Sunteți pe pagina 1din 24

TEMA

POLUARE IN ZONA PLOIESTI

1. POLUAREA DE FOND

Poluarea de fond reprezinta poluarea existenta în zonele în care nu se manifesta direct


influenta surselor de poluare.

Statiile de supraveghere a poluarii de fond se amplaseaza în zone conventional "curate", situate


la altitudini cuprinse intre 1000 - 1500 m si la distante de minimum 20 km de centre populate,
drumuri, cai ferate, obiective industriale etc.

Concentratiile poluantilor din aer si precipitatii, masurate în aceste zone constituie indicatori
pretiosi pentru evaluarea poluarii la nivel regional si global.

2.1. POLUAREA DE IMPACT

Poluarea de impact este poluarea produsa în zonele aflate sub impactul direct al surselor
de poluare.

Starea atmosferei este evidentiata prin prezentarea urmatoarelor aspecte: poluarea de impact cu
diferite noxe, calitatea precipitatiilor atmosferice, situatia ozonului atmosferic, dinamica
emisiilor de gaze cu efect de sera si unele manifestari ale schimbarilor climatice.

Din analizele efectuate în perioada 2003 - 2005 de catre laboratorul A.P.M. Ploiesti, în zona
Municipiului Ploiesti, se constata urmatoarele:

* pentru poluantul sulfati în suspensie si aerosoli de acid sulfuric ( valoarea limita pentru un
interval de mediere de 24 ore = 0,012 mg/mc)

 În zona de Est a municipiului Ploiesti sunt amplasate trei statii: MOL, Spitalul de Obstetrica
si Ginecologie, POLISERV care monitorizeaza activitatea unitatilor amplasate în aceasta
zona (PETROTEL LUKOIL, DBW, Rafinaria VEGA - zona NE). Astfel, se preleveaza
si analizeaza urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3, sulfati în suspensie inclusiv
aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile. S-au înregistrat valori
ridicate ale concentratiilor masurate, astfel încât valoarea concentratiei medii anuale (mg/mc)
a variat intre : 0,0119 mg/mc (POLISERV2005) - 0,0125 mg/mc (Spitalul de Obstetrica si
Ginecologie 2003 )
 În zona de Sud a municipiului Ploiesti, sunt amplasate statiile Corlatesti, Unitatea 2
Pompieri, Brazi care monitorizeaza activitatea unitatilor: rafinaria ASTRA, PROTAN,
TIMKEN, UPETROM, Depoul CFR, Statia spalat vagoane, AMPLO SA, combinatul
PETROBRrazi. Se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: NH3, NO2, SO2, H2S,
HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi
sedimentabile concentratiile maxime zilnice (mg/mc) au variat intre: 0,0122
mg/mc (Unitatea 2 Pompieri si statiile Corlatesti,2004) - 0,0126 mg/mc (Unitatea 2 Pompieri
, 2003)
 În zona de Nord a municipiului Ploiesti sunt amplasate statiile ICERP si RENEL care
monitorizeaza activitatea unitatilor DERO-LEVER, BIANCA INTERNATIONAL,
FRIGORIFER Ploiesti si traficul rutier (DN 1). Astfel, se preleveaza si analizeaza
urmatorii indicatori: : NH3, NO2, SO2, HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid
sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile concentratiile maxime zilnice (μg/mc),
au variat intre :0,0117 mg/mc ( ICERP, 2004) - 0,0121 mg/mc (ICERP, 2003)
 În zona de Vest a municipiului Ploiesti este amplasata statia A 131d33b .P.M.
Prahova sediu care monitorizeaza activitatea unitatilor COMBIPRA, AGROREB,
ELECTROMETALICA si traficul rutier, se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori:
SO2, H2S, HCHO, NH3, CO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în
suspensie, fenoli, ozon, pulberi sedimentabile concentratiile maxime zilnice (μg/mc), au
variat intre :0,0117 mg/mc ( APM, 2004) - 0,0123 mg/mc (APM, 2003)
 Centrul orasului este monitorizat de statia Palatul Culturii, punct ales pentru a urmari
dispersia poluantilor datorati industriei si în special a celor patru rafinarii de prelucrare a
produselor petroliere ce înconjoara orasul. Indicatorii prelevati si analizati sunt : NH3, H2S,
HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi
sedimentabile, concentratiile maxime zilnice (μg/mc) au variat intre:0,0117 mg/mc (2004) -
0,0124 mg/mc (2003)

Reprezentând grafic variatia concentratiilor maxime zilnice în perioada 2003 - 2005 în punctele
mentionate se constata scaderea concentratiei maxime în anii 2004 - 2005, dar care au prezentat
totusi, în continuare, depasiri ale valorii limita.
* pentru poluantul hidrogen sulfurat (valoarea limita pentru un interval de mediere de 24 ore
= 0,008 mg/mc)

 În zona de Est a municipiului Ploiesti sunt amplasate trei statii: MOL, Spitalul de Obstetrica
si Ginecologie, POLISERV care monitorizeaza activitatea unitatilor amplasate în aceasta
zona (PETROTEL LUKOIL, DBW, Rafinaria VEGA - zona NE). Astfel, se preleveaza
si analizeaza urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3, sulfati în suspensie inclusiv
aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile. S-au înregistrat valori
ridicate ale concentratiilor masurate, astfel încât valoarea concentratiei medii anuale (mg/mc)
a variat intre :0,0013 mg/mc (POLISERV, Spitalul de Obstetrica si Ginecologie 2003) -
0,012 mg/mc (POLISERV 2004 )
 În zona de Sud a municipiului Ploiesti, sunt amplasate statiile Corlatesti, Unitatea 2
Pompieri, Brazi care monitorizeaza activitatea unitatilor: rafinaria ASTRA, PROTAN,
TIMKEN, UPETROM, Depoul CFR, Statia spalat vagoane, AMPLO SA, combinatul
PETROBRrazi. Se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: NH3, NO2, SO2, H2S,
HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi
sedimentabile concentratiile maxime zilnice (mg/mc) au variat intre:0,0025 mg/mc (Unitatea
2 Pompieri 2003) - 0,0102 mg/mc (Unitatea 2 Pompieri , 2005)
 În zona de Vest a municipiului Ploiesti este amplasata statia A 131d33b .P.M. Prahova sediu
care monitorizeaza activitatea unitatilor COMBIPRA, AGROREB, ELECTROMETALICA
si traficul rutier, se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3,
CO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, fenoli, ozon,
pulberi sedimentabile concentratiile maxime zilnice (μg/mc), au variat intre :0,0011 mg/mc (
APM, 2003) - 0,0046 mg/mc (APM, 2005)
 Centrul orasului este monitorizat de statia Palatul Culturii, punct ales pentru a urmari
dispersia poluantilor datorati industriei si în special a celor patru rafinarii de prelucrare a
produselor petroliere ce înconjoara orasul. Indicatorii prelevati si analizati sunt : NH3, H2S,
HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi
sedimentabile, concentratiile maxime zilnice (μg/mc) au variat intre: 0,0015 mg/mc (2003) -
0,005 mg/mc (2004)

Reprezentând grafic variatia concentratiilor maxime anuale în perioada 2003 - 2005 în


punctele mentionate se constata concentratii maxime masurate în anul 2004.
* pentru poluantul amoniac (valoare limita pentru un interval de mediere de 24 ore = 0,1
mg/mc)

 În zona de Est a municipiului Ploiesti sunt amplasate trei statii: MOL, Spitalul de Obstetrica
si Ginecologie, POLISERV care monitorizeaza activitatea unitatilor amplasate în aceasta
zona (PETROTEL LUKOIL, DBW, Rafinaria VEGA - zona NE). Astfel, se preleveaza
si analizeaza urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3, sulfati în suspensie inclusiv
aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile. S-au înregistrat valori
ridicate ale concentratiilor masurate, astfel încât valoarea concentratiei medii anuale (mg/mc)
a variat intre :0,056 mg/mc (MOL, 2003) - 0,16 mg/mc (MOL, 2004 )
 În zona de Sud a municipiului Ploiesti, sunt amplasate statiile Corlatesti, Unitatea 2
Pompieri, Brazi care monitorizeaza activitatea unitatilor: rafinaria ASTRA, PROTAN,
TIMKEN, UPETROM, Depoul CFR, Statia spalat vagoane, AMPLO SA, combinatul
PETROBRrazi. Se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: NH3, NO2, SO2, H2S,
HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi
sedimentabile concentratiile maxime zilnice (mg/mc) au variat intre:0,09 mg/mc (Unitatea 2
Pompieri, 2004) - 0,189 mg/mc (statiile Corlatesti, 2003)
 În zona de Nord a municipiului Ploiesti sunt amplasate statiile ICERP si RENEL care
monitorizeaza activitatea unitatilor DERO-LEVER, BIANCA INTERNATIONAL,
FRIGORIFER Ploiesti si traficul rutier (DN 1). Astfel, se preleveaza si analizeaza
urmatorii indicatori: : NH3, NO2, SO2, HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid
sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile concentratiile maxime zilnice (μg/mc),
au variat intre : 0,09 mg/mc ( ICERP, 2004) - 0,13 mg/mc (RENEL, 2005)
 În zona de Vest a municipiului Ploiesti este amplasata statia A 131d33b .P.M. Prahova sediu
care monitorizeaza activitatea unitatilor COMBIPRA, AGROREB, ELECTROMETALICA
si traficul rutier, se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3,
CO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, fenoli, ozon,
pulberi sedimentabile concentratiile maxime zilnice (μg/mc), au variat intre :
0,114 mg/mc ( APM, 2005) - 0,187 mg/mc (APM, 2003)
 Centrul orasului este monitorizat de statia Palatul Culturii, punct ales pentru a urmari
dispersia poluantilor datorati industriei si în special a celor patru rafinarii de prelucrare a
produselor petroliere ce înconjoara orasul. Indicatorii prelevati si analizati sunt : NH3, H2S,
HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi
sedimentabile, concentratiile maxime zilnice (μg/mc) au variat intre: 0,086 mg/mc (2005) -
0,127 mg/mc (2004)

Reprezentând grafic variatia concentratiilor maxime anuale în perioada 2003-


2005 în punctele mentionate se poate observa o variatie relativ constanta a concentratiilor
maxime:

* pentru poluantul particule totale în suspensie (valoarea limita pentru un interval de


mediere de 24 ore = 0,15 mg/mc)

 În zona de Est a municipiului Ploiesti sunt amplasate trei statii: MOL, Spitalul de Obstetrica
si Ginecologie, POLISERV care monitorizeaza activitatea unitatilor amplasate în aceasta
zona (PETROTEL LUKOIL, DBW, FEROEMAIL, INCAF Ploiesti, Rafinaria VEGA - zona
NE). Astfel, se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3,
sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi
sedimentabile. S-au înregistrat valori ridicate ale concentratiilor masurate, astfel încât
valoarea concentratiei medii anuale (mg/mc) a variat intre :0,154 mg/mc (MOL, Spitalul de
Obstetrica si Ginecologie 2004) - 0,158 mg/mc (Spitalul de Obstetrica si Ginecologie 2005)
 În zona de Sud a municipiului Ploiesti, sunt amplasate statiile Corlatesti, Unitatea 2
Pompieri, Brazi care monitorizeaza activitatea unitatilor: rafinaria ASTRA, PROTAN,
TIMKEN, UPETROM, Depoul CFR, Statia spalat vagoane, AMPLO SA, combinatul
PETROBRrazi. Se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: NH3, NO2, SO2, H2S,
HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi
sedimentabile concentratiile maxime zilnice (mg/mc) au variat intre:0,154 mg/mc (Unitatea
2 Pompieri 2005) - 0,157 mg/mc (statiile Corlatesti, 2003)
 În zona de Nord a municipiului Ploiesti sunt amplasate statiile ICERP si RENEL care
monitorizeaza activitatea unitatilor DERO-LEVER, BIANCA INTERNATIONAL,
FRIGORIFER Ploiesti si traficul rutier (DN 1). Astfel, se preleveaza si analizeaza
urmatorii indicatori: : NH3, NO2, SO2, HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid
sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile concentratiile maxime zilnice (μg/mc),
au variat intre :0,157 mg/mc ( ICERP, 2005) - 0,175 mg/mc (ICERP, 2003)
 În zona de Vest a municipiului Ploiesti este amplasata statia A 131d33b .P.M.
Prahova sediu care monitorizeaza activitatea unitatilor COMBIPRA, AGROREB,
ELECTROMETALICA si traficul rutier, se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori:
SO2, H2S, HCHO, NH3, CO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în
suspensie, fenoli, ozon, pulberi sedimentabile concentratiile maxime zilnice (μg/mc), au
variat intre : 0,156 mg/mc ( 2004) - 0,185 mg/mc (2003)
 Centrul orasului este monitorizat de statia Palatul Culturii, punct ales pentru a urmari
dispersia poluantilor datorati industriei si în special a celor patru rafinarii de prelucrare a
produselor petroliere ce înconjoara orasul. Indicatorii prelevati si analizati sunt : NH3, H2S,
HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi
sedimentabile, concentratiile maxime zilnice (μg/mc) au variat intre:

0,157 mg/mc (2003) - 0,163 mg/mc (2003)

Reprezentând grafic variatia concentratiilor medii anuale în perioada 2003-2005, în punctele


mentionate se observa ca în toate punctele de prelevare concentratia maxima anuala este mai
mare decât valoarea limita, indicând niveluri ridicate de poluare cu particule în suspensie.

* pentru poluantul particule sedimentabile (valoare limita pentru un interval de prelevare de


o luna = 17 g/mp) cantitatea maxima lunara (g/mp/luna) a particulelor sedimentabile a variat, în
punctele de monitorizare, astfel:
A.P.M.- sediu 18,9 (2005) 22,4(2003)
Corlatesti 17,1(2005) 18,9(2003)
MOL 17,8(2005) 19,3(2003)
POLISERV 18,1(2005) 19,6(2003)
ICERP 19,8(2005) 24,85(2003)

Se constata ca în punctele reprezentative pentru traficul rutier (APM, ICERP,) cantitatile


maxime sunt mai mari comparativ cu cantitatile maxime din celelalte puncte.

Unii dintre cei mai periculosi poluanti, sunt metalele grele si de aceea studierea poluarii cu
acestia este foarte actuala. In afara industriei, sursa de poluare cu metale grele a orasului o mai
constituie traficul auto. Continutul mediu al elementelor chimice în depunerile de particule
sedimentabile variaza în functie de complexitatea proceselor industriale.

Laboratorul din Agentia de Protectie a Mediului Prahova a determinat si analizat compozitia


chimica a pulberilor sedimentabile în mai multe puncte de monitorizare, urmarindu-
se variatia indicatorilor: plumb, cadmiu, fier, zinc, cupru. Cantitatile maxime lunare
(mg/mp/luna) de metale depuse (masurate din pulberile sedimentabile) a variat, în punctele de
monitorizare, astfel:

Din reprezentarea grafica a variatiei cantitatilor maxime lunare în perioada 2003-2005, în


punctele mentionate se observa o variatie aproximativ constanta pentru plumb, cadmiu si fier,
pentru indictorul zinc cantitatile masurate sunt mai mari în 2003.
Ploile acide

Deoarece precipitatiile sunt deosebit de eficiente în spalarea atmosferei, parametrii lor de


calitate constituie indicatori pretiosi pentru evaluarea efectelor surselor de poluare a atmosferei
atât la nivel regional cat si la nivel local.
Ploile acide reprezinta un puternic factor de stres chimic asupra mediului. Gradul ridicat de
aciditate al precipitatiilor, evidentiat la scara globala, are la baza prezenta unor cantitati
apreciabile de acid sulfuric si acid azotic, proveniti din oxidarea în atmosfera a dioxidului de sulf
si a oxizilor de azot si reactia, în faza umeda, cu picaturile de apa din nori sau cu vaporii de apa
din atmosfera. Ploile acide sunt rezultatul conversiei dioxidului de azot si a dioxidului de sulf.
Odata ajunsi în atmosfera, acesti oxizi sunt transportati la distante mari fata de sursa de emisie,
iar prin intermediul precipitatiilor se depun pe suprafata solului.
Ploile acide pot afecta, toate componentele mediului biotic si abiotic, natural sau construit.
Astfel, sunt degradate apele de suprafata, cele subterane, solul, flora si fauna, si nu în ultimul
rând sanatatea umana. Efecte negative evidente ale ploilor acide au fost constatate asupra
ecosistemelor forestiere.
Acizii sulfuric si azotic si eventualii lor produsi de reactie continuti în precipitatii conduc la
acidifierea (scaderea pH-ului) acestora, fiind în cea mai mare masura rezultatul activitatilor
antropice si , în particular, a arderii combustibililor fosili în urma careia se degaja în atmosfera
oxizi de sulf si de azot.
Laboratorul serviciului de Monitorizare, Sinteza si Coordonare din Agentia pentru Protectia
Mediului Prahova efectueaza analiza precipitatiilor colectate de la statiile: R.A Ploiesti, Meteo
Câmpina, Meteo Busteni, Meteo Azuga si Meteo Cheia. S-au efectuat analize pentru urmatorii
indicatori: pH, conductivitate, aciditate/alcalinitate, sulfati, cloruri, amoniu, azotati, azotiti,
calciu si magneziu

În graficele de mai jos este prezentata variatia concentratiilor medii anuale pentru perioada
2004-2005:
Ozonul stratosferic

Stratul de ozon stratosferic este localizat la înaltimi de 10-15 km de suprafata pamântului


si contine aproximativ 90% din ozonul atmosferic (O3). Acest strat protejeaza viata pe pamânt
deoarece el absoarbe razele ultraviolete-B (radiatie 280 - 390 nm) din radiatia solara, radiatie
foarte periculoasa pentru organismele umane (poate genera cancerul pielii, cataracte, etc.) si în
general pentru mediu.

In ultimii ani s-a observat o reducere a grosimii stratului de ozon: circa 3% în perioada 1979-
1991 (deasupra Europei, în unele zone, reducerea a fost si de 7 % în ultimul deceniu).

Degradarea stratului de ozon a fost observata în urma cercetarilor de dupa 1963, când s-a
constatat ca iarna si primavara se formeaza goluri în stratul de ozon în Arctica si Antarctica,
cantitatea de ozon putând scadea uneori cu 30-40% din total. În acelasi timp si eficienta la
retinere a razelor ultraviolete-B scade simtitor.

Efectul de sera

O alta problema cu care se confrunta planeta este efectul de sera. Cele mai importante gaze care
genereaza efectul de sera sunt: dioxidul de carbon (CO2), monoxidul de carbon (CO) si metanul
(CH4) generate de surse antropice, dintre care cele mai importante sunt sursele stationare si
mobile de ardere. Metanul este generat în cantitati apreciabile dintr-o multitudine de surse
naturale si antropice cum sunt: fermentatia enterica, descompunerea materiilor organice,
descompunerea deseurilor organice (deseuri menajere, dejectii, etc.), pierderi din
extractia si transportul gazelor naturale.
In judetul Prahova s-a efectuat în anul 2005 un inventar privind gazele cu efect de sera, prin
chestionarea unui numar de 38 de unitati industriale. Raportarea s-a facut pentru emisiile de CO2
echivalent, calculate prin procedura Corinair. S-a primit raspuns de la 15 societati, care detin
instalatii cu putere termica mai mare de 20 MW, si de la 23 de societati, care au instalatii cu
putere termica mai mica de 20 MW. Mentionam ca inventarierea a facut referire la emisiile
rezultate în anul 2004. Astfel, emisiile de CO2 echivalent, rezultate de la instalatiile cu puterea
termica mai mare de 20 MW, au totalizat 3.410.481,965 t.

Acest total însa nu include emisiile rezultate si de la abonatii SC DISTRIGAZ SUD SA,
care detin centrale termice, dupa cum urmeaza:

-16.187 abonati la case

-13.817 abonati cu apartamente la bloc

-9 abonati cu centrala termica de scara, la bloc

-25 abonati cu centrale termice de bloc

Din reprezentarea grafica a emisiilor atmosferice anuale de gaze cu efect de sera - CO2, CH4,
N2O, se observa ca cea mai mare contributie la emisia de:

CO2 si N2O o au arderile în energie si industrii de transformare (SNAP 01)

CH4 o au emisiile rezultate de la tratarea si depozitarea deseurilor (SNAP09)


STAREA RÂURILOR

Întreg subbazinul hidrografic Prahova - Teleajen are o suprafata de 3738 kmp si face parte din
bazinul Ialomita Buzau, cuprins între localitatile Predeal si Adâncata. Respectiva suprafata
acopera 79% din suprafata administrativa a judetului Prahova.

Reteaua hidrografica, puternic dezvoltata, formeaza un bazin de forma palmata cu directia de


curgere NV - SE. Principalele râuri care constituie subbazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana,
Teleajen, Cricovul Sarat.

Râul Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul Prahova, cu o lungime de 193 km,
din care primii 6 km si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov, respectiv Ilfov.
Principalii afluenti sunt Azuga, Doftana, Teleajen si Cricovul Sarat, care la rândul lor dreneaza
suprafete întinse si au mai multi afluenti de diferite lungimi si debite.

Faptul ca ponderea în judet o reprezinta industria de prelucrare a titeiului si petrochimica


conduce la numeroase probleme legate de gospodarirea apelor, în general, si de poluarea
acestora, în particular. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus, înca de la punerea lor în
functiune, cu zeci de ani în urma, la deteriorarea calitatii apei din pânza freatica din zonele
adiacente, aceasta devenind improprie utilizarii ca resursa de apa. Totodata, evacuarea apelor
uzate de la cele 5 unitati de prelucrare a titeiului si petrochimie afecteaza radical calitatea
receptorilor acestora.

Râul Prahova a fost supravegheat în 6 sectiuni de control: Predeal, amonte Sinaia, Cornu,
Nedelea, Tinosu si aval Tufani (Gherghita), iar râul Teleajen în 3 sectiuni de control: Cheia,
Gura Vitioarei si Moara Domneasca.

Pe râul Azuga se afla o sectiune de control, în zona orasului cu acelasi nume.

Râul Doftana a fost supravegheat în doua sectiuni de control, amonte de lacul de acumulare
Paltinu si amonte de punctul de confluenta cu râul Prahova.

Astfel, repartitia lungimii cursurilor de apa din întreg subbazinul râului Prahova, pe tronsoane
caracteristice în anul 2005, este urmatoarea : 32 % (166 km) râu de clasa II de calitate, 23
% (121 km) de clasa a III-a, 21 % (111 km) de clasa a IV-a si 24 % (124 km) clasa a V-a.
Trebuie precizat ca tot anul 2005 a fost caracterizat de precipitatii foarte abundente, care au
condus la cresteri semnificative ale debitelor râurilor, în general, si chiar la inundatii importante
în unele perioade. Aceasta situatie particulara afecteaza calitatea apelor în sensul cresterii
încarcarilor organice si turbiditatii datorita spalarii solului prin scurgerile masive pe versanti, dar
si eventuale scaderi de concentratii de poluanti prin dilutie.

Referitor la variatia diferitilor indicatori chimici de calitate a apelor de suprafata în lungul râului,
se observa în general tendinta crescatoare a valorilor acestora din amonte spre aval, cu exceptia
oxigenului dizolvat. Acest lucru este explicat prin aportul pe care evacuarile de ape uzate îl au
asupra calitatii apei râurilor si prin scaderea capacitatii de autoepurare în acelasi sens pe râu.

STAREA LACURILOR

In sub-bazinul Prahova se afla doua lacuri de acumulare folosite în scopuri complexe: alimentare
cu apa potabila, atenuarea viiturilor, producere de energie, etc. Este vorba de Lacul Paltinu si
Lacul Maneciu. Evolutia apei lacurilor s-a urmarit în timp, în trei sectiuni (amonte baraj, centru
si coada), si pe un singur nivel.

La lacul Paltinu, azotul total înregistreaza pe parcursul recoltarilor valori caracteristice stadiului
hipertrof, iar în ceea ce priveste fosforul total, valoarea se încadreaza în stadiul oligotrof. Din
punct de vedere al biomasei fitoplanctonice, stadiul trofic al lacului este oligotrof, iar clorofila
''a'' înregistreaza valori specifice stadiului mezotrof.

Deoarece azotul mineral total are valoarea de 1.898 mgN/l, corespunzator stadiului hipertrof,
clasei a V-a, lacul Paltinu se incadreaza în stadiul hipertrof.

În ceea ce priveste lacul Maneciu, studiind variatia indicatorilor pentru aprecierea ritmului de
eutrofizare, observam la azotul mineral total valori caracteristice stadiului hipertrof. Valorile
gasite pentru fosforul total sunt caracteristice tot pentru stadiul eutrof.

Deoarece azotul mineral total are valoarea de 2.414 mgN/l corespunzator stadiului hipertrof,
clasei a V-a, lacul Maneciu se încadreaza în stadiul trofic hipertrof.
STAREA SOLURILOR
Solul este alcatuit din: material mineral provenit din dezagregarea si alterarea rocilor,
material organic provenit din transformarea resturilor vegetale, apa provenita din precipitatiile
atmosferice sau irigatii si din aer. Proportia în care aceste componente se gasesc în sol determina
gradul de fertilitate a solului.
(% din suprafata)
Nr. Categoria de CLASELE DE CALITATE NMB Clasa de
folosinta
Crt. Media calitate

Judet/folosinta
I II III IV V
1. Arabil 7,3 36,7 37,3 17,7 1,0 56,5 III
2. Pasuni+fânete - 2,4 21,2 39,6 36,8 29 IV
3. Vii 2,4 24,9 43,3 27,5 1,9 49 III
4. Livezi 0,2 9,4 37,3 49,8 3,3 40,6 IV

În judetul Prahova, repartitia solurilor pe categorii de folosinta este urmatoarea:


- teren arabil - 145.116 ha;
- pasune si fânete- 108.929 ha;
- vita de vie - 8.755 ha;
- livezi 12.880 ha
Nr. crt. Categoria de Suprafata(ha) Suprafata(ha) % din total
folosinta supr. agricola
2004 2005 2005
1 Arabil 144.076 145.550 52,89
2 Pasuni 69.014 70.326 25,55
3 Fanete 36.925 37.681 13,69
4 Vii 8.264 8755 3,18
5 Livezi 12.825 12.880 4,68
Total agricol 271.104 275.192 100
In ceea ce priveste irigatiile, unitatea are in administrare amenajarile:
Movila Vulpii - Suprafata amenajata 1852 ha , ce cuprinde statia de punere sub presiune Buda si
plotul aferent ( retea de conducte îngropate )
Leaot - Suprafata amenajata eligibila 1500 ha , ce are in componenta Canalul Leaot principal si o
retea de canale aferente ce deriva din acesta, însumând 23,6 km .
Draganesti - Suprafata amenajata 1286 ha, ce cuprinde Statia de pompare de baza si o retea de
canale ce însumeaza 2,5 km .
Iazul Morilor Prahova - Suprafata amenajata 1064 ha, ce cuprinde canalul principal 25 km si
doua canale secundare, în lungime de 4,6 km .
În judetul Prahova exista numeroase societati ce-si desfasoara activitatea în domeniul
industriei petroliere, care au bataluri de stocare a deseurilor industriale si periculoase (namoluri
de la rafinare, slamuri, gudroane acide), precum: S.C. Rafinaria ASTRA ROMANA S.A.
Ploiesti, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., SC PETROM SA Sucursala PETROBRAZI, S.C.
ROMPETROL Bucuresti-Punct de lucru Rafinaria VEGA Ploiesti, S.C. Steaua Româna S.A.
Câmpina.

De asemenea, sunt stocate cantitati mari de cenusi piritice si fosfogips provenite de la


fostul S.C ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Calugareasca.

Toate aceste depozite de deseuri industriale constituie presiuni importante asupra calitatii
solurilor din judetul nostru.

Agentia pentru Protectia Mediului Prahova monitorizeaza calitatea solurilor din punct de
vedere al continutului de metale grele în sol (Cd, Pb, Zn, Ni, Cu), din imediata vecinatate
a principalelor artere de circulatie din judet.

În urma monitorizarii calitatii solului din punct de vedere al continutului de metale


grele, în cele 11 puncte de pe DN 1 si în 5 puncte de pe Valea Tejealenului, valorile medii
anuale masurate pentru nichel, cadmiu, zinc, cupru, depasesc valorile normale în sol (conform
Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997), dar aceste valori nu depasesc pragurile de alerta
pentru tipurile de folosinte sensibile si mai putin sensibile .
În cazul Sucursalei PETROBRAZI din SC PETROM SA s-a urmarit calitatea apei subterane,
conform Programului de monitorizare al unitatii, concentratia produsului petrolier în probele de
sol analizate a variat intre 531 mg/kg si 940,4 mg/kg.
La unele probleme privind degradarea solului în judetul Prahova au contribuit si precipitatiile
abundente din anul trecut (primavara -vara 2005), care au provocat numeroase si masive
alunecari de teren , modificari substantiale ale pânzei freatice, cresteri de debite ale afluentilor
râului Prahova si ale torentilor , aparitia de noi izvoare si mustiri de apa, cu toate neplacerile
care rezulta de aici (deteriorari de drumuri, deteriorarea retelelor de alimentare cu apa, deversari
ale foselor septice, deteriorari de locuinte, doborârea arborilor, antrenarea deseurilor menajere în
cursurile de apa).

Zonele critice care necesita reconstructia ecologica de pe raza Sucursalei


PETROBRAZI sunt: la Batalul mare, la Batalul mic, la Batalul de la Gara Brazi, la Batal ul
Triaj Ploiesti.

Pe raza Rafinariei STEAUA ROMÂNĂ Câmpina este necesar a se efectua reconstructie


ecologica în zonele depozitelor de deseuri.
Agricultura, alaturi de industrie, poate deveni una dintre sursele importante de agenti
poluanti cu impact negativ asupra calitatii mediului ambiant, prin degradare sau chiar distrugerea
unor ecosisteme. Agricultura intensiva poate conduce la poluarea solului si a apei prin utilizarea
excesiva a ingrasamintelor, a pesticidelor sau apei de irigat.

In urma desfasurarii activitatii de transport titei si gazolina de catre SC CONPET SA


Ploiesti, pe raza judetului Prahova s-au produs 39 de avarii neprovocate (coroziune) si un numar
de 31 de avarii provocate (infractiune) in anul 2005, in urma carora au fost infestate suprafete de
teren care au fost redate in circuitul agricol in totalitate. Actiunile intreprinse de societate pentru
redarea suprafetelor poluate in circuitul productiv au constat in: decopertarea pamatului infestat
cu produs petrolier si, dupa caz, tratarea in situ cu produse biodegradabile.

STAREA PADURILOR

Suprafata totala a fondului forestier în judetul Prahova este de 139.397 ha, din care fond
forestier proprietatea statului - 119.897 ha si fond forestier privat - 19.500 ha.

Din totalul padurilor administrate de Directia Silvica Ploiesti, 71% reprezinta paduri
natural fundamentale, constituite din specii principale de baza, precum fagul, bradul, molidul,
stejarii, zavoaiele de plopi si salcii, 7% arborete derivate, constituite din specii secundare de
interes economic mai mic, precum carpenul, jugastrul, ulmul, mesteacanul si 22% arborete
artificiale de molid, pin si plopi euramericani, în afara arealului pentru producerea de lemn de
celuloza.

Astfel, s-a constatat o usoara scadere a actiunii insectelor defoliatoare a caror suprafata
infestata a fost în 2005 de 62953 ha fata de 65962 ha în 2004, o scadere a suprafetelor infestate
cu insecte de scoarta de 72473 ha în 2005 fata de 73765 ha în 2004 si o scadere a actiunii
parazitilor vegetali de la 507 ha in 2004 la 457 ha în 2005. si la ceilalti daunatori biotici s-au
constatat scaderi ale suprafetelor infestate, situatie care s-a datorat parte actiunilor de combatere
efectuate în anii anteriori si parte conditiilor meteorologice din anul trecut. A avut loc o crestere
a suprafetelor afectate de doborâturi de vânt si rupturi de zapada, de la 1335 ha în 2004 la 6424
ha în 2005 precum. S-au produs inundatii pe o suprafata totala de 3513 ha.

Deseuri periculoase
In anul 2005 s-a realizat monitorizarea lunara a deseurilor periculoase, respectiv
uleiuri uzate, baterii si acumulatori, deseuri spitalicesti.
Denumire deseu Cantitatea Cantitatea Cantitatea
colectata valorificata existenta in stoc
(tone) (tone)
(tone)
Uleiuri uzate 306 278 58
Baterii si acumulatori 367 352 15
Deseuri spitalicesti 175 - -

Uleiurile uzate (de motor, transmisie, gresare) au fost preluate de diferiti agenti
economici care detin instalatii de procesare. Pe teritoriul judetului exista 9 instalatii de procesare
a uleiului uzat si a altor tipuri de deseuri (reziduuri petroliere, slam galvanic, namoluri,etc.)

Deseuri nepericuloase

In anul 2004 au fost produse aproximativ 2 716 013 tone deseuri industriale
nepericuloase, din care aproximativ 2 450 000 tone sunt reprezentate de sterilul minier, conform
fiselor statistice primite de la agentii economici. In 2005, cantitatea de deseuri industriale
nepericuloase generate este comparabila cu cea din 2004, dar cu un procent de valorificare mult
mai mare.

Denumire deseu Cantitatea Cantitatea Cantitatea


colectata valorificata existenta in stoc
(tone) (tone) (tone)
Hârtie si carton 3 641 4 112 216
Deseuri materiale 1 287 883 551
plastice
Deseuri cauciuc si 1 087 1 123 5
anvelope
Deseuri lemnoase 22 683 22 882 778
Sticla 3 156 3 273 107
O mare parte din materialele refolosibile - metalele (feroase si neferoase), hârtia si
cartonul, sticla -, au fost valorificate de agentii economici, prin societati tip REMAT,
devenind materii prime pentru unitati precum: SC Cahiro SA Boldesti Scaeni, SC
Omnimpex Hârtia SA Busteni, fabrici artizanale de sticla, metalurgice, etc.
Valorificarea deseurilor lemnoase se realizeaza în special prin valorificare energetica la
obtinerea energiei termice necesara la uscatoarele de cherestea din fabricile de mobila sau în
gospodariile populatiei pentru încalzirea locuintelor. Rumegusul este valorificat în instalatii
de brichetare si centrale termice pe rumegus.
Deseurile de cauciuc si anvelope si-au gasit utilizare materiala si energetica în fabricile
de ciment. Cantitati importante de anvelope uzate au fost transportate în anul 2005 la
fabricile de ciment din tara si eliminate prin co-incinerare.
Deseuri generate din activitati medicale
Cantitatea de deseuri medicale periculoase colectate si incinerate în anul 2005 a fost de
175 tone.
În judetul Prahova au fost autorizate, din punct de vedere sanitar si din punct de vedere
al protectiei mediului, trei societati comerciale pentru desfasurarea activitatii de colectare si
transport a deseurilor medicale: SC Iacovita Oxigen SNC Campina, SC Actis Serv SRL
Ploiesti, SC Leodora SRL Ploiesti.
La nivelul judetului Prahova au existat patru unitati cu crematorii - Spitalul Judetean
de Urgenta si Spitalul de Obstretica Ginecologie, Spitalul CFR - Ploiesti (apartinând
Ministerului Transporturilor), precum si o instalatie de incinerare privata - SC Iacovita
Oxigen SNC Campina.
Conform Planului de implementare al Directivei 2000/76/CE privind incinerarea
deseurilor, pâna la finele anului 2005, crematoriile de la Spitalul Judetean de Urgenta si
Spitalul de Obstretica Ginecologie - Ploiesti au fost închise. In anul 2006 au fost închise si
celelalte doua crematorii care mai sunt în functiune, Spitalul CFR Ploiesti si SC Iacovita
Oxigen SNC Campina.

Cele 17 instalatii de incinerare improvizate de la unitatile spitalicesti cu paturi au fost


inchiseincepand cu anul 2002, colectarea, transportul si neutralizarea efectuându-se prin
intermediul celor trei firme autorizate.

Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate

De statii de epurare beneficiaza 11 orase (Ploiesti, Câmpina, Baicoi, Boldesti-Scaieni,


Breaza, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slanic, Urlati, Valenii de Munte) si 10 localitati rurale (Poiana
Câmpina, Cornu, Floresti, Filipestii de Padure, Maneciu, Barcanesti, Puchenii Mari, Gorgota,
Valea Calugareasca, Albesti Paleologu).

Cantitatea de namoluri rezultata din epurarea apelor uzate si preluate pe paturile de uscare
este de aproximativ 10 000 tone care, exprimata în cantitate substanta uscata (30% din cantitatea
totala eliminata), reprezinta 3 300 tone. Nu s-a facut o tratare a namolurilor, ci numai o uscare a
acestora pe paturi de uscare.

Namoluri reziduale generate în industrie


La nivelul judetului Prahova sunt 15 agenti economici care au statii de epurare industriale.
Cantitatea de namoluri reziduale generate în industrie si preluate pe paturile de uscare este de
aproximativ 41 700 tone care, exprimata în cantitate substanta uscata (30% din cantitatea
totala eliminata), reprezinta 12.510 tone. Nu s-a facut o tratare a namolurilor, ci numai o
uscare a acestora pe paturi de uscare.

Namolul rezultat din epurarea apelor uzate din cadrul Rafinariei Steaua Româna
Câmpina este depozitat in rezervoarele din incinta societatii.Cantitatea rezultata in cursul anului
2005 este de 785 t

In urma depozitarii de produse petroliere în rezervoarele din Statia Teleajen,


apartinând SC PETROTRANS SA Ploiesti, a rezultat o cantitate apreciabila de slam,
depozitata temporar în bazinul de egalizare (betonat) din incinta respectivei Statii.

În statia de epurare a rafinariilor Corlatesti s-au generat în anul 2005 urmatoarele cantitati
de namoluri: 95 tone de la tratarea fizico-mecanica si 15 tone de la tratarea biologica. Acestea au
fost depozitate în batalul Triaj Ploiesti, apartinând SC RAFINĂRIA ASTRA ROMÂNA SA
Ploiesti.

Depozite de deseuri municipale


Pe teritoriul judetului au fost identificate 106 depozite menajere (sunt incluse si
localitatile rurale) neamenajate si care ocupa o suprafata totala de 48,5 ha.

Deoarece depozitul de deseuri menajere al orasului Urlati a fost proiectat si executat în


sistem de depozitare controlata, cu tehnici de impermeabilizare (straturi de argila), cu sistem de
drenare si colectare a exfiltratiilor, acesta poate fi folosit ca rampa zonala intermediara pentru
localitatile arondate orasului Urlati, dar si pentru statia de transfer Mizil. Dupa umplerea acestei
rampe intermediare, ea se va transforma într-o statie de transfer arondata unei rampei ecologice.

Prin crearea acestui flux de depozitare a deseurilor, gândit în mod unitar, impactul asupra
mediului a fost redus considerabil, situatie ce a devenit evidenta începând din cursul anului 2003.

S-au inventariat toate depozitele urbane din judet si s-au prezentat propuneri de inchidere
pana in anul 2019 a celor neecologice, conform directivelor UE.

Deseurile rezultate din Municipiul Ploiesti se depoziteaza în prezent la depozitul Boldesti


Scaieni, apartinând SC Iridex Group SA . Cantitatea totala a deseurilor menajere, stradale si
asimilabile acestora provenite din municipiul Ploiesti si aduse la acest depozit in anul 2005 este
de 122.000 tone. Gradul actual de umplere a celulei nr.1 este de 65 %, iar al celulei nr.2 este de
15 %.

In judetul Prahova in anul 2003 a fost sistata depozitarea deseurilor la urmatoarele depozite
neconforme de deseuri menajere:
Ploiesti - suprafata ocupata 31 ha;
Slanic - suprafata ocupata 1 ha;
Campina - suprafata ocupata 4,1 ha;
Sinaia - suprafata ocupata 4 ha;
Baicoi - suprafata ocupata 4 ha.

Exista si depozite neconforme de deseuri menajere, care au obtinut perioada de tranzitie


pentru sistarea depozitarii pana in anul 2017.

Depozit Suprafata ocupata An de sistare Observatii


(ha) depozitare
Mizil 0,6 2009 Din luna mai 2005 s-a sistat
depozitarea deseurilor in aceasta
rampa. A depus BM I si II.
Urlati 1,3 2009
Valenii de 2,3 2017
Munte

Situatia depozitelor conforme de deseuri menajere la sfarsitul anului 2005:

Depozit Capacitate Capacitate Suprafata Suprafata


proiectata (mc) ocupata (mc) proiectata (ha) ocupata (ha)
Boldesti Scaeni 750 000 188 000 7,5 cu 4,5
posibilitate de
extindere
Baicoi 63 000 40 000 1,3 1,3
Banesti 137 500 125 000 2,8 2,8
Valenii de 176 000 - 1,7 cu -
Munte posibilitate de
extindere la 4,5

Depozite de deseuri periculoase


In judet exista numeroase societati, în special în zona industriei petroliere, care au
bataluri de stocare a deseurilor industriale si periculoase (namoluri de la rafinare, slamuri,
gudroane acide, fluide de foraj) precum SC Rafinaria ASTRA ROMANA SA Ploiesti, SC
PETROTEL-LUKOIL SA, SNP PETROM Sucursala PETROBRAZI, SC ROMPETROL
Bucuresti Punct de lucru VEGA Ploiesti, SC Steaua Româna SA Câmpina, SNP Petrom
Sucursala Petrom Ploiesti.

De asemenea, sunt stocate cantitati mari de cenusi piritice si fosfogips provenite de


la fostul SC ROMFOSFOCHIM SA Valea Calugareasca, precum si deseuri rezultate din
industria extractiva miniera la Minele Filipesti de Padure si Ceptura (steril).

Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului

Actualele practici de colectare/transport/depozitare a deseurilor urbane genereaza înca un


impact negativ asupra factorilor de mediu si faciliteaza înmultirea si diseminarea agentilor
patogeni si a vectorilor acestora. Deseurile, mai ales cele industriale, constituie surse de risc
pentru sanatate si mediu datorita continutului lor în substante toxice precum metale grele (plumb,
cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.

Ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara


printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica.

Pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului, s-au realizat urmatoarele:


Ø S-au pus bazele colectarii selective a deseurilor reciclabile, a ambalajelor si
deseurilor de ambalaje prin aducerea la cunostinta tuturor consiliilor locale si
populatiei a obligativitatii, ce decurge din legislaia în vigoare, a colectarii selective
a deseurilor, la început pentru hârtie si carton, metale, sticla si PET-uri;
Ø S-a realizat arondarea tuturor localitatilor din judet la cele 4 rampe ecologice de
deseuri menajere (3 in functiune) mentionate anterior;
Ø S-a introdus obligativitatea pentru agentii economici a raportarii periodice (lunar)
în ceea ce priveste deseurile rezultate din procesele tehnologice, date ce se
centralizeaza la nivelul Agentiei de Protectie a Mediului Prahova si care sunt apoi
transmise la Agentia Regionala de Protectie a Mediului;
Ø Îmbunatatirea managementului deseurilor si implementarea legislatiei nou
aparute în domeniul gestiunii deseurilor, pentru toti agentii economici si consiliile
locale din judet conform obligatiilor ce le revin;
Ø Consultanta acordata tuturor solicitantilor (agenti economici, ONG-uri, institutii
publice, persoane fizice) privind implementarea legislatiei referitoare la gestiunea
deseurilor.
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de
evidenta în zona depozitelor orasenesti actuale, în care nu se practica exploatarea pe celule si
acoperirea cu materiale inerte.

Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafata contribuie


la poluarea acestora cu substante organice si suspensii.

Vechile depozite de deseuri urbane, neimpermeabilizate, sunt deseori sursa infestarii


apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atât exfiltratiile din
depozite, cât si apele scurse pe versanti, influenteaza calitatea solurilor înconjuratoare, fapt ce se
repercuteaza asupra folosintei acestora.

Problema cea mai dificila o constituie deseurile periculoase (namoluri toxice, produse
petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice), care sunt depozitate în comun cu deseuri
solide orasenesti. Aceasta practica poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii
inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor
degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce
poluarea mediului.

Un alt aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile sunt depozitate înca
împreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si
biologic

POLUĂRI ACCIDENTALE

In cursul anului 2005, s-au inregistrat urmatoarele poluari accidentale:

Nr. Amplasamentul poluarii Poluatorul Factorii de mediu afectati


crt.
1. Zona SC Petrotel Lukoil SA SC PETROTEL LUKOIL SA Aer
Ploiesti Ploiesti
2. com. Valcanesti pe cursul de SC PETROM SA- Sucursala Apa
apa Sarata afluent al paraului Ploiesti- Schela Baicoi
Luparia
3. Ploiesti str. Moreni nr. 37 SC RAFINARIA ASTRA Sol
ROMANA SA Ploiesti
4. Ploiesti la 500 m de Statia de SC CONPET SA Ploiesti Sol
Epurare « Corlatesti »
5. Ploiesti B-dul Petrolului incinta SC CONPET SA Ploiesti Apa
Unitatii de Pompieri
6. Baicoi str. Codrii Cosminului SC PETROM SA- Schela Baicoi Sol
7. Ploiesti zona Rafinariei Vega si SC ROMPETROL SA- Rafinaria Apa
paraul Dambu Vega Ploiesti
8. com. Brazi, sat Negoiesti Neprecizat de Garda de Mediu Apa (paraul Leaot) si sol
9. com. Filipestii de Padure Neprecizat de Garda de Mediu Apa (paraul Rosioara) si
sol
10. Ploiesti zona Rafinariei Vega SC ROMPETROL SA- Rafinaria Aer
Vega Ploiesti
11. com. Magurele SC CONPET SA sau SC Apa (raul Teleajen)
PETROM SA- Schela Boldesti
12. DN 1A Ploiesti Bucuresti zona SC CONPET SA Ploiesti Aer si vegetatie
sat Zalhana, com. Targsoru
Vechi
13. Boldesti Scaieni zona Seciu SC PETROM SA - Schela Sol
Boldesti
14. com. Barcanesti, sat Ghighiu SC CONPET SA Ploiesti Apa
15. com. Blejoi zona centura de SC CONPET SA Ploiesti Sol si vegetatie
Nord a municipiului Ploiesti
16. Baicoi cartier Tintea SC PETROM SA - Schela Baicoi Sol si vegetatie
17. Baicoi SC PETROM SA - Schela Baicoi Sol
18. Azuga zona SC Sinter-Ref SC SINTER-REF SA Azuga Aer
Azuga SA
19. Campina str. Calea Doftanei - Apa
20. Boldesti Scaieni zona Seciu Schela de productie Boldesti - Sol
Scaieni
21. Campina str. Calea Doftanei, SC RAFINARIA STEAUA Sol si vegetatie
Aleea Soimului si Al. I. Cuza ROMANA SA Campina
22. com. Ceptura SC GREROM Aer si vegetatie
INTERNATIONAL SA Ceptura
23. Ploiesti str. Pietii nr. 57 SC PETROTEL LUKOIL SA Sol
24. com. Mislea Schela Baicoi sectia I Mislea Apa
25. com. Baba Ana SC PETROTRANS SA Ploiesti Sol
26. Ploiesti Neprecizat de Garda de Mediu Apa si aer
27 com. Paulesti str. Principala nr. SC ZELPORTERM SRL Paulesti Aer
1 incinta SC ZELPORTERM
SRL
28. Subtraversare linie CF zona Neprecizat de Garda de Mediu Aer
Triaj Pod Brazi
29. Zona Manastirii Ghighiu Neprecizat de Garda de Mediu Sol

Zone critice privind deteriorarea calitatii mediului pe teritoriul judetului Prahova


Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei

În zona Municipiului Ploiesti, industria este foarte bine reprezentata, fiind concentrata în patru
mari platforme amplasate în apropierea zonelor rezidentiale ale orasului. În fiecare amplasament
se gaseste câte o rafinarie, astfel ca orasul este înconjurat de instalatii specifice activitatii de
prelucrare si rafinare a petrolului.

Statiile de monitorizare sunt amplasate astfel încât rezultatele analizelor sa dea o imagine
asupra calitatii aerului din aceste zone.

În urma analizelor efectuate în perioada ianuarie - decembrie 2005 comparativ cu


perioada ianuarie - decembrie 2004 se observa:

- cresteri ale valorilor medii anuale masurate ale poluantilor: aldehida formica, hidrogen sulfurat,
sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, dioxid de azot

- pentru indicatorii: amoniac, dioxid de sulf, pulberi aspirabile si pulberi sedimentabile valorile
medii anuale masurate se mentin la acelasi nivel.

În anul 2005 au fost înregistrate depasiri ale concentratiilor maxim admise pentru
poluantii: aldehida formica, amoniac, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric,
hidrogen sulfurat, dioxid de azot, pulberi aspirabile si pulberi sedimentabile.