Sunteți pe pagina 1din 13

ECUATII DE CONTINUITATE ÎN CAZUL FLUIDELOR

Prin fluid se înţelege un mediu continuu care are volum propriu dar nu are formă
proprie.
Pentru descrierea unui fluid este necesar să cunoaştem:
 
• câmpul vitezelor: v  ν r , t  → viteza în fiecare punct

• câmpul de densităţi:   r , t  unde  
dm
 m   dV → masa în volumul ∆V.
dV V

Ecuaţia de continuitate

Ne interesează o relaţie care să dea variaţia masei ∆m dintr-un volum ∆V.


Putem scrie: ∆m ═  dV .
V
Dar pe de altă parte variaţia masei din dV se poate scrie în funcţie de fluxul masic.

 
n n

S ∆V


n

n

dm
jm ≡
dS  dt
dm    
   jm  dS    div j dV , unde ″─″ arată că pentru flux pozitiv ∆m scade în
dt S V
timp.
d    
dt V   t
 dV   div j dV    div j dV  0
V V 
 
Cum ∆V═ arbitrar   div j  0 (*)
t

Observaţii:

1o Ecuaţia de continuitate este o expresie a legii de conservare a masei de fluid,


variaţia masei din ∆V═ fluxul de masă prin S.

1
S

v

 m V S v t
2o j    
St St St

 
 j = ρ∙ν   ν   0
t

3o În cazul fluidelor incompresibile ρ este constant îm timp şi spaţiu


 
  ν  0  ν  0 • nu există un gradient de viteză
• lichidul nu se deplasează

4o (*) este ecuaţie de continuitate locală; sub formă integrală ecuaţia de continuitate
d  
are forma m    j da
dt S

Ecuaţia fundamentală de mişcare a unui fluid

• Ne punem problema să determinăm ecuaţia de mişcare pentru fluid. Plecăm de la legea


a–II –a a lui Newton:

dν 
M R.
dt
Dar ecuaţia trebuie scrisă local (pentru fiecare element de volum).Trecem la ecuaţia
locală folosind mărimi pe unitatea de volum:
M
M ═ρV→ ρ ═
V
R 
dv
R→ ═ r ═f + fS    f  fs
V dt

G, forta electrica
( forţele pot fi : → 1. de volum 
 forta magnetica
→ 2.de suprafaţă–– datorate presiunii


FS n

FS

• Să găsim expresia forţelor superficiale:

2
 
FS    pdS    pdV  fS  p
S

 
″─″ pentru că FS  n


 
ţinând cont că ν  ν r , t 

• Calculăm
dt
      
dν ν ν dx ν dy ν dz dν ν  
          ν   ν
dt t x dt y dt z dt dt t

 ν  
    ν   ν    p  f
 t 

ν  
 ν   ν   p  f Ecuaţia Euler (pentru fluidul ideal)
1 1

t  

Observaţii:

1o Din ecuaţia Euler şi ecuaţia de continuitate putem determina câmpul vitezelor.


2o Ecuaţia Euler este o ecuaţie neliniară; ea nu a fost rezolvată în general. I se cunosc
numai soluţii particulare.
3o În cazul fluidelor reale (au vâscozitate dar sunt incompresibile) ecuaţia Euler se
completează cu încă un termen. Dacă η ═ coeficient de vâscozitate, atunci

  ν  ν   ν   p  f   2ν Ecuaţia Navier ─ Stokes (pentru fluide reale)
t

Aplicaţii: pe baza acestor legi generale putem studia:

► Din ecuaţia Euler → I . Curgerea fără vîrtejuri; legea Bernoulli


→ II. Propagarea sunetelor în gaze
► Din ecuaţia Navier ─ Stokes → III. Curgere laminară. Formula Poiseuille

CURGEREA LAMINARĂ A FLUIDULUI REAL


FORMULA LUI POISEUILLE

•Curgerea laminară reprezintă curgerea în straturi: viteza este constantă de– a lungul
unei linii de curent, dar diferă de la o linie la alta.

•Fluid real avem dacă există viscozitate şi ecuaţia de mişcare pe care trebuie să o
folosim este ecuaţia Navier ─ Stokes

3
• Considerăm curgerea laminară a unui fluid printr– o conductă cilindrică paralelă cu
Ox rezultând astfel că :

• ν ║ Ox
 
• ν  ν y, z   diferă numai în plan perpendicular pe mişcare.

Vrem să determinăm câmpul vitezelor şi vom folosi:



ν   
1)   ν   ν   p   2ν  ecuaţia Navier ─ Stokes
t
 
2)  ν   0  ecuaţia de continuitate ( în realitate vom folosi numai ecuaţia Navier ─
t
Stokes, dar soluţia va verifica ecuaţia de continuitate).
 ν 
Proiectăm ecuaţia Navier ─ Stokes pe axe presupunând curgerea staţionară   0 .
 t 
 p p
Pentru Oy: ν   ν y     2ν y , unde ν y  0   0  p y  constant.
y y
Pentru Oz: analog ceea ce înseamnă că p nu depinde nici de z .  p═ p(x ).
 
Pentru Ox: avem ν paralel cu Oy  ν  ν , 0, 0
      2 2 2  ν
 0 căci ν  ν y, z  )
dp
 ν  0  0      2  2  2 ν (dar:
 x y z  dx  x y z  x
  2ν  2ν  dp
  2  2   ;
 y z  dx

l
p0 pl
x

dp p  p l  p 0 
Aproximăm    ═ diferenţa de presiune de la capetele tubului 
dx l  l 

 2ν  2ν p
 2 
y 2
z l

• Trecem la coordonate cilindrice: r  y 2  z 2 

4
ν dν r dν y ν d  dν y  d  dν y  dr
     ;         
y dr y dr r y 2
dy  dr r  dr  dr r  dy
 2ν d 2ν y 2 dν y 2 
  2  2   
dr r 3    ν   ν  d ν  dν  1  1  d  r  dν  
2 2 2
y 2 dr r
  
 2ν d 2 z 2 dν z 2  y 2 z 2 dr 2 dr r r dr  dr 
ana log : 2  2 2  
z dr r dr r 3 

1 d  dν  p d  dν  p
  r     r    r
r dr  dr  l dr  dr  l
dν p r 2 1
r    C1 
dr l 2 r
p r C1 p r 2 r
r
dν r
     dν     C1 ln  C 2
dr l 2 r ro
l 4 r0 r0
Impunem condiţia iniţială: ν(r0) ═ 0 astfel incât să obţinem C1═ C2═ 0 

p 2
 ν
4l
r0  r 2 

Acesta este câmpul vitezelor în planul: yOz.

• Din expresia vitezei se poate determina debitul masic


  m
Qm≡  jm  dS 
t
   
Dar jm   ν (vezi ecuaţia de continuitate)  Qm═  νdS .


dr

Alegem dS ═ S(r+ dr)–S( r )═π(r+ dr)2– πr2  dS═ 2πrdr

p 2 p 0 2
r0 r

Q  
4 l
 
r0  r 2  2rdr 
2 l 0   
r0  r 2 rdr 
0

  p   2
r0 r0
   p    r04 r04 
2l  0
r0 rdr   r dr     
3

0  2 l  2 4 

1  p 4
Q   r0
8  l

5

Notăm   ----coeficient de vâscozitate dinamic

pr04
 Q Formula lui Poiseuille
8l

Observaţii:

1o Formula ar permite calculul diferenţei de presiune ∆p dintre capetele tubului de rază r0.
2o De obicei se foloseşte însă pentru determinarea coeficientului de viscozitate dinamică ν.

PROPAGAREA SUNETULUI ÎN GAZE

Observaţie:
Considerăm propagarea sunetului printr– un mediu gazos ca o perturbaţie adiabatică a
presiunii şi densităţii mediului.
Fie: ρ0, p0, v0 → mărimi caracteristice gazului iniţial; v0 ═ 0 gazul fiind în repaus,
ρ0, p0 sunt constante;
ρ′, p′, v → perturbaţiile datorate sunetului
Rezultă că în cursul propagării sunetului mediu se caracterizează prin:
ρ = ρ0 + ρ′ cu ρ′<< ρ0
p = p0 + p′ cu p′<< p0
v=v cu v  0

Ideea:
Vom găsi pentru perturbaţii (ρ′, p′ sau v) ecuaţia de propagare (perturbaţiile duc şi
sunetul cu ele).
Folosim ecuaţia Euler şi ecuaţia de continuitate:

 v 
 t  v       p
1

  neglijăm f≡ greutatea
 
      v   0
 t
 
Dar: v  v  infinit de ordin 2;
1 1 1 1
  
  0       0
 0 1  
 0 
p  p 0  p  p (p0 constant)
   
  v ═  0  v  0 v (   v infinit mic de ordinul 2)
  
  0    (ρ0 constant)
t t t

 v 1
 p   0  
 t  0
  avem 2 ecuaţii cu 3 necunoscute (ρ′, p′, v )
    
  0 v  0
 t

6
p
Adăugăm: p′═ p – p0 ═ p(ρ)– p(ρ0)= p(ρ0+ ρ′)–p(ρ0) ═ p0 +   p 0  (formula
 0
creşterii finite)
p 1  1 p
Deci p′=     p   
  p  t  p  t
   
  0    0 

 
 v   1  2 p  0 din ecuatia Euler  
t 0
 1 

  p  p    1 
1 p  
 
   t   0 v  0  v     p  t 
 0  0
  
   0  

1  2 p
 2 p   0
  p  t 2 Ecuaţia de tip undă
 
  0 

Notăm:  p  Entropia este constantă pentru că perturbarea


c 2    este adiabatică
  0 S

pV   cons tan t



Calculăm acum expresia vitezei ţinând cont de ecuaţiile  RT
p

 
 p   p   V  p  p V   M  M
        ;   ct1    ;      2 
   S  V  S    S V V V      

p M p RT
 c2     2   c2  
V   

CURGERE FĂRĂ VÂRTEJURI


ECUAŢIA LUI BERNOULLI

► Ne restrângem de la început la cazul unui fluid ideal cu proprietăţile:


─ este iraţional, implică curgere fără vârtejuri
─ este incompresibil, are ρ constant
─ nu prezintă viscozitate, astfel că putem utiliza ecuaţia Euler
 
► Plecăm de la ecuaţia Euler considerând drept forţă volumică numai greutatea  f  g

v   
  v   v  - p  g
t

7
v
• Dacă presupunem curgerea şi staţionară  0
t
   
   
       
• Aplicăm relaţia  a  b  a  b  b   a  a    b  b    a 

Pentru v  v   v 2   2v   v  2v    v   v   v  v 2   v    v 


         1   
2
2
v   
    v    v    p  g
1
 2  
  
Considerăm o linie de curent şi l  versorul corespunzător ( l ║ v ).

Înmulţim scalar ultima ecuaţie cu l şi ţinem cont că:
     
l    lx  ly  lz    gradientul după direcţia lui l
x y z  l
  z  
l  g  l z  g     g    gz  (am scris lz ca fiind obţinut din  acţionând asupra funcţiei
l l l
z)

v


l

  p 1 p   p 
Cum ρ este constant (nu se modifică după direcţia lui l )  l        
  l l   
      
 l  v    v   0 căci v     v  l  v   
 v2  p   v 2 p 
        gz   0      gz   0
l 2 l    l l  2  

v2
  gz  p  constant Ecuaţia Bernoulli
2

v 2
unde:  presiune dinamică rezultă că în orice punct de pe o linie de curent suma
2
ρgz = presiune de poziţie este constanta
p = presiune hidrostatică

STUDIUL FLUIDELOR

8
Definiţie:
Prin fluid înţelegem mediu continuu care are volum propriu, dar nu are formă proprie.

Observaţie:
Starea unui fluid este determinată de raza vectoare a fiecărui punct.
• Din punct de vedere cinematic descriem fluidul cu ajutorul câmpului vitezelor.
 
v  v r , t  (aici viteza nu este legată de un singur punct ci este definită în fiecare
punct al fluidului)

• Pentru descrierea masei utilizăm câmpul de densităţi   r , t 
dm

dV
Ecuaţia de continuitate
Fie ∆V ─ un volum din lichid. Ne interesează variaţia masei din acest volum.
(1′)
m   dV
V

S
∆V

dm 
 cantitatea de masă ce trece prin suprafaţa S în unitatea de timp
dt
dm    
    jm  da , jm reprezintă fluxul masic (1)
dt S
″ ─ ″ arată că la flux pozitiv corespunde scăderea masei
  (2)
jm    V

S=1

Demonstraţie:
M V   S  v  t
jm     v
S t S t S t
Ţinând cont de (1′) şi de teorema lui Gauss , (1) devine:
d      
  dV     jm da    div jm dV     div jm dV  0 (3)
dt  V 
 S V V
t 

 
Cum ∆V este arbitrar   div jm  0
(4) t

9
Observaţii:
1o Ecuaţia de continuitate reprezintă legea de conservare a masei.
2o Ecuaţia (4) este forma locală a ecuaţiei de continuitate sub formă integrală (1)

3o Ecuaţia (4) se mai poate scrie :


 
   v   0 (5)
t
4o În cazul fluidelor incompresibile avem ρ constant în timp şi spaţiu.
  
 0  v  0  v  0 (6)
t

Deducerea ecuaţiei fundamentale de mişcare a unui fluid


Plecăm de la legea a–ІІ– a a dinamicii:

dv 
M F
dt
O astfel de ecuaţie trebuie scrisă pentru fiecare punct ( unitate de volum) al fluidului.
• Acum: M  ρV═ ρ, V= 1 punct unitate de volum
• Apar două tipuri de forţe:
a. de volum: greutatea, forţa electrică, forţa magnetică
b. de suprafaţă: datorate forţei de presiune
  
Deci: F  f  Fsup erf
V 
Pentru un volum V mărginit de S  Fsup    p  da ; semnul ″─″ se datorează
S
sensului spre interior al forţei.


n


F

 
   
Dar  pd a   p dV (am organizat p ca un vector p  i  p  j  p  k şi am
S V
aplicat Gauss)
V
Fsup    p dV  
f sup   p
V
Observaţie: am considerat un fluid ideal ( nu există forţe de frecare între părţile
fluidului)    
Legea lui Newton devine:  dv  f  p (în cazul greutăţii f  g ) (7)
dt
 
Dar v  v r , t 
        
dv v v dx v dy v dz v v v v
         vx  vy  vz 
dt t x dt y dt t dt t x y t

10
 
dv v  
Adică:   v   v (8)
dt t

Împărţind ecuaţia (7) prin ρ şi ţinând cont de (8) rezultă:



v   1 Ecuaţia Euler
 v   v   p  f
1 (9)
t  

Observaţii:
1o Ecuaţia Euler şi ecuaţia de continuitate permit determinarea câmpului
vitezelor.
  1 
2o În cazul în care f  g (greutatea) avem f  g

3o Ecuaţia (9) este ecuaţie vectorială (trei ecuaţii scalare); dacă se cunoaşte
câmpul vitezelor, putem determina câmpul presiunii.

4o Ecuaţia (9) este ecuaţie neliniară în v ; nu s– a demonstrat unicitatea
soluţiei; existenţa s– a pus în evidenţă găsindu–se soluţii particulare. Nu s– a găsit
soluţia generală.

Ecuaţia Navier – Stokes


Este o variantă a ecuaţiei Euler pentru fluidele reale.
Ideea: Scriem ecuaţia Euler sub forma:
 P
(*)   v i    ij (nu ştim încă cine sunt mărimile)
t x j
d
  v i dV    Pijda j → având variaţie a impulsului total, înseamnă că şi la masă trebuie
dt S

să avem fluxul de impuls; rezultă că Pij este egal cu fluxul componentei pi a impulsului pe
direcţia j.
Să scriem acum ecuaţia Euler sub forma (*)
v    p
 i   v j vi  
t  x  x i
 j 


v i   v i    v j  v i   p
t t x j x i
 
Dar  v   0 ( ecuaţia de continuitate)
t

Obţinem deci: v i   v i 

v j   v j v i   p
t x j x i x i

Adică: v i    p   v iv j 
t x i x j


v i     p ij  v iv j 
t x j

Introducem notaţia: Pij ═ p·δij +ρvivj

11
Obţinem ecuaţia Euler sub forma (*)

 P
v i    ij
t x j (11)

Pentru a obţine ecuaţia de mişcare a fluidului real, considerăm ecuaţia (11) cu Pij dat
nu de (10) ci de relaţia:

Pij  pij  v iv j  ij (12)

unde :σ′ij este tensor de grad II, nul pentru fluide ideale.
σ′ij descrie forţele suplimentare de frecare ce apar între straturile fluidului real aflate în
mişcare relativă.
Proprietăţi:

1o σ′ij = 0 dacă v r , t   constant (nu există mişcare relativă între straturi);
  
2o σ′ij = 0 dacă există mişcare de rotaţie a fluidului, adică dacă v    r
 
Proprietatea 1o ne arată că σ′ij nu depinde de v ci de v ( presupunem că σ′ij depinde
de variaţia vitezei de la un punct la altul)
v v j
 ij  C1 i  C 2
x j x i
o
Pentru a face să apară şi condiţia 2 scriem:
  S
   A
 
 
v i 1  v i v j  1 v i v j 

     
x j 2  x j x i  2  x j x i 
   
   
v j 1  v j v i  1  v j v i 
      
x i 2  x i x j  2  x i x j 
  
Astfel se poate verifica uşor că dacă v    r atunci S = 0 şi A ≠ 0.
Verificare:
 S

v x
v x  yz  z y pentru i,j =1  2 0
x
Concluzie:
Constantele C1 şi C2 trebuie astfel alese încât să nu apară decât partea simetrică. La
noi acest lucru se verifică uşor dacă luăm C1 = C2

Deci:  v v j 
ij  C i  
 x x 
 j i 

Observaţie:
Aceeaşi proprietate o mai şi o altă mărime independentă de aceasta: v k
 ij
x k

 v v j 2 v 
   ij v k
De aceea se alege:
ij   i     ij  k
 x  (13)
 j x i 3 x k  x k

12
13