Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului

Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

CURS 5
SOLUL – element de mediu

1. Definiţie
- solul este acea parte a scoarţei pământului în care se petrec procesele biologice.

2. Importanţa solului
- prin structura şi compoziţia sa exercită influenţe specifice asupra organismului uman
- contribuie la realizarea diferitelor tipuri de climă şi la dezvoltarea florei şi faunei ce stau la
baza alimentaţiei omului
- solul conţine 80 % din biomasa solului → totalitatea organismelor vii măsurată pe unitatea
de suprafaţă
- solul este un element important în circuitul apei în natură:
- precipitaţiile se infiltrează în sol → constituie stratul freatic
- apa e utilizată fie de plante, fie de om ca sursă subterană

3. Proprietăţile fizice ale solului

- culoare, textură, structură, permeabilitate, capilaritate, temperatură, pH
Culoarea
- este dată de conţinutul în substanţe organice şi de permeabilitatea acestuia pentru aer şi apă
exemple: culori deschise →→ înseamnă conţinut scăzut de substanţe organice
culori închise →→ înseamnă conţinut mare de substanţe organice
Textura
- se referă la natura şi distribuţia particulelor solide ce intră în constituţia unui anumit tip de sol.
- In funcţie de textură, se cunosc soluri
- nisipoase
- arginoase
- nămoloase
Particulele de nisip → se pot observa cu ochiul liber
Particulele de nămol → se pot observa numai la microscop
Structura mecanică
- este complexă, depinzând şi ea de fertilitatea solului
Permeabilitatea
- este proprietatea solului de a fi străbătut de aer şi de sapă
 Permeabilitate pentru aer
- este dată de mărimea porilor şi nu de volumul total al acestora
- cu cât conţine o cantitate mai mare de aer, cu atât procesele biologice sunt mai
intense şi solul este mai salubru. Cantitatea de aer teluric este în funcţie de presiunea
atmosferică şi de cantitatea şi comportarea apei subterane.
- componenţa aerului din sol diferă de aerul atmospheric, astfel în sol scade O2 şi
creşte CO2.
 Permeabilitatea faţă de apă
- este determinată de mărimea porilor şi de volumul total al acestora, astfel se cunosc
 soluri permeabile ‘’în mare’’ → pietrişul, nisipul
 soluri permeabile ‘’în mic’’ , ce retin apa uşor şi sunt greu străbutute→ argila,
turba
- cu cât porozitatea unui sol este mai mare, cu atât apa este mai uşor reţinută
1
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

- apa din sol are importanţă în existenţa vegetaţiei de pe sol şi-n dezvoltarea proceselor
biochimice ce se petrec în sol
Capilaritatea
- este dependentă de structura mecanică = e proprietatea solului de a permite apei subterane
să se ridice prin porii scării către straturile superficiale
- este invers proporţională cu permeabilitatea
- în cazul solului cu porozitate mică (nisip) timpul de ascensiune al apei este scurt, iar nivelul
este redus
- importanţa sanitară a capilarităţii constă în salubritatea construcţiilor
- cu cât solul are o permeabilitate mai mare cu atât apa subterană se poate ridica mai
mult în porii solului şi poate trece în porii materialelor de construcţii provocând ‘’
igrasia’’ cu consecinţe grave asupra sănătăţii.
- cunoaşterea capilarităţii este importantă din punct de vedere sanitar deoarece este necesar a se
cunoaşte pentru amplasarea corectă a grupurilor sanitare, platformelor de depozitare a
gunoaielor, puţurilor.
Selectivitatea
- este capacitatea solului de a reţine în porii săi diferite impurităţi purtate de aer şi de apă
- solurile greu permeabile sunt soluri cu grad mare de salubritate; sunt reţinute mai ales
impurităţile prezente ca suspensie şi microorganisme şi-ntr-o măsură mai redusă
substanţele dizolvate
- Selectivitatea este o calitate importantă a solului pentru că realizează protecţia sanitară a
apelor subterane.
Temperatura
- e dependentă de structura mecanică, de natura şi compoziţia chimică a solului
- solul este un conductor de căldură
- solurile cu granule fine şi umede se încălzesc greu, dar se şi răcesc greu
- solurile cu granule mari sau compacte→→ se încălzesc repede, dar pierd şi repede
căldura
- temperatura influienţează climatul şi dezvoltarea vegetaţiei indirect
- solul joacă rol în protecţia diferitelor instalaţii faţă de variaţiile de temperatură ale atmosferei
(conducte de apă/ gaz)
pH-ul
- influenţează disponibilitatea pentru plante a nutrienţilor din sol
- pH –ul variază între 3 – 10
 soluri fertile → pH: 5 – 7 (prea acide inhibă dezvoltarea microorganismelor)
 soluri aride → pH 7 – 9 (cele prea alcaline → pot acumula nivele toxice din o serie de
elemente minerale)

4. Componentele solului
Solul e format din 5 componente, repartizate în 3 faze:
● faza solidă → substanţe minerale + organice + ortganismele animale şi vegetale
● faza lichidă → apa
● faza gazoasă → aerul

Substanţele minerale
- reprezintă 45- 50 % din masa solului

2
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

- cea mai mare parte din substanţele chimice, trec din sol în aer sau în apă şi vegetale;
consecinţa acestui fenomen este încărcarea mai mare sau mai mică a apei şi vegetalelor cu
substanţe minerale →→ legătura sol – animale – aliment → om →→ influenţe asupra
patologiei umane
- ca urmare a cestei relaţii indirecte sol → organism uman, se stabilesc relaţii cauzate între
excesul / carenţa în elemente minerale din sol şi patologia geografică a populaţiei din zona
respectivă
exemple:
 incidenţa gutei este mare în zonele în care Mo este mai mare în sol
(influenţează metabolismul purinic prin creşterea xantinoxidazei)
 în alte zone, deşi Mo este ridicat s-a constatat ca populaţia nu face gută →→
înseamnă că există şi alt element ce influenţează activitatea Mo→ este cazul
cuprului, încât la un raport Mo/Cu = 1:98 nu se manifestă guta
Elementele minerale sunt
- C, H2 şi O2 cei mai importanţi macronutrienţi, dar sunt procuraţi de către plante din apă şi
din aer
- N2, P, K, Ca şi Mg → macronutrienţi necesari plantelor, procuraţi din sol
- S, Fe, Cu, Mn, Zn, B, Cl →→ micronutrienţi necesari plantelor fiind implicaţi în procesele
metabolice
Exemple
Fe → este absorbit de plantă sub formă de Fe 2+ şi Fe 3+
→ este folosit pentru sinteza clorofilei, în respiraţie, fotosinteză
→ solurile alcaline + şi cele calcaroase sunt sărace în Fe (CO2 şi carbonatul de
calciu formează bicarbonaţi, ceea ce detremină creşterea valorii de pH)
→ concentraţia Fe depinde de pH-ul solului
N2 → este esenţial pentru proteine, acizi nucleici, ATP, fiind preluat din atmosferă prin
fizarea lui directă de către bacteriile Rhysobium, convertind azotul atmosferic în amoniac
→ deficitul de azot inhibă creşterea plantelor, excesul nu este atât de nociv
organismelor ci pentru mediul înconjurător
→ în sol predomină azotul organic, cu posibilităţi de convertire a acestor 2 forme
→ în sol N2 anorganic este trecut în forma organică printr-un proces numit
imobilizare, când există un raport C:N mai mare de 20
→ N2 organic este trecut în N2 anorganic printr-un proces = mineralizare, ce se
desfăşoară în 2 etape:
 nitrificarea NH4+ + 3 O2 bacterii
 NO3- + 8 H+
 denitrificarea în care se reduce concentraţia de NO3- prin reducerea acestora la
compuşi volatili
NO3- → NO → N2 se pierd prin evaporare
Fosforul
- intră în formarea ATP, ARN ADN şi membranele celulare sub formă de fosfolipide
- este folosit ca sursă de energie pentru plante sub formă anorganică
- în sol se găseşte fosfor organic, ce este convertit în fosfor anorganic
- ionii fosfat reacţionează cu ionii de Fe şi Al, formând compuşi insolubili neutilizabili
plantelor
- solurile argiloase şi cele cu pH acid sunt favorabile formării acestor compuşi insolubili,
având ca efect irosirea fosforului
Potasiul → creşte rezistenţa la secetă şi îmbolnăviri, participă la reglarea proceselor metabolice
3
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

Calciul →
- asigură structura şi permeabilitatea membranei celulare, facilitează depozitarea K+ şi NO3- în
radăcina plantei
● solurile acide → au Ca scăzut fiind schimbat de ionii de H+ şi Al3+
Magneziu
- intră în constituţia clorofilei, fiind implicat în activitatea enzimatică şi influenţează
permeabilitatea membranară
o pH-ul acid, mai mic de 6 scade disponibilitatea magneziului din sol în plante
Sulful
- este necesar pentru aminoacizii cu sulf – cisteina, cistina şi metionina, fiind necesari pentru
sinteya clorofilei şi mpentru dezvoltare
o deficitul este corelat cu deficitul de azot, determinând ofilirea plantelor, ele capătă un
aspect galben
Cuprul şi Zincul
- sunt importante pentru că intră în constituţia unor enzyme
- disponibilitatea acestor ioni scade la pH-uri alcaline ale solului

Molibdenul
- necesar pentru fixarea azotului şi pentru reducerea acestuia, molibdenul fiind constituent al
enzimelor implicate în fixarea azotului
- deficitul de molibden ca şi azotului, determină paloare frunzelor, îngălbenirea lor, rularea şi
răsucirea
- disponibilitatea scade la pH-uri acide
Manganul
- constituent al enzimelor
- disponibilitatea creşte la pH-uri acide şi la o creştere a umidităţii, atingând concentraţii toxice

Materiile organice
- Reprezintă 0.5 – 5 % din masa solului
- Materii organice: carbohidraţi, proteine, lignine, grăsimi etc → se obţin din descompunerea
resturilor de plante şi animale
- Aceste materii organice pot fi folosite ca substrat în diferite procese biochimice sau drept
hrană pentru râme, insecte, bacterii →→ se formează un complex de natură coloidală =
humus.

Apa din sol

- reprezintă 25 %
- apa provine din precipitaţii; se infiltrează şi impinge aerul spre exterior → scade gradul de
aerare
- o parte din apă → se consumă de plante
→ se evaporă
→ pătrunde adânc în sol → formează apa freatică
Aerul teluric
- reprezintă 25 %
- este vital pentru organisme

Organismele animale şi vegetale

4
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

- macroorganisme: insecte, râme

- microorganisme: bacterii, alge
- participă la autopurificarea solului

criteriul sanitar de bază în stabilirea concentraţiei maxime admise - CMA de substanţele toxice
în sol este reprezentat de determinarea transferului de poluanţi în aer, apă sau plante. Astfel,
● în aer ajung substanţe volatile
● în apă ajung substanţe solubile
● în sol plantele concentrează cea mai mare parte de substanţe chimice, cum ar fi:
- pesticidele se concentrează cel mai mult în morcov şi cartof
- pentru stabilirea valorii CMA a unei substanţe chimice, trebuie să cunoască planta test în care
se concentrează cel mai mult
- se folosesc plante test = plante indicator
- CMA din sol nu trebuie să depăşească CMA adusă pentru acea substanţă din apă, aer şi
plante (pentru că din sol se migrează în → apă, aer, plante)

5. Poluarea
- calitatea aerului, solului şi apei s-au degradat în ultimii ani
- în 1945 → se înfiuinţează primele organizaţii internaţionale cu problemele mediului
● ONU
● FAO → Organizaţia Alimentelor şi Agriculturii
- cauza degradării şi poluării solului şi apei este utilizarea exagerată a insecticidelor şi
funingicidelor → → influenţe negative asupra alimentului→ omullui la capătul terminal
- poluarea este
- chimică
- biologică
- industrială
- radioactivă

Indicatorii de poluare

- fără efecte asupra organismului dar prezenţa lor indică poluarea cu alţi poluanţi
 Indicatori de poluare direcţi
- sunt reprezentaţi de substanţe chimice poluante ale solului cu acţiune nocivă asupra
organismului
- de obicei acţiunea nocivă nu se produce ca urmare a contactului cu solul, ci se produce prin
intermediul apei, aerului şi plantei.

 Indicatorii de poluare indirecţi

- NH3, NO2, H2S, NO3, PO43-
- N2 organic teluric – find forma de degradare a substanţei organice poluante
N 2organicteluric
- raportul <1
N 2organictotal
- cu cât raportul este spre 1, solul se consideră puţin impurificat
- valori > 0.95 → sol nepoluat
- valori < 0.70 → sol poluat
- valori cuprinse între 0.70 – 0.85 → sol cu poluare medie
5
Curs Anul IV /Sem I Farmacie - Chimia şi Igiena mediului şi alimentului
Titular Curs – Conf. univ. dr. Buşuricu Florica

- valori cuprinse între 0,85-0,95 → sol cu poluare redusă