Sunteți pe pagina 1din 63

Prof. univ. dr.

Viorel ION
Şef lucr. univ. dr. Adrian Gheorghe BĂȘA
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București
Facultatea de Agricultură
Departamentul de Științele Plantelor
Cuprins:

1. Noţiuni introductive
2. Importanţa plantelor oleaginoase
3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale
4. Importanţa acizilor graşi cu privire la organismul uman
5. Factorii care influenţează acumularea uleiului şi calitatea
acestuia
6. Suprafeţe cultivate cu plante oleaginoase
7. Producţii de uleiuri
8. Exporturi şi importuri
9. Comerţul cu uleiuri în România
10. Consumuri de ulei
Noţiuni introductive
Plantele oleaginoase (plantele uleioase sau oleifere)
• Au capacitatea de a acumula în boabe (seminţe, fructe) cantităţi mari de
lipide: între 20 şi 60%.
• Fac parte din diferite familii botanice (peste 100 de specii):
– Asteraceae;
– Brassicaceae;
– Euphorbiaceae;
– Linaceae;
– Lamiaceae;
– Fabaceae;
– Pedaliaceae;
– Cannabaceae;
– Malvaceae;
– Papaveraceae;
– Cucurbitaceae;
– Oleaceae ș.a.
• Unele plante oleaginoase sunt anuale şi unele perene.
• Unele plante oleaginoase sunt ierboase şi unele lemnoase.

Plante oleaginoase 1. Noţiuni introductive


Plante oleaginoase anuale
• Plante oleaginoase anuale tipice:
– Cultivate pentru obţinerea de:
• Ulei comestibil:
– floarea-soarelui, rapiță, şofrănel, susan.
• Ulei industrial:
– in pentru ulei, ricin, perila, lalemanţia, camelina;
– alte plante:
» crambe (Crambe abyssinica);
» lesquerella (Physaria fendleri).
– Uleiul plantelor oleaginoase tipice poate avea utilizări diverse:
• Utilizări în alimentaţie, ca materie primă în diferite industrii şi ca
biocombustibil:
– uleiul de floarea-soarelui și rapiţa.
• Utilizări industriale şi ca biocombustibil:
– uleiul de ricin și camelină.

Plante oleaginoase 1. Noţiuni introductive


• Plante anuale cu utilizare mixtă:
– Leguminoase pentru boabe:
• Soia;
• Arahide.
– Plante textile:
• In pentru fibră;
• Cânepă;
• Bumbac.
– Cereale:
• Porumb;
• Grâu;
• Sorg;
• Orez.
– Plante medicinale şi aromatice:
• Muştar;
• Mac.
– Plante furajere:
• Dovleac.

Plante oleaginoase 1. Noţiuni introductive


Plante oleaginoase perene:

• Plante oleaginoase perene tipice:


• Plante producătoare de ulei comestibil:
• Măslinul (Olea europea L.)
– Răspândit în bazinul mediteranean.

Plante oleaginoase 1. Noţiuni introductive


• Palmierul de ulei (Elaeis guineensis L.)
– Arbore tipic pentru Africa ecuatorială, extins şi în Asia de sud-est.

Plante oleaginoase 1. Noţiuni introductive


– De la palmier se obţine:
» ulei de palmier (din fructe);
» palmist (din seminţe);

Plante oleaginoase
• Cocotierul (Cocos nucifera L.)
– Răspândit în Asia de sud-est, extins şi în America de Sud.

Plante oleaginoase 1. Noţiuni introductive


• Pili (Canarium ovatum Engl.)
– Arbore răspândit în Filipine.
– Uleiul de pili este asemănător uleiului de măsline.
– Uleiul de pili este foarte apreciat în industria cosmetică pentru
obținerea de produse de îngrijire a pielii și a părului.

Plante oleaginoase 1. Noţiuni introductive


• Plante producătoare de ulei industrial:
• Arborele Tung (Aleurites fordii)
– Conţine în seminţele sale un ulei foarte sicativ.
– Este răspândit în China.

Plante oleaginoase 1. Noţiuni introductive


• Plante producătoare de ulei pentru obţinerea de biodiesel:
• Jatropha (Jatropha curcas L.)
– Este cultivată în regiunile tropicale şi subtropicale ale globului;
– Conţine în seminţele sale ulei din care se obţine biodiesel.

Plante oleaginoase 1. Noţiuni introductive


• Jojoba (Simmondsia chinensis (Link) C.K. Schneid. )
– Este o specie nativă în America de Nord, care s-a extins în Africa și
Asia;
– Conţine în seminţele sale o ceară lichidă numită ulei de jojoba din
care se obţine biodiesel, dar și produse cosmetice sau cauciuc.

Plante oleaginoase 1. Noţiuni introductive


• Plante perene cu utilizare mixtă:
• Viţa de vie - Vitis vinifera L.:
– Seminţele de struguri.
• Plantele nucifere:
– Nucul – Juglans regia L.;
– Migdalul – Prunus dulcis sin. Prunus amygdalus;
– Alunul – Corylus avellana L.

Plante oleaginoase 1. Noţiuni introductive


Importanţa plantelor
oleaginoase
Obţinerea de ulei cu utilizare alimentară

• Utilizare în alimentaţia omului:


– Direct:
• Salate, maioneze etc.
• Pentru prăjit;
• Pentru gătit.
– Sub formă de preparate obţinute în industria alimentară:
• Adaus în diferite preparate;
• Margarină;
• Conserve.
• Uleiul reprezintă o formă concentrată de energie:
– Prin arderea unui gram de lipide se eliberează 9 Kcal (37,7 KJ).
• Arderea unui gram de glucide sau proteine asigură 4 Kcal (16,7 Kj).

Plante oleaginoase 2. Importanţa plantelor oleaginoase


• Caracteristici:
– Uleiurile vegetale alimentare:
• au o valoare nutritivă ridicată;
• au un miros şi o culoare plăcută;
• au însuşiri gustative bune;
• au o digestibilitate ridicată (cca. 95%).

– Comparativ cu grăsimile animale:


• uleiurile vegetale au o acţiune favorabilă asupra sănătăţii umane prin:
– scăderea conţinutului de colesterol din sânge;
– reducerea incidenţei bolilor cardiovasculare.
– Din consumul mondial de grăsimi alimentare (Honary, 2010):
• cca. 71% reprezintă uleiurile vegetale;
• cca. 26% reprezintă grăsimile animale;
• cca. 2% reprezintă grăsimile de la specii marine.

Plante oleaginoase 2. Importanţa plantelor oleaginoase


Alte utilizări în hrana omului

• Seminţele de la diferite plante oleaginoase.

• Turtele rămase după extragerea uleiului la rece la


unele plante oleaginoase (floarea-soarelui, susan):
– prepararea de halva şi alte produse de patiserie.

Plante oleaginoase 2. Importanţa plantelor oleaginoase


Utilizarea industrială a uleiurilor vegetale
• Industria:
– Săpunurilor;
– Lacurilor;
– Vopselelor;
– Linoleumului;
– Fibrelor sintetice;
– Pielăriei;
– Culorilor de pictură;
– Produselor cosmetice;
– Produselor farmaceutice etc.
• Biocarburant (biodiesel):
– Uleiul de rapiţă, soia, floarea-soarelui ş.a.
• Lubrifianţi:
– Uleiul de ricin.

Plante oleaginoase 2. Importanţa plantelor oleaginoase


Utilizarea în furajarea animalelor

• Turtele şi şroturile rezultate în urma obţinerii


uleiului:
– sunt bogate în:
• proteină (30-50%);
• grăsimi;
• vitamine.

Plante oleaginoase 2. Importanţa plantelor oleaginoase


Importanţa fitotehnică

• Unele plante oleaginoase se recoltează devreme


(rapiţa, inul pentru ulei):
– Sunt foarte bune premergătoare pentru cerealele de
toamnă.

• Unele plante oleaginoase sunt plante prăşitoare


(floarea-soarelui, ricin):
– Lasă terenul curat de buruieni;
– Sunt bune premergătoare pentru cerealele de toamnă.

Plante oleaginoase 2. Importanţa plantelor oleaginoase


Însuşirile fizico-chimice
ale uleiurilor vegetale
• gr. „lipos” = „gras” (grăsime)
• Lipidele sau grăsimile sunt:
– lichide (uleiuri);
– solide.
• Grăsimile de origine vegetală:
– Uleiuri:
• Floarea-soarelui;
• Rapiţă;
• Soia;
• Măsline etc.
– Grăsimi solide:
• Untul de cacao;
• Grăsimea de palmier.

Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale


• Grăsimile de origine animală:
– Sunt de obicei solide:
• Untura şi slănina de porc;
• Seul de ovine şi bovine;
• Untul;
• Grăsimea de pasăre etc.
– Pot fi şi lichide:
• Uleiul de peşte.

Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale


Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale
Lungimea lanțului carbonic

• Acizi graşi au între 2 și 80 atomi de carbon:


• De obicei, între 14 și 22 atomi de carbon;
– Cel mai răspîndiți sunt acizii graşi cu 16 şi 18 atomi de carbon.
• Clasificare:
• Acizi graşi cu lanţ carbonic scurt:
• Până la 6 atomi de carbon.
• Acizi graşi cu lanţ carbonic mediu:
• Între 8 şi 12 atomi de carbon.
• Acizi graşi cu lanţ carbonic lung:
• 14 sau mai mulţi atomi de carbon.

Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale


Numărul de duble legături

• Acizi graşi saturaţi - CnH2nO2


• Acidul palmitic - C16H32O2
• Acidul stearic - C18H36O2
• Acizi graşi nesaturaţi - CnH2n-2O2; CnH2n-4O2 etc.
• Acizi graşi mononesaturaţi, care au o dublă legătură :
• Acidul oleic - C18H34O2
• Acidul erucic - C22H42O2
• Acizi graşi polinesaturaţi, care au mai multe duble legături:
• Acidul linoleic (linolic) – 2 duble legături - C18H32O2
• Acidul linolenic (alfa-linolenic)– 3 duble legături - C18H30O2
• Acidul arahidonic – 4 duble legături - C20H32O2
• EPA (Acid eicosapentaenoic) – 5 duble legături - C20H30O2
• DHA (Acid docosahexaenoic) – 6 duble legături - C22H32O2

Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale


2 4 6 8 10 12 14 16

1 3 5 7 9 11 13 15
2 4 6 8 10 12 14 16 18

1 3 5 7 9 11 13 15 17

Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale


Localizarea dublelor legături în lanţul carbonic

Omega 9

Omega 6

Omega 3

Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale


Geometria dublelor legături

Izomerii
acidului oleic

Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale


Caracterizarea uleiurilor vegetale după conţinutul în acizi graşi
• Uleiul de floarea-soarelui
– Convenţională: conţinut ridicat de acid linoleic şi relativ ridicat de acid oleic.
– Oleică: conţinut ridicat de acid oleic.
• Uleiul de soia:
– Conţinut ridicat de acid linoleic şi mare de acid linolenic.
• Uleiul de rapiţă:
– Rapița canola: conţinut ridicat de acid oleic şi mare de acid linolenic;
– Rapița convenţională: conţinut ridicat de acid erucic.
• Uleiul din germeni de porumb:
– Conţinut ridicat de acid linoleic şi relativ ridicat de acid oleic.
• Uleiul de bumbac:
– Conţinut ridicat de acid linoleic şi mare de acid palmitic.
• Uleiul de alune de pământ:
– Conţinut ridicat de acid oleic.
• Uleiul de măsline:
– Conţinut ridicat de acid oleic.
• Uleiul de in:
– Conţinut ridicat de acid linolenic.
• Uleiul de ricin:
– Conţinut ridicat de acid ricinoleic.
• Uleiul de palmier (pulpă):
– Conţinut ridicat de acid palmitic şi acid oleic.
• Uleiul de palmist (seminţe) şi de nucă de cocos:
– Conţinut ridicat de acid lauric (acid saturat cu 12 C) şi acid miristic (acid saturat cu 14 atomi de C).

Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale


• Sicativ = care se usucă repede.
• Gradul de sicativitate a
uleiurilor vegetale se apreciază
în funcţie de „indicele de iod”:
– Cantitatea maximă de iod,
exprimată în grame, care se
poate adiţiona la 100 g de ulei.

Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale


• Clasificarea uleiurilor vegetale după gradul de sicativitate:
– Uleiuri sicative:
• Indicele de iod mai mare de 130.
• Formează pelicule de foarte bună calitate în mai puțin de 24 de ore.

– Uleiuri semisicative:
• Indicele de iod cuprins între 90 şi 130.
• Formează pelicule într-un timp îndelungat, iar acestea au o calitatea
redusă.

– Uleiuri nesicative:
• Indicele de iod mai mic de 90.
• Nu formează pelicule.

Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale


Indicele de iod şi grupele de sicativitate
Planta Indicele de iod Grupa de sicativitate
Perila 193-208
Inul 170-203
Lalemanţia 163-203
Tung 160-175 Uleiuri sicative
Cânepa 140-175
Şofrănelul 136-148
Macul 131-143
Seminţe de struguri 128-150

Soia 124-139
Floarea-soarelui convențională 118-141
Germeni de grâu 115-134
Rapiţă canola 105-126
Susanul 104-120 Uleiuri semisicative
Germeni de porumb 103-135
Bumbacul 100-123
Rapiţa convențională 94-120
Tărâțe de orez 90-110
Arahidele 86-107
Ricinul 80-90
Măslinul 78-90
Floarea-soarelui oleică 78-90
Ulei de palmier (fruct) 50-55
Uleiuri nesicative
Ulei de palmier (sâmbure) 14-21
Ulei de cocos 7-10

Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale


• Reprezintă cantitatea de KOH (în mg) ce
neutralizează aciditatea liberă dintr-un gram de
grăsime.

• Oferă informaţii cu privire la procesul de


degradare a uleiului.

Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale


• Reprezintă cantitatea de KOH (în mg) necesară
saponificării unui gram de grăsime.
– ulei de floarea soarelui - 0,134
– ulei de măsline - 0,135
– ulei de cocos - 0,190
– ulei de palmier - 0,141
– ulei de ricin - 0,128
– ulei de porumb - 0,136
– unt de cacao - 0,137
– ulei de sâmburi de struguri - 0,129
– ulei de germeni de grâu - 0,132
– slanină de porc - 0,141

Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale


• Uleiurile nesaturate se combină cu hidrogenul şi
se solidifică.
– Pe acest principiu se bazează obţinerea margarinei.

Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale


• Uleiurile nesaturate (sicative), în contact cu aerul (oxigenul) şi
în strat subţire:
– se usucă rapid:
• formează un film insolubil şi rezistent numit linoxină (linoxin):
– produs de polimerizare.
– Pe acest principiu se bazează obţinerea lacurilor şi vopselelor.
• Fixarea oxigenului din aer:
– Duce la apariţia fenomenului de râncezire:
• diminuează capacitatea de păstrare a uleiului în bune condiţii.

• Cu cât gradul de nesaturare a acizilor graşi este mai mare:


– ca atât râncezirea este mai intensă.
• Acizii graşi saturaţi şi cei mononesaturaţi se oxidează mai greu:
– asigură o stabilitate mai bună în timpul păstrării şi în timpul prăjirii.

Plante oleaginoase 3. Însuşirile fizico-chimice ale uleiurilor vegetale


4 Importanţa acizilor graşi cu
privire la organismul uman
• Organismul uman (adult) trebuie să primească
prin intermediul grăsimilor:
– 20 - 35% din totalul energiei zilnice:
• maxim 10% de la acizi graşi saturaţi;
• 10-15% de la acizi graşi mononesaturaţi;
• 6-10% de la acizi graşi polinesaturaţi, şi anume:
– 2,5-10% de la acizi graşi omega 6;
– 0,5-2% de la acizi graşi omega 3;
• maxim 1-2% de la acizi graşi TRANS.

Plante oleaginoase 4. Importanţa acizilor graşi cu privire la organismul uman


• Clasificarea acizilor graşi în funcţie de capacitatea
organismului uman de a-i sintetiza:
– Acizi graşi „esenţiali”:
• acizi graşi care nu pot fi sintetizaţi de organismul uman:
– acizii grași polinesaturați de tip omega 3 (acid linoleic) și omega 6
(acid linolenic).
– Acizi graşi „neesenţiali”:
• acizi graşi care pot fi sintetizaţi de organismul uman:
– acizii grași saturați;
– acizii grași mononesaturați de tip omega 9 (acid oleic);
– acidul arahidonic, care deşi este de tip omega 6 (având patru
duble legături), poate fi sintetizat din acidul linoleic.

Plante oleaginoase 4. Importanţa acizilor graşi cu privire la organismul uman


• Cresc riscul apariției bolilor cardiovasculare:
– cresc nivelul de colesterol rău din sânge (LDL);
– scad nivelul de colesterol bun din sânge (HDL).

• LDL = low-density lipoprotein


• HDL = high-density lipoprotein

Plante oleaginoase 4. Importanţa acizilor graşi cu privire la organismul uman


• Diminuează nivelul de colesterol rău din sânge (LDL).
• Creşte nivelul de colesterol bun (HDL).
• Scade nivelul trigliceridelor din sânge.

• Diminuează uşor tensiunea arterială.


• Ameliorează fluxul sanguin.

• Ajută la normalizarea glicemiei la diabetici.


• Au un efect protector împotriva aterosclerozei.
• Scad riscul bolilor canceroase.

Plante oleaginoase 4. Importanţa acizilor graşi cu privire la organismul uman


• Diminuează nivel de colesterol rău din sânge (LDL).

• Diminuează nivel de colesterol bun (HDL).

• Asigură o bună funcţionare a mecanismelor de apărare ale


organismului.

• În cantitate mare (peste anumite limite) influenţează negativ sistemul


imunitar al organismului:
– diminuează capacitatea de luptă contra tumorilor, alergiilor, infecţiilor şi
antigenelor.

Plante oleaginoase 4. Importanţa acizilor graşi cu privire la organismul uman


• Previn complicaţiile cardiovasculare:
– infarctele miocardice;
– accidentele vasculare cerebrale;
– arteritele membrelor inferioare.

• Diminuează conţinutul de trigliceride din sânge.


• Stimulează oxidarea LDL.
• Diminuează tensiunea arterială.
• Suprimă creşterea tumorală.
• Asigură menţinerea unui aspect tonic, târăr şi plăcut al pielii.
• Restaurează echilibrul emoţional (înlătură stările depresive) şi creşte
puterea de concentrare.

Plante oleaginoase 4. Importanţa acizilor graşi cu privire la organismul uman


• Duc la tulburarea metabolismului acizilor graşi esenţiali.

• Sunt afectate funcţiile membranelor celulare şi integritatea vasculară.

• Creşte nivelul de colesterol rău din sânge (LDL).

• Scade nivelul de colesterol bun (HDL).

• Scade nivelul trigliceridelor din sânge.

• Afectează eliberarea de insulină de către pancreas.

Plante oleaginoase 4. Importanţa acizilor graşi cu privire la organismul uman


5 Factorii care influenţează
acumularea uleiului şi
calitatea acestuia
Factorii care influenţează acumularea uleiului şi calitatea acestuia

 Specia;
 Soiul/hibridul;
 Factorii de mediu:
– Umiditate;
– Temperatură etc.
• Plantele oleaginoase din climatele tropicale sintetizează mai mult acizi graşi
saturaţi (uleiuri nesicative);
• Plantele oleaginoase din climatele temperate sintetizează mai mult acizi graşi
nesaturaţi (uleiuri sicative).

 Tehnologia de cultivare;
 Faza de maturitate.
– Pe măsura maturizării fructelor şi a seminţelor în care se acumulează uleiul:
• scade conţinutul de acizi graşi liberi;
• scade conţinutul de acizi graşi saturaţi;
• creşte procentul de acizi graşi nesaturaţi.

Plante oleaginoase 5. Factorii care influenţează acumularea uleiului şi calitatea acestuia


6
Suprafeţe cultivate cu
plante oleaginoase
• În perioada 2010-2014 (după datele FAO), plantele oleaginoase au fost
cultivate pe glob pe o suprafață medie de:
– 285,5 milioane ha:
• 271,5 milioane ha în 2010;
• 301,9 milioane ha în 2014.
• După suprafaţa cultivată în anul 2014, cele mai importante plante
oleaginoase tipice sunt următoarele:
– rapiţa - 36,1 mil. ha;
– floarea-soarelui - 25,2 mil. ha;
– palmierul de ulei - 18,7 mil. ha;
– cocotierul - 11,9 mil. ha;
– susanul - 10,8 mil. ha;
– măslinul - 10,3 mil. ha;
– inul pentru ulei - 2,6 mil. ha;
– ricinul - 1,4 mil. ha;
– șofrănelul - 0,9 mil. ha;
– muştar - 0,8 mil. ha.

Plante oleaginoase 6. Suprafeţe cultivate cu plante oleaginoase


• Suprafaţa cultivată în anul 2014 cu plante oleaginoase
cu utilizare mixtă:
• soia - 117,5 mil. ha;
• bumbac - 34,7 mil. ha;
• arahide - 26,5 mil. ha.

• Suprafaţa cultivată în anul 2014 cu alte plante


oleaginoase :
• Arborele Tung - 172,7 mii ha;
• Mac - 102,3 mii ha;
• Cânepă pentru semințe - 24 mii ha;
• Jojoba - 302 ha.

Plante oleaginoase 6. Suprafeţe cultivate cu plante oleaginoase


7 Producţii de uleiuri
Producţia de ulei la nivel mondial (medie 2010-2014, după datele FAO) – milioane tone
TOTAL 160 160,18
1. Ulei de palmier (fructe) 52 51,93
2. Ulei de soia 43 42,75
3. Ulei de rapiţă 20 20,05
4. Ulei de floarea-soarelui 14 14,09
Ulei de palmier (semințe) 5,94
Ulei de arahide 5,31
Ulei din semințe de bumbac 5,15
Ulei de cocotier 3,33
Ulei de măsline, virgin 3,12
Ulei din germeni de porumb 2,50
Ulei de susan 1,29
Ulei de in 0,59
Ulei de sofrănel 0,13
Plante oleaginoase 7. Producţii de seminţe şi uleiuri
8 Exporturi şi importuri
• În perioada 2010-2013 (după datele FAO), exporturile mondiale de
seminţe oleaginoase au fost în medie de 126,9 milioane t/an:
– 122,7 milioane t în 2010;
– 138,9 milioane t în 2013.
• Cele mai importante seminţe oleaginoase exportate sunt:
– seminţele de soia;
– seminţele de rapiţă;
– seminţele de floarea-soarelui.
• Principalele ţări exportatoare de seminţe oleaginoase sunt din
America de Nord şi America de Sud, şi anume:
– SUA;
– Brazilia;
– Argentina;
– Canada;
– Paraguai.

Plante oleaginoase 8. Exporturi şi importuri


• Principalele ţări importatoare de seminţe
oleaginoase (2010-2013), au fost:
– China;
– Japonia;
– Olanda;
– Germania;
– Mexic.

Plante oleaginoase 8. Exporturi şi importuri


Exporturi de ulei la nivel mondial (medie 2010-2013, după datele FAO) – mii tone
Total 73 72.924
1. Ulei de palmier (fructe) 38 38.318
2. Ulei de soia 10 10.331
3. Ulei de floarea-soarelui 7,5 7.524
4. Ulei de rapiţă 6,5 6.515
Ulei de palmier (semințe) 2.977
Ulei de cocotier 2.176
Ulei de măsline, virgin 1.658
Ulei din germeni de porumb 905
Ulei de ricin 571
Ulei esenţial 244
Ulei de arahide 200
Ulei de in 186
Ulei din semințe de bumbac 179
Ulei de susan 59
Ulei de şofrănel 45
Ulei din tărâţe de orez 32

Plante oleaginoase 8. Exporturi şi importuri


9 Comerţul cu uleiuri în
România
Comerţul cu uleiuri în România (2013, după datele FAO) – tone
Producţie Exporturi Importuri
TOTAL 450.506 233.688 147.090
1. Ulei de floarea-soarelui 334.245 191.535 49.327
2. Ulei de rapiţă 87.100 21.440 22.704
3. Ulei de soia 23.015 12.919 4.545
4. Ulei din germeni de porumb 5.000 2 82
5. Ulei de in 1.144 5 890
6. Ulei din semințe de bumbac 2 6.177 1.576
Ulei de palmier (fructe) 829 59.273
Ulei esenţial 300 631
Alte uleiuri 421 701
Ulei de măsline, virgin 51 3.363
Ulei de cocotier 2 3.197
Ulei de ricin 6 636
Ulei de palmier (semințe) 106
Ulei de arahide 1 32
Ulei de susan 26
Şofrănel 1
Plante oleaginoase 9. Comerţul cu uleiuri în România
10 Consumuri de ulei
• Consumul mondial de uleiuri vegetale în anul 2013:
– 11,37 kg/locuitor/an.

• Cele mai mari consumuri medii s-au înregistrat în:


– America de Nord - 29,68 kg/locuitor/an; 29,7
– Uniunea Europeană - 19,58 kg/locuitor/an. 19,6

• Dintre uleiurile vegetale, consumul mediu cel mai ridicat


îl înregistrează:
– Uleiul de soia - 3,48 kg/locuitor/an;
– Uleiul de palmier - 2,17 kg/locuitor/an;
– Uleiul de floarea-soarelui - 1,46 kg/locuitor/an;
– Uleiul de rapiţă și muștar - 1,40 kg/locuitor/an.

Plante oleaginoase 10. Consumuri de ulei


• Consumul de uleiuri vegetale în România, în anul 2013:
– 13,06 kg/locuitor/an.
• Consumul de uleiuri din România este reprezentat de:
– Uleiul de floarea-soarelui:
• 10,75 kg/locuitor/an.
– Uleiul de palmier:
• 1,22 kg/locuitor/an.
– Uleiul de soia;
• 0,65 kg/locuitor/an.
– Uleiul din germeni de porumb:
• 0,23 kg/locuitor/an.
– Uleiul de măslin:
• 0,21 kg/locuitor/an.

Plante oleaginoase 10. Consumuri de ulei