Sunteți pe pagina 1din 6

Pravila de la Govora, primul cod de legi pentru popor.

Lipsa de respect, pedepsita


cu moartea
Daciana Mitrache,

Primul cod de legi bisericesti si civile din Tara Romaneasca, in limba romana, a fost tiparit la Govora, in judetul
Valcea, in 1640. Este prima carte de acte juridice care cuprinde pedepse atat pentru incalcarea traditiei,
obiceiurilor si datinilor, cat si a legilor crestinesti. Iubitorii de istorie pot vedea astazi pravila la Muzeul National
de Istorie a Romaniei si in alte sase locuri din tara.

,,Pravila de la Govora este o culegere de legi facuta dupa o traducere slavona a unui monocanon bizantin - cea
dintai carte de legi in limba romana sau <<direptatoriu de leage>> - privitoare la mediul clerical si, deopotriva,
la cel laic.

Pravila a aparut in doua editii: una pentru Tara Romaneasca, semnata de Teofil, mitropolitul Tarii Romanesti, si
una pentru Transilvania, semnata de Ghenadie, mitropolitul.

Din Predoslovie aflam despre scopul nobil al acestei pravile: ,,Socotit-am ca mai toate limbile au carte pre limba
lor. Cu aceea cugetai si eu, robul Domnului Mieu Iisus Hristos, sa scot aceasta carte, anume pravila pre limba
rumaneasca, sfiintiilor voastre, frati duhovnici romani, care sunteti pastori oilor celor cuvantatoare a turmei lui
Hristos, care are intru sine multe feluri de vindecari sufletelor crestinesti, celor ce sunt ranite cu pacate, insa,
mai vartos si cale la imparatia cerului.", explica dr. Florin Epure, seful culturii valcene.
In locul in care a luat nastere primul cod de legi, in limba romana, Manastirea Govora, nu mai exista nici un
exemplar, Foto: Arhiva personala Florin Epure

Fratii si verii nu aveau voie sa se casatoreasca intre ei

Pravila lui Matei Basarab era o carte de legi mirenesti, lumesti si de drept canonic, indrumatoare pentru taina
spovedaniei. Reglementa relatiile dintre parinti si copii, inrudirile de sange si cele spirituale. Iata, cateva
exemple de pedepse care se aplicau mirenilor, in caz de greseala:

,,Feciorul care va grai cuvinte grele parintilor si cu nedreptate, ,,cu moarte sa moara", deoarece parintii i-au dat
lumina si viata. Iar de va regreta ce a facut sa i se dea canon de pocainta, apoi sa ceara indurare parintilor sai
spre iertare. Iara de va lovi cu lemn pe tatal sau sa i se taie mana feciorului."

,,Ii invatam, cu invatatura lui Dumnezeu, ca fratii si verii sa nu se insoare intre ei, pana la a patra rudenie, iar de
este cu putinta pana la a cincea semnitie, sa nu se insoare."

Tunsul parului: un an de pocainta si interzicerea intrarii in biserica

,,Muierea care face farmece sau barbatul vrajitor sa se pocaiesca trei ani, iar de va fi calugar sau calugarita, sa se
pocaiesca cinci ani."
,,Muierea de-si va tunde parul ei, daca va cugeta ca iaste bine, pentru Dumnezeu alegand numai de nu va lua
chip calugaresc si va indrazni a face aceasta, anatema sa fie; iar de va fi indemnata, asa, de niscare dracii, sa-si
tunza parul ei, sa fie oprita de biserica si de pricestanie; un an sa se pocaiasca."

,,Muierea care va nasce in postul cel mare, trebuie sa posteasca 40 de zile si sa se impartaseasca."
Femeia care isi ucidea pruncul era tinuta in viata, ca ,,in toate zilele vietii ei sa aiba pocainta si sa se caiasca."
Erau prevazute sanctiuni si in privinta superstitiilor:
,,Cine ia mana graului, altceva dintr-acelea ori din vin, ori din paine, ori dintr-altceva de se va lasa de acestea, sa
aiba pocatanie patru ani, metanie cate 100."

Pravila de la Govora, 1640 - pagina de titlu, Foto: Arhiva personala, Florin Epure

Viciile preotilor sanctionate aspru

Pravila are pedepse si pentru fetele bisericesti:


,,Popa ce va bea la carciuma, sau va juca, nu va tine posturile, sau va canta mireneste, sa se goneasca din popie."

,,Preotul care se va insura cu a doua muiere, sa fie alungat din preotie."


,,Preotul care va cadea in curvie sau isi va da trupul spre rusine (cu animalele) sa se lase de liturghie, iar daca
este popa in devenire si se vor afla toate acestea, sa nu se apropie de preotie."

,,Preotul a carui muiere va curvi si el o va vedea cu ochii lui, atunci sa o lase de sotie, apoi in rabdare si
rugaciune sa slujeasca."
,,Cine este prins in biserica furand, sa dea inapoi mai mult decat a furat, apoi sa fie batut pe spate cu toiagul de
30 de ori, iar pe talpa piciorului de 24 ori, ca sa nu mai fure."

,,Cine dezgroapa trupurile mortilor si ii va dezbraca de haine si le va fura, sa se pocaiasca cinci ani si sa faca in
fiece zi cate 100 de matanii."
,,De se va pricestui cuconul nebotezat (impartasi - n.r.), sa aiba pocainta parintii lui un an si sa faca cate 50 de
matanii."

Averea calugarilor haspani, aruncata in mormant, peste cel care o detinuse

Alte dispozitii erau introduse pentru a intari asceza monahilor si pentru a-i rupe definitiv pe acestia de viata
lumeasca:
,,Calugarul ce va muri si va avea galbeni si talere nu va fi spus de aceasta, duhovnicul sau, sau egumenul, de vor
fi in manastire, ce vor fi ascunsi de catre toti si se vor afla dupa moartea lui, sa-i ia egumenul sau un duhovnic
batran si sa-i arunce pre dansii intru groapa lui si sa graiasca: argintul tau cu tine sa fie pierire; si toti cati se tem
de Dumnezeu sa nu ia nemica de la dansul."

Morala traditionala redusa la frica fata de pacat

Directorul de la Cultura Valcea ne-a explicat ca sanctiunile era abordate dintr-o perspectiva profund religioasa.
Orice infractiunea era privita ca un pacat, iar pedeapsa venea ca ispasire si indreptare. Asa se explica de ce
morala traditionala era redusa la frica fata de pacat.

Femeile nu aveau voie sa se imbrace in haine barbatesti si nici sa se machieze - ,,sa ia chip dracesc". Cutumele
satului erau respectate cu sfiintenie ca sa nu se abata asupra oamenilor mania divina.

,,Cine se va insura intr-alta credinta, fetele si feciorii, unii ca aceia sa aiba pocainta in cinci ani, asisderea si
popii ceia ce-i vor cununa, si aceia sa aiba pocainta trei ani afara de biserica."

Asa se explica de ce pravila este un corpus legislativ si religios de origine bizantina transpus in realitate
romaneasca medievala confuza a acelor vremuri. Abia un deceniu tarziu, un alt cod de legi - ,,Indreptarea Legii
cu Dumnezeu" va indrepta, intr-o oarecare masura conceptul de Pravila.

Tabloul votiv al domnitorului Matei Basarab - detaliu pictura, de la Manastirea Govora, Foto: Arhiva personala,
Florin Epure

,,In intreaga mea tara este foame si sete, din pricina imputinarii sfintelor carti"
Pravila de la Govora (1640), prima culegere de legi din Tara Romaneasca, a adus o contributie insemnata la
formarea unitatii poporului roman, prin cele doua editii ale sale, intarind, in acelasi timp, constiinta ortodoxa
unitara a ardelenilor cu fratii de peste munti, mai precizeaza specialistii valceni.

Domnitorul Matei Basarab, un adevarat Mecena al culturii si un sprijinitor al ortodoxiei, a introdus limba
romana in slujbele religioase, caci, scria domnul: ,,am vazut ca in intreaga mea tara este foame, este sete, nu insa
de paine si apa, ci din pricina imputinarii sfintelor carti".

,,Pravila cea Mica", tradusa din slavona de un calugar oltean

Matei Basarab va infiinta la manastirea Govora a doua tipografie cunoscuta din Tara Romaneasca (1637). Mai
intemeiaza aici si prima scoala de cultura pe care o inzestreaza cu un venit de o mie de galbeni, pentru
intretinerea scolii, a tipografiei, a tipariturilor, cat si pentru plata profesorilor.

De sub teascurile tiparnitei de la Govora a iesit prima lucrare tiparita in limba romana Pravila bisericeasca
cunoscuta si sub numele de "Pravila cea Mica" sau "Pravila de la Govora" (1640), tradusa din slavona de un
calugar oltean, pe nume Moxalie (Mihail Moxa).

Tipograful cartii, scolit la Muntele Athos

Pravila a fost tiparita in sapte luni, prin grija lui Meletie Macedoneanul ,,care traise in atmosfera de viata
spirituala a Manastirii Zograful din Muntele Athos" si care ,,invatase tiparul in manastirile lui Petru Movila", si
a lui Stefan din Ohrida.

Stema Tarii in Pravila de la Govora, Foto: Arhiva personala, Florin Epure

Simbolurile heraldice ale stemei Tarii Romanesti descrise in Pravila

Pravila se deschide cu stihurile la stema Tarii Romanesti care descriu simbolurile heraldice, compuse de
renumitul carturar al epocii, Udriste Nasturel - cumnatul domnitorului:
,,
Fata aceasta drept stema pasarea corb poarta / Pe deasupra a carui zbor, coroana acum atarna; / El arata pe-al
unei case prea luminate si prea antice, / Pe al casei neamului Basarab prea viteazul, / Barbat cu sceptru, ce nu
fara spor pe tron se vede; / Ale lui vitejii biruitoare al multor auz minuneaza, / Deci, tronul inaltimea acestei
case invedereaza, / Si sceptrul a lui vitejie curat infatiseaza, / Sub dansul oricui pamantean e pasnica vietuirea /
Nu lasa sa se risipeasca, Doamne, in perire / A lor coroana, ci ea sa nu aibe curmare / Iar al corbului piept sa fie
pururea ferit."

,,Moara facatoare de hartie" de la Ramnicu Valcea

Pentru sustinerea activitatii tipografice, domnitorul a infiintat si o ,,moara facatoare de hartie". Aceasta prima
,,fabrica" din Tara Romaneasca se afla amplasata pe iazul morilor, vecina cu biserica ,,Sf. Gheorghe", situata in
piata Ramnicului, din judetul Valcea. Pe hartia fabricata aici se afla ca filigran, stema Tarii Romanesti.

Dupa cum se cunoaste fabrica functiona inainte de 1642. Hartia fabricata la Ramnicu Valcea avea sa fie folosita
atat de tipografia de la Manastirea Govora cat si de alte centre tipografice din tara.

Pretul unei carti cat al unei perechi de boi sau a doua pahare de argint

Mai aflam de la specialistii valceni ca pretul acestei cartii, tiparite la Govora, a fost de 21 de costande de argint -
o costanda/potronic fiind de 10 bani de argint sau a cincea parte dintr-un ducat.

Conform documentelor vremii, cu aceasta suma de bani puteai sa cumperi doua pahare de argint sau chiar o
pereche de boi. ,,Aceasta este prima mentionare oficiala a pretului de vanzare a unei carti in spatiul romanesc!",
mai spune directorul de la Cultura Valcea.

,,Mai trebuie spus ca Matei Basarab tiparea ,,Pravila de la Govora" intr-o perioada marcata de numeroase
evenimente politice, de confruntarile cu Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, dar si de prolifice actiuni care
imbogatesc opera sa ctitoriceasca. Cu toate aceste,a anul 1640, in care tiparnita de la Govora izvodea prima
carte de legi din Tara Romaneasca si o comoara a limbii romane, a fost unul al pacii si al ctitoririi de mari
lacasuri sfinte.

Aceasta carte de patrimoniu, care constituie primul cod de legi tiparit in limba romana din Tara Romaneasca,
tiparita in urma cu 378 ani, reprezinta un corpus referential nu numai pentru dreptul canonic bisericesc sau
jurisprudenta romaneasca de traditie bizantina, ci si pentru indrumarea duhovniceasca, ea fiind inca un
instrument esential pentru duhovnici.", ne-a mai precizat dr. Florin Epure.

Sapte exemplare mai sunt in toata tara

Ca un paradox, tocmai in locul unde s-a tiparit aceasta valoare bibliofila - Manastirea Govora - nu mai exista
astazi niciun exemplar; doar sapte volume se mai pastreaza in tara: la Biblioteca Nationala din Bucuresti,
Biblioteca Centrala Universitara de la Iasi, Muzeul National de Istorie a Romaniei (Bucuresti), Muzeul din
Ploiesti, Muzeul orasului Lipova (Arad), la Manastirile Secu (Neamt) si Brebu (Prahova).