ASISTENŢA SOCIALĂ PENTRU PERSOANELE REFUGIATE

Refugiatul este persoana care „în urma unei temeri justificate de a fi

persecutată datorită rasei, religiei, naţionalităţii, apartenenţei la un anumit
grup social sau opiniilor sale politice, se află în afara ţării a cărei cetăţenie o
are şi care nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte protecţia acestei
ţări.” (UNHCR România)
Migrant – termenul desemnează orice persoană care migrează. Totuși,
conotația atribuită termenului este a unei persoane care migrează pentru a-și
îmbunătăți viața prin găsirea unui loc de muncă în străinătate sau în unele cazuri
pentru educație, reunificarea familiei sau din alte motive.
Solicitant de azil – acea persoană care a depus cerere de azil și se află în
procedura de azil, până în momentul în care primește sau nu protecția statului în
care a depus cererea.
Procesul de acordare a unei forme de protecție
Orice străin, indiferent de țara de origine, aflat pe teritoriul României sau într-un
punct de trecere a frontierei, poate depune o cerere de azil prin care solicită
protecția statului român.

Criterii
Statutul de refugiat se acordă cetăţeanului străin care, în urma unei temeri bine
întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii
politice sau apartenenţă la un anumit grup social, se află în afara ţării de origine
şi care nu poate sau nu doreşte protecţia acestei ţări .
Protecția subsidiară se acordă persoanelor care nu îndeplinesc condițiile
pentru a primi statutul de refugiat și este condiționată de existența unor motive
serioase să se creadă că, dacă solicitantul de azil va fi returnat în ţara de origine,
acesta riscă să sufere o vătămare a drepturilor sale, constând în:

1. condamnarea la pedeapsa cu moartea,

2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante,

1
3. o ameninţare serioasă, individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a
violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern sau internaţional, dacă
solicitantul face parte din populaţia civilă.

Cererea de azil este soluţionată în primă fază de către Inspectoratul

General pentru Imigrări prin structurile avizate, pe baza motivelor invocate de
solicitantul de azil și a documentelor pe care le aduce în sprijinul declarației
sale, acestea urmând a fi analizate în raport cu situaţia din ţara de origine şi cu
credibilitatea persoanei. În cazul categoriilor vulnerabile (familii
monoparentale, minori neînsoțiți, femei însărcinate, victime ale traficului de
ființe umane, persoane cu dizabilități etc.) se ține cont de vulnerabilitatea
acestora pe durata procedurii de azil. Astfel, minorilor neînsoțiți le este numit
un reprezentant legal, suspendându-se procedura până în momentul realizării
numirii acestuia iar personelor lipsite de discernământ li se numește un
curator. Soluţionarea cererilor de azil ale minorii neînsoţiţi şi ale persoanelor
aparținând altor categorii vulnerabile se realizează cu prioritate . Procedura
de azil în faza administrativa poate dura, conform legii, maxim 2 luni.
Dacă cererea este acceptată
Dacă cererea de azil este acceptată, înseamnă că persoana primește protecția
statului român. Ea poate veni sub mai multe forme.

Statutul de refugiat oferă aceleași drepturi și obligații ca oricărui cetățean

român. Refugiatul beneficiază și de un ajutor nerambursabil de 540/lună pentru
6 luni , putând a fi prelungit cu încă 3 luni. În plus, este posibil să obțină o
acoperire parţială a cheltuielilor de închiriere a unei locuinţe, pentru o perioadă
de maxim 6 luni, cu condiția să participe în mod activ în cadrul programului de
integrare organizat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Programul de
integrare cuprinde acomodare culturală, consiliere psihologică, învăţare a limbii
române și consiliere socială privind accesul la drepturile pe care le au în
România: dreptul la un loc de muncă, dreptul la o locuinţă, dreptul la asistenţă
medicală şi socială, asigurări sociale, dreptul la educaţie.
Potrivit prevederilor Legii nr.122/2006 privind azilul în România cu
modificările şi completările ulterioare, o persoană este considerată solicitant de
azil din momentul manifestării de voinţă, exprimată în scris sau verbal, în faţa
autorităţilor competente, din care să rezulte că acesta solicită protecţia statului
român.

2
 Competenţa teritorială privind primirea, înregistrarea şi procesarea cererilor
de azil o au Centrele Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de
Azil, aflate în administrarea Inspectoratului General pentru Imigrări. La nivel
naţional, există 6 astfel de centre, în Bucureşti, Timişoara, Giurgiu, Rădăuţi,
Galaţi şi Maramureş. Acestea au o capacitate totală de aproximativ 1500 de
locuri, în prezent gradul de ocupare fiind de circa 20%. Centrele oferă celor
cazaţi condiţii optime de trai, asistenţă medicală primară precum şi spaţii
destinate activităţilor educative şi recreative.
După finalizarea procedurii, în cazul în care cererea de azil este respinsă,
străinul are la dispoziţie 15 zile în vederea părăsirii teritoriului României, în
conformitate cu prevederile OUG 194/2002 privind regimul străinilor în
România, cu modificările şi completările ulterioare.
Conform actului normativ menţionat mai sus, solicitanţii de azil beneficiază de
următoarele măsuri de asistenţă:

 La cerere, beneficiază de cazare gratuită într-unul din cele 6 centre ale

Inspectoratului General pentru Imigrări. Aceste centre de cazare dispun de
camere de locuit şi bucătării dotate corespunzător, camere de joacă, săli de
calculatoare, de sport şi de rugăciune;
 Cazarea în Centrele Regionale IGI presupune şi asigurarea produselor de
igienă personală şi de curăţenie, precum şi asigurarea bunurilor materiale
necesare pregătirii şi preparării hranei şi servitului mesei;
 Beneficiază, la cerere, de hrană în limita sumei de 3 lei/persoană/zi, de
cazare în limita sumei de 1,8 lei/persoană/zi şi de alte cheltuieli, în limita sumei
de 0,6 lei/persoană/zi;
 Beneficiază de acces la piaţa forţei de muncă în condiţiile prevăzute de
lege pentru cetăţenii români, după expirarea unei perioade de un an de zile de la
data depunerii cererii de azil, dacă solicitantul de azil se mai află în procedura de
determinare a unei forme de protecţie;
 Beneficiază gratuit de asistenţă medicală primară şi spitalicească de
urgenţă, precum şi de asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazuri de boli
acute sau cronice;
 Minorii solicitanţi de azil participă la cursurile de învăţare a limbii
române, pe durata unui an şcolar, după absolvirea acestuia fiind înscrişi în
sistemul de învăţământ şcolar obligatoriu în aceleaşi condiţii ca şi minorii
cetăţeni români.

3
 Participă gratuit la activităţi de adaptare culturală şi pot beneficia de câte
ori este nevoie de consiliere şi asistenţă psihologică.
 Copiii solicitanţi de azil beneficiază de alocaţia de stat acordată minorilor,
în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
Complementar asistenţei guvernamentale, anual, solicitanţii de azil şi persoanele
care au obţinut o formă de protecţie au fost asistaţi şi prin proiecte finanţate prin
Fondul European pentru Refugiaţi.
În prezent, România se află în proces de modificare legislativă, ca urmare a
transpunerii prevederilor Directivei 2013/33/UE de stabilire a standardelor
pentru primirea solicitanţilor de protecţie internaţională. Astfel, în vederea
îmbunătăţirii asistenţei materiale acordată solicitanţilor de azil, proiectul de lege
prevede următoarele modificări:
• stabileşte condiţiile materiale de primire şi sumele acordate solicitanţilor
de azil care nu au mijloace materiale de întreţinere (hrană în limita sumei de 10
lei/persoană/zi, îmbrăcăminte în limita sumei 67 lei/persoană/sezon vară
(perioada aprilie – septembrie) şi 100 lei/persoană/sezon iarnă (perioada
octombrie – martie), alte cheltuieli, în limita sumei de 6 lei/persoană/zi.
• stabileşte condiţiile în care Inspectoratul General pentru Imigrări poate
implica solicitanţii de azil în desfăşurarea unor activităţi în folosul comunităţii,
în incinta centrului de cazare, precum şi norma de hrană acordată suplimentar, în
valoare de 5 lei/persoana/zi;
• stabileşte condiţiile şi sumele acordate pentru închirierea unei locuinţe şi
pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere în situaţia în care capacitatea de
cazare a inspectoratului este depăşită ( chirie în limita sumei de 450 lei/lună,
întreţinere pe sezonul de vară - 120 lei/lună şi întreţinere pe sezonul de iarnă -
155 lei/lună);
• prevede situaţiile în care Inspectoratul General pentru Imigrări poate
limita sau retrage condiţiile materiale de primire;
• prevede modalitatea de decontare a cheltuielilor de transport pentru
solicitanţii de azil care se deplasează la instanţele de judecată aflate în altă
localitate decât cea în care se află centrul de primire şi cazare.
Persoanele care au obţinut o formă de protecţie pe teritoriul României şi
intră în programul de integrare beneficiază de asistenţă în conformitate cu
prevederile Ordonanţei nr. 44 din 29 ianuarie 2004, actualizată, privind
integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un
drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii
Europene şi Spaţiului Economic European, după cum urmează:

4
- cazare într-unul din centrele administrate de IGI;
- ajutor material similar celui acordat solicitanţilor de azil, pentru o
perioadă de 2 luni;
- cursuri de orientare culturală;
- consiliere socială şi suport psihologic;
- cursuri de limba română organizate prin colaborarea cu sprijinul
Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prin inspectoratele şcolare;
- ajutor material nerambursabil în valoare de 540 lei pe o perioada de 6 luni
cu posibilitatea de prelungire cu alte 3 luni.
Obiectivul general al politicilor privind integrarea este acela de a ajuta
beneficiarii unei forme de protecţie să se autosusţină, să devină independenţi
faţă de asistenţa oferită de stat sau de organizaţiile neguvernamentale şi să
participe activ în societatea românească din punct de vedere economic, social şi
cultural, se mai arată în comunicatul Inspectoratului General pentru Imigrări.
În completarea sprijinului guvernamental, prin intermediul Fondului
European pentru Refugiaţi s-au putut dezvolta mai multe servicii specifice
destinate refugiaților, ceea ce a condus la diversificarea formelor de sprijin
în cadrul procesului de integrare în funcție de nevoile actuale ale acestor
beneficiari.