Evaluarea tipului de personalitate din punct de vedere al Kinetoterapeutului

Oamenii de stiinta spun ca aproximativ jumatate din variatiile personalitatii umane sunt definite de
factorii genetici. Cu toate acestea, personalitatea este construita din doua trasaturi complet diferite:
caracterul si temperamentul. Cei mai multi dintre dintre noi suntem un amestec unic al celor patru tipuri
diferite de personalitate, si toate trasaturile acestora sunt prezente, intr-o anumita masura, in noi. Unele
trasaturi de personalitate sunt insa predominant, iar acestea dicteaza personalitatea noastra de baza.

Diferenta dintre caracter si temperament

Trasaturile de caracter se nasc in urma experientelor de viata pe care le-am avut fiecare dintre noi, si
sunt influentate de obiceiurile, preferintele si valorile parintilor nostrii, de normele societatii in ceea ce
priveste exprimarea iubirii si urii, de ceea ce considerau a fi normal si acceptabil persoanele apropiate si
multe alte aspecte culturale.

Temperamentul, spre deosebire de caracter, este trasatura care echilibreaza personalitatea. Trasaturile
de temperament sunt tendinte innascute, mostenite de la parinti si se manifesta prin modul personal de
a vedea lucrurile, de a gandi si de a simti care isi face aparitia in copilaria timpurie

Cele 4 tipuri principale de persoanlitate

Inca de pe vremea Greciei Antice se stie ca existau patru tipuri de personalitate: sangvinic, flegmatic,
coleric si melancolic. Aceste patru tipuri de personalitate sunt, mai mult sau mai putin, prezente in
fiecare dintre noi si definesc modul in care gandim, simtim si ne purtam

Cu mult timp in urma, fiecare din aceste tipuri de personalitate a fost asociat cu existenta unei umori
dominante, prezente in organism: tipul sangvin - sange, tipul flegmatic - flegma, tipul coleric - bila
galbena si tipul melancolic - bila neagra. Cercetarile recente arata ca aceste patru tipuri de personalitate
de baza sunt asociate cu anumite substante chimice, cum ar fi dopamina pentru tipul sanvinic, estrogen
pentru tipul flegmatic, testosteron pentru tipul coleric şi serotonina pentru tipul melancolic

Caracteristicile celor 4 tipuri de personalitate:

Sangvinicul

Personalitatea sangvinica este caracterizata prin spontaneitate, optimism, entuziasm, energie la cote
maxime, flexibilitate in modul de gandire, cautarea de nou, impulsivitate si curiozitate. Toate aceste
trasaturi sunt asociate cu anumite gene influentate de nivelul de dopamina. Oamenii sangvinici au de
obicei fete expresive. Cuvintele lor preferate sunt ''aventura'', ''energie'', ''nou'', ''distractie'',
''activitate'', ''calatorie''.

Flegmaticul

Personalitatile de tip flegmatic sunt in principal definite prin aptitudinile lor sociale, capacitatea de a-si
exprima sentimentele si a citi alte persoane dupa expresiile fetei si limbajul corpului. Flegamticii se
pricep de minune sa faca legatura intre fapte si au capacitatea de a vedea "imaginea de ansamblu" a
unei probleme sau situatii. Ei au o mare capacitate de empatie, de a-i ingriji pe ceilalti, sunt agreabili si
expresivi din punct de vedere emotional. Unele dintre aceste trasaturi de personaliatte sunt legate de
estrogen, care este prezent atat la femei, cat si la barbati. Din punct de vedere fizic, flegmatici au pielea
neteda, buze pline, fata rotunda si nas mic. Cuvintele lor preferate sunt "pasiune", "pasional",
"sensibilitate" si "dulce"

Colericul:

Tipul coleric este asociat cu nivelul de testosteron din organism, care, de asemenea, este prezent la
barbati si femei. Colericii sunt oameni directi, concentrati asupra sarcinii pe care o au de indeplinit, duri,
analitici, logici si au o mare capacitate de a elabora strategii. Sutn foarte curajosi si le place competitia.
Fizic, ei au adesea maxilare patrate, pometi mari si fruntea mare. Folosesc des cuvinte ca "inteligenta",
"ambitie", "provocare".

Melancolicul:

Cei care apartin tipului melancolic, tind sa fie calmi, loiali si ordonati. Melancolicii sunt precauti si se
poarta intotdeauna dupa normele conventionale ale societatii. Acest tip de personalitate este legat de
nivelul de serotonina. Cuvintele preferate ale melancolicilor sunt "familie", "loial", "respect", "grija",
"valori" si "moral".

Caracteristicile de bază ale personalităţii:

Extravertirea (e) şi introvertirea (i)– legate de preferinţa noastră pentru lumea exterioară, respectiv
interioară.

Funcţia senzorială (S) şi cea intuitivă (I)– legate de modul în care asimilăm informaţii despre lumea
înconjurătoare.

Funcţia reflexivă (R) şi cea afectivă (A) – legate de procesul prin care luăm decizii.

Funcţia juducativă (J) şi cea perceptivă (P) – legate de preferinţa noastră pentru un stil de viaţă mai
organizat, respectiv mai flexibil.

Extravertitul

Preferă să lucreze împreună cu alţi oameni şi se simte nefericit când e singur. Doreşte compania
oamenilor şi în momentele de destindere.

Se simte bine într-un grup şi este în general vorbăreţ şi prietenos. Perioadele prea lungi de singurătate
pot să-l deprime.

Cere noutăţi despre toată lumea este interesat de tot ce înseamnă lume exterioară.

Este de obicei deschis şi se împrieteneşte uşor; cunoaşte multă lume.

Acumulează energie din contactele cu oamenii, dar îşi epuizează repede rezervele.

De obicei, discută deschis cu cei din jur, îşi exprimă sentimentele şi vorbeşte cu plăcere la telefon.

Este impulsiv; întâi acţionează, apoi gândeşte.

Introvertitul
Îi place, din când în când, compania oamenilor, dar are nevoie şi de momente de singurătate în care să
citească, să mediteze sau pur şi simplu să aibă linişte.

Preferă grupurile mici şi contactele cu câte un singur om. O companie prea numeroasă îl oboseşte şi-l
vlăguieşte.

Aşteaptă să primească noutăţi de la ceilalţi. E mai interesat de lumea interi oară a reflecţiei decăt de
lumea exterioară.

Este rezervat şi are uneori dificultăţi de comunicare. Îşi face mai greu prieteni, dar se simte foarte legat
de ei.

Se “realimentează” din surse interioare de energie; are tendinţa să-şi eco nomisească energia în s-o
cheltuiască.

Când se află într-un grup, are nevoie de timp de gândire înainte de a-şi spune opinia. În general nu
intervine în conversaţia celorlalţi. Este posibil să nu-i placă să vorbească la telefon.

Preferă să gândească înainte de a acţiona; uneori nu acţionează la momentul oportun.

Senzorialul

Realist, cu simţ practic, rezonabil.

Se conformează instrucţiunilor; atent la detalii.

Ia lucrurile aşa cum sunt; face uz de metode deja verificate.

Dă mare importanţă trecutului, crede că orice decizie trebuie să se bazeze pe experienţa trecută.

Se implică în tot ce se întâmplă acum şi este “cu picioarele pe pământ”; ştie să se bucure de clipa
prezentă.

Crede că datele concrete sunt importante şi trebuie exploatate; în general, domeniul posibilului nu-l
interesează.

Esenţial pentru el este să se simtă util.

Intuitivul

Are imaginaţie, e închlinat spre reflecţie.

Uneori nu se conformează instrucţiunilor; acţionează pe neaşteptate; nu e atent la detalii.

Inventiv; îi plac schimbările şi varietatea.

Dă mare importanţă viitorului şi crede că deciziile trebuie luate în funcţie de posibilităţile ulterioare.
Poate părea absent. Căci nu e interesat de ce se întâmplă acum, ci de ceea ce s-ar putea întâmpla; are
“capul în nori”.

Interesat mai ales de idei şi posibilităţi; se întâmplă să neglijeze date concrete importante.

Esenţial pentru el este să creeze.

Reflexivul

Ia decizii sub influenţa raţiunii; este impersonal şi obiectiv când alege.

Priveşte lucrurile din unghi logic şi raţional

Bun analist, are principii ferme.

Reacţionează emoţional la fel ca un afectiv, dar pentru că nu se exteriorizează mulţi îl cred insensibil.

E devotat firmei sau companiei în cadrul căreia lucrează; este capabil să facă faţă oricărei situaţii fără să
se implice emoţional.

Afectivul

Ia decizii sub influenţa sentimentelor; ţine cont de valorile subiective şi personale când alege.

Priveşte lucrurile din unghiul nevoilor umane; crede că acestea trebuie să prize întodeauna.

Simpatia şi armonia dintre oameni sunt pentru el esenţiale.

Îsi exteriorizează sentimentele.

Este devotat şefului şi colegilor deserviciu; se simte implicat în majorita situaţiilor şi încercă să menţină
armonia în relaţiile umane.

Judicativul

Preferă să ducă lucrurile la bun sfârşit.

Îşi fixează termene-limită şi le respectă;se conformează programului stabilit.

Are un sentiment de uşurare după ce s-a luat o decizie, căci poate trece la treabă.

Lucrează mult şi face lucrurile temeinic; se pregăteşte serios pentru orice însărcinare şi lasă lucrurile în
ordine când a terminat; de obicei nu se poate relaxa câtă vreme are ceva de făcut.

Îşi planifică şi îşi structurează viaţa,aşteptându-se ca şi cei din jur să procedeze astfel; schimbările îl
derutează.

Adesea se simte presat de timp şi vrea să încheie ce a început.

Perceptivul
Preferă să lase lucrurile să decurgă firesc, o dată cu fluxul vieţii.

Termenele-limită nu-i folosesc decât ca să-şi amintească ce-ar trebui făcut; aduce frecvent schimbări
programului iniţial.

Amână deseori luarea unei decizii pentru a strânge cât mai multe informaţii; are un sentiment de
disconfort când s-a luat o hotărâre definitivă.

Nu se fereşte de muncă, dar preferă să lucreze când are dispoziţia necesară;nu-i place să se pregătească
din timp şi nici să lase lucrurile în ordine. E gata să se relaxeze sau să se distreze chiar dacă mai are
treburi de făcut.

E mai flexibil şi refuză programele fixe se adaptează cu uşurinţă la orice schimbare.

Consideră că are timp berechet; preferă sa stea şi să vadă ce se mai intâmplă.

Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit.
Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, explicate mai tarziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung.
In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total
opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs® si Keirsey.

extravertit introvertit

energia psihica este directionata extern, spre

energia psihica este directionata intern
lumea din afara persoanei

obiectiv - spre exterior subiectiv - spre interior

"... pastreaza o relatie pozitiva cu obiectul. Isi

afirma importanta atat de pregnant, incat ".... atitudinea fata de obiect este de
atitudinea sa subiectiva este orientata si abstractie.. se confrunta permanent cu dilema
relationata in mod continuu fata de obiect...." distantarii libidoului fata de obiect...." (Jung)
(Jung)

"o atitudine extravertita este motivata din "un introvertit este motivat din interior si
exterior si este directionata de factori obiectivi directionat de chestiuni subiective, interne"
si externi, precum si de relatii" (Hyde) (Hyde)

"comportamentul este directionat spre "comportamentul este directionat spre

exterior, pentru a influenta factorii si interior, pentru intelegerea si administrarea
evenimentele din afara" (Benziger) sinelui si a experientelor" (Benziger)
La sfarsit trebuie adaugat 1 sau 2 teste de personalitate si o concluzie ,, de ce este important pentru
kinetoterapeut sa cunoasca tipurile de personalitate a pacientilor’’.