Increngatura: PROTOZOARE

Ordin: Amoeba( unicelulare, fara mb, nuclei, reproducere)

Clasa: Rhizopoda

Gen: Entamoeba

Specie: histolytica
-se hraneste prin fagocitoza sau endoosmoza cu eritrocite, bacterii, chim gastric.
-se inmulteste asexuat=schizogonie=scindare nucleu in 2
Sexuat= sporogonie= prin gameti.
-ft mobile! Pe langa pseudopode pot emite si cili.
1)forma vegetativa=trofozoid
a)forma minuta=mică, traieste nepatogen in colonul gros, fiind patogena si nehematofaga
-are dimensiuni de 15-20 microni, o gasim in purtatori sanatosi, intretine parazitarea prin
diviziune.
-se transforma in chist, dar poate evolua si in forma magna.
b)forma magna= agresiva, vioae,emite pseudopode, 20-40 microni, emite brusc pseudopode
hematofagă provoaca dizenteria amoebiană. Nu se transforma in chist niciodata!!!
Ambele forme se diferentiaza pt ca endoplasma formei minuta contine multe vacuole si
granule, pe cand in magna sunt mai putine, si cea din urma prezinta si hematii.
-nu au mitocondrii, deci au metabolism anaerob.
-nucleu sferic mb cu cromatina si carozom dispus central si mic.

Forma magna,
pseudopod, protoplasma,
hematii ! coloratie HE.
b) forma vegetativa prechistica:
-trofozoidul se rotunjeste si devine imobil
-impartirea regiunilor protoplasmei devine dificila, iar aceasta
contine multe vacuole, dispar hematiile, apar bastonasele
siderofile-coloranti pe baza de fier.
c)forma de chist
-se formeaza mereu in intestin, nu in mediul extern
-forma de propagare si rezistenta in mediul extern
-doar forma minuta se transforma in chist.
-rotund/oval, 5-23microni, mb de invelis fina, dublu
conturata, tetranucleat si bastonase siderofile groase cu
varfuri rotunjite.
-moare la fierbere 100^ timp=10min.
d)forma metachistica,

-deriva din chist, este ft mica 4-8 microni, avand proprietati histofage.

Entamoeba histolytica in 80% in colon, secundar in ficat/plamani/cerebral/splenic

In lobul drept al ficatului duce la amoebiaza hepatica.

Histolytica este singura patogena importanta pt ca invadeaza tesutul intestinal ducand la dizenterie.

Diagnostic:

-epidemilogic: sursa de infectie si mod de transmitere

-clinic: anamneza si semne clinice (sind diz: colici abd, tenesme rectale, scaune diareice 10-15/zi)

Initial sunt mucoase si lucioase, apoi devin diluate adica serioase, si apoi sangerande=,,scuipat rectal

Diagnostic de laborator:

Recoltare:

-scaun, cu/fara purgativ, sonda Nelaton, recipient la 35C,deoarece la rece devin imobili.

-trofozoitii mor dp 1h, iar chisturile dp cateva zile,

-boala subacuta/acuta-trofozoitii forma minuta

-forme cronice sau purtatori sanatosi- chisturi.

Tehnicile de laborator=DIAGNOSTICUL DIRECT:

1) Preparat proaspat= umed, direct, necolorat, nativ, lama si lamela.

-gasim forma magna, miscare sens unic, refringenta ectoplasmei,hematii
-examinare la cald 37C, microscop,obiectiv x40-60.
2) Examenul frotiului colorat
-cu albastru de metil, nucleul devine albastru.
-sau cu sol Lugol
-pe fond verde, ambele apar galben auriu, refringente si nc apare brun.
-hematoxilina ferica coloreaza in negru cromatina, si kariozomul
3) Cultivare pe medii de cultura
-uzitat dp 1)/2)/ nr trofozoiti e ft mic
-ph 7,4 +amidon de orez= mediu Lafffer:
-faza lq-ser fiziologic
-faza solida-ser de bou coagulat
-timp, preparate, microscop(x10), vad refringenta, x40-vad miscarile caracteristice
-identificarea propriu-zisa cu tricrom
4) Animale de laborator :
-preferential pisicile tinere, inoculare orala/intrarectala
-48 h incubatie si avem diaree sangv
DIAGNOSTIC INDIRECT ENTAMOEBA HISTOLYTICA

-evid Ac serici prin imunofluorescenta

-titrul de Ac mai mare decat 1:160 dovedeste infestarea amoebiaza

Semne indirecte:

-HLG(anemie, leucocitoza, neutrofilie)

-markeri inflamatori( +VSH, +FIBRINOGEN, + ALFA2GLB

-eliminarea amibelor se face discontinuu, de aceea repet exam coprop la 1-2 zile.

-exam cpp, si cpc,

CLASA FLAGELLATA

Flagelate cavitare=tisulare, din ordinul protomonadidae, fam trichomonadide, gen trichomonas

Trichomonas vaginalis

-doar sub forma de trofozoid, dimensiunea variind cu mediul vaginal/conditiile de cultivare.

-formele mobile sunt ovale, piriforme, sau rotunde, 5-35microni, pot emite pseudopode

-anterior latita, posterior ascutita.

-1/2 anterioara-nucleul vegetativ, cu forma ovalara cu granule de cromatina.

-polul anterior prezinta blefaroplastul spre care converg corpusculii parabazali, din care pornesc
4-5 flageli, din care unul se recurbeaza spre posterior, delimitand mb ondluanta

-prezinta central, pe axul lung, axostilul, formatiune cu rol de sustinere, ce depaseste

extremitatea posterioara, iar paralel de mb ondulanta exista o formatiune intracit numita costa

-citoplasma granulara, cu lizozomi, aparat Golgi si hidrogenosomi=ce produc hidrogen, fiind

sediul fosforilarii.

-fagicitara, deci prezinta vacuole digestive ce fagociteaza bacterii, alimente, leucocite, hematii

-aerob sau facultativ aerob, deoarece nu are catalaza, cresterea e inhibata de tensiuni ridicate de
oxigen.

Habitat: vagin, glandele Skene sau Bartholin, vezica urinara, ureterul la femei- provoaca
vulvovaginita sau uretrita, iar la barbati se fixeaza in santul balanopreputial si in gl uretrale,
veziculele seminale si prostata. Provocand uretrita.

BTS, si rezista 1-3 in med extern, iar in urina pana la 7h.

DIAGN DE LABORATOR:

-recoltarea la femeie:

SECRETIA VAGINALA: primele zile postmenstrual, la 2 zile de la ultima spalatura vaginala sau
raport sexual, la o saptamana dp tratament local

SECRETIA URETRALA: la 12 ore de la ultima mictiune, indiferent de perioada ciclului., cu o ansa.

Din fundul de sac lateral si posterior, si din glande, specolul introdus fara lubrifiere.

Secretia abundenta, galben-verzuie,spumoasa,fetida, bogata in paraziti si PMN=neutrofile.

-recoltarea la barbat:

Dimineata inainte de mictiune=exudat purulent matinal spontan

Daca este absent, cu ansa se reacleaza usor mucoasa sau secretia ce apare dupa masaj prostatic
la 48h de repaus sexual, sau liq spermatic.

Transport : cat mai rapid, 1-2 ml ser dar nu mai tarziu de 2-3 ore examinarea.

Tehnici de evidentiere:

-preparat direct, o picatura de ser, si una de secretie, se acopera cu lamela cu microscop de 10x
pt decelarea parazitilor si cu 40 pt identificare.

De asemenea iruce secretie vaginala trebuie examinata micologic pe mediu cu K-OH, preparat
colorat albastru metilen si preparat cu Gram.

-frotiu colorat MGG, obiectiv de imersie, citoplasma= albastru violet si nucleul si flagelii rosii.

-cultivarea pe Loeffler: 24h de la insamnatare, si vom regasi pe acolo si levuri= Candida albicans
si gonococul=gonoreea. Folosit doar in caz de rezultat negativ.
 FLAGELLATA

GIARDIA LAMBLIA

Ordin: diplomonadidae, fam octomitideae, genul Giardia

-specifica omului, simetrie bilaterala, 8 flageli, 2 nc vegetativi., in sectiune seamana cu o para taiata
longitudinal. Dimensiuni 10-18 lungime, 7-8 latime microni.

-corp: f ventrala plata, are un fals citostom=depresiune reniforma asemanatoare unei ventuze, 2
nuclei ovalari mari, intre nucleii vegetativi avem 4 perechi de blefaroplasti. F dorsala e bombata si
prezinta o formatiune cu aspect de virgula=corpuscul median. De asemenea are 2 axostili si niste
corpusculi parabazali.

Fiecare blefaroplast corespunde ca numar unui flagel. Flagelii imprima o miscare specifica, sacadata
de rotatie, flotare, ondulare care inceteaza la mediu rece.

-Nutritia: prin endoosmoza pe tot corpul parazitului cu produse deja preparate de gazdă.

-prezinta enzime si o exotoxina specifica

-inmultire asexuata, intensa in conditii optime, prin diviziune binara longitudinala, in toate stadiile.

CHISTUL DE Giardia lamblia:

-forma de rezistenta(la H2O si Cl) si diseminare

-ovoide 8-14 microni si 6-10 .

-invelis subtire, dublu conturat, 2-4 nuclei vegetativi. Grupati mai frecvent la o extremitate ,resturi
flagelare.

Ambele forme contin simbionti bacterieni si virali.

-este un parazit anaerob,aerotolerant.

-
Habitat al Giardia Lamblia:

-partea anterioara a IS, duoden, iar rar la porc sau alte animale.

-in infectiile pasive parazitul ajunge sa se dezvolte si in colon pana la rect.

-rar in caile biliare sau alte tesuturi, fiind in general parazit cavitar.

-evolueaza fie in chist, fie se divide. Inchistarea in jejun il face sa parcurga intestinul si sa iasa.

Chistul eliminat e direct infectios, transformandu-se in duoden in formele vegetative

-eliminare sacadata de chisturi 10-21 zile de neeliminare uneori.

DIAGNOSTIC DE LABORATOR:

-trofozoitii in lq duodenal, sau chisti in scaun

- Examenul lq duodenal si biliar, poate fi negativ, dar daca se exista se deceleaza usor.

Recoltarea prin tubaj duodenal, mai exact prin bila B, obtinuta dp administrarea sulfatului de Mg,
parazitii fiind decapati de pe mucoasa
duodenala sub influenta lui.

-trofozoitii mor repede, asa ca se examineaza

in primele 15-20 min de la recoltare, iar miscari
slabe pot avea pana la 2 ore, dp mor. Eventual
folosim conservanti.

-tehnici de examinare:

Lama si lamela, direct proba, si formatiunile

mucoase culese din secretia,la MO: refringent,
cu MGG studiez detaliile, si cu obiectiv x40.

! enterotestul= capsula gelatinoasa

enterosolubila care contine un fir de nylon. Dp
2 ore firul se extrage si mucusul impreuna cu
parazitii se depun pe o lama de sticla.

-EXAMENUL CPP:-evid chistii, ft rar trofozoiti,

examinarea prin metoda riecta cu ser fiziologic,
chistii apar refringenti si perlati, sau cu solutie
Lugol care coloreaza chistii in brun-acaju! Iar
detaliile de structura interna devin evidente: chisti mari-bruni deschis galbui, contur dublu net,
mijlocii-brun inchis, contur greu distingtiv, chisti albastrii palid-cenusii, neviabili.

-Giardioza e greu de diagnosticat, deoarece parazitul se inchisteaza periodic si discontinuu, in

eneral 7-10 zile, sau chiar 20-30 zile, de aceea examenul cpp se face 4-5 ori timp de 5-10 zile

-prez trofozoitiilor la copii e mai intalnita.

Diagn indirect:

-ac antigiardia pot fi in saliva, ser, lapte si secr intest, folosim r imunologice,
 -control dp tratament 4-6 examene cpp la 7-10 zile interval.

FLAGELATELE SANGVINE SI TISULARE

Fam Trypanosomatidae

Forma trimastigota=tripanosoma, cel mai evoluat stadiu, alungita, fina, extremit post rontunjita,
nucleu central.

Forma epimastigota= crithidia, alungita, blefaroblastul inaintea sau in dreptul nucleului,

membrana ondulanta este mai scurta decat la tripanosoma.

Forma promastigota: =leptomonas, libera, extraceluara, alungita, fina, nucleu central si

blefaroblast anterior, din care deriva flagelul, ce nu mai formeaza mb ondulanta. O regasim in
intestinul insectelor vectoare, fiind sursa de infectie pt om.

Forma amastigota:

=leishmania, parazitar intracelular, se prezinta ca un mic corp ovalar sau rotund, aflagelat, nucleu
dispus posterior si cu kinetoplast, blefaroplast si rizoplast mai atenuate si la extremitatea anterioara.

Forma este imobila si parazitara in gazda definitiva omul si animalul.

Leishmania donovani

-boala Kala-azar=leishmanioza viscerala=splenomegalia tropicala=boala neagra=febra Dum Dum

-vector: flebotomi(gen phlebotomus)=musculite de nisip, sexual, congenital sau transfuzie.

-strict forma amastigota, se loc in macrofage unde se si inmulteste.

Diag de lab:

-clinic: febra&splenomegalie&anemie, eventual leishmaniom=papula, mica si indolora

Hiperpigm palmelor, mucoaselor si unghiilor

-decelare din ficat, splina, ggl limf, maduva rosie, piele, sange, mucoase etc.

Diag de parazitologic: de certitudine, grad mare de dificultate, organe profunde, imunodeprimati.

-examinarea pe frotiuri colorate cu mediul Romanowski, cupe histologice, cultivari pe medul NNN si
inoculari pe animale

-frotiu pe MGG-citoplasma e albastra nucleul e rosu

-din sange periferic, fie MGG, fie picatura groasa , dar rar deceleaza mai ales in monocite si PMN.
Trebuie cautati cu atentie in frotiuri, 10% cazuri decelate.

Rezultate mai bune pe NNN(geloza+sange de iepure) forma promastigota, rezultate in 10-12 zile.

-punctie splenica, dar risc, leishmaniile apar in mononuclearele mari.

Punctie hepatica, mai slaba, splenica e cea mai precisa.

-punctie sternala, trohanterica, creasta iliaca. La copii punctia tibiala.

-leishmaniile apar in celulele mari endoteliale/extracelular.
Rezultatul examenului morfologic direct +=75%. Pot aparea in
piele si din amprenta mucoasei nazale.

La cultivarea pe mediul NovyNcNealNicolle se observa forma

parazitului promastigot, dar pt control se face colorarea cu MGG si
parazitii apar alungiti cu nucleul si flagelul vizibil citop-albastra
nc=rosu.

Inoculare pe animale hamster auriu inoculat intraperitoneal cu

produsul de cercetat. Moare in 60-100 zile. Merge si pe ou
embrionat.

Diagnosticul imunologic utilizeaza reactia de fixare a

complementului, elisa, imunofluorescenta indir, hemaglutinarea.

Electroforeza indica o crestere a gama globulinelor si rap alb/glb

inversat

Tablou sangvin caracteristic:

-scaderea importanta a nr-lui de hematii

-anemie normocroma fara

alterari marcate ale hematiilor.

-leucopenia este progresiva

-granulopenie marcata cu
monocitoza si limfocitoza
relativa.

-trombopenie, iar variatia

trombocitelor ne indica eficienta
tratamentului, in agravare avem
sindrom hemoragipar. forma
anastigota ultima poza, restul
promastigota.

Leishmania tropica

-provoaca leishmanioza cutanata= ulcer oriental,

2 varietati:

-major- in zonele rurale, leziuni umede cu vindecare spontana in 1 an.

-minor- urban, leziuni uscate, vindecare la fel, surse: caine, om, sacal.
Diagn lab:

-decelarea parazitiilor in leziune precizeaza etiologia bolii.

-cand leziunea nu ulcereaza se punctioneaza nodulul suspect, se extrage o serozitate tulbure, usor
sangvinolenta. Se prepara protiuri sau se insemanteaza pe NNN.

-dp ulcerare parazitii sunt in peretii leziunii, nu in puroiul central. Se racleaza marginile indurate ale
ulcerului, sau se preleveaza o granulatie carnoasa, care tapeteaza ulcerul.

-raclarea se face fara a produce sangerare, parazitul fiind doar in tesutul inflamat. Cu produsul pot
face frotiuri, incluzii sau sectiuni.

-parazitii apar in protoplasma cel epitelioide, endoteliale, in monocite.

-celulele sunt inegal parazitate. Parazitul poate sparge celula gazda.

-se mai practica intradermoreactia cu leishmanină sau chiar diagn imunologic.

GENUL TRYPANOSOMA Familia trypanosomatidae

-paraziteaza pesti, amfibii, reptile,pasari, mamifere, insecte

Sectiunea Salivaria contine Trypanosoma brucei gambiense si brucei rhodensiense, care produc
tripasomoniaza africana=boala somnului.

Vector: diptere din genul Glossina, mai exact Glossina palparis= musca tze-tze
Morfologie:

-fusiforme, nucleu central, flagelul pleaca din kinetonucleu, strabate corpul celular pe marginea
membranei ondulande, apoi devine liber. Este intarit pe toata lungimea sa de o axonema cu structura
flexibila.

Multiplicarea sa se face prin diviziune binara directa, lungitudinala, care incepe cu kinetonucleul si
ajunge la emergenta flagelului la polul opus, urmata de mitoza nucleului si de diviziunea citoplasmei.

Trypanosoma brucei gambiense-boala somnului raspandire in Nigeria, Ghana,Guineea etc.

Trypanosoma brucei rhodensiense-boala somnului Est-Africana, de exemplu Guineea, Rhodezia etc

Trypanosoma cruzi-boala lui Chagas-boala somnului americana, Argentina,Brazilia,Texas etc.

-diagn de laborator:

Dificil, parazitul disemineaza hematolimfatic si ajunge meningoencefalic, mimand meningita.

1. Examinarea sucului recoltat prin scarificarea dermului cu vaccinostilul la nivelul sancrului de

inoculare, se poate vedea parazitul viu intre lama si lamela
2. Examenul sangelui proaspat la microscop, parazitii extracelulari, ce se deplaseaza rapid
printre hematii,avand si mb ondulanta.
3. Examenul frotiului si al picaturii groase : date despre structura parazitului.
4. Tehnici de leoconcentrare a sangelui in caz ca nr parazitilor e ft mic.
5. Examenul sucului gglar si maduvei osoase pune in evidenta parazitul
6. Examenul LCR de asemenea, in stadii mai avansate
7. Culturi pe NNN, rezultate inconstante si dificultate in realizare.
8. Inoculari pe animale sensibile: soarece, sobolan, maimuta.
9. !!! xenodiagnosticul T cruzi, infectand insecte Reduvude. E metoda ft sensibila, dar dificila
daca n-ai crescatorie de insecte.

Diagnostic imunologic:
-testul de aderenta al tripanosomelor de elem figurate ale sangelui in prezenta anticorpilor specifici.

-precipitare in gel

-imunofluorescenta indirecta, ft sensibila, dar nespecifica.

-date de laborator: reactia formolleucogelificare, si semnele Ealenstrom: autoaglutinarea hematiilor,

vsh crescut, hiperproteinemie, cresc gamaglb in special IgM

-in LCR se remarca cresterea IgM si apar celulele Mott.

CLASA SPOROZOEA

ORDIN COCCIDIA

PARAZITUL: TOXOPLASMA GONDI

-gazda definitiva este pisica, gazde intermediare om, pasare, mamifere

-endozoit=trofozoit=tahizoid=forma vegetativa

-ciclul asexuat contine, in chistul tisular, bradizoiti

-iar din ciclul sexuat provine oochistul ce se desfasoara

strict in organismul gazdelor definitive felinele.

-trofozoidul: 5-8 microni, ovoidal, piriforma sau

semilunara, este asimetric putand avea una din
extremitati mai rotunjita. Nucleu central sau posterior.

-polul anterior mai ascutit prezinta un aparat de

penetrare=complex apical

-parazitarea intracelulara a sistemului reticulo-

endotelial=endoteliu,histocite, monocite,limfocite, se
multiplica in celula gazda si scapa proceselor de digestie
celulara prin mecanisme inca necunoscute.

-trofozoitul se multiplica asexuat, endogenic, adica cei 2

fii, sunt in interiorul parazitului individualizati, apoi
eliberati de tatal,care se rupe.

-trofozoitii sunt distrusi rapid de aciditatea gastrica!!! Trec transplacentar.

-CHISTUL:

Sferic/ovalar, 0,05-0,2 microni, mb groasa, rezultat

al multiplicarii asexuate a formei vegetative.
Ajungand sa colonizeze treptat interiorul gazda.
Chistul contine in interior cateva sute/mii de
bradizoiti cu metabolism ft lent.

Localizat in tesuturile sarace in anticorpi, tesut

nervos, muschi striati- unde pot sta nepatologici.

Scade imunitatea, atunci chistul profita de

oportunitate si elibereaza forme vegetative ce vor
parazita noi celule. La indivizii imunocompetenti,
produc antigene care traverseaza membrana
intretinand starea de imunitate, astfel impiedica noi
infectii.

-chistul e forma de rezistenta si diseminare,

rezistand la suc gastric si t=45C

-oochistul

=ovalar, 14/9 milimicroni, fiind rezultatul unei inmultiri sexuate, care dp maturare contine 2
sporochisti care formeaza 4 toxoplasme=sporozoiti. Considerat tot o forma de rezistenta si
contaminare. Ramane infectant pe solul umed aproximativ 1 an, este rezistent la acid gastric, fiind
responsabil de contaminarea ierbivorelor si a omului prin fructe
si cruditati parazitate.

-clinic: febra, astenie, limfoadenopatie.

Diagnostic de lab:

-dificil, nestandardizate

d. parazitologic: umori sau biopsie de organ, dificil, rare cazurile.

Diagn intravitam: sange,lcr, biopsie(gasesc chistul tisular) ggl,

amigdala etc. din ele fac frotiuri colorate MGG, sau amprente
din care rarisim se pot decela parazitii vegetativi(trofozoid) ai
TxpGd. Diagnosticul postmortem are sanse mari.

Cercetarea chisturilor se practica prin amprente sau cupe

histologice din creier, retina, muschi, miocard etc, rez neg nu
infirma boala, rez pozit pot pune in evid chisti din infectie
anterioara inaparenta,fara legatura cu cauza mortii deci rezultat fals pozitiv.

Inoculare pe animale: soarece alb de 3 saptamani sanatosi, inoculati intraperitoneal cu 0,5 ml-1ml
suspensie. 20% din tesutul necroptic de investigat care in prealabil se tritureaza. Tazihoitii recoltati
din soarecele infectat isi pierd capacit de colorare cu albastru de metil, anticorpii serici lezeaza
parazitul care devine neviabil, deci incercarea de colorare e inutila.
Dp 7 zile caut parazitul in lq de ascita, daca nu moare dp 6 saptamani se sacrifica si se practica testul
de colorare vitala. Daca e pozitiv, examinez creierul pt chisti, daca este negativ consider rez negativ si
nu se fac treceri oarbe.

Diagn imunologic:

-calitativ: latex aglutinarea si hemaglutinarea indirecta.

-cantitativ: imunofl indir, testul de culoare Dye, ELISA, reactia de fixare a complementului.

-reactia de culoare Sabin-Feldman si RIF sunt echivalente ca sensibilitate si specificitate.

-intradermoreactia la toxoplasmina inlustreaza hipersensibilitate intarziata devenind pozitiva la 3-4

saptamani, mentinandu-se astfel tot restul vietii.

TESTUL SABIN-FELDMAN= DYE

-toxoplasma vie= Ag

-tahizoitii txpgd se pun in evidenta cu ajutorul albastrului de metilen la anume ph, si ser pacient ce
contine Ac. Se lasa la 37C, timp 1h, pozitivi daca se coloreaza maximum 50% din toxoplasme raportat
la un lot martor in care colorarea e de 100%.

Dilutia serului pana la care se produce fenomenul reprezinta titrul/concentratia anticorpilor, iar el e
de minimum 1/80 pentru a fi semnificativ.

-imunofluorescenta:

IgM-nu traverseaza placenta, IgG da. (txpgd congenitala, tazioidul dar si trofozoidul pot trece in
sangele fetal- frecventa 1/1000, duce la deces sau fetopatii-manif oculare,coriocretinism,cecitate,
hidrocefalie,retard etc.

-toxoplasma la a doua sarcina nu mai apare, deoarece imunitatea e acum suficient de puternica pt a
proteja sarcina.

-riscul transmiterii infectiei depinde de momentul infectarii mamei. In general cam 1/3 cazuri se
transmit congenital.

-diagnosticul prenatal, serologic, este ideal, si ar trebui testate toate gravidele astfel:

-cele seronegative-trebuie urmarite pt ca sunt receptive

-seropozitive- IgM atunci trebuie explorat si fatul, si cautat ADN-ul parazitului din lq aminotic prin
PCR=polimerizarea in lant, sau dozarea IgM si IgA din lq fetal. In diagnosticul fetal puten folosi si
ecograful.

-diagn postnatal, se gaz pe IgM si IgA in sangele copilului, si Ig G la nou-nascut

Test TORCH-
ORDINUL HEMOSPORIDIA

FAMILIA PLASMODIDAE

GENUL PLASMODIUM

-paraziti amboizi=traiesc o parte din ciclu ev la om, sau la alte vertebrate, se hranesc cu hematii,
acumuland in citoplasma granulatii de hemozidina sau pigment melanic.

PLASMODIUM MALARIAE= FEBRA CUARTĂ=Malarie=paludism

-vector: Anopheles: au afinitate pt om=antropofilie.

-gazda intermediara omul: reproducere asexuata=schizogonica, cu doua etape:

tisulara=preeritrocitara si eritrocitara. Apoi se incepe cea sexuala=sporogonica.

-gazda definitiva- tantarul, unde se definitiveaza reproducerea sexuata.

Diagnostic de laborator:

de certitudine! Cel hematologic:

- recoltarea difera in functie de specie.

- In general in puseul febril, inaintea inceperii tratamentului.
- 2 lame frotiu/pacient si 2 lame cu picatura groasa.
- Se coloreaza doar o lama din fiecare, restul se pastreaza pt confirmare.
- Examenul frotiului colorat panoptic=metoda Papenheim-Romanovski cu MGG)
Se practica in special la coada frotiului acolo unde stratul de sange este monocelular. Un
examen corect necesita cel putin 200 de campuri microscopice examinate la microscopul cu
imersie.
Caracteristici observabile: hematii parazitate de aspect normal, amibe mici, in banda
ecuatoriala, cu pigment malaric inchis colorat,dispus linear si rozeta cu margareta cu putini
merozoiti.
- Examenul picaturii groase
Examinarea cu atentie a unei singure picaturi groase. Cel putin 100 campuri, margini gasim
gametociti.
Se observa: dimensiunile foarte mici ale parazitilor, caracterele rozetei.

prezenta artefacetelor, a trombocitelor, sau alte elemente supraadaugate=micetele pot avea aspect
falciform.

Diagnostic imunologic:

-ELISA, RIF, HEMAGLUTINARE, TESTE DE PRECIPITARE

-nu inlocuiesc examenul sangelui, deoarece anticorpii pot lipsi sau nu pot fi decelati.

-rol profilactic, prevalentei, si alte scopuri.

Semne indirecte de laborator:

-hipergamaglb, IgA si IgD raman normale.

-creste bilirubina libera, scade colesterolul, uneori proteiurie discreta, modif ale probelor hepatice si
factorilor de coagulare

-hematopenie, alterare a formei, culorii si dimensiunii hematiei cu punctatii bazofile si elemente

imature ale seriei rosii. Uneori hiperleucocitoza-acut, iar cronic- leucopenie.

-medulograma arata o reactie normoblastica si megaloblastica cu alterari ale megacariocitelor si pot

aparea hematii parazitate. Pigmentul malaric e abundent intracelular, in macrofage melanifere cat si
extracelular.

METAZOARE

INCRENGATURA NEMATHELMINTI

CLASA NEMATODA

-larve si adulti

-cilindrici cu extremitati efilate,subtiri,

-tub digestiv complet

-sexe separate

-cavitate generala primitiva

-imbranati de o cuticula striata fin transversal, corp nesegmentat si cilindric.

-larvele naparlesc

Pot fi:

-ovipari=nasc oua in care gasim celula ou, care e nesegmentata.

-ovovivipare= ouale contin deja o larva gata formata

-vivipare=dau nastere la larve vii direct.

-nematodele sunt monoxele=evolutie directa fara gazda intermediara

-majoritatea specifice omului, exceptie trichinella spiralis.

NEMATODE INTESTINALE

FAMILIA ASCARIDIE

GENUL ASCARIS

Specia lumbricoides

-vierme cilindric, alb-galbui sau roscat, ascutit la ambele extremitati, iar mort devine alb-cenusiu.

-mascul 10-15cm, extremitatea posterioara recurbata in carja spre fata ventrala

-femela rectilinie mai lunga masurand pana la 20cm.

-corpul: invelit in cuticula elastica, striata, sub care gasesc o patura subcuticulara=hipodermica, cu 4
ingrosari longitudinale alcatuind in interiorul cagitatii generale niste campuri sau linii. In spatiul
intermediar ingrosarilor gasim o patura musculara polimiara=celule musculare dezvoltate si
numeroase.

-cele 3 acatuiesc peretele corpului care inconjoara cavitatea generala, ea fiind falsa deoarece e lipsita
de membrana celulara celomica fiind plina insa cu lq celomic.

-tub digestiv bine dezvoltat si complet, orificiul bucal cu 3 buze, spatiul in forma de Y. orificiul anal se
se deschide in orificiul cloacal, aparatul excretor e alc din canale extretoare care se reunesc
deschizandu-se intr-un pol excretor situat anterior pe linie medioventrala.

-sistemul nervol= un inel periesofagian din care pleaca 2 cordoane longitudinale.

-aparat reprod femel tubular, cu ovar, oviduct, uter, canal vaginal si orificiu genital.

-aparat reprod mascul tubular, testicul, canal deferent, vezicula seminala, canal ejaculator ce se
deschide in orificiul cloacal.

-oul ascarid poate fi virgin, fecundat, sau embrionat.

-prin fecale se elimina oul virgin sau fecundat.

-la persoanele infectate numai cu femele in materiile fecale vom gasi numai oua virgine.

Diagnostic:

-parazitii maturi sau imaturi identificati in varsatura, si in caile biliare sau

peritoneu.

-oul fecundat oval 60-75 microni, brun inchis datorita bilei, 2 invelisuri groase:
extern-gros, albuminoid,cu numeroase mameloane si altul intern-neted,mai
transparent,stratificat de natura chitinoasa, in interiorul oului se observa o
membrana vitelina globuloasa inconjurand celula ou. Intre masa vitelina
globuloasa si invelisul oval al oului raman 2 spatii polare, semilunare mai
transparente.

Rareori isi pierde invelisul exterior si se infatiseaza cu o supraf neteda, regulata, fara culoarea bruna.

-oul nefecundat oval, neregulat, usor deformabil,uneori ia forma de patrulater

alungit, pana la 80 microni.

In intregime plin de subtanta vitelina.

!!!

Diagnostic:
-preparat direct- rezultate bune la 2-3 exam a probei.ouale se deceleaza usor datorita frecventei
mare depuse zilnic.

-preparat Kato, deceleaza doar ouale virgine, frecventa depunerii e la un sfert .

-rezultate fals-negative daca parazitul e in ciclul parenteral hepato-pulmonar sau in primele 2 luni ale
fazei intestinale. , cand femelele isi intrerup brusc depunerea , sau cand s-a facut tratament si n-au
murit toti, iar femelele si-au oprit ponta.

Exam repetat 2-3 ori in interval de 7-10 zile, iar pt control dupa 7-10 zile de la terminare, apoi iar
examinare idem pt verificare.

-metoda Stoll determina intensitatea parazitara doar in anchetele epidemiologice.

-incarcarea parazitara se det prin metoda recuperarii helmintilor eliminati dupa tratament.

-imunodiagnosticul: limitat, reactia de precipitare circumlarvara pe larve vii in caz de evolutie a

parazitului in ciclul perienteric, adica daca nu e parazitu in intestin, in faza digestiva rez modeste cu
RFC.

-examenul hematologic- la persoane hiperparazitate, scad hematiile, leucocitoza cu limfocitoza.

-eozinofilie precoce din a 6-7a zi de infestare, maxima la 10-20 zile, urcand pana la 10-40% , odata cu
instalrea fazei intestinale eozinofilia scade treptat, la aparitia oualelor in scaun valorile pot atinge
normalul.

Fam trichinellidae

genul trichinella

specia: spiralis

-dimensiuni de cativa mm femela mai mare decat masculul

-vivipari cu 3 tipuri de larve: larva musculara, mare 1000microni=1mm, si seamana cu un chist, are o
mb, adica perete, si in interior larva prorpiu-zisa.

-Boala la om: trichineloza acest parazit are un ciclu, domestic, care se desfasoara in porc, si salbatic
adica silvatic in diverse animale de padure, carne consumata mistret urs, si alte vietuioare. Sursa de
infectie este carnea infectata, fie de porc domestic, fie de mistret sau urs. Neinactivata ternimic, care
nu e pregatita corespunzator. Stadiul infectact este larva inchistata in musculatura animalelor. A
caror carne este folosita ca hrana.

Localizare:

-adult in mucoasa intest subtire

-larva in musculatura striata de obicei, in tendoane, diafragm , mm limbii, intercostali, umarului, chiar
si miocard.

O bucata de parazit elbereaza 1500 larve.diagnosticul

-evidentierea parazitului in scaun mai putin, iar in cel diaeric cel obtinut prin purgativ salin, din motiv
ca parazitul apare dp 3-4 saptamani de la infestarea propriu-zisa, Nr lor scade ââ chiar cu semne ale
bolii. Nu ne putem baza pe un rezultat negativ, la scaun.

-Puten decela larvele, sangvine, dar e aproape esuat, pt ca ele sunt acolo 5-25 zile de la infectie

-Cel mai bine larve musculare, prin biopsie musculara a mm

solear langa tendonul lui ahile. Examinarea produsului recoltat
se face intre 2 lame si cu obiectiv de 10 chiar. Si in animal.

Rezultatele exam microscopic paote arata larve, in saptaman 1

se pot vedea larve libere intre fasciculele musculare, care n-au
patruns in fibra prorpiu-zisa, in sapt 3 larvele patrund in
musculatura, fie ca-s spiralate sau sinuoase, si mai tarziu prin
sapt 5-6 larvele devin incapsulate, dp cativa ani se calcifica.

Diagn indirect in tablou sangvin caracteristice:-

- leucocitoza 10-20 mii/mm, neutrofilie neutrofilie crescuta, si !

EOZINOFILIA CU VALORI FT MARI. 20-80% care se mentin cu
timp indelungat luni si ani de zile.

Hematii normale sau usor scazute, vsh normal sau usor

accelerat, hipoalbuminemie, hipoglicemie, , transaminaze
crescute.

Diagnosticul imunologic:

-intradermoreactia- istorie

Fixarea complementului, precipitare circumlarvara, RIF indirecta sau elisa, in toate rez sunt tardive.

Familia oxyuridae

Genul enterobius

Specia vermicularis

Intestinul gros al om

dimensiuni mm

femela extrem efilate

mascul recurbat, are un buton cefalic pt fixare, este hematofag, si are esofag bicameral cu 2
compartimente adica raptidoid.

Oul : alb negru in poza-transparent si cenusiu, este ovoidal,

are 2 mb de invelis, care se unesc intr-un punct, situat mai
aproape de una din cele 2 extremit de obicei pe fata
convexa, si, oul este embrionat care contine in interior
embrion.-giriniform. Seamana cu un mormoloc. Adica stadiul
infectant al parazitului.

Ca evolutie , acest ou embrionat va forma in interior rapid o

larva infestanta,

Boala la om: oxiuriaza, sau enterobiaza, si diagnostic de lab e

mai rar pe evid parazit dar mai mult pe evid oualelor care n-
apar in prepaartu direct, deoarece femela de oxiro le depune
in pliurile mucoasei anale. Recoltarea prin amprenta rectala,
sau metoda GRAHAM SAU nih. -DIMINEATA INAINTEA
DEFECATIEI, CU O BAGHETA CU CELOFAN/SCOTCH SE
INTROD BAGHETA CATIVA MM IN PLIURILE MUCOASEI
PERIANALE A-I OUALE SA ADERE DE CELOFAN, APOI SE PUNE
CELOFANUL PE O LAMA SE PUNE O PIC DE SER FIZ SE
ACOPERA SI SE EXAMINEAZA. Particular la femeile care-s
hiperparazitate, ouale pot fi intalnite intamplator si in sedimentu urinar, dat fiind vecinatatea celor 2
zone. In tabloul sagnvin nici specific, doar atrage atentia eozinofilia cu valori pana la 20-30 la suta
care cresc din prima saptamand e boala fiind maxile undela 28-30 zile si se normalizeaza.

Se face controlul dp tratament se face prin metoda a amprentei rectale la intervale de 7-10 zile, lucru
valabil pt orice parazitoza intestinala.

Data viitoare cestodele. +echinococus+alti 2 cestozi ce au ramas, morfologia lor.

METAZOARE,

Increngatura Platheminthes

-corp plant si cuticula nechitinoasa.

-nu au cavitate generala dar au in loc tesut parenchimatos

-tub digestiv incomplet, sau inexistent

-hermafroditi, reprod sexuata fecundatie interna

Ordin Ciclophilideae

Clasa CESTODE

Genul taenia
Specia Saginata-neinarmata nu nu are rosturi si siruri de carlige

-diheteroxen definitiv in om, si intermediar in bovina

-intestin subtire la om

-8-12 m

-scolex globulos, 2 mm diametru , forma patrulatera, prevazut lateral

cu 4 ventuze alungite si musculoase intre ventuze gasim o mica
invaginare

-gatul

-strobila=asezarea cap la cap a proglotelor-1200 bucati, fina si

transparenta in lantul strobilei gasim proglode de varste diferite,
tinere , adulte si batrane

Cele tinere sunt mai late decat lungi, alea adulte gasim org neit, forma
aprox patrata, iar cele batrane prin destinderea si ramificarea uterului
se alungesc, in batrane toate organele se atrofiaza si ramane doar
tubul uterin care are forma unui ax central anteroposterior cu
numeroase raminicatii laterale, care se divid dihotomic.

Ouale se dezvolta in utern, au invelis exterior, albuminos in care e

asezat embrioforul cu embrion hexacant, de 31-38 microni, ovalar.
Coaza groasa este alcatuita dintr-un numar de bastonase radiare. In
embriofor se gaseste un embrion sferic cu 4-6 carlige fara ventuze
numit embron hexacant.

Embriofor ovalar,embrion hexacan, adica are 4-6 carlige.

Stadiul infectact daca e sa vorbim de parazitul adult este oul

embrionat.

Oul embrionat contine embrionul hexacan. Diagnosticul de laborator

cu tenia saginata, ca diagn de laborator, anamneza

Eliminarea de proglote:

-ce au special e ca sunt mobile la tenia saginata

-exam macroscopic, al proglotului recoltat intr-un recipient cu apa

calda, examenul microscopic, se bazeaza pe depistarea de oualor pe
un preparat intre lama si lamela, realizat din continutul proglotului. In laborator se trec printr-un
cristalizor sau o cutie Petri Care a fost intepat cu varful unei pipete de sticla, se mai poate face si
recoltarea prin amprenta rectala, in sensul ca uneori proglotele forteaza sfincterul anal, lasand oua in
urma.

-preparatul Kato e singura recomandare

In general o persoana e parazitata de o singura tenie. Exista o competitie deci te poti alege doar uc
unul
Tabloul clinic: anemie, leucocitoza, dar mai ales e eozinofilia! Cu valori mari 10-50% undeva in luna 2
de boala, valori care raman crescute in intervalul de timp, si scad prograsiv si se pot normaliza in
formele vechi de boala. Stadiul general, in primele 2 luni suntmari.

Forma larvara, stadiul larvar al teniei saginata, se cheama cysticercus bovis!

Tenia solium sau tenia inarmata

-2-7 m, are si rostru scolexu.

1000 proglote. Ouale au caracter asem cu saginata doar au invelis mai subtire iar oul e ovalar.

Gazda intermediara e porcul

Proglotele se elimina doar in timpul scaunului.

Exam microscopic, ouale pe preparat direct intre lama si lamela. Ouale care contin embrionul
hexacant. In care se vad carligele care se misca, in schimb examenul coproparazitologic are rezultate
modeste!!! Pt ca telia solium nu-si depune ouale in tubul digestiv, practic le vom gasi intr-un proglot,
putem gasi in fecale oua doar dp ce s-a ruputun proglom

Diagnosticul de laborat in cysticercoza umana:

- Forme larvale: vezicule care au perete propriu subtire, si contin un lq in care gasesc un cap de
tenie scolex, care se formeaza prin imnugurirea peretelui veziuclar, omul fiind o gazda
atipica. Localizarile lor sunt de la muschi, subcutan, ochi, in corpul vitros sau subretiniam sau
snc
- 1 cm diametru forma difera dp presiunea la care-s supusi s durata dp localizare , cativa ani,
cysticercii vezicule cm
- Diagn de lab:
- Serologic, imunologic-evid Ac fie in ser, fie in lcr, localizrile nevraxial prin diverse r serologice,
elisa, de certitudine, este diagnosticul bioptic. Adica prin biopsie musculara, respetiv
subcutanata, care evidentiaza cisticercii cu structura lor, ca e scolex, carlige, sau fragmente
de mb veziculara, si ce mai ajuta sunt si alte metode: ne pot ajuta dp loc cisticerclor putem
da exam radiologice la niv snc, de ex CT, exam lq cefalorahidian, si exam oftalmologic, dp
localizare,
-
- o alta tenie, care face parte din alt gen, este genia mica, care face parte din genul
echinochocus cu c dublat la sfarsit, granulossus tenia mica, mica de tot cativa mm. 3-4
milimetrii, echinococus adult si larva, stadiul adult infecteaza gazda definitiva, care este
cainele si boala produsa e echinococoza, stadiul larvar al parazitului o sa infecteze gazda
intermediara, omul, iar omul sau alte animale, hidatidoza sa chistul hidatic.
- Sau chist hidatic. Cu mai multe localiz, hepatic respectiv pulmonar
- Oul embrionat cu streuct peretele chist hidatic, avem acolo toate elem de strucutra etc
- Diagn in hidatidoza:
- -epidemiologic e primul contact cu caini , cel clinic, bazat pe mai multe semne, durere,
formatiune tumorala beningna, plus minus hepatomegalie. Plus minus manif cutanate
alergige de diferite eruptii, plus semn de organ.
- Diagnosticul cert, e cel parazitologic, sau morfologic. Macroscopic, examenul unei piese
operatorii: si 2 microscopic, in care se identifica protoscolexii. Niste formatiuni pregatitoare ,
 respectiv carlige in 1)fluidul hidatic, cu obs ca nu se punctioneaza chistul in scop diagnostic ,ci
in scop terapeutic, adica sub protectie medicamentoasa. Inainte de punctionare de pp
admnistr medicamente
- In cateva secunde se declanseaza soc anafilactic, scop terapeutic.
- 2 protoscolex in diferite prod patologice, sputa, urina, fecale, dar asta se poate face doar dp
ruptura spontana a chist in diferitele organe respetive.
- 3 examenul histologic, cea mai imp str antigenica e Ag5
- Examenul imagistic, adica radiologice, in functie de localizare ne mai ajuta si radiografia
pulmonara, care o sa arate o opacitate de intensitate subcostala, rotunda, cu diametru de la
1-20cm. Sau varianta cealalta: foratiuni hepatice tumorale. CT, si hepatic daca exista pe
radiografie ridicarea hemidiafragmei, si ct abdominal, chiar si cea toracica, sau rmn, etc
- Ecografia, care e metoda de electie, diagnostic, cat si pt monitorizare.
- Este avantajoasa pt ca putem aprecia natura chistului, structura lui, nr-ul chisturilor,
diametrul localizarea si raportul lui cu alte organe.
- Dar ziceam ca e util in localizarile pulmonare. Si diagn imunologic in care caut sa evid antic
specifici anti Ag5 tip img G, PRIN ELISA SUA ALTCEVA
- ACESTI ANTICORPI DECELABILI SUNT in f de 3 elemente primul rand localizare: hepatica
stimuleaza mai puternic prod de anticorpi, fata de cea pulmonara, 2) anticorpii depinde de
integritatea mb chistului, adica mb intancta stim slab ag-nic, 3) depinde de viabilitatea
parazit , adica chistii batrani sau morti nu mai stimuleaza antigenic gazda.

Himenolepis- himenolepsis nana

Stadiul infetant oul embrionat cu embrionul hexacant, si aici avm 3 fotografii, scolex:
Proglotele batrane se distrug in intestin si astfel ouale apar in fecale si ou de himenolepis
nana, invelis extern, embrion exacant, invelis intern, embrioforul, aspectul tipic, tricuris
trichiura la poli resturi flagelare, iar in interior gasesc embrioforul, adica embrionul hexacant.
Fiind acesle chestii cenusii
Boala la om himenolepidoza diagl lab, depistarea oualelor idn mat fec
La exam cpp respectiv in preparat direct lamasi lamela, eozinofilie in tabl sangvin,cu pana la
15 %

Ultimul pseudofilidae, n-are ventuzae, gen difilobotrium

Specia important e diphylobotrium latum

Adica botriocefal, il gasim in intest subtire, cel mai mare, dim de zeci de metrii, scolex, fara globuloz,
caracteristic lateral prezinta 2 invaginatii cu rol de ventuze adica potridii

Strobila, este formata din cateva 3-4 mii proglote trapezoidale, e un sg exemplar

Fotografie 2 problote de difilobtrium latum, tub uterin in axul problotului cu ramificatii chiar pe
mijloc, si atunci dispozitie pe axul proglotului seamana cu tenia punctata, tub uterin dispus in rozeta

Si ultima fotografie, oul de difilobotrium lattum, e opeculat adica un dop albuminos. Si contine in
intregime o subst vitelina, oul e neeimbrionat in mom eliminarii.
Si utimele 2 locuri: stadiul infectant, o larva, care se numeste plerocercoida, care se gaseste in carnea
sau icrele pestilor infectati, cu acest parazit.

Pestii rapitori congelati, si care-s pescuiti din marea nordului, ciclul 3 gazde fiindun parazit
triheteroxen pe langa om mai are un ciclu acvatic, si atunci mai are 2 gazde crustaceu si halit de
rapitor.

Botrocefaloza:

-ouale preparate direct, si in tabloul sangvin caracteristica este aparitia unei anemii de tip macrocitar,
cu valori globulare mari, de tip pernicios. Adica prin deficit de vit b12 si acid folic, acest peste imes.