Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ce sint arsurile
Arsurile sint leziuni provocate de foc (arsuri termice), de contactul cu agenti chimici (arsuri
chimice), de radiatii ionizante (arsuri datorate razelor solare) sau de trecerea curentului
electric prin tesuturi (arsuri electrice).
Intinderea leziunilor are mare importanta pentru stabilirea prognosticului vital. Cind 30 la suta
din suprafata pielii este arsa leziunile sint foarte grave, iar cind 50 la suta din suprafata pielii
este arsa survine aproape intotdeauna moartea. Pentru a calcula suprafata arsurilor, se
foloseste asa numita regula de noua, fiecare parte a corpului fiind considerata ca fiind 9 la suta
din suprafata totala (vezi schema). Chiar si in cazul arsurilor care ocupa doar 9 la suta din
suprafata pielii este nevoie de ajutor medical specializat.
Clasificarea arsurilor
Gradul I – pielea este rosie (eritem), roseata disparind o data cu descuamarea pielii;
Gradul II – este atacata epiderma, care produce vezicule dureroase, pline cu lichid galbui.
Dupa spargerea lor ramine o cicatrice rosie, care se vede la frig sau la cald;
Gradul III – arsura ajunge la derma sau la muschi, uneori pina la os. Apar pustule largi cu
continut brun-sangvinolent si se produce necroza pielii si a unor tesuturi de dedesubt;
In ultimele doua tipuri de arsuri se produc de obicei infectii care intirzie vindecarea.
Arsura depinde mai ales de extinderea ei: una punctiforma, de gradul IV, se vindeca relativ
usor, pe cind una extinsa pe 30 la suta din suprafata corpului, chiar daca este de gradul al II-
lea, provoaca multe complicatii, din cauza faptului ca proteinele lezate de arsuri se absorb si,
fiind toxice, afecteaza ficatul, rinichiul, dar mai ales sistemul nervos. De obicei, apare infectia
secundara sau chiar septicemia, care, la copii si oamenii virstnici, poate cauza moartea.
Prim ajutor
In arsurile de gradul I, intinderea leziunilor, precum si profunzimea lor fiind mici este
suficienta spalarea portiunilor arse cu apa rece, timp de 10 minute (in cazul arsurilor generate
de soda caustica, spalarea cu apa rece se face cel putin 20 de minute).
In arsurile de gradul II si III, pina la venirea medicului, se pot administra substante antialgice,
eventual sedative. Se vor administra lichide caldute in cantitati mari: 2-3 litri. Daca arsurile
sint pe suprafata mare, persoana respectiva trebuie acoperita cu paturi, deoarece temperatura
corpului scade foarte mult. Chemarea de urgenta a medicului sau prezentarea la spital este in
acest caz obligatorie.
Arnica (Arnica montana). Tinctura de arnica are actiune cicatrizanta si antiseptica: 15g de
tinctura (de la farmacie) la 100 ml de apa.
Coada soricelului (Achillea millefolium). Infuzia din 2 linguri de flori la o cana de apa
clocotita. Se administreaza extern, sub forma de comprese.
Frasinul (Fraxinus excelsior). Infuzie din 10g de frunze la 100 ml de apa clocotita. Se
administraza extern, sub forma de comprese.
Galbenele (calendula officinalis). Infuzie din 15g de flori la 500 ml de apa clocotita. Se
administreaza extern, sub forma de cataplasme sau bai.
Plopul negru (Populus nigra). Infuzie dintr-o lingurita de muguri la 250 ml de apa
clocotita. Extern, sub forma de bai.
Socul (Sambucus nigra). Infuzie din 20 g de flori la 500 ml de apa clocotita. Extern, sub
forma de bai.
Infuziile de levantica, cerentel (radacina), coada racului, cimbru, frunze de nuc, roinita,
urzica, troscot, rachitan, salce si stejar (cite 2 linguri de planta la o cana de apa clocotita)
calmeaza durerile si grabeste cicatrizarea plagilor.
Se pun peste rani frunze de soc fierte 5-10 minute in lapte; frunzele se schimba din doua
in doua ore;
Se da un cartof crud pe razatoare si se amesteca cu miere de albine (la 100 g de cartof se
adauga 1 lingurita de miere);
Se prepara ulei de oua: se fierb ouale tari, se scot galbenusurile, care se dau prin razatoare
si se tin pe foc mic timp de 40 de minute, amestecind continuu. Se ung portiunile lezate cu
acest ulei.
Medicina populara ne ofera numeroase retete pentru tratarea ranilor adinci sau mai putin
adinci, a celor infectate sau a celor care se vindeca mai greu.
Pentru tratarea ranilor care se vindeca mai greu, se aplica pe rana frunze strivite de
patlagina. Se leaga cu un bandaj, avind grija ca frunzele sa fie schimbate frunzele doua in
doua ore. Pe rana se mai poate aplica de asemenea suc proaspat de patlagina, de patru ori pe
zi.
In cazul unor rani greu de tratat se foloseste uleiul de sunatoare: 500 g de flori proaspete
si frunze se pun intr-un litru de ulei si se tin trei zile. Se fierb 500 ml de vin alb timp de doua
ore la foc mic si cind s-a racit se amesteca cu uleiul de sunatoare;
In cazul unor rani purulente, se va aplica pe rana suc proaspat de pelin. Acesta este si un
excelent mijloc de dezinfectare a ranilor.
Se aplica comprese cu decoct de flori sau fructe de maces (acest mijloc previne
cangrena) si se bea suc proaspat de coada soricelului, amestecat cu miere (cite trei lingurite pe
zi).
Se aplica pe rani suc de galbenele. Acesta se prepara in felul urmator: se pun flori de
galbenele intr-un borcan si se lasa borcanul la soare, timp de noua zile. Se storc bine florile si
se strecoara apoi sucul rezultat.
Ranile infectate se pot vindeca aplicind comprese cu miere diluata (30 la suta) in apa
distilata sau apa fiarta si racita. Rana se poate unge si cu miere, dupa care se acopera (se
aplica o compresa usoara, sterila).
In cazul unor rani purulente, se vor aplica comprese din decoct de frunze de brustur, sau
chiar frunze de brusture fierte in lapte. Compresele sau bandajele se vor schimba din doua in
doua ore.
Se iau 15 g frunze de nuc, se maruntesc si se pun la fiert, timp de 30 de minute in 100 ml
de apa. Se adauga apoi 10 g de ulei de floarea soarelui si se lasa deoparte una-doua zile. Se
fierbe amestecul in bain-marie timp de doua ore, se strecoara, apoi se fierbe iar, timp de 30 de
minute, adaugindu-se si 15 g de ceara galbena. Se ung ranile cu acest unguent.
Una dintre cele mai eficiente metode pentru vindecarea ranilor este aplicarea de comprese
cu tinctura de urzica: se pun frunze de urzica intr-o sticluta (aproape pina sus) si se toarna
deasupra alcool. Se lasa la soare timp de doua saptamini. Inainte de aplicarea compresei rana
trebuie spalata. Compresele se vor schimba din trei in trei ore.
Pentru tratarea ranilor sau a taieturilor se poate prepara un unguent din urmatoarele: 100 g
de ulei de masline (sau floarea soarelui), 8 g de ceara galbena, 5 g de ceara alba, 20 g rasina
de pin si 1 g tamiie. Se adauga o lingura de unt nesarat si se pune pe foc, timp de 10 minute
(nu trebuie sa dea in clocot). Se amesteca bine si se ia spuma. Se pune amestecul in borcan.
Unguentul este cit se poate de efficient, in special pentru ranile mai vechi, care se vindeca
greu. Se vor aplica comprese, ce se schimba din patru in patru ore.
Se amesteca pe foc mic doua parti ulei de masline cu o parte ceara de albine. Se lasa sa se
raceasca si se pune amestecul in borcane. Compresele se vor aplica de doua ori pe zi, dupa ce
rana a fost spalata in prealabil cu apa distilata.