REFERAT GASTROENTEROLOGIE

Gastrita acută corozivă

Gastrita acuta reprezinta termenul medical ce semnifica inflamatia mucoasei gastrice (a stomacului). Etiologia acesteia
este foarte variata, insa aspectul clinic si simptomele sunt relativ asemanatoare in toate cazurile. Inflamatia poate sa
afecteze intreaga mucoasa (caz in care boala se numeste pangastrita) sau doar anumite zone (cum este cazul gastritei
antrale).
Specialistii au impartit gastrita acuta in 2 mari categorii: gastrite erozive si gastrite nonerozive (cele care sunt in
general, cauzate de Helicobacter pylori).

Gastrita acuta poate fi o afectiune asimptomatica si doar foarte rar exista o proportionalitate directa intre aspectul
histopatologic (inflamatia microscopica) si intensitatea simptomelor. De obicei diagnosticul de gastrita acuta se pune
endoscopic, cand aceasta investigatie se realizeaza pentru alte probleme de sanatate si gastrita se descopera
intamplator.

Gastrita acuta afecteaza toate segmentele de varsta. Se pare insa ca tipul noneroziv apare mai frecevnt la varstnici (dupa
varsta de 60 de ani).

Cauze
Gastrita acuta are numeroase cauze : medicamentoase, alcoolice, ischemice, infectii bacteriene, virale, stres,
soc, radiatii, alergii sau intoxicatii alimentare si chiar traumatisme directe. Aparitia gastritei acute semnifica de
obicei existenta unui dezechilibru intre mijloacele de protectie si factorii agresivi, dar si imposibilitatea
sistemelor locale de a mentine integritatea mucoasei gastrice.
Gastrita eroziva poate sa apara in urma expunerii la o serie de factori nocivi.

Acest tip se mai numeste si gastrita reactiva si recunoaste drept agenti etiologici:
- Medicamente: antiinflamatoare nonsteroidiene, antiiflamatoare steroidiene, fier, colchicina, chemostatice;
- Droguri: cocaina;
- Bauturi alcoolice: vodka, gin, wisky;
- Stres;
- Radiatii;
- Reflux biliar din duoden in stomac;
- Ischemie gastrica - apare mai rar, insa exista diverse procese care pot determina reducerea fluxului sangvin
catre stomac.

Gastrita acuta noneroziva este determinata de infectii bacteriene, in principal de H.pylori. Aceasta
bacterie determina mai frecvent gastrita cronica decat gastrita acuta, insa ea ramane principalul agent etiologic
si in forma noneroziva a gastritei acute. Infectia acuta este asimptomatica (cel mai adesea). Helicobacter
patrunde in stratul protector de mucus al stomacului si produce cantitati crescute de ureaza care o proteajaza de
aciditatea sucului gastric.
Ureaza este o enzima ce catalizeaza descompunerea ureei in amoniac si dioxid de carbon. Amoniacul este
cel care va neutraliza apoi acidul gastric din vecinatatea bacteriei, protejand-o astfel si asigurandu-i
supravietuirea in mediul gastric atat de ostil.
Alte cauze de gastrita acuta includ:
- Infectii bacteriene: E. coli, Streptococ, Stafilococ, Proteus, Clostridium, tuberculoza, Treponema pallidum
(insa acestea sunt incriminate mult mai rar in aparitia gastritei acute);
- Infectii virale, mai ales cea cu cytomegalovirus;
- Infectii fungice: candidoze, histoplasmoze, phycomicoze;
- Intoxicatii alimentare;
- Boli de colagen, vasculite;
- Boala Crohn, cancer gastric;
- Limfoame.

GASTRITA ACUTA COROZIVA

Definiţie: este consecinţa accidentelor constând în înghiţirea unor substanţe caustice: hidratde sodiu, acid
sulfuric, azotic, clorhidric, acetic, sublimat -substanţe care provoacă necroze pe diferite întinderi ale mucoasei
gastrice.
Simptomatologie: după ingerarea causticului, primul simptom îl constituie durerea extrem de intensă,
culocalizare epigastrică şi retrosternală, urmată imediat de disfagie, după care survin vărsături
incoercibile.Prin vărsături se elimină substanţa ingerată, apoi vărsăturile devin brune şi urmează
hematemeze repetate.
Starea bolnavului este foarte gravă, cu şoc; se adaugă fenomenele pe care toxicul
l e - a provocat asupra altor organe (rinichi, ficat).
Evoluţia gastritei corozive merge spre vindecare cu procese cicatriceale de formante,mutilante,
la nivelul stomacului (şi al esofagului); uneori, se poate complica cu o perforaţie a stomacului sau cu o gastrita
flegmonoasă.
Diagnosticul se bazează pe tabloul clinic grav şi pe identificarea agentului caustic care a provocat
afecţiunea, şi în plus, pe prezenţa unor leziuni necrotice la nivelul buzelor şi în cavitatea bucală; de regulă se
întâlneşte şi tabloul clinic al esofagitei corozive.
Tratamentul trebuie făcut de urgenţă. Este contraindicată introducerea unor sonde pentru spălătură gastrică,
din cauza pericolului de perforaţie.
Alimentaţia orală fiind un indisponibila,se va recurge la clisme alimentare şi la alimentaţia
parenterală. în cazurile uşoare sau când stadiul- bolii permite acest lucru, se prescriu lapte, supe
de zarzavat, ouă moi; treptat se va trece la biscuiţi, pişcoturi, smântână, frişca, pireuri, făinoase,
brânză proaspătă de vacă, perişoare fierte în aburi.
După câteva săptămâni se va ajunge la o alimentaţie obişnuită.
Pentru calmarea suferinţelor se vor administra antispastice şi analgetice, în injecţii sau
supozitoare, iar pentru a combate deshidratarea şi starea de şoc se vor injecta soluţii clo -
rarosodice sau glucozate, analeptice sau se va recurge la tratamentul pentru deşocare.