





This document does not necessarily represent the Commission’s official position

BROSURA DE INSTRUIRE PENTRU

EVALUAREA RISCURILOR LA LOCUL DE
MUNCA ÎN HOTELURI ŞI RESTAURANTE

1
CUPRINS

Scop si obiective

PARTEA A
Definiţiile de baza
Categorizarea pericolelor
“De ce” să realizăm o evaluare a riscurilor – beneficii pentru
toţi
Cum să evaluăm riscurile la locul de muncă
Un instrument de evaluare a riscului

Evaluarea riscului de zgomot

Evaluarea riscului in cazul manipulărilor
Evaluarea riscului de stres la locul de muncă

PARTEA B
Tabel reprezentativ pentru evaluarea riscurilor
Scop şi obiective
Această broşură este împărţită în două:

Partea A are ca scop furnizarea unui cadru evaluării riscului,

familiarizarea utilizatorului cu un instrument de evaluare uşor de
folosit şi prezentarea cadrului procesului de evaluare pentru patru
riscuri generice ce se găsesc la orice loc de muncă.

Partea B are ca scop promovarea practicilor de lucru în siguranţă

într-un atelier de reparaţii auto, prin prezentarea celor mai
comune pericole, şi a măsurilor corespunzătoare de prevenire,
sintetizate într-un. Vă rugăm să ţineţi cont că informaţiile furnizate
in Partea B nu sunt complete, deoarece scopul nostru nu este să
epuizăm subiectul.

Principalul obiectiv al demersului nostru este creşterea nivelului

cunoaşterii de bază privind problematica sănătăţii şi securităţii în
muncă, în vederea participării angajaţilor la evaluarea riscurilor la
locul lor de muncă.

Această broşură a fost realizată in cadrul programului Leonardo da

Vinci si este una din cele zece broşuri pregătite pentru diferite
sectoare economice de activitate.

1
PARTEA A
Definiţii de bază
Pericol înseamnă tot ce prezintă potenţial cauzator distrugere,
accident.

Sursa pericolului: înseamnă orice (obiect, substanţa, unealtă, maşina,

activitate, comportament etc.) care poate da naştere
la unul sau mai multe pericole cauzatoare de răniri,
accidente.

Risc înseamnă probabilitatea potenţialului de accidentare

(răni, boli, deces) datorat expunerii la pericol.

Evaluarea riscului este procesul prin care identificăm care pericole există
la un loc de muncă şi în ce mod acestea pot afecta
angajaţii şi terţii, pentru a decide ce măsuri de
prevenire sau control sunt necesare. Este un proces
sistematic şi dinamic, pentru crearea unui mediu de
lucru mai sănătos şi sigur.

Aceşti temeni sunt adesea utilizaţi interşanjabil şi incorect, după cum reiese
din definiţiile de mai jos:
 Sursa pericolului consta în ceva fizic şi este mereu prezentă;
 Pericolul apare în timpul unei activităţi desfăşurate în prezenţa surselor
de pericol, în sensul că ele sunt mereu prezente;
 Riscul legat de pericolele care apar în timpul operaţiei depind de
măsurile de siguranţă (preventive) luate, aceasta însemnând ca riscul
scade pe măsură ce masurile de prevenire cresc.

2
Categorizarea pericolelor
Sursa pericolelor Categoria Daunele potenţiale
pericolelor
Instalaţii electrice, Pericole electrice Arsuri, incendiu,
echipament electric electrocutări
Mecanism, echipament Pericole mecanice Răni, deces
de ridicare, vehicule,
transport
Substanţe chimice, emisii Pericole chimice Probleme de sănătate,
(gaze, vapori, smog, iritaţii, dureri de cap,
fum, praf), revelatori, cancer, deces, explozii,
materiale inflamabile incendii
Micro-organisme (viruşi, Pericole biologice Probleme de sănătate,
bacterii, paraziţi, alergii, boala legionarului (o
mucegai in culturi de infecţie a plămânilor
laborator, animale, provocata de o bacterie
plante) numita Legionella).

Operaţii zgomotoase si Zgomot, probleme Pierderea auzului, probleme

mecanisme de comunicare psihologice, accidente

Maşini manuale care Vibraţii Neirigarea cu sânge a

vibrează degetelor
Lucrul la înălţime, în Condiţii de lucru Răniri, probleme de
spaţii mici sănătate, deces, explozii,
incendiu.

Echipamente de birou, Pericole Boli musculo-scheletice,

operaţii manuale, ergonomice, stres
constrângeri fizice, psihosociale
posturi ciudate

Temperatura şi Microclimatul de Probleme de sănătate, stres

umezeala muncă, pericole
psihosociale

3
Radiaţii ionice, UV,
infraroşii, câmpuri
electromagnetice,
microunde
Podele alunecoase,
suprafeţe inegale ca
nivel, iluminarea, trepte,
ieşiri, semnalizări,
ventilaţie, spaţiu
Loc de munca îngust
Facilitaţi pentru igiena şi
odihna, primul ajutor
Radiaţii Arsuri, rănirea ochilor,
probleme de sănătate,
cancer, incendii
Mediul de lucru Răni din cădere, alunecări,
împiedicări probleme de
sănătate; incendii
Organizare Răniri
Starea de bine, de Infecţii, contaminări,
siguranţa la locul îmbolnăviri
de muncă

Organizarea muncii, Pericole Dureri de cap, lipsa de

încărcarea muncii, psihosociale si concentrare, afecţiuni
muncă repetitivă, ergonomice nervoase, stres, afecţiuni
program de lucru, musculo-scheletice
izolare, relaţii cu
angajatorii, cu
managementul, slabă
consultare, sprijin
insuficient, slabă
participare, hărţuire,
violenţă, agresiuni,
probleme
temperamentale

Principiile sănătăţi şi securităţii la locul de muncă (OSH) cer

eliminarea riscurilor în timpul oricărei activităţi

Dat fiind faptul ca pericolele sunt mereu prezente în timpul unei

activităţi, riscurile conexe pot fi eliminate sau măcar diminuate doar
prin stabilirea de măsuri de siguranţa corespunzătoare. Măsurile
ulterioare pot fi stabilite prin procesul evaluării riscului (R/A = ER).

4
 “DE CE” să realizăm o evaluare a riscului -
beneficii pentru toţi

Scopul evaluării riscului este să ne asiguram că nimeni nu va fi rănit sau nu se

va îmbolnăvi. Realizarea unei astfel de evaluări a riscului este în beneficiul atât
al angajaţilor, cât şi a angajatorilor. Dacă un loc de muncă a fost evaluat corect
şi fiecare lucrător care trebuie să realizeze munca respectivă a fost informat
despre modul în care să realizeze munca în siguranţă, atunci principalele
beneficii sunt următoarele:

Pentru salariat:
 Reducerea ratei accidentelor şi prevederi pentru condiţii mai bune de
lucru
 Eliminarea îngrijorării privind siguranţa personala şi a colegilor
 O satisfacţie la locul de muncă crescută
 Stabilirea unei comunicări fructuoase cu managerii.

Pentru angajator:
 Nu mai sunt pierderi ale producţiei datorate accidentelor
 Nu mai se mai strică utilaje, datorita faptului că nu s-au stabilit măsuri
preventive potrivite
 Nu mai creste costul asigurărilor
 Nu se mai plătesc compensaţii muncitorilor a căror sănătate a fost
afectată de un accident la locul de muncă sau de o boală profesională
 Acord cu legislaţia – nu mai există cheltuială cu procese
 Creşte productivitatea, datorită creşterii satisfacţiei la locul de muncă
 Stabilirea unei imagini publice a unei întreprinderi orientate spre om.

Cum evaluăm riscurile la locul de muncă

In locurile de muncă mici este posibil ca evaluarea riscului să se

realizeze în bloc, ca un exerciţiu simplu, pe când în întreprinderile
mari va fi necesar să împarţi evaluarea în unităţi manageriale.

Abordarea în cinci paşi prezentata aici este o metodologie

structurata, care arata modul în care angajatorii, cei care lucrează
5
pe cont propriu, reprezentanţii salariaţilor pot evalua riscurile la
locul lor de muncă.

Pasul 1: Identificarea pericolelor

In timpul acestei etape este necesara identificarea a ceea ce poate, în

mod logic, cauza accidente.

Pasul al 2-lea: Identificarea persoanelor care pot fi accidentate şi a

modului în care se pot accidenta

In timpul acestei etape, toţi cei aflaţi în pericol datorită activităţilor

desfăşurate, atât angajaţi cât şi alte persoane, trebuie identificate.
Diferitele categorii de salariaţi care trebuie luate în considerare sunt:
muncitorii productivi, depanatorii, personalul administrativ, paznicii,
oamenii de serviciu, şoferii, reprezentanţii de vânzări, subcontractanţii,
muncitorii temporari, clienţii şi orice alţi terţi.

Pasul al 3-lea: Evaluarea riscurilor si decizia privind adecvarea măsurilor

existente sau luarea altora noi

Toate pericolele identificate nu pot fi înlăturate imediat. Aici trebui evaluată

mărimea riscurilor conexe, înainte de a decide asupra măsurilor de luat de
către management şi înainte stabilirii priorităţilor acţiunilor necesare.

Una din cele mai simple metode este calcularea posibilităţilor şi severităţii
prejudiciului, prin crearea unei matrice şi furnizarea unui scor riscului, în
concordanţă cu formula:

Riscul = probabilitatea x severitatea consecinţelor

6
Există o rată a probabilităţii şi severităţii consecinţelor, după cum urmează :

Probabilitatea efectelor adverse

Ra- Categ Explicaţie
ta orie
1 Improb Evenimentul cauzator de accident nu este aşteptat să
abil apară în întreaga cariera profesională a angajatului
(evenimentul apare o dată la 100-1000 de ani)
2 Posibil Evenimentul cauzator de accident poate apărea într-un
anumit punct al întregii cariere profesionale a angajatului
(evenimentul apare o data la 10-100 de ani)
3 Frecve Evenimentul cauzator de accident poate apărea repetat in
nt timpul carierei profesionale a unui angajat (evenimentul
apare o data la 1-10 ani).

Severitatea consecinţelor
Ra- Cate Explicaţie
ta gori
e
1 Preju Accidentele si îmbolnăvirile legate de un eveniment cauzator
diciu de accidente nu cauzează distres prelungit si este necesar
mino doar primul ajutor (de ex., mici zgârieturi, iritarea ochilor,
r dureri de cap temporare, alte dureri trecătoare etc.)
2 Preju Accidentele si îmbolnăvirile legate de un eveniment cauzator
diciu de accidente cauzează distres prelungit şi care apare
mode periodic, cum ar fi rănirile, arsurile de gradul 2 pe o
rat suprafaţa a corpului limitata, alergiile, rănile limitate şi care
cer mai mult de o zi de absenţă de la lucru.
3 Preju Accidentele şi îmbolnăvirile legate de un eveniment cauzator
diciu de accidente cauzează distres serios sau permanent, cum ar
sever fi arsuri de gradul 2 pe o suprafaţă mare a corpului, arsuri
de gradul 3, dizabilităţi, răni care duc la multe zile de
absenţa de la locul de muncă sau la deces.
Apoi, matricea de evaluare a riscului arată astfel:

7
Matricea de evaluare a riscului
Severitatea consecinţelor
Prejudiciu Prejudiciu sever
Prejudiciu minor moderat (3)
(1) (2)
Improbabil (1) Scăzut Scăzut Mediu
(1) (2) (3)
Posibil (2) Scăzut Mediu Ridicat
(2) (4) (6)
Frecvent (3) Mediu Ridicat Foarte ridicat
(3) (6) (9)
Iar rata riscului este după cum urmează:

Rata riscului
Rata Categoria Explicaţie
1, 2 Scăzuta Nu este nevoie de acţiuni, riscul este
acceptabil, dar este necesar să ne asiguram
că va rămâne la aceleaşi nivel.
3, 4 Medie Sunt cerute şi trebuie planificate acţiuni
pentru reducerea nivelului de risc. După
realizarea acţiunilor este cerută o reevaluare a
riscurilor.
6, 9 Ridicata / foarte Riscul nu este acceptabil şi trebuie luate
ridicata imediat acţiuni pentru reducerea lui.
Activitatea la locul de muncă nu trebuie
reluate înainte de implementarea masurilor de
prevenire necesare.

8
In cazul în care un pericol nu poate fi eliminat, este important să luăm toate
măsurile, pentru ca riscul asociat să fie cât mai mic posibil.

Pasul la patrulea: Înregistrarea situaţiei si masuri prevenire

Trebuie creat un format standard, pentru a fi utilizat pentru toate evaluările de

risc în locuri specifice de munca. Un asemenea format poate fi utilizat şi pentru
a ne reaminti să fim atenţi la anumite pericole şi măsuri de prevenire. Acest
format standard, numit „Instrument de evaluare a riscului”, este furnizat în
secţiunea 4.3 a prezentului manual de formare.

Pasul al cincilea: Trecerea în revistă şi revizuirea evaluării

riscului realizată pana acum

Evaluarea riscului trebuie să conducă la un plan de acţiune cu masuri de

prevenire. Evaluarea şi prevenirea planificate trebuie revizuite regulat, pentru a
ne asigura că prevederile stabilite funcţionează eficient, altfel impactul evaluării
asupra calităţii condiţiilor de muncă este minim. Revizuirea evaluării riscului
realizata până acum e necesara pentru revizuirea noilor pericole şi in cazul în
care:
 Se folosesc noi dispozitive
 Unor angajaţi noi li s-a cerut să realizeze activităţi specifice
 Sunt introduse noi procese / activităţi la locul de muncă
 Sunt utilizate noi substanţe
 Mediul de lucru (de ex. spaţiul, ventilaţia, podelele) s-a alterat în mod
semnificativ
 Condiţiile de operare (de ex. lucrul în schimburi, îndatoririle) sau
schimbat semnificativ
 Oricăror schimbări semnificative.

9
Priorităţi de prevenire

Directiva cadru 89/391/EEC trasează principiile generale de prevenire, care

trebuie urmate, atunci ne decidem ce să facem cu un pericol identificat. Sunt
daţi următorii paşi, în ordinea priorităţii:
1. evitarea riscului
2. evaluarea riscului ce nu poate fi evitat
3. combaterea riscului la sursa
4. adaptarea muncii la om, mai ales proiectarea locurilor de munca, alegerea
echipamentelor de lucru şi a metodelor de lucru şi producţie, având ca
scop eliminarea muncii monotone şi lucrul într-un ritm predeterminat
5. adaptarea la progresul tehnic
6. înlocuirea pericolului cu lipsa pericolului sau cu ceva mai puţin periculos
7. dezvoltarea unei politici de prevenire coerentă şi cuprinzătoare, care să
acopere tehnologia, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile
sociale şi influenta factorilor legaţi de mediul de lucru
8. Acordaţi prioritate masurilor de protecţie colective, nu celor de protecţie
personală. Echipamentul de protecţie personal (EPP) trebuie luat în
considerare la urmă.
9. Acordaţi instrucţia potrivita angajaţilor.
10. Consultări.

10
De completat înainte de inspecţie

Nume angajator / adresă întreprindere: …………………………………………………………………………………………………….

Numele şi funcţia responsabilului pentru evaluarea riscului: ……………………………………………………………………….

Activităţi inspectate TOATE CATEVA (Specificaţi:

…………………………………………………………………………………………)

Data inspecţiei: ……………………………………

De completat după inspecţie

Data propusă pentru următoarea inspecţie …………..…………………………

11
 Sursă
Pericol

lui
rea
Descrie-

pericolu-
CINE

poate
suferi)
na care
(Persoa ea
mar
Vătă

nţă
e de
sigura
curent
Măsuri

Probabilitate

Gravitate

Risc

1.1.1.1.1.1 Acţiuni necesare

(da/ Nu)
de

prins
între-
Acţiuni
Evaluarea riscului

12

Responsabilul pentru
respectarea termenului de
implementare

Termen de realizare a
 Evaluarea riscurilor legate de zgomot
Zgomot înseamnă orice “sunet nedorit”.

Expunerea la zgomot excesiv accelerează pierderea auzului, apariţia tinitus-ului

(auzim sonerii, fluierături, bâzâituri sau pocnituri în urechi), care pot conduce la
tulburări de somn şi stres exprimat prin creşterea pulsului, tensiunii si ritmului
respirator.

Directiva 2003/10/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, din 6 februarie

2003, privind prevederile minime de sănătate şi securitate în cazul expunerii
lucrătorilor la riscurile agenţilor fizici stabileşte următoarele limite de expunere
zilnice (adică in timpul celor 8 ore de lucru):
 87 dB(A) (şi 200 Pa): nici un lucrător nu trebuie expus unui asemenea
nivel de zgomot sau unui nivel superior; trebuie făcută evaluarea riscului şi un
plan de acţiune;
 >85 dB(A): trebuie luate acţiuni viitoare pentru reducerea zgomotului,
ariile în care trebuie să purtăm caşti de protecţie a urechilor trebuie marcate. Toţi
lucrătorii expuşi trebuie să poarte aceste caşti.
 80-85 dB(A): trebuie furnizat echipament de protecţie lucrătorilor.

Toţi operatorii expuşi unui nivel de zgomot >85 dB trebuie să participe

la un program de supraveghere medicală.

Factori de luat în considerare la evaluarea riscului generat de zgomot

 sursa zgomotului (de la echipamente, maşini, comunicare, trafic,

transportului produselor, apropierea de fabrici)
 măsuri de reducere a expunerii la zgomot (de exemplu, selectarea unor
maşini mai puţin zgomotoase, izolare fonică, utilizarea de materiale ce absorb
zgomotul, proiectarea unor zone antifonate)
 organizarea muncii (rotirea posturilor, creşterea utilizării echipamentului
de protecţie auditiv, semnalizare)

13
 formarea – informarea angajaţilor privind efectele zgomotului asupra
sănătăţii, asupra rezultatelor studiilor privind zgomotul şi asupra corectei folosiri a
echipamentului de protecţie auditiv.
Elemente cheie pentru evitarea sau reducerea riscurilor legate de zgomot
Reducerea generării  Reproiectarea proceselor şi activităţilor generatoare
de zgomote de zgomot
 Alegerea maşinilor şi echipamentelor silenţioase,
cerând furnizorilor să ne dea informaţii privind
nivelurile de zgomot la poziţiile operatorilor
 Introducerea metodelor de lucru sau echipamentelor
mai puţin zgomotoase
 Repararea maşinilor
 Reducerea surselor de vibraţii
 Aşezarea maşinilor care vibrează pe materiale
absorbante
 Înlocuirea mecanismelor din metal cu mecanisme din
plastic sau centuri
 Utilizarea suporturilor izolate, antivibratoare
 Separarea suprafeţelor care vibrează de
componentele mobile
 Plasarea de garnituri de absorbţie în jurul uşilor şi a
capacelor
 Alegerea ventilatoarelor centrifugale, nu a celor cu
elice, propulsive
 Utilizarea ventilatoarelor mari ca diametru şi mici ca
viteză
 Utilizarea conductelor largi ca diametru şi mici ca
presiune
 Conducte aerodinamice pentru evitarea turbulentelor
 Utilizaţi tuburi cu zgomot redus sau ejectoare
pneumatice.

14
 Evaluarea riscului de incendiu
De obicei este realizată pentru toată întreprinderea, nu pentru secţii mici, in
moment de sistemele de protecţie împotriva incendiilor (detector de foc,
alarme, proceduri de evacuare) sunt proiectate pentru întregul loc de muncă.

Spaţiile pe care trebuie să le evaluam pentru riscul de incendiu sunt:

- clădiri în exteriorul clădirii principale (de ex., depozite, locuri pentru boilere)
- pivniţe, gropi pentru echipament, spaţii înguste
- scări rulante şi platforme
- plafoane acoperite unde proviziile sunt făcute pentru menţinerea accesului.
Factori de luat în considerare la evaluarea riscului de incendiu
Căi de ieşire: Toţi vizitatorii trebuie să aibă acces la
ieşirile de incendiu
Ieşirile de urgenţă trebuie să se deschidă în
exterior şi să nu fie încuiate
Căile de urgenţă trebuie să aibă iluminare de
urgenţă
Semnalizare pentru: Ieşiri în caz de incendiu
Poziţionarea echipamentelor
Cerinţele de prevenire
Sistemul de alarmă
Uşile către încăperile de protecţie şi siguranţă
Detectarea şi avertizările în caz de incendiu
Echipamente de stingere: Stingătoare portabile
Pături
Furtunuri
Sistem antiscântei
Alte sisteme fixe
Proceduri de evacuare: Acţiuni la descoperirea unui foc
Reacţia la alarma de incendiu
Descrierea punctelor de întâlnire desemnate
Stingătoare de incendiu
Există diferite extinctoare (având diverse color de cod), care sunt potrivite
pentru diferite materiale:

15
Apă (roşu): Lemn, hârtie, textile, ţesătură (combustibile obişnuite, clasa
A).Nu se foloseşte la incendiile legate de lichide inflamabile şi
la electricitate
Spumă (Crem): Lichide inflamabile, cum ar fi vaselina,
gazolina, benzina, petrolul etc. (clasa B de incendii),
lemn, hârtie, textile, ţesături (toata clasa A). Nu se
foloseşte pentru fire electrice.
Pudră uscată (albastru): Pentru incendii legate de lichide inflamabile (clasa B)
şi energie electrică, lemn, hârtie, textile, ţesături
(incendii clasa A).
Dioxid de carbon (negru): Pentru lichide inflamabile (clasa B) şi cel mai
potrivit pentru electricitate (clasa C). Nu
pentru incendii provenind de la hârtii.
Clasa D: Realizate pentru metale inflamabile (cum ar fi
aluminiu, magneziu, sodiu, potasiu).
Lichid sub formă de vapori - verde: Pentru lichide inflamabile şi incendii
electrice
Pături pentru incendii: Pentru lichide inflamabile din containere, cum ar fi
friteuze cu grăsime, uleiuri de gătit, ulei din tigăi
(clasa F).
Elemente cheie pentru prevenirea incendiului

Prevenirea incendiului poate fi realizată prin anumite metode, cum ar fi:

 Reducerea surselor de aprindere (înlocuirea flăcării directe şi a
radiatoarelor cu centrale termice, având ca restricţie fumatul şi
descărcările electrostatice)
 Reducerea cantităţilor de substanţe periculoase, inflamabile la minim
 Depozitarea substanţelor inflamabile şi a materialelor la temperatură
scăzută
 Prevenirea apariţiei unei atmosfere explozive (inclusiv ventilaţie
adecvată)
 Reducerea cantităţii combustibilului uşor accesibil

16
  Reducerea surselor de oxigen
 Separarea substanţelor periculoase incompatibile, uşor inflamabile.

Evaluarea riscurilor în cazul manipulărilor

Manipularea include o varietate mare de sarcini, cum ar fi
ridicările, coborârile, împingerile, tragerile, cărarea greutăţilor.

Factori de luat in considerare la evaluarea riscurilor în caz de

manipulări
Natura încărcăturii  Greutatea, mărimea, forma, rigiditatea încărcăturii
 Volumul încărcăturii (inclusiv efectele vântului la
încărcăturile mari, posibilitatea obstrucţionării prin
lovire sau pierderea centrului de greutate)
 Poziţiile de prindere (cele incorecte pot duce la
pierderea controlului greutăţii)
 Instabilitatea greutăţii
 Unghiuri ascuţite, suprafeţe grunjoase, suprafeţe
prea calde sau prea reci
Mediul de lucru  Spatiile strâmte (tavane joase, suprafeţe de lucru mici)
pot duce la posturi nesatisfăcătoare
 Podelele inegale, alunecoase sau instabile
 Locuri de muncă (posturi) mobile (de ex., nave, trenuri,
platforme ) aduc ceva imprevizibil când mergi
 Pardoseala (udă, cu trepte), pardoseala alunecoasă,
schimbarea nivelului suprafeţei de lucru
 Temperatura şi/sau umiditatea extreme
 Ventilare inadecvată sau curent
 Iluminare insuficientă
Capacităţi individuale  Gen
 Vârsta

17

Factori legaţi de
sarcini
Organizarea muncii
Cursuri de formare  Tipul şi frecventa cursurilor privind manipularea în bune
condiţii
Elemente cheie pentru evitarea sau reducerea riscurilor
Măsuri
Eliminarea manipulării
Automatizarea sau
mecanizarea
Măsuri privind încărcarea
Măsuri legate de sarcină
 Experienţa
 Graviditate
 Dizabilitate
 Boli anterioare
 Îmbrăcăminte, încălţăminte
 Ridicarea şi manipularea greutăţilor la distanţă de
autovehicul
 Mişcări sau posturi incorecte ale corpului
 Ridicări excesive ale încărcăturilor
 Împingeri sau trageri excesive.
 Efort fizic frecvent sau prelungit
 Viteza muncii impusă de un proces
 Oportunităţi de odihnă şi refacere.
Mijloace
 Reproiectarea proceselor sau
activităţilor
 Utilizarea transportului, acolo unde este
posibil.
Utilizarea soluţiilor de manipulare mecanică, cum ar
fi: dispozitive de ridicare mecanice, dispozitive ce pot
fi operate manual, transportatoare electrice, trolee,
camioane, dispozitive de ridicat.
 reducerea mărimii sau greutăţii
încărcăturii
 Uşurarea apucării încărcăturii
 Creşterea stabilităţii încărcăturii.
 Reducerea ridicării şi cărării prin tehnici de
18

Măsuri legate de mediul de
lucru
Evaluarea stresului la locul de muncă
Factori de care trebuie să se ţină cont în timpul evaluării stresului
la locul de muncă
Factor
Conţinutul şi organizarea
muncii
Evaluare sistemului de
împingere, tragere, alunecare sau rulare;
 Evitarea necesităţii de manipulare în poziţia
şezând
 încărcătura să fie ţinută aproape de corp
 Utilizarea muşchilor picioarelor, mai degrabă
decât a celor de la braţe sau umeri
 Limitarea frecvenţei ridicărilor
 Pauze de odihnă
 Introducerea rotaţiei posturilor între echipele
de lucru.
 prevederea unui spaţiu clar pentru
manipulări
 Prevederea de podele drepte si ferme
 Reducerea schimbărilor bruşte de niveluri de
lucru
 Iluminat corespunzător
 Temperatură şi ventilaţie corespunzătoare.
Problemele principale care trebuie avute in vedere
 Claritatea rolului şi responsabilităţilor
angajatului
 existenţa unui posibil conflict de roluri
 diversificarea muncii şi interesul faţă de aceasta
 dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi
capacităţilor
 gradul de iniţiativă
 abilitaţi tehnice şi intelectuale
 oportunităţi oferite pentru adaptarea la noile
metode de lucru, la noul ritm şi la îmbunătăţiri
 distribuţia muncii (pauzele, rotirile, posturi
vacante, lucrători absenţi, lucrători temporari)
 repetiţia sarcinilor şi acţiunilor
 nivelul de control şi de planificare a
19
lucru şi a lucrătorului
Relaţionarea
Managementul timpului
Incertitudinea
profesională
Respectul integritatii
personale
Mediul general de muncă
Relaţia dintre viata Lucrul sistematic peste program afectează viaţa de
profesională şi cea familie etc.
muncii individual, de către angajat
 existenţa unui sistem de auto-evaluare
 participarea personalului la procesul de evaluare
 climatul social şi cultural (cooperare,
înţelegere, respect reciproc)
 managementul conflictelor – sprijin în rezolvarea
problemelor (ierarhic, colegial)
 nivelul comunicării cu colegii, managementul,
celelalte departamente
 calitatea comunicării (libertatea de comunicare
pe orice subiect în timpul muncii, existenţa
sistemelor de comunicaţie (telefon, email etc.))
 existenţa premizelor şi facilitaţilor sociale (de ex.,
bufet, sală de mese).
 supraîncărcare sau subîncărcare
 programul (pauze, concedii de odihna)
 boala sau absenţa (politica existentă)
 lucrul în tura de noapte
 ore de lucru atipice
 dezvoltarea profesională şi perspective
de viitor
 promovarea şanselor
 contract şi salariu
 hărţuire (sexuală şi morală)
 violenţă (fizică şi psihologică)
 intoleranţă (rasism, pe bază religioasă)
 brutalizare, izolare, tratament diferenţiat
 dispozitive, echipamente, posturi şi
suprafeţe de lucru
 iluminare şi ventilaţie
 zgomot şi vibraţii
 manipularea încărcăturilor
 expunere la pericole chimice şi biologice
 temperatura înaltă sau scăzută şi umiditatea.
20
privată
Cursuri de formare şi  cursuri pentru noii veniţi şi subcontractori
sprijin  cursuri pentru cei care şi-au schimbat locul de
muncă
 furnizarea de sprijin social, feedback şi încurajări.

Elemente cheie pentru evitarea sau reducerea riscurilor de stres

la locul de muncă

Măsuri Mijloace
Măsuri manageriale şi  claritatea obiectivelor
comunicaţionale companiei
 claritatea proceselor ce implică
angajaţii
 furnizarea de sprijin adecvat
managerial pentru indivizi şi echipe
 concordanţa dintre responsabilităţi şi
controlul asupra muncii
 îmbunătăţirea organizării muncii,
proceselor, condiţiilor de lucru şi
mediului
 realizarea evaluării riscului
Organizarea muncii  adaptarea muncii la om
 evitarea muncii monotone şi
repetitive
 adaptarea programului de lucru
nevoilor individuale, acolo unde este
posibil.
Cursuri de formare şi  cursuri pentru
sprijin conştientizarea şi înţelegerea
problematicii stresului, a posibilelor
lui cauze şi a modului de gestionare,
pentru manageri şi lucrători
 furnizarea de informaţii şi consultări
valabile pentru lucrători şi
reprezentanţii lor, în concordanţă cu
legislaţia naţionala şi a UE, cu 21
contractele colective de muncă şi
practici, în timp util.
22
 Pericol Măsuri de protecţie necesare
Descrierea
Sursă
pericolului
Unelte de tăiere Efecte mecanice asupra - Nu deschideţi niciodată capacul maşinii în timpul
mecanice şi manuale corpului uman funcţionării acesteia;
(maşină de tocat, - Nu atingeţi sistemele de blocare şi de siguranţă;
maşini de tăiat, cuţite, - Nu introduceţi nimic în recipient în timpul funcţionării
frigări, maşinii;
cârlige, - Nu apăsaţi ingredientele cu mâna;
unelte de desfăcut - Nu supraîncărcaţi maşina;
conserve, etc.), - Verificaţi siguranţele periodic;
obiecte ascuţite - Opriţi alimentarea cu energie electrică în timp ce
(conserve, margini efectuaţi reparaţii la maşină;
ascuţite, - Opriţi alimentarea cu energie electrică în timp ce
vase de sticlă). curăţaţi maşina;
- Manevraţi cu atenţie toate obiectele ascuţite (cuţite şi
discuri de tăiere, benzi, răzătoare, frigări);
- Depozitaţi toate uneltele şi instrumentele în locuri
desemnate;
- Montaţi suporturi corespunzătoare pentru cuţite;
- Depozitaţi sticla şi cutiile de conserve în recipiente
separate;

23
 - Dacă este posibil, utilizaţi echipament de protecţie
(şorţuri de protecţie, mănuşi speciale rezistente la tăiere.
Echipament mobil şi Cădere şi balans, -Poziţia maşinilor şi a echipamentului trebuie să fie
piese în mişcare răsucire şi alunecare, stabilă;
scăpate de sub control cădere, desprindere, -Materialele trebuie încărcate şi descărcate
întindere şi corespunzător;
împrăştiere. -Forma, dimensiunile şi capacitatea rafturilor trebuie
ajustată în funcţie de obiectele depozitate pe ele;
-Se vor utiliza margini de protecţie pentru a nu permite
căderea obiectelor aflate la înălţime;
-Angajaţii vor fi instruiţi asupra procedurilor corecte de
încărcare-descărcare.
Absenţa balustradelor, Alunecări, împiedicări - Organizarea corespunzătoare a locului de muncă;
scări abrupte, scări şi căderi
- Coridoarele trebuie iluminate corespunzător, fără
defectuoase şi instabile
obstacole, firele şi cablurile electrice trebuie fixate
conform cerinţelor;
- Scurgerile trebuie curăţate imediat folosind
substanţe corespunzătoare (detergenţii chimici pot fi
utilizaţi în funcţie de natura lichidului vărsat);
- Balustradele, mânerele şi alte mijloace de
susţinere vor fi amplasate în locuri incomode
- Treptele trebuie acoperite cu material

24
 antiderapant, dotate cu balustrade, iluminate
corespunzător; nu trebuie să fie prea abrupte;
- Situaţia podelei trebuie inspectată periodic.
Condiţii de microclimat Mediu de lucru - Asigurarea unui regim normal de temperatură în zona
neadecvat: de lucru;
- Temperatura; - Instalarea de sisteme de ventilaţie deasupra
- Curent de aer; echipamentelor care emit căldura pentru asigurarea
- Ventilaţie insuficientă; volumului de aer proaspăt;
- Umiditate; - Asigurarea unui echipament de lucru adecvat;
-Echipament care emite - Asigurarea protecţiei împotriva luminii directe a
căldura; soarelui;
-Echipament - Dotarea cu dozatoare de apă rece;
necorespunzător. - Asigurarea de condiţii de odihnă pentru angajaţi în
timpul pauzelor
- Informarea angajaţilor noi, în special a celor tineri în
legătura cu problemele de sănătate cauzate de căldura,
precum şi cu măsurile de prevenire şi de prim ajutor.

Corpuri de iluminat Lumină insuficientă - Corpurile de iluminat trebuie să corespundă cerinţelor

murdare; în vigoare;
Orbire; - Înlocuirea oportună a becurilor şi tuburilor de neon
Umbre; sparte sau defectuoase;
Lumină intermitentă; - Curăţarea periodică a corpurilor de iluminat;

25
Absenţa iluminării de - Întreţinerea periodică a sistemului de iluminare de
urgenţă. urgenţă.

Suprafeţe încinse (tăvi Contactul cu materiale - Conformitatea cu regulile de protecţie a muncii;

de copt, oale, plăci, fierbinţi - Utilizarea mânerelor, suporturilor şi a materialelor
etc.), lichide fierbinţi rezistente la căldura;
(grăsime fierbinte, apă - Utilizarea vaselor şi a tigăilor de marine
fiartă, mâncare corespunzătoare;
fierbinte), abur încins - Utilizarea de capace la fierbere pentru a evita
răsfierberea;
- Utilizarea mănuşilor de protecţie şi a suporturilor
pentru vase;
- Utilizarea de şorţuri şi încălţăminte rezistente la
căldura;
- Utilizarea de echipament de protecţie;
- Instructajul periodic al angajaţilor asupra protecţiei
muncii şi primului ajutor în eventualitatea unui accident;
- Poziţionarea vaselor cu mâncare fierbinte în mijlocul
tăvii;
- Evitaţi umplerea până la refuz a ceştilor de cafea şi
ceai precum şi a farfuriilor cu supă;
- Avertizarea clienţilor, în special a copiilor, dacă
mâncarea este fierbinte;
- Întotdeauna folosiţi o cârpă uscată deoarece o

26

Muzica la volum mare; Zgomot
echipament zgomotos
(maşini de spălat vase,
malaxoare, maşini de
tocat carne, etc).
cârpă umedă este o mai bună conductoare de căldura.
- Utilizaţi materiale izolatoare fonic;
- Amplasaţi în mod corespunzător boxele şi reglaţi
direcţia acestora;
- Instalarea de sisteme de limitare automate pentru
muzică;
- Dacă este posibilă, amplasarea echipamentului
zgomotos în locuri separate;
- Schimbarea pieselor uzate ale echipamentului cu
unele noi pentru evitarea zgomotului inutil;
- La achiziţionarea de echipament nou, trebuie acordată
atenţie la caracterul zgomotos al acestuia;
- Amplasarea de zone liniştite, unde angajaţii se pot
odihni.
27
 - Evaporarea - Citiţi şi respectaţi instrucţiunile de pe prospect;
Diferite feluri de substanţelor chimice; -Obţineţi informaţii în legătura cu substanţele chimice şi
detergenţi, odorizante, -Toxicitatea; îmbrăcămintea de protecţie;
înălbitori, detergenţi - Pătrunderea în - Asiguraţi-vă că ştiţi să acordaţi primul ajutor în cazul în
pentru rufe organismul uman care produsele chimice pătrund în căile respiratorii, în
membrana mucoasă sau în piele;
- Niciodată nu depozitaţi substanţe chimice în recipiente
proiectate în alte scopuri (sticle pentru băuturi);
- Niciodată nu depozitaţi substanţe chimice în recipiente
ne-etichetate;
- Nu amestecaţi substanţele chimice;
- Informaţi autorităţile în legătura cu avarierea
echipamentului, scurgerea de produse chimice sau a
containerelor avariate;
- Întotdeauna respectaţi regulile;
- Învăţaţi să lucraţi în siguranţă la locul de muncă;
- Dacă observaţi nereguli, informaţi administratorul;
-Utilizaţi numai produse aprobate şi certificate de către
instituţiile de control a substanţelor chimice.

28
Ulei în fierbere - Evaporarea - Ventilaţie corespunzătoare
substanţelor - Ventilaţie mecanică în toate zonele în care există fum
periculoase. şi vapori de ulei deasupra grătarelor, a cuptoarelor, a
tigăilor;
- Întreţinerea periodică a paravanelor şi filtrelor de la
sistemele de aerisire pentru asigurarea unei funcţionări
eficiente a sistemului de ventilaţie;
- Uleiul trebuie încălzit numai atunci când este necesar,
nu în mod constant;
- Uleiul trebuie înlocuit şi verificat periodic.

Fum de ţigară -Mediu poluat cu fum - Ventilaţia mecanică;

- Interzicerea fumatului.
- Substanţele naturale - Microorganisme - Respectarea regulilor de igienă;
sau organice: (de ex. (bacterii, viruşi, - Respectarea regulilor de depozitare a deşeurilor şi a
pământ, lut, substanţe paraziţi, ciuperci, etc.); materialelor industriale;
vegetale); - Substanţe de origine -Respectarea regulile privitoare la curăţenie, spălare,
- Substanţe de origine biologică dezinfectare.
animală (pui, porc, - Compuşii naturali ai
vită, ouă etc.); organismelor
- Mâncare ; (aminoacizii, vitaminele,
- Praf de origine proteinele etc.)
organică ( făină);
- Lichide reziduale;

29
- Sânge sau alte
fluide organice
(lichidul provenit de
la carnea îngheţată).
Echipamentul electric - Contactul direct cu - Instalaţi sisteme de protecţie pentru contactul direct
instalat într-o anume un conductor şi indirect cu obiecte aflate sub tensiune.
zonă de lucru electric sau cu o
- Inspectaţi periodic condiţia tehnică a
(cuptoare electrice, piesă metalică aflată
echipamentului electric în vederea respectării
grătare, sobe) sub tensiune;
normelor legale şi a instrucţiunilor producătorului.
- Întreţinerea
Echipament electric - Asiguraţi-vă că echipamentul electric este întreţinut
echipamentului
portabil: periodic şi reparat numai de către specialişti calificaţi.
electric nu este
- copiator;
efectuată periodic; - Folosiţi echipament testat şi corespunzător.
-fax;
-calculator ; - Angajaţii care - Asiguraţi-vă că echipamentul electric este conectat
-imprimantă; etc; lucrează cu la reţeaua electrică de către personal calificat.
-maşină de tăiat echipament electric Verificaţi tipul de conexiune care se potriveşte
legume; fără a beneficia de echipamentului dumneavoastră.
instructaj;
-filtru de cafea; - Asiguraţi-vă că echipamentul este folosit respectând
- Echipamentul normele în vigoare
-blender de cocktail,
electric nu respectă - Organizaţi cursuri de pregătire şi instruire a angajaţilor.
-maşina de spălat instrucţiunile de - Asiguraţi-vă că echipamentul este folosit conform
vase, etc. folosire; instrucţiunilor.

30
 - Echipamentul electric, - Marcaţi zonele periculoase.
Dispozitive folosite în cabluri, întrerupătoare,
interiorul hotelului prize este defect sau nu
(dipozitiv de curăţare a funcţionează
podelelor; aspiratoare; corespunzător.
uscătoare de păr; fiare
de călcat; televizoare,
lămpi, etc.
Grăsimea încinsă - Grăsimea încinsă care - Mijloace care cresc rezistenţa construcţiilor la incendiu
Acumulările de ulei din se poate aprinde; (paravane şi panouri rezistente la foc, etc.);
conductele de aerisire, - Acumulările de ulei - Mijloace pentru reducerea gradului de inflamabilitate al
Foc deschis (lumânări, din conductele de materialelor;
lămpi cu ulei, etc.) aerisire; - Sisteme pentru detectarea incendiilor;
Echipament pentru - Afumarea alimentelor - Sisteme pentru combaterea incendiilor;
afumat. în locuri - Mijloace de bază pentru combaterea incendiilor;
necorespunzătoare, - Planuri de urgenţă în caz de incendiu;
echipament - Căi de evacuare sigure, descuiate şi fără obstacole;
supraîncălzit; - Semne pentru indicarea ieşirilor de evacuare.
-Materiale inflamabile
folosite la decoraţiuni
sau nerespectarea
regulilor de siguranţă
la exploatarea
aparaturii electrice

31
 poate cauza incendii.
Utilaje pe bază de gaz. Exploziile pot avea loc - Verificarea şi controlul periodic al instalaţiei de gaz
în cazul unei scurgeri pentru descoperirea eventualelor scurgeri;
de gaz. - Instalarea şi aprobarea echipamentului trebuie
efectuată de către specialişti;
- Întreţinerea periodică a echipamentului în exploatare şi
înlocuirea oportună a pieselor;
- Un sistem de ventilaţie eficient;
- Instruirea iniţială şi periodică a angajaţilor, precum şi
pregătirea lor practică;
- Plan de urgenţă.
Lucrul în poziţia ‘stând Lucrul în poziţia ‘stând - Posibilitatea de a schimba poziţia de lucru din când în
în picioare’ în picioare’ în mod când
obişnuit - Posibilitatea de a avea destul spaţiu de mişcare la locul
de muncă (bucătar, recepţioner)
-Să aibă echipamentul şi mijloacele necesare la
îndemână, pentru a avea acces la ele fără să se întoarcă
sau să se aplece
- Dacă masa ce constituie zona de lucru are înălţimea
necesară şi corespunzătoare tipului de muncă
- Dacă se lucrează în picioare pe toată durata
schimbului, trebuie prevăzut un suport pentru picioare
corespunzător pentru a permite schimbarea poziţiei de
lucru din când în când

32

Ridicarea de greutăţi - Greutăţile pot fi prinse
(vase, farfurii cu necorespunzător, pot fi
mâncare, cutii cu sticle, prea grele sau mişcări
etc) exagerate de aplecare
sau întoarcere.
- Organizarea muncii într-o aşa manieră încât angajatul
să se poată odihnii în timpul schimbului.
- Greutăţile mari trebuie cărate de doi sau mai mulţi
oameni;
- Dacă este posibil, greutăţile trebuie împinse, trase sau
rostogolite (butoaie cu bere);
- Dacă este posibil, ar trebui utilizate cărucioare pentru
alimente şi farfurii cu mâncare;
- Greutăţile mari trebuie ţinute la nivelul şoldului;
- Oalele pline nu trebuie ridicate;
- Lucrurile grele trebuie depozitate pe rafturi mai joase
pentru a fi mai uşor de ridicat;
- În timpul orelor de lucru sunt necesare pauze;
- Munca solicitantă trebuie alternată cu o muncă mai
puţin solicitantă;
- La selectarea personalului, trebuie avut în vedere ca
volumul de muncă să nu depăşească puterea de muncă
a angajatului;
- Angajaţii trebuie instruiţi să ridice greutăţile în mod
corect şi sigur.
33
 Lucrul într-o poziţie Mişcări repetitive ale - Reorganizarea muncii în aşa fel încât munca monotonă
incomodă mâinilor şi să fie realizată folosind echipamentul necesar;
încheieturilor, poziţie - În procesul de pregătire a mâncării trebuie utilizate
incomodă a corpului instrumente bine ascuţite pentru a necesita cât mai
puţin efort fizic;
- Trebuie utilizate instrumente cu mânere ergonomice
confortabile ;
- Echipamentul din bucătărie trebuie să fie mobil pentru
a fi posibilă reducerea numărului de acţiuni de ridicare,
care necesită efort, întoarcere, înclinare şi aplecare.
Violenţa şi hărţuirea Jignirile, ameninţările, Factori preventivi pentru reducerea pericolului de
agresiunile fizice şi violenţă:
psihologice  Atmosfera de la locul de muncă
 Organizarea muncii
 Pregătirea şi instructajul angajaţilor

Stresul la locul de -Factori psihologici - Angajaţii trebuie informaţi în timp util despre
muncă (organizarea şi schimbările din organizarea lucrului;
administrarea muncii, - Respectaţi programul schimburilor şi zilelor libere;
de ex. cerinţele mari de - Organizaţi corespunzător munca în aşa fel încât
la locul de muncă şi numărul de angajaţi de pe tură să fie pe măsura
controlul insuficient al fluxului de clienţi;
volumului de muncă, - Distribuiţi în mod corect angajaţilor turele mai puţin

34
volum de muncă prea preferate;
mare, termeni limită, - Să aveţi un număr de angajaţi de rezervă pentru
intimidarea şi violenţa perioadele de vacanţă, zilele de sărbătoare, zile
la locul de muncă); aglomerate sau cazuri de îmbolnăviri;
- Factori de natură - Acordaţi angajaţilor ocazia de a se implica în
fizică (condiţii planificarea orelor de lucru;
neprielnice în atmosfera - Coordonaţi domeniile de activitate;
de lucru, cum ar fi: - Distribuiţi zonele de lucru în mod corespunzător.
căldura, frigul,
zgomotul,
instrumentele, etc.).

35
Coordonator: 1. Confederaţia lucrătorilor din Cipru, Departamentul Sănătate şi
Mediu, SEK
Participanti: 2. Departamentul Inspecţiei Muncii din cadrul Ministerului Muncii şi
Afacerilor Sociale din Cipru, CY
3. Asociatia pentru Sanatate si Securitate din Cipru (CY)
4. Federaţia Angajatorilor şi Industriaşilor din Cipru, CY
5. Fundaţia Arbeit und Leben, D
6. Şcoala Tehnica din Odense, Danemarca, DK
7. Institutul Elenic pentru sănătate şi securitate la locul de muncă,
ELINYAE, EL
8. Colegiul KAUNO, Lituania, LT
9. Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – FRATIA
(RO)
10. Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Centrul pentru
Tehnologii Avansate (RO)

36