din care crește mult responsabilitatea față de

Familia societate, față de ei înșiși și, în primul rând, față de

Caracterizare
generală
Familia reprezintă nucleul de bază al oricărei societăți.
Se definește ca un grup social realizat prin
căsătorie sau concubinaj l dintre un bărbat și o
femeie, care trăiesc împreună, au o anumită avere,
gospodărie, sunt legați prin relații afective, natural-
biologice, morale și juridice, care pot avea copii
pentru care sunt răspunzători în fața societății. De
asemenea, sub termenul de familie se subînțeleg și
rudele celor căsătoriți –părinți, bunici, străbunici,
nepoți, veri etc.
Etimologic, termenul de familie, provine din
latină și înseamnă “sclav de casă”. Această definire se
explică prin faptul că tatăl, în Antichitatea romană,
era proprietarul absolut al tuturor membrilor casei sale
(incluzând femeie, copii, sclavi, sclavi eliberați
noul membru al societății. Apar multe probleme,
sarcini dificile ce trebuie rezolvate; astfel ia capăt
perioada lipsită de griji și începe adevărata maturizare
a partenerilor. Dar pe de altă parte, nu există nimic
mai recompensator decât nașterea unei noi vieți, a
copilului.
3. Familia cu mai mulți copii
Această perioadă este una și mai tensionată,
mai plină de probleme suplimentare. Apar relațiile
dintre copii și părinți, copii-copii, copii-bunici etc.
Apare gelozia și setea de afecțiune din partea
copiilor mai prost sau mai bine tratați, apar
conflictele izvorâte din împărțirea averii etc. Pe de
altă parte, dacă este asigurată o bună situație
financiară , o bună educație morală și intelectuală
(factori ce și statul este obligat să-i promoveze și să
satisfacă prin acordare de ajutoare, consiliere etc.),
există șansa ca o familie numeroasă să fie una foarte
armonioasă și utilă statului și societății.

Etape Func ții

Funcția biologică a familiei se manifestă prin
Etapele pe care le parcurge familia nou-formată comportamentul nupțial al partenerilor. Adică, se
sunt următoarele: referă la activitatea sexuală a soților. Scopul acestei
funcții biologice este cel de manifestare a dragostei
1. Viața cuplului dinaintea apariției copiilor dintre soți, precum și cel de procreare.

Această perioadă este considerată de mulți
sociologi drept cea mai frumoasă, mai fericită și mai
lipsită de griji. Cei doi parteneri se cunosc mai bine,
petrecând timpul în excursii, întruniri cu prietenii, ieșiri
în oraș etc. În funcție de situația economică, cei doi își
elaborează planul pentru viitorul copil. Dar, pentru că
își doresc să fie mai mult timp independenți, tind (în
societatea contemporană) să prelungească această
perioadă, uneori mult mai mult decât în trecut (până
după 30 de ani).
Cu toate acestea, funcția biologică uneori este
perturbată din cauza impotenței/infertilității sau a
altor boli de cuplu. Însă, există posibilitatea adopției
unuia sa a mai multor copii de către soți dacă aceștia
își doresc.
reprezintă asigurarea materială a
necesităților familiei. Se evidențiază diferențe privind
aceeastă funcții între familiile din mediul urban și
cele in mediul rural.

2. Primul copil  În familiile tradiționale, specifice mediului rural,

Acest moment reprezintă punctul de cotitură în
multe familii; rolul de tată și mamă îi pune pe cei doi
parteneri la încercări foarte serioase. Acela e momentul
bunurile sunt produse chiar de membrii familiei, în cadrul
gospodăriei- prin prelucrarea pământului, creșterea vitelor, troc
etc. Astfel, se asigură cele necesare pentru autoconsum.
 Pe de altă parte, în societățile urbanizate, se
diminuează rata de producție și se amplifică rata de consum a
membrilor familei. Astfel societățile urbane sunt dependente de
cele rurale pentru a exista și a-și asigura un trai decent. element al
Func ția de socializ ării
socializare primare. Spre
exemplu, copilul
Funcția de socializare este acea funcție a
familiei în societate care e asigurată prin intermediul din cea mai fragedă
rolului părinților în educarea copiilor lor.
copilărie - așa cum
Aceste roluri se referă la o integrare a copilului
în societate, o insuflare de respect pentru trecutul este cazul în unele
familiei, a arborelui genealogic, cultura și tradiția
strămoșilor, neamului, națiunii. De obicei, părinții fac o religii abrahamice
serie de alegeri pentru copiii lor, printre care:
ce includ botezul
 alegerea unei școli pe care o consideră mai
bună, sau circumcizia la
 alegerea unei meserii pe care o consideră
mai potrivită, sugari - este expus
 căutarea și alegerea unei partenere la influența
potrivite, prin organizarea unor întâlniri de cuplu, prin
încurajarea unor anumitor activități de socializare - cerc religioasă a
de dans, de desen, școală de muzică, teatru, concerte
etc. părinților.
reprezintă educația politică a membrilor familiei. Funcția psiho-afectivă a familiei se manifestă
prin inocularea celor mici a unor valori precum-
De obicei, copilul ține cont de viziunile politice prietenia, credința, dragostea, devotamentul,
ale părinților și tinde să considere principiile patriotismul, vitejia etc. Această funcție este menită
promovate în casă. Cu timpul, individul învață să unei integrări adecvate a individului în societate și
filtreze totul prin propria conștiință, dar baza educației este crucială pentru ca acesta să fie capabil de a-și
politice se află în mediul familial. crea noi relații în afara cercului familial.

Funcția educativă a familiei se reflectă prin

Func ți a Religioasă a ajutorul dat copiilor de către părinți, ca aceștia să
însușească multă informație spirituală sau
familiei are o mare științifică. Se poate realiza direct sau indirect:

importanță în viața  Realizarea directă presupune realizarea ei de către

părinți, dacă aceștia sunt educați și au o bibliotecă ce o pot oferi
individului încă din către studiu copiilor,spre exemplu
 Indirect, se realizează atunci când părinții aleg o
copilărie. Cultul școală, universitate bună copiilor, și îi susțin financiar și moral
pe drumul ales.

religios este
 cadrul relației conjugale (adică un bărbat are o
Forme | Nuclear ă, singură soție, iar femeia un singur soț).

extins ă și Familiile poligame sunt familiile formate din mai mult de doi
soți. Spre exemplu, o femeie poate să fie căsătorită cu mai mulți
monoparentală bărbați, sau un bărbat poate să fie căsătorit cu mai multe femei.

Există mai multe forme de familii, printre care

se numără și familia nucleară, familia extinsă și familia
monoparentală. Fiecare dintre acestea are specificul
său, anumite caracteristici care o diferențiază de
celelalte forme de familie.

1. Familia nucleară

Acest tip de familie, cea nucleară, este cea mai

des întâlnită. În același timp, reprezintă forma minimă
de organizare a unei societăți. Este compusă din soț,
soție și copii, care locuiesc împreună, în aceeași casă.

2. Familia extinsă

Forma de familie extinsă reprezintă restul

rudelor, provenite din mai multe generații ale familiei
nucleare. Acestea sunt - străbunicii, bunicii copiilor,
unchii și mătușile copiilor, verii primari, secundari,
terțiari etc.

De regulă, într-o familie nucleară se regăsesc

doar bunicii părinților. Este frecventă conviețuirea
celor trei generații împreună, chiar în aceeași casă, sau
cel puțin în imediata vecinătate.

3. Familia monoparentală

Familiile monoparentale sunt acele familii în

care copilul locuiește cu un singur părinte. Acest lucru
se poate întâmpla din cauza divorțului, din cauza
decesului unuia din părinți, pentru că o femeie decide să
dea naștere unui copil fără a fi căsătorită, ori fiindcă are
loc o adopție.

4. Familia monogamă și familia poligamă

În funcție de numărul persoanelor care formează

cuplul marital, se disting două forme ale familiei:

Familiile monogame sunt cele europene,

contemporane, în care există doar doi parteneri în