Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”
FACULTATEA STOMATOLOGIE

Catedra Farmacologie şi farmacologie clinică.

LUCRAREA INSTRUCTIV-DEDACTICĂ
(MICROCURAȚIA PACIENȚILOR)

Chișinău, 2018
DATE GENERALE
NUMELE/PRENUMELE:

DATA/LUNA/ANUL NAȘTERII:

DOMICILIU:

PROFESIA: Pensionar.

DIAGNOSTIC DE BAZĂ:

BOLI ASOCIATE: Nu prezintă.

ANALIZA PREPARATELOR PRESCRISE


1. Ketoprofen 2 ml de 2 ori pe zi, i/m.

2. Dexametazon 8 mg de 2 ori pe zi, i/v.

3. Cefuroxim 0,75 de 3 ori pe zi, i/v.

4. Famotidin 20 mg o data pe zi, seara.

5. Enalapril 10 mg de 2 ori pe zi.

KETOPROFEN

Proprietati
Prezintă acţiune analgezică, antiinflamatoare, antipirelică şi antiagregantă datorită inhibiţiei
sintezei prostaglandinelor şi stabilizării membranelor lizozomialc. în artraigii reduce durerile ar-
ticulare atât în repaus, cât şi în timpul mişcărilor, micşorează tumefierea matinală şi rigiditatea
articulaţiilor, măreşte volumul mişcărilor. Efectul antiinflamator este resimţit peste o săptămână
de tratament.
Indicatii
Poliartrita reumatoidă, preparai de primă elecţie în spondiloartrita anchilozantă, spondiloartroza,
coxartroza, artrita psoriazică, puseurile de gută, tendinitele, bursitelc, tendovaginitele, durerile
medii şi moderate după intervenţiile stomatologice, ginecologice şi chirurgicale, dismenorcca
primară.
Mod de administrare
Antireumatică, iniţială 150-300 mg divizată în 3-4 prize sau 75 mg de 3 ori pe zi sau 50 mg de 4
ori pe zi. Analgezică şi antidismcnorcică 50 mg de 4 ori pe zi (poate fi mărită până la 75 mg).
Dozele pediatrice nu sunt stabilite. Formele topice se aplică în strat subţire pe regiunile dureroase
o dată sau de câteva ori pe zi.
Supardozaj
2
Greţuri, vărsături, epigastralgii, somnolenţă, letargie, depresie respiratorie, comă, convulsii,
hemoragii gastrointcstinale, hipo- sau hipertensiune arterială, insuficienţă renală acută.
Tratament: vomă indusă sau lavaj gastric cât mai curând posibil după ingestie, cărbune activat,
laxative osmotice sau sorbitol. Diureza forţată şi alcalinizarea urinei sunt ineficiente, deoarece
ketoprofenul este în mare măsură legat de proteinele plasmatice. Terapie simptomatică şi de
suport. Antidot nu are.
Reactii adverse
Depresie psihică, dermatită alergică (erupţii), iritaţie rectală şi sângerări din rect (în
administrarea supozitoarelor cu ketoprofen), cistită, tulburări vizuale, acufene, retenţic de licihid
(creşterea tensiunii arteriale la hipertensivi, oligurie, edeme, adaos ponderal), stomatită
ulcerativă, perspiraţie, vertij, somnolenţă, ccfalee, irascibilitate, dureri abdominale, flatulcnţă,
constipaţie sau diaree, pirozis, greaţă.
Contraindicatii
Ulcerul gastric şi duodenal evolutiv sau în antecedente, insuficienţa renală sau hepatică, astmul
bronşic, lupusul eritematos sistemic, colita hemoragică, hemoragiile hemoroidale. hemofilia,
urticaria, rinita acută, polipii nazali, anemia, ciroza hepatică, bronhospasmul, stomatita, lupusul
eritematos sistemic.
Interactiuni cu alte medicamente
Ketoprofenul potenţează efectele anticoagulantclor, fibrinoliticelor, antidiabe- ticelor,
antiagregantelor, creşte toxicitatea glicozidelor cardiace, efectele adverse ale altor A INS,
preparatelor aurului, litiului, mielodepresivelor.

Acidul acetilsalicilic îi măreşte efectele adverse. Inhibitoarele enzimei de conversie,


betablocantele şi prazo- sina scad efectele ketoprofenului.

DEXAMETAZON

Proprietati
Antiinflamator steroidian, glucocorticosteroid puternic lipsit de proprietăţi mineralocorticoide
(nu reţine sodiul în organism). În administrarea sistemică are efecte antiinflamator, antialergic,
imunosupresiv şi antişoc. În aplicaţia topică manifestă acţiune antiinflamatoare, antipruriginoasă
şi vasoconstrictoare. Stimulează sinteza lipomodulinei prin intermediul căreia inhibă fosfolipaza
A2 şi, implicit, sinteza prostaglandinelor şi leucotrienelor. Efectul antialergic se explică prin
inhibiţia proliferării celulelor imunocompetente, iar cel antişoc prin reducerea permeabilităţii
vaselor sanguine şi sensibilizarea musculaturii lor la adrenomimeticele endo- şi exogene.

Indicatii
Bolile şi reacţiile alergice (astmul bronşic, starea de rău astmatic, edemul angionevrotic, edemul
laringean, boala serică, dermatita atopică), stările de urgenţă (şocul anafilactic ş.a.). Bolile
reumatice (artrita reumatioidă, artrita psoriazică, osteoartroza posttraumatică, accesele acute de
gută, bursitele, tendinitele, miozitele, epicondilita ş.a.). Colagenozele (lupusul eritematos, cardita
reumatică acută, dermatita). Bolile dermatologice (pemfigusul, dermatita buloasă herpetiformă,
eritemul polimorf sever, dermatita exfoliativă, psoriazisul sever, dermatita seboreică, lichenul

3
plan). Bolile de ochi (uveita, sclerita difuză, keratita parenchimatoasă profundă, miozita
extrabulbară, nevrita optică, corioretinita, oftalmia simpatică, Herpes zoster ophtalmicus). Bolile
respiratorii (sarcoidoza, sindromul Loeffler, berilioza, tuberculoza pulmonară diseminată
concomitent cu tratamentul antituberculos, fibroza interstiţială difuză, pneumonia aspiratorie,
sindromul de distres respirator). Bolile hematologice (anemia hemolitică autoimună, purpura
trombocitopenică idiopatică a adulţilor, eritroblastopenia, anemia hipoplastică congenitală).
Bolile neoplazice (leucemia şi limfoamele adulţilor, leucemia acută a copiilor). Bolile
gastrointestinale (colita ulcerativă, enterita regională). Edemele (sindromul nefrotic fără uremie,
idiopatic sau pe fondul lupusului eritematos). Hipertensiunea intracraniană (edemul encefalic
posttraumatic, postoperativ sau în neoplaziile intracraniene). Alte boli (sindromul de distres
respirator la nou-născuţi, şocul şi meningita tuberculoasă). În scop diagnostic (proba stării
funcţionale a corticosuprarenalelor).

Contraindicaţii
În tratamentul de durată, absolute - keratita herpetică, ulcerul peptic evolutiv, psihozele acute,
tuberculoza activă, insuficienţa renală severă, diabetul zaharat sever, micozele sistemice; relative
- ulcerul gastric, infecţiile acute şi cronice, insuficienţa renală, diverticulita, tromboflebita,
osteoporoza, hipertensiunea arterială, sarcina, hipersensibilitatea. În stările de urgenţă nu există
contraindicaţii cu excepţia alergiei la preparat.

Mod de administrare
Adulţi, iniţială p.o. 2-6 mg (maximum 10 mg), de întreţinere 0,5-1 mg o dată pe zi, apoi o dată la
2 zile. I.m. sau i.v., iniţială 4-20 mg/zi (maximum 80 mg/zi), de întreţinere, după atingerea
efectului clinic, se trece la administrarea orală. Copii 0,2-0,5 mg/kg/zi. Intra- sau periarticular 4
mg/zi (0,8-1 mg pentru articulaţiile mărunte).

Supradozare
Cefalee, convulsii, retenţie de lichid, insuficienţă cardiacă. Terapie simptomatică.

Reactii adverse
Sindrom Cushing. Ulcer peptic cu perforaţii, hipetensiune arterială, hipokaliemie, insuficienţă
cardiacă (în terapia de durată), glaucom, cataractă subcapsulară, retardarea creşterii copiilor,
supresia corticosuprarenalelor, euforie, excitaţie, convulsii, reacţii psihotice. Dureri în locul
injectării, abcese sterile subcutane, atrofierea pielii, tulburări vizuale. Sete, acnee, greaţă,
vărsături. La vârstnici osteoporoză.

Utilizarea in stomatologie
Prin acțiunea sa antiinflamatorie și antialergică se utilizează în stomatologie în procesele
inflamatorii ale parodontiului ca: parodontitele marginale, periodontita apicală; procesele
inflamatorii ale mucoasei bucale, reacții alergice cum este șocul anafilactic.

4
CEFUROXIM

Proprietati
Cefuroxim axetil este un antibiotic din familia beta-lactaminelor, din grupa cefalosporinelor din
generatia a 2-a. Spectrul antibacterian natural al Cefuroxim axetilului corespunde spectrului
cefuroximului la care se ajunge dupa resorbtie: specii sensibile: Staphylococcus sensibil sau nu
la peniciline, Streptococcus (cu exceptia streptococilor din grupa D), Corynebacterium,
Clostridium (cu exceptia Clostridium difficile), Escherichia coli, Klebsiella, Proteus mirabilis,
Providentia, Salmonella, Shigella, Haemophilus influenzae (inclusiv tulpinile de Haemophilus
influenzae rezistente la ampiciline), Haemophilus para-influenzae, Branhamella catarrhalis,
Neisseria meningitidis si N. gonorrhoeae (producatori sau nu de penicilinaze); specii de obicei
rezistente (CMI 32 mcg/ml): Staphylococcus meticilin-rezistent, Streptococcus faecalis, Listeria
monocytogenes, Bacteroides fragilis, Proteus vulgaris, Serratia, Pseudomonas spp, Clostridium
difficile, Campylobacter spp, Acinetobacter; specii inconstant sensibile: Proteus morganii,
Proteus rettgeri, Enterobacter, Citrobacter.

Indicatii
Se limiteaza la infectii mono- sau polimicrobiene cu germeni sensibili la cefuroxim, numai cand
aceste infectii admit o antibioterapie pe cale orala (cu exceptia meningitelor, unde este interzisa
administrarea). Infectii ale tractului respirator inferior: bronsite acute si cronice, pneumonii.
Infectii ale tractului respirator superior: otite medii, sinuzite, amigdalite si faringite. Infectii ale
tractului genitourinar: pielonefrite, cistite si uretrite; gonoree acuta, uretrita gonococica
necomplicata si cervicita. Infectii ale pielii si tesuturilor moi: furunculoze, pilodermite si
impetigo.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la antibiotice din clasa cefalosporinelor.

Reactii adverse
Rare, in general usoare si tranzitorii. Tulburari digestive: diaree, varsaturi, greturi; rare
manifestari de colita pseudomembranoasa. Reactii alergice: eruptii maculo-papulare, urticarii,
prurit, febra. Rar, cefalee. Manifestari hematologice (hipereozinofilie). Cresterea tranzitorie a
transaminazelor ASAT si ALAT. Nefrotoxicitate: alterarea functiilor renale a fost observata mai
ales la antibiotice din aceeasi grupa si la asocierea cu aminoglicozide sau cu diuretice.

Supradozare
Poate produce iritatie cerebrala, exprimata prin convulsii. Nivelele serice se pot reduce prin
hemodializa sau dializa peritoneala.

Mod de administrare
Se administreaza dupa masa pentru obtinerea unei absorbtii maxime. In amigdalite si faringite:
Adulti: 500 mg/zi, in 2 prize, cate 1 capsula. Copii (mai mari de 5 ani): 15 mg/kg corp/zi, 250
mg/zi, in 2 prize. In sinuzite: Adulti: 500 mg/zi in 2 prize. In otite acute ale urechii medii: Adulti
si copii peste 5 ani: 500 mg/zi, in 2 prize. In bronsite acute sau cronice: Adulti: 500 mg/zi, in 2
prize. In pneumopatii bacteriene: Adulti: 1000 mg/zi, in 2 prize.
5
Precautii la administrare
Prescrierea cefalosporinelor necesita o anamneza prealabila. In cazul oricaror manifestari
alergice, se impune oprirea tratamentului. Alergia la peniciline este incrucisata cu cea la
cefalosporine in 5-10% din cazuri. Utilizarea cefalosporinelor la pacientii sensibili la peniciline
trebuie aplicata sub control medical si cu o prudenta deosebita incepand cu prima administrare,
deoarece reactiile de hipersensibilitate (anafilaxie) observate la aceste doua tipuri de antibiotice
pot avea manifestari foarte grave, uneori chiar fatale. Forma farmaceutica nu este adaptata pentru
copii sub 5 ani. In cazul insuficientei renale, se adapteaza posologia in functie de clearance-ul
creatininei sau al creatininemiei. Este indicat ca in timpul tratamentului sa se urmareasca
functiile renale mai ales in cazul asocierii Cefuroxim axetilului cu antibiotice posibil nefrotoxice
(in special aminozide) sau diuretice de tip furosemid sau acid etacrinic. Utilizarea prelungita
poate cauza dezvoltarea selectiva a germenilor rezistenti ca: enterococi, Clostridium difficile,
Candida. In aceasta situatie trebuie intrerupt tratamentul. In cazul aparitiei colitei
pseudomembranoase, manifestata prin diaree, tratamentul trebuie intrerupt. Nu s-a constatat
actiune teratogena la animalele de experienta, dar este indicata prudenta la administrare in timpul
sarcinii: se administreaza doar in cazuri de stricta necesitate. Antibioticul se regaseste in laptele
matern; este indicata oprirea alaptarii in perioada tratamentului mamei.

Interactiuni cu alte medicamente


Reactie alergica incrucisata cu penicilinele. Potenteaza sensibilizarea la cefalosporine si
peniciline, putand conduce pana la soc anafilactic.

FAMOTIDIN

Proprietati
Famotidina reduce secretia gastrica bazala si stimulata prin antagonizarea receptorilor H2 ai
celulelor praietale din mucoasa gastrica.
Absorbtia ei nu este afectata de administrarea concomitenta de hrana sau de produse antiacide.
Dupa administrarea orala efectul apare intr-o ora si dureaza 10 – 12 ore.
Biodisponibilitatea Famotidinei este de 40 – 45% , timpul de injumatatire al plasmei este de 2,3 -
3,5 ore , dar la un clearance de creatinina mai scazut de 10ml/min poate fi crescut cu pana la 20
ore. 30 – 35 % din doza orala este excretata prin rinichi sub forma neschimbata.

Indicatii
Ulcer gastric si duodenal, reflux gastroesofagian, si alte stari de hiper secretie ( sindromul
Zollinger – Ellison).
Prevenirea ulcerului recidivant, prevenirea aspiratiei de acid gastric in anestezia generala
(sindromul Mendelsson).

6
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa, sarcina, alaptare. Este contraindicata la copii, din cauza
lipsei de experienta clinica in domeniu.

Mod de administrare
In ulcerul gastroduodenal o singura doza pe zi la culcare de 40mg, sau de doua ori pe zi cate
20mg, dimineata si seara. Durata tratamentului este de 4-8 saptamani.
Prevenirea recidivelor se realizeaza cu o singura doza de 20mg pe zi inainte de culcare.
In refluxul gastro-esofagian se administreaza 20mg de 2 ori pe zi ( dimineata si seara timp de 6
saptamani). Daca esofagina persista se vor administra de 2 ori pe zi cate 20 – 40 mg, timp de 12
saptamani.
In sindromul Zollinger- Ellison administrarea se va individualiza in functie de pacient. In mod
normal doza initiala este de 20 mg, la fiecare 6 ore. Administrarea se va continua atata timp cat
starea clinica o cere.
In anestezia generala, pentru prevenirea aspiratiei de acid gastric, se vor administra 40mg in
seara premegatoare intreventiei chirurgicale sau in dimineata operatiei.

Reactii adverse
In cazuri rare pot aparea: cefalee, hipertemie, oboseala, diaree sau constipatie, reactii alergice,
aritmii, icter colestatic, cresterea cresterea transaminazelor serice, anorexie, voma, greata,
uscaciunea gurii. In situatii foarte rare pot apare agranulocitoza, pancitopenie, leucopenie,
trombocitopenie, dureri musculare, dureri articulare, tulburari psihice tranzitorii, bronhospasm,
alopecie, acnee, prurit, piele uscata, tulburari gastului.

Interactiuni medicamentoase
Famotidina nu influenteaza sistemul enzimatic citocrom P450, si, prin urmare, nu influenteaza
metabolismul medicamentelor metabolizate prin acest sistem. Din cauza cresterii pH-ului gastric,
absorbtia ketoconazolului poate fi redusa in cazul adiminstrarii concomitente.

Precautii
Inainte de inceperea tratamentului cu Famotidina trebuie exclusa prezenta unei tumori maligne.
La pacientii cu afectiuni hepatice doza se va reduce.
In supradozare se recomanda spalaturi gastrice, tratament simptomatic si de sustinere.

ENALAPRIL

Proprietati
Antihipertensiv din grupa inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei I. Absorbtie rapida
dupa administrare orala, cu pic plasmatic la aproximativ 3 ore. Biodisponibilitatea este de 40%,
nemodificata de alimente. Timpul de injumatatire este de 11 ore. Excretia enalaprilului se face in
special renal. Traverseaza bariera hematoencefalica si bariera placentara. Efectele terapeutice
benefice ale enalaprilului in hipertensiunea arteriala si insuficienta cardiaca rezulta in primul
rand din supresia sistemului renina – angiotensina – aldosteron. Maleatul de enalapril se
comporta ca un prodrog, fiind activat la enalaprilat in urma hidrolizei la nivel hepatic.
7
Enalaprilatul este un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei mai puternic decat
enalaprilul.

Indicatii:
Hipertensiune arteriala, singur sau în asociere cu alte antihipertensive, în special diuretice
tiazidice. Insuficienta cardiaca congestiva simptomatica, de obicei în asociatie cu diuretice si
digitalice.

Contraindicatii:
Hipersensibilitate la enalapril sau orice alt inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei I.
Antecedente de angioedem relatate anterior inceperii tratamentului cu inhibitori ai enzimei de
conversie.

Mod de administrare
Hipertensiune: La pacientii tratati cu diuretic acesta trebuie intrerupt cu 2-3 zile inaintea initierii
tratamentului cu enalapril; daca aceasta nu este posibila, doza initiala de enalapril este 2,5 mg
sub supraveghere medicala. La pacientii netratati cu diuretic doza recomandata este de 5 mg o
data pe zi. Doza uzuala stabilita este de 10-40 mg pe zi administrata intr-o singura priza sau
divizata in doua prize. Doza se ajusteaza in functie de raspunsul tensiunii arteriale. La pacientii
cu functie renala scazuta se tine seama de clearence-ul creatininei. Daca acesta este mai mare de
30 ml/min doza este cea uzuala. Daca clearence-ul creatininei este mai mic de 30 ml/min prima
doza este de 2,5 mg o data pe zi. Doza maxima este de 40 mg/zi. Dozele la nedializati trebuie
ajustate in functie de raspunsul tensiunii arteriale. La pacientii dializati doza initiala este de 2,5
mg in zilele de dializa. Doza in zilele fara dializa trebuie ajustata in functie de raspunsul tensiunii
arteriale. Insuficienta cardiaca: Tratamentul se incepe cu 2,5 mg o data sau de 2 ori pe zi. Doza
uzuala terapeutica stabilita este de la 5 la 20 mg zilnic administrata ca doza unica sau divizata in
doua prize. La pacientii cu scaderea functiei renale si cu hiponatremie sau creatinina mai mare de
1,6 mg/dl, tratamentul trebuie initiat cu 2,5 mg zilnic sub supraveghere medicala. Doza poate fi
marita de la 2,5 mg pe zi la 5 mg pe zi si marita atat cat este nevoie, de obicei la intervale de 4
zile sau mai mult. Doza maxima zilnica este de 40 mg.

Reactii adverse:
Cardiovasculare: stop cardiac, infarct miocardic sau accident vascular cerebral secundare
hipotensiunii excesive la pacientii cu risc crescut, embolie pulmonara, tulburari de ritm cardiac
inclusiv tahicardie si bradicardie, fibrilatie atriala, palpitatii, hipotensiune, sincopa. Digestive:
ileus, pancreatita, insuficienta hepatica, hepatite, melena, anorexie, constipatie, stomatita, gura
uscata. Hematologice: neutropenie, trombocitopenie si deprimarea maduvei hematopoietice,
scadere usoara a hemoglobinei si hematocritului; hemoliza la pacientii cu deficit de glucozo - 6 -
fosfatdehidrogenaza. Musculoscheletice: crampe musculare. Nervoase/Psihiatrice: depresie,
confuzie, ataxie, somnolenta, nervozitate, neuropatie periferica (parestezie, disestezie).
Respiratorii: bronhospasm, rinoree, durere in gat, astm, infectii respiratorii superioare, infiltrate
pulmonare, tuse. Cutanate: dermatita exfoliativa, liza necrotica toxica a epidermului, sindrom
Stevens-Johnson, herpes zoster, eritem multiform, urticarie, prurit, alopecie, diaforeza,
fotosensibilitate. Urogenitale: insuficienta renala, oligurie, disfunctie renala, durere la nivelul
flancului, ginecomastie, impotenta. Hepatice: cresterea enzimelor hepatice si/sau a bilirubinei
8
serice. Electrolitice: hiperpotasemie. Creatinina si ureea sanguina: pot fi crescute usor si
reversibil dupa intreruperea tratamentului. Diverse: reactii alergice cu angioedem, un sindrom
complex care include prezenta anticorpilor antinucleari (ANA), o crestere a vitezei de
sedimentare a hematiilor, artralgii, artrite, vasculite, mialgii, febra, leucocitoza, eozinofilie,
fotosensibilitate si alte manifestari dermatologice.

Precautii:
Administrarea maleatului de enalapril trebuie sa se faca cu prudenta in caz de insuficienta renala,
hemodializa, hiperpotasemie, interventii chirurgicale majore, anestezie, angioedem,
hipotensiune, neutropenie, sarcina. Utilizarea maleatului de enalapril nu este recomandata in
trimestrele II si III de sarcina si in perioada de alaptare

Tratamentul de urgenta in Criza Hipertensiva


1. Spitalizarea nu este obligatorie.

2. Start de terapie antihipertensivă orală în caz de elevarea TA >180-220/120-130 mm Hg

3. Reducerea TA se realizează treptat în timp de ore.

4. Poziţia bolnavului cu ridicarea extremităţii cefalice la 40°.

5. Examenul primar. Protocol ABC - controlul: Ps, TA, FR.

6. Fluxul de Oxigen 2 - 4 1/min.

7. Remediile antihipertensive se administrează oral:

a. Nifedipină 5-10 mg sublingval sau oral, sau

Captopril 6,25 - 50 mg s/l sau oral, sau

Nicardipina* 20 mg oral, sau

Metoprolol 50 sau 100 mg oral, sau

Clonidină 0,2 mg oral, la fiecare 60 min cîte 0,1 mg (max. 0,8 mg)(contraindicată în
encefalopatia hipertensivă şi AVC).

b. Furosemid 20-40 mg oral.