REFERAT NEFROLOGIE

INSUFICENTA RENALA ACUTA

Ce este insuficienta renala acuta?

Insuficienta renala acuta (IRA) apare brusc atunci cand rinichii nu mai pot sa isi indeplineasca functiile
- de filtrarare a produsilor de metabolism si de eliminare a excesului de apa si electroliti din organism.

Insuficienta renala acuta este definita ca fiind o conditie patologica in care rata filtrarii glomerulare este
redusa brusc, ceea ce determina o retentie acuta a unor metaboliti endogeni si exogeni (uree, creatinina,
potasiu, fosfati, sulfati, medicamente etc.), care sunt in mod normal eliminati de rinichi.

Volumul de urina eliminata poate sa scada, si atunci se instaleaza oliguria care reprezinta situatia in care
rinichii elimina sub 400 ml/zi de urina. Dar in cursul evolutiei acestei afectiuni se poate ajunge la
suprimarea completa a diurezei (anuria) adica rinichii nu mai pot sa elimine deloc urina.

O alta situatie care se poate intalni in cursul instalarii insuficientei renale acute este ca diureza
(eliminarea de urina) sa fie normala sau chiar crescuta, ceea ce semnifica ca mecanismele de concentrare
ale urinii de la nivelul rinichilor au fost afectate.

Cele mai severe forme de insuficienta renala acuta se intalnesc la cei internati in spital, in special cei
internati in sectiile de anestezie si terapie intensiva.

Cauzele aparitiei insuficientei renale

Este important sa se stabileasca cauza care a dus la aparitia insuficientei renale acute pentru a se putea
institui un tratament adecvat.

Astfel, in functie de cauza insuficientei renale acute se disting urmatoarele forme IRA:

1. Prerenala (functionala): apare in cazul unor situatii patologice care prezinta in cursul evolutiei un
volum sanguin scazut, ceea ce va determina si scaderea fluxului sanguin renal. Apare in cazul a 60-80%
din cazuri, in urmatoarele situatii: diaree, varsaturi, deshidratare, peritonita, ocluzie intestinala, sindrom
hepato-renal, trombembolism, anevrism arterial disecant, hipertensiune maligna, pierderi de sange in
cazul traumatismelor, infarct miocardic acut, embolie pulmonara, chirurgie cardiaca, insuficienta cardiaca
severa.

2. Renala (parenchimatoasa): se instaleaza in cazurile in care partile componente ale rinichiului sufera
diferite leziuni.Se intalneste in 10-20 % din cazuri. Apare in urmatoarele situatii: glomerulonefrita,
nefrita interstitiala, sindrom hemolitic-uremic, boli autoimune, administrarea de medicamente nefrotoxice
cum sunt: unele antibiotice, unele anestezice, dar si produsele pe baza de iod utilizate in radiografie si
intoxicatia cu metale grele: arsenic, plumb, uraniu

3. Postrenala (obstructiva): apare in doar 10% din cazuri, atunci cand se produce obstructia acuta a cailor
urinare. Se poate intalni in obstructie ureterala bilaterala si litiaza renala pe rinichi unic.
Simptomele insuficientei renale

Simptomele care pot sa apara in caz de insuficienta renala acuta

sunt:

- anuria (incetarea producerii de urina);

- oliguria (scaderea producerii de urina sub 400 ml/zi);
- edeme ale membrelor inferioare;
- senzatie de sete;
- lipsa poftei de mancare
- greata si varsaturi;
- cefalee (durere de cap);
- dureri abdominale;
- somnolenta;
- confuzie;
- anxietate;
- hematurie (sange in urina);
- tulburari de ritm cardiac;
- convulsii;
- coma.

Astfel in cursul evolutiei IRA se disting mai multe faze:

- faza preanurica: acesta dureaza intre 24-36 ore si este faza de instalare brutala a IRA;
- faza anurica: cu durata intre 4-21 de zile, se caracterizeaza prin modificari cantitative ale eliminarii
normale a urinei;
- faza de reluare a diurezei: dureaza intre 7-10 zile, diureza incepe sa revina la normal, iar starea generala
incepe sa se amelioreze;
- faza de recuperare functionala renala: este ultima faza de evolutie a bolii, rinichii isi revin la normal,
perioada necesara pentru recuperare este cuprinsa intre 6-12 luni.

In 1-5% din cazuri IRA evolueaza spre insuficienta renala cronica, iar 10% din cazuri prezinta dupa
vindecare sechele semnificative.

Stabilirea diagnosticului de insufiecienta renala

Medicul va incepe evaluarea unui pacient suspectat de insuficienta renala cu realizarea anamnezei
pentru a afla istoricul bolnavului si al debutului bolii. Apoi va efectua un examen fizic, si va recomanda
efectuarea unor investigatii suplimentare, cum ar fi: analize de sange (hemoleucograma, creatinina
serica, viteza de sedimentare a eritrocitelor, uree, glicemia), teste de urina (clearence-ul creatininei,
deteminarea cantitatii de urina eliminata in 24 ore, densitate urinara, osmolaritate urinara, ureea, natriu
urinar).

Testele imagistice ce pot fi efectuate sunt: radiografia simpla, ecografie renala simpla, ecografie renala
Doppler, urografia intravenoasa, pielografia, arteriografia renala, tomografia computerizata, rezonanta
magnetica nucleara si punctie biopsie renala.

Tratamentul insuficientei renala acuta

Principalele obiective ale tratamentului IRA sunt de restabilire a functiei renale si de mentinere a
functiilor vitale, dar si a echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic. Pentru indeplinirea obiectivelor
tratamentului este extrem de important sa se stabileasca cauza care a dus la instalarea IRA.

Astfel tratamentul etiologic urmareste indepartarea sau ameliorarea cauzei care a dus la producerea
IRA, ca de exemplu: intoxicatii (se va administra antidotul si se va realiza epurarea extrarenala), volum
sanguin scazut (se va suplini pierderea de lichide, sange, plasma), medicamente (se intrerupe
administrarea medicamentelor responsabile de declansarea IRA), obstructie (se va incerca inlaturarea
obstructiei), afectiuni renale (se va trata afectiunea renala cauzatoare).

Tratamentul patogenic incearca ameliorarea functiei renale prin administrare de diuretice (Manitol,
Furosemid), vasodilatatoare si antibiotice.

In unele cazuri va fi necesara efectuarea dializei, medicul va putea opta pentru realizarea hemodializei ,
hemofiltrarii sau a dializei peritoneale. Medicul poate recomanda si efectuarea unei interventii
chirurgicale fie pentru inlaturarea unei obstructii, fie in cazuri grave pentru realizarea unui transplant
renal.