Sunteți pe pagina 1din 10

Citare / Citation

Călin, R.A. (2015). Self-Education through Web-Searching – An Exploratory Study în Social Sciences and
Education Research Review (SSERR), Volume 2, Issue 2, 2015, pp. 47-58 (ISSN 2392-9683).

Self-education through Web-searching - an exploratory Study

Abstract
Secolul al XXI-lea este marcat de accesul extins și faicil la informație prin intermediul
mediului virtual.
Regăsim în școala românească a prezentului un spațiu formativ, pe de o parte facilitator
pentru valorificarea maximală a oportunităților, iar pe de altă parte ”senzor” în ceea ce privește
riscurile noi, specifice erei informaționale? Este ”generația digitală” (Mark Prensky) a începutului
de secol din România pregătită din aceste perspective?
Materialul de față prezintă rezultatele unui studiu exploratoriu comparativ privind
modalitățile uzuale prin care tinerii din clasele a V-a și a VI-a, respectiv a XI-a și a XII-a din 6 școli
generale, licee și colegii din județul Dolj se documentează cu privire la un anumit subiect/temă.
Rezultatele oferă premise ale unor ipoteze privind fenomenul la nivel național.
Concluziile indică drept principală cale de obținere a informației web-searching-ul,
reliefează absența unei formări specifice inițiale a tinerilor în domeniu și permit conturarea unei
imagini sugestive referitoare la posibile direcții de acțiune viitoare.
Keywords: Self-education, Web-searching, Virtual Education

1. Introducere
Evoluția ființei umane în actualul context socio-cultural este supusă oscilării între doi poli de
dezvoltare: spirituală și tehnologică. Menținerea echilibrului între aceștia, prin achziții calitative în
zona ambelor coordonate, structurate complementar-sinergic, este garantul unei dezvoltări
armonioase a umanității. Orice derapaj cu o înclinare majoră și de durată de o parte sau alta a
balanței (al cărei stâlp de susținere este mediul în care trăim), poate genera un dezechilibru
ireversibil cu consecințe distructive greu de imaginat.
Societatea modernă se bazează, mai mult ca oricând, pe cunoaștere ca resursă cheie de
dezvoltare, accesul în sine la cunoaștere devenind astfel o sursă de putere de prim rang.

Page | 1
Un rol important în cadrul acestei revoluții a informației îl joacă Internetul, ca tehnologie
care transferă puterea cunoașterii din mânile unor instituții și persoane să le spunem „privilegiate”,
în cele ale tuturor persoanelor interesate.
Accesului la Internet îi sunt astfel asociate oportunități precum cele de educare, participare,
interacțiune, creativitate, acestea păstrându-și valențele pozitive în funcție de scopul folosirii și
timpul alocat activităților virtuale (Irina-Elena Popovici, 2010).
Înțelegând repede că educația în secolul al XXI-lea se va baza pe tehnologie, mai multe
instituții de învățământ superior de prestigiu, în special din Statele Unite ale Americii (Stanford,
MIT, Harvard, Yale etc.), au pus la punct și perfecționat platforme educative online (Udacity,
Coursera, MITx)1 care îşi propun să transforme viaţa studenţilor din întreaga lume, oferindu-le
acestora şansa unei educaţii de cea mai bună calitate cu costuri minime (Comper, M., 2012).
În întreaga lume se constată accelerarea demersului de convertire a conținutului cultural într-
o formă digitală, făcând astfel ca informația să fie disponibilă oricui, oriunde și oricând.
Devine evident că pe măsură ce conexiunile la Internet, computerele, tabletele şi
smartphone-urile vor deveni tot mai răspândite, educaţia de cea mai înaltă calitate nu va mai
depinde de localizarea geografică şi de disponibilitatea resurselor materiale consistente sau a
îndatorării pentru studii. Aşadar, viitorul pare că le va aparţine celor ce vor descoperi şi exploata
maximal noile oportunităţi (Comper, M., 2012).

Evoluția științifică și tehnologică care a dus la explozia cunoașterii, coroborată cu


perisabilitatea rapidă a cunoștințelor au determinat practic schimbarea de paradigmă de la educația
centrată pe școală, la educația permanentă, înțeleasă ca un principiu de proiectare și organizare a
educației în perspectiva desfășurării sale în diferite forme, pe toată durata vieții. Aceasta vizează
întreținerea și dezvoltarea permanentă a capacităților individului subsumate potențialului afectiv,
acțional, de cunoaștere, capacităților și deprinderilor de autoeducație, formării unei personalități
independente și creative.
Privim din această perspectivă autoeducația ca fiind acea componentă a educației
permanente reprezentată de activitatea conștientă și intenționată pe care un individ o desfășoară în
scopul formării și dezvoltării propriei personalități, sub toate aspectele sale: intelectuale, morale,
corporale, religioase, profesionale etc. (Ştefan, M., Bunăiaşu, C.M., Strungă, A., 2012; Bunăiașu,
C.M., Vlăduțescu, Ș., & Strungă, A.C., 2014; Călin, R.A. & Bunăiaşu. C.M., 2010; Vlăduţescu, Ş.,
2012; Vlăduţescu, Ş., Smarandache, F., 2014; Bunăiașu, C.M., 2014).
Nu putem ignora rolul major pe care Internetul îl joacă în desăvârșirea acestui proces.
„Digital natives” (termenul îi aparține lui Marc Prensky) trăiesc într-un mediu care îi expune pe

1
toate prezentate pe site-ul www.academicearth.org
Page | 2
tinerii care alcătuiesc această categorie la un volum imens de mesaje și stimuli, care vin și pleacă în
mare viteză. Aceste realități determină un stil de viață, un „fel de a fi” al cărui ritm diferă până la
discordanță cu cel din deceniul trecut și în care atenția se mută de de abilitatea de a găsi/accesa
informația pe abilitatea de a gestiona un flux imens de informații.
În acord cu Cucoș Constantin, apreciem că marea noutate pe care o aduce Internetul ca
spațiu cultural este trecerea de la o educaţie instituţionalizată (prin şcoală, universitate) la o învăţare
permanentă, prin autoresponsabilizare, la o situaţie de schimb generalizat de cunoaştere la scară
socială, la acea „cetate educativă”, visată câteva decenii în urmă de Edgar Faure, la o societate ce şi-
a creat mecanisme proprii de autogenerare educativă, nespecializată, la scară colectivă (Cucoș, C.,
2011).

2. Let`s search!
În mediile științifice există o dezbatere despre viitorul educației. Cum va arăta aceasta peste
20 de ani? Va urma traiectul clasic sau va îmbrăca una dintre formele educației virtuale? Până vom
întâlni viitorul, trebuie să-l pregătim, gestionând corect prezentul și astfel să-i pregătim pe tineri
pentru ce va să fie.
Studiul nostru a avut ca punct de plecare curiozitatea cu privire la modalitățile prin care
elevi din România, aflați la etape de școlarizare diferite, se documentează referitor la un
subiect/temă/proiect școlar primit ca sarcină la clasă.
Desfășurată pe parcursul ultimelor trei luni ale anului 2014, cercetarea a vizat, într-o primă
fază, un eșantion de voluntari (E 1) alcătuit din 250 de elevi (133 băieți și 117 fete) ai claselor XI-
XII din 6 colegii și licee din județul Dolj, cărora li s-a solicitat să indice și să ordoneze principalele
surse de informații pe care le accesează în situația în care au de realizat un referat/proiect școlar.
Răspunsurile sunt sintetizate în Tabelul 1.
Fete Băieți Total
Surse consultate
% Rang % Rang % Rang
56, 70, 63,
Internet 1 1 1
1 3 2
Manuale școlare 14,4 2 10,2 2 12,3 2
Biblioteca familiei 14,4 3 8,2 3 10,2 3
Biblioteca școlii 9,5 4 7,3 4 8,4 4
Biblioteca localității 7,8 5 4 5 5,9 5

Tabelul 1
Se observă că Internetul este indicat ca fiind principala sursă de informații accesată, celelalte
patru surse de documentare fiind reprezentate, în ordine, de: manualele școlare (2), biblioteca
familiei (3), biblioteca școlii (4) și biblioteca localității (5).

Page | 3
Putem remarca faptul că există o corelație între ordinea acestora și rapiditatea posibilității
accesării lor, o deplasare la biblioteca orașului presupunând un demers care are la bază o mobilizare
a voinței sau o motivație puternică.
De asemenea, trebuie să precizăm că fondul de carte regăsibil în bibliotecile personale sau
școlare și, de multe ori chiar în cele orășenești este învechit, informațiile sunt perimate (mai ales în
domeniile științelor sociale, exacte sau tehnologiei), instituțiile respective dispunând de fonduri
limitate destinate achiziției de carte nouă.
Mergând mai în profunzime, a reieșit că elevii care au indicat ca principale surse manualele
școlare sau bibliotecile aparțin, într-o proporție de 82%, categoriei de persoane care nu dispun de o
conexiune la Internet acasă.
Procentul ridicat aflat în dreptul Internetului, care îl califică drept sursă de informații
preferată, atât de băieți cât și de fete (e drept, în proporții diferite, însă asupra interpretării cărora nu
vom insista aici) ne-a determinat să rafinăm demersul de cercetare prin extinderea și analiza
comparativă a răspunsurilor unei categorii mai tinere de elevi, respectiv ale unui eșantion (E 2) de
245 de elevi (129 băieți și 117 fete) ai claselor V-VI din colegii, licee și școli generale din județul
Dolj. Răspunsurile sunt sintetizate în Tabelul 2.
Fete Băieți Total
Surse consultate
% Rang % Rang % Rang
66, 73, 69,
Internet 1 1 1
3 3 8
Manuale școlare 11.2 2 9,2 2 10,2 2
Biblioteca familiei 9.4 3 7,2 3 8,3 3
Biblioteca școlii 7.3 4 5,3 4 6,3 4
Biblioteca localității 5.8 5 5 5 5,4 5

Tabelul 2
Remarcabil este faptul că răspunsurile la aceeași întrebare indică Internetul ca fiind
principala sursă accesată într-o proporție mai mare, de 69,8%.
Devine astfel evidentă, o dată în plus, tendința de creștere a importanței Internetului ca sursă
de informații pentru noile generații de tineri.
Ba mai mult, 43% dintre elevii claselor XI-XII chestionați, respectiv 49% dintre cei ai
claselor V-VI, au afirmat că se limitează la Internet ca sursă pentru aflarea de informații. Motivul
principal invocat este reprezentat de lipsa timpului pentru accesarea altor surse, însă noi suspectăm
și o posibilă atitudine de comoditate, survenită ca urmare a unor exigențe pedagogice scăzute.
Concluziile de etapă desprinse ne-au determinat să extindem studiul și să realizăm o analiză
comparativă aplicată asupra celor două eșantioane, pe coordonatele reprezentate de următoarele
întrebări (răspunsurile sunt prezentate în Tabelele 3 - 5):

Page | 4
1. Cum ați învățat să folosiți Internetul?
E 1 (clasele XI-XII) E 2 (clasele V-VI)
Am învățat... Fete Băieți Total Fete Băieți Total
% Rang % Rang % Rang % Rang % Rang % Rang
...de la prieteni/ 51, 41, 46, 52, 46, 49,
1 1 1 1 1 1
colegi 3 1 2 2 4 3
...de la familie 14,3 3 27,3 2 20,8 2 16,2 3 28,4 2 22,3 2
...de la școală 25,4 2 3,2 5 14,3 3 24,2 2 14,2 3 19,2 3
...singuri 2,3 5 21,1 3 11,7 4 7 4 9,2 4 8,1 4
...absolvire cursuri 6,7 4 7,3 4 7 5 0,4 5 1,8 5 1,1 5

Tabelul 3
Observăm că în cazul ambelor eșantioane (E 1 și E 2), cercul prietenilor sau al colegilor
este indicat de marea majoritate a subiecților ca fiind principalul furnizor de cunoaștere în ceea ce
privește utlizarea Internetului, școala situându-se abia pe locul al treilea, după familie.
Surprinzătoare este și diferența (mai mult decât dublă) dintre numărul răspunsurilor care au afirmat
că prietenii/colegii sunt cei de la care au învățat să folosească Internetul și numărul celor care au
răspuns că au învățat de la membrii familiei de apartenență. Este o realitate care poate și trebuie
schimbată, indicii, chiar dacă firave, ale unei implicări în creștere a familiilor și școlii în această
direcție rezultând din analiza comparativă a procentelor aferente celor două categorii la cele două
eșantioane studiate.

2. Cât timp petreceți zilnic pe Internet? Doing what?


E 1 (clasele XI-XII) E 2 (clasele V-VI)
Fete Băieți Total Fete Băieți Total
% Rang % Rang % Rang % Rang % Rang % Rang
Cât timp petreceți zilnic pe Internet?
< 1 oră 28,3 2 19,1 3 23,7 3 46,3 1 40,3 2 43,3 1
1 – 3 ore 45,2 1 47,4 1 46,3 1 39,4 2 42,6 1 41 2
> 3 ore 26,5 3 33,5 2 30 2 14,3 3 17,1 3 15,7 3
Doing what?
Playing games 12,1 4 18,5 2 15,3 4 18,3 4 24,5 2 21,4 2
Studiu/
23,2 2 17,2 4 20,2 2 19,3 2 11,7 5 15,5 4
Documentare
Surfing the Web 9,5 5 15,5 5 12,5 5 8,8 5 18,2 3 13,5 5
Social networks
38,4 1 30,4 1 34,4 1 19,2 3 15,4 4 17,3 3
/chat/email
Ascultând
muzică/Privind 16,8 3 18,4 3 17,6 3 34,4 1 30,2 1 32,3 1
filme
Tabelul 4
Perioadele din zi petrecute în mediul online sunt diferite în cazul celor două eșantioane,
timpul astfel petrecut crescând odată cu vârsta și cu solicitările școlare specifice.

Page | 5
Analiza comparativă pe categorii de școlarizare relevă diferențele de preocupări specifice
vârstei, dar și genului. Astfel, dacă în cazul elevilor claselor XI-XII, activitatea dominantă în mediul
virtual este de a socializa, elevii din clasele V-VI accesează Internetul în principal pentru a asculta
muzică sau a viziona filme sau videoclipuri.
De asemenea, cu relevanță în contextul studiului nostru este locul ocupat de activitatea de
studiu/documentare în economia timpului petrecut de tineri în mediul virtual. Dacă pentru
eșantionul E 1, aceasta se plasează pe locul doi, pentru eșantionaul E 2, ocupă abia locul patru, fapt
explicabil prin natura activităților școlare specifice, prin schimbarea ariilor de preocupări și interese
dominante specifice vârstei și prin descoperirea resursei Internetului.
Studiul ne oferă și posibilitatea unei analize comparative interesante privind activitățile
dominante derulate în mediul virutal din perspectiva diferențelor de gen. Preocuparea pentru studiu
și documentare apare astfel ca fiind mai accentuată în cazul fetelor decât în cel al băieților, așa cum
proporția se schimbă când este vorba despre Playing games.
Analiza răspunsurilor la întrebarea cum vă petreceți timpul pe Internet? ne oferă în plus și
oportunitatea desprinderii principalelor ipostaze ale mediului virtual:
- o sursă de informații / un ad-on al cunoștințelor individuale;
- un spațiu de recreere și divertsment;
- un mijloc de socializare, facilitator al comunicării;
- un depozitar al amintirilor și experiențelor personale;
- un profesor personal.

3. Proiectele/referatele școlare întocmite de dumneavoastră au fost evaluate din perspectiva


respectării unor criterii prestabilite de formă / conținut?
E 1 (clasele XI- E 2 (clasele V-VI)
Frecvență XII)
evaluare Formă Conținut Formă Conținut
(%) (%) (%) (%)
Niciodată 19,6 18,5 15,4 13,6
Foarte rar 27,4 28,5 24,6 23,5
Rar 34,3 35,4 27,5 29,4
Des 10,2 9,3 13,9 16,4
Foarte des 6,5 7,1 10,6 12,5
De fiecare dată 2 1,2 8 4,6

Tabelul 5
Răspunsurile primite la această întrebare sunt interesante și în egală măsură îngrijorătoare.
Putem cu ușurință constata că majoritatea acestora se situează în zona evaluărilor de rar și foarte
rar, cu o accentuare a fenomenului în cazul elevilor claselor XI-XII (E 1).

Page | 6
Acest fapt se poate constitui în explicație pentru realitatea pe care mediul universitar o
resimte uneori când este pus în situația de a evalua materiale elaborate de tinerii studenți din anul I,
materiale care se caracterizează în multe cazuri prin neglijență în ceea ce privește rigorile
academice de formă, conținut sau citare a surselor consultate.

3. Concluzii și deschideri
O serie de probleme apar în prim-plan. Una este aceea de identificare a soluției prin care
tinerii care folosesc Internetul ca sursă (de multe ori unică) de informații să fie capabili să
documenteze cel puțin mulțumitor un subiect de interes pentru ei.
În fapt, primul pas și cel mai important când vorbim despre acest demers este deja
făcut...tânărul a căutat în mediul virtual răspuns la o problemă care se cerea soluționată. Acum, din
punct de vedere pedagogic, putem desigur acționa în sensul sporirii exigențelor privind rigorile unei
cercetări bibliografice și să impunem inclusiv documentări la biblioteci pe marginea subiectelor. Nu
suntem de părere că acest demers s-ar bucura de un succes semnificativ, în special la nivelul
învățământului preuniversitar. Considerăm însă că punctul de plecare trebuie să-l reprezinte tocmai
apetența tinerilor pentru Internet, aspect cât se poate de real și care trebuie privit ca o oportunitate
de valorificat.
Trei sunt căile pe care le apreciem, în acest context, ca fiind de impact:
- prima vizează conștientizarea importanței instruirii tinerilor în ceea ce privește bunele
practici în căutarea pe Internet. Ideea a fost deja expusă de Yasmin Kafai și Marcia J. Bates (1997).
Distingem între searching the Web, înțeleasă în accepțiunea The American Heritage New
Dictionary of Cultural Literacy ca exploration of the World Wide Web by following one interesting
link to another, usually with a definite objective and a planned search strategy2, și ceea ce se
înțelege prin surfing the Web, navigate through the World Wide Web, usually by clicking with a
mouse; spending time on the Internet3.
Accentuăm aici faptul că searching the Web apare astfel ca o componentă majoră a
autoeducației și deci a educației permanente.
- a doua este aceea de a accelera demersurile inițiate deja de digitalizare a culturii și
cunoașterii umane, de creare a infrastructurii digitale de natură să permită accesul la o cunoaștere și
educație virtuală de calitate.
Valoarea multor platforme și programe de educație virtuală este deja recunoscută, Matthew
M. Chingos and Guido Schwerdt arătând într-un studiu din 2014, că nu există diferențe
2
The American Heritage New Dictionary of Cultural Literacy, Third Edition, 2005, published by Houghton Mifflin Company
http://www.businessdictionary.com/definition/searching.html
3
Ibidem, http://dictionary.reference.com/browse/surfing+the+web
Page | 7
semnificative din perspectiva formării între studenții care au urmat un sistem clasic și cei care au
optat pentru o variantă de educație virtuală (Chingos, M.M. and Schwerdt, G., 2014).
Devine importantă în acest context distincția între ceea ce înțelegem în general prin
„educație virtuală” as education delivered, usually via information technology networks, without
restricting the learner in space or time and imply learning via the Internet without any formal
requirement to attend a physical campus4 and ceea ce noi considerăm că reprezintă o nouă zonă în
educație, apărută ca urmare a accesului facil la informația existentă și vehiculată în mediul virtual.
Din perspectiva educației virtuale, considerăm, în acord cu Ene Cîrnu și Nedelko, că
atitudinea şi pregătirea participanţilor pentru înrolarea în programe de educaţie virtuală este factorul
esenţial în succesul acestor programe. Astfel, nu contează cât de bun este un curs oferit de aceste
programe dacă studenţii nu sunt responsabili şi nu reuşesc să-şi organizeze singuri procesul de
învăţare. De asemenea, nu contează cât de utile sunt informaţiile pe care studenţii le pot descoperi
învăţând în medii virtuale dacă ei nu sunt interesaţi să le descopere (Ene Cirnu, C.E., Nedelko, Z.,
2011).
- a treia cale pornește de la concluzia că educația pentru învățarea în mediul virtual trebuie
inițiată etapizat, încă de la clasele primare, oferind reperele necesare unui management eficient și de
calitate al informațiilor din mediul virtual.
Există site-uri care oferă excelente sinteze ale principalelor problematici circumscrise
utilizării Internetului ca resursă informațională 5, unele vorbind chiar despre educația căutării pe
Internet6.
Abilitatea de a căuta și găsi singur răspunsuri și soluții adecvate și corecte la situațiile
problematice (în cazul nostru prin searching the Web), ca indicator al învățării permanente,
presupune dobândirea acelui echilibru între polii de dezvoltare tehnologică și spirituală (care
include caracterul, ca latură moral-valorică a personalității). Ne referim aici la acele principii,
valori, norme sociale și morale a căror importanță se accentuează în contextul accesului timpuriu la
informații și cunoaștere.
Integrarea inadecvată a acestora în arhitectura cognitivă a individului și asocierea lor greșită
cu pseudo-structuri moral-valorice, este de natură a genera consecințe cel puțin imprevizibile asupra
formării personalității tinerilor. Devine evident că în era digitală, rolul de îndrumător, ghid, consilier
și mentor al profesorului sporește în importanță, în condițiile în care, dacă acesta nu va fi capabil să
se onoreze de această sarcină, o vor face celelalte instanțe (prieteni, colegi, etc.).

4
http://www.qualityresearchinternational.com/glossary/virtualeducation.htm
5
http://www.sldirectory.com/libsf/resf/techplans.html
6
http://www.google.com/insidesearch/searcheducation/
Page | 8
Punerea în practică a acestui demers ar presupune profesori capabili să-i învețe pe elevi cum
se pot valorifica oportunitățile oferite de Internet, dar în același timp care sunt pericolele și riscurile
pe care le pot întâlni în mediul virtual și ce trebuie făcut pentru a evita sau diminua aceste riscuri.
Acest studiul arată că sunt deopotrivă esențiale conștientizarea importanței instruirii tinerilor
din perspectiva valorificării resursei Internetului, a cadrelor didactice pentru a asigura o pregătire și
un mentorat de calitate pe acest segment de instruire, precum și necesitatea operaționalizării
timpurii a unui demers formativ în acest sens.

References
Bunăiașu, C.M., Vlăduțescu, Ș., & Strungă, A.C. (2014). Managerial competences in the field of
university curriculum for virtual learning communities. Revista Romaneasca pentru
Educație Multidimensională, 6(2), 17-27
Bunăiașu, C.M. (2014). Teacher’s asserting premises and possibilities of efficient managerial styles,
Social Sciences and Education Research Review, No 2/2014, 3-10
Călin, R.A. & Bunăiaşu. C.M. (2010). Communication and Mass-media - from information to
formation, Buletinul Universităţii Petrol - Gaze din Ploieşti, Vol. LXII, Nr. 1A/2010, 230-
238
Chingos, M.M. & Schwerdt, G. (2014). Virtual Schooling and Student Learning: Evidence from the
Florida Virtual School, Retrieved from http://www.hks.harvard.edu/pepg/PDF/FLVS
%20PEPG%20working%20paper%20%283%29.pdf

Comper, M. (2012). Educaţia 2.0 - cea mai importantă revoluţie din istoria omenirii, Retrieved
from http://www.descopera.ro/cultura/9364640-educatia-20-cea-mai-importanta-
revolutie-din-istoria-omenirii
Cucoş, C. (2011). Instruirea asistată de calculator, Retrieved from
http://www.constantincucos.ro/wp-content/uploads/2011/03/IAC.doc
Ene Cirnu, C.E., & Nedelko, Z. (2011), Readiness for e-Learning, Proceedings of eLSE, București
Kafai, Y. & Bates, M.J. (1997). Internet Web-Searching Instruction in the Elementary Classroom:
Building a Foundation for Information Literacy. School Library Media Quarterly, v25
No.2, 103-111, Retrieved from http://eric.ed.gov/?id=EJ541378
Negrea, X. (2014). Objectivity between illusions and professional standards in today’s journalism,
Social Sciences and Education Research Review, No 1/2014. 29-35
Popovici I.E. (2010). Internetul – spaţiul unei noi identităţi a tinerilor, Retrieved from
https://cluj2010.files.wordpress.com/2010/08/paper-irina-popovici-ro.pdf

Page | 9
Ştefan, M., Bunăiaşu, C.M., Strungă, A. (2012). Academic learning–from control and systematic
assistance to autonomy, Procedia - Social and Behavioral Sciences Volume 33, 243–247
Vlăduţescu, Ş. (2012). Relationships and Communication Networks. Journal of Community
Positive Practices, 4, 790-795
Vlăduțescu, Ș. (2014). Didactic Communication as Tool in European Integration. Communications
in Applied Sciences, 2(1), 85-96.
Vlăduţescu, Ş., Smarandache, F. (2014). Five Computational Actions in Information Processing,
Social Sciences and Education Research Review No 2/2014. 29-44

Page | 10

Evaluare