INTRODUCERE

FIZICA CONSTRUCTIILOR

Fizica construcțiilor

clădire mediu
- energie termică
(ocupanți) - umiditate
- energie / radiație
luminoasă
- sunet / energie acustică

1
 Fizica construcțiilor

1. HIGROTERMICA
2. INSORIRE, PROTECTIE SOLARA
3. ACUSTICA IN CONSTRUCTII
4. ILUMINT NATURAL

PERCEPȚIE SENZORIALĂ

Legea Weber-Fechner
4

2
PERCEPȚIE SENZORIALĂ

Legea Weber-Fechner

Senzația subiectivă a creșterii percepției

este proporțională
• cu logaritmul creșterii stimulului
(sunet, lumină)
• cu exponențiala creșterii stimulului
(căldură, electricitate)
5

HIGROTERMICA

1. FENOMENE FIZICE
2. TERMOFIZIOLOGIE; CONFORT TERMIC
3. REGIM HIGROTERMIC STAŢIONAR
4. PUNŢI TERMICE
5. COEFICIENT GLOBAL DE IZOLARE TERMICA

3
 HIGROTERMICA

6. REGIM TERMIC NESTAŢIONAR

7. VERIFICAREA UNEI CONSTRUCTII D.P.D.V.
HIGROTERMIC
8. ELEMENTE DE PROIECTARE, DETALII

CĂLDURA

Căldura
formă de
energie

4
CĂLDURA

Căldura – formă de energie,

manifestată ca:
• vibrație a moleculelor unei substanțe
• radiație electromagnetică

Unități de măsură:
Energie: Putere:
Joule (J), KWh Watt (W) 1W=1J/s, 1Wh=3600J

TEMPERATURA

Temperatura – măsură a cantității de căldură

acumulate de un material

Unitate de măsură: Kelvin (K), Celsius (°C)

- grad Celsius °C=1K, 0°C=273,16K
- grad Fahrenheit °F = °C1.8 + 32

10

5
 RADIAȚIE TERMALĂ

Radiație termală – radiație electromagnetică emisă de

orice corp cu temperatură mai mare de 0 absolut

11

SPECTRUL RADIAȚIEI E.M.

12

6
 TRANSFERUL CĂLDURII
• conducție Conducția
• convecție Reprezintă transferul termic în masa unui solid
sau între două corpuri solide aflate în contact
• radiație
Convecția
Reprezintă transferul termic dintre un solid şi
un fluid (lichid sau gaz) în mișcare sau între
două fluide în mișcare

Radiația
Reprezintă transferul termic efectuat între
două corpuri care nu sunt în contact, prin
radiație electromagnetică
13

CONDUCȚIA

Transferul termic în Coeficient de conductivitate

masa unui solid sau
între două corpuri termică - l
solide aflate în
contact
densitatea fluxului termic ce străbate, perpendicular pe suprafețe,
un element cu fete plan paralele cu grosimea de 1m când
diferența temperaturilor celor două suprafețe ale sale este de un
grad

l [W/mK]

14

7
 CONDUCȚIA

Transferul termic în
masa unui solid sau
Rezistența termică - R
între două corpuri raportul între grosimea elementului și
solide aflate în coeficientul de conductivitate termică al
contact
acestuia

[m2K / W]

15

CONDUCȚIA

Transferul termic în Permeabilitatea termică - U

masa unui solid sau
între două corpuri (transmitanță termică)
solide aflate în inversul rezistenței termice
contact

raportul între coeficientul de conductivitate

termică și grosimea elementului respectiv

[W/m2K]

16

8
 CONVECȚIA

Transferul termic Coeficientul de schimb

dintre un solid și un
fluid sau între două superficial de căldură (ac , acv)
fluide în mișcare
cantitatea de căldură ce se schimbă între aer și un
element de construcție, pe o suprafață de contact de
1m2, la o diferență de temperatură de 1 °C

ac , acv [W/m2K]

17

CONVECȚIA

Transferul termic
dintre un solid și un
Rezistența la schimb superficial
fluid sau între două de căldură (Rc)
fluide în mișcare
inversul valorii coeficientului de schimb
superficial de căldură ac

Rc = 1 / ac [m2K /W]

18

9
 RADIAȚIA

Transferul termic Fluxul termic radiant – Fr

între două corpuri
care nu sunt în cantitatea de căldură pe care o
contact primește suprafața corpului mai rece
de la suprafața corpului mai cald,
diferența de temperatură fiind T

F r = A  ar    T [W]
ar – coef. de schimb de căldură prin radiație
 – factor de formă (valori între 0 şi 1)

19

UMIDITATE
Umiditatea aerului
Cantitatea de vapori de apă aflată la un moment dat în aer
- umiditate de saturație
- umiditate absolută
- umiditate relativă

Presiunea parțială a vaporilor – pv

presiunea pe care o exercită vaporii de apă existenți
într-un amestec de gaz (aer), atunci când ocupă
singuri, la aceeaşi temperatură, întreg volumul
amestecului
pv [Pa], [mmHg]
20

10
UMIDITATE
Presiunea de saturație – ps
presiunea vaporilor în condiţii de saturație
ps [Pa], [mmHg]

Umiditate relativă – 

Punct de rouă – r
temperatura pentru care valoarea presiunii parțiale a
vaporilor dintr-un volum oarecare de aer este egală cu
presiunea de saturație
21

UMIDITATE

Temperatura presiunea de saturație

T [ºC] ps [Pa]
30 4244
20 2340
10 1228
0 611
-10 260
-20 103

22

11
 UMIDITATE

17,269∙𝑇
610,5 × 𝑒 237,3+𝑇 ; 𝑇 ≥ 0
𝑝𝑠 =
21,875∙𝑇
610,5 × 𝑒 265,5+𝑇 ; 𝑇 < 0

23

UMIDITATE
Presiunea de
saturație [Pa] ps(T)
4500

4000

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
0,0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
22
24
26
28
30
-8
-6
-4
-2
-20
-18
-16
-14
-12
-10

Temperatura [°C]

24

12
 DIFUZIA VAPORILOR

Difuzia vaporilor
Deplasarea vaporilor de apă din zonele cu presiune parțială mai
mare spre zone cu presiune parțială mai mică

Factorul permeabilităţii la vapori – m D

factor care indică de câte ori un material de construcție este mai
puțin permeabil la vapori decât aerul

Coeficientul de permeabilitate la vapori – m

25

DIFUZIA VAPORILOR

Difuzia vaporilor Rezistența la permeabilitate la

Deplasarea
vaporilor de apă
vapori - Rv
din zonele cu produsul între grosimea elementului și
presiune parțială factorul permeabilității la vapori al
mai mare spre acestuia
zone cu
presiune parțială
mai mică
[m/s]

26

13
 CONFORT TERMIC – definiții
Termofiziologie: studiul perceperii fenomenelor termice
de către om

Temperatura omului: media ponderată a temperaturii

pielii descoperite și a temperaturii îmbrăcăminții
Tom = 24 °C (la 18-19 °C), 28 °C (la 24 °C)

Confort termic: realizarea inconștientă a termoreglării,

fără suprasolicitări fiziologice

27

CONFORT TERMIC – definiții

Schimburi de căldură om-mediu:

căldură uscată căldură umedă (evaporare)

- conducție - transpirație la nivelul pielii
- convecție - vaporii din respirație
- radiație

Confort termic: realizarea inconștientă a termoreglării,

fără suprasolicitări fiziologice

28

14
CONDIȚII DE CONFORT TERMIC
Temperatura aerului din încăperi

Umiditatea aerului

Viteza de deplasare a aerului

Temperatura medie radiantă

(temperatura suprafețelor interioare ale elementelor de
închidere)

29

CONDIȚII DE CONFORT TERMIC

Ti max
Grupa Destinația clădirii i
pereți tavane pardoseli
clădiri de locuit, spitale,
I 60 4,0 3,0 2,0
școli, licee, creşe
alte clădiri social-
II 50 4,5 3,5 2,5
culturale

30

15
ESTIMAREA CONFORTULUI TERMIC
PMV – Vot mediu previzibil SR ISO 7730-97

Indice care reprezintă opinia medie a unui grup important de persoane

privind senzația termică, pe o scară a senzații lor termice cu 7 niveluri:

+3 foarte cald
- activitatea metabolică
+2 cald
- îmbrăcămintea
+1 călduț
- temperatura aerului
0 neutru
- temperatura medie de radiație
-1 răcoros
- viteza relativă a aerului
-2 rece
- presiunea parțială a vaporilor de apă
-3 foarte rece

31

ESTIMAREA CONFORTULUI TERMIC

PMV – Vot mediu previzibil

Nivel de performanță necesar:

–0,5  PMV  +0,5

SR ISO 7730-97

32

16
ACTIVITATEA METABOLICA
Met 1 met = 58 W/m2

Energie metabolică
Activitate
W/m2 met
Repaus, culcat 46 0,8
Repaus, aşezat 58 1,0
Activitate ușoară, așezat (birou, școală) 70 1,2
Activitate ușoară, în picioare (cumpărături, laborator) 93 1,6
Activitate medie, în picioare (vânzător, activ. menajeră) 116 2,0
Mers pe teren plat, 2 km/h 110 1,9
Mers pe teren plat, 5 km/h 200 3,4

33

ÎMBRĂCĂMINTE
Clo 1 clo = 0,155 m2K/W

Izolație termică
Îmbrăcăminte curentă
clo m2K/W
Slip, tricou, șosete subțiri, sandale 0,3 0,050
Cămașă m.scurte, pantalon ușor, șosete, încălțăminte 0,5 0,070
Lenjerie de corp, cămașă, pantalon, șosete, încălțăminte 0,7 0,105
Slip, cămașă, pantalon, vestă, șosete, încălțăminte 1,0 0,155
Lenjerie de corp, cămașă, pantalon, vestă, jachetă,
palton, șosete, încălțăminte 1,5 0,230

34

17
ESTIMAREA CONFORTULUI TERMIC
PPD – Procent previzibil de nemulțumiți
Indice care reprezintă procentul de persoane nemulțumite dintr-un grup
important de persoane expuse la aceeași ambianță.
Restul grupului percepe ambianța ca neutră (0), călduță (+1) sau
răcoroasă (-1)

PMV PPD SR ISO 7730-97

+2 75
+1 25
0 5
-1 25
-2 75

35

ESTIMAREA CONFORTULUI TERMIC

PPD – Procent previzibil de nemulțumiți

Nivel de performanță necesar:

PPD  10%

SR ISO 7730-97

36

18
REGIM TERMIC STAȚIONAR
Regim termic staționar
Se numește regim termic staționar ipoteza convențională de calcul
termotehnic în cadrul căreia se consideră că temperaturile nu variază
în timp

Temperaturile considerate în calcule sunt temperaturi convenționale,

normate, determinate astfel:
• la interior: temperaturi medii de confort, în funcție de destinația
încăperii, nivelul de umiditate, anotimp etc.
• la exterior: temperaturi medii pentru lunile de iarnă și de vară, în
funcție de poziția geografică; România a fost împărțită în 5 zone
climatice pentru perioada de iarnă și 3 zone climatice pentru
perioada de vară

37

ZONE CLIMATICE – IARNA

38

19
ZONE CLIMATICE – VARA

39

TEMPERATURI DE CALCUL

Temperaturi exterioare Temperaturi interioare

iarna vara iarna vara

zona I – 12 °C 22 °C 20 °C 25 °C
zona II – 15 °C 25 °C
zona III – 18 °C 28 °C
zona IV – 21 °C -
zona V – 25 °C -

40

20
TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

Rezistența termică specifică a unui strat omogen al unui element

de construcție

[m2K /W]

Rezistența termică a unui element de construcție alcătuit din mai

multe straturi omogene

[m2K /W]

Rsi, Rse rezistențe la schimb superficial de căldură [m2 K /W]

dj grosimea stratului j [m]
lj coeficient de conductivitate termică al stratului j [W/mK]
41

TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE
Temperatura pe suprafața interioară a unui element de construcție
fără punți termice

Temperatura în planul j al unui element de construcție alcătuit din

mai multe straturi omogene

Rsi rezistența la schimb superficial de căldură [m2 K / W]

R rezistența termică a întregului element de construcție [m2 K / W]
Rsj rezistența termică a straturilor cuprinse între interior/exterior și
planul j [W/mK]
42

21
TRANSFER TERMIC

REZISTENȚE TERMICE MINIME DIN CONSIDERENTE DE

CONFORT

Zona Ti Ti max Rnec

climatică /
[°C] [°C] [m2K/W]
Te [°C]
I / -12 20 4 1,00
II / -15 20 4 1,09
III / -18 20 4 1,19
IV / -21 20 4 1,28
V / -25 20 4 1,41

43

TRANSFER TERMIC
REZISTENȚE TERMICE MINIME NORMATE

Nr. Element de construcție R’min [m2K/W]

1 Pereți exteriori 1,8
2 Tâmplărie exterioară 0,77
3 Planșee terasă sau sub pod 5,0
4 Planșee peste subsoluri neîncălzite 2,9
5 Plăci pe sol 4,5
Planșee care delimitează clădirea la partea
6 4,5
inferioară (ganguri, bowindouri etc.)
Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau
7 4,8
subsolurilor încălzite
Pereți exteriori, sub cota terenului, la demisoluri
8 2,9
și subsoluri încălzite
44

22
 EXEMPLE
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

d l R Tsi
zidărie 25 0,8 0,520 11,6
cărămizi 37,5 0,8 0,677 13,5
45 0,8 0,770 14,3
zidărie 30 0,35 1,077 15,9
din blocuri 35 0,35 1,220 16,4
b.c.a. 45 0,35 1,506 17,1
beton 20cm 35 2,06 / 0,759 13,2
+ b.c.a. 45 0,35 1,053 15,1
cărămizi 24 40 0,8 / 1,364 16,8
+polistiren 42,5 0,05 1,864 17,6
+cărămizi 115 45 2,364 18,1
45

EXEMPLE
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

d l R Tsi
Zidărie cărămizi „eficiente” 30 0,6 0,668 13,5
Zidărie blocuri ceramice
- Porotherm 38 STh 38 0,140 2,880 18,5
- Porotherm 30 Robust 30 0,207 1,617 17,3
- Porotherm 30 Light 30 0,257 1,335 16,7
Zidărie cărămidă plină + 25+5 0,8 / 1,617 17,3
polistiren expandat 25+10 0,044 2,753 18,4

46

23
 EXEMPLE
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

l d [cm]
aluminiu 220 36000
oţel 58 9473
beton armat 1,74 284
zidărie piatră naturală 1,06 173
zidărie cărămizi pline 0,8 130
zidărie cărămizi cu g.v. 0,64 105
zidărie din blocuri b.c.a. 0,30 49
lemn răşinoase 0,17 28
vată minerală 0,048 8
polistiren expandat 0,044 7,2
47

TRANSFER TERMIC PRIN ELEM. DE

CONSTRUCTIE VITRATE

48

24
 Ug Rg
EXEMPLE geam simplu 4mm 5,85 0,17

geam dublu 4-6-4, aer 3,30 0,30

COEFICIENȚI DE
geam dublu 4-6-4, argon 3,00 0,33
TRANSFER
TERMIC geam dublu 4-6-4, aer, low-e 2,70 0,37

geam dublu 4-6-4, argon, low-e 2,30 0,43

Geamuri
geam dublu 4-16-4, aer, low-e 1,30 0,77

geam dublu 4-16-4, argon, low-e 1,10 0,91

geam triplu 4-12-4-12-6, arg low-e 0,90 1,11

49
g. triplu 4-16-4-16-6, argon 2 x low-e 0,70 1,43

EXEMPLE
Uf Rf

COEFICIENȚI DE lemn brad 70mm 1,8 0,55

TRANSFER lemn stejar 70mm 2,2 0,45

PVC 2 camere 2,2 0,45
TERMIC
1,8- 0,50-
PVC 3 camere
2,0 0,56
Tâmplărie PVC 5 camere 1,3 0,77
aluminiu fără rupere punte
5,9 0,17
termică
aluminiu cu rupere de punte 2,1- 0,37-
termică 2,7 0,47

50

25
 COEFICIENȚI DE TRANSFER TERMIC - FERESTRE
Tâmplărie uzuală UF RF
tâmplărie lemn simplă, geam simplu 5,26 0,19
tâmplărie lemn cuplată, 2 geamuri simple 2,56 0,39
tâmplărie lemn dublă, 2 geamuri simple 2,33 0,43
tâmplărie lemn simplă, geam dublu (aer, low-e) 2,04 0,49
tâmplărie lemn simplă, g. dublu (argon, low-e) 1,85 0,54
tâmplărie lemn cuplată, geam simplu + g. dublu 1,6 0,63
tâmplărie lemn dublă, geam simplu + g. dublu 1,5 0,68
tâmplărie PVC simplă, g. dublu (argon, low-e) 1,13…1,85 0,54…0,88
tâmplărie PVC simplă, . triplu (argon, low-e) 0,7…1,5 0,67…1,40

51

COMPORTAREA LA DIFUZIA VAPORILOR

Rezistența la permeabilitate la vapori a unui strat omogen al

unui element de construcție

[m/s] M = 54x108

Rezistența la permeabilitate la vapori a unui element de

construcție alcătuit din mai multe straturi omogene

[m/s]

52

26
 COMPORTAREA LA DIFUZIA VAPORILOR

Presiunea parțială a vaporilor în planul j al unui element de

construcție alcătuit din mai multe straturi omogene

[Pa]

53

COMPORTAREA LA DIFUZIA VAPORILOR

Ideal, fără condens în toată grosimea alcătuirii
elementului de construcție

Obligatoriu, fără condens superficial (pe suprafața interioară

a elementelor de închidere)

Condiții tehnice și niveluri de performanță

ale alcătuirilor elementelor de închidere:

• Limitarea creșterii umidității masice a materialelor componente

W < Wadm

• Evitarea acumulării progresive de apă în interiorul elementelor

de închidere, de la un an la altul, datorită fenomenului de condens
mw < mv
54

27
 EXEMPLU

Alcătuire:
• beton armat
15 cm
•zidărie b.c.a.
25 cm

R = 1,043 m2k/W
Tsi = 15,8 °C

55

EXEMPLU
Alcătuire: 1. beton armat 15 cm + zidărie b.c.a. 25 cm R = 1,043 m2k/W
2. zidărie b.c.a. 25 cm + beton armat 15 cm Tsi = 15,8 °C

ps, pv ps, pv
[Pa] [Pa]
2340 2340
TENCUIALA INT.

TENCUIALA EXT.

TENCUIALA INT.

TENCUIALA EXT.

BETON ARMAT ZIDARIE BCA ZIDARIE BCA BETON ARMAT

1795 1795
1706 1706
1599
1508
1404 1413 1404

1237

1016
878
716
621
489
412
321
267
206 165 165
165 165
140 140
9.18 57.51 57.51 57.51 11.88 11.88 11.88 9.18 11.88 11.88 57.51 57.51 57.51 11.5
11.88 11.88 11.5 Rv 10
8
11.88 11.88 11.88 Rv 108

56

28
 EXEMPLU
Alcătuire: zidărie b.c.a. 25 cm + beton armat 15 cm
+bariera de vapori pe fața caldă a zidăriei bca
ps, pv
[Pa]
2340

TENCUIALA EXT.
TENCUIALA INT.

ZIDARIE BCA BETON ARMAT

1795
1706

1404

1237

878

621

412
267
165
165
140

11.88 11.88 11.88 57.51 57.51 57.51 11.5 Rv 108

9.18 270 11.88 11.88

57

CONCLUZII
1. Transferul termic
- strict din punct de vedere termic, poziția stratului
termoizolator în alcătuirea elementului de construcție nu
este importantă
- pentru un transfer corect de vapori, termoizolația trebuie
să fie plasată la exterior

2. Transferul de vapori
- se recomandă o permeabilitate la vapori a straturilor
componente ale elementului de construcție din ce în ce mai
mare de la interior spre exterior
- dacă termoizolația se amplasează la interior, este necesară o
analiză atentă și poate fi necesară o barieră de vapori
- bariera de vapori, dacă este necesară, se amplasează
obligatoriu pe fața interioară (caldă) a stratului termoizolant
58

29
 CONTINUITATEA PROTECȚIEI
TERMICE A ANVELOPEI

ANVELOPA CONSTRUCŢIEI
Totalitatea elementelor de construcție care separă
spațiul încălzit al unei clădiri de exterior sau alte
spatii neîncălzite direct sau indirect
• Pereți plini
• Vitraje (ferestre, uși, pereți de sticlă)
• Planșee terasă / acoperiș / planșee sub pod
• Plăci pe sol / planșee pe subsol
• Planșee care separă construcția la partea inferioară, de
exterior (ganguri, bowindouri, console etc.)

59

PUNȚI TERMICE

PUNTEA TERMICĂ
zonă a anvelopei unei clădiri în care fluxul termic
este modificat semnificativ prin:
• penetrarea parțială sau totală a elementelor de
construcție perimetrale cu materiale având o
conductivitate termică mai mare
• micșorarea grosimii elementului de construcție
• o diferență între ariile suprafețelor interioare și cele
exterioare (așa cum se întâmplă la colțuri între pereți
sau la colțuri pereți / planșee)
60

30
CLASIFICARE

Clasificarea punților termice

1. După lungime
- Punți termice liniare
- Punți termice punctuale

2. După alcătuire
- Punți termice constructive
- Punți termice geometrice
- Punți termice mixte
61

CLASIFICARE DUPĂ LUNGIME

zidărie cărămidă

zidărie cărămidă
punte termică
punctuală

agrafe
metalice

termoizolaţie

punte termică
punctuală
punte termică zidărie cărămidă
liniară
beton armat

62

31
CLASIFICARE

Punțile termice punctuale pot fi independente (agrafe

sau ploturi de legătură) sau pot proveni din intersecția
a două punți termice liniare.

În general, efectul punților termice punctuale rezultate

din intersecția punților liniare se neglijează în calcule.

63

PUNȚI TERMICE CONSTRUCTIVE

zidărie/beton
armat

beton armat /
termoizolație

64

32
PUNȚI TERMICE GEOMETRICE

Zona de colț
(aria de transfer
termic exterioară
mai mare decât
aria interioară)

65

PUNȚI TERMICE MIXTE

Zona de colț
zidărie + beton

Tâmplărie
zidărie

66

33
EFECTE

- se schimbă cuantumul fluxului termic

- se modifică alura izotermelor și a
liniilor de flux termic
- se modifică temperaturile superficiale
interioare

67

EFECTE

68

34
EFECTE
temperaturi, flux termic

69

EFECTE
temperaturi, flux termic

70

35
EFECTE
flux termic

71

EFECTE
temperaturi, flux termic

72

36
EFECTE
flux termic

73

EFECTE
modificare izoterme și temperaturi interioare

74

37
EFECTE
vectori de flux de căldură

75

EFECTE
vectori de flux de căldură

76

38
 PUNȚI TERMICE
Tsi = 17,6C

Tsi = 17,6C
Tsi = 12,5C

Tsi = 14,0C

Punte termică la tâmplărie (mixtă)

zidãrie beton armat

Tsi = 17,6C Tsi = 9,6C

Punte termică de colț

Punte termică constructivă

77

MOD DE CALCUL
(exact)
Rezistența termică corectată – R’
Coeficientul de transfer termic corectat – U’

R rezistența termică în câmp curent (specifică unidirecțională)

 coeficient specific liniar de transfer termic
l lungimea punții termice liniare
 coeficient specific punctual de transfer termic
A aria elementului
78

39
 MOD DE CALCUL
(estimativ)

Rezistența termică corectată

R’ = cr · R
cr coeficient global de reducere:
pereți exteriori 55%...80%
terase, planșee sub poduri 75%...85%
planșee peste subsoluri 65%...75%
rosturi 80%...90%

79

RISC DE CONDENS

zidărie beton armat Ti = 20 °C

Tsi = 17,6C Tsi = 9,6C

psi= 2340 Pa
i = 60%
pvi = 1404 Pa
r = 12,0 °C

i, condens = 51%

80

40
CORECTAREA EFECTELOR

Eliminarea punților termice – doar rareori o

opțiune
Recomandabil - alegerea unei soluții de închidere
care să îmbrace complet elementele structurale
Cel puțin - stratul termoizolant al fațadei, plasat
spre exterior, să fie continuu.

81

CORECTAREA EFECTELOR

82

41
CORECTAREA EFECTELOR

Tsi, zidărie = 17,6°C

Tsi, beton = 13,9°C

83

CORECTAREA EFECTELOR

Tsi, zidărie = 17,6°C

Tsi, beton = 15,5°C

84

42
CORECTAREA EFECTELOR

Tsi, zidărie = 17,6°C

Tsi, beton = 16,8°C

85

CORECTAREA EFECTELOR

Tsi = 14,5°C Tsi = 12,5°C Tsi = 9,5°C

86

43
PERETE EXTERIOR

87

REGLEMENTĂRI
Coeficientul global de izolare termică
- introdus în 1997
- limite privind pierderile totale de energie
- obligatoriu la autorizarea construcțiilor

Certificatul de performanță energetică

- introdus în 2005
- impus din 2013
- obligatoriu la recepție sau la vânzarea construcțiilor

8
8

44
COEFICIENTUL GLOBAL
DE IZOLARE TERMICĂ

Exprimă pierderile totale de căldură

ale unei clădiri

Reprezintă energia termică pierdută de fiecare

metru cub încălzit al construcției la o diferență
de 1 K (1°C) între temperatura din interior și
cea exterioară
89

COEFICIENTUL GLOBAL
DE IZOLARE TERMICĂ

Exprimă pierderile totale de căldură

ale unei clădiri
Ia în calcul în mod diferit 2 categorii de clădiri:
- clădiri de locuit (locuinţe individuale și colective,
hoteluri, moteluri, cămine, internate)
- alte clădiri: • categoria 1 (cu ocupare continuă)
• categoria 2 (cu ocupare discontinuă)

90

45
 COEFICIENTUL GLOBAL G

Pentru clădiri de locuit:

Coeficientul global G are în vedere:

- pierderile de căldură prin transfer termic pe
întreaga suprafață a anvelopei construcției
- pierderile de căldură aferente unor condiții
normale de reîmprospătare a aerului interior
- pierderile suplimentare datorate neetanșeităților
tâmplăriei
91

COEFICIENTUL GLOBAL G

Pentru clădiri de locuit:

A aria elementului de închidere [m2]

R’m rezistența termică medie corectată [m2K/W]
t factor de corecție a temperaturii exterioare
V volumul anvelopantei [m3]
n numărul de schimburi de aer pe oră [h-1]
92

46
 Factorul de corecție t

Nr. Element de închidere adiacent Factor de

corecţie
1 Spaţii exterioare 1,0
2 Rosturi deschise, poduri 0,9
Tâmplărie prevăzută cu obloane la faţa
3 0,9
exterioară
Verande, balcoane, loggii închise cu
4 0,8
tâmplărie exterioară
Rosturi închise, subsoluri şi alte spaţii
5 0,5
interioare neîncălzite
93

Numărul schimburilor de aer

Clasa de Permeabilitate
Categoria clădirii
adăpostire ridicată medie scăzută
neadăpostite 1,5 0,8 0,5
Clădiri individuale
moderat ad. 1,1 0,6 0,5
(unifamiliale)
adăpostite 0,7 0,5 0,5
dublă neadăpostite 1,2 0,7 0,5
Clădiri cu
mai multe expu- moderat ad. 0,9 0,6 0,5
apartamen- nere adăpostite 0,6 0,5 0,5
te, cămine, simplă neadăpostite 1,0 0,6 0,5
internate expu- moderat ad. 0,7 0,5 0,5
etc. nere adăpostite 0,5 0,5 0,5

94

47
 COEFICIENT GLOBAL NORMAT GN

Pentru clădiri de locuit:

Număr de A/V GN
niveluri m2/m3 W/m3K
0,80 0,70
0,85 0,73
0,90 0,77
1 0,95 0,79
1,00 0,82
1,05 0,84
 1,10 0,86

Condiția: G < GN
95

COEFICIENTUL GLOBAL G1

Pentru clădiri cu altă destinație:

Coeficientul global G1 reprezintă:

pierderile orare de căldură prin transfer termic
prin elementele de închidere ale clădirii, pentru o
diferenţă de temperatură de un grad între interior
şi exterior, raportate la volumul încălzit al clădirii

96

48
 COEFICIENTUL GLOBAL G1

Pentru clădiri cu altă destinație:

1 𝐴𝑗 ∙ 𝜃𝑗
𝐺1 = ∙෍
𝑉 𝑅𝑚𝑗

V volumul încălzit al clădirii [m3]

Aj aria elementului de închidere j [m2]
j factor de corecție a diferenței de temperatură
a mediilor separate de elementul j
Rmj rezistența termică specifică medie corectată a
elementului j [m2K/W]
97

COEFICIENTUL GLOBAL G1ref

Pentru clădiri cu altă destinație:

Condiția:
G1  G1ref

98

49
 NECESAR ANUAL DE CĂLDURĂ

Pentru clădiri de locuit

[kWh/(m3.an)]

C coeficient de corecție C = 0,93

Ni12 numărul anual de grade-zile de calcul Ni12 = 3170
G coeficientul global de pierderi de căldură
Qi aportul de căldură intern Qi =7
Qs aportul de căldură solară
99

NUMĂRUL ANUAL DE GRADE-ZILE

Nr. Localitatea N2012

1 București 3170

2 Constanța 2840

3 Brașov 4030

4 Predeal 5090

5 Suceava 4080

6 Cluj 3730

7 Timișoara 3180

100

50
 APORT SOLAR

[kWh/(m3.an)]

V volumul încălzit al construcției

IG radiația solară corespunzătoare orientării cardinale
gi gradul de penetrare a energiei prin geamul “i”
AFi aria ferestrei cu geamul “i”

101

APORT SOLAR

IG
orientare tip geam gi
[kwh/m2.an]
Sud 420 geam dublu 0,75
SE, SV 340 geam dublu, tratat low-e 0,50
Est, Vest 210 geam triplu 0,65
NE, NV 120 geam triplu, tratat low-e
0,45
(o suprafață)
Nord 100
geam triplu, tratat low-e
0,40
supr. orizontală 318 (2 suprafețe)

102

51
NECESARUL DE CĂLDURĂ NORMAT QN

A/V QN A/V QN

 0,2 15,0 0,7 27,5

0,3 17,5 0,8 30,0

0,4 20,0 0,9 32,5

0,5 22,5 1,0 35,0

0,6 25,0 1,1 37,5

Condiția impusă de normativele în vigoare: Q  QN

103

Sisteme evaluare clădiri sustenabile

• BREEAM – UK, Europa

• LEED – USA, Canada
• Green Star – Australia, NZ, SA
• CASBEE – Japonia
• China 3 Star – China
• HK BEAM – Hong Kong

104

52
BREEAM

Building Research Establishment's Environmental

Assessment Method

Sistem de certificare a calităților sustenabile ale clădirilor

– privind proiectarea, construcția și operarea în acord cu
cele mai bune practici

105

BREEAM

Inițiat în 1990, peste 250.000 clădiri certificate, în 50 de

țări

Scheme de certificare pentru UK și International, plus

adaptări naționale particulare (NL, ES, NOR, DE)

106

53
 BREEAM
BREEAM Europe Commercial 2009
BREEAM International New Construction 2013
BREEAM International New Construction 2016

BREEAM In-Use International 2015

Aplicabil în afara UK
Valabil de la data înregistrării în sistem, până la obținerea certificării

107

BREEAM

Certificare la faza de proiectare (provizorie) și după execuție

(definitivă)
Sistem de credite negociabile pentru majoritatea criteriilor
Câteva criterii obligatorii, în rest există libertatea alegerii
domeniilor în care se punctează

108

54
BREEAM

Total maxim posibil de 158 credite; punctajul se bazează pe

procentajul obținut la fiecare criteriu, la care se aplică
ponderi distincte
Datorită ponderării, unele credite au valoare mai mare
(variație între 0,35% și 0,85% / credit pentru punctajul total)

109

BREEAM

Certificare
-pass (≥ 30%) top 75% clădiri
-good (≥ 45%) top 50% clădiri
-very good (≥ 55%) top 25% clădiri
-excellent (≥ 70%) top 10% clădiri
-outstanding (≥ 85%) top 1% clădiri

110

55
DOMENII DE EVALUARE
[Man]Management 21 cr.
[Mat] Materiale 12 cr.
[Hea]Sănătate 25 cr.
[Ene] Energie 35 cr. [Wst] Deșeuri (reziduuri) 9 cr.
[Tra] Transport 13 cr. [LE] Utilizarea terenului
și ecologie 10 cr.
[Wat] Apă 10 cr.
[Pol] Poluare 13 cr.

Inovare 10 cr.

111

CASA PASIVĂ

PassivHaus Institut – Darmstadt,

Germania
- 1990
- cca 25.000 clădiri certificate
- nu doar rezidențiale

112

56
CASA PASIVĂ
Confort termic deosebit, cu consum redus de
energie

Condiții
- necesar de încălzire ≤ 15 kWh/m2.an
- necesar de răcire ≤ 15 kWh/m2.an
- consum total de energie ≤ 60 kWh/m2.an
- etanșeitate a anvelopei ≤ 0,6 vol./h

113

CASA PASIVĂ

Condiții
- rezistențe termice f. ridicate ale elementelor anvelopei
(R = 7,5-10 m2K/W)
- eliminare punți termice ( ≤ 0,010 W/mK)
- ventilare cu recuperare de căldură

114

57