Sunteți pe pagina 1din 5

Prof.

Moldovan Duţa
Col. Naţ. ,,Andrei Mureşanu”, Bistriţa
Specializarea: Biologie
Proiectarea unei activităţi de predare – învăţare
,, Determinarea calităţii apei”

Clasa: a X-a
Categoria de lecţie: Formarea de noi cunoştinţe prin explorare şi descoperire

Activitatea de învăţare:
Determinarea calităţii unor surse de apă prin metode biologice şi chimice

Competenţe specifice ale activităţii de învăţare:

- determinarea calităţii unor surse de apă pentru stabilirea impactului antropic asupra
acestora
- prezentarea rezultatelor obţinute din determinarea calităţii apei şi formularea concluziilor

Resurse materiale pentru fiecare grupă:


- fişe de lucru (Anexa 1)
- câte 3 vase de sticlă , de 150 ml, cu apă din surse diferite
- eprubete cu apă din diferite surse
- microscoape, lame, lamele, pipete
- soluţii de indicatori acido-bazici, hârtie indicatoare de pH, plăcuţe albe din porţelan,
- atlase botanice şi zoologice

Resurse procedurale:
Activităţi pe grupe
- Experimente de determinare a calităţii apei
- conversaţia euristică;
- explicaţia
Evaluarea
a) de conţinut: răspunsurile la întrebări; notarea rezultatelor experimentulelor în tabele
b) de utilizare a operaţiilor gândirii: interpretarea rezultatelor experimentului;
formularea concluziilor

Desfăşurarea situaţiei de învăţare

1) Formularea sarcinii de lucru ( 2 minute): Determinarea calităţii unor surse de apă,


conform fişei de lucru , compararea probelor şi stabilirea caracteristicilor apei potabile şi
apelor poluate.
- Fiecare grupă va determina calitatea apei din 3 probe, colectate în aceeaşi zi, dintre
care:

1
- prima probă este apă potabilă, notată pe eprubetă cu cifra ,,1”,
- proba din eprubeta notată cu ,,2” provine dintr-o apă poluată având indicată
sursa pe eprubetă;
- proba din eprubeta ,,3” - provine dintr-o sursă potenţial potabilă, fără să fie
indicată sursa.
Caracteristicile determinate vor fi:
- însuşirile organoleptice:miros, culoare, gust (numai pentru apa potabilă);
- pH-ul
- caracteristici biologice
2) Formarea grupelor de elevi ( 3 grupe). – 1 minut
3) Distribuirea materialelor (prevăzute la resurse materiale) – timp: 3 minute
- grupa 1 : eprubeta 1 – apă potabilă
eprubeta 2 - apă din lac
eprubeta 3 – apă din fântână
- grupa 2 : eprubeta 1- apă potabilă
eprubeta 2- apă din râul Bistriţa
eprubeta 3- apă de izvor
- grupa 3: eprubeta 1- apă potabilă
eprubeta 2- apă provenită din instalaţii ruginite
eprubeta 3- apă minerală
Câte 3 baloane de sticlă acoperite cu dop, cu apă din sursele indicate mai sus, pt. fiecare grupă.

4) Efectuarea experimentelor , pe grupe conform fişei de lucru - 25 minute


Completarea tabelelor din fişa de lucru
5) Prezentarea rezultatelor fiecărei grupe- 5 minute
6) Formularea concluziilor prin activităţi frontale – 2 minute

Fişa de lucru

I Determinarea calităţii apei din surse diferite pe baza însuşirilor organoleptice


Pentru aceste determinări se utilizează apa din baloanele de sticlă (câte 3 pentru fiecare grupă).

Experimentul 1
Culoarea apei dă indicaţii asupra modificării calităţii ei
- apa potabilă este incoloră;
- apele de culoare brună sau arămie provin de la distilăriile de cărbune;
- apele de culoare brun-închis provin de la fabricile de celuloză;
- ionii de fier dau apei o culoare ruginie;
- ionii de cupru – o culoare albastră;
- apele care conţin argilă au culoare galben-brună.

Mod de lucru : Culoarea se apreciază privind apa din fiecare balon. (baloanele sunt de sticlă
transparentă; conţin aceeaşi cantitate de apă din trei surse diferite).

2
Înregistrarea rezultatelor:
Nr. Probei/ Sursa de apă Culoarea observată Substanţe care pot da culoarea
observată

Experimentul 2
Mirosul apei provine de la substanţele pe care le conţine, ca rezultat al poluari sau ca urmare a
dezvoltării planctonului.

Mod de lucru:
Agitaţi apa din balonul 1, scoateţi dopul şi mirosiţi. Procedaţi la fel cu balonul 2 şi 3. Notaţi în tabelul
următor: - mirosul identificat -puteţi folosi termenii: aromatic, de baltă, de lemn putred, de peşte, de
hidrocarburi, de hidogen sulfurat, de hidrocarburi, fecaloid, nedefinit; inodor);
- intensitatea mirosului: foarte slab, slab, perceptibil, pronunţat, foarte puternic.

Nr. Probei/ Sursa de apă Mirosul identificat Intensitatea

Experimentul 3 Gustul apei potabile

Mod de lucru
Puneţi apă din balonul notat cu ,,1” în paharele de unică folosinţă. Ţineţi fiecare câte 15 ml de apă
potabilă în gură timp de câteva secunde. Gustul se poate aprecia ca fiind: acidulat, sărat, amar, sărat-
amărui, dulce, acru, special, fără gust.
Înregistrarea rezultatelor Notaţi în tabelul următor gustul perceput de fiecare.
Elevul Gustul perceput
1
2
3
4
5

Experimentul nr. 4 Determinarea caracterului acido-bazic al apei

Principiul metodei
Se utilizeză ca şi probă etalon apa potabilă din eprubeta 1. Se determină mediul (acid, neutru , bazic) al
fiecărei probe, utilizând soluţia de turnesol. Apoi se determină pH-ul cu ajutorul hârtiei indicatoare.
Ustensile: soluţie de turnesol, hârtie indicatoare de pH, plăcuţă albă de porţelan, pensetă, eprubete,
pipete.

Mod de lucru:
- puneţi jumătate din fiecare probă de apă, în eprubeta goală notată cu acelaşi număr
- puneţi câteva picături de turnesol în fiecare probă de apă;

3
- comparaţi culoarea cu datele din următorul tabel
Indicatorul Mediu acid Mediu neutru Mediu bazic
Turnesol Culoare roşie Culoare violet Culoare albastră

- notaţi mediul pe care l-aţi determinat pentru fiecare probă, în tabel


Proba Mediul determinat
1
2
3

Determinarea pH-ului cu hârtia indicatoare


Utilizaţi drept probe eprubetele fără turnesol.
Introduceţi cu penseta, în fiecare probă de apă , o bucată de 1 cm de hârtie indicatoare corespunzătoare
mediului descoperit anterior. Apoi fixaţi hârtia indicatoare pe plăcuţa albă, comparaţi culoarea cu cea de
pe scara de valori şi stabiliţi pH-ul. Notaţi pH-ul fiecărei probe
Proba 1......pH.......; Proba 2......pH.......;Proba 3......pH.......

Experimentul nr. 5
Determinarea calităţii apei prin metode biologice
Efectuaţi preparate microscopice din probele de apă din fiecare balon şi identificaţi la microscop
eventualele microorganisme. Notaţi existenţa microorganismelor şi denumirea acestora pentru fiecare
probă. Apa potabilă trebuie să fie lipsită de bacterii, ciuperci şi protiste.
Proba 1……………………………………………………………………………………..
Proba 2……………………………………………………………………………………..
Proba 3:……………………………………………………………………………………..
Concluzii referitoare la probele de apă:
Proba 2………………………………………………………………….
Proba 3…………………………………………………………………..
Consideraţi că apa din proba 3 poate fi potabilă? Argumentaţi!
…………………………………………………………….

Bibliografie
1) Buchman A. şi colab., 2008, Studiul calităţii mediului, Manual pentru clasa a IX-a,
Ed. Economică, Bucureşti
2) Ionescu C., 1992, Strategii de predare şi învăţare, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti,

4
5