Cercetari privind calculul impingerii active la un zid de sprijin.

Studiu de caz
Stud. Adrian LASZLO

Rezumat
In prezentul articol se reliefeaza influenta puternica a unghiului de frecare interna
a terenului dintr-un versant.
Pentru exemplificare se considera o sapatura de inaltime 10m in zona bazei
masivului Tampa. Din punct de vedere geotehnic terenul din spatele viitorului zid de
sprijin este un grohotis calcaros cu matrice argiloasa consistenta.

Precizari despre importanta datelor geotehnice

Experienta geotehnicianului in aceste conditii de fundare este foarte importanta.
Avand in vedere carcteristicile geotehnice diferite ale elementelor constitutive ale
terenului, din punct de vedere al incercarilor de laborator, nu se poate stabili un unghi
de frecare interna.
Împingerea laterală activă a masivului de pământ este în funcţie de geometria
versantului săpat definită de unghiul de săpătură θ (unghiul dintre orizontală şi
suprafaţa taluzului săpăturii) şi β = unghiul de relief. Plecând de la ipoteza Coulomb, un
versant săpat sub unghiul θ, având un unghi de relief β, unghiul de frecare internă φ şi δ
= unghiul de înclinare al împingerii active laterale faţă de orizontală putem scrie
următoarele ecuaţii:
o Ka, coeficientul împingerii active laterale (Pa) definit prin relaţia

o împingerea activă laterală:

Pa = 1/2 x γ x H2 x Ka

unde: γ = greutatea volumetrică a materialului mineral al versantului

H = înălţimea taluzului săpat
Ka = coeficientul împingerii active laterale.
Realitatea versantului aflat în echilibru ne plasează sub dreapta Mohr-Coulomb
şi ne arată că forţa de frecare dintre particule este mai mare decât componenta
orizontală a împingerii active laterale a masivului de pământ notată cu P aH. Astfel se
impune un model care să ia în calcul efortul rezidual de forfecare datorat
neuniformităţilor particulelor minerale (Un). Dependenţa liniară a efortului tangenţial de
rupere τ în funcţie de efortul normal σ, unghiul de frecare internă φ şi coeziunea c
numită Dreapta lui Coulomb este figurată mai jos [4]:
 şi este descrisă prin:
τ = σ tan φ + c

Valori caracteristice (φ, c) ale grohotişului calcaros cu matrice argiloasă-nisipoasă

sunt imposibil de obţinut prin determinări in situ. Astfel se folosesc modele modificate a
modelului Coulomb. In notiunea unghiului de frecare interna se adauga notiunea de
rugozitate si discontinuitate a terenului. Astfel ecuatiile Coulomb se rescriu folosind
tensiunea interna tangentiala:
τ = σ tan (φb + i)

Studiu de caz - Calculul zidului de sprijin in varianta φ=35º

Caracteristicilor terenului-grohotis calcaros in matrice argiloasa

-inclinarea taluzului: β=25º
-unghi de frecare interna: φ=35º
-greutate volumica: γ=22KN/m³
-unghiul de inclinare al impingerii: δ=15º
- α=90º - unghiul dintre fata zidului si orizontala

-coeficientul impingerii active:

sin²(α + φ) 1
K𝑎 = ∗ 2 = 0.36
sin²α ∗ sin(α − δ) sin(φ + δ) ∗ sin(φ − β)
[1 + √ ]
sin(α − δ) ∗ sin(α + β)

-coeficientul impingerii pasive:

sin²(α + φ) 1
K𝑝 = ∗ 2 = 1.81
sin²α ∗ sin(α − δ) sin(φ + δ) ∗ sin(φ − β)
[1 − √ ]
sin(α − δ) ∗ sin(α + β)
Evaluarea incarcarilor
H=11 m
h=1 m
1 1
E𝑎 =2 ∗ γ ∗ H 2 ∗ K 𝑎 E𝑝 =2 ∗ γ ∗ ℎ2 ∗ K p
1
E𝑎 = ∗ 22 ∗ 112 ∗ 0.36 = 479.16 kN/m
2
1
E𝑝 = 2 ∗ 22 ∗ 12 ∗ 1.81 =19.91 kN/m

Model structural

Calculul de stabilitate

G = b∗h∗1m∗γ
G1 = 4.5∗10∗ 1 ∗ 22 = 990 kN
G2 = 6.0∗1.0∗ 1 ∗ 25 = 150 kN
G3 = 0.5∗10∗ 1 ∗ 25 = 125 kN
Verificarea la stabilitate fata de punctul A

Solicitare Valoare Brat Moment incov.

G1 990 3.75 3712.50
G2 150 3 450.00
G3 125 1.25 156.25
Ep 19.91 0.33 6.57
Ea 479.16 4.33 2074.76

N 1265
Ms 4325.32
Mr 2074.76

Ms
nr = Mr ≥ nrn = 1.5
4325.42
= 2.08 > 1.5
2074.76

Verificarea la alunecare

𝜇 = 0.5
𝜇∗𝑁
≥ 1.3
E𝑎 ∗E𝑝
0.5∗1265
= 1.37 > 1.3
479.16−20.57

Calculul de rezistenta
Alegerea materialelor
-beton clasa de expunere XC2 => C25/30
-fck=25N/mm²
fck 25
-fcd= γ = 1.5 = 16.67 N/mm²
c
-armatura PC52 ϕ16-ϕ28 =>fyk=345N/mm²
 fyk 345
-fyd= = 1.15 =300 N/mm²
𝛾𝑠

PO 𝑃 P 87.12
= 111 => 10O = PO =79.20
10 11
1
R= ∗ 79.2 ∗ 10 = 396 KN
2
𝑀1 = 396∗ 3.33 = 1318𝐾Nm
20
𝑑1 = 500 − 25 − 2 = 465 mm
𝜇1 = 𝑏∗𝑑𝑀1∗𝑓𝑐𝑑
1

1318∗106
𝜇1 = 1000∗4652 ∗16.67 = 0.365 => 𝜔1 = 0.4804
𝑓𝑐𝑑
𝐴𝑠𝑙 = 𝜔1 ∗ 𝑏 ∗ 𝑑1 ∗
𝑓𝑦𝑘
16.67
𝐴𝑠𝑙 = 0.4804 ∗ 1000 ∗ 465 ∗ 300 =124.12cm²

Studiu de caz - Calculul zidului de sprijin in varianta φ=60º

Caracteristicile terenului-grohotis calcaros in matrice argiloasa

-inclinarea taluzului: β=25º
-unghi de frecare interna: φ=60º
-greutate volumica: γ=22KN/m³
-unghiul de inclinare al impingerii: δ=15º
 -coeficientul impingerii active:

sin²(α + φ) 1
K𝑎 = ∗ 2 = 0.08
sin²α ∗ sin(α − δ)
sin(φ + δ) ∗ sin(φ − β)
[1 + √ ]
sin(α − δ) ∗ sin(α + β)

-coeficientul impingerii pasive:

sin²(α + φ) 1
K𝑝 = ∗ 2 = 6.51
sin²α ∗ sin(α − δ)
sin(φ + δ) ∗ sin(φ − β)
[1 − √ ]
sin(α − δ) ∗ sin(α + β)

Evaluarea incarcarilor
H=11 m
h=1 m
1 1
E𝑎 =2 ∗ γ ∗ H 2 ∗ K 𝑎 E𝑝 =2 ∗ γ ∗ ℎ2 ∗ K p
1
E𝑎 = ∗ 22 ∗ 112 ∗ 0.08 = 106.48 kN/m
2
1
E𝑝 = 2 ∗ 22 ∗ 12 ∗ 6.51 =71.61 kN/m

Model structural
Calculul de stabilitate

G = b∗h∗1m∗γ

G1 = 1.5∗10∗ 1 ∗ 22 = 330 kN
G2 = 2.4∗1∗ 1 ∗ 25 = 60 kN
G3 = 0.4∗10∗ 1 ∗ 25 = 100 kN

Verificarea la stabilitate fata de punctul A

Solicitare Valoare Brat Moment incov.

G1 330 1.65 544.50
G2 60 1.2 72.00
G3 100 0.7 70.00
Ep 71.61 0.33 23.63
Ea 106.48 4.33 461.06

N 490
Ms 710.13
Mr 461.06

Ms
nr =Mr ≥ nrn = 1.5
710.13
= 1.53 > 1.5
461.09

Verificarea la alunecare
𝜇 = 0.5
𝜇∗𝑁
≥ 1.3
E𝑎 ∗E𝑝
0.5∗490
= 7.01 > 1.3
106.48−71.61

Calculul de rezistenta
Alegerea materialelor
-beton clasa de expunere XC2 => C25/30
-fck=25N/mm²
fck 25
-fcd= γ = 1.5 = 16.67 N/mm²
c
-armatura PC52 ϕ16-ϕ28 =>fyk=345N/mm²
 fyk 345
-fyd= = 1.15 =300 N/mm²
𝛾𝑠

PO 𝑃 P 19.36
= 111 => 10O = PO =17.60
10 11
1
R= 2 ∗ 17.60 ∗ 10 = 88 KN
𝑀1 = 88∗ 3.33 = 293𝐾Nm
20
𝑑1 = 400 − 25 − 2 = 365 mm
𝜇1 = 𝑏∗𝑑𝑀1∗𝑓𝑐𝑑
1

293∗106
𝜇1 = 1000∗3652 ∗16.67 = 0.131 => 𝜔1 = 0.1409
𝑓𝑐𝑑
𝐴𝑠𝑙 = 𝜔1 ∗ 𝑏 ∗ 𝑑1 ∗
𝑓𝑦𝑘
16.67
𝐴𝑠𝑙 = 0.1409 ∗ 1000 ∗ 365 ∗ 300 = 28.57cm²

Bibliografie
[1] Anghel Stanciu & Irina Lungu - Fundaţii, Editura Tehnică 2006;
[2] Iacint Manoliu - Fundaţii şi procedee de fundare, Editura Didactică şi Pedagogică,
ediţia a doua 1983;