Sunteți pe pagina 1din 16

PROIECT DIDACTIC

pentru petrecerea şedinţei cu studenţii catedrei militare la Tactica generală

TEMA 8. MARŞUL ŞI SIGURANŢA MARŞULUI.

ŞEDINŢA 1. Prelegere – 2 ore. Procedeele de deplasare a trupelor şi


caracteristica concisă a lor. Marşul: scopul, condiţiile şi procedeele de executare a
marşului. Indicii posibilităţilor de marş. Dispozitivul de marş al subunităţilor.
Punctele, aliniamentele, raioanele fixate pentru marş. Organizarea marşului. Acţiunile
subunităţilor în timpul marşului.
Destinaţia, componenţa şi depărtarea siguranţei de marş. Organizarea acţiunilor
subunităţilor în siguranţa de marş. Acţiunile subunităţilor în siguranţa de marş.
Conţinutul activităţilor principale desfăşurate de comandantul plutonului (companiei)
în cadrul organizării şi pregătirii marşului.

DETALII ORGANIZATORICE:
Durata: 80 minute.
Loc de desfăşurare: clasa de studiu
Participanţi: plutonul ___
Metode didactice: expunere, demonstrare

BIBLIOGRAFIA:
1. RLTU (p.III), pag.164 – 166.
2. “Tactica” (p.I), pag.296 – 303.
3. “Pl.IMo (tc) în luptă”, pag.232 – 237.

ASIGURAREA MATERIALĂ: slaiduri; planşe; conspect; regulament de luptă;


cretă; caiete de lucru; indicator.

OBIECTIVE DIDACTICE:

1. De a studia şi însuşi de către militari bazele marşului a plutonului de


infanterie motorizată.
2. De a dezvolta la militari gîndirea tactică şi logică, capacitatea de analiză şi
iniţiativă.
3. De a educa la militari hotărîrea, disciplina, curajul şi organizarea.

SUBIECTE DE STUDIU

1. Bazele deplasării şi a marşului. Indicii posibilităţilor de marş.


2. Locul şi misiunile plutonului la marş. Dispozitivul de marş.
3. Succesiunea şi conţinutul activităţilor comandantului de pluton pentru
organizarea marşului.
4. Acţiunile plutonului la marş.
5. Particularităţile executării marşului în condiţii deosebite.

1. Bazele deplasării şi a marşului. Indicii posibilităţilor de marş.

Procedeele de deplasare a plutonului

Sub deplasarea trupelor se înţelege deplasarea lor printr-un oarecare procedeu


dintr-un raion în altul (la un aliniament stabilit).
Experienţa războaielor trecute arată, că deplasarea cu succes a subunităţilor
întotdeauna avea o mare importanţă.
În condiţiile contemporane, cînd acţiunile de luptă se petrec cu o manevrabilitate
înaltă creşte rolul deplasării subunităţilor.
Executarea deplasării în condiţiile pericolului permanent al întrebuinţării de
către inamic a ANM, acţiunile aviaţiei, desantului aerian, grupurilor de cercetare –
diversiune, cu trecerea zonelor distruse, inundate, raioanelor contaminate cere o
pregătire minuţioasă a efectivului, tehnicii şi armamentului către executarea marşului
şi transportărilor, o organizare iscusită, asigurare multilaterală şi îndeosebi o pregătire
înaltă de marş a unităţilor şi subunităţilor.
Deplasarea subunităţilor se poate efectua prin diferite procedee.

Plutonul de infanterie motorizată se deplasează prin următoarele procedee:


- marş;
- transportul feroviar;
- transportul maritim (fluvial);
- transportul aerian;
- combinat.

Orice procedeu de deplasare se întrebuinţează în dependenţă de scop, distanţă,


timpul stabilit pentru deplasare, starea căilor de comunicaţie, existenţa şi posibilităţile
mijloacelor de transport şi de asemenea, de caracterul situaţiei tactice şi de
transportare.
Acţiunile luptei moderne, îndeosebi a perioadei iniţiale de război se vor petrece
în condiţii complicate a situaţiei şi se vor caracteriza prin scopuri hotărîtoare, cu
participarea unităţilor şi subunităţilor diferitor categorii de forţe armate, cu
întrebuinţarea diferitor mijloace de nimicire. În aceste condiţii brusc creşte
necesitatea transferării forţelor suplimentare din adîncimea dislocării trupelor proprii
pentru creşterea neîntreruptă a eforturilor pe direcţiile hotărîtoare.
Practica aplicaţiilor tactice demonstrează că, deplasarea rezervelor din adîncime
se poate efectua în diferite condiţii, dar mai des se efectuează în timpul acţiunilor de
luptă începute într-o situaţie ocupată şi încordată.
În condiţiile contemporane deplasarea trupelor va căpăta o amploare mare.
Pentru sporirea eforturilor trupelor, care acţionează înainte şi soluţionarea altor
misiuni va fi necesar de a deplasa rezervele din adîncime.

Condiţiile şi procedeele de executare a marşului


de către pluton

În condiţiile moderne marşul a devenit procedeul de bază a deplasării şi


constituie partea componentă a acţiunilor de luptă de o mare manevrabilitate a
trupelor. În legătură cu aceasta brusc creşte importanţa marşului, ca un factor
hotărîtor în obţinerea victoriei.
Plutoanele de infanterie motorizată şi tancuri permanent trebuie să fie gata de a
executa marşul cu mijloacele proprii şi de a fi transportate cu diferite tipuri de
transport. La executarea marşului tehnica pe şenile, de asemenea, tehnica care are
rezervă mică de parcurs, se pot transporta cu ajutorul autotrenurilor grele în
componenţă de marş.
Marşul – deplasarea organizată a subunităţilor în coloane pe drumuri în scopul
ieşirii în raionul numit sau pe aliniamentul indicat.
Marşul este procedeul de bază a deplasării subunităţilor. El se foloseşte pentru
deplasarea subunităţilor din adîncime spre zonele de frontieră în timpul executării
regrupării forţelor principale, de asemenea, în acele cazuri, cînd pentru executarea
deplasării nu este raţional de întrebuinţat transportul feroviar, maritim (fluvial) şi
aerian. Subunităţile execută marşul pe maşinile de luptă şi de transport, care se află
după stat în subunităţi, iar subunităţile de infanterie moto în caz de necesitate – pe jos
(pe schiuri).
Deplasarea subunităţilor prin marş asigură structura organizatorică permanentă a
subunităţii, prin urmare, se păstrează starea permanentă de luptă, desfăşurarea şi
intrarea rapidă în luptă a subunităţii, de asemenea, posibilităţile favorabile pentru
executarea manevrei în scopul ocolirii raioanelor distruse, incendiate şi inundate.
Marşul se poate executa în diferite condiţii ale situaţiei, care produce o influenţă
nemijlocită la organizarea şi executarea lui.

Factorii principali, care determină condiţiile de executare a marşului sînt:


- pericolul întrebuinţării de către inamic a ANM;
- acţiunea aviaţiei, desantului aerian şi grupurilor de cercetare –
diversiune ale inamicului;
- efectul contaminării radioactive chimice, bacteriologice
(biologice);
- distrugerea drumurilor şi trecerilor.

Marşul se poate executa în condiţiile de prevedere a intrării în luptă şi în afara


pericolului întîlnirii cu inamicul.
În toate cazurile marşul se va efectua în condiţiile pericolului permanent de
întrebuinţare de către inamic a ANM şi acţiunea aviaţiei lui. Chiar şi la o depărtare
considerabilă de linia de contact inamicul poate să descopere coloanele, care execută
marşul şi să producă lovituri eficace cu arma de precizie înaltă.

Aceasta cere:
- ducerea cercetării permanente a inamicului;
- dispersarea şi mascarea subunităţilor;
- apărarea cu siguranţă a spaţiului aerian;
- contraacţiunea eficace a mijloacelor tehnice de cercetare a inamicului.
Marşul în condiţiile de prevedere a intrării în luptă se execută atunci, cînd
nemijlocit din marş subunităţile vor fi nevoite să îndeplinească misiunea de luptă:
- să ducă lupta de întîlnire;
- să înainteze sau să treacă la apărare.

Marşul, de obicei, se execută în raionul acţiunilor de luptă, în timpul deplasării


din componenţa eşalonului doi sau rezervei pentru intrarea în luptă. Formarea
dispozitivului de marş în acest caz trebuie pe deplin să asigure concepţia luptelor
ulterioare, să asigure posibilitatea nimicirii inamicului, desfăşurarea rapidă în
dispozitiv de luptă şi executarea loviturii puternice asupra inamicului din mers. Astfel
de marş se caracterizează prin tempuri înalte de deplasare în condiţiile de acţiune a
aviaţiei, artileriei şi altor mijloace de foc ale inamicului. În acest caz plutonul de
infanterie moto poate fi numit în pichetul mobil de cap, de flanc, de spate, iar uneori
şi în pichetul fix de flanc sau în patrula de cap (spate).
Marşul în afara pericolului întîlnirii cu inamicul se execută, de obicei, în spatele
trupelor proprii, în timpul deplasării subunităţilor din adîncimea dislocării trupelor
proprii în raioanele acţiunilor de luptă. De obicei, el se caracterizează printr-o durată
mare. În acest caz dispozitivul de marş se formează luînd în consideraţie comoditatea
deplasării, obţinerea vitezelor înalte de marş, cele mai mici eforturi ale efectivului şi
păstrarea tehnicii de luptă.
După direcţie marşul poate fi executat spre front, de-a lungul frontului sau
dinspre front în adîncime.
Marşul din spate spre front se execută pentru organizarea luptei de ofensivă,
creşterea eforturilor subunităţilor primului eşalon sau pentru trecerea la apărare pe
direcţia de atac a inamicului, de asemenea, pentru schimbul subunităţilor, care au
pierdut capacitatea de luptă.
De-a lungul frontului marşul se execută în scopul transferării eforturilor pe o
direcţie nouă.
Dinspre front spre spate marşul se execută, de obicei, la regruparea
subunităţilor în timpul acţiunilor de luptă sau la retragere.
Pentru evitarea descoperirii deplasării subunităţilor proprii de către cercetarea
inamicului marşul se execută în ascuns, de regulă, noaptea sau în condiţii de
vizibilitate redusă. În adîncimi îndepărtate marşul se poate executa şi ziua cu
folosirea pe larg a capacităţilor de mascare a terenului, condiţiilor de vizibilitate
redusă şi se asigură acoperirea sigură de loviturile aeriene ale inamicului. Pentru
protecţia subunităţilor de loviturile armei de precizie înaltă a inamicului, itinerarele
de deplasare se aleg de-a lungul liniilor de electricitate, transmisiunii, prin păduri şi
cutele terenului. Itinerarele de deplasare după posibilitate nu trebuie să treacă prin
localităţi mari, noduri de drumuri, în apropierea staţiilor feroviare (porturilor,
aerogărilor).
În toate cazurile comandantul trebuie să asigure sosirea la timp a plutonului în
raionul (aliniamentul) indicat în gătinţă de luptă deplină pentru îndeplinirea misiunii.
Plutonul de infanterie moto execută marşul în coloana companiei sau de
sinestătător – în siguranţa de marş.
Distanţa dintre maşini la marş constituie 25 – 50 m. La deplasarea pe drumuri cu
praf, în condiţiile de vizibilitate redusă, de asemenea, în timpul deplasării cu viteză
înaltă distanţele dintre maşini se măresc.
În timpul deplasării pe teren deschis în condiţiile pericolului întrebuinţării de
către inamic a complexelor de cercetare – lovire distanţele dintre maşinile de luptă se
măresc şi pot constitui 100 – 150 m. Plutonul de infanterie moto în caz de necesitate
se poate deplasa pe jos sau pe schiuri.

Indicii posibilităţilor de marş

Sub posibilităţile de marş a plutonului se înţelege capacitatea lui de a trece cu


viteza proprie în decurs de una sau mai multe zile distanţe maxim posibile, păstrînd
capacitatea de luptă înaltă şi gătinţă deplină pentru îndeplinirea misiunii de luptă
puse.
Indicii de bază a posibilităţilor de marş sînt viteza medie de deplasare şi
mărimea etapei de marş.
Factorii principali care influenţează asupra posibilităţilor de marş sînt:
- calităţile de luptă şi de exploatare a tehnicii blindate şi auto cu
care sînt dotate subunităţile, gradul de acţiune al inamicului;
- nivelul de pregătire a şoferilor şi mecanicilor conductori;
- componenţa coloanei;
- starea itinerarelor de deplasare;
- anotimp;
- timpul zilei;
- organizarea asigurării multilaterale a marşului.

Viteza medie de deplasare este un indice important pentru executarea


calculelor la marş. Ea se determină prin raportul distanţei etapei de marş la timpul
total de deplasare (exclusiv timpul la halte) şi depinde de misiuni, deprinderile de
executare a marşului de către subunitate, starea tehnică a maşinilor, calitatea şi starea
itinerarelor, anotimp, timpul zilei. În toate cazurile vitezele întrebuinţate trebuie să
asigure îndeplinirea la timp a misiunii şi totodată securitatea deplasării.
Viteza medie de deplasare a plutonului fără a lua în calcul timpul pentru halte
poate fi:
- pe MLI (TAB) tancuri – 20 – 25 km/oră;
- pe automobile – 25 – 30 km/oră;
- plutonul de infanterie moto pe jos – 4 – 5 km/oră;
- pe schiuri – 5 – 7 km/oră.

În munţi, pustiuri, raioanele de nord, teren împădurit şi mlăştinos, precum şi alte


condiţii nefavorabile viteza medie de deplasare a coloanelor poate fi micşorată pînă la
15 – 20 km/oră.
De aceea, la planificarea marşului viteza de deplasare a coloanelor de marş se
determină pe porţiuni a itinerarului luînd în consideraţie condiţiile concrete de
deplasare pe ele. În cazul existenţei pe itinerarele de deplasare a obstacolelor serioase
viteza de deplasare a coloanelor de marş la trecerea acestor obstacole se determină
separat, în dependenţă de starea trecerilor. În cazul deplasării în raionul iniţial sau
desfăşurării pe aliniamentul indicat, de regulă, se ia în calcul jumătate din viteza de
marş. În toate cazurile marşul trebuie să se efectueze cu viteza maxim posibilă în
condiţiile date.

Mărimea etapei de marş se determină de viteza medie de deplasare şi durata


deplasării coloanei. Durata medie de a conduce pentru mecanicii conductori
constituie 10 – 12 ore. De aceea, anume această durată este luată în calcul drept
normă pentru calculul timpului de deplasare a coloanei la marş în decurs de o zi.
Mărimea etapei de marş este necesar să se determine la însuşirea misiunii şi se
precizează pe parcursul studierii itinerarului. Pentru determinarea mai exactă a
mărimii etapei de marş întreg itinerarul se divizează pe porţiuni de 5 – 10 km.
Timpul total pentru executarea marşului, de asemenea, se determină la însuşirea
misiunii. Datele iniţiale pentru determinarea acestuia sînt timpul trecerii punctului
iniţial (începutul marşului) şi timpul sosirii la aliniamentul indicat (sfîrşitul marşului).
Diferenţa în timp dintre începutul şi sfîrşitul marşului vor constitui durata lui.
Itinerarul de deplasare se alege luînd în consideraţie necesitatea de mascare şi de
deplasare pe drumuri cu proprietăţile de mascare naturale. După posibilitate
itinerarul de deplasare nu trebuie să treacă prin localităţi mari, noduri de drumuri,
defileuri şi în apropierea staţiilor feroviare.
Lungimea itinerarului (mărimea etapei de marş) este distanţa în kilometri de la
punctul iniţial pînă la aliniamentul indicat.

2. Locul şi misiunile plutonului la marş. Dispozitivul de marş.

Plutonul de infanterie moto execută marşul în coloana companiei sau de


sinestătător – în siguranţa de marş.
În coloana companiei plutonul de infanterie moto la hotărîrea comandantului de
companie poate fi în fruntea sau în spatele companiei. De obicei, plutonul care se
deplasează în fruntea companiei are misiunea să execute marşul pe itinerarul
companiei şi execută observările în faţă şi asupra inamicului aerian. Plutonul care se
deplasează în centrul coloanei companiei are misiunea să execute marşul pe itinerarul
companiei şi execută observările la flancuri. Plutonul care se deplasează în spatele
coloanei companiei are misiunea să execute observările în spate şi asupra inamicului
aerian.
În caz de întîlnire cu inamicul compania se desfăşoară în dispozitiv de luptă în
modul următor: plutonul din fruntea coloanei – în centru, plutonul din centrul
coloanei – în dreapta, plutonul din spatele coloanei – în stînga.

Dispozitivul de marş
Plutonul de infanterie moto execută marşul în dispozitiv de marş. Dispozitivul
de marş este aranjarea subunităţilor pentru deplasarea în coloane.
Dispozitivul de marş a plutonului este coloana. El trebuie să asigure o viteză
înaltă de deplasare şi desfăşurarea rapidă în dispozitiv premergător de luptă şi
dispozitiv de luptă. Formarea dispozitivului de marş a plutonului depinde de misiune,
locul în companie comparativ cu alte plutoane, condiţiile situaţiei, existenţa
mijloacelor de întărire, de asemenea, de starea drumurilor şi nivelului de pregătire a
mecanicilor – conductori (şoferilor).

Punctele, aliniamentele, raioanele stabilite la marş

În scopul menţinerii nivelului înalt de conducere, disciplină şi organizare în


timpul executării marşului se numesc punctul iniţial, punctul de dirijare, halte,
raioane (raion) de odihnă.
Punctul (aliniamentul) iniţial se stabileşte pentru începerea concomitentă a
marşului, asigurarea posibilităţii ocupării rapide a locului său în dispozitivul de marş,
evitarea reţinerii şi asigură mascarea subunităţilor. Timpul trecerii punctului
(aliniamentului) iniţial de către capul coloanei forţelor principale se consideră ca
începutul marşului.
Din acest motiv formarea coloanelor, întinderea acestora spre punctul
(aliniamentul) iniţial se execută din calculul, ca să se treacă în timpul strict
determinat.
Punctul iniţial se numeşte la depărtarea care asigură întinderea coloanei şi
atingerea vitezei stabilită pentru coloană la marş. În dependenţă de adîncimea
coloanei şi condiţiile terenului punctul iniţial poate fi la o depărtare de 5 – 10 km de
la raionul de dispunere.
Distanţa dintre maşini se stabileşte în dependenţă de viteza de deplasare,
condiţiile terenului, care, de obicei, constituie 25 – 50 m.
Punctul (aliniamentul) iniţial se numeşte în apropierea reperelor bine vizibile şi
este bine observat de subunităţile care execută marşul. Pe timp de noapte acesta poate
să fie marcat prin repere luminoase. Totodată, punctul (aliniamentul) iniţial nu trebuie
să atragă atenţia inamicului. De aceea e necesar de exclus numirea punctului
(aliniamentului) iniţial pe rîuri, canale, defileuri, lanţ muntos şi alte obiecte care brusc
se evidenţiază.
Punctele de dirijare se numesc pentru executarea organizată a marşului de către
subunităţi şi dau posibilitatea de a regla viteza de deplasare a coloanelor, care în final
se va asigura sosirea la timp în raionul indicat sau pe aliniamentul numit. Numărul şi
îndepărtarea lor pot fi diferite şi depinde de mărimea totală a marşului, caracterul
terenului, starea drumurilor şi anotimp.
Aliniamentele (punctele) de dirijare, de obicei, se numesc peste 3 – 4 ore de
deplasare. Ca şi raionul (aliniamentul) iniţial ele se numesc lîngă obiectele din teren
bine observate.
Executarea marşului necesită o încordare considerabilă a eforturilor fizice şi
morale ale efectivului, de asemenea, o gătinţă înaltă a maşinilor de luptă şi de
transport. De aceea, pentru odihna efectivului, verificarea stării armamentului şi
tehnicii şi pentru deservirea lor tehnică în timpul marşului pentru fiecare 3 – 4 ore de
deplasare se numesc halte cu durata pînă la o oră şi o haltă cu durata pînă la 2 ore în a
doua jumătate a etapei de marş. La sfîrşitul fiecărei etape de marş se numesc
raioanele de odihnă de zi (noapte).
Haltele, raioanele de odihnă de zi (noapte) se determină de comandantul
superior. La halte în timpul odihnei de zi (noapte) se verifică starea şi se efectuează
deservirea tehnică a armamentului şi tehnicii de luptă, alimentarea maşinilor de luptă
cu carburanţi şi lubrifianţi, se organizează primirea hranei şi odihna efectivului.
Locurile pentru halte şi pentru raioanele de odihnă de zi (noapte) se aleg în raioanele
favorabile pentru mascare, protecţia contra armelor nucleare şi aviaţiei inamicului şi
care are o cantitate necesară de surse de apă. De obicei, haltele se numesc înaintea
punctelor de dirijare pe itinerarele de deplasare, iar raionul de odihnă de zi (noapte)
într-o parte de la ele. La halte (în raioanele de odihnă) plutonul se opreşte în
componenţa coloanei companiei pe partea dreaptă a drumului cu distanţa dintre
maşini nu mai aproape de 10 m. Ieşirea din maşini se permite la ordinul
comandantului de companie sau pluton numai pe partea dreaptă a maşinii. Pentru
ducerea observărilor după semnalele comandantului de companie şi inamicului aerian
se numesc observatori. La necesitate se organizează serviciul la mijloacele de
transmisiuni. Rotirea turelelor în partea stîngă, chiar în timpul deservirii maşinilor
este interzisă. Mecanicii – conductori (şoferi) petrec controlul tehnicii de luptă.

3. Succesiunea şi conţinutul activităţilor comandantului


de pluton pentru organizarea marşului.

Organizarea marşului începe odată cu primirea misiunii de luptă de către


comandantul de pluton. Succesiunea şi conţinutul activităţilor executate de către
comandantul de pluton, organizarea marşului sunt determinate de misiunea primită,
existenţa timpului şi de situaţie.
Primind misiunea pentru executarea marşului în componenţa companiei
comandantul de pluton execută următoarele activităţi:
- însuşeşte misiunea;
- analizează situaţia;
- ia hotărîrea;
- dă ordinul de luptă;
- organizează cooperarea şi asigurarea multilaterală a marşului;
- verifică gătinţa plutonului pentru executarea marşului;
- la timpul stabilit raportează comandantului de companie despre
gătinţa plutonului pentru marş.

Conţinutul acţiunilor executate de către comandantul


de pluton pentru luarea hotărîrii

Însuşirea misiunii este începutul activităţii comandantului de pluton privind


luarea hotărîrii. De regulă, ea este realizată de către comandantul de pluton imediat
după primirea misiunii de la comandantul de companie. A însuşi misiunea înseamnă a
înţelege misiunea de luptă.
La însuşirea misiunii comandantul de pluton trebuie să înţeleagă:
- misiunea companiei şi a plutonului;
- care subunităţi urmează înainte şi în spatele plutonului, ordinea
de menţinere a cooperării şi legăturii cu ei;
- timpul gătinţei pentru marş.
În concluzie din însuşirea misiunii comandantul de pluton determină:
- scopul marşului;
- formarea dispozitivului de marş;
- ordinea de acţiuni la intrarea în luptă;
- cu care subunităţi de ţinut o cooperare mai strînsă;
- de cît timp dispune pentru pregătirea marşului.

Analiza situaţiei este un proces de gîndire logică a comandantului, care constă în


studierea şi analiza influenţării fiecărui element al situaţiei asupra îndeplinirii
misiunii de luptă. Cu alte cuvinte, analiza situaţiei este cunoaşterea de către
comandant a condiţiilor obiective a marşului şi găsirea celor mai favorabile căi pentru
întrebuinţarea acestor condiţii pentru îndeplinirea misiunii de luptă primite.

La analiza situaţiei comandantul de pluton trebuie să studieze:


- componenţa, situaţia şi caracterul posibil de acţiuni al
inamicului;
- starea, asigurarea, posibilitatea şi ordinea de pregătire a
plutonului pentru marş;
- studiază pe hartă (schemă) itinerarul de deplasare, condiţiile de
executare a marşului şi pentru care acţiuni să fie gata.
În afară de aceasta comandantul de pluton ia în consideraţie anotimpul, starea
timpului; componenţa mijloacelor de foc de serviciu şi a observatorilor.
În concluzie din analiza situaţiei comandantul de pluton determină:
- unde se află inamicul şi ce acţiuni de luptă execută el;
- părţile puternice şi vulnerabile ale inamicului;
- constituirea dispozitivului de marş, activităţile de bază pentru
asigurarea plutonului cu mijloace materiale şi pregătirea tehnicii şi armamentului
pentru marş.

Pe baza analizei situaţiei şi concluziilor trase din analiza situaţiei comandantul


de pluton primeşte hotărîrea.
În hotărîre comandantul de pluton determină:
- formarea dispozitivului de marş;
- ordinea de îndeplinire a misiunii primite;
- misiunile grupelor, mijloacelor de întărire;
- ordinea de cooperare.

După luarea hotărîrii comandantul de pluton dă ordinul de luptă. Ordinul de


luptă la marş, comandantul de pluton îl anunţă, de regulă, întregului efectiv al
plutonului.
În ordinul de luptă comandantul de pluton indică:
- datele despre inamic;
- misiunea plutonului: itinerarul de deplasare, raionul
(aliniamentul) de concentrare (odihnă) şi timpul sosirii sau intrării în acesta, formarea
coloanei, distanţele dintre maşini, viteza de deplasare, iar la executarea marşului în
condiţiile prevederii intrării în luptă cu inamicul şi ordinea de acţiuni la întîlnirea cu
el;
- care subunităţi urmează înainte şi în spatele plutonului, ordinea
de menţinere a cooperării şi legăturile cu ei;
- timpul gătinţei pentru marş;
- locul său şi locţiitorul.

La organizarea cooperării comandantul de pluton indică:


- ordinea de observare şi legătură;
- ordinea de acţiuni a plutonului în caz de atac a aviaţiei
inamicului şi în caz de întrebuinţare de către inamic a ANM, armei de precizie înaltă
şi a armei incendiare, precum şi mijloacelor de minare la distanţă;
- ordinea de folosire a aparatelor de vedere pe timp de noapte
(dispozitivele de mascare a luminii), respectarea măsurilor de mascare şi disciplina
marşului;
- semnalele de înştiinţare, conducere şi cooperare, iar la
executarea marşului în condiţiile prevederii intrării în luptă şi ordinea de coordonare
a acţiunilor dintre grupe şi cu vecinii.

În scopul menţinerii pregătirii înalte de luptă, păstrării capacităţii de luptă şi


creării condiţiilor necesare pentru îndeplinirea cu succes şi la timp a misiunii primite,
în timpul pregătirii către marş comandantul de pluton organizează asigurarea de luptă,
tehnică şi materială.

Cercetarea la marş se duce în scopul dobîndirii la timp a datelor de cercetare


despre inamic şi teren. Procedeul de bază de ducere a cercetării la marş este
observarea. Datele despre teren comandantul de pluton le primeşte în timpul analizei
terenului pe hartă, iar despre schimbările posibile ale terenului în timpul executării
marşului – de la comandantul superior. Sursa principală de primire a datelor despre
inamic este informaţia primită de la comandantul superior şi de la organele de
cercetare, iar în timpul acţionării în siguranţa de marş şi de la grupa de patrulare.
Comandantul de pluton organizează observarea circulară permanentă asupra
inamicului aerian şi terestru, asupra terenului şi semnalelor comandantului de
companie. Observarea se duce personal de către comandantul de pluton.
Fiecărei grupe comandantul de pluton determină sectorul (direcţia) de observare,
numeşte observator după semnalele comandantului de pluton, iar în timpul acţiunilor
în siguranţă de marş numeşte suplimentar observator pentru primirea semnalelor de la
grupa de patrulare. La halte observatorii rămîn în maşini şi continuă îndeplinirea
misiunilor sale.
Protecţia contra ANM şi asigurarea chimică la marş se organizează în scopul
păstrării capacităţii de luptă a efectivului şi asigurării îndeplinirii misiunilor primite.
Aceasta se obţine prin descoperirea la timp a contaminării radioactive, chimice şi
biologice, înştiinţarea subunităţilor, folosirii chibzuite a mijloacelor de protecţie,
capacităţilor de protecţie ale terenului, MLI (TAB).
Comandantul de pluton determină ordinea şi procedeele de ducere a cercetării de
radiaţie, chimice şi biologice. Această cercetare o execută, de regulă, o grupă special
pregătită şi dotată cu aparatele necesare.
Mascarea la marş se organizează în scopul micşorării pierderilor de loviturile
inamicului aerian şi terestru şi se obţine prin folosirea capacităţilor de mascare ale
terenului, condiţiile de vizibilitate redusă, respectarea strictă a disciplinei de marş şi
păstrarea secretului militar. Ea se organizează de către comandantul de pluton în
funcţie de misiunea primită, condiţiile situaţiei privind ascunderea subunităţilor sale
de toate tipurile şi mijloacele de cercetare ale inamicului în raioanele de dispunere şi
în timpul executării marşului. Comandantul de pluton la organizarea mascării ia în
consideraţie măsurile efectuate de către comandantul superior, planifică şi execută
alte măsuri suplimentare.
O importanţă esenţială o are întrebuinţarea mijloacelor din dotare şi din zonă
privind mascarea maşinilor de luptă în timpul deplasării, la halte şi în timpul odihnei.
Comandantul de pluton trebuie să aducă la cunoştinţa întregului efectiv criteriile de
demascare şi să ia măsurile pentru înlăturarea sau slăbirea lor.
Ieşirea din raioanele de dispunere este necesar de executat repede, folosind
drumurile ascunse neobservate. În timpul executării marşului noaptea este necesar de
întrebuinţat dispozitivele de mascare a luminii. La deplasarea pe porţiunile deschise
de teren aparatele de vedere pe timp de noapte se deconectează. Deplasarea este
raţional de executat de-a lungul marginii localităţilor, alături de căile ferate.
La sosirea în raion urmele maşinilor trebuie să fie lichidate.
Tehnica de luptă se maschează sub fonul terenului.

Asigurarea genistică se organizează şi se petrece în scopul creării plutonului


condiţiilor necesare pentru executarea cu succes a marşului şi sporirii protecţiei
efectivului şi tehnicii de luptă de toate mijloacele de lovire.
Succesul marşului considerabil depinde de asigurarea tehnică şi materială.
Asigurarea materială constă în completarea pînă la normele stabilite a stocurilor
tuturor mijloace, evacuarea răniţilor şi bolnavilor la puntele medicale pînă la
începutul marşului. În timpul pregătirii pentru marş se petrece repararea şi deservirea
tehnică a armamentului MLI (TAB). Acordarea ajutorului tehnic maşinilor ieşite din
funcţie în timpul marşului, reparaţia şi evacuarea lor o execută maşinile speciale.
Asigurarea materială şi tehnică a marşului comandantul de pluton o organizează
pe baza hotărîrii comandantului de companie şi indicaţiilor comandantului superior.
La organizarea asigurării tehnice şi materiale comandantul de pluton precizează
volumul de deservire tehnică, locul şi timpul petrecerii, termenii, locurile şi ordinea
de completare cu carburanţi, lichidului de răcire, alimente şi alte bunuri materiale,
locurile în coloană a subunităţilor de deservire tehnică şi materială în timpul
marşului, ordinea de evacuare şi reparaţie a tehnicii defectate şi organizarea primirii
hranei de către efectiv.
Comandantul de pluton trebuie să urmărească asigurarea efectivului cu hrană
caldă, să organizeze odihna, îndeosebi, a mecanicilor – conductori (şoferilor), să
verifice starea bună de funcţionare a armamentului, tehnicii de luptă, aparatelor de
vedere pe timp de noapte şi mijloacelor de legătură, alimentarea cu combustibil,
lubrifianţi şi lichidului de răcire, existenţa şi ajustarea corectă a muniţiilor, existenţa
şi starea bună de funcţionare a mijloacelor de tratare specială şi alte bunuri materiale.
4. Acţiunile plutonului la marş.

Acţiunile plutonului în timpul pregătirii pentru marş.

Pregătirea plutonului către marş se execută în raionul iniţial. Comandantul de


pluton personal pregăteşte plutonul pentru marş. În timpul pregătirii plutonului către
marş comandantul de pluton este obligat:
- să verifice starea bună de funcţionare a maşinilor,
armamentului, aparatelor de vedere pe timp de noapte, mijloacelor de protecţie şi de
stingere a incendiilor, mijloacelor de legătură şi de mascare a luminii, alimentarea cu
carburanţi, existenţa şi ajustarea corectă a muniţiilor, mijloacelor de tratare specială,
uneltelor de amenajare genistică, completului de deminare şi a mijloacelor de trecere
ridicată.
În afară de aceasta comandantul de pluton verifică cunoaşterea de către efectiv a
ordinii de deplasare, itinerarului şi timpul deplasării spre locul de formare a coloanei
companiei, semnalului despre începutul încolonării. De asemenea, comandantul de
pluton verifică cunoaşterea de către efectiv a măsurilor de securitate şi de respectare a
regimului de mascare. Despre gătinţa pentru marş comandantul de pluton raportează
comandantului de companie.

Acţiunile plutonului în timpul începutului marşului


şi deplasării pe itinerar.

La timpul stabilit sau la semnalul comandantului plutonul începe deplasarea.


Cu primirea semnalului despre începutul deplasării comandantul de pluton dă
comanda pentru formarea coloanei. Comanda se dă prin semnalele vizuale (fanioane,
felinare) sau prin glas. În acelaşi timp comandantul de pluton începe deplasarea pe
maşina sa, efectuînd observările asupra acţiunilor subordonaţilor. În timpul întinderii
coloanei plutonului este necesar de a conduce cu acesta de-a lungul marginii de
pădure, rîpi şi alte locuri, care asigură respectarea măsurilor de mascare. Mijloacele
de transmisiuni radio la marş lucrează în regimul de recepţie. În timpul executării
marşului comandantul de pluton întrebuinţează semnalele stabilite de înştiinţare,
conducere şi cooperare în corespundere cu tabelul de semnale.
Maşinile la marş se deplasează numai pe partea dreaptă a drumului respectînd
viteza de deplasare, distanţa şi măsurile de securitate stabilite.
Distanţa dintre maşini în coloană se numeşte în scopul asigurării securităţii de
deplasare şi depinde de viteza de deplasare şi condiţiile de vizibilitate. În coloana
plutonului distanţa poate fi 25 – 50 m.
Dacă apar unele deteriorări neprevăzute maşina se aduce pe partea dreaptă sau
într-o parte de drum, unde acestea se înlătură. Maşina rămasă în urmă după ce s-a
înlăturat defectul intră în coloana trecătoare. Locul său în coloana plutonului maşina
îl va ocupa la haltă sau în raion. Depăşirea coloanei în timpul deplasării este
interzisă. Depăşirea maşinii oprite se execută numai din partea stîngă. Noaptea
maşinile se deplasează cu întrebuinţarea aparatelor de vedere pe timp de noapte sau a
dispozitivelor de mascare a luminii, iar la deplasarea pe porţiunile de teren observate
de inamic şi pe timp de nopţi luminoase cu deconectare completă a luminii şi a
aparatelor de vedere pe timp de noapte.
În timpul deplasării înainte de cotitură maşina de cap micşorează viteza de
deplasare, pentru ca maşina din spate să nu o piardă din vedere.
La fiecare maşină membrii echipajelor numiţi duc observări după semnalele
maşinilor comandanţilor, care se deplasează înainte, după inamicul aerian şi terestru
din teren. Mijloacele antiaeriene se află în gătinţă pentru deschiderea focului.
Pentru protecţia de armele de precizie înaltă pe larg se folosesc cîmpurile de
radiolocaţie invizibile, care sînt formate de cutele terenului şi obiectelor din zonă. Pe
porţiunile deschise a itinerarului nu se admite aglomerarea sau oprirea maşinilor, ci
viteza de deplasare şi distanţele dintre maşini se măresc.
Cîmpul de mine, instalat cu mijloacele de minare la distanţă, plutonul le ocoleşte
sau le trece în componenţa coloanei companiei după maşina de cap prin culoarul
executat de ea. Minele, aflate înaintea maşinilor plutonului, se nimicesc cu ajutorul
completului de deminare transportabil sau prin alte procedee.
În cazul întrebuinţării de către inamic a armei de aprindere sau în timpul trecerii
forţate a raionului de incendiu, obloanele, uşile, crenelele şi jaluzelele MLI (TAB) se
închid. După ieşirea din raion comandantul de pluton organizează stingerea focarelor
de foc pe maşini, salvarea efectivului şi acordarea primului ajutor medical răniţilor,
după care plutonul continuă deplasarea.

Obligaţiile comandantului de pluton la marş

Comandantul de pluton la marş este obligat:


- să respecte strict ordinea stabilită de deplasare şi de mascare;
- să nu admită reţineri la treceri de munţi, defileuri, tuneluri şi
localităţi;
- să ducă observarea circulară permanentă după inamicul
terestru, aerian şi după semnalele comandantului de companie;
- să înştiinţeze la timp efectivul despre inamic şi despre
infectarea radioactivă, chimică şi biologică.

Acţiunile plutonului la halte şi în raioanele de odihnă

La halte formarea coloanei nu se dezorganizează, subunităţile se opresc în partea


dreaptă a drumului cu distanţele dintre maşini nu mai puţin de 10 m, ca în caz de
necesitate orice maşină să aibă posibilitatea să iasă din coloană, de asemenea, să
ocupe locul său în coloana subunităţii.
Efectivul iese din maşini numai la comanda comandanţilor săi şi se dispun
pentru odihnă în locurile indicate în dreapta de drum. În maşini rămîn observatorii şi
mijloacele de foc de serviciu, iar în maşinile comandanţilor de serviciu la mijloacele
de transmisiuni. Mijloacele de foc, numite pentru luptă cu ţintele aeriene se află în
gătinţă pentru ducerea focului.
Echipajele maşinilor petrec controlul tehnic a armamentului şi tehnicii,
îndeplinesc măsurile de deservire tehnică şi în comun cu efectivul numit pentru ajutor
lichidează neajunsurile depistate.
În raionul de odihnă de zi (noapte) subunităţile părăsesc drumurile, se dispun în
locurile indicate de către comandantul superior (de-a lungul itinerarului de deplasare),
folosind proprietăţile de mascare ale terenului şi nu admit aglomerarea. Pentru
tehnică se amenajează adăposturi, iar pentru efectiv se sapă şanţ – adăposturi.
Adăposturile se maschează minuţios. Se organizează observarea, siguranţa
nemijlocită, deservirea tehnică a maşinilor şi completarea lor cu carburanţi.
Efectivului i se distribuie hrană caldă şi i se repartizează timp pentru odihnă.

5. Particularităţile executării marşului în condiţii deosebite

Pe timp de iarnă, cînd stratul de zăpadă este substanţial viteza de deplasare se


micşorează, consumul de carburanţi se măreşte, se creează condiţii şi dificultăţi la
organizarea şi executarea marşului. În condiţii de ninsoare observarea se micşorează,
iar pe timp de viscol puternic deplasarea coloanelor este foarte dificilă. La
temperaturile joase apare riscul degerării efectivului şi îngheţării sistemelor de răcire
a motoarelor. În acelaşi timp, se uşurează trecerea sectoarelor mlăştinoase şi barajelor
de apă.
Comandantul de pluton este obligat să ia măsurile necesare împotriva degerării
efectivului şi dezgheţării motoarelor la opriri, să organizeze pregătirea maşinilor de
luptă şi armamentului pentru funcţionare la temperaturi joase, de asemenea, să se
convingă despre existentul categoriei necesare de motorină şi lichid de răcire în
maşinile de luptă şi să ia măsuri pentru alimentarea acestora. O atenţie deosebită se
acordă menţinerii în stare de funcţionare a sistemelor de încălzire, bateriilor de
acumulatoare, ungerii armamentului etc.
Comandantul de pluton este obligat să verifice armamentul pentru întrebuinţarea
acestuia în condiţiile temperaturii joase, întinderea şenilelor, dotarea maşinilor cu
mijloace necesare pentru trecerea terenului greu accesibil, funcţionarea mijloacelor
de încălzire, să dea indicaţii mecanicilor-conductori (şoferilor) despre modul
încălzirii motoarelor MLI (TAB) şi să organizeze uscarea echipamentului şi
încălţămintei. În afară de aceasta el trebuie să ia măsuri suplimentare de mascare,
care să asigure acţiunile în ascuns, inclusiv vopsirea tehnicii sub fonul terenului.
Se petrec măsuri medicale profilactice pentru preîntîmpinarea degerării
efectivului.
Pe timpul haltelor maşinile trebuie staţionate în măsura posibilităţilor pe locuri
orizontale, ferite de vînt, de închis obloanele şi jaluzelele.
În raionul de odihnă e necesar de acoperit maşinile de luptă cu prelate. La
nevoie trebuie de efectuat încălzirea periodică a motoarelor.
Pentru efectiv e necesar de amenajat locuri (puncte) de încălzire. Efectivului la
halte şi în raionul de odihnă i se interzice să se aşeze pe zăpadă sau pe pămînt.

ÎN MUNŢI, la executarea marşului o influenţă deosebită o exercită terenul


frămîntat, prezenţa sectoarelor greu accesibile, drumurilor, reduse ca număr şi
greutatea deplasării pe ele. În trecători şi văi adînci sînt posibile stagnarea
substanţelor toxice. La explozii se formează distrugeri, care face dificilă manevra
subunităţilor.
Schimbările bruşte de timp pot duce la căderi masive de zăpadă sau ploi.
Relieful complicat şi presiunea atmosferică joasă creează condiţii grele pentru
funcţionarea motoarelor, cutiilor de distribuţie, transmisiei, de asemenea, se creează
condiţii de evaporare prematură a lichizilor de răcire.
La executarea marşului în munţi, în deosebi, la urcări, coborîri şi în alte sectoare
greu accesibile, viteza deplasării se micşorează, iar distanţa dintre maşini se măreşte.
Pe sectoarele de drum periculoase, unde sînt posibile căderi de pietre, avalanşe,
alunecări ale maşinilor, efectivul se debarcă, în maşini rămîn numai mecanicii
conductori (şoferii). În legătură cu aceasta la pregătirea marşului comandantul de
pluton trebuie să acorde o atenţie deosebită la verificarea transmisiei mecanismului
de direcţie şi sistemul de frînare.
La toate maşinile din timp se pregătesc dispozitive suplimentare pentru
menţinerea lor la urcări, coborîri şi la opriri. La supraîncălzirea motoarelor cu
permisiunea comandantului coloana se poate opri pentru răcirea lor. Pentru opriri se
aleg porţiuni de teren orizontale.
La pregătirea marşului în munţi e necesar de informat comandanţii de grupe,
mecanicii-conductori (şoferii) despre profilul terenului, itinerarului.
Efectivul şi tehnica de luptă la halte se dispune pe sectoare de teren orizontale,
unde se poate exclude avalanşele, căderile de pietre, inundaţiile.
Comandantul de pluton numit ca pichet mobil de cap trebuie să acorde o atenţie
deosebită formării coloanei luînd în calcul întîlnirea cu inamicul prin surprindere şi
executării manevrei. Pichetul mobil de cap trebuie să cucerească activ haltele, ieşirea
din trecători şi să le menţină pînă la trecerea forţelor principale.
Pichetul mobil de flanc trebuie să se deplaseze pe itinerarul paralel la nivelul
capului coloanei păzite fiind gata pentru respingerea atacului inamicului.
La acţiunile în pichet fix de flanc plutonul ocupă înălţimile care cuprind accesul
la flancurile coloanei păzite. După trecerea coloanei la ordinul comandantului
coloanei păzite pichetul fix de flanc se scoate şi se alătura la coloană.
Plutonul numit în pichet mobil de spate se deplasează după coloana păzită la
distanţa stabilită, cercetînd atent înălţimile, trecătorile, văile, haltele şi alte sectoare
din teren de unde se poate aştepta atacul inamicului asupra coloanei.

ÎN PUSTIU. La executarea marşului în pustiu o influenţă sporită o are nisipul


fărîmicios şi sărăturile, lipsa vegetaţiei, surselor de apă, temperaturile ridicate şi
schimbarea bruscă a lor, vînturile de nisip.
La organizarea marşului comandantul plutonului trebuie să acorde o atenţie
deosebită pregătirii tehnicii de luptă pentru deplasarea în aceste condiţii, să facă
rezerve de apă şi combustibil. Maşinile se dotează cu mijloace de trecere
suplimentare şi se vopsesc pe fonul terenului. Armamentul se pregăteşte pentru
funcţionare în condiţii de formare a prafului. Se studiază minuţios sectoarele greu
accesibile şi modul de trecere a acestora, se determină azimutul deplasării şi modul
de marcare a itinerarului pe sectoarele unde orientarea este dificilă, de asemenea, se
prevăd măsuri pentru protecţia efectivului împotriva impactului căldurilor. În acest
scop comandantul plutonului organizează controlul pentru respectarea strictă a
consumului de apă şi funcţionarea bună a ventilaţiei pe tehnica de luptă.
Plutonul execută marşul pe itinerarul sau azimutul indicat. Pe timpul viscolului
cu nisip, cînd se face dificilă deplasarea, cu permisiunea comandantului deplasarea se
poate opri.
În orice condiţii ale situaţiei succesul marşului va depinde de deprinderile şi
priceperea comandantului de pluton la pregătirea subunităţii pentru marş şi la
conducerea ei pe timpul marşului, de asemenea, de pregătirea şoferilor, componenţa
şi starea tehnicii de luptă.

PARTEA FINALĂ
- anunţ studenţii care sau evidenţiat pozitiv şi cei mai pasivi;
- anunţ notele;
- dau lucru pentru pregătirea individuală.
Conducătorul şedinţei

colonel (r) Gh.Mereuţă