Sunteți pe pagina 1din 601

RAPEL DE ELEMENTE DE FIZICA SI vibratiile de ansamblu:

FIZIOLOGIE – 1.1 -sunt utile in alcatuiri fonoabsorbante (membrane


vibrante)
FRECVENTA (F), LUNGIME DE UNDA ( .) -se combat in alcatuirile izolante (prin cresterea
domeniu audibil: 20 – 20 000 Hz masei - kg/mp)
ordinul de marime al  0.02 m. – 20 m.
-absorbtia = relatia spatiu – suprafata – spatiu
SPECTRUL UNDELOR SONORE (coeficient de absorbtie:
sunet muzical, zgomot raport energie absorbita/energie incidenta,  =
sunete (componente ale spectrului) joase, medii 0…1)
si inalte
-izolarea = relatia spatiu – compartimentare –
SUBSTRATUL LOGARITMIC AL AUDITIEI SI spatiu alaturat
SCARII dB (indice de atenuare sau izolare exprimat in mai
intensitate, nivel de putere, nivel sonor multe variante in dB)
dublarea intensitatii: crestere a nivelului in dB cu
3 dB PRINCIPIILE ALCATUIRILOR
efecte in perceptia sunetelor (efect de mascare) FONOABSORBANTE - 1.4

PERCEPTIA SUBIECTIVA A TARIEI SUPRAFETE POROASE IN CONTACT CU


SUNETELOR SUPRAFATA SUPORT
variaza in raport cu frecventa absorbtie mai buna la frecvente medii si inalte
nivelul sonor al sunetelor cu spectre diferite se
compara: PLACI POROASE DISTANTATE DE SUPORT
- ponderand diferitele frecvente: dB(A) (asezate ca membrane vibrante)
- comparand cu curbe etalon: Cz absorbtie putin imbunatatita la frecvente joase

ACUSTICA IN SPATIU – 1.2 MEMBRANE VIBRANTE


absorbtie mai buna la frecvente joase
REFLEXIE SIMILARA CU LUMINA
.suprafete concave: concentrare, focalizare MEMBRANE VIBRANTE CU MATERIALE
suprafete convexe: difuzie POROASE LA INTERIOR
absorbtie imbunatatita in special la frecvente
DIFRACTIA joase
reflexia si “umbra” sonora sunt partiale
goluri sau fisuri oricat de mici sunt adevarate REZONATORI SIMPLI SAU CUPLATI
“surse sonore” absorbtie foarte specializata in finctie de
obstacole mici – traforuri (raportate la λ ) sunt caracteristicile geometrice
“transparente” la sunet
ABSORBTIE COMBINATA
RELATIA (SI CONTRADICTIA) ABSORBTIE – alcatuiri rezonant absorbante (rezonatori cu
IZOLARE – 1.3 materiale poroase)

CAILE DE STRABATERE (TRANSMISIE) A REVERBERATIE – 1.5


SUNETULUI
PRIN OBSTACOLE efect de prelungire a sunetelor, datorit reflexiilor
succesive pe suprafetele perimetrale ale spatiului
A. - prin porozitati si goluri (obsnuit 30 – 40 de reflexii)
B. – prin vibratii de ansamblu
DURATA (TIMPUL) DE REVERBERATIE “T”
DIFERENTA ABSORBTIE – IZOLARE durata in secunde pana la scaderea sunetului
reverberat cu 60 dB
porozitatea:
-favorizeaza absorbtia aparenta a sunetului FACTORII CARE INFLUENTEAZA
-este combatuta in alcatuirile izolante (etansare) REVERBERATIA

1
- T este direct proportionala cu volumul
incaperii (mc) apoi in plus:
- T este invers proportionala cu absorbtia
totala a suprafetelor perimetrale MASA
deci greutatea joaca in continuare un rol
important
DE RETINUT DUBLUL EFECT AL
REVERBERATIEI: MULTIPLICAREA
numarului de straturi (dublare, triplare)
1.intarirea sunetului (marirea nivelului sonor) prin
suprapunere peste sunetul (zgomotul) initial ALTERNARE
(utila in auditie, de micsorat in protectia acustica) (placi grele (etanse) – straturi de aer – materiale
poroase)
2.persistenta dupa incetarea sunetului initial
(utila in auditie, indiferenta in protectia acustica) SEPARARE , DESOLIDARIZARE
intre placile grele, si fata de peretii grei
IZOLARE SUNET AERIAN, ALCATUIRI cat mai putine punti solide
MASIVE – 1.6 (interpunere de straturi elastice la montaj)

PARTICULARIZARE PENTRU USI, FERESTRE


IN TOATE CAZURILE PE PRIMUL LOC
ETANSAREA USI
materialele poroase nu sunt izolante -intai de toate tot etansarea (garnituri de
etansare, multiplicare praguri)
PERETI SIMPLI -ingreunare (foi de usa masive)
- izolarea depinde de masa de suprafata -dublare, sasuri tampon
exprimata in kg./mp.
- izolarea (in dB) creste proportional cu FERESTRE
logaritmul masei (aproximativ cu -etansare (preferabile ferestrele fixe)
6 dB la fiecare dublare a masei) -dublare, triplare
(atentie “termopanul” izoleaza cat un geam
PERETI DUBLI simplu de aceeasi greutate)
- deasemenea masa (preferabil grosimi sau -ingrosare sticla (grosimi diferite)
materiale diferite)
- distantare pe cat posibil mai mare SUNET TRANSMIS PRIN STRUCTURA – 1.8
- intotdeauna utila insonorizarea spatiului
interior cu material poros o parte din sunetul aerian se transmite prin
structura peretilor si planseelor adiacente, dar
CAI COLATERALE DE TRANSMISIE A mult mai puternic este zomotul care se produce
ZGOMOTULUI in contact cu structura (partile materiale) cladirii.
- datorite transmisiei vibratiilor catre si dinspre
peretii si planseele alaturate, micsoreaza PRINCIPII GENERALE:
izolarea efectiva in medie cu 5 dB fata de 1. actiune la sursa (cea mai eficienta)
determinarile facute in laborator. 2. interpunere de straturi elastice.
- posibil, dar dificil, de redus cu ajutorul unor 3. intrerupere totala a structurii materiale (greu
rezemari sau separari prin intermediul unor de realizat)
straturi elastice
ZGOMOT DE IMPACT
IZOLARE SUNET AERIAN, ALCATUIRI -pardoseli moi, elastice (mocheta)
COMBINATE SI USOARE – 1.7 -covoare PVC pe substrat elastic
-dale flotante grele sau usoare
principale caracteristici de urmarit in cazul (atentie: nici un contact solid intre dala si pereti
alcatuirilor usoare:. sau planseu)

PE PRIMUL LOC IN TOATE CAZURILE


ETANSAREA

2
Izolarea zgomotului de impact in cazul planseelor Poate fi exprimată prin termenul de „izolare
usoare (lemn sau metal) depinde integral de acustică normalizată, Dn”.
sistemul constructiv de ansamblu.

INSTALATII SI ECHIPAMENTE 3. Protecţia împotriva zgomotului de impact

-izolare la sursa Este caracterizată de nivelul de zgomot produs


-sisteme elastice catre fundatiile echipamentelor, de şocuri sau lovituri pe elementele materiale ale
-mansoane elastice la plecarea conductelor. clădirii, şi propagat prin conducţie solidă. Este
deasemenea influenţată de reverberaţia din
prinderi elastice si etansare la traversarea spaţiul de recepţie.
peretilor Poate fi exprimată prin „nivelul zgomotului de
impact normalizat, Ln”
atentie la dozele electrice ingropate din peretii 4.1.4. Protecţia faţă de zgomotul produs de
usori echipamentele şi instalaţiile tehnice ale clădirii se
(nu sunt surse de zgomot dar necesita goluri in caracterizează prin nivelul de presiune acustică
placile de gips carton) transmis în încăperea de recepţie şi este
deasemenea influenţată de reverberaţia din
PROTECTIE ACUSTICA, PRINCIPII – 1.9 această încăpere.
PROTECTIE ACUSTICA: ANSAMBLUL DE 4. Protecţia împotriva zgomotului reverberat
MASURI LUATE excesiv şi zgomotului produs în spaţiul
IN SCOPUL REALIZARII UNOR SPATII CU UN respectiv
CLIMAT SONOR CONFORTABIL ADICA
LINISTIT Zgomotul în interiorul unui spaţiu este în funcţie,
pe de o parte, de nivelul/nivelurile de presiune
in conformitate cu documentele europene acustică a sursei/surselor de zgomot (inclusiv a
(si in curand cu normativul specific), cerinta de zgomotului provenit din exteriorul spaţiului), de
protectie la zgomot caracteristicile geometrice ale spaţiului şi pe de
cuprinde urmatoarele conditii tehnice: altă parte de coeficienţii de absorbţie acustică ai
suprafeţelor perimetrale sau ai altor amenajări
DEFINIREA CONDIŢIILOR TEHNICE interioare.
Gradul de protecţie este caracterizat de durata
SPECIFICE PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA de reverberaţie T a spaţiului, sau de aria de
ZGOMOTULUI absorbţie echivalentă.

A. ZGOMOT ÎN CLĂDIRI ŞI ÎN ALTE B. ZGOMOT ÎN MEDIUL EXTERIOR


CONSTRUCŢII
5. Protecţia mediului înconjurător faţă de
1. . Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit din zgomotul produs de surse din interiorul
exteriorul clădirii clădirilor şi construcţiilor, sau în legătură cu
Se caracterizează prin izolarea realizată între un acestea.
spaţiu închis şi zgomotul provenit din exterior.
Nivelul de zgomot din interior este influenţat şi de Criteriul se referă la toate tipurile de construcţii
reverberaţia din acest spaţiu. (clădiri, locuri de recreere, complexe industriale
sau construcţii inginereşti etc.).
Este caracterizată în general de nivelul de
2. Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit zgomot măsurat la locul de recepţie. El se
exprimă printr-un indice, prin nivelul de presiune
dintr-un alt spaţiu închis acustică ponderat A, sau adaptat în funcţie de
caracteristicile zgomotului.
Se caracterizează prin izolarea realizată între
două spaţii închise adiacente, influenţată şi de ELEMENTE ESENTIALE SI ETAPE IN
reverberaţia din spaţiul de recepţie. Reverberaţia PROTECTIA ACUSTICA
din spaţiul de emisie influenţează la rândul ei
nivelul de zgomot din acest spaţiu. ETAPE DE ACTIUNE

3
actiune la sursa de zgomot, in spatiile sursa ecoul de fluturare (evitare suprafete paralele
de zgomot (insonorizare) in zona sursei sonore)
actiune pe parcurs (controlul cailor de evitare focalizari (curburi cu raza apropiata
transmisie a zgomotului) de dimensiunile salii)
actiune in spatiile protejate (insonorizare)
DEFINITIVARE GEOMETRIE (PROIECT
IN FAZA DE TEMA: TEHNIC)
- determinarea incaperilor protejate (nivel sonor In cazul unor sali medii se urmareste eventual ca
maxim acceptabil) reflexiile (atat in plan cat si in sectiune) sa
si a surselor de zgomot (nivel de zgomot) acopere intreaga suprafata ocupata de public
In plan
STUDIU DE FEZABILITATE peretii din zona din jurul sursei cu
realizarea unor masuri “generale”: deschidere spre sala
- indepartare, grupare surse de zgomot si spatii in mijlocul si in spatele salii pereti sau
protejate, panouri “convergente”
- interpunerea de spatii tampon in cazul muzicii, reflexiile din lateral sunt
foarte importante
PROIECT TEHNIC Tavanul
- determinarea spatiilor in care este necesara cea mai utila zona este in prima treime a
sau recomandabila insonorizarea salii: o “copertina” convexa poate sa
furnizeze reflexii pentru intreaga zona
- stabilirea indicilor de izolare necesari pentru ocupata de public.
compartimentarile ce separa diversele spatii (de eventual utile panouri suspendate
notat ca de exemplu apartamentele sau
camerele de hotel, sunt in acelasi timp spatii STUDIUL DURATEI DE REVERBERATIE
protejate si surse de zgomot) in functie de volum si de functiunea salii,
pereti: verificare la zgomot aerian (problema alegerea duratei optime de reverberatie,
dificila sunt usile) care trebuie obtinuta la toate frecventele
plansee: verificare la zgomot aerian si in cazul salilor polivalente se alege
zgomot de impact. reverberatia cea mai mica si se va recurge
la sonorizare.
PROIECT (DETALII) DE EXECUTIE se calculeaza toate suprafetele perimetrale,
alegerea si detalierea solutiilor de numarul si tipul de scaune (auditori), intr-o
compartimentari corespunzatoare, prima propunere de exemplu 75% ocupare
alegerea si detalierea suprafetelor pentru optimizare se poate recurge la
fonoabsorbante pentru insonorizare (template) tabelul xls cu baza de date
aferenta (simplificata prin pastrarea a trei
STUDIUL ACUSTIC (SIMPLIFICAT) PENTRU frecvente din 6)
SALI DE AUDITIE optimizare: se modifica sau se adauga
Exercitiu didactic utilizabil si in proiectarea suprafete sau tipuri de finisaje
efectiva de arhitectura. Un rezultat +/- 20% este acceptabil
Se iau in considerare a parametrii esentiali
pentru sali mici si medii POZITIONAREA FINISAJELOR –
TRATAMENTE ACUSTICE
IN FAZA DE PARTIU In paralel cu studiul de arhitectura interioara
determinarea volumului -4,5 – 5.5 mc/spect., : in zona sursei (scena) suprafete cat mai
(muzica 6-8 mc/spect) reflectante
forma in plan, practic oricare cu evitarea in spatele salii (in special fundul salii),
formelor prea regulate eventual si la partea superioara a peretilor si
forma in sectie: preferabil panta conform laterala a tavanului, suprafetele
curbei de vizibilitate fonoabsorbante.
inaltime mica pentru micsorare volum si
reflexii rapide din tavan
evitarea ecoului ( lungimi sau inaltimi mari)
prin difuzie sau absorbtie

4
RAPEL DE ELEMENTE DE FIZICA SI FIZIOLOGIE – 1.1

 FRECVENTA (F), LUNGIME DE UNDA ( .)


domeniu audibil: 20 – 20 000 Hz
ordinul de marime al  0.02 m. – 20 m.

 SPECTRUL UNDELOR SONORE


sunet muzical, zgomot
sunete (componente ale spectrului) joase, medii si inalte

 SUBSTRATUL LOGARITMIC AL AUDITIEI SI SCARII dB


intensitate, nivel de putere, nivel sonor
dublarea intensitatii: crestere a nivelului in dB cu 3 dB
efecte in perceptia sunetelor (efect de mascare)

 PERCEPTIA SUBIECTIVA A TARIEI SUNETELOR


variaza in raport cu frecventa
nivelul sonor al sunetelor cu spectre diferite se compara:
- ponderand diferitele frecvente: dB(A)
- comparand cu curbe etalon: Cz

1
ACUSTICA IN SPATIU – 1.2

 REFLEXIE SIMILARA CU LUMINA


.suprafete concave: concentrare, focalizare
suprafete convexe: difuzie

 DIFRACTIA
reflexia si “umbra” sonora sunt partiale
goluri sau fisuri oricat de mici sunt adevarate “surse sonore”
obstacole mici – traforuri (raportate la λ ) sunt “transparente” la sunet

2
RELATIA (SI CONTRADICTIA) ABSORBTIE – IZOLARE – 1.3

 CAILE DE STRABATERE (TRANSMISIE) A SUNETULUI


PRIN OBSTACOLE

A. - prin porozitati si goluri


B. – prin vibratii de ansamblu

DIFERENTA ABSORBTIE – IZOLARE

porozitatea:
-favorizeaza absorbtia aparenta a sunetului
-este combatuta in alcatuirile izolante (etansare)

vibratiile de ansamblu:
-sunt utile in alcatuiri fonoabsorbante (membrane vibrante)
-se combat in alcatuirile izolante (prin cresterea masei - kg/mp)

-absorbtia = relatia spatiu – suprafata – spatiu


(coeficient de absorbtie:
raport energie absorbita/energie incidenta,  = 0…1)

-izolarea = relatia spatiu – compartimentare –spatiu alaturat


(indice de atenuare sau izolare exprimat in mai multe variante in dB)

3
PRINCIPIILE ALCATUIRILOR FONOABSORBANTE - 1.4

 SUPRAFETE POROASE IN CONTACT CU SUPRAFATA SUPORT


absorbtie mai buna la frecvente medii si inalte

 PLACI POROASE DISTANTATE DE SUPORT


(asezate ca membrane vibrante)
absorbtie putin imbunatatita la frecvente joase

 MEMBRANE VIBRANTE
absorbtie mai buna la frecvente joase

MEMBRANE VIBRANTE CU MATERIALE POROASE LA INTERIOR


absorbtie imbunatatita in special la frecvente joase

REZONATORI SIMPLI SAU CUPLATI


absorbtie foarte specializata in finctie de caracteristicile geometrice

ABSORBTIE COMBINATA
alcatuiri rezonant absorbante (rezonatori cu materiale poroase)

4
REVERBERATIE – 1.5

efect de prelungire a sunetelor, datorit reflexiilor succesive pe


suprafetele perimetrale ale spatiului (obsnuit 30 – 40 de reflexii)

 DURATA (TIMPUL) DE REVERBERATIE “T”


durata in secunde pana la scaderea sunetului reverberat cu 60 dB

 FACTORII CARE INFLUENTEAZA REVERBERATIA


- T este direct proportionala cu volumul incaperii (mc)
- T este invers proportionala cu absorbtia totala a suprafetelor
perimetrale

 DE RETINUT DUBLUL EFECT AL REVERBERATIEI:

1.intarirea sunetului (marirea nivelului sonor) prin suprapunere peste


sunetul (zgomotul) initial
(utila in auditie, de micsorat in protectia acustica)

2.persistenta dupa incetarea sunetului initial


(utila in auditie, indiferenta in protectia acustica)

5
IZOLARE SUNET AERIAN, ALCATUIRI MASIVE – 1.6

 IN TOATE CAZURILE PE PRIMUL LOC ETANSAREA


materialele poroase nu sunt izolante

 PERETI SIMPLI
- izolarea depinde de masa de suprafata exprimata in kg./mp.
- izolarea (in dB) creste proportional cu logaritmul masei (aproximativ
cu
6 dB la fiecare dublare a masei)

 PERETI DUBLI
- deasemenea masa (preferabil grosimi sau materiale diferite)
- distantare pe cat posibil mai mare
- intotdeauna utila insonorizarea spatiului interior cu material poros

 CAI COLATERALE DE TRANSMISIE A ZGOMOTULUI


- datorite transmisiei vibratiilor catre si dinspre peretii si planseele
alaturate, micsoreaza izolarea efectiva in medie cu 5 dB fata de
determinarile facute in laborator.
- posibil, dar dificil, de redus cu ajutorul unor rezemari sau separari prin
intermediul unor straturi elastice

6
IZOLARE SUNET AERIAN, ALCATUIRI COMBINATE SI USOARE –
1.7

principale caracteristici de urmarit in cazul alcatuirilor usoare:.

 PE PRIMUL LOC IN TOATE CAZURILE ETANSAREA

apoi in plus:

 MASA
deci greutatea joaca in continuare un rol important

 MULTIPLICAREA
numarului de straturi (dublare, triplare)

 ALTERNARE
(placi grele (etanse) – straturi de aer – materiale poroase)

 SEPARARE , DESOLIDARIZARE
intre placile grele, si fata de peretii grei
cat mai putine punti solide
(interpunere de straturi elastice la montaj)

PARTICULARIZARE PENTRU USI, FERESTRE

 USI
-intai de toate tot etansarea (garnituri de etansare, multiplicare praguri)
-ingreunare (foi de usa masive)
-dublare, sasuri tampon

 FERESTRE
-etansare (preferabile ferestrele fixe)
-dublare, triplare
(atentie “termopanul” izoleaza cat un geam simplu de aceeasi greutate)
-ingrosare sticla (grosimi diferite)

7
SUNET TRANSMIS PRIN STRUCTURA – 1.8
o parte din sunetul aerian se transmite prin structura peretilor si
planseelor adiacente, dar mult mai puternic este zomotul care se
produce in contact cu structura (partile materiale) cladirii.

PRINCIPII GENERALE:
1. actiune la sursa (cea mai eficienta)
2. interpunere de straturi elastice.
3. intrerupere totala a structurii materiale (greu de realizat)

ZGOMOT DE IMPACT
-pardoseli moi, elastice (mocheta)
-covoare PVC pe substrat elastic
-dale flotante grele sau usoare
(atentie: nici un contact solid intre dala si pereti sau planseu)

Izolarea zgomotului de impact in cazul planseelor usoare (lemn sau


metal) depinde integral de sistemul constructiv de ansamblu.

INSTALATII SI ECHIPAMENTE

 -izolare la sursa
-sisteme elastice catre fundatiile echipamentelor,
-mansoane elastice la plecarea conductelor.

 prinderi elastice si etansare la traversarea peretilor

 atentie la dozele electrice ingropate din peretii usori


(nu sunt surse de zgomot dar necesita goluri in placile de gips carton)

8
PROTECTIE ACUSTICA, PRINCIPII – 1.9

PROTECTIE ACUSTICA: ANSAMBLUL DE MASURI LUATE


IN SCOPUL REALIZARII UNOR SPATII CU UN CLIMAT SONOR
CONFORTABIL ADICA LINISTIT

in conformitate cu documentele europene


(si in curand cu normativul specific), cerinta de protectie la zgomot
cuprinde urmatoarele conditii tehnice:

DEFINIREA CONDIŢIILOR TEHNICE SPECIFICE PROTECŢIEI


ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

A. ZGOMOT ÎN CLĂDIRI ŞI ÎN ALTE CONSTRUCŢII

1. . Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit din exteriorul clădirii


Se caracterizează prin izolarea realizată între un spaţiu închis şi
zgomotul provenit din exterior. Nivelul de zgomot din interior este
influenţat şi de reverberaţia din acest spaţiu.

2. Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spaţiu


închis

Se caracterizează prin izolarea realizată între două spaţii închise


adiacente, influenţată şi de reverberaţia din spaţiul de recepţie.
Reverberaţia din spaţiul de emisie influenţează la rândul ei nivelul de
zgomot din acest spaţiu.
Poate fi exprimată prin termenul de „izolare acustică normalizată, Dn”.

3. Protecţia împotriva zgomotului de impact

Este caracterizată de nivelul de zgomot produs de şocuri sau lovituri pe


elementele materiale ale clădirii, şi propagat prin conducţie solidă. Este
deasemenea influenţată de reverberaţia din spaţiul de recepţie.
Poate fi exprimată prin „nivelul zgomotului de impact normalizat, Ln”
4.1.4. Protecţia faţă de zgomotul produs de echipamentele şi instalaţiile
tehnice ale clădirii se caracterizează prin nivelul de presiune acustică
transmis în încăperea de recepţie şi este deasemenea influenţată de
reverberaţia din această încăpere.

9
4. Protecţia împotriva zgomotului reverberat excesiv şi zgomotului
produs în spaţiul respectiv

Zgomotul în interiorul unui spaţiu este în funcţie, pe de o parte, de


nivelul/nivelurile de presiune acustică a sursei/surselor de zgomot
(inclusiv a zgomotului provenit din exteriorul spaţiului), de caracteristicile
geometrice ale spaţiului şi pe de altă parte de coeficienţii de absorbţie
acustică ai suprafeţelor perimetrale sau ai altor amenajări interioare.
Gradul de protecţie este caracterizat de durata de reverberaţie T a
spaţiului, sau de aria de absorbţie echivalentă.

B. ZGOMOT ÎN MEDIUL EXTERIOR

5. Protecţia mediului înconjurător faţă de zgomotul produs de


surse din interiorul clădirilor şi construcţiilor, sau în legătură cu
acestea.

Criteriul se referă la toate tipurile de construcţii (clădiri, locuri de


recreere, complexe industriale sau construcţii inginereşti etc.).
Este caracterizată în general de nivelul de zgomot măsurat la locul de
recepţie. El se exprimă printr-un indice, prin nivelul de presiune acustică
ponderat A, sau adaptat în funcţie de caracteristicile zgomotului.

10
ELEMENTE ESENTIALE SI ETAPE IN PROTECTIA ACUSTICA

ETAPE DE ACTIUNE
 actiune la sursa de zgomot, in spatiile sursa de zgomot (insonorizare)
 actiune pe parcurs (controlul cailor de transmisie a zgomotului)
 actiune in spatiile protejate (insonorizare)

IN FAZA DE TEMA:
- determinarea incaperilor protejate (nivel sonor maxim acceptabil)
si a surselor de zgomot (nivel de zgomot)

STUDIU DE FEZABILITATE
realizarea unor masuri “generale”:
- indepartare, grupare surse de zgomot si spatii protejate,
- interpunerea de spatii tampon

PROIECT TEHNIC
- determinarea spatiilor in care este necesara sau recomandabila
insonorizarea

- stabilirea indicilor de izolare necesari pentru compartimentarile ce


separa diversele spatii (de notat ca de exemplu apartamentele sau
camerele de hotel, sunt in acelasi timp spatii protejate si surse de
zgomot)
 pereti: verificare la zgomot aerian (problema dificila sunt usile)
 plansee: verificare la zgomot aerian si zgomot de impact.

PROIECT (DETALII) DE EXECUTIE


 alegerea si detalierea solutiilor de compartimentari corespunzatoare,
 alegerea si detalierea suprafetelor fonoabsorbante pentru
insonorizare

11
STUDIUL ACUSTIC (SIMPLIFICAT) PENTRU SALI DE AUDITIE
Exercitiu didactic utilizabil si in proiectarea efectiva de arhitectura.
Se iau in considerare a parametrii esentiali pentru sali mici si medii

IN FAZA DE PARTIU
 determinarea volumului -4,5 – 5.5 mc/spect., (muzica 6-8 mc/spect)
 forma in plan, practic oricare cu evitarea formelor prea regulate
 forma in sectie: preferabil panta conform curbei de vizibilitate
 inaltime mica pentru micsorare volum si reflexii rapide din tavan
 evitarea ecoului ( lungimi sau inaltimi mari) prin difuzie sau absorbtie
 ecoul de fluturare (evitare suprafete paralele in zona sursei sonore)
 evitare focalizari (curburi cu raza apropiata de dimensiunile salii)

DEFINITIVARE GEOMETRIE (PROIECT TEHNIC)


In cazul unor sali medii se urmareste eventual ca reflexiile (atat in plan
cat si in sectiune) sa acopere intreaga suprafata ocupata de public
In plan
 peretii din zona din jurul sursei cu deschidere spre sala
 in mijlocul si in spatele salii pereti sau panouri “convergente”
 in cazul muzicii, reflexiile din lateral sunt foarte importante
Tavanul
 cea mai utila zona este in prima treime a salii: o “copertina” convexa
poate sa furnizeze reflexii pentru intreaga zona ocupata de public.
 eventual utile panouri suspendate

STUDIUL DURATEI DE REVERBERATIE


 in functie de volum si de functiunea salii, alegerea duratei optime de
reverberatie, care trebuie obtinuta la toate frecventele
 in cazul salilor polivalente se alege reverberatia cea mai mica si se va
recurge la sonorizare.
 se calculeaza toate suprafetele perimetrale, numarul si tipul de
scaune (auditori), intr-o prima propunere de exemplu 75% ocupare
 pentru optimizare se poate recurge la (template) tabelul xls cu baza
de date aferenta (simplificata prin pastrarea a trei frecvente din 6)
 optimizare: se modifica sau se adauga suprafete sau tipuri de finisaje
 Un rezultat +/- 20% este acceptabil

POZITIONAREA FINISAJELOR – TRATAMENTE ACUSTICE


In paralel cu studiul de arhitectura interioara
 : in zona sursei (scena) suprafete cat mai reflectante
 in spatele salii (in special fundul salii), eventual si la partea superioara
a peretilor si laterala a tavanului, suprafetele fonoabsorbante.

12
DOCUMENTARE – FIZICA CONSTRUCTIILOR ACUSTICA

Tabel 1 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în interiorul unităţilor funcţionale, datorat unor surse exterioare
Nr. Unitate funcţională Leq [dB(A)]
crt.
1a Funcţiuni curente
– încăperi de locuit, apartamente, dormitoare 35
– birouri cu concentrare mare a atenţiei, săli de studii, săli de lectură în biblioteci 35
– birouri cu activitate normală, administraţie, laboratoare, calculatoare 40
– birouri de lucru cu publicul 45
1b Spaţii pentru audiţie:
– amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii, teatru, concert, spectacole 30
– săli de clasă 35
1c Alte spaţii:
– cabinete medicale şi de consultaţii 35
– săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie publică, săli de mese 50
– foyere, holuri 55
– centrale telefonice, birouri de dactilografiere 55
2 Spitale, policlinici, dispensare
– saloane (rezerve) 1-2 paturi 30
– saloane 3 sau mai multe paturi, saloane de terapie intensivă 35
– săli de operaţie şi anexe ale acestora 35
3 Biblioteci
– cabinete individuale de lucru 30
– încăperi pentru eliberarea cărţilor; sala cataloagelor, expoziţii 45
4 Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment
– sală de spectacole, sală de şah, sală de repetiţii 30
– sală de gimnastică (dans); discotecă 45
– sală de jocuri 50
5 Anexe tehnico-administrative ale halelor de producţie
– birouri tehnice, de dispecerat, laboratoare tehnologice (pentru analize urgente, aferente
producţiei) situate în interiorul sau în apropierea halelor de producţie 55
– cabinete de control şi comandă la distanţă, în interiorul halelor de producţie 70
6 Clădiri comerciale şi Unităţi de desfacere cu amănuntul:
depozite (inclusiv – anexe sociale, vestiare, toalete 45
spaţiile comerciale – spaţii de vânzare şi anexe ale acestora, cu şi fără agregate frigorifice 65
incluse la parterul şi Unităţi de alimentaţie publică:
nivelele inferioare – spaţii de consumaţie (restaurante, braserii, cofetării, patiserii) 50
ale clădirilor de Unităţi de prestări servicii:
locuit) – spaţii de lucru cu publicul (curăţătorie, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV 50
etc.)
Tabel 2 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în Tabel 3 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în
interiorul sau la limita clădirilor sau zonelor funcţionale apropierea clădirilor protejate
din mediul urban
Nivelul de Nivelul de Nivelul de
zgomot în zgomot la zgomot în
Nr. Nr.
Spaţiul considerat interiorul limita Clădire protejată apropiere
crt. crt.
zonei zonei a clădirii
dB (A) dB(A) dB (A)
1 Parcuri 75 50 1 Locuinţe, hoteluri, cămine, case de 55
2 Zone de recreere şi odihnă, oaspeţi
zone de tratament medical şi 2 Spitale, policlinici, dispensare 45
balneo-climatic 50 3 Şcoli 55
3 Pieţe, spaţii comerciale, 4 Grădiniţe de copii, creşe 50
restaurante în aer liber 70 65 5 Clădiri de birouri 65
4 Incinte de şcoli, creşe,
grădiniţe, spaţii de joacă
pentru copii 85 75
5 Incinte industriale 65
6 Stadioane, cinematografe în
aer liber 90
7 Parcaje auto 90 90
8 Aeroporturi 90
ACUSTICA DOCUMENTARE – FIZICA CONSTRUCTIILOR
Schemă pentru determinarea indicilor de izolare la zgomot aerian pentru pereţi şi planşee

Funcţiuni (spaţii) protejate Funcţiuni (spaţii) zgomotoase


Nivel protejat Nivel zgomot
- laboratoare de audiologie, cercetări Lp Lz
acustice R’w minim
- amfiteatre, săli de conferinţe, săli de
audiţii, teatru, concert, spectacole - spaţii comerciale situate sub aparta-
- saloane, rezerve cu 1-2 paturi mente cu nivel de zgomot > 85 dB(A)
- cabinete individuale de studiu în - săli de sport
biblioteci
30 spaţii 90 - depozite, ateliere
inter-
media-
- încăperi de locuit, camere în hoteluri, - spaţii comerciale situate sub aparta-
moteluri, cămine etc.
re mente cu nivel de zgomot max. 85 dB(A)
- birouri cu concentrare mare a atenţiei - centrale şi puncte termice, staţii de
- săli de clasă, săli de studii, săli de hidrofor, situate sub apartamente
lectură în biblioteci 35 61 85 - garaje
- cabinete medicale şi de consultaţii - săli de cinematograf, teatru şi similare
- saloane cu 3 sau mai multe paturi, - săli de festivităţi, muzică, gimnastică
saloane de terapie intensivă
- săli de operaţie şi anexe ale acestora 56 - spaţii comerciale situate sub aparta-
mente cu nivel de zgomot max. 80 dB(A)
- cabinete medicale de stomatologie
- birouri cu activitate normală,
40 51 80 - săli de clasă, săli de conferinţe
administraţie, laboratoare, calculatoare
- birouri de lucru cu publicul, birouri de
dactilografiere, centrale telefonice

46 - încăperi de locuit, camere în hoteluri,


moteluri, cămine etc.
- birouri de lucru cu publicul
- coridoare, holuri comune, casa scării,
- încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
uscătorii, spaţii depozitare în locuinţe,
cataloagelor, expoziţii - în biblioteci
- săli de gimnastică (dans), discoteci 45 41 75 hoteluri etc.
- spaţii comerciale situate sub aparta-
- anexe sociale, vestiare, toalete
mente cu nivel de zgomot max. 75 dB(A)
- saloane de bolnavi, cabinete de
36 consultaţie, cabinete medicale
- săli de restaurant şi alte unităţi de - birouri de administraţie
alimentaţie publică, săli de mese
- săli de jocuri - dormitoare în grădiniţe, creşe
- unităţi de prestări servicii, spaţii de lucru
50 35 70
cu publicul (curăţătorie, poştă, croitorii, (reco-
cizmării, reparaţii etc.) man-
dat)
- foyere, holuri
- centrale telefonice, birouri de
- foyere, holuri
dactilografiere
- birouri tehnice, dispecerat în interiorul
55 65 - încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
cataloagelor, expoziţii – în biblioteci
sau imediata apropiere a halelor de
producţie
Valorile maxime ale indicilor de izolare la zgomot de impact pentru planşee:

Elemente despărţitoare de construcţie între: Valorile


Nr. maxime ale
crt. indicelui
Unitatea funcţională Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale
L’n - dB
1 Clădiri de locuit
– orice încăpere dintr-un încăperi din apartamentele adiacente 62
apartament coridoare, holuri comune, casa scării, alte spaţii similare 58
uscătorii, spălătorii, spaţii de depozitare 62
săli de cinematograf, teatru şi altele similare nu se admit
2 Hoteluri, cămine, case de oaspeţi
– camere de locuit încăperi similare 62
coridoare, holuri, casa scării şi spaţii similare 58
uscătorii, spălătorii, spaţii depozitare, centrale de instalaţii nu se admit
săli de întruniri, conferinţe, cinematografe nu se admit
3 Spitale, policlinici, dispensare
– saloane cu 1-2 paturi saloane adiacente 65
coridoare, birouri de administraţie 58
alte spaţii nu se admit
– saloane cu peste 3 paturi saloane adiacente 65
şi saloane de terapie cabinete de consultaţii 62
intensivă cabinete de stomatologie 62
săli de operaţie şi anexe ale acestora 62
coridoare, birouri de administraţie 58
amfiteatre, săli de conferinţe 58
alte spaţii nu se admit
– săli de operaţie şi anexe saloane adiacente 62
ale acestora; cabinete de cabinete de consultaţii 62
consultaţii cabinete de stomatologie 62
coridoare, birouri de administraţie 58
amfiteatre, săli de conferinţe 58
alte spaţii nu se admit
4 Şcoli
– săli de clasă, cancelarii săli de clasă adiacente 65
săli de festivităţi 58
săli de sport nu se admit
– săli de muzică săli de muzică 58
săli de sport nu se admit
– biblioteci săli de clasă adiacente 58
săli de muzică, spaţii de circulaţie 58
săli de sport nu se admit
5 Grădiniţe de copii, creşe
– dormitoare dormitoare adiacente 65
săli de clasă 58
birouri de administraţie, cabinete medicale 62
– săli de clasă, birouri de
săli de clasă 62
administraţie
6 Clădiri de birouri
– birouri cu activitate încăperi similare, birouri de lucru cu publicul 65
intelectuală coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare 62
centrale telefonice, birouri de dactilografiere nu se admit
– birouri de lucru cu încăperi similare 68
publicul coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare 65
centrale telefonice, birouri de dactilografiere 65
7 Biblioteci
– săli de lectură săli de lectură similare 68
cabinete individuale 68
încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expo 68
sala de conferinţe 58
birouri 62
Elemente despărţitoare de construcţie între: Valorile
Nr. maxime ale
crt. indicelui
Unitatea funcţională Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale
L’n - dB
foyere 62
depozite spaţii inter-
mediare
– cabinete individuale de similare 68
lucru săli de lectură 65
încăperi pt. eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii 65
sala de conferinţe 58
birouri 62
foyere 62
depozite spaţii inter-
mediare
– încăperi pentru încăperi similare 68
eliberarea cărţilor, sala săli de lectură comune 68
cataloagelor, expoziţii sala de conferinţe 65
birouri 68
foyere 68
depozite 68
– sala de conferinţe birouri 62
depozite spaţii inter-
mediare
8 Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment
– sală de spectacole sală de gimnastică, spaţii inter-
sală de repetiţii mediare
birouri şi alte spaţii tehnico-administrative 62
depozite, ateliere spaţii inter-
mediare
– sală de gimnastică sală de spectacole, spaţii inter-
sală de repetiţii mediare
sală de şah 68
birouri şi alte spaţii tehnico-administrative 68
foyere, holuri 68
depozite, ateliere 68
– sală de repetiţii sală de spectacole, spaţii inter-
sală de gimnastică mediare
sală de şah 68
birouri şi alte spaţii tehnico-administrative 62
foyere, holuri 62
depozite, ateliere spaţii inter-
mediare
– sală de şah sală de spectacole 62
sală de gimnastică 62
sală de repetiţii 62
birouri şi alte spaţii tehnico-administrative 68
foyere, holuri 62
depozite, ateliere spaţii inter-
mediare
– birouri şi alte spaţii sală de spectacole 68
tehnico-administrative sală de gimnastică 62
sală de repetiţii 62
sală de şah 62
foyere, holuri 68
INDICI DE IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN Rw, R’w PENTRU PEREŢI ŞI PLANŞEE

1. Pereţi grei, monostrat Rw

1.1. Fâşii bca GBN35, 7,5 cm 32


1.2. Fâşii bca GBN35, 10 cm 34
1.3. Fâşii bca GBN35, 12,5 cm 35
1.4. Blocuri bca GBN35...50, 20cm, tencuit 2+2cm 46
1.5. Blocuri bca GBN35...50, 24cm, tencuit 2+2cm 47
1.6. Placă (perete) b.a. netenc. 10 cm 49
1.7. Placă (perete) b.a. netenc. 11 cm 50
1.8. Placă (perete) b.a. netenc. 12,5 cm 51
1.9. Placă (perete) b.a. netenc. 14 cm 52
1.10. Placă (perete) b.a. netenc. 16 cm 53
1.11. Placă (perete) b.a. netenc. 18 cm 54
1.12. Placă (perete) b.a. netenc. 20,5 cm 55
1.13. Placă (perete) b.a. netenc. 23 cm 56
1.14. Placă (perete) b.a. netenc. 26 cm 57
1.15. Perete b.a. 11cm tenc. 1+1cm 51
1.16. Perete b.a. 14,5cm tenc. 1+1cm 53
1.17. Perete b.a. 19cm tenc. 1+1cm 55
1.18. Cărămidă plină 11,5cm tenc. 2+2cm 49
1.19. Cărămidă plină 24cm tenc. 2+2cm 54
1.20. Cărămidă plină 35,5cm tenc. 2+2cm 57
1.21. Cărămidă eficientă 29cm tenc. 2+2cm 54
1.22. Blocuri ceramice goluri 29cm tenc. 2+2cm 52

2. Pereţi grei multistrat Rw

2.1. Fâşii bca GBN35-12,5 cm,v.min.7cm, aer 6cm, GBN-7,5 51


2.2. Fâşii bca GBN35-10 cm,v.min.4cm, aer 1cm, GBN-10 52
2.3. Fâşii bca GBN35-12,5 cm,v.min.4cm, aer 1cm, GBN-7,5 52
2.4. Fâşii bca GBN35-12,5 cm,v.min.4cm, aer 6cm, GBN-7,5 53
2.5. B.a. 5cm, aer 6cm, b.a. 5cm 52
2.6. B.a. 5cm, aer 10cm, b.a. 5cm 53
2.7. B.a. 7cm, aer 6cm, b.a. 7cm 55
2.8. B.a. 10cm, aer 6cm, azbociment 0,6cm 51
2.9. B. granulit 8cm, aer 6cm, b.granulit 8cm 53
2.10. B. granulit 8cm, aer 10cm, b.granulit 8cm 54
2.11. B.a. 14cm, aer 6cm, cărăm. 6,3cm tenc. 2cm 55
2.12. B.a. 14cm, aer 6cm, v.min.4cm, cărăm. 6,3cm tenc. 2cm 57
2.13. Cărămidă 11,5cm, aer 5cm, cărămidă 11,5cm, tenc.2+2 53
2.14. Cărămidă 24cm, aer 5cm, cărămidă 11,5cm 61
2.15. Cărămidă 24cm, aer 11cm, cărămidă 24cm 62
2.16. Cărămidă 35,5cm, aer 8cm, cărămidă 11,5cm 66

3. Pereţi uşori Rw R’w

3.1. Plăci gipscarton (1 strat) – 1,25cm 28


3.2. Gipscarton 1,25cm, aer 5cm, gipscarton 1,25cm - total 7,5cm 37
3.3. Gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 1,25cm – total 7,5cm 44
3.4. Gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 1,25cm – total 10cm 48
3.5. Gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 1,25cm – total 12,5cm 50
3.6. Gipscarton 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 1,25cm – total 12,5cm 54
3.7. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 10cm 50
3.8. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 12,5cm 53
3.9. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 15cm 55
3.10. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 15cm 61
3.11. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 15,5cm 63
3.12. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 15,5cm 65
3.13. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 20,5cm 64
3.14. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 20,5cm 65
3.15. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 25,5cm 65
3.16. Gipscarton 2 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm – total 25,5cm 66
3.17. Gipscarton 2 1,25cm, v.min 4 cm, gipscarton 1,25cm, v.min. 4 cm,
gipscarton 2x1,25cm – total 21,5cm 66
3.18. Gipscarton 2 1,25cm, v.min 5 cm, gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm,
gipscarton 2x1,25cm – total 21,5cm – 62

INDICI DE IZOLARE LA ZGOMOT DE IMPACT Ln w PENTRU PLANŞEE, PARDOSELI


1. Planşee Ln w
2.1. Placă b.a. 7 cm 81
2.2. Placă b.a. 8,5 cm 79
2.3. Placă b.a. 10 cm 77
2.4. Placă b.a. 11 cm 76
2.5. Placă b.a. 12,5 cm 75
2.6. Placă b.a. 14 cm 74
2.7. Placă b.a. 16 cm 73
2.8. Planşeu b.a. din fâşii cu goluri, 22 cm 74
2.9. Placă b.a 10 cm + tavan elastic gipscarton 4cm placat 72
2.10. Placă b.a 14 cm + tavan elastic gipscarton 4cm placat 71
2.11. Placă b.a 10 cm + tavan gipscarton 4cm cu schelet elastic suspendat (min.20cm) 67
2.12. Placă b.a 14 cm + tavan gipscarton 4cm cu schelet elastic suspendat (min.20cm) 64

2. Pardoseli Ln w
2.1. Parchet l.u. 22mm lipit pe plăci fibrolemnoase poroase 16 mm grosime 10
2.2. Parchet l.u. 22mm lipit pe plăci fibrolemnoase poroase 25 mm grosime 14
2.3. Parchet l.u. 22mm montat pe duşumea oarbă, grinzişoare din lemn de 7,5cm
cu strat elastic din plută 2,5cm 18
2.4. Parchet l.u. 22mm montat pe duşumea oarbă, grinzişoare din lemn de 7,5cm
pe strat carton bitumat 16
2.5. Covoare şi dale PVC fără suport textil cu grosimi de 1...1,5 mm 7
2.6. Covoare PVC cu suport textil ţesut cu grosimi de 2...2,5 mm 9
2.7. Covoare PVC cu substrat fonoizolator din PVC expandat, grosime min. 2,5 mm 16
2.8. Covor fibre poliamidice pe substrat fonoizolator (Polirom) 18
2.9. Mochetă neţesută 20
2.10. Parchet sau covor PVC lipit pe dală flotantă din beton 3,5 cm
pe strat elastic din vată minerală rigidă 10 mm grosime 23
2.11. Parchet sau covor PVC lipit pe dală flotantă din beton 3,5 cm
pe strat elastic din vată minerală rigidă 20 mm grosime 28
2.12. Parchet sau covor PVC lipit pe dală flotantă din beton 3,5 cm
pe strat elastic din polistiren expandat ecruisat 10 mm grosime 22
DOCUMENTARE – FIZICA CONSTRUCTIILOR ACUSTICA

Tabel 1 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în interiorul unităţilor funcţionale, datorat unor surse exterioare
Nr. Unitate funcţională Leq [dB(A)]
crt.
1a Funcţiuni curente
– încăperi de locuit, apartamente, dormitoare 35
– birouri cu concentrare mare a atenţiei, săli de studii, săli de lectură în biblioteci 35
– birouri cu activitate normală, administraţie, laboratoare, calculatoare 40
– birouri de lucru cu publicul 45
1b Spaţii pentru audiţie:
– amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii, teatru, concert, spectacole 30
– săli de clasă 35
1c Alte spaţii:
– cabinete medicale şi de consultaţii 35
– săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie publică, săli de mese 50
– foyere, holuri 55
– centrale telefonice, birouri de dactilografiere 55
2 Spitale, policlinici, dispensare
– saloane (rezerve) 1-2 paturi 30
– saloane 3 sau mai multe paturi, saloane de terapie intensivă 35
– săli de operaţie şi anexe ale acestora 35
3 Biblioteci
– cabinete individuale de lucru 30
– încăperi pentru eliberarea cărţilor; sala cataloagelor, expoziţii 45
4 Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment
– sală de spectacole, sală de şah, sală de repetiţii 30
– sală de gimnastică (dans); discotecă 45
– sală de jocuri 50
5 Anexe tehnico-administrative ale halelor de producţie
– birouri tehnice, de dispecerat, laboratoare tehnologice (pentru analize urgente, aferente
producţiei) situate în interiorul sau în apropierea halelor de producţie 55
– cabinete de control şi comandă la distanţă, în interiorul halelor de producţie 70
6 Clădiri comerciale şi Unităţi de desfacere cu amănuntul:
depozite (inclusiv – anexe sociale, vestiare, toalete 45
spaţiile comerciale – spaţii de vânzare şi anexe ale acestora, cu şi fără agregate frigorifice 65
incluse la parterul şi Unităţi de alimentaţie publică:
nivelele inferioare – spaţii de consumaţie (restaurante, braserii, cofetării, patiserii) 50
ale clădirilor de Unităţi de prestări servicii:
locuit) – spaţii de lucru cu publicul (curăţătorie, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV 50
etc.)
Tabel 2 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în Tabel 3 Limite admisibile ale nivelului echivalent de zgomot în
interiorul sau la limita clădirilor sau zonelor funcţionale apropierea clădirilor protejate
din mediul urban
Nivelul de Nivelul de Nivelul de
zgomot în zgomot la zgomot în
Nr. Nr.
Spaţiul considerat interiorul limita Clădire protejată apropiere
crt. crt.
zonei zonei a clădirii
dB (A) dB(A) dB (A)
1 Parcuri 75 50 1 Locuinţe, hoteluri, cămine, case de 55
2 Zone de recreere şi odihnă, oaspeţi
zone de tratament medical şi 2 Spitale, policlinici, dispensare 45
balneo-climatic 50 3 Şcoli 55
3 Pieţe, spaţii comerciale, 4 Grădiniţe de copii, creşe 50
restaurante în aer liber 70 65 5 Clădiri de birouri 65
4 Incinte de şcoli, creşe,
grădiniţe, spaţii de joacă
pentru copii 85 75
5 Incinte industriale 65
6 Stadioane, cinematografe în
aer liber 90
7 Parcaje auto 90 90
8 Aeroporturi 90
ACUSTICA DOCUMENTARE – FIZICA CONSTRUCTIILOR
DOCUMENTARE – FIZICA CONSTRUCTIILOR 3. ACUSTICA
Schemă pentru determinarea indicilor de izolare la zgomot aerian pentru pereţi şi planşee

Funcţiuni (spaţii) protejate Funcţiuni (spaţii) zgomotoase


Nivel protejat Nivel zgomot
- laboratoare de audiologie, cercetări Lp Lz
acustice R’w minim
- amfiteatre, săli de conferinţe, săli de
audiţii, teatru, concert, spectacole - spaţii comerciale situate sub aparta-
- saloane, rezerve cu 1-2 paturi mente cu nivel de zgomot > 85 dB(A)
- cabinete individuale de studiu în - săli de sport
biblioteci
30 spaţii 90 - depozite, ateliere
inter-
media-
- încăperi de locuit, camere în hoteluri, - spaţii comerciale situate sub aparta-
moteluri, cămine etc.
re mente cu nivel de zgomot max. 85 dB(A)
- birouri cu concentrare mare a atenţiei - centrale şi puncte termice, staţii de
- săli de clasă, săli de studii, săli de hidrofor, situate sub apartamente
lectură în biblioteci 35 61 85 - garaje
- cabinete medicale şi de consultaţii - săli de cinematograf, teatru şi similare
- saloane cu 3 sau mai multe paturi, - săli de festivităţi, muzică, gimnastică
saloane de terapie intensivă
- săli de operaţie şi anexe ale acestora 56 - spaţii comerciale situate sub aparta-
mente cu nivel de zgomot max. 80 dB(A)
- cabinete medicale de stomatologie
- birouri cu activitate normală,
40 51 80 - săli de clasă, săli de conferinţe
administraţie, laboratoare, calculatoare
- birouri de lucru cu publicul, birouri de
dactilografiere, centrale telefonice

46 - încăperi de locuit, camere în hoteluri,


moteluri, cămine etc.
- birouri de lucru cu publicul
- coridoare, holuri comune, casa scării,
- încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
uscătorii, spaţii depozitare în locuinţe,
cataloagelor, expoziţii - în biblioteci
- săli de gimnastică (dans), discoteci 45 41 75 hoteluri etc.
- spaţii comerciale situate sub aparta-
- anexe sociale, vestiare, toalete
mente cu nivel de zgomot max. 75 dB(A)
- saloane de bolnavi, cabinete de
36 consultaţie, cabinete medicale
- săli de restaurant şi alte unităţi de - birouri de administraţie
alimentaţie publică, săli de mese
- săli de jocuri - dormitoare în grădiniţe, creşe
- unităţi de prestări servicii, spaţii de lucru
50 35 70
cu publicul (curăţătorie, poştă, croitorii, (reco-
cizmării, reparaţii etc.) man-
dat)
- foyere, holuri
- centrale telefonice, birouri de
- foyere, holuri
dactilografiere
- birouri tehnice, dispecerat în interiorul
55 65 - încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
cataloagelor, expoziţii – în biblioteci
sau imediata apropiere a halelor de
producţie
Valorile maxime ale indicilor de izolare la zgomot de impact pentru planşee:

Elemente despărţitoare de construcţie între: Valorile


Nr. maxime ale
crt. indicelui
Unitatea funcţională Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale
L’n - dB
1 Clădiri de locuit
– orice încăpere dintr-un încăperi din apartamentele adiacente 62
apartament coridoare, holuri comune, casa scării, alte spaţii similare 58
uscătorii, spălătorii, spaţii de depozitare 62
săli de cinematograf, teatru şi altele similare nu se admit
2 Hoteluri, cămine, case de oaspeţi
– camere de locuit încăperi similare 62
coridoare, holuri, casa scării şi spaţii similare 58
uscătorii, spălătorii, spaţii depozitare, centrale de instalaţii nu se admit
săli de întruniri, conferinţe, cinematografe nu se admit
3 Spitale, policlinici, dispensare
– saloane cu 1-2 paturi saloane adiacente 65
coridoare, birouri de administraţie 58
alte spaţii nu se admit
– saloane cu peste 3 paturi saloane adiacente 65
şi saloane de terapie cabinete de consultaţii 62
intensivă cabinete de stomatologie 62
săli de operaţie şi anexe ale acestora 62
coridoare, birouri de administraţie 58
amfiteatre, săli de conferinţe 58
alte spaţii nu se admit
– săli de operaţie şi anexe saloane adiacente 62
ale acestora; cabinete de cabinete de consultaţii 62
consultaţii cabinete de stomatologie 62
coridoare, birouri de administraţie 58
amfiteatre, săli de conferinţe 58
alte spaţii nu se admit
4 Şcoli
– săli de clasă, cancelarii săli de clasă adiacente 65
săli de festivităţi 58
săli de sport nu se admit
– săli de muzică săli de muzică 58
săli de sport nu se admit
– biblioteci săli de clasă adiacente 58
săli de muzică, spaţii de circulaţie 58
săli de sport nu se admit
5 Grădiniţe de copii, creşe
– dormitoare dormitoare adiacente 65
săli de clasă 58
birouri de administraţie, cabinete medicale 62
– săli de clasă, birouri de
săli de clasă 62
administraţie
6 Clădiri de birouri
– birouri cu activitate încăperi similare, birouri de lucru cu publicul 65
intelectuală coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare 62
centrale telefonice, birouri de dactilografiere nu se admit
– birouri de lucru cu încăperi similare 68
publicul coridoare, casa scării, holuri comune şi altele similare 65
centrale telefonice, birouri de dactilografiere 65
7 Biblioteci
– săli de lectură săli de lectură similare 68
cabinete individuale 68
încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expo 68
sala de conferinţe 58
birouri 62
Elemente despărţitoare de construcţie între: Valorile
Nr. maxime ale
crt. indicelui
Unitatea funcţională Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii funcţionale
L’n - dB
foyere 62
depozite spaţii inter-
mediare
– cabinete individuale de similare 68
lucru săli de lectură 65
încăperi pt. eliberarea cărţilor, sala cataloagelor, expoziţii 65
sala de conferinţe 58
birouri 62
foyere 62
depozite spaţii inter-
mediare
– încăperi pentru încăperi similare 68
eliberarea cărţilor, sala săli de lectură comune 68
cataloagelor, expoziţii sala de conferinţe 65
birouri 68
foyere 68
depozite 68
– sala de conferinţe birouri 62
depozite spaţii inter-
mediare
8 Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment
– sală de spectacole sală de gimnastică, spaţii inter-
sală de repetiţii mediare
birouri şi alte spaţii tehnico-administrative 62
depozite, ateliere spaţii inter-
mediare
– sală de gimnastică sală de spectacole, spaţii inter-
sală de repetiţii mediare
sală de şah 68
birouri şi alte spaţii tehnico-administrative 68
foyere, holuri 68
depozite, ateliere 68
– sală de repetiţii sală de spectacole, spaţii inter-
sală de gimnastică mediare
sală de şah 68
birouri şi alte spaţii tehnico-administrative 62
foyere, holuri 62
depozite, ateliere spaţii inter-
mediare
– sală de şah sală de spectacole 62
sală de gimnastică 62
sală de repetiţii 62
birouri şi alte spaţii tehnico-administrative 68
foyere, holuri 62
depozite, ateliere spaţii inter-
mediare
– birouri şi alte spaţii sală de spectacole 68
tehnico-administrative sală de gimnastică 62
sală de repetiţii 62
sală de şah 62
foyere, holuri 68
ACUSTICA
IN
ARHITECTURA
Protecţie acustică

PROTECTIE ACUSTICA

Asigurarea calităţii în construcţii


(Legea 10 / 1995)
Cerinţe esenţiale de calitate ale unei construcţii
A – rezistenţă şi stabilitate
B – siguranţa în utilizare
C – securitate la incendiu
D – igienă, sănătatea oamenilor, protecţia şi refacerea
mediului
E – izolare termică, hidrofugă şi economia de energie
F – protecţie împotriva zgomotului

2
Protecţie acustică

PROTECTIE ACUSTICA

PROTECTIE ACUSTICA
(protecţie împotriva zgomotului):
Ansamblul de măsuri luate în scopul
realizării unor spaţii cu un climat sonor
confortabil, adică liniştit

3
Protecţie acustică

PROTECTIE ACUSTICA

în conformitate cu documentele europene


şi cu normativul specific, cerinţa de protecţie la
zgomot cuprinde următoarele condiţii tehnice:

1. - Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit


din exteriorul clădirii
2. - Protecţia faţă de zgomotul aerian provenit
dintr-un alt spaţiu închis
3. - Protecţia împotriva zgomotului de impact

4
Protecţie acustică

PROTECTIE ACUSTICA

4. - Protecţia faţă de zgomotul produs de


echipamentele şi instalaţiile tehnice ale
clădirii
5. - Protecţia împotriva zgomotului reverberat
excesiv şi a zgomotului produs în spaţiul
respectiv
6. - Protecţia mediului înconjurător faţă de
zgomotul produs de surse din interiorul
clădirilor şi construcţiilor, sau în legătură cu
acestea
5
PROTECTIE ACUSTICA

ZGOMOTUL
- nu poate fi definit fizic
- caracter subiectiv
- sunet jenant, semnal acustic nedorit

6
Protecţie acustică

PROTECTIE ACUSTICA

ZGOMOT
Orice sunet nedorit

IZOLARE ACUSTICA (FONICA)


Ansamblu de măsuri luate în scopul
reducerii transmiterii zgomotului între
două spaţii

7
Protecţie acustică

PROTECTIE ACUSTICA

ZGOMOT
ZGOMOT AERIAN
Zgomot transmis pe cale aeriană (prin aer)

ZGOMOT DE IMPACT
Zgomot transmis prin componentele solide –
structurale sau nestructurale – ale construcţiei

8
Protecţie acustică

IZOLARE ACUSTICA
- ZGOMOT AERIAN -

Indice de atenuare
• R = 10 lg Ei / Et
• R = Li – Lt
Minim 6 indici de atenuare / frecvenţe

9
IZOLARE ACUSTICA
- ZGOMOT AERIAN -

Indice de izolare
(în laborator) Rw

Indice de izolare
(in situ) R’w

10
IZOLARE ACUSTICA
- ZGOMOT AERIAN -

CAILE DE TRANSMISIE A SUNETULUI


PRIN OBSTACOLE
A. – prin porozităţi şi goluri
B. – prin vibraţii de ansamblu

11
IZOLARE ACUSTICA
- ZGOMOT AERIAN -

Pereţi simpli, planşee


(elemente masive)
• etanşeitate
• legea masei

12
IZOLARE ACUSTICA
- ZGOMOT AERIAN -

Pereţi simpli
• cărămidă 12,5cm, netencuit – Rw= 46 dB

• cărămidă 12,5cm, tencuit – Rw= 49 dB


• cărămidă 25cm, tencuit – Rw= 54 dB
• cărămidă 37,5 cm, tencuit – Rw= 57 dB

13
IZOLARE ACUSTICA
- ZGOMOT AERIAN -

Planşee
• beton armat 10cm – Rw= 49 dB
• beton armat 16cm – Rw= 53 dB
• beton armat 20cm – Rw= 55 dB

Prin tencuire etanşă, Rw creşte cu


aproximativ 3 dB

14
IZOLARE ACUSTICA
- ZGOMOT AERIAN -

Pereţi dubli (masivi)


• însumare teoretică a indicilor
• maxim la cca 10-12 cm distanţă
• grosimi diferite
• material poros la interior (care atinge
doar unul din pereţi)
• evitarea punţilor sonore

15
IZOLARE ACUSTICA
- ZGOMOT AERIAN -
IN TOATE CAZURILE PE PRIMUL LOC ETANSAREA
materialele poroase nu sunt izolante

 PERETI SIMPLI
- izolarea depinde de masa de suprafaţă exprimată în kg/mp
- izolarea (în dB) creşte proporţional cu logaritmul masei
(aproximativ cu 6 dB la fiecare dublare a masei)

 PERETI DUBLI
- deasemenea masa (preferabil grosimi sau materiale diferite)
- distanţare pe cât posibil mai mare
- întotdeauna utilă insonorizarea spaţiului interior cu material poros

16
IZOLARE ACUSTICA
- ZGOMOT AERIAN -

 CAI COLATERALE DE TRANSMISIE A ZGOMOTULUI

- datorate transmisiei vibraţiilor către şi dinspre pereţii şi


planşeele alăturate, micşorează izolarea efectivă în
medie cu 3-5 dB faţă de determinările făcute în laborator.
- posibil, dar dificil, de redus cu ajutorul unor rezemări
sau separări prin intermediul unor straturi elastice

17
IZOLARE ACUSTICA
- ZGOMOT AERIAN -
ALCATUIRI USOARE
 PE PRIMUL LOC IN TOATE CAZURILE ETANSAREA

 MASA

 MULTIPLICAREA
numarului de straturi (dublare, triplare)

 ALTERNARE
(placi grele (etanse) – straturi de aer – materiale poroase)

 SEPARARE , DESOLIDARIZARE

18
IZOLARE ACUSTICA
- ZGOMOT AERIAN -
Pereţi uşori

19
IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN
Dublaje Rigips

Rw= max. 7 dB

Rw= max. 15 dB

Rw= max. 15 dB

20
IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN
Pereţi uşori Rigips – structura din lemn

Rw= 38-46 dB

Rw= 60-65 dB

21
IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN
Pereţi uşori Rigips – structura din metal

Rw= 45 dB

Rw= 47 dB

Rw= 47-52 dB

22
IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN
Pereţi uşori Rigips – structura din metal

Rw= 51 dB

Rw= 53 dB

Rw= 55-59 dB

23
IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN
Pereţi uşori Rigips – structura din metal

Rw= 55-60 dB

Rw= 63-65 dB

Rw= 62-69 dB

24
IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN
USI SI FERESTRE

 USI
- etanşare (garnituri de etanşare, multiplicare praguri)
- îngreunare (foi de uşă masive)
- dublare, sasuri tampon

 FERESTRE
- etanşare (preferabile ferestrele fixe)
- dublare, triplare
- îngroşare sticlă (grosimi diferite)

25
IZOLARE ACUSTICA
- ZGOMOT DE IMPACT-

Planşee
Nivel de zgomot de impact
Ln [dB(A)]

Nivelul sonor măsurat în camera situată sub cea în care


este produs zgomotul

Ln,w L’n,w

26
PROTECTIE ACUSTICA

STRATEGIE
1. PUNEREA PROBLEMEI

- Precizarea nivelului şi caracteristicilor


sursei de zgomot
- Precizarea zgomotului tolerabil

27
PROTECTIE ACUSTICA

STRATEGIE
Precizarea sursei de zgomot

- măsurători obiective (dB) sau subiective (foni)

Precizarea zgomotului tolerabil

- curbe de zgomot CZ
- nivele sonore medii (dB)
28
PROTECTIE ACUSTICA
Nivel sonor admis / produs dB(A)
spaţiu nivel sonor nivel sonor
admis produs
camere de locuit 35 75-85
birouri 45-55 80-85
sală de lectură 30 30
săli de curs 35-40 80-90
cinematografe 40 95
saloane bolnavi, spitale 30-35 70-85
circulaţii comune - 85-90
29
PROTECTIE ACUSTICA

STRATEGIE
2. MĂSURI GENERALE

- de obicei nu necesită investiţii


suplimentare
- amplasament, partiu, măsuri
administrative

30
PROTECTIE ACUSTICA

STRATEGIE
3. MĂSURI PARTICULARE
(reprezintă investiţii suplimentare)

- reducerea zgomotului la sursă


- ecranare, carcasare
- insonorizare locală sau generală
- izolare
31
PROTECTIE ACUSTICA

FATA DE ZGOMOTE INTERIOARE


PUNEREA PROBLEMEI:
- NIVEL ZGOMOT - aerian
- de impact
- NIVEL TOLERABIL

ACTIUNI:
- la sursă
- între sursă şi spaţiul protejat
- în spaţiul protejat

32
Funcţiuni (spaţii) Funcţiuni (spaţii) zgomotoase
protejate Nivel protejat Nivel zgomot
Lp R’w minim Lz
-laboratoare de audiologie, cercetări acustice
-amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii, -spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
teatru, concert, spectacole nivel de zgomot > 85 dB(A)
-saloane, rezerve cu 1-2 paturi 30 spaţii 90 -săli de sport
-cabinete individuale de studiu în biblioteci -depozite, ateliere
inter-
media-
-încăperi de locuit, camere în hoteluri, moteluri, -spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
cămine etc. re nivel de zgomot max. 85 dB(A)
-birouri cu concentrare mare a atenţiei -centrale şi puncte termice, staţii de hidrofor,
-săli de clasă, săli de studii, săli de lectură în situate sub apartamente
biblioteci 35 61 85 -garaje
-cabinete medicale şi de consultaţii -săli de cinematograf, teatru şi similare
-saloane cu 3 sau mai multe paturi, saloane de -săli de festivităţi, muzică, gimnastică
terapie intensivă
-săli de operaţie şi anexe ale acestora
56
-spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
nivel de zgomot max. 80 dB(A)
-birouri cu activitate normală, administraţie, -cabinete medicale de stomatologie
laboratoare, calculatoare 40 51 80 -săli de clasă, săli de conferinţe
-birouri de lucru cu publicul, birouri de
dactilografiere, centrale telefonice
46 -încăperi de locuit, camere în hoteluri,
moteluri, cămine etc.
-birouri de lucru cu publicul
-coridoare, holuri comune, casa scării,
-încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
uscătorii, spaţii depozitare în locuinţe, hoteluri
cataloagelor, expoziţii - în biblioteci 41
-săli de gimnastică (dans), discoteci
45 75 etc.
-spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
-anexe sociale, vestiare, toalete
nivel de zgomot max. 75 dB(A)
36 -saloane de bolnavi, cabinete de consultaţie,
cabinete medicale
-săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie -birouri de administraţie
publică, săli de mese
-săli de jocuri -dormitoare în grădiniţe, creşe
-unităţi de prestări servicii, spaţii de lucru cu
50 35 70
publicul (curăţătorie, poştă, croitorii, cizmării, (reco-
reparaţii etc.) man-
dat)
-foyere, holuri
-centrale telefonice, birouri de dactilografiere
-foyere, holuri
-birouri tehnice, dispecerat în interiorul sau
imediata apropiere a halelor de producţie
55 65 -încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
cataloagelor, expoziţii – în biblioteci

33
PROTECTIE ACUSTICA

FATA DE ZGOMOTE DE IMPACT

Posibilităţi de acţiune:
- acţiune la sursă (pardoseală)
- interpunere (dală flotantă)
- desolidarizare (tavan suspendat)
- combinaţii

34
PROTECTIE ACUSTICA
- ZGOMOT DE IMPACT-

Pardoseli
Imbunătăţirea nivelului de zgomot de
impact
Ln [dB(A)]

Reducerea nivelului de zgomot de impact măsurat în


spaţiul protejat (dedesubt), datorată existenţei
pardoselii

35
PROTECTIE ACUSTICA
- ZGOMOT DE IMPACT-

Pardoseli
- fără efect asupra zgomotului de impact
Ln = 0
- straturi elastice, efect mediu
Ln = 7-15 dB
- dale flotante
Ln > 20 dB

36
PROTECTIE ACUSTICA

FATA DE ZGOMOTUL REVERBERAT


EXCESIV

Reverberaţia unui spaţiu generează


creşterea nivelului sonor

37
REVERBERATIA

Fenomen caracteristic spaţiilor închise, cu


dublu efect:
• întărire a sunetului ca urmare a reflexiilor
succesive pe suprafeţele ce delimitează incinta
• prelungire a sunetului în spaţiul de emisie
după oprirea sursei sonore

38
REVERBERATIA

39
PROTECTIE / REVERBERATIE

40
PROTECTIE / REVERBERATIE

41
http://www.nagata.co.jp/gyoseki-e.htm

Ishibashi Mamorial Hall, Tokyo

This hall has a rectangular plan and sloped? ceiling. Richness of sound due to a
long reverberation time, and space perception due to side reflections make this
one of Tokyo's preferred halls for chamber music. In addition to concerts, the hall
is used for recordings and for N6 theater performances.

Architect: Nippon Sogo Architects.

Open: 1974

Seating Capacity: 662

Room Air Volume: 5,450m3

Reverbaration Time: 1.5s (Occupied)

1
Kumamoto Pref. Concert Hall, Kumamoto

Japan's first public-funded facility to house a concert hall and theater in one
structure. Shape and seating arrangement of concert hall compensates for early
and side reflections. Particular care was given to sound insulation between hall
and theater, and to the electro-acoustic system.

Architect: Kunio Maekawa Architects & Assoc.

Open: 1982

Seating Capacity: 1,800

Room Air Volume: 19,400m3

Reverbaration Time: 2.0s (Occupied)

2
Fukushima Concert Hall, Fukushima

Designed solely for classical music, in particular organ music, with design focus
on compatibility of orchestral and organ music. A 41-stop organ is situated at
frontal side of this shoebox hall. The relatively long reverberation time gives rich
reverberation. (2.5s was judged minimum value for rich organ sound, and
maximum for excellent orchestral sound.)

Architect: Shin'ichi Okada, Architect & Assoc.

Open: 1984

Seating Capacity: 1,000

Room Air Volume: 13,300m3

Reverbaration Time: 2.5s (Occupied)

3
Matsumoto Harmony Hall, Matsumoto

Designed as main concert facility for a small city In 1987, a pipe organ was
installed at frontal side of large hall. Small hall has variable reverberation units
for concert, theater and lecture use.

Architect: Nippon Sogo Architects & Engineering

Open: 1985

Seating Capacity: 750

Room Air Volume: 9100m3

Reverbaration Time: 1.8s (Occupied)

4
Suntory Hall, Tokyo

Tokyo's first large concert hall, planned especially to accommodate large.


formation symphonic music. Emphasis was placed on achieving a sense of
oneness between musicians and audience. Seating is allocated around stage, in
similar configuration to Berlin Neue Philharmonic, and has a pipe organ at frontal
side. This hall has been most well-received by local and visiting musicians,
promoters, and audiences.

Architect: Yasui Architects

Open: 1986

Seating Capacity: 2,006

Room Air Volume: 21,000m3

Reveberation Time: 2.1s (Occupied)

5
Casals Hall, Tokyo

Planned and designed exclusively for chamber music and smaller ensembles, a
"shoebox" shape was adopted. Emphasis was placed on spacious impression and
rich reverberation. Per-seat volume is 12m. This hall was praised from its opening
for its good acoustics both on stage and for audience.

Architect: Arata Isozaki & Assoc.

Open: 1987

Seating Capacity: 511

Room Air Volume: 6,000m3

Reverbaration Time: 1.6s (Occupied)

6
Tsuda Hall, Tokyo

Architect: Maki & Assoc.

Open: 1989

Seating Capacity: 490

Room Air Volume: 4,500m3

Reverbaration Time: 1.4s (Occupied)

7
Hiroshima International Conference Center Phenix
Hall, Hiroshima

Architect: Kenzo Tange Architects & Assoc.

Open: 1989

Seating Capacity: 1,502

Room Air Volume: 15,000m3

Reverbaration Time: 1.2-1.7s (Occupied)

8
Mito Art Tower Concert Hall

Architect: Arata Isozaki Atelier

Open: 1990

Seating Capacity: 680

Room Air Volume: 7,100m3

Reverbaration Time: 1.6s (Occupied)

9
Tokyo Metropolitan Art Space Concert Hall, Tokyo

Architect: Y.Ashihara Architect & Assoc.

Open: 1990

Seating Capacity: 1,999

Room Air Volume: 25,300m3

Reverbaration Time: 2.1s (Occupied)

10
Okayama Symphony Hall, Okayama

Architect: JV of Y.Ashihara Architect & Assoc. & RIA

Open: 1991

Seating Capacity: 2,001

Room Air Volume: 17,700m3

Reverbaration Time: 2.0s (Occupied)

11
Art Sphere, Tokyo

Horseshoe shaped compact theater with 746 seats. The atmosphere is very
intimate and warm.

Architect: Research Institute of Architecture Inc.

Open: 1992

Seating Capacity: 746

Room Air Volume: 6,300m3

12
Reverbaration Time: 0.8s (Occupied)

Katsushika Symphony Hills Mozart Hall, Tokyo

Architect: AXS Satow Inc.

Open: 1992

Seating Capacity: 1,318

Room Air Volume: 12,500m3

13
Reverbaration Time: 1.8s (Occupied)

Taisetsu Crystal Hall, Asahikawa

Architect: JV of Y.Ohno+Shibataki+Matsumoto+Noa+Ootori

Open: 1993

Seating Capacity: 600

Room Air Volume: 6,800m3

14
Reverbaration Time: 1.7s (Occupied)

HIbiki Hall, Kitakyushu

Shoebox shaped concert hall with 720 seats. Much glass area was introduced both
to exterior and hall interior. Convexed glazing panels were installed on the upper
side walls in the auditorium.

Architect: Kazuhiro Ishii Architects & Assoc.

Open: 1993

15
Seating Capacity: 720

Room Air Volume: 8,300m3

Reverbaration Time: 1.9s (Occupied)

Yokosuka Art Theater, Yokosuka

Architect: Kenzo Tange Assoc.

Open: 1993

Seating Capacity: 1,800

16
Room Air Volume: 19,700m3

Reverbaration Time: 1.8s (Occupied)

Fukuyama Hall of Art & Culture, Fukuyama

Architect: Nihon Sekkei

Open: 1994

Seating Capacity: 2,000

17
Room Air Volume: 17,500m3

Reverbaration Time: 2.0s (Occupied)

Gifu Salamanca Hall, Gifu

Architect: Nikken Sekkei

Open: 1994

18
Seating Capacity: 708

Room Air Volume: 10,400m3

Reverbaration Time: 1.8s (Occupied)

Nasunogahara Harmony Hall, Tochigi

Architect: Cell Space Architects

Open: 1994

19
Seating Capacity: 1,277

Room Air Volume: 12,300m3

Reverbaration Time: 1.9s (Occupied)

Kioi Hall, Tokyo

Architect: JV of Nippon Steel & Yamashita Sekkei

Open: 1995

20
Seating Capacity: 800

Room Air Volume: 8,700m3

Reverbaration Time: 1.8s (Occupied)

Kyoto Concert Hall, Kyoto

21
Planned as a memorial facility of 1,200 years celebration of the city of Kyoto, the
former capital of Japan. The Main Hall, home of the Kyoto Symphony Orchestra,
was designed as a typical shoe-box concert hall with two balconies surrounding
both the main audience and the stage area. A heavy concrete ceiling and a light
timber floor with wooden sleepers under provide effective low frequency
reflections from ceiling and adequate reverberation at the low frequencies at the
same time.

Architect: Arata Isozaki Atelier

Open: 1995

Seating Capacity: 1,839

Room Air Volume: 20,000m3

Reverbaration Time: 2.0s (Occupied)

Kurobe International Culture Center, Kurobe

22
Architect: Chiaki Arai Architects & Assoc.

Open: 1995

Seating Capacity: 886

Room Air Volume: 10,400m3

Reverbaration Time: 1.2-1.8s (Occupied)

Sumuda Triphony Hall, Tokyo

23
Architect: Nikken Sekkei

Open: 1997

Seating Capacity: 1,801

Room Air Volume: 18,500m3

Reverbaration Time: 2.0s (Estimated)

Harmony Hall Fukui, Fukui

24
Architect: Nikken Sekkei Inc.

Open: 1997

Seating Capacity: 1,448

Room Air Volume: 19,800m3

Reverbaration Time: 2.2s (unoccupied)

Sapporo Concert Hall, Sapporo

25
Architect: Hokkaido Engineering Consultants

Open: 1997

Seating Capacity: 2,012

Room Air Volume: 28,800m3

Reverbaration Time: 2.0s (Occupied)

Other Facilities
26
Spiral Hall, Tokyo

Planned as a multi-use open space with flat floor for fashion shows, drama,
musicals and concerts.

Architect: Maki & Assoc.

Open: 1985

Seating Capacity: 300

Room Air Volume: 2,470m3

Reverbaration Time: 1.2s (Occupied)

Tokyo Metropolitan City Hall, Tokyo

27
Architect: Kenzo Tange Architects & Assoc.

Open: 1991

28
Overseas Projects
Walt Disney Concert Hall, Los Angeles

Architect: Gehry Partners LLP.

Open: 2003

Seating Capacity: 2,265

Room Air Volume: 32,000m3

Reverbaration Time: 2.0s

29
Sino-Japanese Youth Exchange Center Century
Theater, Beijing

Architect: Kisho Kurokawa Architect & Assoc.

Open: 1990

Seating Capacity: 1,713

Room Air Volume: 15,600m3

Reverbaration Time: 1.6s (Occupied)

30
Queensland Conservatorium of Music, Brisbane

The auditorium was planned for both music concerts and lyric performances in
the newly constructed conservatorium in the Southbank of Brisbane, Australia.
The retractable orchestra shell moves on the rails on the stage to the proscenium,
and forms shoe-box style concert space. For lyric performances, sound absorbing
walls reduce reverberation time. The reverberation time is variable by 0.3 sec.
with acoustic curtains on the audience side walls for both concert and lyric use.

Architect: Bligh Voller Architects Pty. Ltd.

Open: 1996

Seating Capacity: 643

Room Air Volume: 9,000m3

Reverbaration Time: 1.2-1.8s (Occupied)

31
11/2006

SISTEME DE PLAFOANE
M ai m u l t s p at‚ i u p en t r u i n ovat‚ i i

ACU STICĂ
PROGRAM PARTEA 3

MADE IN GERMANY

113525_Akustik_RO.indd 2 14.11.2006 9:49:24 Uhr


POTENŢIAL RIDICAT ÎN ACUSTICA UNEI ÎNCĂPERI

PREFAŢĂ A LUI THEO SCHEERS DE LA INSTITUTUL PENTRU ACUSTICĂ „PEUTZ IN MOOK”, OLANDA

O acustică bună se caracterizează în primul rând printr-o claritate bună pendat se bazează pe măsurătorile efectuate într-o încăpere acustică speci-
a unei conversaţii şi o protecţie suficient de bună împotriva zgomotelor ală (de rezonanţă) prin determinarea timpului de reverberaţie.
nedorite şi deranjante (neplăcute) din vecinătate. Într-o asemenea situaţie Transmiterea zgomotului dintr-o încăpere în alta, prin spaţiul dintre planşeu
apare şi sentimentul de atmosferă plăcută şi de linişte. Materialele şi siste- şi plafonul suspendat (plenum), se denumeşte ca atenuare acustică sau
mele utilizate în construcţii exercită o influenţă importantă asupra acusticii izolare fonică.
mediului nostru de viaţă şi de lucru. Atenuarea acustică se poate determina prin montarea unui plafon suspendat
Pentru a concepe un mediu acustic bun, sunt necesare cunoştinţe temei- peste două încăperi învecinate, în care se efectuează măsurătorile. Peretele
nice privind proprietăţile acustice ale materialelor şi sistemelor de con- de compartimentare (separare), pardoselile din beton şi pereţii de zidărie
strucţie. Pe de o parte, de a compara diferite (diverse) produse şi sisteme, ale acestor două încăperi - pentru măsurători acustice - sunt astfel realiza-
iar, pe de altă parte, de a stabili un punct de plecare verificat, în vederea te, încât transmiterea zgomotului să nu se realizeze decât prin intermediul
calculului şi determinării calităţii acustice ce se urmăreşte într-o situaţie plafonului suspendat.
practică dată. Atât absorbţia acustică cât şi izolarea acustică sunt funcţie de frecvenţa
Laboratorul pentru acustică dispune de colaboratori calificaţi, de metode şi sunetului. De aceea, determinările se realizează în 1/3 - de benzi de octave
de echipamente în vederea determinării, în mod acurat, a performanţelor de 100 Hz până la inclusiv 5000 Hz. Din datele măsurate, funcţie de frecvenţă,
acustice ale unor produse şi sisteme şi de a întocmi rapoarte conform se calculează următoarele valori:
metodelor (inter)naţionale recunoscute. Absorbţia acustică:
În cazul sistemelor de plafoane suspendate, sunt esenţiale două (diferite) Valoarea - NRC: Aceasta reprezintă media aritmetică a coeficienţilor de
proprietăţi acustice, şi anume: absorbţie acustică de la 250 Hz până la inclusiv 2000 Hz, rotunjită la 0,05.
Absorbţia acustică Valoarea - αW: Aceasta se determină conform normei ISO 11654
Izolarea (atenuarea) acustică Atenuarea acustică:
Calitatea de fono-absorbţie a unui material se exprimă prin coeficientul Valoarea - Dn,c,w: pentru măsurătorile din laborator, în condiţii marginale,
de absorbţie - α; acesta variază de la 0 – pentru materiale ce nu absorb cum sunt indicate în ISO 140/9
fonic până la 1,0 pentru materiale ce absorb complet sunetul (puternic Valoarea - R L,w: pentru măsurătorile realizate în practică, în condiţiile de
fono-absorbante). limită valabile în practică.
Informaţii de produs asupra calităţii de fono-absorbţie a unui plafon sus- Indexul - „W” - indică faptul că valoarea numerică este determinată conform
ISO 717.

CUPRINS

Prefaţă 2 Dispoziţii tehnice 14 Thermacoustic 22 Thermatex Comfort 30


Acustica 3 Accesorii pentru protecţie Thermacoustic dB 23 Obiecte de referinţă 31
Sunet şi zgomot 4 acustică 16 Thermacoustic Adrese 34
Scara de măsurare a Combinaţia optimă între format dreptunghiular 24 Solicitare catalog 36
nivelului de zgomot 5 absorbţie acustică şi Silence dB 25 Index produse 39
Parametrii acustici 6 izolare acustică 18 Silence alpha 26
Absorbţie acustică 8 Utilizări 19 Thermofon 27
Izolare acustică 12 Soluţii acustice 20 Kombimetall 28

Pentru a fi mai simplu pt. Dvs. şi pentru o vedere de ansamblu, am structurat într-un mod nou programul nostru de produse. Acest program -
partea 3 cuprinde gama noastră de plafoane pentru protecţie acustică.
În programul cu părţile 1 – 2, şi 4 - 6 obţineţi informaţii complete despre gama noastră de produse.
Cataloagele respective le primiţi prin formularul de cerere, transmis prin fax, anexat la sfârşitul acestui catalog, sau, mai simplu şi comod,
ca download de pe www.amf.ro.

2
PLAFONUL CA ELEMENT ACUSTIC FUNCŢIONAL

CINEMATOGRAFE - MULTIPLEX /
SĂLI DE EDUCAŢIE BIROURI / CALL-CENTER SPAŢII PENTRU CUMPĂRĂTURI

Plafonul suspendat influenţează în mod esenţial acustica unei încăperi. Acest lucru era posibil, până acum, doar cu cheltuieli ridicate şi, de
Până acum, arhitectul sau proiectantul a avut posibilitatea de a alege aceea, rezervate, în cele mai multe cazuri, doar halelor pentru congrese
între materiale cu suprafeţe netede ce oferă o absorbţie acustică redusă sau celor multifuncţionale. Cu ajutorul plafoanelor ACUSTICE - AMF,
sau materiale cu suprafeţe perorate pentru absorbţie acustică ridicată. diferite încăperi, cum ar fi: birouri, spaţii de discuţii şi comerciale, foaiere,
Vremurile acelea au trecut. Plafoanele ACUSTICE - AMF combină o coridoare, holuri, săli de clasă, săli de audiţie şi cinematografe, devin
izolare acustică deosebită cu valorile ridicate ale absorbţiei acustice, şi zone optimizate din punct de vedere acustic.
aceasta, în condiţiile în care arhitecţii îşi doresc materiale cu suprafe- Astfel, se măreşte capacitatea de concentrare şi de asimilare şi se favo-
ţe netede. Dar, aceasta încă nu reprezintă totul: datorită proprietăţilor rizează eficienţa şi sănătatea. Acestea sunt înlesnite datorită unei tehnici
acustice de diferenţiere ale produselor ACUSTICE - AMF, se pot îndeplini noi, ce se bazează pe combinarea de materiale diferite, după un mod de
optim cerinţele acustice legate de cele mai diferite încăperi (de expl. aulă construire a plăcilor tip „sandwich”. Protecţie optimă la foc, eficienţă
universitară sau amfiteatru până la săli de cinematografe). economică şi o întreţinere uşoară reprezintă alte avantaje.

113525_Akustik_RO.indd Abs1:3 14.11.2006 9:49:49 Uhr


SUNET ŞI ZGOMOT

dB W/m2
102

120 1
Prag de percepţie a sunetului
100 10-2
Muzică
80 10-4

50 Vorbă 10-6

40 10-8

20 Câmp auditiv 10-10

0 10-12

Hz
10 20 50 100 200 500 1“ 2“ 5“ 10“ 20“ 50“ 100“

CÂMPUL AUDITIV FUNCŢIE


CÂND SUNETUL DEVINE ZGOMOT DE FRECVENŢĂ ŞI SONORITATE

Sunetul este fenomenul produs de către oscilaţiile mecanice ale unui Există, în principiu, două posibilităţi de a lupta împotriva zgomotului:
mediu elastic. Mişcările particulelor de aer pe secundă, ce conduc la
oscilaţii de presiune ale aerului, reprezintă frecvenţa sunetului. Absorbţia acustică în spaţiul de emisie împiedică sau reduce la
Frecvenţa: 1 număr de oscilaţii pe secundă = 1 Hz minim propagarea sunetului de la sursă la receptor şi, astfel, zgomotul
Percepţia de audibilitate a urechii umane este între 16 şi 20.000 Hz. în încăpere.
Acuitatea auditivă scade cu înaintarea în vârstă. Zgomotul se
defineşte, în primul rând, prin nivelul sonor. Acesta se măsoară în Izolarea acustică reduce transmiterea sunetului dintr-o încăpere în
decibeli (dB) şi acţionează asupra corpului, spiritului şi sufletului. alta.
Efectele şi consecinţele în cazul poluării fonice pot fi următoarele:
Capacitate de concentrare foarte scăzută, apariţia stării de nervo
zitate, tensiune ridicată, afecţiuni ale inimii
Agresivitate, dereglări de digestie, capacitate scăzută de învăţare,
insomnie sau indispoziţie
Surzenie, scăderea performanţelor fizice şi stare de plictiseală

4
SCARA DE MĂSURARE A NIVELULUI DE ZGOMOT: EXEMPLE ŞI EFECTE ALE SURSELOR DE ZGOMOT

ZGOMOT EFECTE
< 20 dB natură liberă fără acţiunea vântului prag auditiv greu de determinat din punct de vedere tehnic;
practic în oraşe nu mai poate fi întâlnit
< CREŞTEREA GRADULUI DE LEZARE/VĂTĂMARE

20-30 dB încăpere foarte liniştită prag auditiv ce se poate măsura; nu influenţează


capacitatea de concentrare
30-40 dB zgomot obişnuit de fond în casă posibile tulburări ale somnului
40-50 dB conversaţie normală reduce capacitatea de concentrare a terţilor
50-60 dB aparatura electronică în încăperi conversaţia normală necesită vorbirea cu voce tare
60-70 dB zgomot produs de tastatură tulburări vegetative şi scăderea capacităţii productive
70-80 dB maşină în trafic tulburări vegetative mai mari în cazul unei expuneri frecvente
80-90 dB camion în trafic o influenţă prelungită nu mai este suportabilă
90-100 dB ciocan cu aer comprimat este necesară o protecţie auditivă
100-110 dB concert pop defecte sau afecţiuni ascunse
110-120 dB avion cu reacţie în decolare de probă pragul durerii
120-130 dB avion cu reacţie la start afecţiuni fizice
130-140 dB împuşcătură de mortier din imediata apropiere lezare/vătămare acută, ireversibilă,
şi în cazul unei influenţe de scurtă durată

113525_Akustik_RO.indd Abs1:5 14.11.2006 9:50:07 Uhr


PARAMETRII SUNETULUI

ABSORBŢIA ACUSTICĂ

Absorbţia acustică determină gradul de „audibilitate” dintr-o încăpere. De aceasta depinde în ce măsură încăperea respectivă este percepută de către
noi ca „răsunătoare” (rezonantă) şi cât de puternică este sursa de zgomot. Cum se defineşte „absorbţia acustică”?
Prin aceasta se înţelege scăderea energiei sunetului dintr-o încăpere, datorită pierderii de energie a undelor acustice pe suprafeţele
elementelor de construcţie.
Energia undelor acustice este preluată sau reflectată de suprafeţele de delimitare precum şi de obiectele şi de persoanele din interiorul încăperii.
Datorită unei absorbţii acustice potrivite, sunetul din încăpere este perceput mai tare sau mai încet. Capacitatea unui material de a „înghiţi” undele
este funcţie de structura sa. Materiale poroase, deschise sau perforate absorb, în mod normal, bine sunetul.

Prin „audibilitate bună” într-o încăpere, se înţeleg condiţiile care fac posibilă o transmitere cât mai bună de la o sursă de sunet la un receptor.

113525_Akustik_RO.indd Abs1:6 14.11.2006 9:50:10 Uhr


ATENUAREA ACUSTICĂ

Plafonul suspendat al încăperii influenţează în mare măsură, ca toate elementele de construcţie ce delimitează încăperile, la transmiterea zgomotului
între încăperi.
De aceea, este necesar ca materialul din care este realizat plafonul să ofere valori cât mai ridicate de atenuare acustică.
În acest caz, se pune problema altfel decât în cazul absorbţiei acustice, nu este vorba de o problemă de optimizare, ci de o problemă de maximizare.
Plafoanele –AMF, ce oferă protecţie acustică, ating valori mari de atenuare acustică şi, astfel, sunt foarte potrivite pentru micşorarea transmiterii
sunetului dintre două încăperi.

113525_Akustik_RO.indd Abs1:7 14.11.2006 9:50:54 Uhr


ABSORBŢIE ACUSTICĂ

Capacitatea de absorbţie acustică defineşte fiecare 200 mm: conform


obiect, funcţie de proprietăţile sale acustice din în- EN ISO 11654
căpere. Gradul de amortizare a zgomotului se defi- (recomandat în
neşte ca fiind reflexia resp. absorbţia. Se măsoară cadrul Europei
în camera de reverberaţie, conform EN ISO 354, în pentru determinarea
domeniul de frecvenţe de (terţuri) de la 100 Hz până valorii - αw )
la 5000 Hz, prin durata de reverberaţie. Apare o dife-
renţă între camera de reverberaţie goală şi camera de
reverberaţie cu produsul ce trebuie testat. Rezultatul
este reprezentat printr-o curbă sau printr-un tabel de
evaluare.
Suma tuturor absorbţiilor şi reflexiilor ale fiecă-
rui obiect din încăpere crează în urechea noastră o
imagine acustică a încăperii (timp de reverberaţie),
conform căruia percepem spaţiul ca fiind „sonor” sau
„ecranat”. Aşa numita valoare – NRC („Noise Reducti-
on Coefficient”) a fost una dintre primele valori evalu-
ate, cu care se încearcă să se lege informaţia rotunjită a curbei de absorbţia acustică într-o valoare singulară.
Conform standardului american ASTM C 423, se calculează ca fiind media dintre valorile de absorbţie pentru 250 Hz, 500 Hz, 1000 Hz şi 2000 Hz,
cu o rotunjire ulterioară în plus de 0,05.

Gradul de absorbţie acustică estimat - αw se determină cu ajutorul EN ISO 11654. Gradele de absorbţie măsurate (αs), conf. EN ISO 354, se recalculează
în grade practice de absorbţie acustică αp, pentru fiecare bandă de frecvenţă de octave.

αf1 + αf2 + αf3


αp(f) =
3

O curbă de referinţă, prescrisă prin normă, se deplasează faţă de această curbă αp, până ce ambele curbe sunt cât mai acoperitoare posibil. Astfel,
abaterile în jos sunt foarte limitate prin această normă. Valoarea curbei de referinţă la 500 Hz este valoarea de absorbţie acustică evaluată αw pentru
acest produs. Dacă diferenţa dintre curba de referinţă şi curba evaluată de absorbţie acustică de deasupra este prea mare, este posibilă notarea , pentru
evidenţiere, a indicatorilor de formă (L, M, H). Aceştia evidenţiază că în domeniul de frecvenţe joase (L), medii (M) resp. înalte (H), curba αp se află clar
peste curba de referinţă, şi că produsul absoarbe evident mai mult decât evaluează valoarea αw.

În exemplul prezentat este vizibilă valoarea corectă: αw = 0,65 MH

1
Gradul de absorbţie acustică practic αp

0,8
M H

0,6
0,65 αp ger
Curbă de referinţă

0,4

0,2

0
125 Hz 250 Hz 500 Hz 1000 Hz 2000 Hz 4000 Hz
Frecvenţa

113525_Akustik_RO.indd Abs1:8 14.11.2006 9:51:24 Uhr


Clasa - elemente de
conf. Clasa de absorbţie
absorbţie sunet Valori α w Produs NRC
(conf. VDI 3755/2000)
(conf. EN ISO 11654)

cel mai puternic Thermofon 20 mm / 25 mm


A 0,90; 0,95; 1,00
fono-absorbant Fibraphon

cel mai puternic Fibrafutura ROC NRC ≥ 0,75


B 0,80; 0,85
fono-absorbant Fibraroc

Silence alpha

puternic fono-absorbant Kombimetall perf. Feinstratos micro perf.


C 0,60; 0,65; 0,70; 0,75 Thermacoustic Star
Thermacoustic dB Mercure
SKY.dot
0,5 ≤ NRC < 0,75

0,30; 0,35; 0,40; Adagio Rilievo


D fono-absorbant
0,45; 0,50; 0,55 Silence dB

E 0,15; 0,20; 0,25 slab fono-absorbant Kombimetall neted 0,25 ≤ NRC < 0,5

Fără clasificare 0,05; 0,10 fono-reflectant Feinstratos, Laguna, Schlicht NRC < 0,25

CLASIFICAREA ELEMENTELOR DE ABSORBŢIE A SUNETULUI CONFORM DIN EN ISO 11654

113525_Akustik_RO.indd Abs1:9 14.11.2006 9:51:51 Uhr


ABSORBŢIE ACUSTICĂ

3,0
s
Valori nominale ale duratei de reverberaţie Tnominal 500

2,5
c ert
econ
2,0 r u şi d
t
tea ri
1,8 l i de b i rou
ă e
1. S ă şi d
1,6 in ţ
e şed
d
ăli ă
1,4 2. S e clas ort
S ă li d
l i d e sp
3. să
u n i ri şi
1,2 într
e n tru
p eri p Valori nominale ale duratei de reverberaţie
că la 500 Hz în diferite încăperi:
1,0 4. În 1. Săli de teatru şi de concert
2. Săli de şedinţă şi de birouri
0,9 3. Săli de clasă
0,8 4. Încăperi pentru întruniri şi săli de sport
102 2 3 5 103 2 3 5 104 2 3 5m3 105
Volumul V al încăperii auditoriului

OPTIMIZAREA „AUDIBILITĂŢII” PRIN ABSORBŢIE ACUSTICĂ DIFERENŢIATĂ

Prin utilizarea de materiale fono-absorbante, se poate optimiza durata altfel şi toate reacţiile negative corespunzătoare. Prin perforaţii şi combi-
de reverberaţie şi, astfel, se pot îmbunătăţi proprietăţile acustice ale naţii de materiale diferite, ce absorb în mod diferit şi se pot combina într-o
încăperii. Absorbţia contribuie la reducerea timpilor de reverberaţie într-o placă tip compound, realizată din două plăci lipite între ele, se realizează
încăpere. Încăperea însă nu trebuie să fie izolată fonic prea tare, deoarece valori diferenţiate de absorbţie acustică. În cazul unui plafon suspendat,
vorbitorul va fi nevoit, în acest caz, să se străduiască să fie înţeles de ce oferă optimizarea zgomotului, se reduce considerabil nivelul de zgomot (Lp):
auditoriul dintr-un plan mai îndepărtat al încăperii respective. Dacă încă-
perea este răsunătoare, datorită unei absorbţii acustice scăzute, scade Lp = Lw + 10 lg 4/A
percepţia celor comunicate prin vorbire, din cauza undelor reflectate, ce
deranjează. Partenerii de discuţie sunt nevoiţi să ridice tonul pentru a se Lw: nivelul de zgomot (Lp) al sursei
putea înţelege. Astfel, zgomotul de fond este considerabil mărit, ca de A: suprafaţa de absorbţie din încăpere

Un plafon suspendat este de mare importanţă, pentru reglarea duratei de reverberaţie, corespunzător utilizării încăperii.
Coeficientul de absorbţie = 0: zgomotul este reflectat 100% / Coeficientul de absorbţie = 1: zgomotul este absorbit 100%

10

113525_Akustik_RO.indd Abs1:10 14.11.2006 9:52:06 Uhr


Materialele fono-absorbante reduc zgomotul produs

Materialele reflectante amplifică zgomotul produs

Prin introducerea materialelor fono-absorbante, se reduce la minim reflecţia sunetului, Materiale fono-absorbante
iar nivelul de zgomot, produs de către elevii dintr-o încăpere, este în mod vizat - micşorat.
Suprafeţele ce reflectă sunetul sunt importante pentru a susţine ceea ce spune un prezentator. Materiale reflectante
Datorită unui material ce oferă o atenuarea acustică ridicată, transmiterea zgomotului în Transmiterea zgomotului
încăperile învecinate este redus la minim. în încăperile învecinate

11

113525_Akustik_RO.indd Abs1:11 14.11.2006 9:52:06 Uhr


ATENUAREA ACUSTICĂ

În cazul examinării acustice a unei încăperi, se evaluează, în general, doar audibilitatea şi, astfel, indirect absorbţia acustică.
Fiecare încăpere se află sub influenţe acustice exterioare. Astfel de influenţe sunt, de exemplu, zgomotul din încăperile învecinate, de la acelaşi etaj,
zgomotul produs la călcare/paşii din spaţiile de deasupra sau zgomote produse de instalaţii casnice, ca şi zgomotul din stradă sau din aer, prin faţada
exterioară.
Parţial, zgomotele se suprapun şi acţionează deranjant asupra încăperii.

Ţelul de a izola un spaţiu de acţiunile deranjante ale zgomotului, se numeşte atenuare acustică.
Opus faţă de absorbţia acustică, la care proprietatea este condiţionată în mod primar de material, la atenuarea acustică este hotărâtor materialul şi
întreg sistemul compus din toate obiectele din încăpere.
Un punct slab din sistem micşorează proprietăţile întregii încăperi. De aceea, regulile normativelor (de expl. DIN 4109, BB93), referitoare la atenuarea
acustică, sunt mult mai cuprinzătoare şi mai detailate decât în cazul absorbţiei acustice, pentru a da mai multă garanţie în utilizare. Valoarea atenuării
acustice depinde, în foarte mare măsură, de prelucrarea materialelor şi a sistemelor.

Izolarea acustică, trecere simplă

Sunetul deranjant, de expl. dat de o sursă de zgomot, cum ar fi un aparat de climatizare în spaţiul dintre planşeu şi plafonul suspendat, trece doar o dată
prin plafonul suspendat şi ajunge, astfel, la camera ce trebuie protejată. Plafonul suspendat reprezintă, într-un asemenea caz, unicul strat de blocare
pentru zgomot.
Pentru aceasta, sistemele de la AMF sunt verificate conf. EN ISO 140-3 şi evaluate conf. ISO 717-1.
În cele mai multe cazuri, plafoanele suspendate sunt evaluate împreună cu planşeul şi creează un strat suplimentar bun, de blocare, şi, astfel, un mijloc
de îmbunătăţire a atenuării acustice.

ATENUAREA ACUSTICĂ, TRECERE SIMPLĂ

de expl. aparat de climatizare


Cazul de utilizare, prezentat schematic aici, este simplificat în
laborator unde este verificat , cu probe mici, la „standul de probă”.
Obiectul de verificat: „plafonul” este montat şi etanşat într-o
deschidere (similar unei ferestre), între două camere acustice.
Dimensiunile, elementele tehnice încastrate şi condiţiile - cadru ale
testului sunt stabilite în ISO 140-3. Reducerea nivelului de zgomot
realizată, datorită materialului dintre ambele încăperi, se măsoară
ca diferenţă de nivel de zgomot şi este reprezentată, în raportul
de verificare, ca măsură a izolării acustice funcţie de frecvenţă.

12

113525_Akustik_RO.indd Abs1:12 14.11.2006 9:52:07 Uhr


Atenuarea acustică exterioară

La clădiri industriale mai noi, plafoanele suspendate sunt poziţionate direct sub acoperiş.
Pe lângă construcţia de probă, deja menţionată, conf. EN ISO 140-3, pentru trecerea uşoară a zgomotului, la dezvoltarea noilor metode de testare,
se iau în considerare, de curând, şi acţiunile surselor de zgomot prin acoperiş.

Testul - Rain - Water simulează, astfel, impulsul/simularea acoperişului, prin diferite cantităţi de apă căzute cu zgomot pe un acoperiş din tablă cutată
trapezoidal, în cazul unei izolări definite şi de atenuare acustică. Astfel, transmiterea zgomotului în încăpere este măsurat, sub acoperiş, comparativ
cu şi fără încastrarea unui sistem de plafon suspendat - AMF.

Prin urmare, s-au atins cu plăcile de plafoane - AMF Thermacoustic şi Thermacoustic dB îmbunătăţiri de până la 20 dB.

ATENUAREA ACUSTICĂ EXTERIOARĂ ŞI LA IMPACT

Atenuarea acustică la impact Agregat

În cazul atenuării acustice la impact, se ia în considerare transmi-


terea sunetului dat de zgomote, mutatul mobilei, etc., de la etajul
superior prin planşeu şi prin plafonul suspendat. Pentru a efectua
verificarea cât mai unitar, plafonul este stimulat printr-un con-
casor normat iar transmiterea în încăperea ce trebuie protejată
este evaluată la construcţie/pe şantier, conf. ISO 140-7 şi conf.
ISO 717-2.
Plafonul suspendat reprezintă, la astfel de acţiuni ale zgomotului,
pe lângă planşeu, încă un strat de blocare pentru zgomot.
Rezultate foarte bune se ating, la asemenea aplicaţii, cu produse-
le Thermacoustic şi Thermacoustic dB.

13
ATENUAREA ACUSTICĂ

Atenuarea acustică, trecere dublă

Flexibilitatea reprezintă unul din cele mai mari cuvinte de ordine din timpul nostru şi este prezent şi în ceea ce priveşte cerinţele materialelor de con-
strucţie. Astfel, partea exterioară a unei clădiri este realizată ca o construcţie masivă iar interiorul unei clădiri este conceput din finisaje uscate. Pentru a
adapta, în mod rapid şi flexibil, spaţiile la situaţii noi, construcţiile continue, plafoane suspendate, cu pereţi despărţitori uşori montaţi sub acestea, sunt
cele mai adecvate. Transmiterea zgomotului din încăperea A în încăperea B este determinată de plafonul acustic şi de sistemul utilizat, în acest caz.

Trecerea dublă a zgomotului este astfel metoda standard de testare pentru plafoane suspendate şi găseşte baza în normativul ISO 140-9. În cazul spa-
ţiului definit dintre plafonul suspendat şi planşeu de 650-760 mm şi a unui spaţiu deschis deasupra peretelui despărţitor dintre două încăperi, trebuie
ca sunetul să treacă de două ori prin plafon. Sunetul dat de sursa de zgomot trece de plafonul suspendat din încăperea de unde se propagă zgomotul şi
ajunge, astfel, în spaţiul dintre plafonul suspendat şi planşeu, trece prin acesta şi apoi, trece prin plafonul suspendat din încăperea ce trebuie protejată
acustic şi se măsoară, acolo, ca zgomot deranjant. Pentru a evalua în mod real numai influenţa plafonului, sunt evaluate în laborator toate celelalte
elemente de construcţie, deci sistemul de perete, pardoseala, planşeul, etc., ca având o atenuare acustică considerabil mai bună, decât se aşteaptă de
la obiectul de testare sub forma plafonului suspendat.

Aceasta este, până la urmă, un scenariu de laborator, care nu este similar cu situaţia de pe şantier, deoarece, acolo, sistemele de pereţi, sistemele
de pardoseli, canalele de pereţi, corpurile încastrate, etc., induc pe direcţia de propagare longitudinală, într-o măsură importantă, zgomotul pe căi
secundare în încăperea ce trebuie protejată.

Recomandarea clară este de a maximiza atenuarea acustică, pentru a îndeplini şi cerinţe viitoare legate de încăpere şi de clădire.

Sistemele de plafoane – AMF oferă proprietăţi excelente de atenuare acustică, pentru această variantă de transmitere a zgomotului de impact, de până
la 43 dB (de expl. Silence dB, Thermacoustic dB). Valorile pot creşte evident, încă o dată, dacă se iau măsuri suplimentare de izolare, prin aşezarea de
materiale fono-atenuante, deasupra plafonului, izolarea canalelor, cât şi prin alte măsuri.

ATENUARE ACUSTICĂ, TRECERE DUBLĂ

Prezentare schematică a verificării zgomotului pentru trecerea dublă a


zgomotului.
Prin intermediul unui difuzor, se emit, în camera – sursă de zgomot,
sunete de frecvenţă şi intensitate definită. Acestea se propagă prin
plafonul suspendat şi sunt, astfel, micşorate. După propagarea undelor
în spaţiul dintre planşeu şi plafonul suspendat, acestea trec a doua
oară prin plafonul suspendat şi sunt, din nou, reduse. Toate elementele
de construcţie de delimitare sunt evaluate, la verificarea de laborator,
ca având o valoare de atenuare acustică evident mai bună, pentru a
cuantifica, în mod real, doar valoarea plafonului.

14
Măsurarea şi evaluarea atenuării acustice

Atenuarea acustică se măsoară, funcţie de utilizare, conform unor standarde de norme corespunzătoare. În cazul tuturor măsurătorilor, se procedează
în acelaşi mod, prin măsurarea atenuării materialului, montat în sistem, pe domeniul de frecvenţe de la 100 Hz până la 5000 Hz (ca verificare normată
în condiţii de laborator). Rezultatul este reprezentat într-o diagramă sau într-un tabel de valori. Valoarea indicelui de atenuare acustică evaluată Rw
şi a indicelui de evaluare a diferenţei de nivel normalizat pentru plafoane suspendate Dn,c,w se determină conform EN ISO 717-1. Valorile de atenuare
acustică, măsurate conform ISO 140, se compară şi evaluează faţă de o curbă de referinţă prescrisă de norma ISO 717-1. Valoarea curbei de referinţă
deplasată la 500 Hz reprezintă, funcţie de procedeul de evaluare a măsurătorilor, valoarea de atenuare acustică, evaluată Rw, conf. ISO 140-3 sau
indicele de evaluare a diferenţei de nivel normalizat pentru plafoane suspendate Dn,c,w conform ISO 140-9, pentru acest produs.

50,0

40,0
38 dB

30,0 Dn, c sau R


Curbă de referinţă
dB

20,0

10,0

0,0
125 Hz 250 Hz 500 Hz 1000 Hz 2000 Hz 4000 Hz
Frecvenţa Hz

MĂSURAREA ŞI EVALUAREA ATENUĂRII ACUSTICE

Dn,c,w (C,Ctr) Spectrul factorilor de corecţie C şi Ctr califică adaptabilitatea elementului de construcţie raportată la influenţe specifice ale zgomotului.
În timp ce mărimea C indică o informaţie suplimentară privind gradul de potrivire a elementului de construcţie cu un spectru de frecvenţă echivalat, ca de
exemplu: zgomotul produs în locuinţă, zgomotul produs de tren, zgomotul produs la locurile de joacă ale copiilor, etc., mărimea Ctr indică perturbaţiile cu un
aport dominant al sunetelor joase, ca de exemplu: zgomotul produs pe stradă, în mare parte de camioane, zgomotul produs de avion, discoteci, etc..
Valorile C şi Ctr se situează, de cele mai multe ori, între 0 şi - 10. Evoluţia frecvenţei este mai avantajoasă, cu cât valoarea este mai apropiată de zero.

Rost de separare, pentru a Cerinţele de laborator pentru determinarea indicelui de evaluare a diferenţei
evita alte căi de transmitere de nivel (Dn,c,w)
ale zgomotului Înălţime de suspendare între 650 mm şi 760 mm până la marginea
inferioară a plafonului.
0,65 – 0,75 m Etanşare pe perimetrul plafonului, pe trei laturi, în plenum (< 150mm)
Peretele despărţitor trebuie să fie astfel realizat, încât valoarea de
atenuare acustică a acestuia să fie cu 10 dB mai mare decât cea a
plafonului suspendat ce trebuie verificat. Pe zona de îmbinare, peretele
de compartimentare trebuie să aibă gros. < 100 mm. Extinderea în jos
nu are voie să se găsească la un unghi mai mare de 30˚ faţă de verticală.
Lăţimea camerei, în care se efectuează verificarea, să fie obligatoriu
2,80 + (0,2) m
de 4,5+(0,5)m.
V min= 50 m3 Înălţimea de deschidere de la pardoseală până la marginea inferioară
(sau difuzori) a plafonului suspendat să fie de 2,8+ (0,2)m.
Volumul fiecărei încăperi să fie de minim 50 m³.

15

113525_Akustik_RO.indd Abs1:15 22.11.2006 15:27:15 Uhr


ACCESORII PENTRU PROTECŢIE ACUSTICĂ

SOLUŢII ACUSTICE DE DETALIU

1 CASETA DE PROTECŢIE 2 ELEMENTE DE 3 SUPRAPUNERE DE 4 DELIMITĂRI /


ACUSTICĂ SUSPENDARE PENTRU MATERIALE IZOLANTE BARIERE ACUSTICE
Orice element montat în plafon reduce
PROTECŢIE ACUSTICĂ Prin aşezarea suplimentară, peste Valorile ridicate de atenuare acus-
valoarea de atenuare acustică a plafo- În cazul unui nivel de zgomot plafonul suspendat, a materialelor tică ale sistemelor de plafoane -
nului. Corpuri integrate în plafon sunt foarte ridicat, deranjant, dinspre fono-izolante, se îmbunătăţesc AMF, pot fi, la cerere, îmbunătăţite,
totuşi, pentru multe scopuri, inevitabi- suprafeţele etajelor superioare, valorile de atenuare acustică ale deasupra pereţilor despărţitori. Prin
le. Caseta dezvoltată de AMF de pro- influenţa directă a zgomotului cât plafoanelor din fibră minerală - montarea unor bariere acustice, se
tecţie acustică oferă, în acest caz, mai şi transmiterea zgomotului prin AMF. Funcţie de tipul de materiale poate mări valoarea de atenuare
multe avantaje. În cazul unei instalări intermediul structurii metalice a fono-izolante, ce se aşează su- acustică. În cazul mutării pereţilor
corecte, pierderile datorate elemen- plafonului, este evident redusă plimentar, valorile se pot mări cu despărţitori uşori, este însă nece-
telor integrate sunt echivalate, astfel, datorită elementelor de suspenda- până la 10dB. sară şi mutarea barierei acustice de
atingându-se, din nou, valoarea maxi- re decuplate acustic. Acestea limi- deasupra acestora.
mă de atenuare acustică a plafonului. tează punţile acustice în ambele
Pe de altă parte, caseta de protecţie la direcţii, deci, şi din încăperea cu
foc oferă, în baza testelor multiple la plafon către încăperea de deasu-
foc, o siguranţă în cazul incendiului. pra.
Clasa de rezistenţă la foc a plafonului
nu este, astfel, influenţată de elemen-
tele integrate sub caseta de protecţie
acustică sau protecţie la foc.

16

113525_Akustik_RO.indd Abs1:16 14.11.2006 9:54:05 Uhr


17

113525_Akustik_RO.indd Abs1:17 14.11.2006 9:54:16 Uhr


COMBINAŢIA OPTIMĂ ÎNTRE ABSORBŢIE ŞI ATENUARE
ACUSTICĂ

domeniu de utilizare puţine persoane care vorbesc; domeniu de utilizare multe surse de zgomot
universal pentru încăperi O reducere prin absorbţie universal pentru în- reducere mare
cu un nivel de zgomot puţin sesizabilă căperi cu un nivel de
mediu şi cu cerinţe zgomot mediu şi cu
schimbătoare; cerinţe schimbătoare;
Punct de greutate - Punct de greutate
reflectant - fono - absorbant

50

reducere ridicată
45
Silence dB
Kombimetall neted Kombimetall perforat
Thermacoustic dB
40 Silence alpha
Thermacoustic

reducere bună
35
Laguna 15 mm / Schlicht 15 mm Adagio Rilievo Star
Feinstratos 15 mm Mercure /
Feinstratos microperforat 15 mm
30
Atenuare acustică în dB

reducere medie
Thermofon 20 mm
25

20

(de ex. pentru o încăpere cu un perete masiv)


15
reducere uşoară

10

0 0,10 0,15 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 0,80 0,85 0,90 0,95 1,00
slab fono- cel mai puternic
reflectant fono-absorbant puternic fono-absorbant
absorbant fono-absorbant

Absorbţie acustică (αw) / clase de absorbţie

Toate plafoanele AMF prezintă valori de protecţie acustică peste medie.


Prin combinarea de plăci diferite, se obţine un optim în ceea ce priveşte acustica din încăpere.

18

113525_Akustik_RO.indd Abs1:18 14.11.2006 9:54:21 Uhr


THERMATEX COMFORT
THERMACOUSTIC dB
THERMACOUSTIC

SILENCE alpha

KOMBIMETALL
THERMOFON
SILENCE dB
APLICAŢII CERINŢE

Sală de discuţii O absorbţie acustică medie până la crescută şi izolare acustică


ridicată, adecvată posibilităţilor individuale ale spaţiilor existente.

Birou cu suprafaţă mare O absorbţie acustică medie până la ridicată, diferenţiată, în


anumite cazuri, funcţie de zonele de lucru şi o izolare acustică
ridicată împotriva zgomotului dinspre spaţiile învecinate.

Aeroport / Gară Proiectare ce urmăreşte o absorbţie acustică medie şi ridicată


pentru spaţiile publice cu o circulaţie frecventă. Anumite
suprafeţe se aleg fono-reflectante, în vederea îmbunătăţirii,
în anumite cazuri, a clarităţii bune a unei conversaţii. Izolare
acustică medie până la ridicată, în cazul unor spaţii învecinate.

Coridor Zonă des frecventată cu surse diferite de zgomot;


o absorbţie acustică medie spre ridicată şi o izolare acustică ridicată.

Foaier O absorbţie acustică - diferenţiată, funcţie de zonele de activitate,


în vederea asigurării unor zone individuale, o izolare acustică ridicată.

Sală de audiţie / Combinaţie de zone fono-absorbante şi reflectante pentru o


sală de clasă audibilitate optimă în încăperi mari şi o izolare acustică bună.

Cinematograf Pentru cerinţe foarte ridicate de absorbţie acustică ;


de expl.: la cinematografe - Multiplex sunt necesare produse
ce oferă suplimentar şi o izolare acustică ridicată

Hale de montaj Cele mai ridicate cerinţe de absorbţie acustică;


în cazurile date de clădiri - anexe, este necesară o
izolare acustică ridicată.

Sală de concerte Montaj diferenţiat acustic cu combinarea de materiale slab fono


- absorbante, ce oferă o izolare acustică acolo unde este necesar.

Spaţiu comercial Zone des frecventate, o absorbţie acustică medie până la ridicată,
în anumite cazuri, cu zone fono - reflectante, pentru o bună
audibilitate. O izolare acustică medie pentru zonele din interior.

19

113525_Akustik_RO.indd Abs1:19 14.11.2006 9:54:22 Uhr


SOLUŢII ACUSTICE DE LA AMF

NOI PROIECTE ÎN ACUSTICA ARHITECTURALĂ

Asigurarea unei acustici optime într-o încăpere a devenit una dintre cerinţele constructive cele mai importante. Astfel, funcţie de utilizarea încăperii, se
impun cerinţe diferite asupra plafonului. Pentru a oferi proiectantului posibilitatea de a îndeplini diferite cerinţe individuale, noile plafoane - ACUSTICE
de la AMF oferă valori deosebite, atât în ceea ce priveşte atenuarea acustică cât şi izolarea fonică.

PLAFOANE ACUSTICE DE LA AMF

Thermacoustic
Thermacoustic dB
Thermacoustic / - dB format dreptunghiular
Silence dB
Silence alpha
Thermofon
Kombimetall
Thermatex Comfort

20

113525_Akustik_RO.indd Abs1:20 14.11.2006 9:54:23 Uhr


21

113525_Akustik_RO.indd Abs1:21 14.11.2006 9:54:56 Uhr


SOLUŢII ACUSTICE DE LA AMF

THERMACOUSTIC

THERMACOUSTIC este o placă de plafon cu grosimea de 19mm, SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1
realizată dintr-un miez perforat din fibră minerală şi o pâslă Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1
acustică aplicată pe suprafaţa vizibilă a plăcii. Clasa de rezistenţă la foc F30-F90, conform DIN 4102 partea 2
Datorită perforaturilor, ce nu sunt vizibile, plafonul acustic Absorbţia acustică EN ISO 354
atinge valori înalte de absorbţie acustică, pâsla conferind o Atenuarea acustică Dn,c,w= 38 dB, conform EN 20140-9 (19 mm grosime)
suprafaţă elegantă şi netedă a plăcii. Rezistenţa la umiditate până la 95% umiditatea relativă a aerului
Compoziţia din lână minerală modernă, biodegradabilă, argilă Reflexia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%
şi amidon conferă proprietăţi fizico-constructive excepţionale, Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612
în special în ceea ce priveşte valorile acustice. Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime,
vezi lista de preţuri sau www.amf.ro
Grosimi / greutate 19 mm (ca. 4,6 kg/m²)
Culori alb similar RAL 9010

Absorbţia acustică
Absorbţia acustică αs

Valori pentru
THERMACOUSTIC
19 mm
αw = 0,65MH
NRC= 0,70
Puternic
*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31. fono-absorbant
Frecvenţa F în Hz

22
THERMACOUSTIC dB

THERMACOUSTIC dB este cu 41 dB, placa de plafon adecvată SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1
pentru cerinţe ridicate privind atenuarea acustică. Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1
În acelaşi timp, placa asigură, prin intermediul perforaturilor Clasa de rezistenţă la foc F30-F90, conform DIN 4102 partea 2
ce nu sunt vizibile, valori înalte de absorbţie acustică şi oferă o Absorbţia acustică EN ISO 354
îmbunătăţire a imaginii plafonului, datorită unei suprafeţe netede Atenuarea acustică Dn,c,w= 41 dB, conform EN 20140-9 (24 mm grosime)
şi omogene. Rezistenţa la umiditate până la 95% umiditatea relativă a aerului
Compoziţia din lână minerală modernă, biodegradabilă, argilă şi Reflexia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%
amidon conferă proprietăţi fizico-constructive excepţionale, în Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612
e, special, în ceea ce priveşte acustica. Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime,
vezi lista de preţuri sau www.amf.ro
Grosimi / greutate 24 mm (ca. 8,4 kg/m²)
Culori alb similar RAL 9010

Absorbţia acustică
Absorbţia acustică αs

Valori pentru
THERMACOUSTIC dB
24 mm
αw = 0,70H
NRC= 0,75
Puternic
*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31. fono-absorbant
Frecvenţa F în Hz

23

113525_Akustik_RO.indd Abs1:23 14.11.2006 9:56:48 Uhr


SOLUŢII ACUSTICE DE LA AMF

THERMACOUSTIC / THERMACOUSTIC dB FORMATE DREPTUNGHIULARE

Plăcile THERMACOUSTIC şi THERMACOUSTIC dB sunt acum disponibile SISTEM F Sistem liber rezemat, plăci demontabile *1
şi în format dreptunghiular. Plăcile – THERMACOUSTIC pentru cerinţe I Sistem cu structura paralelă,
ridicate în domeniul acusticii, oferă în format dreptunghiular valori şi profile secundare vizibile sau ascunse *1
mai bune privind atenuarea acustică. Datorită construcţiei plăcii şi în
cazul unei structuri semiascunse, se poate oferi o îmbunătăţire vizibi- Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1
lă din punct de vedere a atenuării acustice. Miezul din fibră minerală Clasa de rezistenţă la foc F30-F90, conform DIN 4102 partea 2
conferă plăcii proprietăţi excelente de protecţie la foc. Astfel, THERMA- Absorbţia acustică EN ISO 354
COUSTIC şi THERMACOUSTIC dB sunt adecvate, în special, pentru săli Atenuarea acustică Dn,c,w= 40 dB, conform EN 20140-9 (19 mm grosime)
de auditoriu, şcoli, săli de audiţie, săli de spectacole, foaiere, săli de Dn,c,w= 43 dB, conform EN 20140-9 (24 mm grosime)
şedinţă, birouri, săli de conferinţă, spaţii de relaxare, clinici, etc. Rezistenţa la umiditate până la 95% umiditatea relativă a aerului
Reflexia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%
Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612
Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime,
vezi lista de preţuri sau www.amf.ro
Grosimi / greutate 19 mm (ca. 5,1 kg/m²)
resp. 24 mm (ca. 8,7 kg/m²)
Culori alb similar RAL 9010

*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31.

24

113525_Akustik_RO.indd Abs1:24 14.11.2006 9:57:38 Uhr


SILENCE dB

Datorită construcţiei speciale din două plăci din fibră minerală, am- SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1
prentate la partea interioară şi lipite între ele, placa AMF – SILENCE dB Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1
îndeplineşte cele mai înalte cerinţe privind atenuarea acustică. Desenele Clasa de rezistenţă la foc F30-F90, conform DIN 4102 partea 2
suprafeţelor fin perforate creează o imagine elegantă a plafonului şi, în Absorbţia acustică EN ISO 354
acelaşi timp, asigură valori bune ale absorbţiei acustice. Atenuarea acustică Dn,c,w= 43 dB, conform EN 20140-9 (30 mm grosime)
Rezistenţa la umiditate până la 90% umiditatea relativă a aerului
Reflexia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%
DESENE DISPONIBILE ALE SUPRAFEŢEI PLĂCILOR Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612
Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime,
Feinstratos vezi lista de preţuri sau www.amf.ro
Feinstratos microperforat Grosimi / greutate 30 mm (ca. 11 kg/m²)
Star Culori alb similar RAL 9010
Feinfresko

Absorbţia acustică
Absorbţia acustică αs

SK 24 (Înălţimea Valori pentru


profilului „T” 38 mm) Silence dB Star
30 mm
αw = 0,50
Alte execuţii ale canturilor, la cerere NRC= 0,50
Fono-absorbant
*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31.
Frecvenţa F în Hz

25

113525_Akustik_RO.indd Abs1:25 14.11.2006 9:59:32 Uhr


SOLUŢII ACUSTICE DE LA AMF

SILENCE ALPHA

Datorită construcţiei specifice, placa AMF - SILENCE alpha atinge valo- SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1
ri foarte ridicate ale absorbţiei acustice şi valori bune privind izolarea Clasa de combustibilitate B1, conform DIN 4102 partea 1
fonică. Placa - compound constă dintr-o placă tip softboard, foarte Clasa de rezistenţă la foc F30-F90, conform DIN 4102 partea 2
uşoară, caşerată cu o pâslă acustică fină la faţa vizibilă şi o placă Absorbţia acustică EN ISO 354
din fibră minerală perforată, lipită pe parte superioară, oferind, astfel, Atenuarea acustică Dn,c,w= 40 dB, conform EN 20140-9
valori acustice excelente. Rezistenţa la umiditate până la 90% umiditatea relativă a aerului
Un alt avantaj - cel economic - constă în montajul simplu şi ieftin al Reflexia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%
plăcii. Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612
Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime,
vezi lista de preţuri sau www.amf.ro
Grosimi / greutate 35 mm (ca. 5,9 kg/m²)
Culori alb, negru

Absorbţia acustică
Absorbţia acustică αs

SK 15 / 24 (Înălţimea profilului „T” 38 mm) Valori pentru


SILENCE alpha
35 mm
αw = 0,75H
Alte execuţii ale canturilor, la cerere NRC= 0,80
Puternic
*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31. fono-absorbant
Frecvenţa F în Hz

26

113525_Akustik_RO.indd Abs1:26 14.11.2006 10:00:33 Uhr


THERMOFON

AMF THERMOFON este o placă din vată minerală tip „Softboard”, SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1
cu un miez din vată minerală şi o pâslă acustică aplicată pe faţa Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1
acesteia. Absorbţia acustică EN ISO 354
Placa se remarcă atât prin valori deosebite pentru absorbţia Rezistenţa la umiditate până la 95% umiditatea relativă a aerului
acustică cât şi datorită posibilităţilor diferenţiate de configurare Reflexia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 80%
coloristică, conform RAL. Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi
minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.ro
Grosimi / greutate 20 mm (ca. 1,6 kg/m²) / 25 mm (ca. 2,0 kg/m²)
e, Culori alb/verde/negru/alte culori la cerere,
livrabile conform paletarului de culori

Absorbţia acustică
Absorbţia acustică αs

Valori pentru
THERMOFON alb 205
20 mm
αw = 0,90
NRC= 0,85
Puternic
*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31. fono-absorbant
Frecvenţa F în Hz

27

113525_Akustik_RO.indd Abs1:27 14.11.2006 10:01:47 Uhr


SOLUŢII ACUSTICE DE LA AMF

KOMBIMETALL

Plafonul funcţional AMF - KOMBIMETALL reprezintă o combinaţie între SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1
o suprafaţă metalică (perforată) şi un miez de placă din fibră minerală. F Sistem liber rezemat, profile portante
Astfel, sunt îndeplinite cele mai înalte cerinţe fizico-constructive pentru vizibile sau ascunse *1
I Sistem cu structura tip „Bandraster”,
siguranţă la foc şi protecţie acustică.
profile secundare vizibile sau ascunse *1
Placa KOMBIMETALL reprezintă prima şi singura placă de plafon din Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1
metal, ce nu necesită un strat de izolare suplimentar. Este potrivită, Clasa de rezistenţă la foc F30-F120, conform DIN 4102 partea 2, la cerere
în mod deosebit, pentru montajul conform sistem „F” (holuri, coridoa- Absorbţia acustică EN ISO 354
re) şi sistem „I” (sistem cu structură tip “Bandraster”). Integrarea şi Atenuarea acustică Dn,c,w= 42 dB nach DIN EN 20140-9
(format dreptunghiular)
montarea spoturilor de iluminat sau a anemostatelor este posibilă şi Rezistenţa la umiditate până la 90% umiditatea relativă a aerului
facilă. Placa KOMBIMETALL combină estetica unui plafon din metal cu (la umiditatea relativă a aerului, schimbătoare până la 30˚C)
siguranţa şi uşurinţa montajului tuturor plafoanelor funcţionale – AMF. Reflexia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%
Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi
minime, vezi lista de preţuri sau www.amf.ro
Grosimi / greutate 21 mm (ca. 9,5 kg/m²) în cazul formatelor
dreptunghiulare, grosimile şi greutatea
casetelor sunt funcţie de format şi de material
Culori alb similar RAL 9010
Absorbţia acustică
Absorbţia acustică αs

Valori pentru
KOMBIMETALL
perforat 2 mm
αw = 0,65H
NRC= 0,70
Puternic
*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31. fono-absorbant
Frecvenţa F în Hz

28

113525_Akustik_RO.indd Abs1:28 14.11.2006 10:02:49 Uhr


SISTEM I
15
12

7
3 8
11
1 7

9
6
2

5
14 10

6
SISTEM F
13
7

2
4
5

MONTAJ CONFORM SISTEM F MONTAJ CONFORM SISTEM I

F Sistem liber rezemat cu plăci Kombimetall ce oferă I Sistem cu structura paralelă cu profile principale tip Bandraster
o protecţie ridicată la foc şi plăci Kombimetall, ce oferă protecţie ridicată la foc

AKUSTIK OBERFLÄCHENDESIGNS
1 Kombimetall 21 mm 1 Kombimetall 21 mm
2 Profil principal 24 x 75 mm 2 Profil - Bandraster - 100 mm lăţime
3 Profil perimetral în trepte 42 x 20 x 23 x 24 x 1,5 mm 3 Profil principal 24 x 75 mm
4 Cotă raster 300 mm 4 Elemente de suspendare - Nonius
5 Lungime placă max. 2500 mm 5 Profil perimetral 31 x 31 x 1 mm
˚C) 6 Fâşii/ştraifuri din gips-carton 15 x 100 mm 6 Element de racordare la perete sau de legătură pt. profil Bandraster
7 Ştraifuri - distanţier, din fibră minerală 64 x 40 mm 7 Fâşie din placă din fibră minerală 64 x 40 mm
Schallabsorption 8 Alternativă la element de racordare - perete
Valori pentru: THERMOFON / 20 mm / αw = 0,90 / NRC= 0,85 / absorbierend 9 Distanţier
Valori pentru: Feinstratos microperf. / 15 mm / αw = 0,60 / NRC= 0,55 / absorbie- 10 Ştraifuri - distanţier, din fibră minerală 64 x 40 mm
rend 11 Bandă de rigidizare
Valori pentru: Mercure / 15 mm / αw = 0,60 / NRC= 0,55 / absorbierend
12 Elemente de rigidizare laterală - Nonius
13 Cotă raster 300 mm
14 Cotă raster max. 1800 mm
15 Distanţa dintre elementele de suspendare 710 mm

29

113525_Akustik_RO.indd Abs1:29 14.11.2006 10:03:54 Uhr


SOLUŢII ACUSTICE DE LA AMF

THERMATEX COMFORT

AMF THERMATEX COMFORT oferă un plus SISTEM C Sistem cu structura vizibilă, plăci demontabile *1
evident în protecţie la foc şi acustică I Sistem cu structura paralelă, profile
secundare ascunse *1
Clasa de combustibilitate A2-s1, d0, conform EN 13501-1
Clasa de rezistenţă la foc F30-F120, conform DIN 4102 partea 2
Absorbţia acustică EN ISO 354
Feinstratos
Atenuarea acustică Dn,c,w= 38 dB, conform EN 20140-9 (19 mm grosime)
Feinstratos microperforat
Dn,c,w= 40 dB, conform EN 20140-9
Star
(format dreptunghiular)
Mercure
Rezistenţa la umiditate până la 95% umiditatea relativă a aerului
Reflexia luminii La alb similar RAL 9010, mat, până la 90%
Conductibilitatea termică λ = 0,052-0,057 W/mK, conf. DIN 52612
Formate Formate cât şi categorii livrabile şi cantităţi minime,
vezi lista de preţuri sau www.amf.ro
Grosimi / greutate 19 mm (ca. 5,7 kg/m²)
Culori alb similar RAL 9010

*1 Pentru detalii, vezi soluţii de sistem, program partea 1. Indicaţii generale la pagina 31.

30

113525_Akustik_RO.indd Abs1:30 14.11.2006 10:05:50 Uhr


INDICAŢII GENERALE

TEXTE DESCRIERE LUCRARE ŞI DOCUMENTAŢII TEHNICE INDICATII LEGALE


Datorită diferenţelor de culoare sau de calitate ce rezultă la tipărirea acestui
Texte de descriere a lucrărilor pentru sistemele catalog, sunt posibile abateri faţă de produsul original.
de plafoane - AMF le puteţi solicita la: De aceea, alegerea directă a produselor trebuie făcută pe baza mostrelor
originale. Toate datele şi informaţiile tehnice din această broşură sau din alte
Tel.: +40 (0) 21 - 312 86 55 publicaţii care se referă la sistemele de plafoane AMF, se bazează pe rezultatele
) din verificări, care au fost efectuate în condiţii de laborator. Revine în responsabi-
Fax.: +40 (0) 21 - 312 86 56
litatea clientului dacă aceste date şi informaţii sunt adecvate pentru a fi utilizate
e-mail: vujdea@amf.ro
în aplicaţiile specifice prevăzute.
Toate datele relevante, referitoare la sisteme, corespund ultimului nivel al tehnicii.
ATE@amf-grafenau.de sau per download Aceasta presupune utilizarea exclusivă a produselor şi elementelor de sistem
de pe adresa www.amf.ro - AMF, a căror conlucrare şi independenţă prestabilită este atestată prin verificări
Informaţii detaliate referitoare la textele de interne şi externe.
e, descriere a lucrărilor obţineţi, deasemeni, de pe Prin combinarea cu produse sau componente de sistem străine, altele decât cele
site-ul nostru sub „SERVICE” sau personal de la recomandate de către producător, este exclusă orice garanţie sau răspundere.
departamentul nostru tehnic. Mai mult, trebuie avut în vedere ca şarje de producţie diferite (dată / număr de
producţie) să nu se monteze în aceeaşi zonă.
Consultanţă tehnică, certificări şi alte documen-
taţii (fişe tehnice cu texte de descriere a lucră- Modificări tehnice, fără o înştiinţare prealabilă, rămân sub rezerva producătorului.
rilor şi indicaţii de montaj, certificate, mostre, În rest sunt valabile condiţiile generale comerciale, de livrare şi de plată ale
etc.) se pot obţine la cerere. producătorului.
În cazul tuturor sistemelor - AMF, ce se supun
avizelor oficiale corespunzătoare, lăsaţi-vă Acest catalog devine perimat, odată cu apariţia unei noi ediţii! Ne rezervăm toate
consultaţi de către colaboratorii noştri! drepturile în cazul unor posibile erori sau greşeli de imprimare!

1
Details siehe Systemlösungen. Technische Bestimmungen Seite 48-49 Programm Teil 1

31

113525_Akustik_RO.indd Abs1:31 14.11.2006 10:07:45 Uhr


PROIECTE-AMF

GERMANIA

HALA AIRBUS – MONTAJ SECTIUNI; FINKENWERDER

Produs - AMF AMF Thermofon alb


Construcţie Sistem C, cant SK
1200 x 600 mm
2
Cantitate în m 21.000 m2
Firmă montaj Meyer Akustikbau

32

113525_Akustik_RO.indd Abs1:32 14.11.2006 10:08:20 Uhr


OLANDA

PORTES DE LA DÉFENSE

SEDIU – FNV, BERGEN OP ZOOM

Produs - AMF AMF Silence dB, suprafaţa Star


Construcţie Sistem C, cant SK
600 x 600 mm / 900 x 600 mm
2
Cantitate în m 19.000 m 2
Firmă montaj Krupe Bomatex

33

113525_Akustik_RO.indd Abs1:33 14.11.2006 10:10:48 Uhr


Knauf AMF Organizaţia de vânzări Knauf AMF - Birou Düsseldorf
Manuel Schons Mobil: (0) 171 - 315 45 40
Knauf AMF GmbH & Co. KG e-mail: info@manuschons.de
Adresa poştală: Postfach 1263, D-94476 Grafenau Knauf AMF - Birou Frankfurt
Sediu: Elsenthal 15, D-94481 Grafenau Fridolin Helfenbein Mobil: (0) 171 - 612 03 53
e-mail: helfenbein.amf-w@t-online.de
Knauf AMF - Birou Stuttgart
Knauf AMF Centrala în Grafenau Stefan Lemler Mobil: (0) 171 - 613 36 49
e-mail: lemler.amf-sw@t-online.de
Vânzări Knauf AMF - Birou Leipzig
Axel List Mobil: (0) 171 - 612 03 36
Vânzări zona Europa Centrală
e-mail: list.amf-o@t-online.de
(Germania - zona de sud, Austria, Elveţia) Knauf AMF - Birou München
Fritz Schneck Mobil: (0) 171 - 6 12 95 92 Bernhard Jahnel Mobil: (0) 151 - 17 41 05 73
Eduard Schönberger Tel.: (0) 85 52 - 422 26 e-mail: jahnel.amf@t-online.de
Roland Biebl Tel.: (0) 85 52 - 422 14 Knauf AMF - Birou Nürnberg
Olga Eibl Tel.: (0) 85 52 - 422 972 Christian Veith Mobil: (0) 171 - 45 865 77
Vânzări zona de nord e-mail: veith.christian@amf-grafenau.de
(Germania - zona de nord, Benelux, Scandinavia)
Karl-Heinz-Kuhn Mobil: (0) 171 - 6 12 36 30 Knauf AMF Austria Prefix +43
Thomas Moser Tel.: (0) 85 52 - 422 78 Norbert Schiffauer Mobil: (0) 664 - 344 53 50
Sandra Stockinger Tel.: (0) 85 52 - 422 56 e-mail: schiffauer.amf@aon.at
Andreas Riedl Tel.: (0) 85 52 - 422 979 Knauf AMF Elveţia Prefix +49
Vânzări zona de vest
(Europa - zona de vest, America, Orientul mijlociu, Asia, Africa) Eduard Schönberger Tel.: (0) 85 52 - 422 26
Katharina Sigl Mobil: (0) 170 - 8 31 52 75 Knauf AMF Benelux Prefix +32
Markus Ranzinger Tel.: (0) 85 52 - 422 17
Marc Peeters Mobil: (0) 476 - 22 76 94
Martin Riedl Tel.: (0) 85 52 - 422 981 e-mail: amfplafonds@skynet.be
Klaus Scholz Tel.: (0) 85 52 - 422 19
Georg Laudi Tel.: (0) 85 52 - 422 66 Knauf AMF Olanda Prefix +31
Marion Sammer Tel.: (0) 85 52 - 422 901 Koen Van de Pol Mobil: (0) 13 - 50 30 335
Stefan Blöchl Tel.: (0) 85 52 - 422 73 e-mail: knauf-amfplafonds@home.nl
Vânzări zona de est
Knauf AMF Scandinavia Prefix +49
(Europa – zona de est, Asia – zona de nord)
Karl Wenig Mobil: (0) 171 - 9 35 49 60 Thomas Moser Tel.: (0) 85 52 - 422 78
Christoph Cieply Tel.: (0) 85 52 - 422 21 e-mail: moser@amf-grafenau.de
Silvia Vogl Tel.: (0) 85 52 - 422 67 Andreas Riedl Tel.: (0) 85 52 - 422 979
Nataliya Eberl-Tsvyk Tel.: (0) 85 52 - 422 64 e-mail: riedl@amf-grafenau.de
Sergej Kalina Tel.: (0) 85 52 - 422 65
Vânzări – zona Europa de vest
Marketing / Reclame
Marlene Prager Tel.: (0) 85 52 - 422 994 Knauf AMF Italia Prefix +39

Giorgio Marenco Mobil: 348 - 41 12 099


Lansare fabricaţie / Expediere e-mail: amf.marenco@virgilio.it
Michael Winter Tel.: (0) 85 52 - 422 16 Fabrizio Chiesa Mobil: 340 - 40 01 342
Thomas Kliemsch Tel.: (0) 85 52 - 422 22 e-mail: amf.chiesa@virgilio.it
Christina Weber Tel.: (0) 85 52 - 422 902 Fabio Visintainer Mobil: 340 - 40 01 319
Management de produs / Tehnica de aplicaţie e-mail: amf.visintainer@virgilio.it
Andreas Schiedeck Tel.: (0) 85 52 - 422 982 Giancarlo Chiffi Mobil: 340 - 40 01 312
Wilhelm Holzinger Tel.: (0) 85 52 - 422 53 e-mail: amf.chiffi@virgilio.it
Stefan Schmidl Tel.: (0) 85 52 - 422 74 Piero Trezza Mobil: 348 - 93 44 185
Christian Pockes Tel.: (0) 85 52 - 422 977 e-mail: amf.trezza@alice.it
Comunicaţii internaţionale / Normative
Alexander Mayer Tel.: (0) 85 52 - 422 54 Knauf AMF Franţa Prefix +33
Jean-Christophe Cornu Mobil: (0) 6 - 16 31 94 66
Knauf AMF Birouri tehnice e-mail: jccornu@amf-france.fr
Philippe Paillart Mobil: (0) 6 - 09 86 04 86
e-mail: ppaillart@amf-france.fr
Vânzări zona Europa Centrală/de Nord
Olivier Lecourt Mobil: (0) 6 - 08 00 39 13
e-mail: olecourt@amf-france.fr
Knauf AMF Germania Jean-Marc Mercier Mobil: (0) 6 - 16 01 90 51
Knauf AMF - Birou Hamburg e-mail: jmmercier@amf-france.fr
Hans Stach Mobil: (0) 171 - 617 30 83 Gilles Lescoffier Mobil: (0) 6 - 27 32 21 03
e-mail: stach.amf-n@t-online.de e-mail: glescoffier@amf-france.fr
Knauf AMF - Birou Berlin Patrice Cordon Mobil: (0) 6 - 15 04 93 18
Martin Bierhoff Mobil.: (0) 175 - 578 93 84 e-mail: pcordon@amf-france.fr
e-mail: bierhoff.martin@amf-grafenau.de
Knauf AMF - Birou Hanovra Pierre Laxalde Mobil: (0) 6 - 09 03 89 71
Antonius Sprenger-Pieper Mobil: (0) 170 - 438 59 71 e-mail: plaxalde@amf-france.fr
e-mail: sprenger-pieper.amf@t-online.de Christian Kernevez Mobil: (0) 6 - 24 29 24 61
e-mail: ckernevez@amf-france.fr
34
26
Knauf AMF Grecia Prefix +30 Libor Holub Mobil: 602 650 938
Aggelos Sinodinos Mobil: 697 - 286 9796 e-mail: amfcz-morava@avonet.cz
e-mail: asinodinos@amfhellas.gr
Knauf AMF Slovacia Prefix +420
Knauf AMF Marea Britanie Prefix +44
Petr Fitzner Mobil: 602 227 613
Stuart Brown Mobil: (0) 7798 - 825 817
Libor Holub Mobil: 602 650 938
e-mail: sales@amfceilings.co.uk
e-mail: amfsk@amf-sk.sk
Tim Draper Mobil: (0) 7780 - 970 000
e-mail: tdraper@amfceilings.co.uk Knauf AMF Polonia Prefix +48
Vince Saunders Mobil: (0) 7789 - 865 837 Krzysztof Szczepaniak Mobil: (0) 602 592 706
e-mail: vsaunders@amfceilings.co.uk e-mail: wro@amf-polska.pl

Henry Niven Mobil: (0) 7795 - 415 185 Marius Czynciel Mobil: (0) 602 212 772
e-mail: krak@amf-polska.pl
e-mail: hniven@amfceilings.co.uk
Michal Czachor Mobil: (0) 602 575 077
Paul Coley Mobil: (0) 7876 - 025 841 e-mail: czachor@amf-polska.pl
e-mail: pcoley@amfceilings.co.uk
Knauf AMF Letonia / Estonia Prefix +371
Suzanne Waters Mobil: (0) 7917 - 469 108
e-mail: swaters@amfceilings.co.uk Ivars Šmalcs Mobil: (0) 291 - 32 227
e-mail: ivars@amf-baltikum.lv
Knauf AMF Spania / Portugalia Prefix +34 Knauf AMF Lituania Prefix +370
Luis Cabañero Moreno Mobil: 609 - 51 29 28
Virginijus Šiugžda Mobil: (0) 61 22 12 21
e-mail: amfiberica@telefonica .net e-mail: amf_lietuva@yahoo.com
Fernando Valdivia Mobil: 609 - 70 02 22 Knauf AMF Ungaria Prefix +36
e-mail: amffernando@telefonica.net
Miklòs Laczka Mobil: (0) 20 - 460 39 02
Daniel López Mobil: 609 - 61 51 56 e-mail: info@amf-almennyezetek.hu
e-mail: amfdaniel@telefonica.net
László Mohai Mobil: (0) 20 - 264 18 70
Knauf AMF Orientul mijlociu Prefix +971 e-mail: mohai.laszlo@amf-almennyezetek.hu
Markus Ranzinger Mobil: +49 (0) 171 23 58 300 Knauf AMF Slovenia / Bosnia Prefix +386
e-mail: markus.ranzinger@amf-grafenau.de Aleš Gabrovšek Mobil: (0) 41 - 650 443
Nigel Nambiar Mobil: 50 6407172 e-mail: gabrovsek@amf-slo.si
e-mail: amfdubai@gmail.com
Knauf AMF Serbia / Muntenegru Prefix +381
Knauf AMF Turcia Prefix +90
İlhan Yasar Mobil: 533 - 430 87 68 Dejan Popovic Mobil: (0) 63 - 634 515
e-mail: popovic@amf-yu.co.yu
e-mail: amf-turkiye@ttnet.net.tr
Knauf AMF Croaţia Prefix +385
Knauf AMF Iran Prefix +98
Arthur Manoukian Mobil: 912 176 06 64 Igor Cvek Mobil: (0) 91 - 638 14 22
EFFIZIENZ DURCH AUSGEREIFTE TECHNIK
e-mail: AMFIran@globalmicrocenter.com e-mail: amf-zagreb@inet.hr

Knauf AMF China Prefix +86 Knauf AMF Bulgaria / Macedonia Prefix +359

Liu Xin Mobil: 1 38 17 69 75 28 Jawor Otaschlijski Mobil: (0) 888 - 21 99 79


e-mail: amfchina@sohu.com e-mail: otaschlijski@amf.bg
Kiril Gyuzelev Mobil: (0) 887 - 56 28 57
Knauf AMF Orientul apropiat / Asia / Pacific Prefix +49
e-mail: gyuzelev@amf.bg
Markus Ranzinger Mobil: (0) 171 - 23 58 300
Knauf AMF România / Republica Moldova Prefix +40
e-mail: markus.ranzinger@amf-grafenau.de
Martin Riedl Mobil: (0) 175 - 46 71 174 Trajan-Florin Vujdea Mobil: (0) 744 - 303 600
e-mail: vujdea@amf.ro
e-mail: martin.riedl@amf-grafenau.de
Monica Minoiu Mobil: (0) 745 - 944 611
Stefan Blöchl Tel.: (0) 85 52 - 422 73 e-mail office: minoiu@amf.ro
e-mail: bloechl@amf-grafenau.de
Florian Ilie Dragomir Mobil: (0) 745 - 669 942
Knauf AMF Brazilia Prefix +55 e-mail: dragomir@amf.ro
Eng˚ Fábio Miceli Teixeira Mobil: 11 9203 - 6605 Knauf AMF Rusia Prefix +7
e-mail: info@amf-brasil.com.br
Gennadi Marksitzer Mobil: (8) 916 424 45 02
Arqa Marta de Albuquerque Kimura Mobil: 11 9286 - 0473 e-mail: amf_marksitzer@quadra.ru
e-mail: marta@amf-brasil.com.br
Alexander Gnezdilov Mobil: (8) 916 424 45 04
Knauf AMF America de Nord/America de Sud Prefix +49 e-mail: amf-gnezdilov@hotmail.ru
Evgeni Pavlov Mobil: (8) 911 - 734 74 74
Georg Laudi Mobil: (0) 170 - 89 19 019 e-mail: amf-spb@mail.ru
e-mail: laudi@amf-grafenau.de
Sergej Rakov Mobil: (8) 912 997 22 22
e-mail: amf-tjumenj@mail.ru
Knauf AMF Birouri tehnice
Knauf AMF Ucraina Prefix +380
Vânzări Europa de Est Maria Netschiporenko Mobil: (0) 44 - 203 1618
e-mail: amf-ukr@i.kiev.ua
Knauf AMF Cehia Prefix +420
Yuri Zimin Mobil: (0) 50 - 331 8687
Petr Fitzner Mobil: 602 227 613
e-mail: amfcz@bon.cz

35

113525_Akustik_RO.indd Abs1:35 14.11.2006 10:14:03 Uhr


PROGRAM – AMF

SISTEME DE PLAFOANE SISTEME DE PLAFOANE SISTEME DE PLAFOANE


Mai mult spat‚ iu pentru inovat‚ ii Mai mult spat‚ iu pentru inovat‚ ii Mai mult spat‚ iu pentru inovat‚ ii

SISTEME DE PLAFOANE PROTECȚIE LA FOC ACUSTICĂ


SISTEME PARTEA 1 SISTEME PARTEA 2 SISTEME PARTEA 3

MADE IN GERMANY MADE IN GERMANY MADE IN GERMANY

Partea 1 Partea 2 Partea 3

SISTEME DE PLAFOANE SISTEME DE PLAFOANE SISTEME DE PLAFOANE


Mai mult spat‚ iu pentru inovat‚ ii Mai mult spat‚ iu pentru inovat‚ ii Mai mult spat‚ iu pentru inovat‚ ii

CURĂȚENIE & IGIENĂ SUNET, LUMINĂ & TEHNOLOGIE DE VÂRF MATERIAL ȘI DESIGN
SISTEME PARTEA 4 SISTEME PARTEA 5 SISTEME PARTEA 6

MADE IN GERMANY MADE IN GERMANY MADE IN GERMANY

Partea 4 Partea 5 Partea 6

APLICAŢII - AMF

SISTEME DE PLAFOANE
Mai mult spat‚ iu pentru inovat‚ ii

EDUCAȚIE

MADE IN GERMANY

Partea 1

Toate cataloagele din programul de produse le puteţi obţine după ce trimiteţi formularul de cerere prin fax sau prin
descărcare de pe pagina de internet: www.amf.ro
36

113525_Akustik_RO.indd Abs1:36 14.11.2006 10:14:04 Uhr


SISTEME DE PLAFOANE
M ai m u l t s p at‚ i u p en t r u i n ovat‚ i i

AMF Mineralplatten
Bd. lancu de Hunedoara Nr. 2,
BI. H6, Sc.1,
Etj.2, Ap.8, Sector 1
RO - 011741 Bucureşti

CERERE CATALOG - PER FAX


Nr. fax: +40 (0) 21 - 312 86 56

Vă rog să-mi transmiteţi următoarele Partea 1 SISTEME DE PLAFOANE


CATALOAGE DIN PROGRAMUL - AMF:
Partea 2 PROTECŢIE LA FOC

Partea 3 ACUSTICĂ

Partea 4 CURĂŢENIE & IGIENĂ

Partea 5 SUNET, LUMINĂ & TEHNOLOGIE DE VÂRF

Partea 6 MATERIAL & DESIGN

Vă rog să-mi transmiteţi CATALOGUL DE APLICAŢII – AMF: Partea 1 EDUCAŢIE

Vă rog să-mi transmiteţi: LISTA DE PREŢURI - AMF

Firma

Nume, prenume

Funcţie

Strada, nr.

Cod poştal, Localitate

Telefon

E-mail

37

113525_Akustik_RO.indd Abs1:37 14.11.2006 10:14:43 Uhr


„sub WWW.AMF.RO în toată lumea la dispoziţia dvs.“

VENIŢI ŞI DESCOPERIŢI ÎMPREUNĂ CU NOI LUMEA PLAFOANELOR!

WWW.AMF.RO

Căutaţi informaţii specifice Dacă aveţi nevoie urgentă de La departamentul tehnic Pentru calculaţia Dvs. de
pentru proiectul Dvs! informaţii! găsiţi: buget găsiţi:

Că este vorba de Prin SERVICE înţelegem, de Certificate de verificare Calculul necesarului


şcoală asemeni, să vă stăm oricând Texte generale de materiale
spital la dispoziţie cu informaţii de descriere a lucrării Lista de preţuri
industrie Prospecte şi fişe tehnice
etc. pentru Dvs., per download

pe site-ul nostru găsiţi


soluţii adecvate pentru
cerinţele Dvs.

38

113525_Akustik_RO.indd Abs1:38 14.11.2006 10:14:44 Uhr


INDEX PRODUSE - AMF

PRODUS PROGRAM - PARTEA PRODUS PROGRAM - PARTEA

A
P
Adagio Rilievo Partea 6 Material & Design
Plafoane luminoase Partea 6 Material & Design
C
R
Casetă de protecţie la foc Partea 2 Protecţie la foc
Clean Room Partea 4 Curăţenie & Igienă Ranura Partea 6 Material & Design
Cleanactive Partea 4 Curăţenie & Igienă Rilievo Partea 6 Material & Design
Cristallo Partea 5 Sunet, lumină & tehnologie de vârf Rogada Partea 6 Material & Design

D S
Dual F30 / F90 Partea 2 Protecţie la foc Saturn Partea 1 Sisteme de plafoane
Schlicht Partea 1 Sisteme de plafoane
F Silence alpha Partea 3 Acustică
F30 mono Partea 2 Protecţie la foc Silence dB Partea 3 Acustică
F30 sub grinzi cu zăbrele din Sistem A Partea 1 Sisteme de plafoane
lemn cu deschidere mare Partea 2 Protecţie la foc Sistem Audio Partea 5 Sunet, lumină & tehnologie de vârf
F30 uno Partea 2 Protecţie la foc Sistem Beamex Partea 5 Sunet, lumină & tehnologie de vârf
F30/F90 dual Partea 2 Protecţie la foc Sistem C Partea 1 Sisteme de plafoane
F90 lemn/tablă cutată trepezoidal Partea 2 Protecţie la foc Sistem cu structura ascunsă Partea 1 Sisteme de plafoane
Feinfresko Partea 1 Sisteme de plafoane Sistem cu structura Bandraster Partea 1 Sisteme de plafoane
Feingelocht Partea 1 Sisteme de plafoane Sistem cu structura semiascunsă Partea 1 Sisteme de plafoane
Feinstratos / - microperf. Partea 1 Sisteme de plafoane Sistem cu structura vizibilă Partea 1 Sisteme de plafoane
Fibracoustic Fibrafutura Partea 6 Material & Design Sistem de montaj prin aşezarea
Fresko Partea 1 Sisteme de plafoane plăcilor pe structură Partea 1 Sisteme de plafoane
Sistem F- sistem cu structura
G liber rezemată Partea 1 Sisteme de plafoane
Gips Partea 6 Material & Design Sistem I Partea 1 Sisteme de plafoane
Grinzi cu zăbrele din lemn SKY Sistem C - placă de format mare Partea 1 Sisteme de plafoane
cu deschidere mare (F30) Partea 2 Protecţie la foc SKY.dot Partea 6 Material & Design
Star Partea 1 Sisteme de plafoane
H Stellada Partea 6 Material & Design
Hygena Partea 4 Curăţenie & Igienă Symetra Partea 6 Material & Design

K T
Kombimetall Partea 3 Acustică Thermaclean S Partea 4 Curăţenie & Igienă
Thermacoustic Partea 3 Acustică
L Thermacoustic dB Partea 3 Acustică
Laguna Partea 1 Sisteme de plafoane Thermatex Confort Partea 3 Acustică
Lemn Partea 6 Material & Design Thermatex Confort dB Partea 3 Acustică
Livada Partea 6 Material & Design Thermofon Partea 3 Acustică

U
M uno F30 Partea 2 Protecţie la foc
Mercure Partea 1 Sisteme de plafoane
V
Metal Partea 6 Material & Design
Mono F30 Partea 2 Protecţie la foc Ventatec 30 Partea 2 Protecţie la foc

N
Net 4/8 Partea 6 Material & Design
Nevada Partea 6 Material & Design

39

113525_Akustik_RO.indd Abs1:39 14.11.2006 10:14:58 Uhr


PROGRAM - AMF:

Partea 1 SISTEME DE PLAFOANE

Partea 2 PROTECŢIE LA FOC

Partea 3 ACUSTICĂ

Partea 4 CURĂŢENIE & IGIENĂ

Partea 5 SUNET, LUMINĂ & TEHNOLOGIE DE VÂRF

Partea 6 MATERIAL ŞI DESIGN

APLICAŢII - AMF

Partea 1 EDUCAŢIE

AMF Mineralplatten
Bd. lancu de Hunedoara Nr. 2,
BI. H6, Sc.1,
Etj.2, Ap.8, Sector 1
RO - 011741 1Bucureşti
Tel.: +40 (0) 21 - 312 86 55
Fax: +40 (0) 21 - 312 86 56
e-mail: vujdea@amf.ro
http://www.amf.ro

113525_Akustik_RO.indd 1 14.11.2006 9:49:17 Uhr


iluminat
artificial
1
lumina
d.p.d.v. tehnic, lumina este definită ca o
undă electromagnetică, vizibilă ochiului
uman într-o bandă cuprinsă între aprox.
400 şi 800 nm, într-o gamă de culori de
la violet la roşu

2
3
la începutul secolului 18, Isaac Newton a
vizualizat, cu ajutorul unei prisme de sticlă,
că raza de lumină este compusă dintr-un
spectru complex de culori

4
5
6
lampa - sursa de lumină artificială

dispozitiv electric care realizează conversia


energiei electrice în energie luminoasă

7
corpul (aparatul) de iluminat

ansamblul compus din


lampă (lămpi), eventual
balast şi partea cu rol
estetic, de distribuire, de
fixare, de protecţie şi de
legare la electricitate

8
fotometria

ştiinţa măsurării senzaţiei luminoase,


a măsurării unei serii de mărimi care
caracterizează sursele de lumină şi
corpurile iluminate

9
principalele mărimi
ale surselor de lumină

• flux luminos
• intensitate luminoasă
• iluminare
• luminanţă
• eficacitatea luminoasă

10
flux luminos - F

cantitatea de lumină
emisă de o sursă

[F ] = 1 lm (lumen)

11
intensitatea luminoasă - I
densitatea unghiulară

cantitatea de lumină emisă de o sursă


luminoasă într-un unghi solid I = F / 
[ I ] = 1 cd (candela)

12
unghi solid - 

raportul dintre suprafaţa pe care


unghiul o taie pe suprafaţa unei
sfere şi pătratul razei sferei
=A/r2 [  ] = 1 sr (steradian)

13
14
iluminarea - E
densitatea fluxului luminos

fluxul luminos care cade pe o suprafaţă


E=F/A [ E ] = 1 lx

15
iluminarea - E
exemple

16
luminanţă - B
strălucirea unei suprafeţe, dependentă de
iluminarea suprafeţei şi de fluxul luminos
radiat de suprafaţă spre privitor

[ B ] = 1 cd / m2

17
eficacitatea luminoasă - e
raportul dintre fluxul emis de sursă
şi puterea consumată de aceasta
e = F/P [ e ] = 1 lm/W

18
mărimi caracteristice
suprafeţelor
• factorul de reflexie / reflectanţa 

• factorul de transmisie / transmitanţa 

• factorul de absorbţie / absorbanţa 

19
20
21
legea conservării fluxului
luminos

fluxul luminos incident care întâlneşte


un material este o parte reflectat, o
parte absorbit şi o parte transmis

Fi = Fr + Fa + Ft
1 =  + + 

22
absorbită

23
legi privind propagarea
radiaţiilor luminoase
legea fundamentală exprimă variaţia luminii
în funcţie de inversul pătratului distanţei

E = I/d2

24
reflexia

reflexia
luminii

directă difuză mixtă


(de oglindå)

perfect difuză
difuză imperfect

25
26
27
exemple de materiale

reflexie directă: oglinzile plane din metal (nichelate


sau cromate) sau din sticlă

difuzie perfectă: pereţi şi plafoane zugrăvite,


suprafeţe de ipsos sau ciment, hârtie mată, aparate
de iluminat fluorescente cu panouri translucide

difuzie imperfectă: suprafeţe vopsite în ulei,


suprafeţe melaminate, hârtie lucioasă etc.

28
transmisia luminii

asemănător reflexiei

29
transmisia luminii

transmisie directă: sticla clară

transmisie perfect difuzantă: sticla sau


materiale plastice translucide

transmisie difuză imperfectă sau mixtă:


sticla sau alte materiale similare mate pe
o parte

30
relaţia lumină - vedere
31
32
relaţia lumină - vedere

lumina atinge ochiul uman, informaţia


este transmisă de nervul optic către
creier, unde imaginea percepută este în
continuare modulată şi recreată în
ochiul minţii

33
vedere 3d
• un obiect privit de la o anumită distanţă
formează pe retinele celor doi ochi imagini
uşor diferite, imaginile suprapuse fiind
transmise creierului unde se creează
senzaţia de relief
• lumina şi umbrele - rol important în
orientarea spaţială şi în desluşirea
obiectelor tridimensionale, materiale,
texturi

34
35
caracteristici vizuale

totalitatea caracteristicilor vizuale


constituie capacitatea vizuală umană,
care este determinantă în înţelegerea
influenţei luminii asupra sistemului
vizual şi respectiv asupra efectelor
cantitative şi calitative ale mediului
luminos

36
sarcina vizuală

ochi

câmp cortex acomodare


vizual vizuală
caracteristici acuitate
sensibilitate
vizuale vizuală
spectrală

adaptare viteza
vizuală satisfacție percepției
vizuală
contrast de performanța
luminanță vizuală
37
câmp vizual

domeniul unghiurilor
spaţiale (sau plane,
orizontale şi verticale) în
care un obiect poate fi
perceput, atunci când
observatorul priveşte
axial înainte

38
sensibilitate spectrală

sensibilitatea ochiului diferă în funcţie de


lungimea de undă, fiind maximă la 555 nm,
lungime de undă corespunzătoare culorii
galbene (pe măsură ce se înserează
maxima curbei vizibilităţii se deplasează
către albastru şi verde)

39
40
adaptare vizuală / cromatică

capacitatea ochiului de a se adapta la


diferite luminanţe/culori receptate
(adaptarea este mai rapidă la trecerea de
la luminanţe mici la luminanţe mari)

41
acomodare vizuală

proprietatea ochiului de a forma o


imagine clară pe retină, indiferent de
distanţa la care se află obiectul
(se realizează spontan)

42
acuitate vizuală (precizia)

capacitatea de distingere a două obiecte


(puncte) foarte apropiate; variază cu
iluminarea locului, fiind unul din factorii
determinanţi ai nivelului de iluminare

43
orbirea
d.p.d.v. luminotehnic – inconfort şi/sau
reducere a capacităţii de distingere a
obiectelor,
determinate de
distribuirea nefavorabilă a luminanţelor,
o etapizare cu două valori extreme
contraste excesive manifestate în timp
şi/sau spaţiu

44
fiziologică
după
efect
psihologică
orbirea

reflectată
după directă
(în ambianţă)
acţiune
indirectă
de voal
(în activităţi
vizuale)

45
46
mediul luminos
47
mediul luminos

mediul luminos este determinat de


factori cantitativi şi calitativi
care în final contribuie la realizarea
confortului vizual, a funcţionalităţii şi
caracterului spaţiului

48
mediul luminos
interior confortabil

aspecte aspecte
cantitative calitative

nivel distribuția
iluminare fluxului

distribuția direcționarea culoarea evitarea


luminanțelor luminii luminii pâlpâirii

modelarea
culoarea
câmpul planul util culoarea redarea suprafeței
vizual de lucru sursei culorilor reflectante
49
elemente cantitative

nivelul de iluminare

factor de bază în iluminat, oferă


posibilitatea corectă de normare,
calcul şi măsurare

50
51
distribuţia fluxului luminos

alegerea
procentelor de
flux inferior şi
flux superior,
prin intermediul
corpurilor de
iluminat

52
distribuţia fluxului luminos

factor cantitativ cu implicaţii calitative:


– fluxul inferior - contraste accentuate
– fluxul superior - diminuează
contrastele

efecte create:
– fluxul inferior - eficienţă
– fluxul superior - confort
53
54
55
elemente calitative

distribuţia luminanţelor
confortul ambientului luminos impune
o distribuţie echilibrată a luminanţelor
în spaţiul interior (câmp vizual şi
suprafaţă utilă), pentru evitarea orbirii
fiziologice şi psihologice

56
modelarea şi direcţionarea luminii

reprezintă modul de a pune în evidenţă


sarcinile vizuale prin contraste de luminanţă
care pot fi:

• imagine normală (redare corectă)


• imagine contrastantă (redare dramatică)
• imagine fără contraste (redare plată)

57
58
59
60
culoarea luminii

trebuie studiată sub cele trei aspecte:

1. culoarea aparentă a sursei de lumină


2. redarea culorilor
3. culoarea suprafeţelor reflectante

61
culoarea aparentă
a sursei de lumină

asociată cu o temperatură de
culoare:

• caldă - T < 3300K


• intermediară - 3300K < T < 5500K
• rece - T > 5500K

62
iluminat biodinamic –
corpuri de iluminat cu
schimbare de culoare
63
luminatoare false cu
iluminat artificial
biodinamic, inclusiv
imitare condiții
naturale (nori)

64
redarea culorilor

defineşte modul în care se manifestă


efectul luminii asupra aspectului cromatic
al obiectelor iluminate

65
Ra 100 90-100 70-90 50-70 30-50 0-30

redare ideală exce- foarte bună modestă slabă


lentă bună

LIC, LF cu
surse iluminat LIH, redare LF SON SOX
de LF cu f. bună,
referință
înaltă MH
redare

66
1. SON
2. Incandescent
3. Master Color
4. HPI

67
culoarea suprafeţelor
reflectante

raza de lumină atinge un obiect,


suprafaţa respectivă reflectă
culoarea sa şi absoarbe restul
spectrului

68
surse de lumină
69
lampa electrică - istoric

1879 - Thomas Edison - prima lampă


electrică cu incandescenţă, compusă
dintr-un filament de bumbac carbonizat
introdus într-un clopot de sticlă vidat
• înlocuirea carbonului cu filament
metalic
• realizarea spiralei = mărirea suprafeţei
• introducerea de gaze în clopot pentru
reducerea timpului de dezintegrare

70
lampa electrică

lampa (sursa) electrică -


dispozitivul care realizează
conversia energiei electrice în
energie luminoasă

71
funcţionarea lămpilor

producerea radiaţiilor luminoase:

pe cale termică - lămpi incandescente

prin agitaţie moleculară - lămpi cu


descărcări sau cu câmp
electromagnetic indus

72
73
lămpi incandescente

lampa cu incandescenţă clasică

• lampa cu ciclu regenerativ de


halogeni

• fibre şi tuburi optice

74
75
lampa cu incandescenţă clasică

utilizează filamentul de wolfram, care


se încălzeşte la o temperatură de
aprox. 3000K, mediul din balon fiind un
gaz neutru sub presiune

76
lampa cu incandescenţă clasică

avantaje: spectru luminos agreabil, redarea


culorilor este excelentă (Ra=100)

dezavantaje:
• depreciere în timp (scăderea fluxului luminos),
datorată evaporării Wo din filament şi depunerii
lui pe pereţii balonului
• degajare de caldură
• consum mare de energie
• durată de viață redusă

77
lampa cu ciclu regenerativ
de halogeni

la temperatura din apropierea peretelui


balonului (aproximativ 450 K), particulele de
wolfram rezultate din evaporarea filamentului
formează cu halogenul din balon o
halogenură de Wo, care la temperatura
filamentului de 3000 K se descompune în Wo,
care se depune pe filament, şi halogenul, care
revine în ciclu

78
lampa cu halogeni

soclu baioneta
soclu Edison (cu filament)
79
reflectorul dichroic

alcătuit din mai multe


straturi, care reflectă
anumite radiaţiile din
spectrul vizibil şi transmit
altele (infraroşii)

căldura lămpilor cu
incandescenţă este
redusă în faţa aparatului
de iluminat, fiind trasmisă
în spatele acestuia

80
81
fibre optice

realizează transportul luminii la


distanţă, fiind folosite în special pentru
iluminatul cu efecte speciale decorative

utilizate pentru sisteme de iluminat de


accentuare, de efect, dar şi pentru
iluminat funcțional în expoziţii şi muzee

82
83
fibre optice
alcătuire

generatorul - conţine sursa principală de lumină


(LIC), rolul lui fiind de a asigura alimentarea
sursei propriu-zise şi de a focaliza fluxul luminos
spre zona de ieşire a fibrelor optice

ansamblul fibrelor - conduce fluxul luminos de la


generator la zona dorită

zona terminală - dirijează fluxul luminos spre


zona de interes

84
lămpi fluorescente

lumina se obține
prin agitarea
atomilor de gaz sau
vapori metalici
asupra cărora
acţionează un câmp
electric realizat prin
aplicarea unei
tensiuni

85
stratul luminofor

acoperă pereţii de sticlă la interior şi are


rolul de a realiza conversia energiei emise
în spectrul UV în energie în spectrul vizibil

determină:
- culoarea luminii
- valoarea indicelui de redare a culorii

86
lămpi fluorescente
clasificare

în funcţie de forme:

• tubulare
• compacte
• circulare

87
lămpi fluorescente tubulare
- echipamentul anex de funcţionare este montat
în aparatul de iluminat lângă lampă

- dimensiuni standardizate

- culoarea luminii - în funcţie de stratul


luminofor folosit, variază între 2700 K şi 7500 K

- balastul electronic folosit în prezent elimină


zgomotul şi pâlpâirea

88
lămpi fluorescente compacte

- echipamentul de funcţionare este


incorporat în soclul lămpii

- dimensiuni mai mici decât tuburile


- posibilitatea interschimbării cu LIC
cu soclu cu filet
- timp de funcţionare - 8000 ore

89
lămpi fluorescente compacte

avantaje:

- la aceeaşi valoare a fluxului luminos


emis, lampa fluorescentă compactă
consumă de 4- 5 ori mai puţină
energie decât LIC

90
91
lămpi cu inducţie

conversia energiei electrice în


lumină se face prin realizarea
agitaţiei moleculare printr-un câmp
electromagnetic indus, produs de
un generator de înaltă frecvenţă

92
lămpi cu inducţie
caracteristici

redarea culorilor: bună (Ra = 80)

flux luminos: 3700 - 6000 lm

durată de viaţă foarte mare - 60.000h datorită


lipsei electrozilor

93
lămpi cu inducţie
caracteristici

se montează în aparate de iluminat


speciale

se folosesc în locuri greu acesibile

94
alte tipuri de lămpi

• lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la


joasă presiune (redarea culorilor nulă)

• lămpi cu descărcări în vapori metalici la înaltă


presiune

• lămpi cu descărcări în gaze

• led-uri

95
lămpi cu descărcări
96
led-uri

97
parametrii surselor de lumină

fluxul luminos
• culoarea aparentă
• temperatura de culoare
• redarea culorilor
• eficacitatea luminoasă
• geometria şi dimensiunile
• durata de funcţionare
• timpul de punere în funcţiune

98
corpuri de iluminat
99
corpul (aparatul) de iluminat

aparat electric utilizat pentru


distribuţia şi/sau transmisia luminii
emise de lămpi, cuprinzând şi
elementele de fixare, protecţie vizuală
sau faţă de mediu şi partea electrică
(alimentare, stabilizator, amorsare)

100
alcătuire
armătura - cuprinde dispozitivul de fixare al
surselor, aparatura anexă la lămpile cu
descărcări (balast, starter, condensator),
elemente de conexiune electrice (socluri,
cleme) şi conductele electrice

dispozitivul optic - are rolul de a distribui şi


controla, reflecta şi transmite (direct, difuz sau
mixt) fluxul luminos şi de a asigura protecţia
vizuală a sursei

101
102
cerinţe tehnice

instalare uşoară

menţinerea unei temperaturi de


funcţionare în limitele admise

întreţinere uşoară

103
caracteristici luminotehnice
randamentul

curba de distribuţie a intensităţilor


luminoase

unghiul de protecţie vizuală

curbele de luminanţă

coeficientul de amplificare
104
randament
corpul de iluminat determină
fluxul emis (mai mic decât fluxul
lămpii)

105
curba de distribuţie
a intensităţilor luminoase

106
107
unghiul de protecţie vizuală

108
clasificare d.p.d.v. al distribuţiei
fluxului luminos:

distribuţie
spaţială flux

direct indirect

semi semi
direct indirect

direct
indirect

109
110
111
clasificare d.p.d.v. al protecţiei

- electrice
- la agenţi agresivi (umiditate,
particule)
- la pericol de explozie

112
suprafeţe arhitecturale luminoase

dublarea totală sau parţială a suprafeţelor


constructive (tavan, pereţi, pardoseli) cu
panouri difuzante, translucide, transparente
sau colorate, tip grătar sau mixte

folosite în diferite spaţii: muzee, magazine, săli


de spectacole, locuinţe de lux, hoteluri, săli de
conferinţă, spitale

113
114
115
116
117
118
sisteme de iluminat
119
sistem de iluminat

ansamblul aparatelor de iluminat echipate cu


surse de lumină, fire electrice, sisteme de
acționare

- structură fixă
- structură flexibilă - permite adaptarea în
timp şi spaţiu

120
clasificare d.p.d.v. funcţional
normal asigură desfăşurarea normală a activităţii în
spaţiile interioare

de siguranţă asigură continuarea activităţii, evacuarea


sau alte funcţiuni (veghe, pază, marcare hidranţi) în
cazul întreruperii alimentării cu energie electrică

121
sisteme de iluminat normal

- sistem de iluminat general


- uniform distribuit
- asimetric, localizat sau zonat

- sistem de iluminat local - pe zone de


lucru

- sistem de iluminat de accent


122
design
corpuri de iluminat
123
Charles
Rennie
Mackintosh
1869-1928

1900 124
Charles
Rennie
Mackintosh
1869-1928

1906 - 1907 125


Henry van der
Velde

1903

126
Peter
Behrens

AEG 1907

127
Frank Lloyd
Wright
1902

128
Gerrit Th. Rietveld (1888-1964)
Casa Schroder 1924 - Utrecht
129
Gerrit Rietveld

1922

130
BAUHAUS 1923

131
Marianne
Brandt

1925
132
J.J.P. Oud 1927

133
Alvar Aalto

1929 – 1930

134
Le Corbusier
1956 - 1959

135
Gio Ponti

Fato 1965

136
Scarpa

Perpetua
1982
137
Ingo Maurer

Ya Ya Ho
1982 - 1984
138
Ingo Maurer

Savoie 1979 Porca miseria


139
Etore
Sottsass

Pausania 1982

140
Mario Botta

MOMA San
Francisco
1995
141
Mario Botta

Shogun Lamp
1986
142
Aldo Rossi

Prometeo
1988
143
Philippe
Starck

Ara lamp
1988
144
Santiago
Calatrava
1990

145
Renzo Piano

Perroquet
1998
146
Richard
Foster

Oto
1997 - 1999
147
Richard Foster

148
Herzog &
de Meuron

Pipe
2002
149
Zaha
Hadid

Vortexx
2005 150
151
152
Richard
Rogers
2006 Maantis

153
LED

154
LED

155
LITRACON

156
proiect design

157
proiect design

158
proiect design

159
160
aspecte de proiectare
161
ghidul de iluminat interior CIE

“Trebuie ţinut seama de faptul că iluminatul nu


este o ştiinţă exactă, el se ocupă atât de
oameni, cât şi de obiecte, iar iluminatul într-un
interior nu este bun dacă ocupanţii nu-l plac.
Conştientizarea faptului că iluminatul este mai
mult artă decât ştiinţă este într-adevăr
determinantă pentru o apreciere globală şi
corectă a ceea ce este important în iluminatul
interior.”

162
proiectul de iluminat

arhitect / designer de interior / designer de


iluminat (profesie nouă - 2007)

inginer instalator de electrice

tehnolog / reprezentant firmă de surse


electrice, aparate de iluminat

în funcţie de specificul şi complexitatea


proiectului – acustician etc.

163
cerinţe specifice pentru
iluminatul artificial

• funcţionalitate
• confort vizual
• design
• rentabilitate
• protecţia mediului

164
interrelaţionări

coordonare permanentă între proiectul de


iluminat şi proiectul de arhitectură sau de
amenajare interioară

relaţie de completare, echilibru între


iluminatul natural şi iluminatul artificial

flexibilitatea sistemului de iluminat în timp şi


spaţiu

165
lumină artificială - lumină naturală

integrarea funcţională a sistemelor de iluminat


artificial şi natural, prin realizarea unui sistem
permanent dinamic, acordat cu variaţiile luminii
naturale

folosirea tehnologiei moderne – celule


fotovoltaice, sisteme de reglare manuală sau
automată a fluxului luminos

166
167
168
flexibilitate în timp şi/sau spaţiu

schimbări funcţionale, recompartimentări


(administraţie, proiectare, învăţământ etc.)

la schimbări determinate de modă, de stilurile de


design interior (locuinţe, spaţii comerciale, muzee)

evoluţia tehnologică (inclusiv soluţii eficiente


d.p.d.v. al consumului de energie)

169
170
171
172
flexibilitatea corpurilor de iluminat

de tavan
punctuală - corpuri mobile (articulate)
punctuală + liniară - AIL mobile pe şine,
elemente modulare

de lucru - cu picior, de birou


în plan - multiple posibilităţi de racordare prin
plinte, canale speciale sau pardoseli
supraînălţate

173
174
175
concepția sistemului de iluminat

176
177
sisteme de iluminat

- general - uniform distribuit


- asimetric, localizat
- local - pe zona de lucru
- mixt

178
179
sisteme funcționale de iluminat
general

- înălțimea planului util


- înălțimea de suspendare a
corpurilor de iluminat

- caracteristicile dimensionale ale


spațiului
- reflectanța finisajelor
- relația cu lumina naturală

180
sisteme funcționale de iluminat
general – poziționare uniformă

181
dispunerea corpurilor de iluminat

formală în relaţie cu:


ferestrele
pardoseala
alte amenajări fixe

182
dispunerea corpurilor de iluminat

funcţională în relaţie cu:


planul util, loc de lucru
lumina naturală
circulaţie, scări

183
scări - dispunerea corpurilor de iluminat

184
185
186
exemple de soluţii - coridor

187
188
dispunerea corpurilor de iluminat

constructivă în relaţie cu:


stâlpi
grinzi

189
relaţia cu configuraţia
constructivă

• tavan casetat
• grinzi aparente
• luminatoare
• compartimentări mobile
• înălţimi foarte mari

190
191
192
193
194
195
196
197
198
sisteme de iluminat speciale

suprafeţe luminoase
elemente arhitecturale (pereţi, tavan,
pardoseală)
elemente de mobilier

suprafeţe luminate
tavan - prin scafe (perimetrale,
diverse forme), denivelări

199
200
201
202
203
tavan luminat pardoseli luminate

perete luminat perete luminat 204


perete luminat lumina directa

a = 1/3h

b = 1-1.5 a b=2a 205


206
sisteme de iluminat local
- iluminat funcțional în zone de lucru –
scris, citit

- nivel de iluminare mai mare pe sarcinile


vizuale sau pe suprafeţele din imediata
apropiere

207
208
managementul
iluminatului
209
iluminat artificial

- consum semnificativ de energie

- sursele incandescente degajă o cantitate


de căldură suplimentară (15 – 20% din
sarcina de răcire a sistemelor de
condiţionare a aerului)

210
consum global de energie
electrică pentru iluminat

• 48% servicii
• 28% rezidenţial
• 16% industrial
• 8% rutier şi altele

211
managementul energetic
al iluminatului
abordarea iluminatului artificial
având în vedere protecţia mediului
înconjurător prin reducerea
consumului de energie electrică,
fără a influenţa confortul vizual

212
consumul de energie electrică

este măsurat prin puterea sursei şi


prin perioada de funcţionare a
sistemului de iluminat, astfel că
pentru o reducere a consumului
trebuie controlaţi ambii parametri

213
elemente de bază ale
managementului în iluminat

• soluţia arhitecturală
• tehnologii contemporane
performante în iluminatul
artificial

214
soluţia arhitecturală

• orientarea clădirii (funcţiuni) faţă de


punctele cardinale
• distribuţia luminii controlată prin planul
urbanistic (în funcţie de vecinătăţi)
• conformare planimetrică (adâncimi)
• raport plin-gol: mărimea, poziţia şi
caracteristicile ferestrelor
• raportul dintre aria ferestrelor şi aria
pardoselii
• finisajul suprafeţelor interioare (pereţi,
pardoseală, tavan, mobilier)
215
lumină naturală – lumină artificială

lumina artificială trebuie gândită


întotdeauna ca o soluţie complementară
pentru lumina naturală

utilizarea unor sisteme inteligente de


reglaj continuu al iluminatului artificial în
funcţie de iluminatul natural

216
tehnologii performante în
iluminatul artificial

• surse de lumină eficiente


• corpuri de iluminat cu randament mare
• sisteme de control al iluminatului
• soluții de introducere a luminii naturale în
spații nevitrate – tuburi de lumină

217
surse electrice eficiente

eficienţa energetică a unei surse este dată de


indicatorul “eficacitate luminoasă”, raportul
între fluxul luminos emis (calculat după 100 ore
de funcţionare) şi puterea consumată

exemple de eficacitate luminoasă


• lampa cu incandescenţă:
1.360lm/100W = 13,6 lm/W
• lampa fluorescentă compactă
1.200lm/21W = 57,1 lm/W

218
lampa cu incandescenţă: 1.360 lm, 100 W
lampa fluoresecentă compactă: 1.200 lm, 21 W

219
sursa electrică - eticheta energetică

• clase de eficienţă energetică de la A


la G (A - clasa cea mai perfomantă)
• fluxul luminos, în lumeni
• puterea absorbită, în W
• durata de viaţă, în ore
• tensiunea nominală, în V

220
sursa electrică – durată de viaţă

durata de viaţă – “durata de supravieţuire”


numărul de ore de funcţionare în care se
deteriorează 50% din lămpile testate

“durata de viaţă economică”


numărul de ore de funcţionare în care
fluxul luminos emis scade la un procent
prestabilit (în general 70%) faţă de
valoarea iniţială

221
balast

dispozitiv montat între reţeaua de alimentare


şi una sau mai multe lămpi cu descărcări, cu
rolul de a limita şi a stabiliza curentul din
lampă la valoarea cerută

cu excepţia lămpii incandescente clasice şi a


celei cu halogen, toate celelalte surse
necesită un balast specific, eficienţa acestuia
influenţând eficacitatea sistemului de iluminat

222
balast

ex. - o lampă fluorescentă emite 3000 lm


şi consumă 40 W, iar balastul său
consumă 10 W

eficacitatea luminoasă a lămpii:


3000/40 = 75 lm/W

eficacitatea luminoasă a sistemului


lampă-balast:
3000/(40+10) = 60 lm/W

223
alegerea corpurilor de iluminat

• cu distribuţie eficientă şi în
conformitate cu cerinţele de limitare
a orbirii directe
• cu randament luminos ridicat
• cerinţe de instalare şi întreţinere
reduse
• sisteme adaptabile la diferite cerinţe

224
controlul iluminatului

reducere a consumului de energie, păstrând


nivelul de iluminare recomandat pentru fiecare
funcţiune

oferă un caracter dinamic soluţiilor de iluminat


prin modificarea unor factori luminotehnici în
funcţie de necesarul într-un moment dat:
nivelul de iluminare
distribuţia fluxului
culoarea luminii

225
sisteme de control

senzori de prezenţă - funcţionarea spaţiului este


imprevizibilă

programare pe bază de orar - funcţionare


predictibilă

fotocelule – în cazurile în care există lumină


naturală (compensare)

dimmere manuale (de perete sau telecomandă) -


variaţia nivelului de iluminare

226
soluţii tehnologice contemporane
tuburi de lumină

227
tehnologii ale viitorului
sisteme integrate

controlul iluminatului poate fi parte


integrantă a unui sistem complex de
gestionare a instalaţiilor clădirii - de
încălzire-ventilare-climatizare şi a altor
subsisteme specifice – protecţia
antiefracţie, alarmare de incendiu

228
STUDII DE CAZ
229
locuire
230
sisteme de iluminat

• general – nivel de iluminare recomandat


pe diferite funcțiuni

• de lucru – activităţi vizuale: citit, scris,


prelucrare, preparare mâncare bucătărie

• de accent

231
iluminat rezidenţial

corelare permanentă cu:

• arhitectura:
– sistem constructiv aparent
– stilul amenajării, materiale, texturi, culori,
mobilier
– dimensiunile şi forma spaţiului

• performanţe, costuri (consum de


energie)
232
233
234
cerințe specifice

• zone de relaxare - atmosferă

• zone de lucru - funcţionalitate

• spaţii mari (living) multifuncţionale –


flexibilitatea sistemului de iluminat

235
flexibilitate

din punct de vedere:

• al variaţiei nivelului de iluminare


• al distribuţiei de flux
• al poziţiei corpurilor de iluminat
• al variaţiei culorii luminii

236
237
aspecte cantitative
nivel de iluminare

valori reduse în comparaţie cu alte funcțiuni

238
aspecte calitative

• distribuţia luminanţelor echilibrată


• modelarea - accente
• culoarea luminii caldă
• armonizarea culorilor suprafeţelor
reflectante (finisaje pereţi, tavane, uşi,
ferestre, draperii etc.) cu culoarea luminii

239
240
241
242
243
surse de lumină
pentru locuinţe
• LIC
• LIH
• LF compacte
• led-uri

puteri variate
posibilitate de reglaj fin
o foarte bună redare a culorilor

244
eficienţa energetică a
sistemului de iluminat

• surse de ultimă generaţie


• corpuri de iluminat eficiente
• reflectanţele finisajelor
• sisteme de control

245
iluminat exterior

• estetic
• de siguranţă – senzor de mişcare

• arhitectura contemporană –suprafețe


vitrate mari: corelare iluminat interior
– imagine exterioară

246
247
248
249
hotel
250
iluminatul în hoteluri
• 24 de ore din 24

• mai pretenţios şi mai multe posibilităţi


funcţionale şi estetice pe măsură ce
creşte numărul de stele

• succesiunea spaţiilor ţine de procesul


de proiectare, dar orientarea în spaţiu,
zonificarea pot fi controlate prin iluminat

251
rolul iluminatul

• primeşte şi conduce oaspeţii


• oferă siguranţă
• defineşte şi diferenţiază zone
• semnalizează imagini sau spaţii
comerciale

• defineşte brandul hotelului

252
aspecte cantitative
nivel de iluminare

253
hotel puerta america - madrid

• exemple avangardiste și în
abordarea iluminatului

• fiecare nivel proiectat de un arhitect


sau designer de renume mondial:
zaha hadid, jean nouvel, norman
foster, arata isozaki, ron arad

254
zaha hadid

255
hotel puerta america – madrid
designer - plasma studio
256
hotel - zona de cazare

• exemple extreme în abordarea


iluminatului general și local:
tradițional – avangardist

• inovaţii din punct de vedere al


controlului iluminatului
(cartele, senzori de mișcare)

257
258
259
260
261
holul de primire + recepţie

• în funcţie de dimensiunile, forma şi


amenajarea spaţiului (finisajele,
mobilier, decoraţii, vegetaţie)

• iluminat pentru funcţiuni specifice:


zone de aşteptare, întâlnire, discuţii,
scris, citit, bar, shop, schimb valutar,
circulaţii

262
263
264
zone de circulaţie

• accesul în hotel - bine iluminat, în


general sub copertină

• zona ascensoarelor

• circulaţii orizontale (coridoare)


trebuie să asigure:
• iluminat funcţional plăcut (100 - 150lx)
• iluminat de securitate (20lx) - evacuare
265
266
zone de circulaţie - ascensoare

267
zone de circulaţie - coridoare

268
zone de circulaţie - coridoare

269
270
restaurant, bar, cafenea

• în funcţie de specific
• iluminatul - parte a designului
spaţiului (prin culoare, accente
dramatice)

sistemele de iluminat trebuie să asigure:


• niveluri de iluminat variabil de zi
(completare) şi de seară
• flexibilitate pentru variante de
mobilare
271
baruri
cafenele
272
273
leduri 274
iluminat exterior arhitectural

• efecte speciale printr-un iluminat


dinamic - schimbare programată de
nivel de iluminare, culoare

• imaginea iluminatului interior


percepută din exterior

275
Burj al Arab - Dubai
276
Antalya – selectarea culorii
în camere – dinamism în fațadă
277
activitate
intelectuală
278
activitate intelectuală

spaţii de învăţământ
biblioteci
laboratoare

birouri
bănci
săli de conferinţe, reuniuni

279
caracteristici generale
acelaşi tip de sarcini vizuale, activități (scris,
citit, desenat)

activitatea se desfăşoară în planul util (birouri,


planşete) la înălţime dată (75 – 90 cm)

existenţa calculatorului în majoritatea spaţiilor,


cu probleme specifice (reflexia de voal)

finisajele pentru pereţi şi tavan în culori


deschise, reflectanță mare
280
cerinţe
condiţii de lucru (citire, scris, desen) -
iluminat direct difuz, fără contraste de
luminanţă ambientale mari

condiţii de vizibilitate a monitoarelor -


iluminat indirect

confort maxim, consum minim

281
aspecte cantitative

nivel de iluminare

282
sisteme de iluminat
• general uniform distribuit
săli mari
săli cu mobilare flexibilă

• general localizat asimetric dirijat


săli de clasă cu mobilier fix

• general asimetric

283
săli mari de curs, amfiteatre, săli
de conferinţe

• iluminat general uniform


• iluminat suplimentar în zona
tablei, respectiv a prezidiului
• comandă centralizată mobilă de la
tablă sau masa centrală cu
posibilitatea variației nivelului de
iluminare

284
sisteme integrate

sisteme de iluminat, climatizare şi acustică:


aerul este evacuat prin aparatul de
iluminat pentru a realiza controlul şi
utilizarea sarcinii termice produse de
iluminat, reducerea temperaturii sursei
şi aparatului de iluminat
confort sporit şi reducerea consumului
energetic

285
sisteme de iluminat - birouri
• corpuri încorporate în tavanul suspendat –
eficienţă maximă, contrast mare cu tavanul

• soluţii noi: sisteme direct – indirect în


variante fixe sau semiflexibile

• structuri flexibile atât luminotehnic, cât şi


electric (modificări ale spaţiului)

• distribuţii exclusiv electrice în şine sau plinte

286
grădiniţe

iluminat direct-indirect
redare foarte bună a culorilor
287
învăţământ

tuburi fluorescente dispuse paralel cu fațada

288
lumină
spațiu
material
culoare

289
relația
lumină -
sistem
constructiv
aparent

iluminat
direct-
indirect
290
iluminat
direct-indirect

291
spaţii polivalente
seminar, conferinţe, dineuri, 2 sau mai multe
funcţiuni simultane prin compartimentare mobilă

292
293
294
295
amfiteatre
săli de audiţie

296
297
298
muzee
299
muzee, galerii de artă

muzeele contemporane - exemple de


concurenţă între arhitectură şi artă

primele spaţii arhitecturale care au


introdus soluţii avangardiste de
iluminat

300
Daniel Liebeskind – Muzeul evreilor Berlin
301
302
Frank Gehry – Muzeul Guggenheim Bilbao
303
sala
expunere
permanentă
structuri
speciale
pentru
iluminat
304
sala
expunere
temporară
– iluminat
general
flexibil

305
muzee, galerii de artă
condiţii specifice - radiaţiile luminoase
şi mai ales cele ultraviolete
reprezintă factori agresivi care
degradează unele opere de artă

deteriorarea se poate manifesta în


general sau selectiv, prin alterarea
uneia sau mai multor culori

306
degradarea exponatelor
depinde de:
• sensibilitatea materialului expus
• compoziţia spectrală a luminii
• cantitatea de lumină captată (nivelul de
iluminare şi de timpul de expunere)

se manifestă la materialele organice, nu şi la


cele anorganice (metal, piatră, cristal)

307
cerinţe specifice

• protecţie opere de artă


• punere în valoare
• flexibilitate
d.p.d.v. luminotehnic
în timp
în spaţiu

308
309
măsuri de protecţie

• limitarea nivelului de iluminare şi


reducerea timpului de expunere

• utilizarea lămpilor fără radiaţii


ultraviolete sau a filtrelor UV

310
aspecte cantitative
nivel de iluminare – relativ redus
recomandări în funcţie de exponate

311
alte probleme
specifice:
adaptarea vizuală
trecerea dintre
spaţii gradată,
uneori necesită
spaţii speciale de
trecere (ex. de la
manuscrise la
sculpturi)

312
aspecte calitative
culoarea luminii

313
lampa cu descărcare în sodiu

lumină caldă
redare bună a culorii
conservare maximă

314
aspecte calitative

modelarea

direcţionarea luminii deosebit de


importantă în cazul exponatelor
tridimensionale (sculptură, ceramică,
porţelanuri) sau a celor cu textură

încercări directe

315
fibră optică 316
strategii pentru controlul
iluminatului în muzee
• control bazat pe timp (programul de
funcţionare)
• control corelat cu lumina naturală
(celule fotovoltaice)
• control corelat cu prezenţa
persoanelor (senzori de mişcare)
• control manual sau cu telecomandă

317
sisteme
de control
în muzee

318
alte recomandări generale

319
320
casete de expunere
studiul reflexiilor

321
casete de expunere
spoturi încastrate, mobile

322
323
clădiri vechi

punerea în valoare a elementelor


arhitecturale – arce, bolţi, profile

relaţia arhitectură – iluminat artificial


- în acelaşi spirit
- în contrast (sisteme de
iluminat de ultimă generaţie)

324
325
spaţii boltite

326
327
328
329
săli spectacole
330
săli de spectacole
zona publicului - studiul acustic
prioritar

zona scenei - sisteme de iluminat


producţie scenă specializate

331
Hans Scharun
Filarmonica
Berlin
332
333
Walt Disney Concert Hall – Frank Gehry – L.A. 334
335
controlul iluminatului
de scenă
• pupitru electronic de comandă
a luminii, conectat la
computer, amplasat în regia
de lumini
• sisteme care memorează un
număr de scene

336
337
338
sistem de iluminat de siguranță
evacuarea publicului
339
National Theatre - Londra

340
Dumfries Theatre - Scoţia

341
Frank Gehry
Walt Disney
Concert Hall

342
spaţii comerciale
343
cerinţe generale

realizarea unei ambianțe atractive

amplasarea judicioasă a aparatelor


de iluminat în funcţie de amenajarea
interioară şi funcţionalitate

conexiunea optimă între sistemul de


iluminat general şi cele secundare

344
aspecte cantitative

nivel de iluminare

345
aspecte calitative
distribuţia luminanţelor
• uniformă în incinta magazinelor
mari
• contrast de lumină (şi de culoare)
atractiv d.p.d.v. comercial

346
corpuri de iluminat
tendinţe:
• integrarea arhitecturală a corpurilor
de iluminat – încastrate în elemente
constructive sau mobilier
• miniaturizarea vs. industrializare

• suprafeţe luminoase – lumină difuză

347
348
349
350
351
352
353
suprafețe translucide
tip Barisol
354
355
vitrine
• mascarea sursei de lumină faţă de
observator
• efecte de modelare, contrast de
luminanţe şi culoare
• iluminat dinamic prin conectarea
circuitelor la un sistem electronic cu
program de comandă

356
357
evitarea reflexiilor în vitrine

• prin înclinarea geamului vitrinei


(schimbarea unghiului de reflexie)
• cu dispozitive de control al însoririi
• cu sticla antireflexie
• prin menţinerea iluminatului artificial
în timpul zilei la un nivel mai ridicat
decât cel exterior

358
359
iluminat arhitectural
exterior
360
iluminat nocturn

• funcţional
• artistic - arhitectural
arhitectură nocturnă
• de spectacol

• valoare de simbol

361
iluminat nocturn funcțional 362
363
364
365
366
367
iluminat nocturn

- ambianţe luminoase diferenţiate


în funcţie de:
 cultură
 identitate
 activitate
 istorie

368
369
370
aparate de iluminat

proiectoare cu distribuţie
• concentrată
• medie
• largă

aparate de iluminat încorporate în


dalaje, pereţi

corpuri de iluminat de înălţimi variate

371
372
373
374
375
376
377
alegerea sistemului de iluminat
exterior
• direcţia de privire preferenţială
(principală) a obiectivului

• distanţa de privire

• gradul de întunecare a mediului


ambiant (al fondului pe care se
conturează obiectivul)

• geometria (forma) obiectivului


378
efecte speciale

amplificare efecte - existenţa unei


suprafeţe de apă învecinate

vegetaţie – efecte diferite


- rol de mascare a proiectoarelor
- efect de siluetă
- fond pentru construcţii
- decorativ

379
380
381
382
383
384
aspecte negative

• intrarea luminii din exterior în


interiorul clădirilor învecinate
• posibil pericol pentru conducătorii
auto
• imagine incoerentă a oraşului
• poluare vizuală (d.p.d.v.
astronomic)

385
386
387
388
perspective
• există deja în Europa, construcţii care nu
mai sunt luminate în acelaşi mod pe
parcursul nopţii, iluminarea variind în
funcţie de oră şi anotimp

• folosirea unui iluminat interactiv în


funcţie de densitatea circulaţiei (lumina
tinde să se adapteze progresiv modului
de deplasare în spaţiul urban)

389
390
391
OLAC – Outdoor Lighting
Aplication Center - Lyon

392
393
394
395
396
397
398
399
400
401