilizare, care nu poate depăşi 5 ani, cu aprobarea administratorului entităţii. Totuşi, în cazul
programelor informatice achiziţionate împreună cu licenţele de utilizare, dacă se poate efectua o
separare între cele două active, acestea sunt contabilizate şi amortizate separat.

59
 Imobilizările necorporale în curs reprezintă imobilizările necorporale neterminate până la
sfârşitul perioadei, evaluate la costul de producţie, respectiv costul de achiziţie. Se asimilează
imobilizărilor în curs şi avansurilor acordate pentru imobilizările necorporale.
B. Un activ corporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va genera beneficii
pentru persoana juridică fără scop patrimonial şi costul activului poate fi evaluat în mod credibil.
Imobilizările corporale sunt active:
a) sunt deţinute de o persoană juridică fără scop patrimonial pentru a fi utilizate activităţile
desfăşurate de persoana juridică fără scop patrimonial sau pentru a fi folosite în scopuri
administrative; şi
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
În cadrul imobilizărilor corporale se includ:
- terenuri şi amenajări de terenuri;
- construcţii;
- instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;
- mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte
active corporale;
- imobilizări corporale în curs (investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în
antrepriză). Se asimilează imobilizărilor în curs şi avansurile acordate pentru imobilizările
corporale.
Toate categoriile de imobilizări corporale se evidenţiază în contabilitate, distinct pentru
activităţile fără scop patrimonial şi activităţile economice. O imobilizare corporală recunoscută
ca activ trebuie evaluată iniţial la costul său determinat potrivit regulilor de evaluare, în funcţie de
modalitatea de intrare în unitate. În bilanţ, o imobilizare corporală trebuie prezentată la cost
minus ajustările cumulate de valoare.
Imobilizările care au o durată de viață determinabilă se supun mecanismului amortizării, ca
procedeu de recuperare a costului inițial prin trecerea sa periodică pe cheltuieli. Pentru amortizare
este nevoie să se cunoască valoarea amortizabilă, durata de viață utilă și metoda de amortizare.
Valoarea amortizabilă a unei imobilizări corporale este egală cu valoarea sa contabilă şi
trebuie înregistrată în mod sistematic pe parcursul duratei de viaţă utilă a activului. Durata de
viaţă utilă reprezentă:
a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate;
sau
b) numărul unităţilor produse sau al unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute
de entitate prin folosirea activului respectiv.
Regimurile de amortizare aplicabile sunt:
(a) amortizarea liniară, care constă în repartizarea uniformă a valorii de intrare a
imobilizărilor corporale pe toată durata de viaţă utilă stabilită a acestora – acest regim este
obligatoriu pentru toate imobilizările corporale folosite în activităţi fără scop patrimonial;
(b) amortizarea degresivă, care presupune multiplicarea cotelor de amortizare lineară cu
coeficienţii prevăzuţi de lege;
(c) amortizarea accelerată, constând în calcularea, în exerciţiul financiar în care
imobilizările corporale intră în activul persoanei juridice fără scop patrimonial, a unei amortizări
în limita prevăzută de lege din valoarea de intrare a acestora. În exerciţiile următoare, amortizarea
se calculează după regimul amortizării liniare.
Din punct de vedere fiscal, regimul de amortizare pentru o imobilizare corporală
amortizabilă se determină conform următoarelor reguli:
a) în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor,
precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, unitatea poate opta pentru
metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;

60
 c) în cazul oricărei alte imobilizări corporale amortizabile, unitatea poate opta pentru
metoda de amortizare liniară sau degresivă.
C. În cadrul imobilizărilor financiare se cuprind:
- acţiunile deţinute la entităţile afiliate;
- interesele de participare ;
- alte titluri imobilizate;
- creanţele imobilizate.
Titlurile de participare se referă la titlurile de valoare ce dau drepturi de proprietate asupra
entităților emitente, conferind deținătorilor dreptul la o parte din profiturile și fondurile proprii ale
emitenților în cazul în care se lichidează. Se consideră că aceste participații aduc și alte avantaje
sub forma legăturilor durabile stabilite cu firmele emitente şi a diversificării activităţii entităţii
deţinătoare. În plus, deținerea lor în anumite proporții asigură controlarea sau influențarea
semnificativă a activității emitenților. Titlurile deținute la entitățile afiliate sunt acțiunile
deținute, de regulă, în proporție mai mare de 50% din total acțiunilor cu drept de vot, ceea ce îi
permite să desemneze organele de administrare, conducere şi control ale emitentului, numit
filială. Entitatea deținătoare se numește mamă, iar mama și filiala sa sunt entități afiliate. Dacă o
persoană juridică fără scop lucrativ deține, direct sau indirect (de exemplu, prin filiale), 20% sau
mai mult din drepturile de vot ale entității în care a investit în mod durabil (dar sub 50%), se
presupune că aceasta exercită o influență semnificativă iar acțiunile sunt numite interese de
participare. Alte titluri imobilizate se referă la acțiunile deținute în proporții mai mici de 20%, la
obligațiuni și alte titluri de valoare (de exemplu, titluri de stat) pe care entitatea le are la dispoziție
o perioadă mai mare de 1 an.
Contabilitatea creanţelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii: creanţe legate de
participaţii, respectiv sume datorate de entităţile afiliate şi creanţele legate de interese de
participare, împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. Creanţele legate de
participaţii reprezintă acele creanţe ale persoanei juridice rezultate din acordarea de împrumuturi
societăţilor la care deţin interese de participare. În conturile de împrumuturi pe termen lung se
înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte pentru care unitatea percepe dobânzi,
potrivit legii. La alte creanţe imobilizate se cuprind garanţiile, depozitele şi cauţiunile depuse de
unitate la terţi.
Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea
determinată prin contractul de achiziţie a acestora. Cheltuielile accesorii privind achiziţionarea
imobilizărilor financiare se includ în valoare de intrare a acestora. O imobilizare financiară
trebuie prezentată în bilanţ la valoarea contabilă minus ajustările pentru pierderile de valoare.
Pentru deprecierea imobilizărilor financiare se efectuează o ajustare pentru pierderea de valoare,
ca diferenţă între valoarea de intrare a acestora şi valoarea justă stabilită cu ocazia inventarierii.
Teme de verificare
TV 5.2. Clasificarea activelor imobilizate
1. Cum se definesc imobilizările necorporale?
2. Cum se definesc imobilizările corporale?
3. Ce regim de amortizare se foloseşte pentru imobilizările corporale folosite în activităţi fără scop
patrimonial?
4. Ce reprezintă interesele de participare?
Răspunsuri:

61
 5.3. Răspunsuri la temele de verificare
TV 5.1. Evaluarea contabilă a elementelor de imobilizărilor
1. Tratamentul contabil alternativ aplicat la evaluarea imobilizărilor se numește reevaluare.

TV 5.2. Tipologia activelor imobilizate

1. Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, fără suport material şi deţinut pentru
utilizare în activităţile desfăşurate de persoana juridică fără scop patrimonial sau pentru scopuri
administrative.
2. Imobilizările corporale sunt active care sunt deţinute de o persoană juridică fără scop patrimonial
pentru a fi utilizate activităţile desfăşurate de persoana juridică fără scop patrimonial sau pentru a fi
folosite în scopuri administrative; şi care sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
3. Pentru imobilizărilor corporale folosite în activităţi fără scop patrimonial se foloseşte regimul de
amortizare liniar.
4. Dacă o persoană juridică fără scop lucrativ deține, direct sau indirect (de exemplu, prin filiale),
20% sau mai mult din drepturile de vot ale entității în care a investit în mod durabil (dar sub 50%), se
presupune că aceasta exercită o influență semnificativă iar acțiunile sunt numite interese de participare.

62
UNITATEA DE STUDIU 6 Contabilitatea activelor imobilizate la
persoanele juridice fără scop patrimonial

Obiectivele unităţii de studiu 6 63

6.1. Contabilitatea imobilizărilor necorporale 63
6.2. Contabilitatea imobilizărilor corporale 67
6.3. Contabilitatea imobilizărilor financiare 71
6.4. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor 73
6.5. Răspunsuri la temele de verificare 74
6.6. Teste grilă 75

Obiectivele unităţii de studiu 6

La terminarea acestei unități de studiu cursanții vor fi capabili să:
• cunoască și aplice tratamentele contabile aferente imobilizărilor necorporale
• identifice tratamentul contabil aplicabil imobilizărilor corporale;
• rezolve aplicații practice legate de imobilizările financiare;
• aplice în practică operaţiunile privind deprecierea ireversibilă și reversibilă a
imobilizărilor.
Timp de studiu: 4 ore

6.1. Contabilitatea imobilizărilor necorporale

În cele ce urmează sunt prezentate funcțiunile conturilor utilizate pentru înregistrarea în
contabilitate a imobilizărilor necorporale definite anterior.
Evidenţa cheltuielilor de constituire se ţine cu ajutorul contului de activ 201 „Cheltuieli de
constituire”, distinct pentru activităţile fără scop patrimonial şi activităţile economice, pe
conturile sintetice de gradul II (2011 „Cheltuieli de constituire privind activităţile fără scop
patrimonial” şi 2012 „Cheltuieli de constituire privind activităţile economice”). Pentru
înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de dezvoltare se utilizează contul de activ 203
„Cheltuieli de dezvoltare”, distinct pentru activităţile fără scop patrimonial şi activităţile
economice pe conturile sintetice de gradul II. Contabilitatea analitică se ţine pe categorii de
lucrări sau obiective. Reflectarea contabilă a concesiunilor, brevetelor, licenţelor, know how-
urilor mărcilor de fabrică şi de comerţ şi altor drepturi şi valori similare aduse ca aport,
achiziţionate sau dobândite pe alte căi se face cu ajutorul contului de activ 205, distinct pentru
activităţile fără scop patrimonial şi activităţile economice, pe conturile sintetice de gradul II.
Contabilitatea analitică se ţine pe categorii de concesiuni, brevete, licenţe, mărci de fabrică etc.
Evidenţa altor imobilizări necorporale se ţine cu ajutorul contului de activ 208 „Alte imobilizări
necorporale”, distinct pentru activităţile fără scop patrimonial şi activităţile economice, pe
conturile sintetice de gradul II. Contabilitatea analitică se ţine pe feluri de imobilizări
necorporale.
Aceste conturi se debitează cu:
-cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea persoanei juridice fără scop
patrimonial (contul 404, respectiv 462)

64
 % = 404/462 3.570
201 3.000
(4426) 570
-sumele plătite din cont sau în numerar reprezentând cheltuieli ocazionate de înfiinţarea sau
dezvoltarea persoanei juridice fără scop patrimonial (contul 512, respectiv 531)
201 = 5121/5311 500
- valoarea lucrărilor şi proiectelor de dezvoltare, a brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi
valori similare, respectiv a altor imobilizări necorporale achiziţionate de la terţi (contul 404);
% = 404/462 13.090
203 3.000
205 5.000
208 3.000
(4426) 2.090
-valoarea lucrărilor şi proiectelor de dezvoltare, a brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi
valori similare, respectiv a altor imobilizări necorporale achiziţionate de la entităţile afiliate
(contul 451) sau de la entităţile legate prin interese de participare (contul 453);
% = 451/453 13.090
203 3.000
205 5.000
208 3.000
-valoarea imobilizărilor necorporale reprezentând brevete, licenţe şi alte drepturi şi active
similare și a altor imobilizări necorporale aportate (contul 101);
% = 101 10.000
205 5.000
208 5.000
-valoarea lucrărilor şi proiectelor de dezvoltare în curs și a altor imobilizări necorporale în
curs, recepţionate (contul 233);
% = 233 10.000
203 5.000
208 5.000
-valoarea lucrărilor şi proiectelor de dezvoltare și a altor imobilizărilor realizate pe cont
propriu (contul 721 – pentru imobilizările care vor fi folosite în activităţile economice, respectiv
7399 - pentru imobilizările care vor fi folosite în activităţile fără scop patrimonial);
% = 721/7399 10.000
203 5.000
208 5.000
-valoarea lucrărilor şi proiectelor de dezvoltare, a brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi
valori similare, respectiv a altor imobilizări necorporale primite drept subvenţii guvernamentale
(contul 131), cu titlu gratuit ( contul 133) sau constatate plus la inventar (contul 134);
% = 133/134 13.090
203 3.000
205 5.000
208 3.000
- cheltuielile de dezvoltare aferente brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi active similare
(contul 203);
205 = 203 15.500
- valoarea concesiunilor primite (contul 167);
205 = 167 55.000

Conturile se creditează cu:

-cheltuielile de constituire, cheltuielile de dezvoltare, cu valoarea brevetelor, licenţelor şi
altor drepturi şi active similare, precum și a altor imobilizări necorporale amortizate integral
(conturile 2801, 2803, 2805, 2808).
2801 = 201 5.000

65
 2803 = 203 15.000
2805 = 205 55.000
2808 = 208 3.000
-valoarea amortizării și cu valoarea neamortizată a lucrărilor şi proiectelor de dezvoltare,
brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi active similare, precum și a altor imobilizări necorporale
cedate sau scoase din evidenţă (conturile 2803, 2805, 2808 și 658);
% = 203/205/208 55.000
2803 10.000
2805 20.000
2808 5.000
6853 20.000
-valoarea amortizării și cu valoarea neamortizată a lucrărilor şi proiectelor de dezvoltare,
brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi active similare, precum și a altor imobilizări necorporale
constatate lipsă la inventar sau distruse de calamități (conturile 2803, 2805, 2808 și 658);
% = 203/205/208 55.000
2803 10.000
2805 20.000
2808 5.000
6858/671 20.000
- valoarea neamortizată a brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi active similare, precum și
a altor imobilizări necorporale depuse ca aport la capitalul social al agenţilor economici (contul
261, 263, respectiv 265);
261/263/265 = 205/208 35.000
- valoarea concesiunilor restituite (contul 167);
167 = 205 55.000
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea cheltuielilor de dezvoltare, concesiunilor,
brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi active similar și a altor imobilizări necorporale existente.

Reflectarea în contabilitate a imobilizărilor necorporale în curs de execuţie se face cu

ajutorul contului de activ 233 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie”, distinct pentru
activităţile fără scop patrimonial şi activităţile economice, pe conturile sintetice de gradul II.
Contabilitatea analitică se ţine pe feluri de imobilizări necorporale în curs.
Contul se debitează:
- cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs aportate (contul 101);
- cu valoarea imobilizărilor necorporale achiziţionate pentru activităţile economice (contul
404);
- cu valoarea acestor imobilizări achiziţionate de la entităţile afiliate (contul 451) sau de la
entităţile legate prin interese de participare (contul 453);
- cu valoarea imobilizărilor realizate pe cont propriu (contul 721 – pentru imobilizările care
vor fi folosite în activităţile economice, respectiv 7399 - pentru imobilizările care vor fi folosite în
activităţile fără scop patrimonial).
233 = % 75.000
101 15.000
404 30.000
451/453 10.000
721/7399 20.000
Acest cont se creditează:
- cu valoarea lucrărilor şi proiectelor de dezvoltare în curs, recepţionate (contul 203);
203 = 233 7.000
- cu valoarea altor imobilizări necorporale în curs, recepţionate (contul 208);
208 = 233 8.000
- cu valoarea imobilizărilor necorporale în curs cedate sau scoase din evidenţă (contul 658).
6583 = 233 17.000

66
 Soldul debitor al contului reprezintă valoarea imobilizărilor necorporale în curs.
Evidenţa avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări necorporale se ţine cu ajutorul
contului de activ 234 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”. Contabilitatea
analitică se ţine pe fiecare furnizor. Furnizorii se grupează în furnizori interni şi furnizori externi.
Contul se debitează cu:
-valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări necorporale (contul 404);
234 = 404 4.000
-diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută acordate furnizorilor de
imobilizări necorporale, la sfârşitul exerciţiului financiar (contul 7394 - diferenţe de curs valutar
rezultate din activităţile fără scop patrimonial, 765 - cu diferenţele de curs valutar rezultate din
activităţile economice, respectiv 7919 - cu diferenţele curs valutar rezultate din activităţile cu
destinaţie specială).
234 = % 800
765 300
7394 250
7919 150

Acest cont se creditează cu:

-valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, decontate (contul
404);
404 = 234 4.000
-diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută acordate furnizorilor
de imobilizări necorporale, la decontarea acestora sau la închiderea exerciţiului financiar (contul
665).
665 = 234 400
Soldul debitor al contului reprezintă avansurile acordate furnizorilor de imobilizări
necorporale, nedecontate.

Contul de pasiv 280 „Amortizări privind imobilizările necorporale” ţine evidenţa

amortizării imobilizărilor necorporale. Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale se
ţine distinct pe conturile sintetice de gradul II (2801 „Amortizarea cheltuielilor de constituire”,
2803 „Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare”, 2805 „Amortizarea concesiunilor, brevetelor,
licenţelor, mărcilor comerciale şi altor drepturi şi valori similare”, 2807 „Amortizarea fondului
comercial” şi 2808 „Amortizarea altor imobilizări necorporale”) şi pe conturile analitice
corespunzătoare.
Contul se creditează cu valoarea amortizării imobilizărilor necorporale (contul 6811)
6811 = 280 5.400
şi se debitează cu valoarea imobilizărilor necorporale amortizate integral, cedate sau
scoase din evidenţă (contul 201, 203, 205, 208).
280 = 201/203/205/208 10.000
Soldul creditor al contului reprezintă amortizarea imobilizărilor necorporale.

Teme de verificare
TV 6.1. Contabilitatea imobilizărilor necorporale
1.Dați exemplu de cel puțin două situații în care contul 208 „Alte imobilizări necorporale” se debitează.
Răspuns:

67
 6.2. Contabilitatea imobilizărilor corporale
Contabilitatea sintetică a imobilizărilor corporale se ţine pe categorii, iar contabilitatea
analitică se ţine pe fiecare obiect de evidenţă prin care se înţelege obiectul singular sau complexul
de obiecte cu toate dispozitivele şi accesoriile acestuia, destinat să îndeplinească în mod
independent, în totalitate, o funcţie distinctă. Imobilizările corporale deţinute în baza unui
contract de leasing se evidenţiază în contabilitate în funcţie de natura contractului de leasing.
Contabilitatea terenurilor se ţine pe două categorii: terenuri şi amenajări de terenuri,
distinct pentru activităţile fără scop patrimonial şi activităţile economice. În contabilitatea
analitică (care se ţine pe categorii de terenuri, respectiv pe feluri de amenajări de terenuri),
terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe: terenuri agricole, silvice, terenuri fără
construcţii, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcţii şi altele.
Evidenţa existenţei şi mişcării terenurilor persoanelor juridice fără scop lucrativ se
realizează cu ajutorul contului de activ 211 „Terenuri” care se dezvoltă în două conturi sintetice
de gradul II (2111 „Terenuri” şi 2112 „Amenajări de terenuri”). Conturile sintetice de gradul II se
dezvoltă în conturi analitice de gradul I (2111.01 „Terenuri pentru activităţile fără scop
patrimonial”, 2111.02 „Terenuri pentru activităţile economice”, respectiv 2112.01 „Amenajări de
terenuri pentru activităţile fără scop patrimonial” şi 2112.02 „Amenajări de terenuri pentru
activităţile economice”).
Contul 2111 „Terenuri” se debitează:
- cu valoarea terenurilor aportate (contul 101);
2111 = 101 10.000
- cu creşterea de valoare rezultată din reevaluarea terenurilor (contul 105, 758, 739);
2111 = 105/7588/7399 1.000
- cu valoarea acestor imobilizări primite drept subvenţii guvernamentale (contul 131), cu
titlu gratuit ( contul 133) sau constatate plus la inventar (contul 134);
2111 = 133/134 20.000
- cu valoarea terenurilor achiziţionate de la furnizori (contul 404), de la entităţile afiliate
(contul 451) sau de la entităţile legate prin interese de participare (contul 453);
% = 404/451/453 11.900
2111 10.000
(4426) 1.900
Acest cont se creditează:
- cu descreşterea de valoare rezultată din reevaluarea terenurilor (contul 105 și 658);
105/6588 = 2111 20.000
- cu valoarea neamortizată a acestor imobilizări depuse ca aport la capitalul social al
agenţilor economici (contul 261, 263, respectiv 265);
261/263/265 = 2111 20.000
- cu valoarea terenurilor cedate sau scoase din evidenţă (contul 658);
6583 = 2111 20.000
- cu valoarea pierderilor din calamităţi şi a exproprierilor de active (contul 671).
671 = 2111 20.000
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea terenurilor existente.
Reflectarea în contabilitate a existenţei şi mişcării construcţiilor se face cu ajutorul contului
de activ 212 „Construcţii” (care are un cont sintetic de gradul II, 2121 „Construcţii”), distinct
pentru activităţile fără scop patrimonial şi activităţile economice. Cu ajutorul contului de activ
213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii” se ţine evidenţa existenţei şi
mişcării instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor de reproducţie şi muncă şi
plantaţiilor, distinct pentru activităţile fără scop patrimonial şi activităţile economice.
Contabilitatea se ţine distinct pe conturi sintetice de gradul II, astfel: 2131 „Echipamente
tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)”; 2132 „Aparate şi instalaţii de măsurare,

68
control şi reglare”; 2133 „Mijloace de transport” şi 2134 „Animale şi plantaţii”. Evidenţa
existenţei şi mişcării mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi altor active corporale se ţine cu ajutorul contului de activ 214 „Mobilier,
aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active
corporale” (care are un cont sintetic de gradul II, 2141 cu aceeaşi denumire), distinct pentru
activităţile fără scop patrimonial şi activităţile economice.
Toate aceste conturi (la care se adaugă contul 2112 Amenajări de terenuri) se debitează:
- cu valoarea amenajări de terenuri, construcţiilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor, plantaţiilor, mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale aportate (contul 101);
% = 101 100.000
2112 10.000
212 50.000
213 25.000
214 15.000
- cu creşterea de valoare rezultată din reevaluarea amenajărilor de terenuri, construcţiilor,
instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor, plantaţiilor, mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale
(contul 105, 758, 739);
% = 105/7588/7399 100.000
2112 10.000
212 50.000
213 25.000
214 15.000
- cu valoarea acestor imobilizări primite drept subvenţii guvernamentale (contul 131), cu
titlu gratuit ( contul 133) sau constatate plus la inventar (contul 134);
% = 131/133/134 100.000
2112 10.000
212 50.000
213 25.000
214 15.000
- cu valoarea imobilizărilor corporale primite în leasing financiar, conform prevederilor
contractuale (cont 167);
% = 167 90.000
212 50.000
213 25.000
214 15.000
- cu valoarea imobilizărilor corporale în curs de natura amenajărilor de terenuri,
construcţiilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor, plantaţiilor, mobilierului,
aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active
corporale, recepţionate (contul 231);
% = 231 100.000
2112 10.000
212 50.000
213 25.000
214 15.000
- cu valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările corporale primite
cu chirie şi restituite proprietarului (contul 2811, 2812, 2813, 2814, 2815, 2816, respectiv 2817,
după caz);
% = 281X 100.000
2112 10.000
212 50.000
213 25.000
214 15.000

69
 - cu valoarea amenajărilor de terenuri, construcţiilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor, plantaţiilor, mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale achiziţionate de la furnizori (contul 404),
de la entităţile afiliate (contul 451) sau de la entităţile legate prin interese de participare (contul
453);
% = 404/451/453 119.000
2112 10.000
212 50.000
213 25.000
214 15.000
(4426) 19.000
- cu valoarea la cost de producţie a amenajărilor de terenuri, construcţiilor, instalaţiilor
tehnice, mijloacelor de transport, animalelor, plantaţiilor, mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale realizate pe
cont propriu (contul 722 – pentru imobilizările care vor fi folosite în activităţile economice,
respectiv 7399 - pentru imobilizările care vor fi folosite în activităţile fără scop patrimonial).
% = 722/7399 100.000
2112 10.000
212 50.000
213 25.000
214 15.000

Conturile 2112, 212, 213, şi 214 se creditează:

- cu descreşterea de valoare rezultată din reevaluarea amenajărilor de terenuri,
construcţiilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor, plantaţiilor, mobilierului,
aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active
corporale (contul 105, 658);
105/6588 = % 100.000
2112 10.000
212 50.000
213 25.000
214 15.000
- cu valoarea neamortizată a amenajărilor de terenuri, clădirilor, instalaţiilor tehnice,
mijloacelor de transport, animalelor, plantaţiilor, mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor
de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale care fac obiectul participării
în natură la capitalul social al agenţilor economici (contul 261, 263, respectiv 265);
261/263/265 = % 100.000
2112 10.000
212 50.000
213 25.000
214 15.000
- cu valoarea amortizării și valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale cedate sau
scoase din evidenţă, lipsă la inventar sau valoarea pierderilor din calamităţi şi a exproprierilor de
active (contul 2811, 2812, 2813, 2814, 2815, 2816, respectiv 2817, 658, 671);
281X/6583/6588/671 = % 100.000
2112 10.000
212 50.000
213 25.000
214 15.000
Soldul debitor al acestor conturi reprezintă valoarea amenajărilor de terenuri, construcţiilor,
instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor, plantaţiilor, mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale
existente.

70
 Înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale în curs se realizează cu ajutorul
contului de activ 231 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”, distinct pentru activităţile fără
scop patrimonial şi activităţile economice, pe conturile sintetice de gradul II (2311 „Imobilizări
corporale în curs privind activităţile fără scop patrimonial” şi 2312 „Imobilizări corporale în curs
privind activităţile economice”). Contabilitatea analitică se ţine pe feluri de imobilizări corporale
în curs.
Contul 231 „Imobilizări corporale în curs” se debitează:
- cu valoarea imobilizărilor corporale în curs aportate (contul 101);
- cu valoarea imobilizărilor corporale achiziţionate şi nerecepţionate de la furnizori (contul
404), de la entităţile afiliate (contul 451) sau de la entităţile legate prin interese de participare
(contul 453)
- cu valoarea la cost de producţie a imobilizărilor realizate pe cont propriu şi nerecepţionate
(contul 722 – pentru imobilizările care vor fi folosite în activităţile economice, respectiv 7399 -
pentru imobilizările care vor fi folosite în activităţile fără scop patrimonial).
231 = % 75.000
101 15.000
404 30.000
451/453 10.000
721/7399 20.000

Acest cont se creditează cu:

-valoarea imobilizărilor corporale în curs recepţionate ca amenajări de terenuri, construcţii,
instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii, mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecţie şi alte active corporale (contul 2112, 212, 213, respectiv 214, după caz);
% = 231 100.000
2112 10.000
212 50.000
213 25.000
214 15.000
-cu valoarea imobilizărilor corporale în curs cedate sau scoase din activ (contul 658) şi cu
valoarea pierderilor din calamităţi şi a exproprierilor de active (contul 671).
% = 231 60.000
6583 10.000
671 50.000
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea imobilizărilor corporale în curs.
Evidenţa avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale se ţine cu ajutorul
contului de activ 232 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”. Contabilitatea analitică
se ţine pe fiecare furnizor (furnizorii grupându-se în furnizori interni şi furnizori externi). Contul
232 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” se debitează cu:
-valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale (contul 404);
232 = 404 4.000
-diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută acordate furnizorilor de
imobilizări corporale, la închiderea exerciţiului financiar (contul 7394 - diferenţe de curs valutar
rezultate din activităţile fără scop patrimonial, 765 - cu diferenţele de curs valutar rezultate din
activităţile economice, respectiv 7919 - cu diferenţele curs valutar rezultate din activităţile cu
destinaţie specială).
232 = % 800
765 300
7394 250
7919 150
Acest cont se creditează cu:
-valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale, decontate (contul 404);
404 = 232 4.000

71
 -diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută acordate furnizorilor
de imobilizări corporale, la decontarea acestora sau la închiderea exerciţiului financiar (contul
665).
665 = 232 400
Soldul debitor al contului reprezintă avansurile acordate furnizorilor de imobilizări
corporale, nedecontate.
Evidenţa amortizării imobilizărilor corporale se ţine cu ajutorul contului de pasiv 281
„Amortizări privind imobilizările corporale”, distinct pe conturile sintetice de gradul II (2811
Amortizarea amenajărilor de terenuri, 2812 „Amortizarea construcţiilor”, 2813 „Amortizarea
echipamentelor tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)”, 2814 „Amortizarea aparatelor
şi instalaţiilor de măsurare, control şi reglare”, 2815 „Amortizarea mijloacelor de transport”,
2816 „Amortizarea animalelor şi plantaţiilor”, 2817 „Amortizarea mobilierului, aparaturii
birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi altor active corporale”) şi
pe conturile analitice corespunzătoare).
Contul 281 „Amortizări privind imobilizările corporale” se creditează cu:
-valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările corporale primite cu
chirie şi restituite proprietarului (contul 2112, 212, 213, respectiv 214);
% = 281X 100.000
2112 10.000
212 50.000
213 25.000
214 15.000
-valoarea amortizării imobilizărilor corporale transferată conform contractelor de asociere
în participaţie (contul 458);
458 = 281X 2.400
-valoarea amortizării imobilizărilor corporale (contul 6811).
6811 = 281X 1.400
Acest cont se debitează cu
-valoarea amortizării imobilizărilor corporale, cedate sau scoase din evidenţă (contul 2112,
212, 213 sau 214).
281X = 2112/212/213/214 50.000
Soldul creditor al contului reprezintă amortizarea imobilizărilor corporale.

Teme de verificare
TV 6.2. Contabilitatea imobilizărilor corporale
1. Ce cont este utilizat pentru reflectarea în contabilitate a sumelor plătite în avans furnizorilor de
imobilizări corporale și ce fel de cont este acesta?
Răspuns:

6.3. Contabilitatea imobilizărilor financiare

Evidenţa titlurilor de valoare deţinute la alte entităţi se ţine cu ajutorul conturilor 261
„Acţiuni deţinute la entităţile afiliate”, 263 „Interese de participare” sau 265 „Alte titluri
imobilizate”. Contabilitatea analitică se ţine pe categorii şi feluri (valori) de titluri, grupate pe
unităţi emitente.
Conturile 261, 263 şi 265 se debitează:
- cu diferenţa dintre valoarea titlurilor dobândite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor
necorporale sau corporale care fac obiectul participaţiei la capitalul altor entităţi, precum şi cu

72
majorarea valorii acestor participaţii, ca urmare a încorporării rezervelor în capitalul acestor
entităţi (contul 1068) și cu valoarea terenurilor şi valoarea neamortizată a celorlalte imobilizări
corporale care fac obiectul participării în natură la capitalul social al altor societăţi (contul 211,
212, 213, respectiv 214);
261/263/265 = % 50.000
211/212/213/214 45.000
1068 5.000
- cu valoarea neamortizată a brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi valori similare, precum
şi a altor imobilizări necorporale depuse ca aport la capitalul social al altor societăţi (contul 205,
respectiv 208);
261/263/265 = 205/208 5.000
- cu sumele datorate pentru achiziţionarea de imobilizări financiare (contul 269);
261/263/265 = 269 5.000
- cu valoarea bunurilor din categoria stocurilor care fac obiectul participării în natură la
capitalul social al altor unităţi (contul 301, 302, 303, 331, 332, 341, 345, 346, 361, 371, respectiv
381, după caz);
261/263/265 = 3XX 25.000
- cu valoarea titlurilor achiziţionate cu plata prin virament (contul 512) sau prin numerar
(contul 531);
261/263/265 = 5121/5311 25.000
- cu valoarea titlurilor primite ca urmare a majorării capitalului social al entităţilor la care se
deţin titlurile, prin încorporarea profitul (contul 7399 – pentru activităţile fără scop patrimonial,
respectiv 761 – pentru activităţile economice).
261/263/265 = 7399/761 7.000
Aceste conturi se creditează cu valoarea titlurilor, cedate sau scoase din evidenţă (contul
6641).
6641 = 261/263/265 15.000
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea titlurilor deţinute.
Cu ajutorul contului de activ 267 „Creanţe imobilizate” se ţine evidenţa creanţelor legate
de participaţii, a împrumuturilor acordate pe termen lung şi altor creanţe imobilizate cum sunt
depozitele, garanţiile plătite, împrumuturile acordate membrilor caselor de ajutor reciproc (CAR)
etc., distinct pentru activităţile fără scop patrimonial şi activităţile economice. Contabilitatea
creanţelor imobilizate se ţine distinct pe conturile sintetice de gradul II, potrivit planului de
conturi. Contabilitatea analitică se ţine pe feluri de creanţe grupate pe unităţi.
Contul 267 „Creanţe imobilizate” se debitează:
- cu valoarea dobânzilor calculate la împrumuturile acordate membrilor caselor de ajutor
reciproc (C.A.R.), conform contractelor de împrumut sau, după caz, cu dobânzile calculate,
aferente exerciţiului financiar curent, în situaţia în care dobânzile calculate au fost înregistrate în
conturi în afara bilanţului (contul 472);
2679 = 472 150.000
- cu sumele virate sau plătite în numerar reprezentând împrumuturi acordate altor entităţi
(contul 512 și 531);
2671/2673/2675/2678 = 5121/5124/5311/5314 150.000
- cu dobânzile aferente creanţelor imobilizate (contul 734 – pentru sumele folosite în
activităţile fără scop patrimonial, respectiv 763 - pentru sumele folosite în activităţile
economice);
2672/2674/2676/2679 = 734/763 50.000
- cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută, rezultate din
evaluarea acestora la cursul de la închiderea exerciţiului financiar (7394 – pentru sumele folosite
în activităţile fără scop patrimonial, respectiv 765 - pentru sumele folosite în activităţile
economice).
267 = 7394/765 5.000

73
 Contul 267 „Creanţe imobilizate” se creditează:
- cu sumele reprezentând împrumuturi restituite de membrii caselor de ajutor reciproc
(CAR) prin compensarea cu fondul social al acestora, precum şi cu sumele reprezentând
dobânzile suportate de membrii caselor de ajutor reciproc (CAR) la împrumuturile restituite prin
compensarea cu fondul social al acestora (contul 113);
113 = 2678/2679 50.000
- cu valoarea creanţelor imobilizate şi a dobânzilor aferente, precum şi a garanţiilor
restituite de terţi, încasate în contul de disponibil (contul 512) sau în numerar (contul 531);
5121/5311 = 267 70.000
- cu valoarea pierderilor din creanţe imobilizate (contul 663);
663 = 267 7.000
- cu diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării creanţelor în valută
sau evaluării acestora la cursul de la închiderea exerciţiului financiar (contul 665).
665 = 267 2.000
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea împrumuturilor acordate şi a altor creanţe
imobilizate.
Cu ajutorul contului de pasiv 269 „Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare”
se ţine evidenţa vărsămintelor de efectuat cu ocazia achiziţionării imobilizărilor financiare.
Contabilitatea analitică se ţine pe unităţile emitente de imobilizări financiare.
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate pentru imobilizările financiare.

Teme de verificare
TV 6.3. Contabilitatea imobilizărilor financiare
1. Cu ajutorul cărui cont se ține evidența împrumuturilor acordate pe termen lung altor entități?
Răspuns:

6.4. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea sau

pierderea de valoare a imobilizărilor
Deprecierile sau pierderile de valoare ale imobilizărilor se constată de regulă, la încheierea
exerciţiului financiar și apar atunci când valoarea de inventar este mai mică decât valoarea
contabilă netă. Tratamentul contabil aferent acestei situații este redat în figura nr. 6.1.

Fig. 6.1 Înregistrarea contabilă a deprecierilor suferite de imobilizări

74
 Indiferent de tipul deprecierii, aceasta se înregistrează pe seama conturilor rectificative (de
amortizări sau ajustări), imobilizările se menţin în contabilitatea curentă la valoarea lor de intrare.
Deoarece subiectul amortizării a fost abordat în subcapitolele anterioare, aici se va analiza
tratamentul contabil al deprecierile reversibile, reflectate pe de o parte ca ajustări, iar de pe alta
sub formă de cheltuieli de exploatare sau financiare.
Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a îmobilizărilor se ţine
cu ajutorul grupei 29 din planul de conturi, care cuprinde următoarele conturi:
- 290 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale” - ţine evidenţa
provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale, potrivit dispoziţiilor legale;
- 291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale” - evidenţa provizioanelor
pentru deprecierea imobilizărilor corporale, potrivit dispoziţiilor legale;
- 293 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs” - ţine evidenţa provizioanelor
pentru deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale în curs, potrivit dispoziţiilor legale;
- 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare” ţine evidenţa
provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor financiare, potrivit dispoziţiilor legale.
Contabilitatea analitică se ţine distinct pentru activităţile fără scop patrimonial, pe feluri de
imobilizări supuse deprecierii.
Conturile de pasiv 290 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale”, 291
„Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale” şi 293 „Ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor în curs” se creditează cu sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea
ajustărilor pentru deprecierea acestor imobilizări (contul 6813)
6813 = 290/291/293 2.000
şi se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru
deprecierea acestor imobilizări (contul 7395 – pentru activităţile fără scop patrimonial, respectiv
7813 – pentru activităţile economice).
290/291/293 = 7395/7813 2.000
Soldul creditor al acestor conturi reprezintă valoarea ajustărilor aferente imobilizărilor
necorporale, corporale sau în curs.
Contul de pasiv 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare” se
creditează cu sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru pierderea de
valoare a imobilizărilor financiare (contul 6863)
6863 = 296 1.000
şi se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea acestor ajustări (contul
7396 – pentru activităţile fără scop patrimonial, respectiv 7863 – pentru activităţile economice).
296 = 7396/7863 500
Soldul creditor al contului reprezintă valoarea ajustărilor pentru pierderi de valoare aferente
imobilizărilor financiare.
Teme de verificare
TV 6.4. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a
imobilizărilor
1. Ce tipuri de deprecieri pot suferi imobilizările?
Răspuns:

6.5. Răspunsuri la temele de verificare

TV 6.1. Contabilitatea imobilizărilor necorporale
1. Contul 208 „Alte imobilizări necorporale” se debitează cu valoarea altor imobilizări aportate la
patrimoniul social, achiziționate de la furnizori, constatate plus la inventar sau primite cu titlu gratuit.

75
 TV 6.2. Contabilitatea imobilizărilor corporale
1. Evidenţa avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări corporale se ţine cu ajutorul contului 232
„Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”. Acesta este un cont de activ.

TV 6.3. Contabilitatea imobilizărilor financiare

1. Cu ajutorul contului 267 „Creanţe imobilizate” se ţine evidenţa împrumuturilor acordate pe termen lung.

TV 6.4. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor

1. Imobilizările pot suferi deprecieri ireversibile (înregistrate pe seama amortizării) și deprecieri reversibile
(reflectate ca ajustări).

6.6. Teste grilă

1. Un calculator folosit în activităţi fără scop lucrativ primit cu titlu gratuit se înregistrează astfel:
a. 2141.01=404
b. 2141.01=131
c. 2141.01=133
d. 2141.01=7399

2. Articolul contabil % =2082 semnifică:

2808.02
671
a. ieşirea din evidenţă a unui program informatic folosit în activităti economice vândut
b. ieşirea din evidenţă a unui program informatic folosit în activităti economice distrus de calamităţi
c. lipsa la inventar a unui program informatic folosit în activităti economice

3. Cum se înregistrează recepţia unui echipament tehnologic utilizat în activităţi fără scop
patrimonial şi realizat prin forţe proprii, început în exerciţiul anterior şi finalizat în cel curent?
a. 2131.01=%
2311
722
b. 2131.01=%
2311
7399
c. 2131.01=7399
d. 2311=7399

4. Valoarea contabilă a unui aparat de măsură şi control, folosit în activităţi economice, este de
20.000 lei. Amortizarea cumulată este de 5.000 lei iar ajustarea pentru depreciere este de 1.000 lei. In
bilanţul asociaţiei, aparatul figurează la valoarea de:
a. 20.000 lei
b. 15.000 lei
c. 16.000 lei
d. 14.000 lei

5. Plata datoriei faţă de un furnizor prin utilizarea garanţiei depuse anterior la acesta se
înregistrează:
a. 401 = 5121 5.000
b. 2678 = 5121 5.000
c. 401 = 2678 5.000
d. 401 = 7588 5.000

Răspunsuri corecte: 1. c; 2. b; 3. b; 4. d; 5. c
Total: 10 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns)

76
 UNITATEA DE STUDIU 7. Delimitări conceptuale privind
stocurile la persoanele juridice fără scop lucrativ

Obiectivele unităţii de studiu 7 766

7.1. Definirea stocurilor 766
7.2. Particularităţi la evaluare aplicate stocurilor 79
7.3 Răspunsuri la temele de verificare 81

Obiectivele unităţii de studiu 7

Tematica acestei unităţi de studiu îşi propune atingerea următoarelor obiective specifice:
• asimilarea conceptelor de activ circulant, stocuri şi producţie în curs de execuţie şi
formelor de manifestare ale acestora;
• cunoaşterea metodelor de evaluare a stocurilor şi producţiei în curs de execuţie.
Timp de studiu: 1 oră

7.1. Definirea stocurilor

Conform OMEF 1969/2007, un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:
a) este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se
aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului;
b) este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare;
c) este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este
restricţionată.
În categoria activelor circulante se cuprind:
a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură;
b) creanţe;
c) investiţii pe termen scurt;
d) casa şi conturi la bănci.
Reglementările în vigoare definesc stocurile astfel: sunt active circulante: deţinute pentru a
fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; în curs de producţie în vederea vânzării
în procesul desfăşurării normale a activităţii; sau sub formă de materii prime, materiale şi alte
consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
Stocurilor se clasifică, după natura lor conform figurii nr. 7.1.
Prin urmare, principalele categorii de stocuri sunt:
a) materiile prime, care participă direct la realizarea activităţilor şi se regăsesc în bunurile
materiale realizate integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;

76
 Fig. nr. 7.1. Clasificarea stocurilor după natură
b) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care
participă sau ajută la realizarea activităţilor fără a se regăsi, de regulă, în materialele realizate;
c) materialele de natura obiectelor de inventar;
d) producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele
(stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor
şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs de execuţie se
cuprind, de asemenea, lucrările şi serviciile, precum şi studiile în curs de execuţie sau
neterminate.
e) produsele, şi anume:
- semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat
într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii
(faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;
- produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de
fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în
vederea livrării sau expediate direct clienţilor;
- rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
f) animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei,
purcei, mânji şi altele) crescute şi folosite pentru muncă şi reproducţie, reprezentaţie (spectacole),
expunere (în parcuri şi grădini zoologice), animalele şi păsările la îngrăşat pentru a fi valorificate,
coloniile de albine, precum şi animalele pentru obţinerea de lână, lapte şi blană în vederea
valorificării în activităţile desfăşurate;
g) mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau
produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;
h) ambalajele care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate
activităţilor desfăşurate şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în
condiţiile prevăzute în contracte.
Alte clasificări ale stocurilor sunt redate în figura nr. 7.2.
După cum se poate observa, stocurile de mărfuri și cele ce țin de producție apar la
persoanele juridice fără scop lucrativ numai dacă acestea desfășoară activități economice.
Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea
inventarului permanent sau a inventarului intermitent. Figura nr. 7.3 prezintă principalele
diferențe dintre cele două metode de ținere a contabilității sintetice a stocurilor: inventar
permanent și intermitent.

77
 Fig. nr. 7.2 Alte clasificări ale stocurilor
(Sursa: Haliga, I., Contabilitatea persoanelor juridice fără scop lucrativ. Suport de curs ID,
Editura Universității Al.I.Cuza Iași, Iași, 2013, p. 92)

Fig. nr. 7.3 Prezentarea comparativă a inventarului permanent și intermitent

Aplicarea inventarului intermitent diferă în funcție de proveniența stocului: din afara
entității (achiziționat, aportat, primit cu titlul gratuit etc.) sau obținut din producție proprie. Pașii
de urmat în acest caz sunt prezentați în figura nr. 7.4.

Fig. nr. 7. 4 Pașii de urmat la inventarul intermitent pe categorii de stocuri

Contabilitatea analitică a stocurilor se ține folosind una din următoarele metode:

78
 - metoda operativ-contabilă (pe solduri) constă „în ţinerea, la locul de depozitare a
evidenţei cantitative a bunurilor materiale pe categorii, iar la contabilitate a evidenţei valorice
desfăşurate pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de bunuri, după caz”.
Controlul exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa depozitelor cu cele din
contabilitate se asigură lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fişele de magazie
în registrul stocurilor.
-metoda cantitativ-valorică (pe fişe de cont analitic) constă în „ţinerea evidenţei cantitative
pe categorii de bunuri la locul de depozitare, iar în contabilitate a evidenţei cantitativ-valorice.
Controlul exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa de la locurile de depozitare şi din
contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantităţile înregistrate în fişele de depozit şi
cele din fişele de cont analitic de la contabilitate”.
-metoda global-valorică constă „în ţinerea evidenţei numai valoric, atât la nivelul gestiunii,
cât şi în contabilitate”. Mişcările de stocuri, potrivit acestei metode, nu se mai înregistrează în fişa
de magazie, cantitativ pe fiecare fel de stocuri. Fişele de magazie sunt înlocuite cu registrul de
gestiune în care, zilnic, sunt înregistrate valoric intrările şi ieşirile pe baza documentelor
justificative, iar la sfârşitul zilei se stabileşte soldul.

Teme de verificare
TV 7.1. Delimitări privind stocurile
1. Care sunt structurile de stocuri după natura lor?
2. Ce sunt stocurile comune ale persoanelor juridice fără scop lucrativ și care sunt acestea?
Răspuns:

7.2. Particularităţi de evaluare aplicate stocurilor

Evaluarea stocurilor se face în momentele generale ale evaluării contabile: la data intrării în
unitate, cu ocazia inventarierii şi la încheierea exerciţiului financiar, la darea în consum sau la
data ieşirii din unitate.
Reglementările aplicabile persoanelor juridice fără scop lucrativ recomandă mai multe
metode de evaluare a stocurilor, precum:
 metoda identificării specifice, care presupune atribuirea costurilor specifice elementelor
identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil se aplică stocurilor care fac
obiectul unei comenzi distincte, indiferent dacă au fost cumpărate sau produse;
 pentru stocurile fungibile sau interchimbabile, la alegere între metoda costului mediu
ponderat (CMP), metoda prima intrare-prima ieşire (FIFO), metoda ultima intrare-
prima ieşire (LIFO);
 metoda costului standard, în activitatea de producţie;
 metoda preţului cu amănuntul, în comerţul cu amănuntul.
Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare de natura stocurilor
şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul.
Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe
baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a
costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Se poate calcula
periodic sau după fiecare recepţie, ca raport între valoarea stocului iniţial (VSi) plus valoarea
totală a intrărilor (Vi) şi cantitatea existentă în stocul iniţial (Q si) plus cantităţile intrate (Qi),
astfel:

79
 VSi + Vi
CMP =
Qs + Qi
Potrivit metodei prima intrare-prima ieşire (FIFO = First In –First Out), bunurile ieşite
din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie în ordinea cronologică a vechimii
loturilor intrate în unitate. Prin urmare, costurile cele mai vechi sunt atribuite stocurilor ieșite iar
costurile cele mai recente, stocurilor rămase în gestiune.
Ieşirile de bunuri, potrivit metodei ultima intrare - prima ieşire (LIFO = Last In - First
Out), sunt evaluate la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Prin urmare,
costurile cele mai vechi sunt atribuite stocurilor rămase în gestiune iar costurile cele mai recente,
stocurilor ieșite.
În cazul folosirii metodei costului standard, se stabilește costul cu anticipație, acesta fiind
antecalculate sau un cost mediu dintr-o perioadă anterioară, prin luarea în considerare a
nivelurilor normale ale consumurilor de materiale, manoperei, ale eficienţei şi capacităţii de
producţie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcţie de
condiţiile existente la un moment dat.
Diferenţele dintre costul standard şi costul efectiv de achiziţie sau de producţie trebuie
evidenţiate distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului. Acestea se numesc
diferențe în plus sau nefavorabile dacă:

sau în minus sau favorabile dacă:

Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se

efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:
Sidp + Dpai
Coeficient de repartizare =
Sis + Vis
unde, Sidp = soldul iniţial al diferenţelor de preţ; Dpai = diferenţe de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei,
cumulat de la începutul anului; Sis = soldul iniţial al stocurilor la costul standard: Vis = Valoarea intrărilor de stocuri
în cursul perioadei la costul standard, cumulat de la începutul anului.
Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la cost standard, iar
suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile
ieşite. La sfârşitul perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor
de stocuri, la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la
costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz (cost efectiv). Diferenţele de preţ se
înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi asupra bunurilor rămase în
stoc.
În comerțul cu amănuntul poate fi utilizată metoda prețului cu amănuntul, pentru a
determina costul stocurilor de articole numeroase și cu mișcare rapidă, care au marje similare și
pentru care nu este practic să se folosească altă metodă. În această situație, costul bunurilor
vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din prețul de vânzare al stocurilor.
Adaosul comercial (AC) este câștigul comerciantului și se adaugă costului de achiziție și
taxei pe valoare adăugată neexigibilă pentru a forma prețul de vânzare cu amănuntul. La intrarea
mărfurilor în gestiune, acesta este se calculează pe baza relaţiei următoare:
AC = Valoarea mărfurilor achiziționate x Procent de adaos
la cost de achiziție comercial

80
 Ulterior, la vânzarea mărfurilor, stabilirea adaosului comercial presupune calcularea unui
coeficient mediu de repartizare în determinarea căruia se utilizează date din situația conturilor
371 „Mărfuri”, 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” și 4428 „TVA neexigibilă” a căror funcțiune
este prezentată în figura nr. 7.5.

Fig. nr. 7.5. Funcțiunile conturilor utilizate în determinarea adaosului comercial aferent
mărfurilor vândute

Formula de calcul a adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite din gestiune, care se
determină numai la sfârşitul perioadei, este următoarea:

În final, acest procent de adaos comercial se înmulţeşte cu rulajul creditor al contului 707
„Venituri din vânzarea mărfurilor și se înregistrează în debitul contului 378.

Teme de verificare
TV 7.2. Particularităţi de evaluare aplicate stocurilor
1. Care sunt metodele de evaluare a stocurilor la ieşirea din entitate?
Răspuns:

7.3 Răspunsuri la temele de verificare

TV 7.1. Delimitări privind stocurile
1. După natura lor stocurile cuprind: materii prime, materiale consumabile, materiale de natura
obiectelor de inventar, produse, animale şi păsări, mărfuri, ambalaje şi producţia în curs de execuţie.
2. Stocurile folosite în toate tipurile de activități sunt numite comune și sunt reprezentate de materii
prime și materiale, animale și păsări, ambalaje.

TV 7.2. Particularităţi de evaluare aplicate stocurilor

1. Metodele de evaluare a stocurilor la ieşirea din entitate pot fi: metoda identificării specifice,
metoda costului mediu ponderat (CMP), metoda prima intrare-prima ieşire (FIFO), metoda ultima intrare-
prima ieşire (LIFO).

81
 UNITATEA DE STUDIU 8. Contabilitatea stocurilor la
persoanele juridice fără scop lucrativ

Obiectivele unităţii de studiu 8 83

8.1. Contabilitatea stocurilor propriu-zise 83
8.2. Contabilitatea stocurilor legate de producție 88
8.3. Răspunsuri la temele de verificare 92

Obiectivele unităţii de studiu 8

Tematica acestei unităţi de studiu îşi propune atingerea următoarelor obiective specifice:
• cunoașterea modului de înregistrare în contabilitate a principalelor operaţii privind
stocurile propriu-zise (materii prime și materiale, animale și păsări, mărfuri și
ambalaje);
• însușirea modului de ȋnregistrare ȋn contabilitate a principalelor operaţii privind
stocurile legate de producție (produse, animale și păsări, producție în curs de
execuție).
Timp de studiu: 3 ore

8.1. Contabilitatea stocurilor propriu-zise

Stocurile propriu-zise includ: materii prime și materiale, animale și păsări, mărfuri și
ambalaje.
Evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime se ţine cu ajutorul contului de
activ 301 „Materii prime”, potrivit metodelor inventarului permanent sau intermitent.
Reflectarea în contabilitate a existenţei şi mişcării stocurilor de materiale consumabile se
face cu ajutorul contului de activ 302 „Materiale consumabile”, potrivit metodelor inventarului
permanent sau intermitent utilizate pentru evidenţa mişcării stocurilor. Contabilitatea se ţine
distinct pe conturile sintetice de gradul II (3021 „Materiale auxiliare”, 3022 „Combustibili”, 3023
„Materiale pentru ambalat”, 3024 „Piese de schimb”, 3025 „Seminţe şi materiale de plantat”,
3026 „Furaje” şi 3028 „Alte materiale consumabile”).
Evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materiale de natura obiectelor de inventar se
ţine cu ajutorul contul de activ 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”.
Contul de activ 361 „Animale şi păsări” ține evidenţa efectivelor de animale şi păsări
tinere, precum şi a celor aflate la îngrăşat pentru a fi valorificate, cât şi a coloniilor de albine.
Evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de mărfuri se ţine cu ajutorul contului de activ 371
„Mărfuri” iar pentru ambalaje se folosește contul de activ 381 „Ambalaje”.
Aceste conturi se debitează:
- cu valoarea stocurilor aportate (contul 101);
% = 101 32.000
301 10.000
302 2.000
303 3.000
361 5.000

83
 371 10.000
381 2.000

- cu diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente stocurilor achiziţionate (contul 308,
368, 388);
301/302/303 = 308 200
361 = 368 100
381 = 388 50
- cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor intrate în gestiune, aduse de la terţi (contul
35x);
301 = 351 2.000
302 = 351 100
303 = 351 50
361 = 356 450
371 = 357 1.500
381 = 358 200
- cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor achiziţionate de la furnizori (contul 401 sau
408), primite de la entităţile afiliate (contul 451) sau de la entităţi legate de interese de participare
(contul 453);
% = 40124/408/451/453 32.000
301 10.000
302 2.000
303 3.000
361 5.000
371 10.000
381 2.000
(4426/4428)
- cu valoarea taxelor și comisionelor vamale aferente stocurilor aprovizionate din import
(contul 446);
% = 446/447 3.200
301 1.000
302 200
303 300
361 500
371 1.000
381 200
- cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor primite de unitate de la subunităţi (în
contabilitatea unităţii) sau cele primite de subunităţi de la unitate (în contabilitatea subunităţilor)
(contul 481) sau primite de la subunităţi (contul 482);
% = 481/482 32.000
301 10.000
302 2.000
303 3.000
361 5.000
371 10.000
381 2.000
- cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime şi materialelor achiziţionate din
avansuri de trezorerie (contul 542);
% = 542 32.000
301 10.000
302 2.000
303 3.000
361 5.000

24
Această înregistrare poate să semnifice și valoarea serviciilor prestate aferente stocurilor intrate în gestiune, aduse
de la terţi.

84
 371 10.000
381 2.000
(4426/4428)
- cu valoarea stocurilor constatate plus la inventar (contul 601, 602, 603, 606, 607, 608
după caz);
301 = 601 2.000
302 = 602 100
303 = 603 50
361 = 606 450
371 = 607 (378/4428) 1.500
381 = 608 200
- în situaţia aplicării inventarului intermitent, la sfârşitul perioadei, cu valoarea la preţ de
înregistrare a bunurilor existente în stoc stabilită pe baza inventarului (contul 601, 602, 603, 607,
608 după caz);
301 = 601 2.000
302 = 602 100
303 = 603 50
371 = 607 1.500
381 = 608 200
- cu valoarea stocurilor (cu excepția mărfurilor) reprezentând contribuţii ale membrilor şi
simpatizanţilor (contul 7312);
% = 7312 22.000
301 10.000
302 2.000
303 3.000
361 5.000
381 2.000
- cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor (cu excepția mărfurilor) primite prin donaţie
(contul 7331) sau prin sponsorizare (contul 7332);
% = 7331/7332 22.000
301 10.000
302 2.000
303 3.000
361 5.000
381 2.000
- cu valoarea materiilor prime şi materialelor rezultate din dezmembrarea imobilizărilor
(contul 7399 – pentru imobilizările care au fost folosite în activităţi fără scop patrimonial,
respectiv 7588 - pentru imobilizările care au fost folosite în activităţi economice);
% = 7399/7588 15.000
301 10.000
302 2.000
303 3.000
- cu valoarea stocurilor primite cu titlu gratuit, folosite pentru activităţi economice (contul
7582);
% = 7582 32.000
301 10.000
302 2.000
303 3.000
361 5.000
371 10.000
381 2.000
- pentru contul 302, cu valoarea carburanţilor procuraţi pe bază de bonuri valorice (contul
532);
302 = 532 2.000
– pentru conturile 302 şi 303, cu valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile
reprezentând ajutoare din străinătate (contul 7392);

85
 % = 7392 5.000
302 2.000
303 3.000
- cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile sau a
materialelor de natura obiectelor de inventar, emifabricatelor, produselor finite sau a produselor
reziduale, ambalajelor vândute ca atare (contul 301, 302, 303, 341, 345, 346, 361, 381 după caz);
371 = % 40.000
301/302/302 10.000
341/345/346 20.000
361 5.000
381 5.000
- cu valoarea adaosului comercial și TVA neexigibilă aferente mărfurilor intrate în gestiune
(contul 378);
371 = % 4.400
378 2.000
4428 2.400
Aceste conturi se creditează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor trimise spre prelucrare sau în custodie la
terţi (contul 351);
351 = 301 2.000
351 = 302 100
351 = 303 50
356 = 361 450
357 = 371 1.500
358 = 381 200
- cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor livrate subunităţilor (în contabilitatea
unităţii) sau unităţii (în contabilitatea subunităţilor) (contul 481), a celor livrate subunităţilor
(contul 482), trimise la entităţile afiliate (contul 451) sau la entităţi legate de interese de
participare (contul 453)
481/482/451/453 = % 32.000
301 10.000
302 2.000
303 3.000
361 5.000
371 10.000
381 2.000
- cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor incluse pe cheltuieli (date în consum sau
vândute), constatate lipsă la inventar, precum şi pierderile din deprecieri ireversibile (contul 601,
602, 603, 606, 607, 608 după caz);
601 = 301 2.000
602 = 302 100
603 = 303 50
606 = 361 450
607 (378/4428) = 371 1.500
608 = 381 200
- în situaţia aplicării inventarului intermitent, la începutul perioadei, cu valoarea la preţ de
înregistrare a materiilor prime şi materialelor existente în stoc la sfârşitul perioadei, stabilită pe
baza inventarului (contul 601, 602, 603, 607, 608 după caz);
601 = 301 2.000
602 = 302 100
603 = 303 50
607 (378/4428) = 371 1.500
608 = 381 200
- cu valoarea stocurilor donate (contul 6582);
6582 = % 32.000

86
 301 10.000
302 2.000
303 3.000
361 5.000
371 10.000
381 2.000
- cu valoarea pierderilor din calamităţi şi a exproprierilor de active aferente activităţilor fără
scop patrimonial sau activităţilor economice, după caz (contul 671);
671 = % 32.000
301 10.000
302 2.000
303 3.000
361 5.000
371 10.000
381 2.000
- pentru contul 302, cu valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumate pentru
realizarea activităţilor fără scop patrimonial prevăzute în bugetul unităţii (în contabilitatea
subunităţilor) (contul 481);
481 = 302 2.000
- pentru contul 303 - cu valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor
de inventar date în folosinţă conform scadenţarelor (contul 471);
471 = 303 500
- pentru conturile 302 şi 303, cu valoarea la preţ de înregistrare a materialelor transferate
altor persoane juridice fără scop patrimonial, reprezentând ajutoare din surse externe (contul
657);
657 = 302/303 12.000
Soldul debitor al conturilor reprezintă valoarea stocurilor rămase la sfârșitul perioadei.
Atunci când evaluarea stocurilor propriu-zise face la preţ standard, evidenţa diferenţelor (în
plus sau în minus) între preţul de înregistrare standard (prestabilit) şi costul de achiziţie, aferente
materiilor prime şi materialelor consumabile se ţine cu ajutorul conturilor bifuncționale 308
„Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”, 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări”,
388 „Diferenţe de preţ la ambalaje”. Aceste conturi se debitează:
- cu diferenţele de preţ în plus (costul de achiziţie este mai mare decât preţul standard sau
prestabilit) aferente stocurilor intrate în gestiune prin achiziţionare, inclusiv din avansuri de
trezorerie (contul 401/408/542);
% = 401/408/542 1.000
308 500
368 200
388 300
- cu diferenţele de preţ în minus (costul de achiziţie este mai mic decât preţul standard sau
prestabilit) aferente stocurilor ieşite din gestiune (contul 601, 602, 603, 606, 608, după caz).
308 = 601/602/603 2.000
368 = 606 100
388 = 608 50

Conturile se creditează:
- cu diferenţe de preţ în minus aferente stocurilor achiziţionate (contul 301, 302, 303, 361,
381, după caz);
301/302/303 = 308 2.000
361 = 368 100
381 = 388 50
- cu diferenţele de preţ în plus aferente stocurilor ieşite din gestiune (contul 601, 602, 603,
606, 608, după caz).
601/602/603 = 308 2.000

87
 606 = 368 100
608 = 388 50
Soldul conturilor reprezintă diferenţele de preţ aferente bunurilor existente în stoc.
În condiţiile în care se evaluează mărfurile la preţ de vânzare cu amănuntul, evidenţa
adaosului comercial (marja comerciantului) aferent mărfurilor existente în gestiunea persoanei
juridice fără scop patrimonial se ţine cu ajutorul contului de pasiv 378 „Diferenţe de preţ la
mărfuri”.
Contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” se creditează cu valoarea adaosului comercial
aferent mărfurilor intrate în gestiune (contul 371)
371 = 378 2.000
şi se debitează cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite din gestiune
(contul 371).
378 = 371 2.000
Soldul creditor al contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor
existente în stoc.
Dacă persoana juridică fără scop lucrativ trimite la terţi, bunuri de această natură, spre
păstrare sau prelucrare, evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor trimise la terţi se ţine cu ajutorul
conturilor de activ din grupa 35 „Stocuri aflate la terți”: 351 „Materii şi materiale aflate la
terţi”, 356 „Animale aflate la terţi”, 357 „Mărfuri aflate la terţi”, 358 „Ambalaje aflate la
terţi”. Funcțiunea acestor conturi este ilustrată în operațiunile deja prezentate.

Teme de verificare
TV 8.1. Contabilitatea stocurilor propriu-zise
1. Ce fel de conturi, după funcțiunea lor, sunt conturile de diferențe de preț?
Răspuns:

8.2. Contabilitatea stocurilor legate de producție

Stocurile de acest tip sunt cele de produse (semifabricate, produse finite și produse
reziduale), stocurile de animale și păsări (atunci când sunt obținute din producție proprie) și
producţia care nu a trecut prin toate stadiile de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic
(producţia în curs de execuţie).
Pentru evidenţa produselor în curs de execuţie se foloseşte grupa 33 „Producţia în curs de
execuţie”. Evidenţa produselor în curs de execuţie sau a lucrărilor şi serviciilor în curs de
execuţie existente la sfârşitul perioadei se ţine cu ajutorul conturilor de activ 331 „Produse în
curs de execuţie”, respectiv 332 „Lucrări şi servicii în curs de execuţie”. Aceste conturi se
debitează cu valoarea la cost de producţie a stocului de produse în curs de execuţie sau a
lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie, la sfârşitul perioadei, stabilită pe bază de inventar
(contul 711)
331/332 = 711 2.000
şi se creditează cu valoarea la cost de producţie a stocului de produse în curs de execuţie
sau a lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie, scăzută din gestiune la începutul perioadei
următoare (contul 711).
711 = 331/332 2.000
Soldul debitor al conturilor reprezintă valoarea la cost de producţie a produselor aflate în
curs de execuţie sau a lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei.
Produsele sunt reflectate prin conturile de activ din grupa 34 „Produse”. Evidenţa
existenţei şi mişcării stocurilor de semifabricate se ţine cu ajutorul contului 341 „Semifabricate”.

88
Cu ajutorul contului 345 „Produse finite” se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de
produse finite, iar evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de produse reziduale (rebuturi,
materiale recuperabile sau deşeuri) se ţine cu ajutorul contului 346 „Produse reziduale”.
Toate aceste conturi se debitează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor, produselor finite sau a produselor
reziduale intrate în gestiune, aduse de la terţi (contul 354);
% = 354 2.000
341 800
345 1.000
346 200
- cu valoarea serviciilor prestate aferente semifabricatelor intrate în gestiune, aduse de la
terţi (contul 401); atenție, această operațiune nu semnifică achiziția de produse!!
% = 401 2.000
341 800
345 1.000
346 200
(4426)
- cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor, produselor finite sau a produselor
reziduale intrate în gestiune din activitatea proprie, precum şi a plusurilor de inventar (contul
711);
% = 711 20.000
341 8.000
345 10.000
346 2.000
- pentru conturile 341 şi 345, cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor sau
produselor finite primite de unitate de la subunităţi (în contabilitatea unităţii) sau cele primite de
subunităţi de la unitate (în contabilitatea subunităţilor) (contul 481);
% = 481 20.000
341 8.000
345 10.000
- pentru conturile 341 şi 345, cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor sau
produselor finite primite de o subunitate de la altă subunitate (contul 482).
% = 482 20.000
341 8.000
345 10.000
Conturile se creditează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor, produselor finite sau a produselor
reziduale trimise la terţi (contul 354);
354 = % 2.000
341 800
345 1.000
346 200
- cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor, produselor finite sau a produselor
reziduale predate pentru vânzare magazinelor proprii de desfacere (contul 371);
371 = % 2.000
341 800
345 1.000
346 200
- cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor, produselor finite sau a produselor
reziduale ieşite cu titlu gratuit (contul 6582);
6582 = % 2.000
341 800
345 1.000
346 200

89
 - cu valoarea pierderilor din calamităţi şi a exproprierilor de active aferente activităţilor
economice (contul 671);
671 = % 2.000
341 800
345 1.000
346 200
- cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor, produselor finite sau a produselor
reziduale vândute, precum şi lipsurile constatate la inventariere (contul 711);
711 = % 2.000
341 800
345 1.000
346 200
- pentru conturile 341 şi 345:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor sau produselor finite reţinute
pentru a fi consumate în aceeaşi unitate (contul 301 sau 302, după caz);
301/302 = % 2.000
341 800
345 1.000
- cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor sau produselor finite livrate
subunităţilor (în contabilitatea unităţii) sau unităţii (în contabilitatea subunităţilor)
(contul 481);
481 = % 2.000
341 800
345 1.000
- cu valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor sau produselor finite predate de o
subunitate altei (contul 482);
482 = % 2.000
341 800
345 1.000
- numai pentru contul 345:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite reţinute pentru a fi consumate în
aceeaşi unitate (contul 303);
303 = 345 500
- cu valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite reţinute din producţie proprie ca
ambalaje (contul 381).
381 = 345 500
Soldul debitor al conturilor reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor,
produselor finite sau a produselor reziduale existente în stoc.
Atunci când produsele sunt evaluate la cost standard, evidenţa diferenţelor (în plus sau în
minus) între preţul de înregistrare standard (prestabilit) şi costul de producţie, aferente
produselor, se ţine cu ajutorul contului bifuncțional 348 „Diferenţe de preţ la produse”. Acest
cont se debitează cu:
-diferenţele de preţ în plus (costul de producţie este mai mare decât preţul standard sau
prestabilit) aferente produselor intrate în gestiune din producţie proprie (contul 711);
348 = 711 500
-diferenţele de preţ în minus (costul de producţie este mai mic decât preţul standard sau
prestabilit) repartizate asupra produselor ieşite din gestiune prin vânzare (contul 711).
348 = 711 50
Contul se creditează cu:
-diferenţele de preţ în minus (costul de producţie este mai mic decât preţul standard sau
prestabilit) aferente produselor intrate în gestiune din producţie proprie (contul 711);
711 = 348 120

90
 -diferenţele de preţ în plus (costul de producţie este mai mare decât preţul standard sau
prestabilit) repartizate asupra produselor ieşite din gestiune prin vânzare (contul 711).
711 = 348 250
Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente produselor existente în stoc.
Dacă o persoană juridică fără scop patrimonial, care desfăşoară activitate de producţie,
trimite produse spre prelucrare la terţi, atunci evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de produse
trimise la terţi se ţine cu ajutorul contului de activ 354 „Produse aflate la terţi”. Funcțiunea sa a
fost deja prezentată la conturile de produse.
Reflectarea contabilă a animalelor și păsărilor obținute din producție proprie se realizează
tot prin contul de activ 361 „Animale şi păsări” a cărui funcțiune pentru cazul stocurilor de
animale și păsări achiziționate a fost prezentată în subcapitolul anterior. În această situație, contul
se debitează:
- cu valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor obţinute din producţia proprie
(contul 711);
361 = 711 7.000
- cu sporurile de greutate şi plusurile de inventar la animale şi păsări (711 – pentru
activităţile economice, respectiv 7399 – pentru activităţile fără scop patrimonial);
361 = % 7.000
711 4.000
7399 3.000

Contul 361 „Animale şi păsări” se creditează:

- cu valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor provenite din producţie proprie,
vândute, precum şi lipsurile constatate la inventariere (contul 711);
711 = 361 8.500
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor
existente la sfârşitul perioadei.
Dacă se utilizează metoda costului standard, este pus în funcțiune contul bifuncțional 368
„Diferenţe de preţ la animale şi păsări”. Acesta se debitează:
- cu diferenţele de preţ în plus (costul de producţie este mai mare decât preţul standard sau
prestabilit) aferente animalelor şi păsărilor din producţie proprie (contul 711);
368 = 711 500
- cu diferenţele de preţ în minus (costul de producţie este mai mic decât preţul standard sau
prestabilit) repartizate asupra valorii animalelor şi păsărilor ieşite din gestiune prin vânzare
(contul 711).
368 = 711 500
Contul 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări” se creditează:
- cu diferenţele de preţ în plus (costul de producţie este mai mare decât preţul standard sau
prestabilit) repartizate asupra valorii animalelor şi păsărilor din producţie proprie, ieşite din
gestiune prin vânzare (contul 711).
711 = 368 250
-cu diferenţele de preţ în minus (costul de producţie este mai mic decât preţul standard sau
prestabilit) repartizate asupra valorii animalelor şi păsărilor obținute din producţie proprie (contul
711).
711 = 368 350
Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente animalelor şi păsărilor existente.

Teme de verificare
TV 8.2. Contabilitatea stocurilor legate de producție

91
1. Ce particularitate apare în cazul contabilității animalelor și păsărilor?
Răspuns:

8.3. Răspunsuri la temele de verificare

TV 8.1. Contabilitatea stocurilor propriu-zise
1. Conturile de diferențe de preț la materii prime și materiale, animale și păsări și ambalaje sunt
bifuncționale, iar contul de diferențe de preț la mărfuri, când reprezintă adaos comercial, este de pasiv.

TV 8.2. Contabilitatea stocurilor legate de producție

1. La stocurile de natura animalelor și păsărilor contează modul de intrare în gestiune a acestora:
prin achiziție, aport, primire cu titlu gratuit, adică din afara entității, caz în care sunt încadrate la stocuri
propriu-zise; prin obținere din producție proprie, situație în care sunt încluse la stocuri legate de producție.
În plus, sporurile în greutate înregistrate se consideră întotdeauna legate de producție.

92
 UNITATEA DE STUDIU 9. Contabilitatea decontărilor cu
terții și mijloacelor de trezorerie

UNITATEA DE STUDIU 9. Contabilitatea decontărilor cu terții și mijloacelor de

trezorerie
Obiectivele unităţii de studiu 9 93
9.1. Considerente teoretice privind decontările cu terții și mijloacele de trezorerie 93
9.2. Contabilitatea decontărilor cu terții 100
9.3. Contabilitatea mijloacelor de trezorerie 102
9.4. Răspunsuri la temele de verificare 110

Obiectivele unităţii de studiu 9

Tematica acestei unităţi de studiu îşi propune atingerea următoarelor obiective specifice:
• identificarea principalelor concepte utilizate în contabilitatea decontărilor cu terții și
a mijoacelor de trezorerie;
• însușirea modului de înregistrare în contabilitate a operațiilor de decontare cu terții;
• cunoașterea modului de înregistrare în contabilitate a operațiilor privind elementele
de trezorerie.
Timp de studiu: 3 ore

9.1. Considerente teoretice privind decontările cu terții și

mijloacele de trezorerie
Legăturile cu diversele personae juridice și fizice (numite în contabilitate terți) cu care
persoana juridică intră în contact dau naștere creanțelor și datoriilor.
Creanţele reprezintă o avere virtuală a firmei , având un grad de lichiditate mai redus decât
cel al disponibilităţilor băneşti şi echivalentelor de numerar (trezorerie) prezentate anterior.
Apariţia lor în contabilitate ţine de crearea drepturilor faţă de debitori iar dispariţia vine la
momentul stingerii (de cele mai multe ori, prin încasare) a acestora.
Datoriile sunt obligaţii de plată generate de diverse achiziţii de bunuri şi servicii a căror
plată este amânată sau de împrumutarea de sume ce trebuie ulterior rambursate. Apariţia lor în
contabilitate ţine de crearea obligaţiilor faţă de creditori iar dispariţia vine la momentul stingerii
(prin plata efectivă, prin compensarea cu unele creanţe sau prin prescriere) a acestora.
Principalele tipuri de creanțe și datorii sunt prezentate în figura nr. 9.1.

93
 Fig. 9.1 Clasificări ale creanțelor și datoriilor
(Sursa: Toma, C., Contabilitate financiară, ediția a 2, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2016, pp. 125-126)

O categorie importantă de creanţe este reprezentată de cele faţă de clienţii cărora le-au
vândut bunuri şi servicii a căror contravaloare nu a fost deocamdată colectată. Factura este
documentul ce consfinţeşte apariţia acestor creanţe. Dacă, în plus, între vânzător şi cumpărător
mai intervine, din motive de amânare a termenului de plată sau de sporire a siguranţei încasării,
un efect de comerţ (de tipul cambiei sau biletului la ordin), creanţa migrează din categoria celor
faţă de clienţi către o structură numită efecte de primit.
O categorie importantă de datorii este reprezentată de cele faţă de furnizorii de la care au
achiziţionat bunuri şi servicii (alte bunuri decât imobilizări) a căror contravaloare nu a fost
deocamdată plătită. Factura este documentul ce consfinţeşte apariţia acestor datorii. Dacă, în plus,
între vânzător şi cumpărător mai intervine, din motive de amânare a termenului de plată sau de
sporire a siguranţei plăţii, un efect de comerţ (de tipul cambiei sau biletului la ordin), datoria
migrează din categoria celei faţă de furnizori către o structură numită efecte de plătit.
În acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii şi clienţii se grupează astfel: interni şi
externi, iar în cadrul acestora, pe termene de plată, respectiv de încasare. De asemenea, în
contabilitatea analitică se grupează distinct clienţii şi furnizorii la care persoana juridică deţine
participaţii. Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. Avansurile acordate
furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi
distincte.
La intrare, creanţele şi datoriile persoanei juridice fără scop patrimonial se înregistrează în
contabilitate la valoarea lor nominală. Cele în valută se înregistrează atât în lei, la cursul de
schimb în vigoare la data efectuării operaţiunilor, cât şi în valută. Operaţiunile în valută trebuie
înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda de raportare, aplicându-se sumei în
valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi moneda străină, la data efectuării
tranzacţiei. Diferenţele de curs valutar ce apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în
valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau
faţă de cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute
ca venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.
Datoriile față de și creanțele legate de personal cuprind drepturile salariale, sporurile,
adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi
cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii şi alte drepturi în bani
şi/sau în natură datorate de unitate personalului pentru munca prestată şi care se suportă, potrivit
reglementărilor în vigoare, din fondul de salarii. Drepturile de personal neridicate în termenul
legal se înregistrează distinct, pe persoane.

94
 În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit
reglementărilor în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot etc.),
repartizarea din profitul net realizat, aprobată de adunarea generală, pentru participarea
salariaţilor la rezultatul activităţilor economice, precum şi avansurile acordate potrivit legii.
Repartizările efectuate din profit nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanţului. În acest
sens, sumele reprezentând participarea salariaţilor la rezultatul activităţilor economice sunt
evidenţiate în rezultatul reportat, urmând ca, după aprobarea de către adunarea generală a acestei
destinaţii, să fie reflectate în contul corespunzător de datorii. Reţinerile din salariile personalului
pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor
(popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca
urmare a unor relaţii contractuale. Sumele datorate şi neachitate personalului (concediile de
odihnă şi alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume ce urmează a fi încasate de la
acesta, aferente exerciţiului financiar în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legătură
cu personalul.
Datoriile (și eventual, creanțele) privind asigurările sociale cuprind obligaţiile pentru
contribuţia la asigurări sociale şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj. Eventualele
sume datorate sau care urmează a se încasa în perioadele următoare, aferente exerciţiului
financiar în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale.
În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe
profit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venit, subvenţiile de primit şi alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate. Impozitul pe profit se stabileşte de către persoanele juridice fără scop
patrimonial care desfăşoară activităţi economice, potrivit reglementărilor în vigoare. Impozitul pe
profit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite. Dacă suma plătită depăşeşte
suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanţă.
Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte lunar, pe bază de decont,
ca diferenţă între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (TVA
colectată) şi a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri şi servicii (TVA deductibilă). În
situaţia în care există decalaje între faptul generator de TVA şi exigibilitatea acesteia, totalul
TVA se înregistrează într-un cont distinct, denumit TVA neexigibilă care, pe măsură ce devine
exigibilă, se trece la TVA colectată, respectiv la TVA deductibilă. De asemenea, în contul de
TVA neexigibilă se înregistrează şi TVA deductibilă sau colectată, pentru livrări de bunuri şi
prestări de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au întocmit facturile. Diferenţa de taxă, în plus
sau în minus, între TVA colectată şi TVA deductibilă se înregistrează în conturi distincte (TVA
de plată, respectiv TVA de recuperat) şi se regularizează în condiţiile legii.
Impozitul pe venituri de natura salariilor cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate
asupra veniturilor impozabile lunare ale personalului unităţii, precum şi impozitul reţinut din
drepturile băneşti acordate colaboratorilor de orice fel, potrivit legii. La alte impozite, taxe şi
vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe
clădiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea
terenurilor proprietate de stat şi alte impozite şi taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică
pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.
Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţilor de grup cuprinde operaţiile care se
înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea unităţii debitoare,
cât şi a celei creditoare, aparţinând aceluiaşi grup, şi, de asemenea, conturile coparticipanţilor
referitoare la operaţiunile efectuate în comun, în cazul asocierilor în participaţie.
Creanţele faţă de alte persoane fizice sau juridice se înregistrează în conturile de debitori
diverşi. Sumele datorate de unitate unor terţe persoane juridice sau fizice, altele decât personalul
propriu, furnizorii şi clienţii-creditori, se înregistrează în contul de creditori diverşi.
Cheltuielile efectuate şi veniturile realizate în perioada curentă, dar care privesc perioadele
sau exerciţiile financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în

95
avans, respectiv venituri în avans. Acestea conturi se referă, în principal, la următoarele cheltuieli
şi venituri: chiriile, abonamentele şi alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din
chirii, abonamente şi alte venituri aferente perioadelor sau exerciţiilor financiare următoare.
Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi
debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se constituie ajustări pe seama
cheltuielilor.
În decursul timpului noţiunea de trezorerie a cunoscut mai multe accepții:25
- una restrânsă, care înțelege prin trezorerie disponibilităţile bănești;
- alta extinsă, care extinde accepția anterioară prin includerea titlurilor de plasament
transformabile în lichidităţi;
- o a treia, apropiată conceptului de trezorerie netă, ia în considerare diferenţa dintre
disponibilităţi şi creditele bancare pe termen scurt (indiferent dacă acestea sunt primite direct în
contul curent sau prin cont separat de împrumut);
- o a patra extinde conţinutul conceptului de trezorerie netă, adăugând la suma
disponibilităţilor valoarea titlurilor de plasament, a creditelor bancare pe termen scurt, efectele
scontate nescadente şi creanţele cedate (reflectate în conturi de angajamente în afara bilanţului).
În acest suport de curs se utilizează cea de-a patra accepție.
Principalele elemente de trezorerie la o persoană juridică fără scop lucrativ sunt redate în
figura nr. 9.2.

Fig. nr. 9.2 Mijloacele de trezorerie ale unei persoane juridice fără scop lucrativ

Investițiile pe termen scurt reprezintă acţiunile achiziţionate, obligaţiunile emise şi

răscumpărate, obligaţiunile achiziţionate şi alte investiții financiare achiziţionate în vederea
deținerii pe termen scurt. Motivaţia apariţiei lor în bilanţul unei entităţi este aceea de obţinere de
câştiguri financiare din diferenţa dintre preţul de cumpărare (mai mic) şi cel de vânzare (mai
mare) sau obţinerea de venituri financiare de natura dividendelor şi dobânzilor.
Acțiunile atestă dreptul de proprietate al deţinătorului lor (numit acţionar) asupra unei părţi
din capitalul social al entităţii emitente. Pe lângă dreptul de proprietate, acţionarul mai

25
Toma, C., Contabilitate financiară, ediția a 2, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2016, p. 247

96
beneficiază şi de alte avantaje 26: patrimoniale (dreptul la un venit net sub formă de dividende,
dreptul de preemţiune sau de subscriere preferenţială în situaţia emisiunii de noi acţiuni cu titlu
oneros, dreptul de atribuire în cazul creşterii capitalului prin încorporarea de elemente
patrimoniale deja existente, dreptul la distribuirea activelor societăţii în cazul lichidării sale,
dreptul de a vinde acţiunile) şi nepatrimoniale (participarea la gestionarea societăţii, dreptul de
vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul la consultarea documentelor societăţii
comerciale).
Deşi se pot clasifica după mai multe criterii, cel mai cunoscut mod de grupare a acţiunilor,
şi anume cel în funcţie de drepturile pe care le conferă, este:
o acţiuni comune, care dau drepturi de vot şi la dividende, dar îi plasează pe deţinători pe o
poziţie inferioară acţionarilor privilegiaţi, reprezentând capitalul social rezidual;
o acţiuni privilegiate în ceea ce priveşte obţinerea de dividende şi drepturi reziduale. Acestea
nu dau drept de vot şi au o valoare nominală mai mare decât cea a acţiunilor obişnuite.
Printre valorile ataşate unei acţiuni se numără:
 valoarea nominală, înscrisă pe titlu la emiterea sa, ce este calculată prin raportarea valorii
capitalului social la numărul de acţiuni aflate în circulaţie;
 valoarea de piaţă, care este reprezentată de suma acceptată de un investitor pentru o acţiune,
în urma unei operaţiuni realizate pe o piaţă activă 27;
 valoarea contabilă, ce se calculează raportând capitalurile proprii la numărul de acţiuni emise.
Obligațiunile sunt definite în unitatea de studiu nr. 4.
Fluxurile băneşti ale unei entităţi se derulează prin casierie (adică, în numerar) sau prin
conturile bancare (curente şi de acreditive), fie în monedă naţională, fie în valută. Indiferent dacă
se derulează cu numerar sau fără, fluxurile băneşti provin din încasări (de creanţe, venituri şi
câştiguri) şi plăţi (de datorii, cheltuieli şi pierderi), precum şi din transferuri între diverse conturi
de trezorerie (ceea ce în contabilitate se cunoaşte sub denumirea de viramente interne). 28
Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat (care sunt instrumente de plată pe care
deţinătorul lor le încasează într-un termen scurt prin depunere la bancă: cecuri şi efecte de comerţ
de tipul biletelor la ordin sau cambiilor), disponibilităţile în lei şi valută, creditele bancare pe
termen scurt, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în
conturile curente.
Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente prezentate
persoanei juridice şi neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează separat de cele apărute în
extrase. Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă. Dobânzile de încasat,
aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct în contabilitate, faţă
de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum şi cele aferente
creditelor bancare pe termen scurt. Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului
financiar în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare.
Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci/casierie, precum şi a mişcării acestora, ca
urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate, se ţine distinct în lei şi în valută, conversia în lei
făcându-se la cursul zilei, comunicat de Banca Naţională a României. De altfel, înregistrarea
operaţiunilor financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentului
operaţiunilor de casă, a regulamentelor emise de Banca Naţională a României şi a altor
reglementări emise în acest scop.
În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, persoanele juridice pot solicita
deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora. Acestea reprezintă

26
Prisacariu, M., Ursu, S. G., Andrieş, A. M., Pieţe şi instrumente financiare, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi,
2008, p. 61.
27
Moroşan I., Contabilitate financiară şi de gestiune. Studii de caz şi sinteze de reglementări, Ed. CECCAR,
Bucureşti, 2010, p. 66.
28
Huian, M.C., op.cit., p. 33

97
disponibilităţile cumpărătorului virate într-un cont distinct deschis în scopul achitării datoriilor
faţă de un anumit furnizor, pe măsură ce acesta îşi îndeplineşte obligaţiile asumate.
Sumele depuse la bănci, precum şi sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a
terţilor, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea persoanei juridice, se înregistrează în
contabilitate sub denumirea de avansuri de trezorerie.
Contabilitatea disponibilităţilor în valută aflate în conturi la bănci, în casierie, precum şi a
acreditivelor în valută, se ţine distinct pentru activităţile fără scop patrimonial şi activităţile
economice.
Disponibilitățile cu destinație specială provin din încasarea de venituri reglementate de
legi speciale: de exemplu, cele din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical,
folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment şi alte venituri cu destinaţie specială,
potrivit legii29.
a) timbrul literar, în valoare de 2% din preţul de vânzare a unei cărţi şi care se adaugă
acestui preţ;
b) timbrul cinematografic, în valoare de 2% din preţul unui bilet şi care se adaugă acestui
preţ;
c) timbrul teatral, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi care se adaugă acestui preţ;
d) timbrul muzical, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi 2% din preţul fiecărui disc,
fiecărei tipărituri, casete video şi audio înregistrate, cu caracter muzical, altele decât cele
folclorice, şi care se adaugă acestor preţuri;
e) timbrul folcloric, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi 2% din preţul fiecărui disc,
fiecărei tipărituri, casete video şi audio folclorice înregistrate şi care se adaugă acestor preţuri;
f) timbrul artelor plastice, în valoare de 0,5% din preţul de vânzare a operei de artă şi care
se adaugă acestui preţ;
g) timbrul arhitecturii, în valoare de 0,5 %0(la mie) din valoarea investiţiei, indiferent de
beneficiarul sau de destinaţia acesteia;
h) timbrul de divertisment, în valoare de 3% din preţul unui bilet şi care se adaugă acestui
preţ.
Sumele încasate, reprezentând valoarea timbrului, se virează lunar de unităţile care le
încasează, în conturile organizaţiilor de creatori, care trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele condiţii:
a) cel puţin 90% din numărul membrilor acestora trebuie să fie titulari de drepturi de autor
sau titulari de drepturi conexe dreptului de autor ori persoane care, prin profesiunea lor, participă
nemijlocit la crearea operei din domeniul pentru care se colectează timbrul;
b) în obiectivele stabilite prin statut să se regăsească anumite activităţi prevăzute de
legislație. Acestea sunt:
 susţinerea unor proiecte culturale de interes naţional;
 participarea la concursuri de interpretare şi creaţie în ţară şi în străinătate;
 promovarea unor acţiuni cu participarea românilor de peste hotare;
 susţinerea şi protejarea artei cinematografice, teatrale şi muzicale;
 completarea fondurilor destinate susţinerii activităţii tinerilor creatori, interpreţi şi
executanţi;
 sprijinirea materială a creatorilor, interpreţilor şi executanţilor pensionari;
 sprijinirea materială a revistelor de specialitate aparţinând uniunilor de creaţie;
 sprijinirea înscrierii în circuitul naţional şi internaţional a operelor artistice de
valoare;

29
***, Legea nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al
arhitecturii şi de divertisment, republicată în M.O. nr. 507/2008, art. 1

98
  cinstirea şi perpetuarea memoriei personalităţilor culturii româneşti şi ale
minorităţilor naţionale, atât în ţară, cât şi în străinătate;
 punerea în valoare a patrimoniului folcloric şi etnografic din România;
 susţinerea financiară a spectacolelor în care sunt prezentate opere de creaţie ai căror
autori sunt români sau reprezentanţi ai minorităţilor naţionale din România;
 susţinerea financiară a premiilor acordate creatorilor şi interpreţilor.
Unităţile plătitoare sunt obligate ca până la data de 20 a fiecărei luni, cu excepţia lunii
decembrie, pentru care termenul este data de 31 ianuarie a anului următor, să vireze în conturile
organizaţiilor de creatori beneficiare încasările din luna precedentă, reprezentând valoarea
timbrelor.
Unitățile plătitoare și cele beneficiare ale timbrelor sunt redate în tabelul nr. 9. 1.
Tipul timbrului Unitatea plătitoare Unitatea beneficiară
timbrul literar Toate persoanele juridice, precum şi Uniunea Scriitorilor din România (U.S.R.);
persoanele fizice autorizate, care Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din
editează sau importă carte beletristică România (ASPRO); Asociaţia Română a
ce urmează să fie vândută cu Creatorilor Culturali şi Artiştilor (A.R.C.C.A.)
amănuntul
timbrul cinematografic Toate persoanele fizice sau juridice Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film
care sunt autorizate de către Centrul din România (U.A.R.F.); Uniunea Cineaştilor
Naţional al Cinematografiei să din România (UCIR)
organizeze spectacole cinematografice
sau video în ţară
timbrul teatral Toate persoanele juridice şi persoanele Uniunea Teatrală din România (UNITER)
fizice autorizate care produc spectacole
cu artişti profesionişti din domeniul
teatrului, în România
timbrul muzical toate persoanele juridice, precum şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din
persoanele fizice autorizate, care România (U.C.M.R.); Uniunea Criticilor,
organizează în ţară spectacole Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din
muzicale, altele decât cele folclorice România (U.C.R.R.M.R.); Uniunea de Creaţie
sau de divertisment (entru operele ale Interpretativă a Muzicienilor din România
căror drepturi de autor se află în (U.C.I.M.R.); Uniunea Interpreţilor,
perioada de protecţie legală) Coregrafilor şi Criticilor Muzicali din
România (U.I.C.C.M.); Asociaţia Industriei
Muzicale Româneşti; Asociaţia Unicirc &
Variete; Asociaţia Maria Domina
timbrul folcloric toate persoanele juridice, precum şi niunea Compozitorilor şi Muzicologilor din
persoanele fizice autorizate, care România, (U.C.M.R.); Uniunea de Creaţie
organizează în ţară spectacole Interpretativă a Muzicienilor din România
folclorice și cele care produc în ţară (U.C.I.M.R.)
înregistrări folclorice pe diverse
suporturi
timbrul artelor plastice Toate persoanele fizice sau juridice Uniunea Artiştilor Plastici (U.A.P.)
care comercializează opere de artă
domeniile picturii, sculpturii, graficii,
artei decorative şi artei aplicate
timbrul arhitecturii Toate autorităţile administraţiei publice Uniunea Arhitecţilor din România (U.A.R.);
locale care eliberează autorizaţie de Ordinul Arhitecţilor din România
construire
timbrul de divertisment Toate persoanele juridice, precum şi Uniunea Teatrală din România (UNITER);
persoanele fizice autorizate, care Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din
organizează în ţară spectacole artistico- România, (U.C.M.R.); Uniunea de Creaţie
sportive, altele decât cele la care se Interpretativă a Muzicienilor din România
aplică alte timbre, şi spectacole de circ (U.C.I.M.R.); Asociaţia Unicirc & Variete;
Asociaţia Maria Domina
Sursa: ***, OMFP nr. 1.566/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind perceperea, încasarea, utilizarea,
evidenţa şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical,

99
folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, precum şi procedura de solicitare şi comunicare a
opţiunilor titularilor de drepturi de autor sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autor ori, după caz, ale
moştenitorilor acestora, M.O. nr. 873/2003

Regulile de evaluare contabilă a mijloacelor de trezorerie sunt prezentate în OMEF

1969/2007. Astfel, la intrarea în unitate, investițiile pe termen scurt se evaluează la costul de
achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.
Cheltuielile accesorii de cumpărare a titlurilor de plasament, cum sunt comisioanele şi alte
cheltuieli similare, se înregistrează direct în cheltuielile exerciţiului. La ieșirea din gestiune a
investiţiilor pe termen scurt se aplică regulile de evaluare valabile pentru stocurile fungibile - la
alegere una dintre: metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO; metoda costului mediu ponderat -
CMP; metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO.
La încheierea exerciţiului financiar, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea
disponibilităţilor în valută şi altor valori de trezorerie se înregistrează în conturile de venituri sau
cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz, distinct pentru activităţile fără scop patrimonial
şi activităţile economice.
Pentru deprecierea investiţiilor pe termen scurt, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia
inventarierii se constituie ajustări pe seama cheltuielilor. În perioadele următoare, la sfârşitul
fiecărui exerciţiu financiar sau la ieşirea din unitate a investițiilor, ajustările efectuate se
suplimentează, diminuează sau anulează, după caz.

Teme de verificare
TV 9.1. Considerente teoretice privind decontările cu terții și mijloacele de trezorerie
1. Care sunt principalele tipuri de creanțe/datorii incluse la decontări cu terții, după natura lor?
2. Care sunt elementele componente ale trezoreriei la o persoană juridică fără scop lucrativ?
3. Care este sursa de proveniență a disponibilităților cu destinație specială ale persoanelor juridice fără
scop lucrativ?
Răspuns:

9.2. Contabilitatea decontărilor cu terții

Nu există particularități deosebite ale contabilității decontărilor cu terții la persoanele
juridice fără scop lucrativ față de entitățile economice. Prin urmare, exemplifică doar cazurile
particulare.
Contabilitatea datoriilor și creanțelor comerciale se ține cu ajutorul conturilor din grupele
40 "Furnizori și conturi asimilate" și 41 "Clienți și conturi asimilate". Acestea se dezvoltă pe
conturi de pasiv, respectiv activ, redate în figura nr. 9.3.

Fig. 9.3. Conturi de datorii comerciale (de pasiv) și de creanțe comerciale (de activ)

100
 Decontările cu personalul se înregistrează în contabilitate prin conturile din grupa 42
"Personal și conturi asimilate". Structura sa este redată în figura nr. 9.4.

Fig. 9.4. Conturi de decontări cu personalul

Contul de pasiv 422 "Pensionari - pensii datorate" ţine evidenţa decontărilor cu pensionarii
pentru pensiile şi alte drepturi cuvenite, potrivit legii. Se creditează cu pensiile şi alte drepturi
cuvenite pensionarilor, potrivit legii (contul 645).
6458 = 422 1.560
Contul 422 "Pensionari - pensii datorate" se debitează:
- cu pensiile şi alte drepturi neridicate în termenul legal de plată (contul 426).
422 = 426 560
- cu sumele reţinute pensionarilor, datorate terţilor (contul 427).
422 = 427 60
- cu sumele reţinute pensionarilor pentru stingerea debitelor datorate persoanei juridice fără
scop patrimonial (contul 428).
422 = 4282 450
- cu sumele reţinute pensionarilor reprezentând impozitul pe venitul din pensie, potrivit
legii (contul 444);
422 = 444 250
- cu sumele achitate pensionarilor reprezentând pensii şi alte drepturi cuvenite, potrivit legii
(contul 512, 531).
422 = 5121/5311 1.000
Soldul creditor al contului reprezintă pensiile şi alte drepturi datorate pensionarilor.
Pentru evidența contribuțiilor suportate de angajator și angajați se pune în funcțiune grupa
43 "Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate" (vezi figura nr. 9.5).

Fig. 9.5 Conturi de asigurări sociale, protecție socială și asimilate

101
 Decontările cu bugetul statului se referă la obligațiile fiscale ale entității care iau forma
prezentată în figura 9.6.

Fig. 9.6 Obligațiile fiscale ale persoanelor juridice fără scop lucrativ

Aceste decontări sunt reflectate prin conturile din grupa 44 "Bugetul statului, fonduri
speciale și conturi asimilate".
Conform Codului fiscal, sunt scutite de la plata impozitului pe profit fundaţiile române
constituite ca urmare a unui legat (care reprezintă subiectul de drept înființat de una sau mai
multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu
afectat în mod permanent și irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, în
interesul unor colectivități) și asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și
asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de proprietari, cu excepția celor care obțin venituri
din exploatarea proprietății comune, potrivit legii.
În cazul următoarelor persoane juridice române, la calculul rezultatului fiscal sunt
considerate venituri neimpozabile următoarele tipuri de venituri:
a) pentru cultele religioase, veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor și
produselor necesare activității de cult, potrivit legii, veniturile obținute din chirii, veniturile
obținute din cedarea/înstrăinarea activelor corporale, alte venituri obținute din activități
economice sau de natura celor prevăzute la alin. (2), veniturile din despăgubiri, în formă
bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea
dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau în
anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție,
de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ,
pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile
legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr.
489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată;
...
c) pentru asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari
recunoscute ca asociații de proprietari, veniturile obținute și utilizate, în anul curent sau în anii
următori, pentru îmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea
proprietății comune, potrivit legii.
În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale, la
calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri neimpozabile:
a) cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;

102
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;
d) veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și
demonstrații sportive;
e) donațiile, precum și banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
f) veniturile din dividende, dobânzi, precum și din diferențele de curs valutar aferente
disponibilităților și veniturilor neimpozabile;
g) veniturile din dobânzi obținute de casele de ajutor reciproc din acordarea de împrumuturi
potrivit legii de organizare și funcționare;
h) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
i) resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;
j) veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă
de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit
statutului acestora;
k) veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor
nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
l) veniturile obținute din reclamă și publicitate, veniturile din închirieri de spații publicitare pe:
clădiri, terenuri, tricouri, cărți, reviste, ziare, realizate de organizațiile nonprofit de utilitate
publică, potrivit legilor de organizare și funcționare, din domeniul culturii, cercetării științifice,
învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele de comerț și industrie, organizațiile
sindicale și organizațiile patronale; nu se includ în această categorie veniturile obținute din
prestări de servicii de intermediere în reclamă și publicitate;
m) sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a făcut donația/sponsorizarea,
potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizațiile nonprofit, în
anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului și obiectivelor acestora, potrivit
actului constitutiv sau statutului, după caz;
n) veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele produse la
activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică;
o) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice;
p) sumele colectate de organizațiile colective autorizate, potrivit legii, pentru îndeplinirea
responsabilităților de finanțare a gestionării deșeurilor.
În cazul organizațiilor nonprofit, organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale, pentru
calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile și alte venituri realizate, până la nivelul
echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale
neimpozabile enumerate anterior. Aceste organizații datorează impozit pe profit pentru partea din
profitul impozabil care corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri
neimpozabile.
Art. 292 din Codul fiscal prevede că următoarele operațiuni de interes general sunt scutite
de taxa pe valoare adăugată:
k) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor
colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial
care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică,
patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor
lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență;
l) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate
de organizații fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educația fizică;
m) prestările de servicii culturale și/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea,
efectuate ... de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de către
Ministerul Culturii.
Decontările din cadrul grupului și cu asociații se evidențiază prin conturile din grupa 45
"Grup și asociați", așa cum se observă din figura 9.7.

103
 Fig. 9.7 Deconările cu grupul și asociații

De remarcat lipsa unor conturi folosite la agenții economici pentru constituirea capitalului
(contul 456) și a celor de dividende de plată, noțiune care nu se utilizează la persoanele juridice
fără scop lucrativ.
Pentru reflectarea creanțelor față de debitorii diverși și a datoriilor față de creditorii diverși
se folosesc conturi din grupa 46 "Debitori și creditori diverși". Cheltuielile și veniturile în
avans se contabilizează prin conturile din grupa 47 "Conturi de regularizare și asimilate".
Decontările din cadrul unității se regăsesc în conturile din grupa 48 cu același nume. O
particularitate este contul de activ 489 "Decontări între activităţile fără scop patrimonial şi
activităţile economice", cu ajutorul căruia se ţine evidenţa raporturilor de decontare între
activităţile fără scop patrimonial (exclusiv activităţile cu destinaţie specială) şi activităţile
economice, desfăşurate în cadrul unităţii, privind cota de cheltuieli comune ce se repartizează la
finele lunii. Contul se debitează:
- la finele lunii, cu cheltuielile repartizate asupra activităţilor economice (clasa 6 -analitice
distincte privind activităţile fără scop patrimonial).
Contul se creditează:
- la finele lunii, cu cheltuielile repartizate asupra activităţilor economice (clasa 6 -analitice
distincte privind activităţile economice).
La sfârşitul lunii, contul nu prezintă sold.
Exemplu
La o persoană juridică fără scop lucrativ se înregistreză la cheltuieli ale activității fără scop
lucrativ de 30 lei. La sfărșitul lunii, se constată că jumătate din acestea aparțin de fapt activității
economice.
-înregistrarea cheltuielilor comune (analiticul 01 este pentru activitate fără scop lucrativ, 02
pentru activitate economică)
628.01 = 542 30
- cheltuielile repartizate asupra activităţilor economice
489 = 628.01 15
- cheltuielile repartizate asupra activităţilor economice
628.02 = 489 15

Teme de verificare
TV 9.2. Contabilitatea decontărilor cu terții
1. Care este contul folosit pentru raporturile de decontare între activităţile fără scop patrimonial (exclusiv
activităţile cu destinaţie specială) şi activităţile economice?
2. Cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor unei persoane juridice fără scop lucrativ sunt supuse
impozitului pe profit?

104
Răspuns:

9.3. Contabilitatea mijloacelor de trezorerie

Reflectarea în contabilitate a investițiilor pe termen scurt se face cu ajutorul conturilor din
grupa 50 "Investiţii pe termen scurt". Acesta conține 5 conturi sintetice de gradul I.
Conturile de activ 501 "Acţiuni deţinute la entităţile afiliate", 506 "Obligaţiuni" și 508
"Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate" se debitează:
- cu valoarea la cost de achiziţie a acţiunilor cumpărate de la entităţile afiliate, a
obligațiunilor achiziționate și a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate cumpărate
(contul 509, 512 , 531);
% = 509/5121/5311 50.000
501 40.000
506 5.000
508 5.000
- cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt
depozitele pe termen scurt în valută, la închiderea exerciţiului financiar (contul 739).
508 = 7394 60

Aceste conturi se creditează:

- cu preţul de cesiune al acţiunilor deţinute pe termen scurt la entităţile afiliate,
obligațiunilor achiziționate și a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate cumpărate,
cedate (contul 461, 512, 531) și cu diferenţele nefavorabile dintre valoarea contabilă a titlurilor pe
termen şi preţul lor de cesiune (contul 6642);
% = 501/506/508 25.000
461/5121/5311 22.500
6642 2.500
- cu diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt
depozite pe termen scurt în valută, la închiderea exerciţiului financiar sau lichidarea lor (contul
665).
665 = 508 25
Soldul debitor al conturilor reprezintă valoarea titlurilor deţinute pe termen scurt.
Contul de activ 505 "Obligaţiuni emise şi răscumpărate" se folosește pentru reflectarea
obligaţiunilor emise şi răscumpărate, care se debitează:
- cu sumele datorate pentru investiţii pe termen scurt cumpărate (contul 509);
505 = 509 2.000
- cu valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate achitate din contul de disponibil sau în
numerar (contul 512, 531).
505 = 5121/5311 1.000

Contul se creditează cu valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate, anulate (contul 161).

161 = 505 3.000
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate,
neanulate.
Contul de pasiv 509 "Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt" se
creditează:
- cu valoarea la cost de achiziţie a acţiunilor cumpărate de la entităţile afiliate (contul 501),
cu sumele datorate pentru investiţii pe termen scurt cumpărate (contul 505), cu valoarea la cost de

105
achiziţie a obligaţiunilor cumpărate (contul 506) și cu valoarea la cost de achiziţie a altor
investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate cumpărate (contul 508);
% = 509 100.000
501 70.000
505 5.000
506 20.000
508 5.000
- cu diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării datoriilor în valută,
reprezentând vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt, la cursul de închidere a
exerciţiului financiar (contul 665).
665 = 509 150
Contul se debitează:
- cu sumele achitate din contul de disponibil sau în numerar pentru investiţiile pe termen
scurt cumpărate (contul 512, 531);
509 = 5121/5311 100.000
- cu diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării datoriilor în valută,
reprezentând vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt, la cursul de închidere a
exerciţiului financiar sau în urma achitării acestora (contul 739).
509 = 7394 50
Soldul creditor al contului reprezintă valoarea datorată pentru investiţiile pe termen scurt
cumpărate.
Evidența disponibilităților bănești se ține cu ajutorul conturilor din grupa 51 Conturi la
bănci. Acesta conține conturile 511 "Valori de încasat", 512 "Conturi curente la bănci", 518
"Dobânzi" și 519 "Credite bancare pe termen scurt". Conturile 511 și 512 sunt exemplificate în
alte situații de pe parcursul suportului de curs.
Contul 518 "Dobânzi" ţine evidenţa dobânzilor datorate, precum şi a dobânzilor de încasat,
aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, respectiv disponibilităţilor aflate în
conturile curente și este un cont bifuncţional. Se debitează:
- cu dobânzile plătite, aferente împrumuturilor primite (contul 512);
5186 = 5121 450
- cu dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente (contul 734).
5187 = 7341 50

Contul se creditează:
- cu dobânzile încasate aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente (contul 512).
5121 = 5817 50
- cu dobânzile datorate, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente (contul
666).
666 = 5186 450
Soldul debitor reprezintă dobânzile de primit, iar soldul creditor, dobânzile de plătit.
Contul 519 "Credite bancare pe termen scurt" ţine evidenţa creditelor acordate de bănci pe
termen scurt și este un cont de pasiv. Se creditează:
- cu creditele bancare pe termen scurt, acordate de bancă pentru nevoi temporare, prin
conturi bancare distincte (contul 512) .
512 = 5191 50.000
- cu dobânzile datorate pentru creditele bancare primite pe termen scurt (contul 666).
666 = 5198 550

Contul se debitează cu creditele bancare pe termen scurt restituite, inclusiv dobânzile plătite
(contul 512) .
519 = 512 50.550
Soldul creditor al contului reprezintă creditele bancare pe termen scurt, nerestituite.

106
 Contul de activ 532 "Alte valori" reflectă valoarea bonurilor valorice, timbrelor fiscale şi
poştale, biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor şi biletelor de călătorie, tichetelor de masă, a
altor valori, precum şi mişcarea acestora. Se debitează:
- cu valoarea bonurilor valorice, timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi
odihnă, tichetelor şi biletelor de călătorie, tichetelor de masă şi a altor valori achiziţionate (contul
401);
532 = 401 5.550
- cu sumele plătite în numerar sau din avansuri de trezorerie pentru procurarea de alte valori
(contul 531, 542).
532 = 5311/542 5.000

Contul 532 "Alte valori" se creditează:

- cu valoarea carburanţilor procuraţi pe bază de bonuri valorice (contul 302);
3022 = 5328 5.550
- cu valoarea biletelor de tratament şi odihnă, a tichetelor şi biletelor de călătorie şi a altor
valori acordate personalului (contul 428);
4281 = 532 3.050
- cu valoarea tichetelor şi biletelor de călătorie folosite pentru transportul de personal
(contul 624).
624 = 5323 5.550
- cu valoarea biletelor de călătorie reprezentând cheltuieli cu deplasările, detaşările şi
transferările personalului (contul 625);
624 = 5323 3.000
- cu valoarea timbrelor poştale consumate (contul 626);
626 = 5321 2.000
- cu valoarea tichetelor de masă acordate salariaţilor (contul 642).
642 = 5328 4.500
Soldul debitor al contului reprezintă alte valori existente.
Acreditivele și avansurile de trezorerie sunt reflectate prin conturile din grupa 54
"Acreditive" care conține două conturi sintetice de gradul I.
Contul de activ 541 "Acreditive" ţine evidenţa acreditivelor deschise în bănci pentru
efectuarea de plăţi în favoarea terţilor. Se debitează:
- cu sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (contul 581).
541 = 581 4.500
- la închiderea exerciţiului financiar, cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente
disponibilităţilor în valută (contul 739, 765).
5412.01/5412.02 = 7394/765 450

Contul se creditează:
- cu sumele plătite furnizorilor și furnizorilor de imobilizări din acreditive (contul 401,
404);
401/404 = 541 4.500
- cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie (contul 581);
581 = 541 3.500
- cu diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente operaţiunilor efectuate în valută în
cursul exerciţiului financiar sau soldului privind acreditivele deschise în valută, la încheierea
exerciţiului financiar sau la lichidarea acestora (contul 665).
665 = 5412.01/5412.02 4.500
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea acreditivele deschise în bănci, existente.
Contul de activ 542 "Avansuri de trezorerie" se debitează:

107
 - cu diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materiilor prime, materialelor
consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor şi păsărilor și
ambalajelor achiziţionate (contul 308, 368, 388);
542 = 308/368/388 500
- cu avansurile de trezorerie acordate în numerar (contul 531);
542 = 531 4.500
- la închiderea exerciţiului financiar, cu diferenţele favorabile de curs valutar aferente
avansurilor de trezorerie în valută (contul 739).
642 = 5328 4.500

Contul 542 "Avansuri de trezorerie" se creditează:

- cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor achiziţionate din avansuri de trezorerie și cu
diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente stocurilor intrate în gestiune (contul 301, 302,
303, 308, 361, 368, 381, 388);
% = 542 14.500
301/302/303/361/381 12.500
308/368/388 2.000
(4426)
- cu sumele plătite furnizorilor și furnizorilor de imobilizări din avansuri de trezorerie
(contul 401, 404);
401/404 = 542 4.500
- cu avansurile de trezorerie nejustificate (contul 428);
4282 = 542 500
- cu sumele restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate (contul
531);
531 = 542 50
- cu sumele plătite pentru procurarea de alte valori din avansuri de trezorerie (contul 532).
532 = 542 2.500
- cu valoarea materialelor consumabile achitate din avansuri de trezorerie (contul 602);
602 = 542 500
- cu cheltuielile decontate din avansurile de trezorerie primite (contul 604, 605, 611, 612,
613, 614, 622, 623, 624, 625, 626, 628);
% = 542 8.500
604/605 3.000
611/612/613/614 2.000
622/623/624/625/626/628 3.500
(4426)
- la închiderea exerciţiului financiar, cu diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente
avansurilor de trezorerie în valută și cu diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din
lichidarea avansurilor de trezorerie (conutl 665).
665 = 542 700
Soldul debitor al contului reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie, nedecontate.
Una dintre particularitățile trezoreriei la persoanele juridice fără scop lucrativ ține de
existența disponibilităților cu destinație specială, care au fost definite în subcapitolul 9.1.
Revenim asupra acestora cu un exemplu de contabilizare.
În contabilitata unităților plătitoare de timbre care țin contabilitate în partidă dublă,
reflectarea timbrului de virat ulterior unității beneficiare se face astfel:
411/5311/5121 = % 36
707/704 30
447. timbru literar 6
Virarea sumei se înregistrează:
447.timbru literar = 5121 6

108
 Unitățile beneficiare ale timbrelor sunt, în general, persoane juridice fără scop lucrativ.
Pentru acestea, sumele încasate reprezintă venituri din activități cu destinație specială. Prin
urmare, se pun în funcțiune conturile de activ din grupa 55 „Disponibil cu destinație specială” și
cele de pasiv din grupa 79 „Venituri cu destinație specială”.
5501.01 = 7911.01 6
5501.02 = 7911.02 10.000
5501.03 = 7911.03 5.000
5501.04 = 7911.04 3.500
5501.05 = 7911.05 7.000
5501.06 = 7911.06 14.000
5501.07 = 7911.07 25.000
5501.08 = 7911.08 4.000
Contul de activ 550 "Disponibil cu destinaţie specială" ţine evidenţa disponibilităţilor
aflate în conturi la bănci, reprezentând veniturile cu destinaţie specială încasate, potrivit legii, de
către persoana juridică fără scop patrimonial, precum şi mişcarea acestora. Se debitează:
- cu sumele încasate de la debitori în contul de disponibil cu destinaţie specială (contul
461);
550 = 461 500
- cu sumele încasate în contul de disponibil cu destinaţie specială, necuvenite și cu cele care
necesită clarificări suplimentare (contul 462, 473);
550 = 462/473 100
- cu sumele primite în contul de disponibil în cadrul decontărilor reciproce (contul 481);
550 = 481 6.000
- cu sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (contul 581);
550 = 581 10.000
- cu sumele încasate în contul de disponibil reprezentând venituri cu destinaţie specială, cu
diferenţele favorabile de curs valutar aferente operaţiunilor efectuate în valută privind activităţile
cu destinaţie specială, în cursul exerciţiului financiar, la închiderea exerciţiului financiar, cu
diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor în valută (contul 791).
550 = 791 550

Contul se creditează:
- cu sumele plătite furnizorilor, furnizorilor de imobilizări, sumele nete achitate
personalului reprezentând salarii şi alte drepturi salariale, ajutoarele materiale, sumele achitate
terţilor reprezentând reţineri sau popriri, sumele virate asigurărilor sociale, asigurărilor sociale de
sănătate și asigurărilor pentru şomaj, din contul de disponibil cu destinaţie specială (contul 401,
404 , 421, 423, 427, 431, 437);
% = 550 800
401/404 300
421/432/427/431/437 500
- cu sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturile de natura
salariilor şi a altor drepturi similare, sumele virate bugetului statului sau bugetelor locale, după
caz, reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, sumele virate către organismele
publice reprezentând taxe şi vărsăminte asimilate, sumele achitate creditorilor din contul de
disponibil, sumele reprezentând abonamentele, chiriile şi alte cheltuieli efectuate anticipat,
sumele virate din contul de disponibil în cadrul decontărilor reciproce și sumele virate dintr-un
cont de trezorerie în alt cont de trezorerie (contul 444, 446, 447, 462, 471, 481, 581);
% = 550 1.500
444/446/447 250
462/471/481/581 1.250
- cu sumele achitate cheltuieli (contul 612, 613, 623, 624, 625, 626, 627, 628);
612/613/623/624/625/626/627/ = 550 1.000
628

109
 - cu diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente operaţiunilor în valută, efectuate în
cursul anului, sau disponibilităţilor aflate în conturi la bancă în valută, la închiderea exerciţiului
financiar (contul 665).
665 = 550 50
Soldul debitor al contului reprezintă disponibilul existent în cont.

Teme de verificare
TV 9.3. Contabilitatea mijloacelor de trezorerie
1. Care dintre conturile de trezorerie sunt explicit dezvoltate în planul de conturi pe tipuri de activități?
Răspuns:

9.4. Răspunsuri la temele de verificare

TV 9.1. Considerente teoretice privind decontările cu terții și mijloacele de trezorerie
1. Principalele tipuri de creanțe și datorii, după natură sunt: comerciale; salariale; sociale; fiscale;
financiare; alte datorii/creanțe
2. Elementele componente ale trezoreriei unei persoane juridice fără scop lucrativ sunt: investițiile
pe termen scurt, valorile de încasat, disponibilul din conturile bancare, creditele bancare pe termen scurt,
numerarul și alte valori de casierie, acreditivele și avansurile de trezorerie, disponibilul cu destinație
specială.
3. Disponibilitățile cu destinație specială provin din încasarea de venituri reglementate de legi
speciale: de exemplu, cele din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al
artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment şi alte venituri cu destinaţie specială, potrivit legii.

TV 9.2. Contabilitatea decontărilor cu terții

1. Contul de activ 489 "Decontări între activităţile fără scop patrimonial şi activităţile
economice" ţine evidenţa raporturilor de decontare între activităţile fără scop patrimonial (exclusiv
activităţile cu destinaţie specială) şi activităţile economice.
2. Nu, cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor unei persoane juridice fără scop lucrativ sunt
scutite de la plata impozitului pe profit.

TV 9.3. Contabilitatea mijloacelor de trezorerie

1. Conturile în valută de disponibilități în conturi bancare, de numerar în casierie și de acreditive
sunt dezvoltate pe analitice care reflectă separat activitatea fără scop patrimonial de cea economică.

110
 UNITATEA DE STUDIU 10. Situaţiile financiare anuale ale
persoanelor juridice fără scop lucrativ

UNITATEA DE STUDIU 10. Situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără
scop lucrativ
Obiectivele unităţii de studiu 10 112
10.1. Forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale 11212
10.2. Prevederi referitoare la bilanţ 114
10.3. Prevederi referitoare la contul rezultatului exerciţiului 116
10.4. Răspunsuri la temele de verificare 119

Obiectivele unităţii de studiu 10

La terminarea acestei unități de studiu cursanții vor fi capabili să:
• precizeze forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale;
• cunoască principalele informaţii prezentate în bilanţ;
• cunoască principalele prevederi referitoare la contul rezultatului exerciţiului.
Timp de studiu: 2 ore

Persoanele juridice fără scop patrimonial care își organizează contabilitatea în partidă dublă
trebuie să publice situaţiile financiare anuale care se compun din bilanţ, contul rezultatului
exerciţiului şi note explicative. Fac obiectul publicării, pe lângă situaţiile financiare anuale,
raportul administratorilor şi raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz. Pentru
asigurarea informaţiilor destinate sistemului instituţional al statului, un exemplar al situaţiilor
financiare anuale se depune la direcţia generală a finanţelor publice judeţeană, respectiv a
municipiului Bucureşti, în termen de 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar.
Persoanele juridice fără scop patrimonial au obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale,
inclusiv în situaţia fuziunii, divizării sau încetării activităţii acestora, în condiţiile legii.
Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi
performanţei persoanei juridice fără scop patrimonial, pentru respectivul exerciţiu financiar.
Situaţiile financiare anuale se semnează de persoana responsabilă cu întocmirea acestora şi se
însuşesc de organul de administrare, fiind semnate de conducătorul acestuia şi aprobate de
adunarea generală. Situaţiile financiare anuale, însoţite de raportul administratorilor pentru
exerciţiul financiar respectiv, sunt supuse spre aprobare adunării generale. Situaţiile financiare
anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial sunt supuse, potrivit legii, verificării şi
certificării de către cenzori sau de către auditori financiari, după caz.

10.1. Forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale

Reglementările contabile aplicabile persoanelor juridice fără scop lucrativ prevăd că
situaţiile financiare anuale ale acestora cuprind:
(a) bilanţ;

112
 (b) contul rezultatului exerciţiului;
(c) note explicative.
Organizaţiile patronale şi sindicale, precum şi alte organizaţii fără scop patrimonial, care nu
desfăşoară activităţi economice, întocmesc situaţiile financiare simplificate care cuprind bilanţul
prescurtat, contul prescurtat al rezultatului exerciţiului şi notele explicative la situaţiile financiare
anuale simplificate.
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ,
datorii şi capital propriu ale persoanei juridice fără scop patrimonial la încheierea exerciţiului
financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege. Acesta cuprinde toate elementele de
activ, datorii şi capital propriu grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură şi exigibilitate.
Principalele structuri ale bilanţului, în format listă, sunt sintetizate în cele ce urmează:
A. Active imobilizate
B. Active circulante
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital şi rezerve
Contul rezultatului exerciţiului cuprinde veniturile şi cheltuielile exerciţiului financiar,
grupate după natura lor pe feluri de activităţi, precum şi rezultatul exerciţiului financiar
(excedent/profit sau deficit/pierdere, după caz).
Structura contului de rezultat al exerciţiului este următoarea:
I. Venituri din activităţile fără scop patrimonial
II. Cheltuieli privind activităţile fără scop patrimonial
III. Rezultatul activităţilor fără scop patrimonial
IV. Venituri din activităţile cu destinaţie specială
V. Cheltuieli privind activităţile cu destinaţie specială
VI. Rezultatul activităţilor cu destinaţie specială
VII. Venituri din activităţile economice
VIII. Cheltuieli privind activităţile economice
IX. Rezultatul activităţilor economice
X. Venituri totale
XI. Cheltuieli totale
XII. Excedentul/profitul sau deficitul/pierderea exerciţiului financiar (X-XI; XI-X)
Structura bilanţului şi a contului rezultatului exerciţiului nu poate fi modificată de la un
exerciţiu financiar la altul. Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilanţ sau în contul
rezultatului exerciţiului, valoarea corespunzătoare pentru exerciţiul financiar precedent se
prezintă într-o coloană separată. În situaţia în care valorile corespunzătoare exerciţiului financiar
curent şi precedent înscrise în bilanţ şi în contul rezultatului exerciţiului nu sunt comparabile, cele
aferente exerciţiului precedent pot fi recalculate şi prezentate corespunzător în notele explicative.
În acest scop, trebuie prezentate rezultatele recalculării, motivele pentru care a fost făcută şi
modalitatea de efectuare a acesteia. În situaţia în care acest lucru nu este posibil, se va prezenta
acest fapt.

Teme de verificare
TV 10.1. Forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale

113
1. Care sunt componentele situaţiilor financiare anuale?
Răspuns:

10.2. Prevederi referitoare la bilanţ

În tabelul nr. 10.1, este prezentată structura detaliată a bilanțului, alături de câteva precizări
legate de modul de evaluare și prezentare a elementelor componente.

Tabel nr. 10.1 Structura bilanțului unei persoane juridice fără scop lucrativ
Denumirea elementului Rând Început an Sfârșit an
A. ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 02 + 05 + 08) 01
Valoarea înscrisă în bilanţ pentru fiecare imobilizare este reprezentată de costul de achiziţie sau
costul de producţie, cu excepţia cazurilor în care s-a înregistrat o ajustare pentru depreciere,
respectiv un amortisment. Amortismentele se calculează pentru imobilizările cu durată de viaţă
limitată, diminuând valoarea de intrare. Este obligatorie constituirea, pe seama cheltuielilor, de
ajustări pentru deprecierea activelor imobilizate a căror valoare s-a diminuat, indiferent dacă
durata de utilizare a acestora este limitată sau nu.
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE (rd. 03 + 04) 02
Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va genera beneficii şi costul
activului poate fi evaluat în mod credibil.
- privind activităţile fără scop patrimonial 03
- privind activităţile economice 04
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE (rd. 06 + 07) 05
Un activ corporal trebuie recunoscut în bilanţ dacă se estimează că va genera beneficii şi costul
activului poate fi evaluat în mod credibil.
- privind activităţile fără scop patrimonial 06
- privind activităţile economice 07
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 08
O imobilizare financiară trebuie prezentată în bilanţ la valoarea contabilă minus ajustările pentru
pierderile de valoare cumulate, calculate ca diferenţă între valoarea de intrare a acesteia şi
valoarea justă stabilită cu ocazia inventarierii.
B. ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 10 + 11 + 12 + 13) 09
Activele circulante se înregistrează în contabilitate la costul de achiziţie sau costul de producţie.
Pentru deprecierea activelor circulante, la sfârşitul exerciţiului financiar, se constituie ajustări
pentru depreciere pe seama cheltuielilor.
I. STOCURI 10
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea ce
se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează
până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere . Dacă se
utilizează metoda costului standard, stocurile sunt evaluate în bilanț la costul efectiv (prin
corectarea celui standard cu diferențele de preț în plus sau în minus). Pentru mărfurile evaluate în
contabilitatea curentă la prețul cu amănuntul, reflectarea în bilanț se face la costul de achiziție.
II. CREANŢE 11
Se reflectă în bilanț la valoarea de intrare minus ajustările pentru depreciere constituite. Creanțele
în valută se actualizează la cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului.
III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 12
Se reflectă în bilanț la valoarea de intrare minus ajustările pentru depreciere constituite.
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 13
Disponibilitățile în valută se actualizează la cursul de schimb valabil la închiderea
exercițiului.
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 14
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE 15
PÂNĂ LA UN AN
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE 16
(rd. 09 + 14- 15-22)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 01 + 16-21) 17
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI 18
MARE DE UN AN
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI 19
I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 21 + 22) 20
- subvenţii pentru investiţii 21
- venituri înregistrate în avans 22
J. CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd. 24 + 25 + 26 + 27 - 28 +44 – 45 – 52) 23

114
 Denumirea elementului Rând Început an Sfârșit an
I. CAPITAL 24
II. REZERVE DIN REEVALUARE 25
Rezerva din reevaluare trebuie prezentată în bilanţ la un subpost separat în cadrul postului de
capitaluri proprii şi pot fi utilizate numai în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.
III. REZERVE 26
IV. REZULTATUL REPORTAT REPREZENTÂND Sold C 27
EXCEDENTUL/PROFITUL rd. (29 + 31 + 33 + 35 + 37 + 39 + 41 + 42) -(30 + 32 + 34
+ 36 + 38 + 40 + 43)
Rezultatul reportat se raportează distinct pentru activităţile fără scop patrimonial, activităţile cu
destinaţie specială şi activităţile economice, după caz.
SAU DEFICITUL/PIERDEREA REPORTAT(Ă) Sold D 28
rd. (30 + 32 + 34 + 36 + 38 + 40 + 43) - (29 + 31 + 33 + 35 + 37 + 39 + 41 + 42)
Rezultatul reportat reprezentând excedentul Sold C 29
nerepartizat sau deficitul neacoperit privind
activităţile fără scop patrimonial Sold D 30
Rezultatul reportat reprezentând excedentul Sold C 31
nerepartizat sau deficitul neacoperit privind
activităţile cu destinaţie specială Sold D 32
Rezultatul reportat reprezentând profitul Sold C 33
nerepartizat sau pierderea neacoperită privind
activităţile economice Sold D 34
Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor Sold C 35
contabile30 privind activităţile fără scop patrimonial Sold 36
D
Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor Sold C 37
contabile privind activităţile cu destinaţie specială Sold D 38
Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor Sold C 39
contabile privind activităţile economice Sold D 40
Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat Sold C 41
din rezerve din reevaluare privind activităţile economice
Alte elemente de rezultat reportat reprezentând Sold C 42
excedentul sau pierderea privind activităţile economice Sold D 43
V. EXCEDENTUL/PROFITUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR rd. (46+ 48+ 50) - (47
+ 49+ 51) Sold C 44
Rezultatul exerciţiului se raportează distinct pentru activităţile fără scop patrimonial, activităţile
cu destinaţie specială şi activităţile economice, după caz.
SAU DEFICITUL/PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR rd. (47 + 49 + 51) -(46
+ 48 + 50) Sold D 45
Excedent privind activităţile fără scop patrimonial
sau Sold C 46
Deficit privind activităţile fără scop patrimonial Sold D 47
Excedent privind activităţile cu destinaţie specială
sau Sold C 48
Deficit privind activităţile cu destinaţie specială Sold D 49
Profit privind activităţile economice sau Sold C 50
Pierdere privind activităţile economice Sold D 51
REPARTIZAREA EXCEDENTULUI/PROFITULUI (rd. 53 + 54) 52
Repartizarea rezultatului exerciţiului se raportează distinct pentru activităţile fără scop
patrimonial şi activităţile economice, după caz. Rezultatul activităților cu destinaţie specială nu se
repartizează.
Repartizarea excedentului privind activităţile fără scop patrimonial 53
Repartizarea profitului privind activităţile economice 54
FONDUL SOCIAL AL MEMBRILOR CASELOR DE AJUTOR RECIPROC (CAR) 55
FONDUL PENTRU AJUTOR ÎN CAZ DE DECES AL MEMBRILOR DE AJUTOR 56
RECIPROC (CAR)
FONDUL DE RULMENT AL MEMBRILOR ASOCIAŢIILOR DE PROPRIETARI 57
ALTE FONDURI PRIVIND ACTIVITĂŢILE FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL 58
CAPITALURI TOTAL rd. (23 + 55 + 56 + 57 + 58) 59
Patrimoniul privat (ct. 107) 60

30
Erorile contabile pot să apară ca urmare a unui calcul greşit, a aplicării greşite a metodelor contabile, a interpretării
greşite a evenimentelor, a fraudelor sau omisiunilor. Corectarea unei asemenea erori aferente perioadelor anterioare
poate fi efectuată pe seama rezultatului perioadei curente. Atunci când este afectată credibilitatea situaţiilor
financiare prezentate, corectarea erorii se efectuează pe seama rezultatului reportat.

115
Teme de verificare
TV 10.2. Prevederi referitoare la bilanţ
1. Cum se reflectă în bilanț creanţele şi datoriile în valută?
2. Cum se evaluează stocurile în bilanț?
Răspuns:

10.3. Prevederi referitoare la contul rezultatului exerciţiului

Contul rezultatului exerciţiului cuprinde veniturile31 şi cheltuielile32 exerciţiului financiar,
grupate pe feluri de activităţi (ceea ce este o particularitate a contabilității persoanelor juridice
fără scop lucrativ), dar și după natura lor (de exploatare, financiare și extraordinare), precum şi
rezultatul exerciţiului (excedent/profit sau deficit/pierdere, după caz). Principalele structuri ale
contului de rezultate sunt redate în tabelul nr. 10.2.

Tabel nr. 10.2 Contul de rezultat al persoanelor juridice fără scop lucrativ
Denumirea indicatorului Rând Început an Sfârșit an
I Venituri din activităţile fără scop patrimonial – TOTAL (rd.02 la 16) 01
Venituri din cotizaţiile membrilor şi contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi 02
simpatizanţilor
Venituri din taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare 03
Venituri din donaţii 04
Venituri din sumele sau bunurile primite prin sponsorizare 05
Venituri din dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din activităţile 06
fără scop patrimonial
Venituri din dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din activităţile 07
fără scop patrimonial
Venituri pentru care se datorează impozit pe spectacole 08
Resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale şi subvenţii pentru 09
venituri
Venituri din acţiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului 10
de organizare şi funcţionare
Venituri rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea persoanelor 11
juridice fără scop patrimonial, altele decât cele care sunt sau au fost folosite în
activitatea economică
Venituri din cote-părţi primite potrivit statutului 12
Ajutoare şi împrumuturi nerambursabile din ţară şi din străinătate şi subvenţii pentru 13
venituri
Venituri din despăgubiri de asigurare - pagube şi din subvenţii pentru evenimente 14
extraordinare şi altele similare
Venituri din diferenţe de curs valutar rezultate din activităţile fără scop patrimonial, 15
venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare,
venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare, venituri obţinute din vize,
taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive şi
venituri obţinute din reclamă şi publicitate potrivit legislaţiei în vigoare
Alte venituri din activităţile fără scop patrimonial 16
II Cheltuieli privind activităţile fără scop patrimonial - TOTAL (rd.18 + 19 + 20 + 22 + 17
23 + 25 + 28 + 31 +32)
Cheltuieli privind stocurile 18
Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi 19
Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi - total, din care: 20
- cheltuieli cu colaboratorii 21
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 22

31
Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de
intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii.
32
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă
de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor
proprii.

116
 Denumirea indicatorului Rând Început an Sfârșit an
Cheltuieli cu personalul - total, din care: 23
- cheltuieli privind asigurările şi socială 24
Alte cheltuieli de exploatare - total, din care: 25
- cotizaţii şi contribuţii datorate de juridică fără scop patrimonial 26
- ajutoare şi împrumuturi nerambursabile transferate altor persoane juridice fără scop 27
patrimonial
Cheltuieli financiare - total, din care: 28
- cheltuieli din diferenţe de curs valutar 29
- cheltuieli privind dobânzile 30
Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare 31
Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de 32
valoare (rd. 33 + 34) - total, din care:
- cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru 33
depreciere
- cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare 34
III Rezultatul activităţilor fără scop patrimonial
Excedent (rd. 01-17) 35
Deficit (rd. 17-01) 36
IV Venituri din activităţile cu destinaţie specială - TOTAL 37
V Cheltuieli privind activităţile cu destinaţie specială - TOTAL 38
VI Rezultatul activităţilor cu destinaţie specială 39
Excedent (rd. 37 - 38) 40
Deficit (rd. 38 - 37) 41
VII Venituri din activităţile economice - TOTAL (rd. 42 + 44 - 45 + 46 + 47 + 48 + 49 42
+ 53)
Cifra de afaceri (conturi din grupa 70) - total, din care: 43
- venituri din vânzarea mărfurilor 44
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse Sold C 45
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse Sold D 46
Venituri din producţia de imobilizări 47
Venituri din subvenţii de exploatare 48
Alte venituri din exploatare 49
Venituri financiare - total, din care: 50
- venituri din diferenţe de curs valutar 51
- venituri din dobânzi 52
- alte venituri financiare 53
VIII Cheltuieli privind activităţile economice - TOTAL (rd. 55 + 57 + 58 + 60 + 61 + 54
63 + 64 + 68 + 71)
Cheltuieli privind stocurile - total, din care: 55
- cheltuieli privind mărfurile 56
Cheltuieli cu serviciile executate de terţi 57
Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi din care: - total, din 58
- cheltuieli cu colaboratorii 59
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 60
Cheltuieli cu personalul - total, din care: 61
- cheltuieli privind asigurările şi socială 62
Alte cheltuieli de exploatare 63
Cheltuieli financiare - total, din care: 64
- cheltuieli din diferenţe de curs valutar 65
- cheltuieli privind dobânzile 66
- alte cheltuieli financiare 67
Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de 68
valoare (rd. 69 + 70) - total, din care:
- cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru 69
depreciere
- cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare 70
Cheltuieli cu impozitul pe profit 71
IX Rezultatul activităţilor economice
Profit (rd. 41 - 54 72
Pierdere (rd. 54-41) 73
X Venituri totale (rd. 01 +37 + 41) 74
XI Cheltuieli totale (rd. 17 + 38 +54) 75
XII Excedent/Profit (rd. 74 - 75) 76

117
 Denumirea indicatorului Rând Început an Sfârșit an
Deficit/Pierdere (rd. 75 - 74) 77
După cum se poate observa din tabelul nr. 10.2, contabilitatea veniturilor persoanei
juridice fără scop patrimonial se ţine distinct pe feluri de activităţi, respectiv activităţi fără scop
patrimonial, activităţi cu destinaţie specială, activităţi economice, iar în cadrul acestora pe
categorii de venituri, după natura lor, care se grupează astfel:
1) venituri din activităţile fără scop patrimonial;
2) venituri cu destinaţie specială, care cuprind venituri reglementate de legi speciale: de
exemplu, cele din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor
plastice, al arhitecturii şi de divertisment şi alte venituri cu destinaţie specială, potrivit legii;
3) venituri din activităţile economice. La rândul lor, acestea se împart în:
o venituri din exploatare;
o venituri financiare;
o venituri extraordinare.
Dacă în cazul veniturilor, separarea după tipul de activitate care le generează este făcută în
mod explicit în reglementările contabile (vezi grupele de conturi de venituri 73 și 79), la
cheltuieli se impune utilizarea de conturi analitice pentru fiecare activititate în parte (respectiv,
fără scop patrimonial, cu destinaţie specială şi activităţi economice), direct de către entitățile fără
scop lucrativ. Reglementările prevăd însă, în mod explicit, că, în cazul cheltuielilor, contabilitatea
se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:
a) cheltuieli de exploatare;
b) cheltuieli financiare;
c) cheltuieli extraordinare.
Folosirea conturilor analitice pentru cele trei tipuri de activități este relevantă în contextul
întocmirii contului de rezultate. Un alt motiv pentru care această departajare este importantă ține
de faptul că veniturile echivalente au destinații limitate, ghidate de anumite condițiile de
desfășurare a activităților speciale și, de multe ori, a activităților nepatrimoniale33. Legătura dintre
tipul activității și natura cheltuielilor este dată de faptul că fiecare activitate poate genera oricare
dintre cele trei categorii de cheltuieli: de exploatare, financiare sau extraordinare. Menținerea
clasificării după natură asigură legătura dintre organizațiile non-profit și entitățile economice și
permite armonizarea conturilor naționale pentru diversele sectoare de activitate ale economiei
naționale.
În contabilitate excedentul/profitul sau deficitul/pierderea se stabilesc, pe feluri de
activităţi, cumulat de la începutul anului. În acest sens, conturile de cheltuieli şi conturile de
venituri în care se înregistrează, în funcţie de natura lor, veniturile, respectiv, cheltuielile se
închid, provizoriu, prin rezultatul exerciţiului. Rezultatul definitiv al exerciţiului se stabileşte
anual şi reprezintă soldul final al contului de rezultate.
Repartizarea excedentului/profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţiile
prevăzute de reglementările legale în vigoare, cu aprobarea adunării generale. Excedentul privind
activităţile cu destinaţie specială nu se repartizează. Rezultatul exerciţiului, respectiv
excedentul/profitul sau deficitul/pierderea, se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile
exerciţiului financiar, indiferent de data încasării sau plăţii lor.

Teme de verificare
TV 10.3. Prevederi referitoare la contul rezultatului exerciţiului
1. Care sunt principalele venituri din activităţi fără scop patrimonial?

33
Todea, N., Mihălţan, D.C., Particularities of the Expenses' Accounting within the Nonprofit Organizations,
“Ovidius” University Annals, Economic Sciences Series, Volume XIV, Issue 1 /2014, p.750

118
Răspuns:

10.4. Răspunsuri la temele de verificare

TV 10.1. Forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale
1. Situaţiile financiare anuale cuprind: bilanţul, contul rezultatului exerciţiului şi notele explicative.

TV 10.2. Prevederi referitoare la bilanţ

1. Creanţele şi datoriile în valută se raportează în bilanț în lei, la cursul de schimb în vigoare la data
întocmirii acestuia.
2. Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea
ce se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se
diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere.
Dacă se utilizează metoda costului standard, stocurile sunt evaluate în bilanț la costul efectiv
(prin corectarea celui standard cu diferențele de preț în plus sau în minus). Pentru mărfurile
evaluate în contabilitatea curentă la prețul cu amănuntul, reflectarea în bilanț se face la costul de
achiziție.

TV 10.3. Prevederi referitoare la contul rezultatului exerciţiului

1. Veniturile din activităţile fără scop patrimonial cuprind: venituri din cotizaţiile membrilor şi
contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor, venituri din taxele de
înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare, donaţii, sponsorizări, dobânzile şi dividendele
obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din activitatea fără scop patrimonial, venituri
pentru care se datorează impozit pe spectacole, resurse obţinute de la buget, venituri din acţiuni
întâmplătoare realizate de organizaţii sindicale/patronale, utilizate în scop social sau profesional,
potrivit statutului de organizare şi funcţionare, venituri excepţionale rezultate din cedarea
activelor corporale aflate în proprietatea persoanelor juridice fără scop patrimonial, altele decât
cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economică, alte venituri din activităţile fără scop
patrimonial.

119
1. Caracteristicile unei persoane juridice fără scop lucrativ sunt:
a. are un alt scop decât obţinerea de profit;
b. desfăşoară activităţi de interes general sau comunitar ori, după caz, personal, dar nepatrimonial;
c. nu obţine niciodată profit;
d. nu desfăşoară activităţi economice.

2. Organele unei fundaţii sunt:

a. adunarea generală;
b. consiliul director;
c. cenzorul sau comisia de cenzori.

3. Veniturile unui partid politic provin din:

a. cotizaţiile membrilor;
b. donaţii de la autorităţi ori instituţii publice;
c. donaţii de la sindicate sau culte religioase;
d. subvenţii de la bugetul de stat şi bugetele locale.

4. Capacitatea de folosinţă este:

a. aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii;
b. aptitudinea unei persoane de a încheia singură acte juridice civile;
c. începe de la data la care o persoană devine majoră.

5. Care sunt tipurile de organizaţii nonprofit care permit persoanelor fizice să fie membri în acelaşi timp în mai multe organizaţii
de acelaşi tip?
a. asociaţiile;
b. fundaţiile;
c. partidele politice;
d. sindicatele.

6. Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor:

a. au ca membri pensionari ce au fost salariaţi ai aceleiaşi societăţi comerciale/instituţii publice;
b. au ca obiect de activitate acordarea de împrumuturi cu dobândă către membrii acestora;
c. au ca obiect principal de activitate prestarea de servicii, contra unei plăţi reduse, pentru membrii pensionari şi membrii de
familie aflaţi în întreţinerea acestora, folosind munca unor pensionari, membri ai casei respective.

Răspunuri corecte: 1. a, b; 2. a, c; 3. a; 4. a; 5. a,b; 6. b

Total: 6 puncte (câte 1 punct pentru fiecare răspuns)

1. Cine răspunde pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile la entităţile fără scop lucrativ?
a) administratorul sau altă persoană care are obligaţia gestionării entităţii respective;
b) directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie;
c) personalul din subordinea directorului economic sau contabilului-şef;

2. Cine răspunde pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la entităţile fără scop lucrativ?
a) administratorul sau altă persoană care are obligaţia gestionării entităţii respective;
b) directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie, împreună cu personalul
din subordinea acestora;
c) personalul din subordinea directorului economic sau contabilului-şef;

Răspunsuri corecte: 1. b; 2. a
Total: 4 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns)

1. Aporturile de capital:
a. reprezintă contribuţiile în natură şi/sau în numerar ale membrilor pentru constituirea patrimoniului social al persoanei juridice
fără scop patrimonial
b. se evidenţiază cu ajutorul contului de pasiv 101 „Capital social”
c. se evidenţiază pe baza actelor de constituire ale persoanei juridice fără scop lucrativ şi a documentelor justificative privind
vărsămintele de capital
2. Diminuarea patrimoniului social pentru acoperirea deficitului din activităţi fără scop lucrativ se înregistrează:
a. 1012 = 1211.01
b. 101 = 1211.01
c. 101 = 1171.01

3. Care articol contabil reprezintă constituirea rezervelor legale:

a. 1291.01= 1061
b. 1292 = 1061
c. 1211.01 = 1061
d. 1171.01 = 1061

4. Închiderea contului de rezultat patrimonial din activităţi economice în caz de profit se înregistrează:
a. 1172= 1212
b. 1212=%
1292
1172
c. 1211.01=1171.01
d. 1292=1212

5. Cum se înregistrează închiderea contului de rezultat din activităţi economice în situaţia în care se obţine pierdere?
a. 1171.01 = 1211.01
b. 1171.02 = 1211.02
c. 1172 = 1212
d. 1211.01 = 1171.01
e. 1211.02 = 1171.02
f. 1212 = 1172

6. Repartizarea excedentului provenind din activităti cu destinatie specială se înregistrează:

a. cu ajutorul contului 1291.02 Repartizarea excedentului privind activitătile cu destinatie specială
b. pentru constituirea de rezerve
c. prin articolul contabil 1291.02=1171.02
d. nu se înregistrează

Răspunsuri corecte: 1. a,c; 2. c; 3. a, b; 4. b; 5. c; 6. d

Total: 12 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns)

1. În legătură cu subvenţiile pentru investiţii sunt adevărate afirmaţiile:

a. se mai numesc subvenţii aferente activelor
b. se recunosc în bilanţ ca venit amânat
c. asimilează şi imobilizările plus la inventar şi pe cele primite cu titlu gratuit

2. O asociaţie a contractat pe termen de 3 ani un împrumut în valută (10.000 $ x 3.3 lei/$) de la unitatea “Y” faţă de care deţine
interese de participare. Imprumutul se va folosi în activităţi fără scop patrimonial. Cursul de schimb la sfârşitul anului fiind de
3.375 lei/$, diferenţa de curs valutar se înregistrează:
a. 1663=765 750
b. 665=1663 750
c. 1663=7394 750
d. 65=1661 750

3. Care dintre înregistrările contabile sunt corecte:

a. amortizarea primelor de rambursare
6868=169 1.000
b. anularea la scadenţă a obligaţiunilor răscumpărate
161=505 5.000
 c. subscrierea obligatiunilor
461= % 120.000
161 110.000
169 10.000

Răspunsuri corecte: 1. a, b, c; 2. b; 3. a, b
Total: 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns)

1. Modalităţile de intrare în entitate a imobilizărilor corporale sunt:

a. plus la inventar
b. obţinere din producţie proprie
c. aport la capital
d. primire cu titlu gratuit

2. Metoda de amortizare ce presupune trecerea pe cheltuieli a unei părţi constante din valoarea amortizabilă a unei imobilizări în
fiecare perioadă a duratei de utilizare se numeşte:
a. amortizare degresivă
b. amortizare calculată pe unitatea de produs sau serviciu
c. amortizare accelerată
d. amortizare liniară

3. Prezentarea imobilizărilor corporale în bilanţ se face la:

a. valoarea contabilă
b. valoarea contabilă diminuată cu ajustările cumulate de valoare
c. valoare de intrare minus amortizarea cumulată minus ajustările pentru depreciere cumulate
d. valoarea contabilă netă

Răspunsuri corecte: 1. b,c, d; 2. C; 3. B, c, d

Total: 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns)

US7 1. Stocurile sunt active circulante:

a. deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;
b. în curs de producție în vederea vânzării în procesul desfășurării normale a activității;
c. sub formă de materii prime și materiale care urmează să fie vândute în timpul procesului de producție sau la prestarea de
servicii.

2. Stocurile ce se folosesc doar în activități economice includ:

a. mărfuri;
b. produse;
c. materii prime;
d. ambalaje;
e. animale și păsări;
f. materiale consumabile.

3. Într-o perioadă de descreştere a preţurilor:

a. impozitul pe profit datorat în cazul aplicării FIFO este mai mic decât în cazul LIFO;
b. valoarea stocurilor ieşite din gestiune în cazul metodei LIFO este mai mică decât în cazul FIFO;
c. profitul calculat în urma aplicării metodei LIFO este mai mare decât în cazul folosirii FIFO;
d. valoarea stocului final raportat în bilanţ este mai mare la aplicarea LIFO decât a FIFO.

Răspunsuri corecte:
1. a, b; 2. a, b; 3. a, b, c, d
Total: 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns)
US8 1. O asociaţie care desfăşoară şi activitate de producţie prezintă într-o lună următoarea situaţie a stocului de materii prime:
-stoc iniţial 400 buc x 3,1 lei/buc;
-achizitie de materii prime 1400 buc x 3,2 lei/buc;
-achizitie de materii prime 280 buc x 3,25 lei/buc;
-stoc final 520 buc.
Dacă entitatea foloseşte metoda LIFO, care este valoarea materiilor prime date în consum în cursul lunii:
a. 4993; b. 4952; c. 4972,5 d. 5006

2. Diferenţele de preţ în minus înregistrate la darea în consum de materii prime pentru care se aplică metoda costului standard se
înregistrează:
a. 601 = 308 b. 301 = 308 c. 308 = 601 d. 308 = 301

3. Sporul în greutate înregistrat la animale provenind din activităţi fără scop lucrativ se înregistrează:
a. 361 = 711 b. 361 = 345 c. 361 = 401 d. 361 = 7399

Răspunsuri corecte: 1. d; 2. c; 3. d
Total: 6 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns)

US9 1. Diferenţele de preţ în minus înregistrate la obţinerea de produse finite pentru care se aplică metoda costului standard se
înregistrează:
a. 348 = 345 b. 308 = 711 c. 711 = 348 d. 348 = 711

2. Articolul contabil 345=401 5.000 seminifică:

a. factura pentru serviciile de depozitare a produselor finite aflate la terţi;
b. produsele finite obţinute la finalizarea procesului de producţie de către o persoană juridică fără scop lucrativ;
c. produse finite achiziţionate.

3. Care dintre articolele contabile următoare este incorect:

a. 371 = 7582 b. 341 = 711 c. 345 = 101 d. 301 = 101

4. Continuarea producţiei în curs de execuţie, la începutul perioadei, se înregistrează:

a. 711 = 331 b. 331 = 711 c. 345 = 331 d. 341 = 331

Răspunsuri corecte: 1. c; 2. a; 3. c; 4.a.

Total: 8 puncte (câte 2 puncte pentru fiecare răspuns)

US10 1. Sub raportul modului şi sensului de influenţare a rezultatelor perioadei, prin amortizări şi ajustări pentru depreciere,
care din enunţurile următoare sunt corecte?
a) amortizarea şi ajustările pentru depreciere nu afectează rezultatul perioadei;
b) amortizarea şi ajustările pentru depreciere măresc rezultatele perioadei;
c) amortizarea diminuează, iar ajustările pentru depreciere măresc rezultatele perioadei;
d) amortizarea diminuează, iar ajustările pentru depreciere diminuează sau, prin reluare, majorează rezultatele perioadei;
e) amortizarea diminuează sau măreşte, iar ajustările pentru depreciere măresc rezultatele perioadei.

2. Datoriile şi creanţele în valută se înregistrează în contabilitate:

a) în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuării tranzacţiei şi în valută;
b) în lei, la cursul de schimb în vigoare din prima zi a săptămânii în care are loc tranzacţia;
c) în valuta înscrisă pe documente;
d) în lei, la cursul de schimb în vigoare în prima zi a lunii în care s-a înregistrat datoria/creanţa;

Răspunsuri corecte: 1. d; 2. a
Total: 10 puncte (câte 5 puncte pentru fiecare răspuns)