Sunteți pe pagina 1din 5

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ”

Facultatea: Filologie
Specialitatea: Educaţie lingvistică şi comunicare interculturală

Ombun Nicoleta

Receptarea si interpretarea operei


lui Liviu Rebreanu.
Abordare didactică
Teză de master

Coordonator ştiinţific:
Ludmila Armasu,
dr. conferenţiar

Chişinău - 2015
CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................p. 3-5
CAPITOLUL I.
TRĂSĂTURILE SPECIFICE ŞI ELEMENTE DE STRUCTURĂ A ROMANULUI
OBIECTIV REBRENIAN
I.1. Despre obiectivitatea romanului rebrenian………………………………p. 6-11
I.2. Particularităţile discursului narativ, relaţiile temporale şi spaţiale în romanul
obiectiv rebrenian................................................................................................p. 12-15
I.3. Dinspre obiectiv spre subiectiv: între inovare şi reluare…………….......p. 16-20
CAPITOLUL II
MODALITAŢI DE IPOSTAZIERE FILOZOFIC SI PSIHOLOGICA ÎN ROMANUL
REBRENIAN
II.1. Viziune şi spirit tragic în literatura română a secolului XX;…………… p. 21-32
II.2. Drama naţională a secolului XX redata in romanul “ Ion” si “Ciuleandra” de Liviu
Rebreanu………………………………………………………………………...p. 33-37
II.3. Tehnici didactice utilizae la lectiile de limba si literature romana……….p. 38-53
CONCLUZII.....................................................................................................p. 64-65
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................p. 66
Introducere
Actualitatea temei: În ciuda faptului că există numeroase studii pe această temă,
în lucrarea de faţă ne-am propus să ne concentrăm atenţia asupra dramelor
intelectualilor dintr-o societate bazată pe inegalităţi. Această temă este destul de
frecventă în literatura română şi universală şi cunoaşte o tratare deosebit de complexă
în operele lui Liviu Rebreanu “ Ion “ şi “ Ciuleandra”. Rebreanu încearcă prin prisma
personajelor sale să sintetizeze prototipul propriei sale generaţii.
Deosebit de importantă este şi atitudinea faţă de originalitatea şi modernitatea
romanului rebrenian care este susţinută şi de vocaţia constructivă a scriitorului fiind
comparabilă cu aceea a marilor creatori de formule epice. Planurile paralele, aşezate
uneori în contrast, gradaţia ascendentă a episoadelor şi succesiunea lor ca într-un
scenariu cinematografic conferă romanelor unitate structurală şi dimensiuni epopeice.
Analiza starilor afective ale personajelor – neliniştea, obsesia, mustrările de conştiinţă,
precum şi studierea instinctelor primare, sondarea adîncimilor obscure ale psihologiei
colective, cercetarea trăirilor omului aflat în faţa morţii şi alte trăsături, alăturarea
subconştientului de raţional şi afectiv, prezenţa mediul citadin, a personajului
intelectual, abolirea cronologiei, a monologului interior, suprapunerea de voci, a
elementelor eseistice, fac din L. Rebreanu ctitorul romanului românesc modern.
Tema pe care o propunem încearcă să găsească răspunsuri adecvate la unele
dintre problemele care interesează pe cititori.
Problema: Problema lucrării de faţă constă în evidenţierea dramelor
intelectualilor conturate de realismul rascolitor al societăţii.
Scopul tezei: Scopul prezenţei lucrări constă în efectuarea unui experiment
detaliat la tema respectivă astfel încît să-i determinăm pe elevi să analizeze opera lui
Liviu Rebreanu din diferite unghiuri artistice.
Obiectul cercetării îl constituie operele lui Liviu Rebreanu “ Ion “ şi “
Ciuleandra”
Obiectivele investigaţiei: Pentru atingerea acestui scop ne-am propus
următoarele obiective:
 Analiza şi cercetarea literaturii teoretice la tema respectivă;
 Definirea şi precizarea conceptelor de bază;

 Prezentarea şi analiza operelor rebreniene;

 Abordarea didactică a operelor lui Rebreanu;

 Generalizarea şi elaborarea concluziilor privind tema respectivă;

Ipoteza de lucru. Prin această lucrare vom încerca să demonstrăm că operele lui
Liviu Rebreanu au o deosebita importanţă în literatura română şi în formarea elevilor
ca personalităţi cu un sprit literar echilibrat.
Metodologia lucrării. Pentru a asigura demersul investigaţional, în calitate de
bază metodologică a studiului am utilizat următoarele metode: metoda observaţiei,
metoda comparativă, metoda analizei şi sintezei, metoda problematizării etc. Datorită
acestor metode a fost posibilă cercetarea în profunzime a temei propuse.
Conţinutul tezei: Structura acestei tezei de licenţă este efectuată în
conformitate cu normele impuse în întocmirea unei lucrări ştiinţifice. Lucrarea va
conţine o introducere, la fel şi ea structurată, subiectul lucrării propriu zis, concluziile -
atât la conţinutul subiectului cât şi la actualitatea temei propusă spre cercetare, cât şi
lista bibliografică a surselor cercetate care au servit drept bază teoretică pentru
întocmirea lucrării, urmate de anexe.
În Introducere am analizat actualitatea investigaţiei, problema investigaţiei,
obiectul cercetării, scopul tezei, obiectivele investigaţiei, metode‚ procedee şi tehnici
de cercetare, importanţa lucrării, conţinutul tezei şi termenii-cheie.
Capitolul I intitulat Trăsăturile specifice şi elemente de structură a romanului
obiectiv rebrenian este preponderent teoretic şi cuprinde trei subcapitole, Despre
obiectivitatea romanului rebrenian; Particularităţile discursului narativ, relaţiile
temporale şi spaţiale în romanul obiectiv; Dinspre obiectiv spre subiectiv: între
inovare şi reluare; Acest capitol are drept punct de plecare principalele studii în
domeniu. Tot aici mi-am propus să analizez şi să definesc romanul obiectiv făcînd un
scurt istoric al genezei acestuia. Concluzia la care am ajuns este în conformitate cu
opinia majorităţii istoricilor – apariţia şi dezvoltarea romanului de tip obiectiv a
favorizat dezvoltarea sensibilităţii româneşti.
Capitolul II intitulat: Modalităţi de ipostaziere filosofică şi psihologică în romanul
rebrenian. Acest capitol cuprinde trei subcapitole: Viziune şi spirit tragic în literatura
română a secolului XX; Drama naţională a secolului XX; Între personalitate şi mască;
. Aici am analizat în detaliu tema propusă. În acest capitol accentul se pune pe
conturarea trăsăturilor personajelor.De asemenea primează conflictul interior care se
dă între ceea ce ar vrea să fie și ceea ce este cu adevărat, între personalitatea lui și
masca. Aceasta temă este extrem de valorificată de către scriitori şi extrem de
importantă pentru cititori.
Încheierea tezei reprezintă o generalizare, în baza constatărilor, observaţiilor şi
concluziilor făcute pe parcursul realizării tezei şi a principalelor rezultate ale
investigaţiei.
Termeni-cheie: roman obiectiv, literatură rebreniană, intelectualităţi, tipuri de
intelectuali;

S-ar putea să vă placă și