Sunteți pe pagina 1din 139

Beton 2 

ÎNDRUMĂTOR 
PENTRU PROIECTAREA UNUI 
PLANȘEU DIN BETON ARMAT
Elaborat de 
Conf.dr.ing. NAGY‐GYÖRGY Tamás
tamas.nagy‐gyorgy@upt.ro

Șl.dr.ing. FLORUȚ Sorin‐Codruț
codrut.florut@upt.ro

Editura Mirton
‐ 2016 ‐ ISBN 978‐973‐52‐1656‐6
PREFAȚĂ

Concepția, proiectarea și execuția planșeelor cu structura de rezistență din beton armat


reprezintă o problematică extrem de curentă în industria construcțiilor. Aceste elemente
reprezintă cu siguranță soluția cea mai răspândită în ceea ce privește realizarea planșeelor
structurilor, fie ele civile, industriale sau agricole. În acest cadru vast, prezenta lucrare
tratează problematica proiectării planșeelor cu structura de beton armat alcătuită în sistem
de placă uni‐direcțională și grinzi secundare. Scopul lucrării este de a concentra într‐o
singură sursă toate informațiile necesare proiectării (din punct de vedere al calcului,
alcătuirii și detalierii) plăcilor armate pe o direcție și grinzilor aferente unui planșeu cu
structura de rezistență de beton armat.
Lucrarea tratează tematica asumată din perspectiva normativelor europene în vigoare, sau
mai bine zis din perspectiva normativelor românești bazate extensiv pe normativele
europene.
În acest context, prezenta lucrare vine în întâmpinarea studenților din anii III, specializarea
Construcții Civile, Industriale și Agricole (C.C.I.A.) și Căi Ferate, Drumuri și Poduri (C.F.D.P.),
putând fi în același timp o unealtă interesantă și pentru inginerii proiectanți.
Autorii au ales formatul electronic în vederea publicării prezentei lucrări pentru ca cititorii
să poată beneficia de avantajele grafice pe care le generează această soluție
(reprezentări/desene/detalii 3d).

Autorii 
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C.
CUPRINS

1. INTRODUCERE 4 5. CALCULUL PLĂCII 49
1.1 Tema și scopul proiectului 4 5.1 Stabilirea schemei statice 49
1.2 Datele proiectului 5 5.2 Dimensionarea plăcii 53
1.3 Pașii de realizare a proiectului 6 5.3 Definitivarea grosimii plăcii 55
1.4 Cerințe. Rezultate. Evaluare 8 5.4 Calculul ariilor de armătură 62
1.5 Notații ‐ Litere latine mari 9 5.5 Reguli constructive  63
‐ Litere latine mici 12 5.6 Exemplu de alcătuire a unei plăci cu bare legate ridicate 67
‐ Litere grecești mici 16 5.7 Exemplu de alcătuire a unei plăci cu bare legate drepte 69
5.8 Exemplu de alcătuire a unei plăci cu plase sudate 70
2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT 18 5.9 Verificarea plăcii la forță tăietoare 71
2.1 Generalități ‐ Grinda 18
2.1 Generalități ‐ Placa 22 6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE 72
2.1 Generalități ‐ Stâlpul 23 6.1 Calculul încărcărilor 72
2.1 Generalități ‐ Curba M‐N 25 6.2 Stabilirea schemei statice 74
2.1 Generalități ‐ Structuri de beton armat în cadre 26 6.3 Definitivarea înălțimii grinzii secundare 76
2.1 Generalități ‐ Traseul încărcărilor 28 6.4 Calculul ariilor de armătură din câmp 80
2.1 Generalități ‐ Elementele planșeului 29 6.5 Calculul ariilor de armătură pe reazeme 90
2.1 Generalități ‐ Pașii de realizare a planului cofraj 33 6.6 Calculul la forță tăietoare 94
2.1 Generalități ‐ Etapele proiectării 34

3. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR  35 ANEXE 


3.1 Predimensionarea plăcii 35 TABELE UTILE ‐ A) ARMĂTURI 98
3.2 Predimensionarea grinzilor 37 ‐ B) BETOANE 11Ϭ
3.3 Predimensionarea stâlpilor 38 ‐ I) ÎNCĂRCĂRI 12ϳ
4. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR 39 BIBLIOGRAFIE / REFERINȚE 137
4.1 Acțiuni în construcții 39
4.2 Calculul încărcărilor permanente 43 DESENE 
4.3 Calculul încărcărilor variabile 46 D1. Pașii de realizare desene de execuție placă
4.4 Combinarea acțiunilor 47 D2. Pașii de realizare desene de execuție grindă secundară
D3. Structură 3d / D4. Armare stâlpi și grinzi / 
D5. Armare cadru / D6. Armare stâlp și grindă secundară / 
D7. Armare placă / D8. Armare grindă secundară 
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C.
1. INTRODUCERE
1.1 Tema și scopul proiectului

Calculul și alcătuirea unui planșeu de beton armat

Structura propusă spre proiectare are următoarele caracteristici:
‐ structură în cadre, regulată, stâlpii și grinzile formând un schelet continuu
‐ structură compactă, cu formă prismatică, fără intrânduri sau retrageri
‐ structură simetrică pe o direcție
‐ regim de înălțime P

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 4


1. INTRODUCERE
1.2 Datele proiectului

Dimensiunile construcției:
‐ deschiderile cadrului (distanțe interax stâlpi)
‐ traveea (distanța interax între două cadre transversale alăturate)
‐ numărul de travee
‐ înălțimea de nivel (dată ca înălțime liberă necesară)

Tipul de pardoseală utilizată
Încărcarea utilă caracteristică în funcție de categoria de utilizare
Încărcarea din pereți despărțitori
Clasa de beton utilizabil
Rezistența caracteristică a oțelului utilizabil

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 5


1. INTRODUCERE
1.3 Pașii de realizare a proiectului

a) Predimensionarea tuturor elementelor structurale:
‐ placă (pl)
‐ grindă secundară (gs)
‐ grindă principală (GP)
‐ stâlp (ST)

b) Calculul și alcătuirea plăcii
‐ calculul încărcărilor care acționează asupra plăcii
‐ stabilirea schemei statice de calcul pentru placă 
‐ calculul static al plăcii
‐ definitivarea secțiunii de beton a plăcii
‐ calculul ariilor de armătură necesare
‐ stabilirea configurației de armare
‐ desenul de execuție a plăcii

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 6


1. INTRODUCERE
1.3 Pașii de realizare a proiectului

c) Calculul și alcătuirea grinzii secundare
‐ calculul încărcărilor care acționează asupra grinzii secundare
‐ stabilirea schemei statice de calcul pentru grindă
‐ calculul static al grinzii
‐ definitivarea secțiunii de beton a grinzii
‐ calculul ariilor de armătură necesare pentru încovoiere
‐ calculul grinzii la forță tăietoare
‐ stabilirea configurației de armare (dispunerea armăturilor)
‐ desenul de execuție a unei grinzi secundare

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 7


1. INTRODUCERE
1.4 Cerințe. Rezultate. Evaluare

Cerințe
‐ Calcul ordonat pe foi de hârtie și creion
‐ Consultații săptămânale cu cadrul didactic responsabil
‐ Desene de execuție realizate cu ajutorul unui program specializat (de preferat cu AutoCAD, 
Tekla, Nemetchek, Revit, etc.)

Rezultate
‐ Dosar cu toate calculele
‐ Planșe cu toate desenele
‐ Extrase de armătură

Evaluare
Test de aproximativ 2 ore, în care se vor verifica următoarele capacități dobândite:
‐ Evaluarea corectă a încărcărilor
‐ Determinarea schemei de calcul, a eforturilor de dimensionare (M, V) și a armăturilor 
necesare atât pentru placă, precum și pentru grinda secundară
‐ Calcul volum de beton
‐ Prezentare notație de beton pentru o cerință dată

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 8


1. INTRODUCERE
1.5 Notații Litere latine mari

acțiunea accidentală
acțiunea seismică
aria secțiunii transversale de beton
aria secțiunii armăturilor pentru beton armat
, aria secțiunii minime de armatură
, aria secțiunii maxime de armatură
aria armăturii transversale

traveea

lungimea consolei
…⁄… clase de rezistență la compresiune în cazul betonului normal și greu
0 … 3 clase de consistență după indicele de compactare
, coefficient

modul de elasticitate secant al betonului

1 … 6 clase de consistență după diametrul corespunzător încercărilor de răspândire
valoarea de proiectare a unei acțiuni
valoarea caracteristică a unei acțiuni

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 9


1. INTRODUCERE
1.5 Notații Litere latine mari

valoarea caracteristică a acțiunii permanente

, deschiderea grinzii principale


deschidere interax (grinzi, plăci)
…⁄… clase de rezistență la compresiune în cazul betonului ușor

valoarea de calcul a momentului încovoietor aplicat

forța axială de calcul / de proiectare
forța axială limită

valoarea caracteristică a acțiunii variabile

1… 5 clase de consistență după tasare
Starea Limită de Serviciu
Starea Limită de Ultimă

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 10


1. INTRODUCERE
1.5 Notații Litere latine mari

0 … 4 clase de consistență după încercarea Vebe
forța tăietoare de calcul
, forța tăietoare capabilă de calcul fără armătură pentru forța tăietoare
, forța tăietoare de calcul care poate fi preluată de armătura pentru forța tăietoare
, valoarea de calcul a forței tăietoare maxime ce poate fi preluata de element, 
înainte de zdrobirea bielelor comprimate

0 clasă de expunere în cazul absenței riscului de coroziune sau de atac


… clasa de expunere pentru riscul de coroziune prin carbonatare
… clasa de expunere pentru riscul de coroziune prin cloruri, altele decât cele din apa
de mare
… clasa de expunere pentru riscul de coroziune de cloruri din apa de mare
… clasa de expunere pentru atacul prin îngheț‐dezgheț
… clasa de expunere pentru atacul de origine chimică
… clasa de expunere pentru “atac mecanic” (abraziune)

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 11


1. INTRODUCERE
1.5 Notații Litere latine mici

lățimea secțiunii transversale
lățimea activă a unei grinzi
lățimea inimii grinzilor în forma de T, I sau L în general
lățimea grinzii secundare
lățimea grinzii principale

acoperirea nominală a armăturilor cu beton
acoperirea minimă a armăturilor cu beton
∆ acoperire suplimentară a armăturilor de beton, care ține seama de toleranțele de 
execuție
, acoperirea minimă a armăturilor de beton față de cerințele de aderență 
, acoperirea minimă a armăturilor de beton față de cerințele de mediu, care ține 
seamă de clasele de expunere și de clasele structurale

înălțimea utilă a secțiunii transversale
diametrul dornului de îndoire pentru bare (mandrel)
înălțimea necesară utilă a secțiunii transversale
distanța de la fața elementului la centrul de greutate ale armăturilor

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 12


1. INTRODUCERE
1.5 Notații Litere latine mici

valoarea de calcul a efortului unitar ultim de aderență
rezistența la compresiune a betonului
valoarea de calcul a rezistenței la compresiune a betonului
valoarea caracteristică a rezistenței la compresiune a betonului, măsurată pe 
cilindri la 28 de zile
, rezistența caracteristică la compresiune a betonului determinată pe cuburi
valoarea medie a rezistenței la compresiune a betonului, măsurată pe cilindri
rezistența caracteristică la întindere directă a betonului
valoarea medie a rezistenței la întindere directă a betonului
limita de elasticitate a armăturilor pentru beton armat
limita de elasticitate de calcul a armăturilor pentru beton armat
limita de elasticitate caracteristică a armăturilor pentru beton armat
limita de elasticitate de calcul a armăturilor transversale

încărcarea permanentă caracteristică
încărcarea permanentă de calcul

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 13


1. INTRODUCERE
1.5 Notații Litere latine mici

înălțime totală a secțiunii transversale în general
grosimea tălpii
înălțimea grinzii secundare
înălțimea grinzii principale
înălțimea minimă a secțiunii grinzii 
înălțimea necesară a secțiunii transversale
înălțimea optimă a secțiunii grinzii
grosimea plăcii

coefficient, factor

lungimea maximă a ochiului de placă
lungimea minimă a ochiului de placă
distanța (interax) dintre grinzile secundare
deschiderea de calcul
lumina (distanța liberă dintre grinzi)

încărcarea totală de calcul
procent optim de armare

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 14


1. INTRODUCERE
1.5 Notații Litere latine mici

încărcarea variabilă caracteristică
încărcarea variabilă de calcul

distanța dintre armăturile longitudinale în placă
distanța (pas) maximă dintre armăturile longitudinale
distanța (pas) minimă dintre armăturile longitudinale

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 15


1. INTRODUCERE
1.5 Notații Litere grecești mici

Unghi ; Raport ; Coeficient

Coeficient parțial
un coeficient parțial de siguranță pentru încărcări
coeficient parțial pentru beton
coeficient parțial pentru armăturile pentru beton armat sau precomprimat

deformație specifică la compresiune a betonului
deformație specifică la compresiune a betonului corespunzătoare efortului unitar 
maxim 
deformație specifică ultimă a betonului la compresiune
deformație specifică a armăturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort 
unitar maxim
valoarea caracteristica a deformației specifice a armăturilor pentru beton armat 
sau pretensionate sub efort unitar maxim

unghiul bielei comprimate

valoarea relativă a momentului încovoietor de calcul

efortul axial mediu normalizat
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 16
1. INTRODUCERE
1.5 Notații Litere grecești mici

masa volumică
coeficient de armare longitudinală
greutatea specifică a unui material
coeficient de armare transversală

∅ diametrul maxim al armăturii
∅ diametrul minim al armăturii

coeficienți care definesc valorile reprezentative ale acțiunilor variabile
pentru valorile de grupare
pentru valorile frecvente
pentru valorile cvasipermanente

coeficient în funcție de calitățile materialelor (oțel, beton) și procentul de armare

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 17


2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Grinda

Definițiile termenilor specifici prezentului proiect sunt următoarele:

Grindă  Element structural solicitat preponderent la încovoiere (adică încărcări


transversale), la care forța axială de proiectare (de compresiune sau în cazuri rare
de întindere) nu depășește valoarea

0,10

sau altfel exprimat, la care la care efortul axial mediu normalizat este mai mic decât 0,1

0,1

unde /

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 18


2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Grinda

Definițiile termenilor specifici prezentului proiect sunt următoarele:

Grindă  Element structural solicitat preponderent la încovoiere și forță tăietoare

Modul de fisurare a unei grinzi pentru încărcările date

fibra întinsă

Armătura necesară teoretic

V
Dispunerea practică a armăturilor

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 19


2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Grinda

Definițiile termenilor specifici prezentului proiect sunt următoarele:

Grindă  un element structural liniar

L
h

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 20


2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Grinda

Definițiile termenilor specifici prezentului proiect sunt următoarele:

Grindă  poate fi solicitată pe lângă încovoiere cu forță tăietoare și la torsiune


Direcții de descărcare Rezultantele încărcărilor

Grinzi torsionate

Efectul torsiunii Apariția torsiunii în grinzi

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 21


2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Placa

Definițiile termenilor specifici prezentului proiect sunt următoarele:

Placă:  un element structural de suprafață, solicitat preponderent la încovoiere

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 22


2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Stâlpul

Definițiile termenilor specifici prezentului proiect sunt următoarele:

Stâlp:  element structural care susține încărcări gravitaționale preponderent prin


compresiune axială (încovoiere cu forță axială de compresiune), cu

sau altfel exprimat, la care la care efortul axial mediu normalizat este mai mare decât 0,1

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 23


2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Stâlpul

Definițiile termenilor specifici prezentului proiect sunt următoarele:

Stâlpul:  poate avea secțiune transversală dreptunghiulară, circulară, inelară, etc.

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 24


2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Curba M‐N

Elemente preponderent încovoiate: grinzi și plăci

N
N cRd

Punct de balans
Nlim B
STÂLP
0.1Acfcd
GRINDĂ+PLACĂ M
MRlim

N tRd

Curba  pică de interacțiune M−N cu reprezentarea domeniilor în care se fac calculele pentru 
plăci, grinzi și stâlpi.
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 25
2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Structuri de beton armat în cadre

O clădire cu structură de beton armat în cadre este alcătuită din următoarele două
elemente principale:

‐ Elemente structurale, cu rol de rezistență, cum sunt placa, grinzile și stâlpii
‐ Elemente nestructurale, cu rol de protecție și sau funcțional/estetic, cum sunt finisaje,
pardoseli, izolații termice, izolații acustice, hidroizolații, izolații la foc, instalații, etc.

Dacă discutăm despre un planșeu de tip grinzi principale și grinzi secundare, atunci:
‐ Grinzi principale constituie în același timp grinzi de cadru transversal
‐ Grinzi secundare se dispun perpendicular pe grinzile principale, astfel încât să fie
echidistante (pe cât posibil) și distanța dintre axele lor să fie:

. … .

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 26


2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Structuri de beton armat în cadre

Planșeul realizat monolit este o structură spațială, deoarece, prin intermediul betonului și
al armăturilor din oțel, se creează o legătură între elementele componente.

Calculul unei structuri spațiale este destul de dificil, de aceea în proiectare se permite
calculul separat al fiecărui element de rezistență, ținând seama de modul în care se
transmit încărcările verticale spre reazeme. Astfel, se poate admite că placa (PL) se
descarcă pe grinzile secundare (gs), grinzile secundare se descarcă pe grinzile principale
(GP) și pe stâlpi (ST), iar grinzile principale împreună cu stâlpii formează cadre, care
transmit încărcările la fundații (F) și teren (T).

Traseul încărcărilor indică ordinea în care trebuie calculate elementele de rezistență, adică
se începe cu calculul plăcii, apoi se calculează grinzile secundare. Calculul grinzilor
principale și a stâlpilor nu mai este chiar atât de direct, evident și simplu, deoarece aceste
elemente se calculează și sub efectul forțelor orizontale (ex. forțele generate de acțiunea
seismică).

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 27


2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Traseul încărcărilor

Placă → grinda secundară → CADRE (= Gr. Principală + STÂLPI) → Fundație → Teren

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 28


2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Elementele planșeului

deschidere ST

Ochi de placă GP
gs
deschidere
consolă

În cazul plăcilor armate pe o direcție, raportul dimensiunilor unui ochi de placă ( /


respectă condiția:
/ / 2.0
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 29
2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Elementele planșeului

ST

Ochi de placă gs

B GP

Ochiurile de placă reprezintă subdiviziuni ale unei plăci, delimitate de reazeme. Se poate
observa că structura exemplificată în prezentul îndrumător este alcătuită din 5 cadre
transversale (are 4 travee). Fiecare cadru transversal este alcătuit din 3 stâlpi și o grindă cu
3 deschideri (grinda este în consolă la o extremitate). Considerând că placa este rezemată
pe grinzile secundare și pe cele transversale, rezultă 24 ochiuri de placă. În acest caz, ca
urmare a regularității structurale și amplasării echidistante a grinzilor secundare, toate cele
24 ochiuri de placă identificate pot fi considerate identice, având dimensiunile de .

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 30


2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Elementele planșeului

Modul de reprezentare simplificată a 
unui planșei cu n travee

Vederi și secțiuni prin grinda principală și 
grinda secundară
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 31
2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Elementele planșeului

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 32


2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Pașii de realizare a planului cofraj

Înainte de prediemnsioanare, pentru înțelegerea mai profundă a problemei se execută o


schiță, având ca scop reprezentarea principalelor elemente structurale ale clădirii.

Modul de alcătuire, pas cu pas, a planului cofraj pentru structura prezentată în figura
anterioară este prezentată în Anexe.

Pașii principali de alcătuire a planului cofraj pentru structura prezentată în figura anterioară:
Pas 1 – trasarea axelor și numerotarea lor.  Axe longitudinale: A, B, C, D, etc. 
Axe transversale (cadre): 1, 2, 3, 4, etc
Pas 2 – poziționarea stâlpilor la intersecția axelor structurii
Pas 3 – trasarea grinzilor principale între stâlpi, respectiv simbolizarea consolelor
Pas 4 – trasarea grinzilor secundare între grinzile principale (cadre)
Pas 5 – reprezentarea conturului plăcii
Pas 6 – reprezentarea secțiunilor transversale prin planșeu (calitativ)
Pas 7 – notarea denumirilor elementelor principale
Pas 8 – cotarea planului cu cote interioare și exterioare

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 33


2. STRUCTURI ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
2.1 Generalități Etapele proiectării
1) PREDIMENSIONAREA: alegerea dimensiunilor secțiunii elementelor de rezistență pe baza
recomandărilor, astfel încât să corespundă și altor criterii decât celor de rezistență.

2) CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR: determinarea încărcărilor de calcul, cunoscând dimensiunile


elementelor de rezistență și alcătuirea părților nestructurale, destinația și amplasarea
construcției.

3) STABILIREA SCHEMEI STATICE DE CALCUL pe baza deschiderilor de calcul ale elementelor;

4) CALCULUL STATIC: determinarea efectelor celor mai defavorabile ale încărcărilor de calcul
ce acționează pe schema statică admisă. Se poate face cu programe de calcul automat sau
analitic, cu metode aproximative.

5) PROIECTAREA PROPRIU‐ZISĂ, prin următoarele etape:


‐ definitivarea secțiunii de beton a elementului, pe baza rezultatelor calculului static și a
caracteristicilor materialelor folosite;
‐ calculul ariilor de armătură și stabilirea configurației de armare;
‐ desenul de execuție, care cuprinde planul cofraj și dispunerea armăturilor, detaliile de
armare, consumul de materiale (volum de beton și extras de armătură).

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 34


3. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANȘEULUI
3.1 Predimensionarea plăcii
Dacă

/ / 2.0

 Placă armată pe o singură direcție , /35 80


ST

Ochi de placă gs

GP

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 35


3. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANȘEULUI
3.1 Predimensionarea plăcii
Grosimea plăcilor se va alege în funcție de tipul lor și modul de rezemare; valoarea finală
rezultă rotunjind la multiplu de 10 mm.

Tipul planșeului ,

Planșee cu grinzi și plăci armate pe o direcție

- Simplu rezemate /30 Plăcile de beton armat pot


îndeplini rolul de diafragmă
- Încastrare elastică /35 orizontală pentru încărcări
aplicate în planul lor, dacă
Planșee cu grinzi și plăci armate pe două direcții au grosimi de cel puțin 80
mm și sunt armate pentru a
- Simplu rezemate /40
fi în măsură să preia
eforturile ce le revin din
/45
încărcările verticale și
- Încastrare elastică
orizontale (P100‐1/#5.10)
⁄180 20

Planșee monolite cu nervuri dese /30

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 36


3. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANȘEULUI
3.2 Predimensionarea grinzilor
Dimensiunile secțiunii transversale a grinzilor de diferite tipuri se aleg conform tabelului de
mai jos. Înălțimea (h) și lățimea (b) grinzilor uzuale este recomandat să fie aleasă multiplu de
50 mm.
Dimensiunea Recomandare
L/ 12 … 15 grinzi principale
L/30 grinzi secundare
Minim 
L/20 nervuri dese simplu rezemate
Înălțime
L/25 nervuri dese încastrate elastic
L/ 8 … 12 grinzi principale
Optim
L/ 12 … 15 grinzi secundare
200 mm grinzi uzuale
Minim 
60 mm nervuri dese
⁄ 1,5 … 3,0 secțiuni dreptunghiulare
Lățime ⁄ 2,0 … 3,0 secțiuni T
Optim
⁄ 2,0 pentru cazurile în care 
î

Limitare ⁄ 4,0 conform P100‐2013


Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 37
3. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANȘEULUI
3.3 Predimensionarea stâlpilor
Dimensiunile secțiunii transversale a stâlpilor se aleg conform prevederilor de mai jos.
Înălțimea (h) și lățimea (b) stâlpilor uzuali este recomandat să fie aleasă multiplu de 50 mm.

Pentru dimensionarea secțiunii de beton și de armătură, condiția de bază este ca stâlpii să se 
comporte ductil. În acest scop, dimensiunile secțiunii transversale trebuie astfel alese, încât 
să fie respectată condiția de limitare a valorii relative a forței axiale (limitare a forței axiale 
normalizate):

0,45 ‐ structuri proiectate cf. clasă ductilitate DCH

0,50 ‐ structuri proiectate cf. clasă ductilitate DCM

Unde  este forța axială din stâlp provenită din încărcări  gravitaționale, cu valori conform 
combinațiilor ce conțin și acțiunea seismică, iar  ·

Dimensiunea minimă a secțiunii nu va fi mai mică de 300 mm.

Lățimea stâlpului va fi mai mare cu minim 5 cm decât lățimea secțiunii transversale a grinzii 
principale.

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 38


4. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
4.1 Acțiuni în construcții

În general, acțiunile asupra construcțiilor pot fi împărțite în două categorii:


a) acțiuni directe (încărcări aplicate asupra structurii)
b) acțiuni indirecte (cutremure, explozii, deformații cauzate de variații de temperatură,
umiditate, tasări diferențiate, etc.)

Efectul unei acțiuni pe structură se poate exprima în termeni de efort secțional și/sau efort
unitar în elementele structurale, precum și în termeni de deplasare și/sau rotire pentru
elementele structurale și structură în ansamblu.

Din punct de vedere al valorii utilizate în diverse etape și combinații de proiectare, acțiunile
pot fi reprezentate prin intermediul a două valori esențiale:
a) valoarea caracteristică a unei acțiuni ( ) reprezintă principala valoare reprezentativă a
acțiunii. Valoarea caracteristică a unei acțiuni corespunde unei probabilități mici de depășire
a acțiunii în sensul defavorabil pentru siguranța structurii în timpul unui interval de timp de
referință.
b) valoarea de proiectare a unei acțiuni ( ) este valoare obținută prin multiplicarea valorii
caracteristice, cu un coeficient parțial de siguranță, ce ia în considerație incertitudinile
nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguranței structurale, ce caracterizează acțiunea.

·
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 39
4. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
4.1 Acțiuni în construcții
Acțiunile asupra construcțiilor se pot prezenta conform CR0‐2012 sub forma următoare:

Acțiune Caracteristici Exemple


Variația în timp este  Greutate proprie: elemente structurale,
Permanentă  neglijabilă finisaje, echipamente fixate pe construcții,
( )  acțiuni indirecte din contracția betonului sau
din tasări diferențiate, etc.
Încărcări rezultate din utilizarea clădirii (utile)
Vânt
Variația în timp este 
Variabilă  Zăpadă 
importantă (nu este nici 
( ) monotonă nici neglijabilă) Împingerea pământului
Împingerea fluidelor
Împingerea materialelor pulverulente
Intensitate semnificativă de  Impact 
Accidentală ( ) durată scurtă 
Explozii 
Acțiune datorată mișcării  Seism
Seismică ( ) terenului provocate de 
cutremure

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 40


4. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
4.1 Acțiuni în construcții (conform CR 0‐2012)
Valoare cvasipermanentă a acțiunilor variabile ( ) reprezintă valoare determinată, astfel
încât durata totală în care aceasta este depășită reprezintă un procent ridicat din durata de
viață proiectată a structurii. Valoarea cvasipermanentă este exprimată ca o fracțiune din
valoarea caracteristică a acțiunii corespunzătoare, utilizând factorul 1.

Valoarea frecventă a unei acțiuni variabile ( ) este valoarea determinată în mod ideal pe
baze statistice, astfel încât pe durata de viață a structurii această valoare se întâlnește
frecvent; se exprimă ca o fracțiune din valoarea caracteristică a acțiunii utilizând factorul
1.

Situațiile de proiectare vor fi clasificate după cum urmează:


‐ Situații de proiectare persistente sau normale, care se referă la condiții de
utilizare/funcționare normală;
‐ Situații de proiectare tranzitorii, care se referă la condiții temporare aplicabile structurii, de
exemplu în timpul execuției sau reparațiilor;
‐ Situații de proiectare accidentale, care se referă la condiții excepționale la care este expusă
structura (de exemplu foc, explozii, impact și consecințele degradării locale);
‐ Situații de proiectare seismice, aplicabile structurilor expuse acțiunii seismice.

Situațiile de proiectare selectate vor fi suficient de severe și variate pentru a cuprinde toate
condițiile care pot fi rațional prevăzute în timpul execuției și utilizării construcției.
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 41
4. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
4.1 Acțiuni în construcții (conform CR 0‐2012)
Dimensionarea elementelor de rezistență ale unei planșeu se face în Starea Limită Ultimă
(SLU), adică la starea limită anterioară cedării structurale (în locul prăbușirii propriu‐zise),
aceasta implicând protecția vieții oamenilor și a siguranței structurii, respectiv protecția unor
bunuri de patrimoniu sau de mare valoare

Proiectarea la starea limită ultimă trebuie să se bazeze pe utilizarea unor modele de evaluare
a acțiunilor și de calcul structural corespunzătoare stării considerate, având grijă la
nedepășirea acțiunilor de proiectare, a proprietăților materialelor și a datelor geometrice.

Verificările trebuie efectuate pentru toate situațiile de proiectare relevante și critice de


combinare de încărcări/efecte ale încărcărilor.

ÎN GENERAL, ACESTE ÎNCĂRCĂRI POT FI CONSIDERATE UNIFORM DISTRIBUITE PE SUPRAFAȚA


PLĂCII ȘI SUNT EXPRIMATE ÎN [kN/m2].

Se determină valorile caracteristice (k) ale încărcărilor, apoi cele de calcul (d).

Valoarea  Valoarea caracteristică 
de calcul Coeficient parțial  a acțiunii
de siguranță
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 42
4. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
4.2 Calculul încărcărilor permanente
Încărcările permanente caracteristice se notează cu 

Încărcări permanente totale sunt generate (în acest proiect) de greutățile 
G permanente, și se calculează cu 
∑ ,

Greutățile permanente sunt calculate astfel:

‐ Placa de beton armat , ·

‐ Tencuiala , ·

‐ Pardoseala , ∑ , · ,

Obs: Încărcările permanente date de pardoseli se pot evalua în funcție de materialele


componente din alcătuirea respectivă.

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 43


4. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
4.2 Calculul încărcărilor permanente Greutăți specifice
Câteva valori ale greutăților specifice pentru materiale mai importante:

Greutate specifică 
Materiale

Betoane
Beton armat 25.0
Finisaje ‐ tencuieli
Mortar de ciment 21.0
Mortar ciment‐var 19.0
Mortar de var 17.0

Obs: pentru mai multe valori vezi Anexe.

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 44


4. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
4.2 Calculul încărcărilor permanente Greutăți pardoseli
Câteva valori ale încărcărilor din greutate proprie pentru pardoseli:

Încărcări caracteristice pentru diferite pardoseli
Tip pardoseală
, ⁄
Asfalt 0.9
Mozaic 1.0
Dale 1.5
Plăci de beton armat 1.2

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 45


4. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
4.3 Calculul încărcărilor variabile
Încărcările variabile caracteristice se notează cu 

Încărcări variabile totale sunt date (în acest proiect) de destinația construcției,  de 
Q categoria de utilizare și încărcările variabile rezultate din pereții despărțitori

∑ ,

Încărcările variabile rezultate din categoria de utilizare : , date în Anexe

Încărcările variabile din pereți despărțitori:  , date în Anexe

Obs: pentru mai multe valori vezi Anexe și SR EN 1991‐1‐1:2004 .

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 46


4. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
4.4 Combinarea acțiunilor

În proiectare, acțiunile de calcul se grupează astfel încât să producă efectele cele mai
defavorabile asupra structurii (evident, combinațiile posibile trebuie să fie și plauzibile).

Grupările sunt specifice stărilor limită la care se face verificarea.

Pentru dimensionarea secțiunilor de beton și de armătură, verificarea se face la stările limită


ultime (SLU).

Forma originală a combinării acțiunilor conform CR 0 cap. 6.4:

∑ , , , , ∑ , , ,

Obs: pentru coeficienții care intră în relația de mai sus vezi Anexe sau CR0‐2012.

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 47


4. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
4.4 Combinarea acțiunilor

Forma simplificată a combinării acțiunilor pentru acest proiect va fi aleasă sub forma:

1.35 1.5

Astfel, încărcarea totală care acționează pe placă în cazul încărcărilor uniform distribuite se
poate scrie sub forma:

1.35 1.5

Obs: pentru combinarea mai exactă vezi CR0‐2012.

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 48


5. CALCULUL PLĂCII
5.1 Stabilirea schemei statice

Placa armată pe o direcție poate fi înlocuită pentru determinarea eforturilor (în cazul de față
momente încovoietoare și forțe tăietoare) cu o fâșie de placă de 1,0 m lățime, decupată pe
direcția scurtă a plăcii, adică direcția pe care “descarcă” placa. Din punct de vedere static,
această fâșie se asimilează cu o grindă continuă.

Reazemele plăcii sunt grinzile secundare, iar deschiderile plăcii:

‐ deschiderea interax:

‐ deschiderea de calcul, utilizată la calculul static :

este lumina, care este distanța măsurată între fețele interioare ale reazemelor ce
delimitează o deschidere.

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 49


5. CALCULUL PLĂCII
5.1 Stabilirea schemei statice

Placa reală se înlocuiește cu o grindă continuă cu deschiderile încărcată cu o încărcare


liniară 1 ⁄

Determinarea momentelor încovoietoare și a forțelor tăietoare se va face folosind o diagramă


înfășurătoare, obținută din numeroase combinații de încărcări.

UTILA 2 UTILA 4 UTILA 5 COMBINAȚIA 6

UTILA 1 UTILA 3 UTILA 4 COMBINAȚIA 5

UTILA 2 UTILA 3 UTILA 5 COMBINAȚIA 4

UTILA 1 UTILA 2 UTILA 4 COMBINAȚIA 3

UTILA 2 UTILA 4 COMBINAȚIA 2

UTILA 1 UTILA 3 UTILA 5 COMBINAȚIA 1

Încărcarea permanentă

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 50


5. CALCULUL PLĂCII
5.1 Stabilirea schemei statice

În funcție de raportul încărcărilor permanente și variabile, forma diagramei înfășurătoare de


moment încovoietor poate avea următoarele forme:

⁄ 0,5

⁄ 1,0

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 51


5. CALCULUL PLĂCII
5.1 Stabilirea schemei statice

Pentru problema dată, valorile momentelor și ale forțelor tăietoare se poate alege, cu
suficientă acoperire în felul următor:

14 16 16

11 16 16
0,55 0,55

0,45 0,55
0,65

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 52


5. CALCULUL PLĂCII
5.2 Dimensionarea plăcii Rezistențe de calcul ale materialelor

Pentru dimensionarea plăcii trebuie determinate rezistențele caracteristice și de calcul ale


materialelor.

Calitatea betonului este definită de clasa de rezistență a betonului, care se notează sub
forma:
/

Rezistența de calcul la compresiune a betonului se determină astfel:

/
unde
‐ rezistența caracteristică la compresiune a betonului determinată pe cilindri
, ‐ rezistența caracteristică la compresiune a betonului determinată pe cuburi
1,50‐ coeficient parțial de siguranță pentru beton în SLU
(SR EN 1992‐1‐1:2004, tab. 2.1N)
‐ rezistența de calcul la compresiune a betonului
Clasa betonului se va alege în funcție de clasele de expunere conf. NE 012/1‐2007.
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 53
5. CALCULUL PLĂCII
5.2 Dimensionarea plăcii Rezistențe de calcul ale materialelor

Rezistența de calcul la întindere al oțelului se determină astfel:

/
unde
‐ rezistența de calcul a oțelului din care sunt confecționate armăturile
‐ este rezistența caracteristică a oțelului din care sunt confecționate armăturile
1,15‐ coeficient parțial de siguranță pentru armătură în SLU
(SR EN 1992‐1‐1:2004, tab. 2.1N)

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 54


5. CALCULUL PLĂCII
5.3 Definitivarea grosimii plăcii Secțiunea de calcul 

Secțiunea de calcul a plăcii = secțiune dreptunghiulară simplu armată

1000

unde
‐ aria secțiunii armăturilor întinse
1000 ‐ lățimea secțiunii transversale de calcul
‐ înălțimea utilă a secțiunii transversale
‐ grosimea plăcii
‐ distanța de la fața elementului la centrul de greutate ale armăturilor

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 55


5. CALCULUL PLĂCII
5.3 Definitivarea grosimii plăcii Verificarea înălțimii alese 

Verificarea înălțimii alese (necesare) în funcție de procentul optim de armare ( )

· ·

Unde
‐ momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static
1000 ‐ lățimea secțiunii de calcul (secțiune dreptunghiulară simplu armată)
‐ valoarea relativă a momentului încovoietor de calcul, unde

1 0.5 sau  din tabel,


iar
, în funcție de

(%) pentru armături cu 
Modul de armare al plăcii
400 … 500 / 300 … 400 /
‐ Pe o direcție 0,25 … 0,50 0,30 … 0,60
‐ Pe două direcții 0,20 … 0,50 0,25 … 0,50
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 56
5. CALCULUL PLĂCII
5.3 Definitivarea grosimii plăcii Verificarea înălțimii alese 

Calculul grosimii plăcii necesare se poate determina cu

, ,
Unde
∅/2
Iar

‐ acoperirea nominală a armăturilor de beton
‐ acoperirea minimă a armăturilor de beton
∆ ‐ acoperire suplimentară a armăturilor de beton, care ține seama de toleranțele de 
execuție

Acoperirea cu beton este distanța între suprafața armăturii (incluzând etrierii sau agrafele) 
până la suprafața betonului.

Acoperirea cu beton asigură:
‐ transmiterea forțelor de aderență de la armătură la beton
‐ protecția oțelului împotriva coroziunii
‐ protecția la foc (nu se tratează aici)
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 57
5. CALCULUL PLĂCII
5.3 Definitivarea grosimii plăcii Verificarea înălțimii alese 

Calculul grosimii plăcii necesare se poate determina cu

, ,
Unde
∅/2
iar

proiect
execuție

Obs: grosimea plăcii trebuie să fie multiplu de 10 mm!

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 58


5. CALCULUL PLĂCII
5.3 Definitivarea grosimii plăcii Verificarea înălțimii alese 

Acoperirea minimă

, ; , , , , ; 10

Sau simplificat

, ; , ; 10

aderență durabilitate

unde
, ∅

∅ 0.1 2

, ‐ în funcție de clasa de expunere și clasă structurală (EN 1992‐1‐1:2004,  # 4.4 )

∆ 5 ‐ pentru plăci (vezi Anexa Națională)

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 59


5. CALCULUL PLĂCII
5.3 Definitivarea grosimii plăcii Verificarea înălțimii alese 

Pentru determinarea acoperirii minime din durabilitate , se pornește cu alegerea


clasei structurale S4 din coloana potrivită în funcție de clasa de expunere dată din tabelul
4.4N din EN 1992‐1‐1:2004, # 4.4.

Clasa structurală se poate reduce sau chiar mări în funcție de durata de utilizare a structurii, 
clasa de rezistență a betonului, tipul elementului sau în cazul existenței unui control special, 
conform tabelul 4.3N din EN 1992‐1‐1:2004,  # 4.4.

Cu clasa structurală determinată se poate deduce acoperirea minimă din condiții de


durabilitate!

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 60


5. CALCULUL PLĂCII
5.3 Definitivarea grosimii plăcii Verificarea înălțimii alese 

Dacă

, ,  OK

Înseamnă că grosimea plăcii alese este în domeniul optim!

Dacă

, ,

Înseamnă că grosimea plăcii considerate la predimensionare este insuficientă, astfel se va


mări valoarea acesteia la , , după care se reiau pașii anteriori, adică
 RECALCULARE ÎNCĂRCĂRI
 RECALCULARE MOMENTE
 DEFINITIVARE GROSIME PLACĂ

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 61


5. CALCULUL PLĂCII
5.4 Calculul ariilor de armătură

După definitivarea grosimii plăcii se va determina înălțimea utilă (efectivă) a plăcii

După care se calculează valoarea relativă a momentului încovoietor de calcul pentru fiecare
valoare al momentului încovoietor (câmpuri și reazeme)

· ·
 1 1 2

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 62


5. CALCULUL PLĂCII
5.5 Reguli constructive  Armături principale cu bare legate 

Reguli constructive pentru armături principale cu bare legate conform SR EN 1992‐1‐1/ Cap. 9

, 0.26 dar , 0.0013

, 0.04

1.5 dar 200 . .

80

∅ 0.1 2

∅ 6 pentru bare drepte

∅ 5 pentru plase sudate

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 63


5. CALCULUL PLĂCII
5.5 Reguli constructive  Armături principale cu bare legate 

Reguli constructive pentru armături principale cu bare legate conform SR EN 1992‐1‐1/ Cap. 9

La marginea plăcii

, 25% ,

Perpendicular pe grinda principală

/4 /4 , ∅6/ . .

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 64


5. CALCULUL PLĂCII
5.5 Reguli constructive  Armături secundare 

Reguli constructive pentru armături secundare (repartiție) conform SR EN 1992‐1‐1/ Cap. 9

, , min 20% ,

2.5 dar 300 . .

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 65


5. CALCULUL PLĂCII
5.5 Reguli constructive  Armături din plase sudate

Reguli constructive pentru plase sudate conform SR EN 1992‐1‐1/ Cap. 9

La marginea plăcii

, 50% ,

Perpendicular pe grinda principală

/4 /4 , ∅5/150

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 66


5. CALCULUL PLĂCII
5.6 Exemplu de alcătuire a unei plăci cu bare legate ridicate Exemplul 1

Exemplu de alcătuire a unei plăci cu bare legate ridicate

4.52cm2 3.50cm2

5.58cm2 3.50cm2

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 67


5. CALCULUL PLĂCII
5.6 Exemplu de alcătuire a unei plăci cu bare legate ridicate Exemplul 1

Exemplu de alcătuire a unei plăci cu bare legate ridicate

4.52cm2 3.50cm2

5.58cm2 3.50cm2

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 68


5. CALCULUL PLĂCII
5.7 Exemplu de alcătuire a unei plăci cu bare legate drepte Exemplul 2

Exemplu de alcătuire a unei plăci cu bare legate drepte

4.52cm2 3.50cm2
/4 /4 /4 /4 /4

5.58cm2 3.50cm2

∅6/14 ∅10/14 ∅8/14

∅10/14
∅8/14

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 69


5. CALCULUL PLĂCII
5.8 Exemplu de alcătuire a unei plăci cu plase sudate Exemplul 3

Exemplu de alcătuire a unei plăci cu plase sudate

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 70


5. CALCULUL PLĂCII
5.9 Verificarea plăcii la forță tăietoare

În general, în cazul plăcilor subțiri obișnuite, armarea rezultă din calculul la încovoiere, nefiind
nevoie de armături la forță tăietoare.

Pentru verificarea acesteia, următoarea condiție trebuie să fie satisfăcută:

, ,
unde
/ /
, , 100 dar , 0.035 · · ·
Iar
, 0.18/ ‐ din A.N.

200
1 2

0.02 – aria de armătură din zona întinsă intersectată de fisură

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 71


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.1 Calculul încărcărilor
Deoarece placa se descarcă pe direcția scurtă, încărcările care se transmit grinzii secundare
sunt date de încărcările care acționează pe ochiurile de placă adiacente grinzii.

gs

gs

gs
GP

GP

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 72


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.1 Calculul încărcărilor
Deoarece placa se descarcă pe direcția scurtă, încărcările care se transmit grinzii secundare
sunt date de încărcările care acționează pe ochiurile de placă adiacente grinzii.

· · ·
G , ,

Unde , = încărcarea permanentă totală care acționează pe placă


(greutate finisaje + greutatea plăcii)

, , ·
Q

Încărcarea totală de calcul: , , ,

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 73


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.2 Stabilirea schemei statice

Grinda secundară se va calcula ca o grindă continuă, cu deschiderile de calcul

, , reazeme fiind grinzile principale.


ST
deschidere

GP
gs
deschidere
consolă

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 74


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.2 Stabilirea schemei statice

Grinda secundară se va calcula ca o grindă continuă, cu deschiderile de calcul

, , reazeme fiind grinzile principale.

16 16

11 16 16
0,55 0,55

0,45 0,55
0,65

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 75


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.3 Definitivarea înălțimii grinzii secundare
Verificarea înălțimii alese (necesare)

· ·

Unde 
‐ momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static
‐ din predimensionare

1 0.5 sau  din tabel,

unde

100

iar se va alege din în funcție de procentul optim de armare recomandată

1.2 … 1.8
pentru  ,

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 76


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.3 Definitivarea înălțimii grinzii secundare
Calculul înălțimii necesare

Unde 
∅ /2
iar

, ; , ; 10
și
max , ; , ∅

deviația fiind
∆ 10

Recomandări: long
∅ , 20 … 25 etr
ds
∅ , 8 … 10 Cnom,long Cnom,etr

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 77


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.3 Definitivarea înălțimii grinzii secundare
Calculul înălțimii necesare

Unde

50 (multiplu de 50 mm)

Verificare:

1,5 … 3,0

Dacă nu se respectă condiția  redimensionarea secțiunii

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 78


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.3 Definitivarea înălțimii grinzii secundare
Dacă

, ,  OK

Dacă

, , RECALCULARE: 
‐ ÎNCĂRCĂRI cu noua dimensiune de grindă
‐ MOMENTE cu încărcările noi

 DEFINITIVARE ÎNĂLȚIME GRINDĂ și reverificarea condițiilor 

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 79


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.4 Calculul ariilor de armătură din câmp
Pașii de dimensionare ale armăturilor sunt următoarele:

Pas 1: Calculul ariilor de armătură necesare din câmpuri, secțiunea de calcul fiind T
simplu armată

Pas 2: Calculul ariilor de armătură necesare de pe reazeme, secțiunea de calcul fiind


dreptunghiulară dublu armată

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 80


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.4 Calculul ariilor de armătură din câmp
Pașii de dimensionare ale armăturilor sunt următoarele:
= minimum dintre
armăturile obținute în
câmpurile adiacente din As1 ‐ Pas 2  As1 ‐ Pas 2 
Pas 1 (aici din M1 și M2)

‐ Pas 1  ‐ Pas 1 
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 81
6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.4 Calculul ariilor de armătură din câmp
Pas 1: Calculul ariilor de armătură necesare din câmpuri  secțiune T simplu armată

Lățimea activă a plăcilor comprimate ( ) depinde de dimensiunile inimii și ale plăcii, de


tipul de încărcare considerat, de deschidere, de condițiile de reazem și de armarea
transversală.

Lățimea activă a plăcilor comprimate ( ) se stabilește în funcție de distanța dintre


punctele de moment nul.

Deschidere marginală Deschidere intermediară Deschidere în consolă

0,85 0,15 0,7 0,15

(B) (B) (B)

Pentru simplificarea calculului, în acest proiect se va considera: ,

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 82


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.4 Calculul ariilor de armătură din câmp
Pas 1: Calculul ariilor de armătură necesare din câmpuri  secțiune T simplu armată

Lățimea efectivă se determina conform schița de mai jos:

, ,

, 0,2 0,1 0,2

0,7
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 83
6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.4 Calculul ariilor de armătură din câmp
Pas 1: Calculul ariilor de armătură necesare din câmpuri  secțiune T simplu armată

A) Metoda tabelară

/  

· ·

Dacă   redimensionarea secțiunii

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 84


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.4 Calculul ariilor de armătură din câmp
Pas 1: Calculul ariilor de armătură necesare din câmpuri  secțiune T simplu armată

B) Calcul direct
0,8

Se determină 0.5

Dacă  axa neutră este în placă

Dacă  redimensionarea secțiunii

Dacă  1 1 2 

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 85


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.4 Calculul ariilor de armătură din câmp
Pas 1: Calculul ariilor de armătură necesare din câmpuri  secțiune T simplu armată

B) Calcul direct

Se determină 0.5

Dacă  axa neutră este în inimă

0.5

Dacă  redimensionarea secțiunii

Dacă  1 1 2 

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 86


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.4 Calculul ariilor de armătură din câmp
Reguli constructive conform SR EN 1992‐1‐1/ Cap. 9 și P100‐1/2013, Cap.5 avem următoarele
limitări și prescripții

, 0.26 0.0013 ‐ pt zonă neseismică

, 0.50 0.0013 ‐ pt zonă seismică (b  = bw)

, 0.04

∅ 14 ‐ cf. P100‐1/2013

∅ 25 ‐ cf. recomandărilor

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 87


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.4 Calculul ariilor de armătură din câmp
Reguli constructive conform SR EN 1992‐1‐1/ Cap. 9 și P100‐1/2013, Cap.5 avem următoarele
limitări și prescripții

‐ La marginea grinzii

, 15% ,

‐ Ancorarea armăturilor pe reazemele marginale

‐ Ancorarea armăturilor pe reazemele intermediare

10∅ 10∅

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 88


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.4 Calculul ariilor de armătură din câmp
Reguli de armare pentru grinda secundară

>0.3 >0.3 >0.3 >0.3

~10cm
≥10d

min 2ø min 2ø min 2ø


2ø8 montaj 2ø8 montaj

min 2ø
min 2ø

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 89


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.5 Calculul ariilor de armătură pe reazeme
Pas 2: Calculul ariilor de armătură necesare de pe reazeme
 secțiune dreptunghiulară dublu armată
necunoscut
Se calculează

·
· ·

 1.25 1 1 2

unde
‐ aria efectivă minimă din câmpurile adiacente (din armarea câmpului)

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 90


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.5 Calculul ariilor de armătură pe reazeme
Pas 2: Calculul ariilor de armătură necesare de pe reazeme
 secțiune dreptunghiulară dublu armată
necunoscut
Dacă  majorarea secțiunii

Dacă 0  este prea mare  nu curge

(din armarea câmpului)

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 91


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.5 Calculul ariilor de armătură pe reazeme
Pas 2: Calculul ariilor de armătură necesare de pe reazeme
 secțiune dreptunghiulară dublu armată

Dacă 0 

Se verifică dacă

Unde
/

1.25 1 1 2

 armătura comprimată nu curgere  acţionează la nivelul rezultantei

 ecuaţia de momente scrisă în raport cu  

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 92


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.5 Calculul ariilor de armătură pe reazeme
Pas 2: Calculul ariilor de armătură necesare de pe reazeme
 secțiune dreptunghiulară dublu armată

Dacă 0 

Se verifică dacă

 armătura comprimată ajunge la curgere

Unde
/

1.25 1 1 2

→ 1 1 2 

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 93


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.6 Calculul la forță tăietoare
Calculul capacității betonului la forță tăietoare

/ / /
, , 100 0.035 · · ·

unde

, 0.18/

200
1 2.00

Coeficientul de armare longitudinală

0.02

– aria de armătură din zona întinsă intersectată de fisură

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 94


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.6 Calculul la forță tăietoare
Dacă

 armare constructivă cu

, 0.08
· ·

respectând

, 0.75 1 300

Pentru 400  armare cu etrieri dubli

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 95


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.6 Calculul la forță tăietoare
Dacă

 pentru simplificare se impune


45° ‐ înclinația bielei comprimate biele
90° ‐ pentru etrieri fibra comprimată

Se verifică relația 0.9

· fibra întinsa
armături de forță tăietoare
unde 0,9

 se impune ∅  · ∅, 

După alegerea pasului etrierilor se verifică condiția

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 96


6. CALCULUL GRINZII SECUNDARE
6.6 Calculul la forță tăietoare
Reguli constructive

Pentru a avea cedare ductilă  , ,

0,5

unde

0,6 1
250

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 97


TABELE UTILE
ARMĂTURI
A1. Diametrele, ariile secțiunilor transversale și masa armăturilor din bare laminate 99
A2. Secțiunea armăturii întinse la plăci armate cu plase legate 100
A3. Ariile secțiunilor transversale ale barelor plaselor sudate – STNB 101
A4. Diametrul minim al dornului 102
A5. Coeficienți pentru calculul lungimii de ancoraj 103
A6. Valoarea lungimii de ancoraj în funcție calitatea betonului și a oțelului 105
A7. Lungimea de suprapunere 107
A8. Caracteristici informative ale unor oțeluri 108
A9. Procente minime și indice de consum 109

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 98


TABELE UTILE
A1. Diametrele, ariile secțiunilor transversale și masa armăturilor din bare laminate

∅ Aria secțiunii transversale [cm2] Masa ∅ ,

mm 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 kg/m mm
6 0.28 0.57 0.85 1.13 1.41 1.70 1.98 2.26 2.54 2.83 0.222 24
8 0.50 1.01 1.51 2.01 2.51 3.02 3.52 4.02 4.52 5.03 0.395 32
10 0.79 1.57 2.36 3.14 3.93 4.71 5.50 6.28 7.07 7.85 0.617 40
12 1.13 2.26 3.39 4.52 5.65 6.79 7.92 9.05 10.18 11.31 0.888 48
14 1.54 3.08 4.62 6.16 7.70 9.24 10.78 12.32 13.85 15.39 1.21 56
16 2.01 4.02 6.03 8.04 10.05 12.06 14.07 16.08 18.10 20.11 1.58 64
18 2.54 5.09 7.63 10.18 12.72 15.27 17.81 20.36 22.90 25.45 2.00 126
20 3.14 6.28 9.42 12.57 15.71 18.85 21.99 25.13 28.27 31.42 2.47 140
22 3.80 7.60 11.40 15.21 19.01 22.81 26.61 30.41 34.21 38.01 2.98 154
25 4.91 9.82 14.73 19.63 24.54 29.45 34.36 39.27 44.18 49.09 3.85 175
28 6.16 12.32 18.47 24.63 30.79 36.95 43.10 49.26 55.42 61.58 4.83 196
32 8.04 16.08 24.13 32.17 40.21 48.25 56.30 64.34 72.38 80.42 6.31 224
36 10.18 20.36 30.54 40.72 50.89 61.07 71.25 81.43 91.61 101.79 7.99 252
40 12.57 25.13 37.70 50.27 62.83 75.40 87.96 100.53 113.10 125.66 9.86 280

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 99


TABELE UTILE
A2. Secțiunea armăturii întinse la plăci armate cu plase legate
Distanța între 
Diametrul barelor  [mm]
bare
cm 6 8 10 12 14 16
8,0 3,53 6,28 9,82 13,14 19,24 25,14
9,0 3,14 5,59 8,73 12,57 17,10 22,34
10,0 2,83 5,03 7,85 11,31 15,39 20,11
11,0 2,57 4,57 7,14 10,28 13,99 18,28
12,0 2,36 4,19 6,54 9,42 12,83 16,76
13,0 2,17 3,87 6,04 8,70 11,84 15,47
14,0 2,02 3,59 5,61 8,08 11,00 13,36
15,0 1,89 3,35 5,24 7,54 10,26 13,41
16,0 1,77 3,14 4,91 7,07 9,62 12,57
17,0 1,66 2,98 4,62 6,65 9,05 11,83
18,0 1,57 2,79 4,36 6,28 8,55 11,17
19,0 1,49 2,65 4,13 5,95 8,10 10,58
20,0 1,41 2,51 3,93 5,65 7,69 10,05

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 100


TABELE UTILE
A3. Ariile secțiunilor transversale ale barelor plaselor sudate ‐ STNB
Aria secțiunii 
Diametrul Aria secțiunii (mm2/m) pentru distanta între bare:
unei bare
mm mm2 100 mm 150 mm 200 mm
3,0 7,1 71 47 35
4,0 12,6 126 84 63
4,5 15,9 159 106 79
5,0 19,6 196 131 98
5,6 24,6 246 164 123
6,0 28,3 283 188 141
6,5 33,2 332 221 166
7,1 39,6 396 264 198
8,0 50,3 503 335 251
10,0 78,5 785 524 393

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 101


TABELE UTILE
A4. Diametrul minim al dornului pentru a evita deteriorarea armăturilor de tip bare și sârme

Diametrul barei Diametru minim al dornului în cazul ciocurilor și buclelor


 ≤ 16 mm 4 
 ˃ 16 mm 7 

2,5

Pentru etrieri (cf. P100)

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 102


TABELE UTILE
A5. Calculul lungimii de ancoraj

Lungimea de ancorare de calcul , ,

·
Unde lungimea de ancorare de referință , ·

Iar valoarea de calcul a efortului unitar ultim de aderență 2.25 · · ·

  ‐ este un coeficient legat de condițiile de aderență și de poziția barei în timpul betonării 
= 1.0  condiții ”bune” de aderență
= 0.7  toate celelalte cazuri
‐ este un coeficient legat de diametrul barei
= 1.0  pt φ ≤ 32 mm
= (132‐φ)/100  pt φ > 32 mm
, /

Turnare
Turnare
Turnare

h > 60 cm
h > 25 cm 30 cm condiții de aderență "mediocre”
h ≤ 25 cm condiții de aderență "mediocre”
25cm

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 103


TABELE UTILE
A5. Calculul lungimii de ancoraj

Simplificare conform Cap. 8.4 din SR EN 1992‐1‐1:2004 , ,
Armătura de beton armat
Factor de influență Tip de ancorare
întinsă comprimată
Drept 1.0 1.0
Forme de bare 0.7 dacă   3∅
Altul 1.0
altfel  1.0

Bare drepte Bare terminate printr‐un cioc Bare terminate printr‐o buclă


min /2, , min /2,

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 104


TABELE UTILE
A6. Valoarea lungimii de ancoraj în funcție calitatea betonului și a oțelului – valori informative

Tipul  Lungimea de ancoraj lbd în funcție de clasa betonului și condițiile de aderență


armăturii C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/40 C40/50 C45/55 C50/60

fyk (N/mm2) bun medie bun medie bun medie bun medie bun medie bun medie bun medie bun medie
300 33  48  29  41  24  35  22  31  20  28  17  25  16  23  15  21 
350 39  56  34  48  28  40  25  36  23  33  20  29  19  27  17  25 
400 45  64  39  55  32  46  29  41  26  38  23  33  21  31  20  29 
450 50  72  43  62  36  52  33  47  30  42  26  37  24  35  22  32 
500 56  80  48  69  40  58  36  52  33  47  29  41  27  38  25  36 

Codiții bune de aderență

Codiții mediocre/nesatisfăcătoare de aderență

, 0.3 , ; 10∅; 100 pentru ancoraje în întindere


, 0.6 , ; 10∅; 100 pentru ancoraje în compresiune

Observații: 
Valorile din tabel au fost calculate cu metoda simplificată conform Cap. 8.4 din SR EN 1992‐1‐1:2004,
considerând , , , cu 1.0 !!!
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 105
TABELE UTILE
A6. Valoarea lungimii de ancoraj în funcție calitatea betonului și a oțelului – valori informative

, 0.3 , ; 10∅; 100 pentru ancoraje în întindere


, 0.6 , ; 10∅; 100 pentru ancoraje în compresiune

Observații: 
Valorile din tabel au fost calculate cu metoda simplificată conform Cap. 8.4 din SR EN 1992‐1‐1:2004, 
considerând   , , , cu  1.0 !!!
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 106
TABELE UTILE
A7. Lungimea de suprapunere

Proporția barelor înnădite < 25 % < 33 % < 50 % > 50 %


1.0 1.15 1.4 1.5

Lungimea de suprapunere de calcul , ,

Valoarea minimă , max 0,3 , ; 15∅; 200

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 107


TABELE UTILE
A8. Caracteristici informative ale unor oțeluri

Diametre
Oțel tip
mm MPa MPa MPa
OB37 6…12 255 222 210000 0.768 0.426

OB37 14…40 235 204 210000 0.782 0.430

PC52 6…14 355 309 210000 0.704 0.405

PC52 14…28 345 300 210000 0.710 0.407

PC52 32…40 335 291 210000 0.716 0.409

STNB 3…4 490 426 210000 0.633 0.378

STNB 4.5…7.1 440 383 210000 0.658 0.388

STNB 8…10 390 339 210000 0.684 0.398

S420 6…28 420 365 200000 0.657 0.388

S500  6…28 500 435 200000 0.617 0.372

S550 6…28 550 478 200000 0.594 0.362

3.5
3.5 1000 ⁄

0.8 1 0.4

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 108


TABELE UTILE
A9. Procente minime și indice de consum (informativ)
Procent minim de armare Indice de consum (kg/m3)
Element Armare
DCH DCM S500 S355 (PC52)
Sus
Placă / Scară 0,26 ⁄ 75…110 95…120
Jos
Longitudinal 0,5 ⁄
Grindă 115…150 125…165
Transversal , 0.08
Longitudinal 1% 0,80%
Stâlp 180…260 200…280
Transversal , 0.08

Fundații izolate  Sus
max 0,26 ⁄ ; 0.10% 80…110 90…120
(bloc+cuzinet) Jos

Grinzi de fundare Sus


0,5 ⁄ 90…130 95…140
(tălpi) Jos
Sus
Radier max 0,26 ⁄ ; 0.20% 80…120 90…135
Jos
Consum mediu (kg/m3)
Tip structură
S500 S355 (PC52)
Structură în cadre 105…140 110…150
Structură cu pereți 95…130 100…140
Structură duală (pereți+cadre) 100…140 100…155

Obs: date de mai sus s‐au obținut de pe site‐ul http://www.encipedia.org/
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 109
TABELE UTILE
BETOANE
B1. Caracteristici de rezistență și de deformație ale betonului 111
B2. Clase de expunere în funcție de condițiile de mediu 112
B3. Valorile limită recomandate pentru compoziția și proprietățile betonului 115
B4. Valori ale acoperirii minime cerute de condiția de durabilitate (cmin,dur) 117
B5. Modificarea clasei structurale recomandate 118
B6. Alegerea clasei de rezistență a cimentului 119
B7. Recomandări de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului 120
B8. Caracteristici ale unor tipuri de cimenturi 121
B9. Domenii de utilizare pentru cimenturi 122
B10. Durata minimă de tratare a betonului pentru toate clasele de expunere 123
B11. Valori recomandate pentru verificarea deschiderii de fisură 124
B12. Consistența betonului 125
B13. Exemplu de notație completă a unui beton 126

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 110


TABELE UTILE
B1. Caracteristici de rezistență și de deformație ale betonului
Clasa
betonului C8/10 C12/15 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/40 C40/50 C45/55 C50/60 C55/67 C60/75 C70/85 C80/95 C90/105
Beton clasă
(cf. C140‐86) Bc10 Bc 15  Bc 20 Bc 25 Bc 30 Bc 35 Bc 40 Bc 50 ‐ Bc 60 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐
Marcă beton
(cf. C140‐79) B150 B200 B250 B350 B400 B450 B500 B600 ‐ B700 ‐ ‐ ‐ ‐ ‐

(MPa) ‐ 12 16 20 25 30 35 40 45 50 55 60 70 80 90
,
(MPa) ‐ 15 20 25 30 37 45 50 55 60 67 75 85 95 105

(MPa) ‐ 20 24 28 33 38 43 48 53 58 63 68 78 88 98

(MPa) ‐ 1.6 1.9 2.2 2.6 2.9 3.2 3.5 3.8 4.1 4.2 4.4 4.6 4.8 5
, .
(MPa) ‐ 1.1 1.3 1.5 1.8 2 2.2 2.5 2.7 2.9 3 3.1 3.2 3.4 3.5
, .
(MPa) ‐ 2 2.5 2.9 3.3 3.8 4.2 4.6 4.9 5.3 5.5 5.7 6 6.3 6.6

(GPa) ‐ 27 29 30 31 33 34 35 36 37 38 39 41 43 44
(‰) ‐ 1.8 1.9 2 2.1 2.2 2.25 2.3 2.4 2.45 2.5 2.6 2.7 2.8 2.8
(‰) ‐ 3.5 3.2 3 2.8 2.8 2.8
(‰) ‐ 2 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6
(‰) ‐ 3.5 3.11 2.91 2.71 2.6 2.61
n ‐ 2 1.75 1.6 1.45 1.4 1.4
(‰) ‐ 1.75 1.8 1.9 2 2.2 2.3
(‰) ‐ 3.5 3.1 2.9 2.7 2.6 2.6

Obs: pentru mai multe detalii vezi SR EN 1992‐1‐1:2004

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 111


TABELE UTILE
B2. Clase de expunere în funcție de condițiile de mediu, conform NE 012‐1:2007 ‐ pag. 1
Notare  Descriere mediu înconjurător Exemple informative care prezintă alegerea claselor de expunere
clasă
1. Nici un risc de coroziune, nici de atac
Beton simplu şi fără piese metalice înglobate.
X0 Toate expunerile, cu excepția cazurilor de Beton de umplutură / egalizare.
îngheț‐dezgheț, de abraziune şi de atac chimic

2. Coroziune indusă de carbonatare (când betonul care conține armături sau piese metalice înglobate, este expus la aer şi umiditate)
Beton la interiorul clădirilor unde umiditatea aerului ambiant este scăzută (inclusiv
XC1 Uscat sau umed în permanență
bucătăriile, băile şi spălătoriile clădirilor de locuit). Beton imersat în permanență în apă.
Suprafețe de beton supuse la contact de lung termen cu apa (de exemplu elemente ale 
XC2 Umed, rareori uscat
rezervoarelor de apă). Un mare număr de fundații.
Beton la interiorul clădirilor unde umiditatea aerului ambiant este medie sau ridicată 
(bucătării, băi, spălătorii profesionale altele decât cele ale clădirilor de locuit). Beton exterior 
XC3 Umiditate moderată
adăpostit de ploaie (elemente la care aerul din exterior are acces constant sau des, de 
exemplu : hale deschise).
Suprafețe de beton supuse la contact cu apa, dar nu intră în clasa de expunere XC2 (elemente
XC4 Alternativ umed şi uscat
exterioare expuse intemperiilor).

3. Coroziunea datorată clorurilor având altă origine decât cea marină (ex. sărurile pentru dezghețare)


Suprafețe de beton expuse la cloruri transportate pe cale aeriană (de exemplu suprafețele
XD1 Umiditate moderată expuse agenților de dezghețare de pe suprafața carosabilă, pulverizați şi transportați de 
curenții de aer, la garaje, etc.)

XD2 Umed, rareori uscat Piscine, rezervoare. Elemente de beton expuse la ape industriale care conțin cloruri

Elemente de pod, ziduri de sprijin, expuse la stropire cu apă care conțin cloruri. Șosele. Dale 


XD3 Alternativ umed şi uscat
de parcaje pentru staționare vehicule

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 112


TABELE UTILE
B2. Clase de expunere în funcție de condițiile de mediu, conform NE 012‐1:2007 ‐ pag. 2
Notare  Descriere mediu înconjurător Exemple informative care prezintă alegerea claselor de expunere
clasă
4. Coroziune indusă de cloruri prezente în apa de mare
Expus la aer vehiculând sare marină dar fără  Structuri pe sau în apropierea litoralului (agresivitatea atmosferica marina acționează asupra 
XS1 contact direct cu apa de mare construcțiilor din beton, beton armat pe o distanta de circa 5 km de țărm).

XS2 Imersat în permanență Elemente de structuri marine.

Zone de amaraj, zone supuse la stropire sau la 
XS3 brumă
Elemente de structuri marine.

5. Atac din îngheț‐dezgheț cu sau fără agenți de dezghețare
Saturație moderată cu apă fără agenți de 
XF1 dezghețare
Suprafețe verticale ale betonului expuse la ploaie şi la îngheț.

Saturație moderată cu apă, cu agenți de Suprafețe verticale ale betonului din lucrări rutiere expuse la îngheț şi curenților de aer ce 


XF2 dezghețare vehiculează agenți de dezghețare.

Saturație puternică cu apă, fără agenți de 
XF3 dezghețare
Suprafețe orizontale ale betonului expuse la ploaie şi la îngheț.

Şosele şi tabliere de pod expuse la agenți de dezghețare. Suprafețele verticale ale betonului 


Saturație puternică cu apă, cu agenți de
XF4 dezghețare sau apă de mare
expuse la îngheț şi supuse direct stropirii cu agenți de dezghețare. Zonele structurilor marine 
expuse la îngheț şi supuse stropirii cu agenți de dezghețare.

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 113


TABELE UTILE
B2. Clase de expunere în funcție de condițiile de mediu, conform NE 012‐1:2007 ‐ pag. 3
Notare  Descriere mediu înconjurător Exemple informative care prezintă alegerea claselor de expunere
clasă
6. Atacuri chimice (din soluri naturale, ape de suprafață şi ape subterane)
Mediu înconjurător cu agresivitate chimică 
XA1 slabă
Soluri naturale şi apă în sol

Mediu înconjurător cu agresivitate chimică 
XA2 moderată
Soluri naturale şi apă în sol

Mediu înconjurător cu agresivitate chimică 
XA3 intensă
Soluri naturale şi apă în sol

7. Solicitarea mecanică a betonului prin uzură (betonul este supus unor solicitări mecanice care produc uzura acestuia)
XM1 Solicitare moderată de uzură Elemente din incinte industriale supuse la circulația vehiculelor echipate cu anvelope
Elemente din incinte industriale supuse la circulația stivuitoarelor echipate cu anvelope sau
XM2 Solicitare intensă de uzură
bandaje de cauciuc
Elemente din incinte industriale supuse la circulația stivuitoarelor echipate cu bandaje de
XM3 Solicitare foarte intensă de uzură
elastomeri / metalice sau maşini cu şenile

Obs: pentru mai multe detalii vezi SR EN 1992‐1‐1:2004, NE 012‐1:2007

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 114


TABELE UTILE
B3. Valorile limită pentru compoziția şi proprietățile betonului pentru clasele de expunere 

Nici un risc de  Coroziune datorata clorurilor


coroziune sau Coroziune indusă prin carbonatare
atac chimic
Cloruri din alte surse decât apa
Cloruri din apa de mare
de mare
X0 XC1 XC2 XC3 XC4 XD1 XD2 XD3 XS1 XS2 XS3
Raport maxim 
apă/ciment
‐ 0.65 0.60 0.60 0.50 0.55 0.50 0.45 0.55 0.50 0.45
Clasa minimă de 
rezistență
C8/10 C16/20 C16/20 C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C35/45 C30/37 C35/45 C35/45
Dozaj minim de 
ciment (kg/m3)
‐ 260 260 280 300 300 320 320 300 320 320
Conținut minim de 
‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐
aer antrenat (%)
recomandabil  recomandabil 
Alte condiții ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ cimenturile cu căldură  ‐ cimenturile cu căldură 
redusă de hidratare redusă de hidratare

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 115


TABELE UTILE
B3. Valorile limită pentru compoziția şi proprietățile betonului pentru clasele de expunere 

Atac îngheț‐dezgheț Atac chimic Atac mecanic

XF1 XF2 XF3 XF4 XA1 XA2 XA3 XM1 XM2


Raport maxim 
apă/ciment
0.50 0.55 0.50 0.55 0.50 0,50 0.55 0.50 0.45 0.55 0.55
Clasa minimă de 
rezistență
C25/30 C25/30 C35/45 C25/30 C35/45 C30/37 C25/30 C35/45 C35/45 C30/37 C30/37
Dozaj minim de 
ciment (kg/m3)
300 300 320 300 320 340 300 320 360 300 300
Conținut minim de  cu aer  cu aer  cu aer 
‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐
aer antrenat (%) antrenat antrenat antrenat
in zonele 
marine cu 
cimenturi  Tratarea 
Ciment rezistent la 
Alte condiții Agregate rezistente la îngheț ‐ dezgheț rezistente 
sulfați
suprafeței 
la acțiunea  betonului
apei de 
mare

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 116


TABELE UTILE
B4. Valori ale acoperirii minime cerute de conditia de durabilitate 

Clasa de expunere în funcție de condițiile de mediu
Clasa structurală
X0 XC1 XC2/XC3 XC4 XD1/XS1 XD2/XS2 XD3/XS3
S1 10 10 10 15 20 25 30
S2 10 10 15 20 25 30 35
S3 10 10 20 25 30 35 40
S4 10 15 25 30 35 40 45
S5 15 20 30 35 40 45 50
S6 20 25 35 40 45 50 55

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 117


TABELE UTILE
B5. Modificarea clasei structurale recomandate

Clasa de expunere în funcție de condițiile de mediu
Criteriu XD3/XS2/ 
X0 XC1 XC2/XC3 XC4 XD1 XD2/XS1
XS3
Durata de utilizare din  majorare cu majorare cu majorare cu majorare cu majorare cu majorare cu majorare cu 
proiect de 100 ani 2 clase 2 clase 2 clase 2 clase 2 clase 2 clase 2 clase

> C30/37 > C30/37 > C35/45 > C40/50 > C40/50 > C40/50 > C45/55


Clasa de rezistență
micşorare micşorare micşorare micşorare micşorare micşorare micşorare
cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă
Element asimilabil unei plăci  micşorare micşorare micşorare micşorare micşorare micşorare micşorare
(poziția armăturilor neafectată de 
procesul de construcție)
cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă

Control special al calității de  micşorare micşorare micşorare micşorare micşorare micşorare micşorare


producție a betonului cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă cu 1 clasă

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 118


TABELE UTILE
B6. Alegerea clasei de rezistență a cimentului funcție de clasa de rezistentă proiectată a betonului
(recomandare)
CLASA CIMENTULUI
CLASA BETONULUI
32,5 42,5 52,5
C8/10 X
C12/15 X
C16/20 X X
C20/25 X X
C25/30 X X X
C 30/37 X X
C35/45 X X
C40/50 X
C45/55 X
C50/60 X
C 55/67 X
C70/85 X
C 80/95 X
C90/105 X
C100/115 X

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 119


TABELE UTILE
B7. Recomandări de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp friguros și călduros
(recomandare)
Recomandări de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp friguros (<5°C)
Clasa de rezistentă a 
CEM I CEM II A CEM II B CEM III A
cimentului
32,5 N sau R Recomandabil Puțin recomandabil Puțin recomandabil
42,5 N sau R Foarte recomandabil Recomandabil Recomandabil
52,5 N sau R Foarte recomandabil

Recomandări de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp călduros (>25°C)


Clasa de rezistentă a 
CEM I CEM II A CEM II B CEM III A
cimentului
32,5 N sau R Recomandabil Foarte recomandabil Foarte recomandabil
42,5 N sau R Puțin recomandabil Recomandabil Recomandabil
52,5 N sau R Puțin recomandabil

Obs: La alegerea tipurilor de cimenturi în afară de temperatura de punere în operă se vor verifica și tipurile de aplicații și 
condițiile de expunere

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 120


TABELE UTILE
B8. Caracteristici ale unor tipuri de cimenturi (informativ, conform NE 012‐1:2007 )
Sensibilitatea Degajare de 
Tip ciment Utilizare preferențială Contraindicații Observații particulare
la frig căldură
Elemente monolite si  Destinat în special elementelor 
Betoane masive, 
CEM I 52,5R Insensibil Ridicată prefabricate Beton are pe 
mortare, şape
prefabricate; Pe timp călduros se vor 
timp friguros lua masuri speciale
Elemente monolite si  Destinat în special elementelor
Betoane masive, 
CEM I 42,5 R Insensibil Ridicată prefabricate Betonare pe 
mortare, şape
prefabricate: Pe timp călduros se vor
timp friguros lua masuri speciale
Destinat în special elementelor 
I A 52,5c Insensibil Ridicată Elemente prefabricate Betoane masive
prefabricate
Betoane rezistente la 
SR I Insensibil Redusă
sulfați

CD 40 Insensibil Redusă Betoane de drumuri

CEM II A‐S 32,5 
Puțin sensibil Redusă Beton, beton armat
N sau R
CEM II A‐S 42,5 
Puțin sensibil Medie Beton, beton armat
N sau R
Hll AS Puțin sensibil Redusă Betoane masive
CEM II B 32,5 
Sensibil Redusă Beton, beton armat Necesită o tratare prelungită
N sau R
CEM II B 42,5 
Sensibil Redusă Beton, beton armat Necesită o tratare prelungită
N sau R
Beton, beton armat  Betonare pe timp
CEM III A 32,5R Foarte sensibil Redusă
Betonare pe timp călduros friguros
Necesită o tratare prelungită

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 121


TABELE UTILE
B9. Domenii de utilizare pentru cimenturi conform NE 012‐1:2007
Coroziune datorată clorurilor
Nici
Coroziune indusă prin Cloruri din alte
un  Coruri din apa Atac îngheț‐dezghet Atac chimic Atac mecanic
carbonatare surse decât apa
Tip ciment risc de mare
de mare

X0 XC1 XC2 XC 3 XC4 XD1 XD2 XD3 XS1 XS2 XS3 XF1 XF2 XF3 XF4 XA1 XA2 XA3 XM1 XM2 XM3
A / B S X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
H II A S X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
A V X X X X X X X X X X X X O X O X X X X X X
B V X X X X X X X X X X X X O O O X X X X X X
A X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
CEM II LL
B X X X O O O O O O O O O O O O O O O O O O
A X X X X X X X X X X X O O O O X X X X X X
L
B X X X O O O O O O O O O O O O O O O O O O
A M vezi CEM II M A
B M vezi CEM II M B
CEM III A ‐ X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
S‐D; S‐T S‐LL; D‐T 
X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
D‐LL; T‐LL
A S‐P: S‐V; D‐P; D‐V; 
P‐V; P‐T; P‐LL; V‐ X X X X X X X X X X X X O X O X X X X X X
T; V‐LL
CEM II M
S‐D; S‐T; D‐T X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
S‐P; D‐P; P‐T X X X X X X X X X X X X O X O X X X X X X
B S‐V; D‐V; P‐V; V‐T X X X X X X X X X X X X O O O X X X X X X
S‐LL; D‐LL; P‐LL; 
X X X O O O O O O O O O O O O O O O O O O
V‐LL; T‐LL
CEM I X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
SR I X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
CD 40 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
I A 52,5c X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 122
TABELE UTILE
B10. Durata minimă de tratare a betonului pentru toate clasele de expunere cu excepția X0 şi XC1
(informativ, conform NE 012‐1:2007)

Evoluția rezistenței betonului Rapidă Medie Lentă Foarte lentă

r = fcm2 / fcm28 r ≥ 0,50 0,30 ≤ r < 0,50 0,15 ≤ r < 0,30 r < 0,15


Temperatura suprafeței betonului t în °C Durata minimă de tratare în zile
t > 25 1 2 2 3
25 > t ≥ 15 1 2 4 5
15 > t ≥ 10 2 4 7 10
10 > t ≥ 5 3 6 10 15

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 123


TABELE UTILE
B11. Valori recomandate pentru verificarea deschiderii de fisură wmax (mm)

Elemente de beton armat şi elemente de  Elemente de beton precomprimat cu armături 


Clase de expunere
beton precomprimat cu armături neaderente aderente
Combinația cvasipermanentă de încărcări Combinația frecventă de încărcări

XD, XC1 0,4 0,2


XC2, XC3, XC4
XD1, XD2, XS1, XS2, XS3
0,3
Decompresiune

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 124


TABELE UTILE
B12. Consistența betonului

Vebe Tasare Compactitate Răspândire Proprietate Utilizare


Betoane masive, nearmate sau slab armate.
V 0 ‐ ‐ ‐ foarte vârtos Conținut scăzut de ciment, contracție redusă.
Se vibrează foarte greu.

Betoane nearmate sau slab armate.


V 1 S 1 C 0 F 1 vârtos Pt compactare se vibrează.

Pompabil, pt elemente cu armare nu foarte


V 2 S 2 C 1 F 2 slab plastic deasă. Pt compactare se vibrează.

Pompabil, pt elemente cu armare deasă.


V 3 S 3 C 2 F 3 plastic Compactare cu vibrare ușoară.
Conținut mare de ciment, contracții mari.
Pt elemente cu armare deasă, zvelte, cu
acesibilitate redusă sau sub apă.
V 4 S 4 C 3 F 4 fluid Nu necesită compactare.
Foarte ușor pompabil. Contracții semnificative.
Structuri cu suprafețe mari, turnat cu jgheab.
‐ S 5 ‐ ‐ foarte fluid Contracții foarte mari (betoane
autocompactante).

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 125


TABELE UTILE
B13. Exemplu de notație completă a unui beton

C20/25 – S3 – CEM II/A‐S 32.5R – 0…16

CLASA DE EXPUNERE XC2 

cnom = 30 mm

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 126


TABELE UTILE
ÎNCĂRCĂRI
I1. Categorii de utilizare 128
I2. Încărcări din exploatare pe planșee, balcoane şi scări de construcții 129
I3. Greutatea specifică nominală ‐ Beton, beton armat și mortare 130
I4. Greutatea specifică nominală ‐ Zidărie 131
I5. Greutatea specifică nominală ‐ Lemn 132
I6. Greutatea specifică nominală ‐ Metale 134
I7. Greutatea specifică nominală ‐ Alte materiale de construcții 135
I8. Factorii de grupare (combinare) a acțiunilor variabile 136

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 127


TABELE UTILE
I1. Categorii de utilizare conform SR EN 1991‐1‐1:2004/NA:2006
Categoria Destinația suprafeței de încărcare Exemplu
Încăperi în case, vile sau blocuri de locuințe; dormitoare şi săli de spital; camere şi coridoare de hotel, bucătării şi
A Clădiri rezidențiale toalete.
B Clădiri pentru birouri Încăperi în clădiri pentru birouri; vestiare, duşuri, băi publice şi spălătorii.
C1:
C1.1: Spatii dotate cu mese: de exemplu: încăperi in şcoli, săli de lectură în care nu se depozitează utilaje 
sau materiale grele.
C1.2: Laboratoare şi cabinete medicale, centre de calcul, spații de preparat mâncare (în localurile publice), 
etaje şi poduri tehnice în care este posibilă depozitarea de echipamente, utilaje sau materiale 
Spații cu aglomerări de persoane  grele.
C1.3: Alte spații dotate cu mese, de exemplu: cafenele, restaurante, cantine, săli de recepție.
C (cu excepția spațiilor definite la categoriile A,  C2: Spații dotate cu locuri fixe, de exemplu: biserici, teatre sau cinematografe, săli de conferințe, aule, sâli de 
B şi D) şedințe, camere de aşteptare, săli de aşteptare din gări.
C3: Spații de circulație fără obstacole; de exemplu: săli de muzee, săli de expoziție, etc; spații de acces în clădirl
publice şi administrative, hoteluri, spitale, gări.
C4: Spații pentru desfăşurarea activităților fizice: de exemplu: săli de dans, săli de gimnastică, scene.
C5: Spații destinate aglomerărilor de persoane: de exemplu: spații pentru organizarea de evenimente publice ca 
săli de concerte, săli de sport inclusiv tribune, terase şi zone de acces, platforme de cale ferată.
D1: Spații pentru vânzarea cu amănuntul
D Spații comerciale D2: Centre comerciale
E1: Zone susceptibile acumulărilor de bunuri, inclusiv zonele de acces, de ex. zone pentru depozitare inclusiv 
E Depozitare şi utilizări industriale depozitele de cărți si alte documente.
E2: Utilizări industriale.
Zone cu parcări şi de trafic pentru vehicule 
F uşoare (cu greutatea brută ≤ 30 kN şi cu ≤ 8  garaje; parcări, holuri pentru parcări
locuri, fără locul şoferului)
Zone cu parcări şi de trafic pentru vehicule 
G medii (cu greutatea brută > 30 kN şi ≤ 160 kN căi de acces; zone pentru livrări, zone accesibile maşinilor de pompieri (cu greutatea brută ≤ 160 kN)
şi cu 2 osii)
H  Acoperişuri inaccesibile, exceptând întreținerea şi reparațiile normale
I  Acoperişuri accesibile cu ocuparea după categoriile de la A până la D
K  Acoperişuri accesibile pentru servicii speciale, cum ar fi heliporturile.
Greutatea proprie a pereților despărțitori mobili poate fi luată în considerare ca o încărcare uniform distribuită qk, care se adăugă încărcărilor utile 
obținute din tabel. Această încărcare uniform distribuită depinde de greutatea proprie a peretelui despărțitor, astfel se va considera: 
‐ pentru pereți despărțitori mobili cu greutatea proprie ≤ 1,0 kN/m din lungimea peretelui:  qk=0,5 kN/m2;
‐ pentru pereți despărțitori mobili cu greutatea proprie ≤ 2,0 kN/m din lungimea peretelui: qk=0,8 kN/m2;
‐ pentru pereți despărțitori mobili cu greutatea proprie ≤ 3,0 kN/m din lungimea peretelui: qk=1,2 kN/m2.
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 128
TABELE UTILE
I2. Încărcări din exploatare pe planşee, balcoane şi scări de construcții
Categoria suprafeței de încărcare qk [kN/m2] QK [kN]
Categoria A
Planșee 1,5 2,0
Scări 3,0 până la 5,0 2,0
Balcoane 2,5 până 4,0 2,0
Categoria B 2.5 4,5
Categoria C
C1
C1.1 2,0 4,0
C1.2 2,0 4,0
C1.3 3,0 4,0
C2  3,0 până la 4,0 4,0
C3 4,0 4,0
C4 5,0 7,0
C5  4,0 până la 5,0 4,5
Categoria D 
D1 4,0 4,0
D2 5,0 7,0
Categoria E
E1 7,5 7,0
Categoria F
Greutatea brută a vehiculului ≤30kN 2,5 20,0
Categoria G
Cu greutatea brută > 30 kN şi ≤ 160 kN 5,0 90,0
Categoria H
Acoperişuri necirculabile, accesibile numai pentru întreținere şi reparații uzuale 0,5 sau 0,75 0,5 sau 1,0
Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 129
TABELE UTILE
I3. Greutatea specifică nominală a materialelor de construcție – Beton, beton armat și mortare
Beton Greutate specifică γ  [kN/m3]
Uşor
clasa de densitate LC 1,0 9,0 până la 10,0
clasa de densitate LC 1,2 10,0 până la 12,0
clasa de densitate LC 1,4 12,0 până la 14,0
clasa de densitate LC 1,6 14,0 până Ia16,0
clasa de densitate LC 1,8 16,0 până la 18,0
clasa de densitate LC 2,0 18,0 până la 20.0
Greutate normală 24,0
Greutate mare >25,0
Obs: valorile se măresc cu 1 kN/m3 pentru procente uzuale de armare pentru armătură obișnuită şi
pretensionată, respectiv pentru betonul proaspăt
Greutate specifică γ  [kN/m3]
Mortare
(întărit…proaspăt)
mortar de ciment 19,0 până la 23,0
mortar de ipsos 12,0 până la 18,0
mortar var‐ciment 18,0 până la 20,0
mortar de var 12,0 până la 18,0

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 130


TABELE UTILE
I4. Greutatea specifică nominală a materialelor de construcție – Zidărie 
Zidărie Greutate specifică γ  [kN/m3]
Cărămizi și blocuri pentru zidărie 
Cărămizi pline 13,0...18,0
Cărămizi cu găuri verticale 13,0...15,0
Cărămizi refractare 29,0
Blocuri mici din beton cu goluri cu agregate ușoare 13,0...18,0
Cărămidă eficientă 6,5…9,0
Beton celular autoclavizat (BCA) 4,0…7,0
Teracotă 21,0
Piatra naturală 
granit, sienit, porfir  27,0...30,0
bazalt, diorit, gabbro 27,0...31,0
marmură 28
lavă bazaltică 24,0
gresii 21,0...27,0
calcar  20,0...29,0
travertin 26
tuf vulcanic 20,0
ardezie 28,0
Zidărie din cărămizi pline 14,0...19,0
Zidărie din cărămizi cu găuri verticale 15,0...16,0
Zidărie de BCA 8,0…10,0

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 131


TABELE UTILE
I5. Greutatea specifică nominală a materialelor de construcție – Lemn
Lemn Greutate specifică γ  [kN/m3]
Lemn în general (valori informative)
Foioase (fag, salcâm, stejar)
Uscat în aer ( 15% umiditate) 8,0
Proaspăt tăiat sau umed 10,0
Rășinoase (brad, larice, molid, pin)
Uscat în aer ( 15% umiditate) 6,0
Proaspăt tăiat sau umed 8,0
Cherestea de brad așezata, în stive 5,0

Lemn (conf. SR EN 1991‐1‐1:2004)
lemn clasa de rezistentă C14 ‐ C18 3,5 ‐ 3,8
lemn  clasa de rezistentă C22 ‐ C27 4,1 ‐ 4,6
lemn  clasa  de rezistentă C30 ‐ C40 4,6 ‐ 5,0
lemn  clasa  de rezistență D30 ‐ D40 6,4 ‐ 7,0
lemn  clasa  de rezistență D50 ‐ D70 7,8 ‐ 10,8

Lemn laminat încleiat (conf. SR EN 1991‐1‐1:2004)
lemn laminat încleiat omogen GL24h ‐ GL36h 3,7 ‐ 4,4
lemn laminat încleiat combinat GL24c ‐ GL36c 3,5 ‐ 4,2

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 132


TABELE UTILE
I5. Greutatea specifică nominală a materialelor de construcție – Lemn
Lemn Greutate specifică γ  [kN/m3]
Placaj (conf. SR EN 1991‐1‐1:2004)
placaj de răşinoase 5,0
placaj de mesteacăn 7,0
panel de lemn şi lemn masiv 4,5

Plăci de lemn aglomerat (conf. SR EN 1991‐1‐1:2004)
plăci de aşchii de lemn 7,0 până la 8,0
plăci de aşchii de lemn liate cu ciment 12,0
placa de aşchii subțiri, lungi şi orientate (OSB) 7,0

Cherestea (conf. SR EN 1991‐1‐1:2004)
plăci de fibre din lemn 10,0
plăci de fibre cu densitate medie 8,0
plăci moi 4,0

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 133


TABELE UTILE
I6. Greutatea specifică nominală a materialelor de construcție – Metale
Metale Greutate specifică γ  [kN/m3]
aluminiu 27,0
alamă 83,0 până la 85,0
bronz 83,0 până la 85,0
cupru 87,0 până la 89,0
fontă 71,0 până la 72,5
fier forjat 76,0
plumb 112,0 până la 114,0
oțel 77,0 până la 78,5
zinc 71,0 până la 72,0

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 134


TABELE UTILE
I7. Alte materiale de construcții (valori informative)
Alte materiale de construcții Greutate specifică γ  [kN/m3]
sticlă zdrobită 22,0
sticlă stratificată 25,0
materiale plastice
foi acrilice 12,0
granule de poilistiren expandat, 0,3
sticlă spongioasă 1,4
rocă şistoasă (ardezie) 28,0
Argilă, lut, pământ galben pentru umplutura 18,0
Bitum 12,0
Asfalt turnat şi beton asfaltic 24,0 până la 25,0
Ciment 
vărsat, afinat 12,5
îndesat (in siloz 16,0
în saci 14,0
Nisip
uscat 16,0
umed natural 19,0
Pământ uscat pentru umplutura 16,0
Piatră brută și bolovani, în grămadă 16,0
Pietriș
uscat 16,0
umed 17,0
Balast (în stare liberă) 18,5 până la 19,51
Umplutură de piatră spartă 18,5 până la 19.51
Vată minerală 0,13…1,2

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 135


TABELE UTILE
I8. Factorii de grupare (combinare) a acțiunilor variabile

Factori de grupare
Acțiunea

Acțiuni din exploatare provenind din funcțiunea clădirii
Rezidențială 0,7 0,5 0,3
Birouri 0,7 0,5 0,3
Întrunire/Adunare 0,7 0,7 0,6
Spaţii comerciale 0,7 0,7 0,6
Spaţii de depozitare 1,0 0,9 0,8
Acoperişuri 0,7 0 0
Acţiuni din zăpadă 0,7 0,5 0,4
Acţiuni din vânt 0,7 0,2 0
Acţiuni din variaţii de temperatură 0,6 0,5 0

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 136


BIBLIOGRAFIE / REFERINȚE
Coduri și Normative de proiectare
1. AICI 318M‐08, Building Code Requirements for Structural Concrete.
2. CR 0‐2012, Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcții.
3. CR 1‐1‐3/2012, Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor.
4. EN 1992‐1‐1:2004, Eurocode 2: Design of concrete structures ‐ Part 1‐1: General rules and rules for buildings
5. EUROCODE 2 Commentary, European Concrete Platform ASBL, June 2008.
6. Model Code 2010 ‐ Final draft, Volume 1, 2012, ISBN: 978‐2‐88394‐105‐2.
7. Model Code 2010 ‐ Final draft, Volume 2, 2012, ISBN: 978‐2‐88394‐106‐9.
8. NE 012/1‐2007, Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 1:
Producerea Betonului
9. NE 012/2:2010, Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor de construcţii din beton, beton armat şi beton
precomprimat. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
10. P 100‐1/2013, Cod de proiectare seismic ‐ Partea I ‐ Prevederi de proiectare pentru clădiri.
11. SR EN 1990:2004, Eurocod : Bazele proiectării structurilor.
12. SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod : Bazele proiectării structurilor. Anexă naţională.
13. SR EN 1991‐1‐1:2004 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1‐1: Acţiuni generale ‐ Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări
utile pentru clădiri.
14. SR EN 1991‐1‐1/NA:2006 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1‐1: Acţiuni generale ‐ Greutăţi specifice, greutăţi proprii,
încărcări din exploatare pentru construcții. Anexă naţională.
15. SR EN 1991‐1‐3:2005 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1‐3: Acţiuni generale . Încărcări date de zăpadă
16. SR EN 1992‐1‐1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1‐ Reguli generale și regului pentru clădiri.
17. SR EN 1992‐1‐1/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1‐ Reguli generale și regului pentru clădiri. Anexa
națională.
18. SR EN 1992‐1‐1/AC:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1‐ Reguli generale și regului pentru clădiri. Erată.
19. SR EN 1998‐1 :2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 1: Reguli generale, acţiuni seismice şi reguli
pentru clădiri.
20. ST 009‐05, Specificaţie tehnică privind produse din oţel utilizate ca armături: cerinţe şi criterii de performanţă

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 137


BIBLIOGRAFIE / REFERINȚE
Cărți de specialitate
21. Biasioli F., Mancini G., Just M., Curbach M., Walraven J., Gmainer S., Arrieta J., Frank R., Morin C., Robert F., Eurocode 2: Background &
Applications Design of Concrete Buildings ‐ Worked examples, 2014, ISBN 978‐92‐79‐36548‐5
22. Cadar I., Clipii T., Tudor A., Beton Armat (ed. II), Ed. Orizonturi Universitare, 2004, ISBN 973‐638‐176‐5
23. Fardis M, Seismic design, assessment and retrofitting of concrete buildings Based on EN‐Eurocode8, Springer, 2009, ISBN 978‐1‐4020‐
9841‐3
24. Georgescu Dan Paul, Îndrumător de proiectare a durabilității betonului în conformitate cu anexa națională de aplicare a SR EN 206‐1.
Clase de durabilitate, ISBN 978‐973‐0‐04914‐5
25. Kiss Z., Oneț T., Proiectarea structurilor de beton armat după SR EN 1992‐1, Ed. Abel, 2008, ISBN 973114070‐0
26. Postelnicu T., Zamfirescu D., Damian I., Morariu E, Proiectarea seismică a structurilor de beton armat, EDITStructural, vol. I, II, III, 2013
27. Mosley W.H., Burgey J.H., Hulse R., Reinforced Concrete Design to Eurocode 2, Sixth Edition, 2007, ISBN: 9780230500716
28. Nilson A., Darwin D., Dolan Ch., Design of Concrete Structures (13th Ed.), McGraw‐Hill Co, 2004, ISBN 0‐07‐248305‐9
29. Newman J., Choo B. S., Advanced Concrete Technology SET, Ed. Elsevier Science, 2003, ISBN‐13: 9780750656863

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 138


BIBLIOGRAFIE / REFERINȚE
Site‐uri de specialitate (accesate și active în iunie 2016)
30. http://www.encipedia.org/
31. http://www.mdrap.ro/constructii
32. http://eurocodes.jrc.ec.europa.eu/
33. http://www.asro.ro/
34. http://www.fib‐international.org/
35. http://aicps.ro/
36. http://www.concrete.org/general/home.asp

Beton 2 ‐ Îndrumător pentru proiectarea unui planșeu din beton armat Nagy‐György T., Floruț S. C. 139