“Limba română ca a doua limbă”

Comentariul cartii

Prezenta lucrare face parte din seria Module de formare pentru cadrele didactice
din cadrul Subcomponenţei 1.1.: Dezvoltare profesională pe baza activităţii proprii
desfăşurată în şcoală pentru cadrele didactice din mediul rural a Proiectului de
Învăţământ Rural.
Ea a fost realizatã de o echipã de consultanţi formată din: Centrul Educaţia 2000+
(Bucureşti), British Council (Marea Britanie), Fundaţia EuroEd (Iaşi) şi Cambridge
Education Consultants Ltd. (Marea Britanie).

Autori:
Mariana Norel
Liana Pop

Cuprins

De ce limba română ca a doua limbă ? – argument

I. Cum motivăm elevii? – motivaţia învăţării la limba română –

trecerea de la motivaţia extrinsecă la cea intrinsecă

II. Cum valorificăm cunoştinţele elevilor, dobândite la limba maternă, pentru

a învăţa mai uşor limba română? – influenţa fenomenelor de transfer şi de
interferenţă asupra studiului limbii române

III. Strategii de predare-învăţare a limbii române ca limba a doua (RL2

a. Exerciţii şi jocuri folosite în formarea deprinderilor de exprimare orală şi scrisă

b. Metode ale gândirii critice folosite în explorarea textului literar

IV. Abordare tematică pe niveluri de învăţământ

V. Modalităţi de evaluare

Bibliografie
Acest manual se adresează unui grup ţintă care este constituit din toate cadrele
didactice, toate şcolile şi toate comunităţile din mediul rural. Cadrele didactice vor
avea un acces mai bun la metode, materiale şi oportunităţile de formare printr-un
program de dezvoltare profesională oferit la nivelul fiecărei şcoli.

Lucrarea se foloseşte în procesul de predare al cadrelor didactice şi are în vedere

susţinerea îmbunătăţirii calităţii procesului de predare-învăţare-evaluare în şcolile
din mediul rural.

Principiile metodologice utilizate sunt cele ale:

■ flexibilităţii
■ învăţării active
■ individualizării procesului de dezvoltare profesională

În fiecare capitol avem cîte un citat care reflectă subiectul desfăşurat. Tot aici
avem teme de discuţie, teme de reflecţie, aplicaţii, sugestii, utilizarea unui număr
mare de tehnici care ajută la realizarea procesului de predare-învăţare-evaluare, dar
şi numeroase sarcini care fortifică cunoştinţele elevilor.

În învăţarea limbilor, evaluarea cunoştinţelor elevilor de către profesori se

completează cu o autoevaluare, prin care elevii îşi apreciază singuri nivelul la care
au ajuns în cunoaşterea unei limbi nematerne.
La modalitatile de evaluare a elevilor ne este prezentat un pasaport lingvistic.

Paşaportul lingvistic se completează cu o autobiografie lingvistică, în care elevul

notează cîte limbi ştie, cum a învăţat el o limbă sau alta, ce progrese a făcut, cu ce
vorbitori de alte limbi a putut conversa etc. La aceasta biografie se poate adăuga un
dosar cu documente – certificate de limbi străine, exemple de lucrări (scrise,
înregistrări audio), fotografii ş.a.