Sunteți pe pagina 1din 8

The 13th International Scientific Conference

eLearning and Software for Education


Bucharest, April 27-28, 2017
10.12753/2066-026X-17-000

Citare / Citation

Călin, R.A. & Bîrsănescu, I.A. (2017). Young Romanians`”Digital Natives”, Social Media
and Self-Branding, în volumul conferinței internaționale The 12th International Scientific
Conference eLearning and Software for Education (eLSE), Bucharest, April 27-28, 2017,
10.12753/2066-026X-17-000.

TINERII DIN ROMÂNIA DIN ERA DIGITAL NATIVES, SOCIAL MEDIA ȘI SELF-
BRANDINGUL

Răzvan-Alexandru Călin, Irina-Alexandra Bîrsănescu


Teacher Training Department, University of Craiova, A.I. Cuza 13, Craiova, Romania
calinrazvanalexandru@yahoo.com, irinabirsanescu@gmail.com

Abstract: Aparținând unui prezent care îi supune unui aflux imens de informații, generația ultimilor 10
ani își dezvoltă “natural” abilități de gestionare a volumului imens de inputuri, “Digital Natives”
(termenul îi aparține lui Marc Prensky) par perfect adaptați unui mediu extrem de animat, în care
mesajele și stimulii vin și pleacă în mare viteză. În acestă vâltoare informațională, mediul virtual joacă
un rol central, treptat coșul imens al Internetului incluzând informații, culturi, personalități. O realitate
a școlii românești actuale, identificată în cadrul concluziilor unei cercetării din anul 2015, este aceea
că școala este abia al treilea furnizor de formare în ceea ce privește bunele practici în auto-educarea
prin căutarea pe Internet, după cercul de prieteni/colegi și familie. Pornind de la acest fapt, studiul
nostru exploratoriu își propune să atragă atenția furnizorilor de educație din România asupra
necesității educației timpurii a tinerilor privind exploatarea eficientă a resurselor Internetului și
valorificării optime, inclusiv din perspectiva viitoarei lor cariere profesionale, a platformelor
circumscrise Social Media pe zona de Self-Branding. Demersul întreprins evidențiază necesitatea
educării tinerilor pentru preocuparea de a-și construi un profil de personalitate optim și dezirabil în
mediul virtual, în contextul probabilității țintirii unor job-uri de top pe o piață a muncii a viitorului în
care angajatorii importanți apelează frecvent la firme de recrutare specializate pentru identificarea
”angajatului perfect” pentru un post. Concluziile studiului sunt sintetizate în cadrul unui mini-ghid de
bune practici asupra căruia se insistă a fi implementat de timpuriu în educarea tinerilor pentru o
întâlnire profitabilă cu Social Media.

Keywords: Romanian Digital Natives; Social Media; Self-Branding


I. INTRODUCERE

Cu toții ne lovim astăzi de Social Media și tot ce presupune aceasta, cu toții ne lovim de
dificultățile pe care le întâlnim în ceea ce privește descoaserea tainelor ei, cu toții ne-am dori să
deținem abilități performanțiale în domeniu pentru a apărea mai spectaculos în fața celorlalți. Având
toate aceste motivații în spate, ne putem permite a încerca o înțelegere condensată a modului de
funcționare a Internetului per ansamblu, a influenței sale incomensurabile nu numai pe plan
profesional, ci și personal.
Înconjurați fiind de influențele Internetului la tot pasul, devine necesară transpunerea noastră
într-un mod cât mai eficient în mediul virtual. Veritabilitatea acestei acțiuni este elementară pentru o
corectă imagine reflectată celorlalți asupra a ceea ce suntem noi în esență. Pentru a înțelege și a
deprinde în ce fel se poate realiza acest task, este vădit impusă studierea în substrat a conceptului de
self-branding, privit ca ca maniera în care un subiect vrea să fie perceput de către societate [6].
În imensa arie pe care o ocupă Internetul ca entitate independentă, mai ales în rândul tinerilor,
este oarecum intimidantă crearea unei imagini proprii, o imagine nouă, unică, patentată, reprezentativă
sinelui adevărat din pricina posibilității comparației EU-CEILALȚI. De menționat este, însă, faptul că
o prezență virtuală se construiește în timp, cu efort și dăruire, cu un greoi bagaj de informație în spate.
La o trecere în revistă fugitivă, deloc exhaustivă dar relevantă a unor articole pe temă, oricare
dintre noi poate observa ocurența extraordinar de mare a câtorva concepte pe care se pune foarte mare
accent atunci când vine vorba de self-branding. Se urmăresc în principiu idei precum cunoașterea
temeinică a sinelui, stabilirea unui sistem de valori bine închegat, descoperirea propriilor pasiuni,
visuri, conturarea unei imagini în comunitate. Intră în discuție și importanța fiziologică/biologică a
datului genetic, a capacității intelectuale, a capacității emoționale – latura bio-psiho-socială a
individului în ansamblu. Depășind aspectele generale, explorarea în amănunt a fenomenului atrage
atenția asupra existenței unor legi ale branding-ului personal printre care se numără specializarea,
leadership-ul, personalitatea, originalitatea, ieșirea în evidență, unitatea, persistența și buna-voință.
Aceste „legi”, concepte plurivalente mai degrabă, concentrează in nuce tot ceea ce înseamnă structura,
schela de construcție a self-brandingului [10].
Pentru o înțelegere mai substanțială a ideii de unicitate/multilateralitate umană se impune a fi
aduse în discuție noțiuni psihologice cu o mare greutate informațională precum Individuația lui Carl
Jung. Acesta explică în detaliu cum se realizează trecerea de la comun la individual, unic, prin
descoperirea celui mai autentic Eu al persoanei [8]. Utilizarea termenului persoană ridică și ea semne
de întrebare, din pricina numeroaselor accepțuni pe care acesta le adoptă. Persona (lat. mască)
înseamnă pentru Carl Jung apariția socială a unui individ, fațeta pe care acesta o arată lumii. De aici se
pot trage concluzii privind diferitele fațete ale personalității: personalitatea manifestată versus
personalitatea percepută.
Invocarea succintă a acestor noțiuni vizează sublinierea beneficiilor pe care le aduce
înțelegerea lor, a conexiunilor dintre acestea, punerea lor în practică.
De asemenea, demersul se dorește un argument atât pentru înțelegerea necesității familiarizării
aprofundate a societății românești, cu precădere a tinerilor nascuți în era tehnologiei, cu ideea de
nevoie absolută de cunoștințe atât în ceea ce privește cunoașterea personalității umane și a celei proprii
în special, cât și a tot ceea ce înseamnă Internet, cu expunerea căilor pe care acesta din urma le
deschide.

II. DIGITAL NATIVES SI INTERNETUL


Internetul este un concept atât de cuprinzător încât definirea sa concretă este aproape
imposibilă. Prin comparație, am putea considera Internetul un univers curpinzător de date, unde orice
individ poate călători nestingherit în funcție de interesele și activitățile pe care dorește a le înreprinde.
Internetul este văzut adeseori ca element reglator, conectând oameni din toate colțurile lumii –
posibilitate care oferă atât avantaje, cât și dezavantaje. Trăind înconjurați de tehnologie, eventualitatea
dezvoltării unei dependențe s-a conturat suprinzător de mult în ultimii ani. Interconectivitatea, pe de
altă parte, ne-a oferit și ne oferă acces nelimitat la cunoaștere. Întrebarea este, până la urmă, profităm
în mod sănătos și productiv de acest lucru?
Prensky a adus în fața lumii ideea de digital native, termen care concentrează ideea unei
generații aparținând telecomunicațiilor, spațiului cibernetic. Nativii digitali sunt definiți de către autor
drept vorbitori nativi ai limbii digitale, cunoscători a tot ceea ce înseamnă computere, jocuri video,
Internet [13]. Marc Prensky pune accent pe faptul că generația actuală s-a născut și s-a dezvoltat într-o
ambianță în care tehnologia aproape că atinge zenitul, generație care tinde să depindă în totalitate de
prezența mașinăriilor high-tech în imediata sa apropiere. Aceste lucruri se reflectă, fără nici un dubiu,
asupra modului în care este livrată și totodată percepută educația. Daca am realiza o dihotomie între
vechea și noua generație, fiecare cu maniera sa de a delibera, am observa imensa discrepanță dintre
cele două în ceea ce privește modul de viață, de învățare, de progres. Prensky menționează de
asemenea ideea prezenței unui șablon în gândire, care se mulează în funcție de societate și trebuințele
ei actuale și care trebuie înțeles și aplicat de către întreaga comunitate, fie ei nativi digitali sau
imigranți (trecerea de la o generație la alta și adaptarea care vine odată cu această trecere) [13].
Sesizăm cât de necesară este educația cu privire la Internet pentru tinerii din ziua de astăzi.
Aceștia sunt cei care se lovesc zilnic, de la vârste cu cifră de ani de 1 digit, de nevoia utilizării
mediului online, cei care au dezvoltat o atașare permanentă față de acesta, cei care în mare măsură
depind, practic, de Internet. A fi născut în această conjunctură pare de ajuns pentru o bună învățare a
modului de funcționare a tuturor tipurilor de tehnologie ce ne înconjoară, însă, în realitate lucrurile
stau diferit – expunerea la orice tip de date existente pe Internet, fără o pregătire în prealabil, este de-a
dreptul alarmantă. În absența trainingului în domeniu, frecvent punctele slabe le acaparează pe cele
tari, rezultatul nemaifiind cel dezirabil.
Ce este nevoie să reținem când vine vorba de cunoștințele despre Internet? Impactul pe care îl
au rețelele sociale (desigur, bazate pe interconectivitate) asupra vieții noastre de zi cu zi. Copiii născuți
într-o societate în care a-ți expune viața pe tavă în mediul online este la ordinea zilei au nevoie să
conștientizeze puterea pe care o are o imagine virtuală bine/prost construită. Conform unui studiu
exploratoriu pe tema autoeducației cu ajutorul Internetului [3], următoarele procente reprezintă durata
și scopul utilizării World Wide Web-ului în rândul adolescenților:

Vârstă (10-12Y) Vârstă (16-18 Y)


How much time do you spend on the Internet?
% %
<1h 43,3 23,7
1-3h 41 46,3
>3h 15,7 30

Doing what? Vârstă (10-12Y) Vârstă (16-18 Y)


% %
Playing games 21,4 15,3
Studying 15,5 20,2
Surfing the Web 13,5 12,5
Social networks 17,3 34,4
Leisure time (music, movies etc) 32,3 17,6

Putem astfel distinge cât de signifiantă este amprenta rețelelor sociale asupra tinerilor. Aceștia
își dedică o mare parte din timp navigând pe Internet, de multe ori fără un scop bine definit. O dată cu
trecerea spre adolescență, rețelele sociale capătă o importană din ce în ce mai mare. Pentru a fi capabil
de a te expune în mod promițător în mediul online, este nevoie de pregătire specializată în domeniu,
evitându-se tendința de autodisciplinare prin extindere de acces.

III. SELF-BRANDING – CE ÎNSEAMNĂ ȘI CUM SE FOLOSEȘTE?


Reluând ideea de social media în contextul complex în care se nasc tinerii din ziua de astăzi,
completăm imaginea de ansamblu cu o analiza mai amănunțită a ceea ce înseamnă un Eu virtual.
Conform unui studiu apartinând lui Daniel Romero, reprezentant al Universității Cornell din Itacha,
New York, putem aproxima, cu ajutorul unui algoritm complex, influența, respectiv pasivitatea
individului în cadrul rețelelor sociale [15]. Astfel, un specialist poate analiza un segment al
caracterului nostru prin simpla studiere a informației pe care o pasăm mai departe prin intermediul
mediului online. Astfel, ceea ce facem public ne definește. Rezultă de aici clara verticalitate a unei
veritabile reflexii a sinelui asupra celor din jur, în pofida existenței unei bariere care limitează
cunoașterea directă a celui în cauză.
Restrângând aria de informație, de la imaginea din social media putem decurge la self-
branding, ca noțiune ceva mai bine închegată, cu pași ce necesită a fi respectați, cu tipologii
standardizate și progres constant urmărit. Dacă atunci când ne referim la profilul personal de Facebook
ținem să scoatem la iveală tot ceea ce se poate în legătură cu persoana noastră, fără o prea mare filtrare
a ceea ce urmează să expunem, în cazul construirii unui brand personal eficient e invariabil necesară
prelucrarea în amănunt a fiecărui lucru făcut public, cu scopul transmiterii mesajului dorit.
Însă, în ce constă mesajul dorit? Self-brandingul reprezintă imaginea mentală pe care alții o au
despre tine, o însumare a sistemelor de valori, a talentelor și acțiunilor pe care cei din jur le asociază
cu persoana ta în mod automat [7], interesează deci orice tip de informație care este în permanență
legată de numele nostru. Se poate asemăna self-brandingul cu procesul de funcționare al unui
hyperlink: în momentul în care accesăm un hyperlink reprezentativ pentru un termen/o frază, suntem
trimiși către semnificația sa, către tot ceea ce desemnează și cuprinde acesta. La fel se manifestă și
branding-ul personal: în momentul în care cineva ne aude numele/nickname, este transpus instant în
aria noastră de referință (cu ce ne ocupăm, ce suntem capabili să facem, prin ce ne remarcăm etc.).
Așadar, ce dorim să transmitem în momentul în care suntem accesați? Am spune că cel mai fericit caz
este acela în care imaginea reflectată este una pozitivă, progresivă, prielnică; o imagine ce stârnește
interes, o imagine care VINDE.
Până la urmă, scopul a tot ceea ce înseamnă self-branding este prezentarea propriei persoane
asemenea unui produs ce așteaptă a fi cumpărat. Cheia o reprezintă elementele care îl fac pe individ
sui-generis, care îl deosebesc pe acesta de oricare altul, care îi conferă o prezență particulară. Totuși,
de reținut este că imaginea reflectată trebuie să se suprapună cu imaginea reală. La acest nivel intervin
tipurile de personalitate menționate anterior. Dacă personalitatea manifestă se rezumă la punctul de
intersecție dintre individual și social, între interioritate psihică și normativitate a societății (unde se pot
produce confluențe, armonizări, dar și disocieri sau dezacorduri), personalitatea percepută se leagă
strict de ansamblul reprezentărilor cu privire la ALȚII [1]. Este necesară deci o autocunoaștere
organică, fundamentată a sinelui pentru a putea începe procesul de branding al persoanei, aceasta
reprezentând una dintre condițiile reușitei.
Autocunoașterea, la rândul său, presupune introspecție, răbdare, inteligență, explorare
interioară. Stabilirea unui set de valori pe care să îl respectăm necondiționat, scopurile bine-
determinate în viață, pasiunile, distincțiile – toate lucrurile ce țin de personalitate, caracter, aptitudini,
inteligență și alte procese psihice corelate – reprezintă un punct de plecare către construirea brandului
personal [17]. În lipsa acestei autocunoașteri, self-brandingul ar deveni un task imposibil de realizat,
din cauza faptului că a purta povara falsității o lungă perioadă de timp, a te preface pentru a obține
beneficii ajunge să aducă la o pauperizare a conștiinței, a persoanei.
Odată desăvârșită etapa anterioară, se poate vorbi despre funcționalitatea self-brandingului,
despre cum ne influențează acesta viitorul, cariera, grupurile sociale din care facem parte. Deși văzut
ca un instrument util în domeniul business, brandingul personal a început să se extindă și la nivel de
individualitate. A ști cum să te faci plăcut, respectiv a fi capabil să expui esențialul extras din propria
existență atrage după sine profit (lucru care demonstrează faptul că poți transforma reprezentarea
propriului Eu, a propriei figuri într-un job în toată regula) [11]. Această expunere se bazează (realizând
un cerc perfect, o interdependență liniară) pe rețelele de socializare, la care ne putem reîntoarce,
menționând că impactul pe care acestea îl au în self-branding depășește jumătate din procente. Nu
trebuie neglijată nici posibilitatea realizării self-brandingului la nivel offline, sustrăgându-ne de partea
virtuală și făcând un pas către evenimente de mare anvengură unde mulți oameni influenți se întâlnesc;
tinând cont de greutatea unui curriculum vitae care captează atenția, o scrisoare de motivație, un
discurs motivațional etc [14]. Mediul online oferă însă o propășire mult mai rapidă către reușită. Să
încercăm să descoperim cum să transpnem teoria legată de aceste noțiuni (social media și branding
personal) în practică!

IV. LET`S BUILD!


O congruență temporală a României cu partea de vest a Europei este dificil de trasat. În ceea
ce privește tehnologia, până de curând România se situase relativ în urmă cu ultimele inovații – mai
ales din pricina accesării cu întârziere a informației și a acomodării forțate. Povestea Internetului
românesc începe odată cu anul 1993 (apariția domeniului .ro), în 1995 acesta intrând deja în uz curent
[4]. Din aceste momente, orizonturile românilor devin cu mult extinse.
Se poate discuta însă și în prezent pe un ton alarmant cu privire la răspândirea informației
despre Internet, mai ales în zonele rurale, unde accesul este limitat din pricina condițiilor socio-
economice. Deși născuți într-o eră a virtualului – tinerii nu atât de norocoși – nu au toți ocazia să
stabilească tangențe cu operarea unui calculator personal. Pe de altă parte, dacă majoritatea învață să
utilizeze Internetul prin repetiție, greșeală și corectare, utilizare frecventă, cealaltă situație presupune o
intervenție din exterior. În lipsa cunoștințelor legate de acest domeniu, eroarea în utilizare este
inevitabilă și, implicit, vor apărea maniere de valorificare nefericit alese din perspectiva asigurării
unor premise de construire și promovare a propriei persoane.
Educarea în materie de Internet a devenit un must-have al generației digitale, viitorul celor
născuți în tehnologie devenind dependent de aceasta. Ținând cont de faptul că un mare număr de
locuri de muncă se axează pe utilizarea eficientă a unui computer, respectiv a unei rețele de Internet
(capacitate care, de cele mai multe ori, nu este fixată prin teorie, ci prin practică rutinară) pentru
români, îndeosebi pentru studenți, acest lucru constituie un prim factor motivator pentru aprofundarea
cunoștințelor în domeniu.
Este mai mult decât evident că în actualul context al digitalizării existenței umane, nu își
găsește locul o argumentare a necesității cunoașterii noținilor de bază ale utilizării tehnologiei.
Importantă devine însă nevoia de a conștientiza pe ”digital natives” din România că deși polul social al
relaționării se mută încet și implacabil către online, aserțiunea Școlii de la Palo Alto ”comunicarea este
inevitabilă” este mai mult ca oricând de actualitate.
Cu toate că la nivelul simțului comun încă considerăm că Internetul asigură anonimitate, cei
”inițiați” în tainele www știu că orice comportament în mediul vitual lasă ”urme” care spun despre ce
credem, gândim sau ne place. Iar cei ce se se pricep și sunt preocupați în a le găsi, o vor face. Astfel,
un simplu ”like” sau ”share” spun poate mai multe despre noi decât un întreg CV sau decât un profil
LinkedIn sau Facebook.
Privind toate aceste realități drept argumente, studiul nostru exploratoriu își propune să
inventarieze și să valideze sub forma unui ghid de bune practici o serie de conduite obligatorii care
trebuie avute în vedere, sub forma de ”cheked” sau ”must do”, de către oricine decide să devină vizibil
online, menite să asigure premise favorabile construirii unui profil de personalitate în mediul virtual
agreabil din perspectiva unei (auto)evaluări efectuată atât în prezent, cât mai ales în viitor.
În acest sens, ne-am propus identificarea şi operaţionalizarea activităţilor dezirabil a fi
întreprinse odată cu procesului de construcție a unui profil de personalitate în mediul virtual,
echivalent în accepțiunea studiului nostru cu o activitate de self-branding, în scopul sporirii eficienţei
şi eficacităţii acesteia.
Pentru atingerea dezideratului nostru, a fost inițial nevoie să stabilim care sunt dimensiunile
sau variabilele care descriu performanţa pe componenta în cauză, deci în self-branding.
A fost utilizată tehnica de evaluare cunoscută sub denumirea de scala de expectanțe
comportamentale a lui P.C. Smith și L.M. Kendall [16], care pornind de la tehnica incidentelor critice
a lui J.C. Flanagan [5] reușesc ca prin explicații reprezentate de adjective, verbe sau descrieri succinte,
să clarifice, într-o manieră cuantificabilă (spre exemplu sub forma frecvenței aparițiilor unor
comportamente), dimensiuni cheie de performanță pentru activitatea vizată, în cazul nostru cea de self-
branding.
Prezentăm în continuare principalele etape urmate în analiza și evaluarea activității de self-
branding:
Etapa I : unui număr de 10 experți în domeniul social media și al consilierii în carieră li s-a
solicitat să formuleze individual un set de dimensiuni reprezentative pentru un proces de construire a
unui profil de personalitate în mediul virtual. Dimensiunile alese au fost colaţionate, eliminate cele
redundante, lista rezultată fiind supusă iarăşi unei dezbateri în care s-a cerut să se elaboreze definiţii
explicative pentru fiecare dimensiune. Au fost reţinute numai dimensiunile care au avut o frecvenţă de
apariţie mai mare. Lista finală a cuprins un număr de 5 dimensiuni.
Etapa II: Lista de dimensiuni, împreună cu definiţiile lor, a fost distribuită unui lot de 30 de
experţi în domeniul HR, specializați în evaluarea profilului online a persoanelor, cu menţiunea să se
gândească şi să dea unul sau două exemple care să descrie un comportament de performanţă superior,
mediu şi inferior referitor la fiecare dimensiune. După colecţionarea exemplelor, acestea au fost
sintetizate pe o listă unică, înlăturându-se cele care se repetau şi cele banale.
Etapa III: S-a întrunit un nou grup alcătuit din 10 experți în domeniul social media și al
consilierii în carieră, căruia i s-a dat o listă cu dimensiunile şi definiţiile lor şi o altă listă cu exemplele
provenite de la acţiunea anterioară, aranjate într-o manieră aleatoare. Sarcina acestui grup a fost să
repartizeze fiecare exemplu la categoria sau dimensiunea pentru care a fost scris. Operaţia are
denumirea de "retroversiune". Scopul ei a fost de a vedea dacă exemplele corespund din punct de
vedere calitativ. Exemplele care nu au putut fi repartizate la categoria pentru care au fost concepute
reprezintă ancore ambigue, deci nu vor putea fi utilizate şi au fost eliminate.
Metoda are o buna validitate de aspect deoarece ancorele utilizate reflectă comportamente
frecvente care deja au fost puse în evidenţă şi identificate drept critice în activitatea de self-branding.
În plus, exemplele sunt prezentate în limbajul curent al utilizatorilor mediului virtual şi nu în acela al
specialiștilor sau altei persoane din afara contextului profesional [12].
Aceste dimensiuni și conduite asociate au fost organizate şi reformulate sub forma unui mini-
ghid de bune practici, destinat în principal tinerilor care decid să înceapă să fie vizibili online, dar care
poate fi luat în considerare de orice persoană care doreşte să performeze sau să-și revizuiasă propriul
profil virual.

V. Mini-ghid de bune practici în self-branding

Pasul I – Decizia
1. Trebuie să o fac!
Primul pas este întotdeauna cel mai greu. A lua decizia de a pătrunde în mediul online este
începutul unui sinuos drum către construirea unei prezențe virtuale. Fie că este vorba de Facebook,
Instagram, LinkedIn sau orice alt site de mare anvergură, important este să încercăm, pentru că nu
putem prezice niciodată ce oportunități vom întâlni, ținând cont de faptul că majoritatea firmelor mari
și persoanelor de succes țin la contul din cyberspace și inter-relaționează prin intermediul acestuia.
2. De ce?
Orice decizie are la baza sa un motiv. Oricare ar fi acesta, este strâns legat de obiectivele pe
care le urmărim. Drept consecință, vom alege grupul țintă căruia urmează să i ne adresăm. În funcție
de ceea ce urmărim, în funcție de domeniul în care ne derulăm activitatea este recomandat să mulăm
profilul așteptărilor segmentului de persoane căruia ne dedicăm. Ținând cont de scop, ne vom putea
personaliza existența în materie de design, mod de exprimare, imagine, postări distribuite șamd.
Pasul II – Pregătirea
3. Inventarierea oportunităților
Înainte de a începe orice altceva, firesc este a ne informa temeinic cu privire la modalitatea de
funcționare a site-urilor pe care intenționăm să le utilizăm, să comparăm diferite profiluri de succes și
să extragem din decursul evoluției acestora pași esențiali pe care, mai târziu, să îi adoptăm.
4. Cum să o fac?
Oricare dintre site-urile alese funcționează după reguli distincte și oferă modalități diferite de
punere în valoare a clienților. A ne asigura că cunoaștem cum acestea funcționează și care le sunt
oportunitățile de promovare individuală pe care le oferă este esențial!
5. Cunoaște-te pe tine însuți!
Autocunoașterea reprezintă piatra de temelie a reușitei expunerii sinelui în Social Media. Este
de evitat încercarea transpunerii unui Eu fals, din pricina faptului că, la o eventuală întâlnire face to
face reprezentarea profilului online nu va coincide cu impresia lăsata în realitate, lucru care nu va face
decât să ne agraveze reputația.
Pasul III – Let`s do it!
6. Fii original!
Este esențial să venim cu ceva ce este doar al nostru. Se caută unicitatea, o viziune
amprentată, ceva ce se distinge față de restul. Este indicat a se pune accent pe latura noastră subiectivă,
pe deosebiri. Vom căuta să dirijăm atenția către o expunere sinceră a sinelui, deoarece acel tu dezgolit
de comparări și pastișări este individual și inconfundabil.
7. Răbdarea e o dovadă de înțelepciune!
Popularitatea nu se construiește peste noapte, iar noi nu trebuie să ne lăsăm demoralizați de
faptul că lucrurile nu decurg atât de rapid cum ne-am așteptat. Persistența este cheia succesului în acest
caz.
8. Nu stagna!
Pentru a reuși este necesar lucrul permanent și evitarea lungilor pauze în desfășurarea acțiunii
întreprinse. Nimeni nu dorește cooperarea cu o persoană inconsistentă, așa că este de urmărit
activitatea uniformă în spațiul online, pentru a pune la curent potențialii colaboratori cu ultimele
noastre interese.
9. Promovează-te!
Pentru a ne face cunoscuți e nevoie de cât mai multă promovare. Ajutorul din partea unei
persoane influente, din partea prietenilor sau colegilor, a unui specialist, chiar din partea unor firme
tangente cu domeniul nostru de lucru este mai mult decât binevenit. Nu trebuie să ne limităm la share-
uri și like-uri; este benefică o perioadă de detașare de mediul online și depunerea unui efort pentru
promovarea noastră prin diferite evenimente corelate cu ceea ce facem.

Pasul IV – Evaluarea
10. Rămânem profi!
Este obligatorie grija sporită pentru orice activitate derulată și făcută public. Nu uităm icio
secundă că menținerea unei imagini profesionale, indiferent de sectorul în care ne desfășurăm
activitatea este cheia. Evităm orice ar putea instiga, provoca, deranja grupul nostru țintă/vizat și nu
numai. Mediul online rămâne un spațiu public, accesibil oricând, de către oricine, iar unii chiar știu să
caute!

Pasul IV – Reevaluarea
11. Ne urmărim evoluția
Pentru a ști ce trebuie să continuăm să facem și ce nu, trebuie să rămânem precauți asupra
progresului (sau regresului) nostru. Observăm reacția publicului la activitatea noastră, ne canalizăm
atenția către ce preferă vizitatorii profilului nostru. Nu uităm că și profilul online necesită o curățenie
periodică, motiv pentru care verificarea integrală a contului din când în când este recomandată, nu
numai pentru urmărirea schimbărilor care s-au petrecut în activitatea noastră, ci și pentru a înlătura
expuneri care nu ne mai reprezintă în prezent.

VI. CONCLUZII
Tot ceea ce facem spune ceva despre noi – de la discurs la îmbrăcăminte, de la relaționarea cu
cei din jur la manifestarea noastră în intimitatea casei, de la pasiuni la imaginea transpusă în rețelele de
socializare.
Translatând observaţiile şi concluziile către domeniul self-branding-ului, se poate constata
realitatea faptului că pentru a atinge o serie de obiective şi scopuri în comunicare, este necesară luarea
în consideraţie a cunoaşterii cu caracter anticipativ, a analizei şi interpretării datelor deţinute şi ulterior
a planificării şi etapizării construcției profilului de personalitate în mediul virtual în sensul
maximizării efectelor aşteptate. Trainingul și formarea în acest sens sunt dezirabile.
Prezența online a unei persoane presupune o abordare similară cu cea a unei comunicări
publice. În cadrul acesteia, la nivel subconștient are loc un proces de cunoaștere anticipativă a celui
căruia îi este adresat mesajul, fapt care sigură ajustarea discursului la particularităile destinatarului
mesajului [2]. Cu cât acest proces este adus din zona subconştientului mai aproape de conştient, cu atât
cresc şansele ca mesajul transmis în cyberspace să devină mai eficient şi eficace. Și cât de benefică
devine în acest context o formare țintită a digital natives în domeniul self-branding-ului în mediul
virtual!
În fapt, studiul nostru evidențiază importanța gestionării responsabile a oricărei activități
desfășurate în online, accentuând necesitatea parcurgerii conștiente a fiecărui pas dintr-un potențial
ghid de bune practici, perfectibil și adaptabil, în demersul individual de construire a unei identități
solide în cyberspace.

VII. TEXTE DE REFERINȚĂ ȘI CITĂRI

[1] Binet, A., Robinson, D. N., & Binet, A., 1977. Alterations of personality; On double consciousness. Washington,
D.C.: University Publications of America.
[2] Călin, R.A. & Bunăiaşu. C.M. 2010. Communication and Mass-media - from information to formation, Buletinul
Universităţii Petrol - Gaze din Ploieşti, Vol. LXII, Nr. 1A/2010, 230-238
[3] Călin, R.A., 2015. Self-Education Through Web-Searching - An Exploratory Study. In Social Sciences and
Education Research Review (SSERR). 2(2). Editura Sitech. Craiova. 47-58
[4] Drăgănescu, M., 2003. History of telecomunications in Romania. In Science and Technology of Information of the
Romanian Academy Section. https://www.atic.org.ro/ktml2/files/uploads/Com_MDapr.2003.pdf
[5] Flanagan, J.C. 1954. The Critical Incident Technique. In Psychological Bulletin, 51(4). 327-358
[6] Hartman, C., 2010. The Basics Of Personal Branding. In MeridiaSystems.com, LLC, Integrated Writing and Visual
Services. 235-243
[7] Hitchings, M., 2014. The Importance Of Personal Branding, In Partial Fulfillment Of the Requirements for the
Degree Bachelor of Science in Graphic Communication, 123-129
[8] Jung, C. G., 1964. Psychological types: or, the psychology of individuation. London: Routledge & Kegan Paul
[9] Martino, J., 2011. Your personal brand: it’s not just you. In IMB Research. Vancouver. BC. Canada. 26-34
[10] Montoya, P., Vandehey, T., Viti, P., & Tim, 2003. The personal branding phenomenon: Realize greater influence,
explosive income growth and rapid career advancement by applying the branding techniques of Michael, Martha
& Oprah. Portland, OR, United States: Millennium Advertising. 167-179
[11] Mutum, S., D., 2011. Social Media for Researchers & Online Personal Branding. In Wolfson Research Exchange.
University of Warwick Library. 47-56
[12] Pitariu, H.D., 2000. Managementul resurselor umane: Evaluarea performanţelor profesionale. Editura All Beck.
Bucureşti
[13] Prensky, M. 2001. Digital Natives, Digital Immigrants, from On the Horizon. MCB University Press. Vol. 9 No. 5.
October 2001
[14] Reunes, G. 2013. Branding yourself: a necessity?. In Dissertations of the Faculty of Arts, Multilingual Business.
Ghent University. Belgium. 79-87
[15] Romero, M., Sitaram, A., Galuba, W., & Huberman, B. 2011. Influence And Passivity In Social Media, In Cornell
University Center for Applied Mathematics. Ithaca. New York. USA. 145-157
[16] Smith, P.C., Kendall, L.M., 1963. Retranslation of expectations: au approach to the construction of unambiguous
anchors for rating scales. In Journal of Applied Psychology. 47(2). 149-155
[17] Tinder, G., 2010. The Promise of Personal Branding. Worldwide ERC. Viitattu, 25, 2015.
[18] Tyler, T. R. 2002. Is the Internet changing social life? It seems the more things change, the more they stay the
same. Journal of Social Issues, 58(1), 195-205

Evaluare